Accidentul de La Aia Mare

8/2/2019 Accidentul de La Aia Mare

1/18

Accidentul de la BaiaMare

Studenti :

Cristina MIERLOI

Aurelian Nicolae TANASESCU

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice , grupa 743


2/18

Cauze si efecte

n noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2000, la Baia Mare a avut loc unul dintre celemai grave accidente de mediu din istoria european. Mii de oameni sufer i acum de peurma catastrofei. Situaia cea mai dramatic se gsete la Bozanta.

Iazul "Bozanta - Aurul" este un depozit de steril situat in apropierea satuluiBozanta Mare - la 12km de Baia Mare - si se afla in proprietatea S.C. AURUL S.A. BaiaMare, infiintata ca societate mixta intre firma australiana ESMERALDA Comp. si C.N.REMIN S.A. Baia Mare. Societatea Aurul S.A., aflata in probe tehnologice din anul 1999,revalorifica sterilul de flotatie ce constituie iazul in conservare Meda, in amestec cu

cenusi metalurgice. Sterilul rezultat este transportat prin conducta la Bozanta, apelefiind recirculate. Iazul Bozanta - Aurul are o suprafata de 94ha si este construit prinetanseizare inferioara cu argila la baza si geotextil.

Din iazul de decantare al firmei romano-australiene Aurul s-au scurs peste o sutde mii de tone de steril de flotaie cu un coninut foarte ridicat de cianur i metale grele.Deversarea apelor poluate cu cianur a fcut ca, n unele sectoare de rau, concentraiamaxim admis a acestei substane n ap s fie depit de aproape 800 de ori. Accidentul s-a putut ntmpla pentru c iazul nu a fost amenajat corespunztor de ctrefirma Aurul. Digul nu a rezistat la cantitatea mare de ap acumulat dup cateva zile dedezghe i ploi toreniale i a cedat. Potopul de otrav a inundat, mai ntai, terenurileranilor din satele nvecinate Ssar i Bozanta. La Bozanta, fantanile au fost otrvite. ncele din urma, valul de cianur s-a vrsat n raul Ssar, i, de aici, prin Lpuel i Some,n Tisa, distrugand complet viaa acvatic pe o distan de cateva sute de kilometri. Aprovizionarea cu ap potabil pentru sute de mii de oameni din nordulRomaniei, vestul Ucrainei i Estul Ungariei a fost intrerupt timp de cateva sptmani.Un raport al Uniunii Europene arta c au existat, greeli de proiectare a acestei lucrri

de ndiguire.
http://www.dw-world.de/popups/popup_lupe/0,,5173377_ind_1,00.htmlhttp://www.dw-world.de/popups/popup_lupe/0,,5173377,00.htmlhttp://www.dw-world.de/popups/popup_lupe/0,,5173377_ind_1,00.htmlhttp://www.dw-world.de/popups/popup_lupe/0,,5173377,00.html


3/18

Biologii au estimat ca fiind necesari 5 ani pentru repopularea cu peste si intre 10-20 de ani pentru refacerea totala a florei si faunei. Bazinul Tisei era unul dintre cele maicurate rauri din Europa adapostind cel putin 20 de specii protejate de peste. Vulturipescari, egrete, vidre si alte pasari si mamifere au murit muncand peste otravit.

Masuri imediate. In orele si zilele imediat urmatoare accidentului au fost luateurmatoarele masuri:

informarea autoritatilor locale si centrale, precum si a autoritatilor maghiare; inchiderea partiala a bresei (01.31.2000 - 02.02.2000, ora 1,30) si apoi refacerea

totala si consolidarea taluzului; neutralizarea apei scurse cu hipoclorit de sodiu; monitorizarea calitatii apei prin efectuarea de analize sistematice in rauri si

sursele de alimentare cu apa a populatiei;

aprovizionarea cu necesarul de apa potabila a locuitorilor din Bozanta Mare; evacuarea apei din iazul Aurul in iazul societatii Remin (aflat in vecinatate) si

apoi in raul Lapus, dupa o prealabila neutralizare, pentru a mentine un nivelconstant al apei in iaz.


4/18

A fost estimat c 1.000 de tone de pete au fost otrvii n rurile Lpu, Tisa i Some.

Astzi, accidentul este aproape uitat lucru deloc justificat. Dup dezastru,fabrica Aurul, rebotezat ulterior Transgold, a mai mers ani de zile, producand tottimpul accidente minore, pan cand, n 2005, a intrat n faliment. Fotii proprietariaustralieni au prsit Romania cu buzunarele pline i fr s plteasc nici odespgubire, pe cand mii de oameni din regiunea Baia Mare sufer nc acum de peurma existenei iazului, nenchis i neconservat nici pan astzi. Situaia cea mai

dramatic se gsete la Bozanta, unde unele efecte grave ale dezastrului ncep abia acums se vad din ce n ce mai clar...

Societii bimrene i s-a permis reluarea activitii n iunie 2000, la cinci lunidup producerea dezastrului ecologic, pe baza unui permis temporar emis de ageniajudeean de protecie a mediului.

Ungaria a cerut despgubiri de o sut milioane de dolari pentru pagubeleprovocate de accidentul ecologic produs la societatea minier "Aurul" Baia Mare, firmcare, ulterior, i-a schimbat numele.

n 27 ianuarie 2009, Romania a fost condamnat pentru c nu a evaluat bine

riscurile utilizrii cianurii n mina de la Baia Mare, CurteaEuropean a DrepturilorOmului (CEDO) explicand c s-a nclcat dreptul la respectarea vieii private. Concret, CEDO a decis c Romania anclcatarticolul 8 din ConveniaEuropean n cazula doi bimreni, care au reclamat faptul c procedura de extracieminier din BaiaMare, folosit de societatea Aurul Baia Mare SA, le-a pus viaa n pericol. Curtea le-aacordat celor doi despgubiri pentru cheltuieli de judecat de 6.266 de euro, dar numorale.

Vasile Gheorghe Ttari Paul Ttar,tati fiu, care au locuit n Baia Mare pan n2005, au sesizat n 2000 Curtea European a Drepturilor Omului (CEDO), n cazul

societii de exploatare minier "Aurul" Baia Mare SA, spunand c procedura tehnic


5/18

folosit de societatea le-a pus viaa n pericol i solicitand despgubiri morale de 50.000de euro.

Ei au reclamat i pasivitatea autoritilor n acest caz. Acetia locuiau ntr-uncartier, aflat n apropiere de locul de exploataie. Instana a apreciat c n acest caz,reclamaii se plang, n substan, nu de un act, ci de o lips de aciune din partea statului.Bimrenii au denunat faptul c autoritile naionale nu au fcut anchete i studiiadecvate care ar fi permis evaluarea n avans i prevenirea efectelor pe care activitateasocietii "Aurul" le-a antrenat. Totodat, CEDO a precizat c statul roman a autorizatfuncionarea societii "Aurul", la care era acionar.

Potrivit studiului de impact asupra mediului din 1993, realizat de Institutul deCercetri din Ministerul Mediului, ar fi putut fi extrase 8.035 de kilograme de aur i76.135 de kilograme de argint, profitul statului roman fiind de aproximativ 8,8 milioanede dolari americani. Instana a mai menionat c aceast societate st la origineaaccidentului ecologic din ianuarie 2000, cand aproape 100.000 de metri cubi de appoluat care coninea cianur de sodiu s-a vrsat n rul Ssar, apoi n Lpu i Some.Cantitatea de cianur eliberat a fost estimat ntre 50 i 100 de tone, la care se adaugi poluarea cu metale grele.

Conform raportului Task Force Baia Mare, realizat n decembrie 2000 la cererea

UE, minele abandonate reprezint un risc real i important pentrusntatea oamenilor,


6/18

mai ales pentru cei care locuiesc n apropiere. n raport s-a menionat ns c nu existprobe directe privind consecinele asupra sntii populaiei.

Instana francez a estimat c, n ciuda acestei incertitudini, statul roman aveaobligaia de lua msuri pentru a proteja drepturile i interesele reclamanilor n ceea ce

privete viaa lor privat i domiciliul acestora, n condiiile n care exista un risc seriosi substanial pentru sntatea acestora.Curtea de la Strasbourg a subliniat c nu reiese din documentele primite c

autoritile romane au dezbtut riscurile activitii de exploatare, decat dup studiul din1993 n baza cruia a fost autorizat activitatea societii, iar autoritile naionale s -auabinut s fac publice concluziile acestui studiu preliminar din 1993, n care se arta cdeja zona era foarte poluat.

Hotrarea n cazul Ttar este prima n care Romania este condamnat de CurteaEuropean ntr-un caz legat de protecia mediului.

Cu ce ne confruntam.

Cianura

La ce se foloseste cianura?

Cianura de sodiu (NaCN) este folosita in industria miniera a metalelor pretioase,in special in extragerea aurului. In minerit, cianura se foloseste de aproximativ 30 de ani

la scara larga, ca agent de obtinere a aurului si argintului. Cu ajutorul cianurii, 97% dincantitatea de aur poate fi extrasa din rocile care contin acest metal. Dupa ce aurul esteextras, solutia contaminata nu numai cu cianura, ci si cu o cantitate mare de metale greleeste depozitata in iazuri de steril. Aceste reziduri rezultate in urma activitatilor deextragere a aurului reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor si amediului si nu trebuie eliberate in mediu.

Mineritul aurifier este cel mai mare consumator de cianura, cu peste 180 000 detone/ anual. De cele mai multe ori tehnica cianuratiei este utilizata in mod iresponsabilceea ce cauzeaza deversari cu efecte devastatoare asupra mediului inconjurator si a

sanatatii umane. Mai mult, cianura reactioneaza cu alte elemente si se descompune insute de compusi ce contin cianuri in diverse concentratii. In ciuda riscurilor ce le implicaacesti compusi, operatorii minieri nu sunt obligati sa monitorizeze sau sa raportezestarea sau prezenta acestor substante chimice in mediu. Studiile arata ca acesti compusise depun in tesuturile plantelor si pestilor si persista in mediul inconjurator pentru untimp indelungat.

Cianura in minerit

Lesierea cu cianuri permite extragerea granulelor microscopice de aur din

minereurile cu concentratii minime si presupune:


7/18

Exploatarea in cariere de suprafata de dimensiuni uriase asemenea unor cratere cedistrug ecosistemul si lasa in urma peisaje selenare. Zdrobirea unor cantitati imense de roca in bazine uriase si stropirea lor cu solutie decianura ce separa aurul pentru procesarea ulterioara. Cianura se combina cu 97% din

aur, inclusiv cu acele particule prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber. Obtinerea dintr-o tona de minereu a aprox. 2g de aur. Multimple riscuri, un exemplu ar fi producerea acidului cianhidric ce este catologat gaztoxic de lupta in Conventia privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii sifolosirii armelor chimice si distrugerea acestora deschisa spre semnare la Paris in 1993.

Toxicitate

Cianura este una dintre otravurile cu cel mai rapid efect.Cianura inhiba respiratia, altereaza transportul de oxigen la nivel celular si catre

creier, presiunea sanguina descreste. Un simptom initial al otravirii cu cianura esteinrosirea pielii, deoarece victima nu poate prelucra oxigenul din sange.

La ingurgitarea a 100-200 mg de cianura de sodiu ritmul cardiac scade la sub 60de batai pe minut, iar persoana otravita ajunge in coma sau se zbate in convulsii in doarcateva minute. Moartea prin sufocare sau stop cardiac se poate produce in in maximcateva ore in functie de rezistenta organismului.

Doza mortala pentru om este de 1 mg CN/kg greutate corporala. Doar 0,03 mgCN/l apa reprezinta doza mortala pentru pestii sensibili, altii putand tolera pana la 0,2mg/l. La concentratii de peste 3 mg CN/l, un rau este mort.

Cianura i bijuteriile

Un singur inel lasa in urma 20 tone de deseuri miniere si consuma o sticla de cianura si5 tone de apa. Riscurile imense asupra mediului inconjurator si a sanatatii umane au drept scopproducerea de noi bijuterii inele, bratari, coliere. 85% din aurul extras este directionatcatre fabricarea de bijuterii si doar 12% este folosit in industrie. In ultimii 25 de ani, cauzele majore ale poluarii cu cianura au fost ruperea/ fisurareadigurilor lacurilor de decantare (76%), ruperea conductelor (18%) si accidentele dintimpul transportului (6%).

Riscuri implicite

Riscurile asociate mineritului cu cianuri implica o serie extinsa de probleme cepot aparea in gestionarea transportului, depozitarii si folosirii acestei substante toxice.Accidentul de la Baia Mare ramane unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens

asa cum demonstreaza si Raportul UNEP din martie 2000. Potrivit acestuia douaconcluzii principale s-au impus:


8/18

Bresa in digul lacului de decantare a fost cauzata de o combinatie de factori deficientede operare si de intretinere a bazinului cat si vremea rea. Urme de cianura au fost identificate in Delta Dunarii la patru saptamani de la

accidentul de la Baia Mare, la 2000 de km de sursa deversarii.

Comportament

Deoarece cianura este un compus pe baza de C compus organic reactioneazarapid cu alti compusi organici, inclusiv organisme.

Cu toate acestea autoritatile cer operatorilor minieri monitorizarea a doar treicompusi pe baza de cianura cianura libera, cianura disociabila in mediu slab acid(WAD) si cianura totala. Alti compusi precum cianatii and thiocianatii adesea depasescvalori de zeci de miligrame pe litru (mg/l) desi valorile peste 0,05 mg/l sunt consideratefoarte toxice (0,02 mg/l in Germania).

Accidente i deversri

Ghana Pe 18 iulie 2006 o deversare a iazului de decantare a minei Bogoso Gold Limited(BGL) a poluat raul Ajoo omorand pesti si homari. 30 de persoane care au consumat apasi pesti din acest rau au necesitat ingrijiri medicale.Romania Pe 28 noiembrie 2005, o deversare de cianuri de la mina Borsa a amentintat

cu poluarea raul Tisa. (sursa: Bucharest Daily News).Filipine S-au inregistrat intre 11 si 31 octombrie 2005 scurgeri de cianura de laexploatarea Lafayette - Rapu Rapu cauzand poluarea raurilor din apropiere. (sursa:www.minesandcommunities.org).Laos Pe 20 iunie 2005 o deversare de cianuri de la mina Phu Bia detinuta de companiaPan Australian Resources a otravit sursele de apa ale comunitatilor invecinate pe o razade 3 km. Intre 60 si 100 de persoane au necesitat ingrijiri medicale. (sursa: The MineralPolicy Institute).Ghana Wexford Ghana Limited at Akyempim in the Western Region, a subsidiary of

Bogoso Gold Limited and owned by Golden Star Resources spilled cyanide into RiverKubekro. (October 23, 2004, source:www.ghanaweb.com).Australia Un raport solicitat de guvernul provinciei Australia de Vest arata inoctombrie 2004 ca lacurile de decantare ale minei Kalgoorlie Gold sunt responsabile decontaminarea apelor subterane cu cianuri si metale grele. Acest studiu vine dupa operioada de zece ani timp in care au existat plangeri din partea comunitatilor localeprivind calitatea apei, iar compania miniera a negat existenta acestor probleme.(sursa:Robin Chapple, MLC, WA Legislative Council).Noua Guinee Pe 7 august 2004, o scurgere de cianuri de la mina Misima, compania

Placer Dome a provocat poluarea apelor oceanului, afectand grav viata marina. (sursa:The National, PNG, 11 of August).


9/18

China Autoritatile chineze au dat publicitatii la 25 iunie 2004 informatii privindproducerea a sapte accidente cu substante toxice care au provocat moartea a 21 depersoane. Ultimul din aceasta serie a fost scurgerea unui gaz (hydrogen cyanide gas), dela uzina de procesare a unei exploatari miniere ce a dus la moartea a 3 persoane si la

spitalizarea altor 15. (Sursa: People's Daily Online).Noua Zeelanda Pe 24 martie 2004, 35 de persoane au fost evacutate de la depozitulcompaniei Lower Hutt din cauza unei scurgeri a 360 litri de solutie de cianura. Romania Pe 18 martie 2004, s-a constatat poluarea cu cianuri a raului Siret. Poluareas-a produs ca urmare a unei avarii produse la dou rezervoare aparinnd depozitului deacetoncianhidrin, de pe platforma fostei SC Metadet SA Flticeni, judeul Suceava.Avaria s-a datorat tentativei de sustragere a materialului metalic (vane) de ctrepersoane neidentificate. Tentativa de furt a condus la scurgerea soluiei din rezervoarepe sol, o parte ajungnd n rul omuzu Mare, cu o concentraie cuprins ntre 3 i 6 mg/l,limita admis pentru cianura fiind de 0,05 mg/l. Rul omuzu Mare este un afluent alrului Siret. (Sursa: Direcia Apelor Siret)Ghana Pe 29 mai 2003 una din cele trei noi conducte de evacuare a cianurii sirezidurilor minei Tarkwa s-a spart eliberand in mediu cantitati semnificative desubstante toxice. (Sursa: Mining Watch Canada).Nicaragua Pe 14 ianuarie 2003 s-a produs o deversare de cianura de la exploatareaminiera Hemconic/ Greenstone ce a condus la poluarea apelor raului Bambana.Reprezentantii sanitari ai comunitatii locale au raportat moartea a 12 copii care sepresupune ca au baut apa din rau. (Sursa: Buletinul WRM, nr. 74, septembrie 2003).Honduras O deversare masiva de cianura s-a produs in ianuarie 2003 la mina Andrs

provocand poluarea raului Lara, sursa de alimentare cu apa potabila a orasului SantaRosa de Copn. Peste 18 000 de pesti au murit, raul fiind considerat un rau mort. SUA Pe 2 decembrie 2003 a fost raportata o deversare de cianura langa mina Briggs inBalleratt.Nevada, SUA Pe 9 iunie 2002 21 de kg de cianura s-au scurs in mediu la mina Denton-Rawhide.Nevada, SUA 16 mai 2002, 104 metri cubi de solutie cu cianura s-au scurs de la minaTwin Creeks a companiei Newmont. Un oficial al statului Nevada a declarat ca aprox. 45metri cubi au ajuns in golf poluand apele acestuia. In ultimii ani, initiatorul proiectului

minei Crandon a fost cauza a doua deversari majore: 5,8 tone de cianura in statulArizona si in Golful Arizona. (Sursa: Humboldt County News - 16 mai 229 000 m 2002).China In noiembrie 2001, 11 tone de cianura de sodium s-au scurs intr-un afluent alraului Luohe, in urma unui accident rutier.Ghana In octombrie 2001 in Ghana s-au produs doua deversari de la mina Goldfields.Prima a decimat ecosistemul raului Asuman, iar a doua a poluat o zona mlastinoasa ce iiaproviziona pe localnici cu peste, plante medicinale si bambus.Papua Noua Guinee Pe 30 iunie 2000, deversarile de cinaura de la mina Rio Tinto s-auscurs in ocean, poluand apa din jurul insulei.

Colorado, SUA Mina Summitville detinuta de Galactic Resources Ltd. a cauzat otravirearaului Alamosa pe o distanta de 17 mile. Mina a fost inchisa in 2002 deoarece compania


10/18

a intrat in faliment. Costurile de ecologizare de 150 mil $ au fost suportate de statulamericanNevada, SUA Ca urmare a fisurarii digului unui lac de decantare la mina Gold Quarry

de cianura au fost deversati in doua din Nevada in 1997, 1000 m golfuri apropiate. Intre

1998 si 1990, 8 accidente cu cianuri s-au produs la mina McCoy/Cove Compania EchoBay eliberand 408 kg de cianuri in mediu.

Guyana In 1995, mai de reziduri cu cianuri s-au scurs intr-un fluviu din mult de 3 milde m Guyana cand un dig al minei Cambior mina Omai s-a daramat.Dakota, SUA Pe 29 mai 1998, sapte tone de cianuri s-au scurs din iazul de decantare alminei Homestake in Golful Whitewood ce a produs moartea masiva a pestilor.Spania Un dig de de la mina de zinc Los Frailes s-a rupt in aprilile 1998, 13 mil de mreziduri cu metale grele au ajuns in raul din apropiere si pe terenurile agricole.Kirghistan Pe 20 mai 1998, un camion ce transporta cianuri la mina Kumtor s-arasturnat, 2 tone de cianura de sodiu ajungand in apele de suprafata din regiune. Sute deoameni au primit ingrijiri medicale, iar o persoana a decedat

Actiuni pentru prevenirea acestor tip de accidente.

Formarea unui grup : Coalitia Romania fara Cianuri are la baza un grup deinitiativa format din ONG-uri de mediu din intreaga tara. Actionand pentru un mediumai curat si mai sanatos, membrii coalitiei sustin prin demersurile intreprinse una

dintre cele mai progresiste initiative legislative de mediu din ultimii ani.

Membrii Coalitiei sunt:

Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de MediuAsociatia desfasura programe care contribuie la apararea dreptului la unmediu sanatos si echilibrat ecologic, la dezvoltarea sectorului non-guvernamental in Romania.

Greenpeace CEEGreenpeace este o organizatie internationala, avand birouri in 39 de tari ce

actioneaza pentru responsabilizarea poluatorilor, insistand s se faca schimbari oriundeeste necesar.

Fundatia pentru ParteneriatFundatia pentru Parteneriat stimuleaza participarea publica pentru a

inbunatati starea mediului inconjurator. Parteneriatul pentru mediu are un rolimportant in inlesnirea colaborarii intre oameni si organizatii.
http://www.greenpeace.ro/http://www.greenpeace.ro/http://www.epce.ro/http://www.epce.ro/http://www.epce.ro/http://www.greenpeace.ro/http://www.epce.ro/http://www.greenpeace.ro/http://www.epce.ro/http://www.greenpeace.ro/http://www.epce.ro/http://www.greenpeace.ro/


11/18

Terra Mileniul IIITerra Mileniul III desfasura programe ecologice n vederea constientizariipopulatiei asupra efectelor schimbarilor climatice.

Transilvania VerdeAsociatia Transilvania Verde va milita pentru ca prin educarea si instruireatinerilor, respectiv prin informarea generatiilor mai in varsta sa contribuie

la formarea unei societati constiente de problemele de mediu.

Focus Eco CenterFocus Eco Center este o organizatie neguvernamentala de protectiamediului care promoveaza principiile dezvoltarii durabile.

Asociatia Valea Soarelui

Asociatia isi propune sa contribuie la consolidarea societatii civile in specialin domeniile protectiei mediului si protectiei consumatorilor, dar si in oricare altedomenii care sint in interdependenta cu mediul si consumatorul.

A.R.I.N.Asociatia A.R.I.N monitorizeaza situatiile care pericliteaza mediul si omul ca

parte a acestuia, contribuind la ameliorarea mediului legislativ in problemede mediu.

MindbombMindBomb este un grup de tineri artisti plastici, designeri, arhitecti,

specialisti IT, scriitori, care folosesc "afisul social" pentru a vorbi despre implicareaactiva in comunitate, educatie, siguranta si protectie sociala.

Clubul Ecologic Transilvania

CET sprijina dezvoltarea durabila a zonei Clujului, a Vaii Somesului si aMuntilor Apuseni si promoveaza educatia eco-civica a populatiei din aceasta regiune.

Mare NostrumPunand accentul pe parteneriat si respectul fata de mediul inconjurator,

Mare Nostrum activeaza in directia constientizarii publice, a educatiei ecologice sicreeaza presiune fata de factorii decizionali.

Liga Pro Europa

Programele centrale ale Ligii PRO EUROPA - desfasurate preponderent n
http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.greentransylvania.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://www.focuseco.ro/http://www.focuseco.ro/http://www.valeasoarelui.tk/http://www.valeasoarelui.tk/http://www.arin.ro/http://www.arin.ro/http://www.mindbomb.ro/http://www.mindbomb.ro/http://www.cetcluj.ro/http://www.cetcluj.ro/http://www.marenostrum.ro/http://www.marenostrum.ro/http://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htmhttp://www.proeuropa.ro/indexro.htmhttp://www.marenostrum.ro/http://www.cetcluj.ro/http://www.mindbomb.ro/http://www.arin.ro/http://www.valeasoarelui.tk/http://www.focuseco.ro/http://www.focuseco.ro/http://www.greentransylvania.ro/http://terraiii.ngo.ro/d.htm


12/18

Transilvania - sunt axate pe promovarea interculturalitatii, a drepturilor omului siminoritatilor, pe educatie civica si prevenirea conflictelor.

Strawberry NetStrawberryNet este o retea de comunicatie electronica care promoveazaprotectia mediului, dezvoltarea durabila, democratia si apararea drepturilor

omului in Romania.

InfOMGScopul activitatii noastre este informarea obiectiva asupra situatiei

organismelor modificate genetic din Romania si strainatate si constientizarea publiculuilarg asupra impactului introducerii in mediu si in circuitul alimentar.

Asociatia de Presa si Educatie Eco-Civica "Eco-Media"Principalele directii de actiune vizeaza protectia mediului, dezvoltarea

durabila a comunitatilor si mbunatatirea mediului de afaceri prin promovareaeconomiei bazate pe cunoastere.

Asociatia Otus

Propunere legislativa

Interzicerea cianurii in minerit trebuie sa devina o prioritate in problematica demediu din Romania. Cu peste 25 de accidente si deversari majore in intreaga lume intre1998-2006, este din ce in ce mai evident ca cianura prezinta un pericol continuu pentru

mediul inconjurator pe durata a zeci de ani.Unul din aspectele importante este ca datorita cantitatii mari de cianuri folosite,acesta este mai degraba un proces chimic decat o practica miniera.Problema este caLegea Minelelor nu reglementeaza folosirea in siguranta a cianurii si de aici aparitiaaccidentelor miniere.

Aceste accidente ridic o serie de ntrebri asupra practicilor i aplicriireglementrilor n ceea ce privete managementul cianurii, chiar daca exista buneintentie la nivel corporatist. Mai mult dificultatea gestionarii transportului, depozitarii sifolosirii cianurii, asociate deficientelor de operare si de intretinere a iazurilor dedecantare, precum si cu vremea rea pod conduce la situatii explozive, devastatoarepentru mediu.
http://www.ngo.ro/http://www.ngo.ro/http://www.infomg.ro/http://www.infomg.ro/http://www.infomg.ro/http://www.ngo.ro/http://www.infomg.ro/http://www.ngo.ro/http://www.infomg.ro/http://www.ngo.ro/http://www.infomg.ro/http://www.ngo.ro/http://www.infomg.ro/http://www.ngo.ro/


13/18

In acest context, este o datoria morala fata de genratiile viitoare si in spiritultendintelor mondiale de interzicere a mineritului cu cianuri de a sustine aceastapropunere legislativa.

Coalitia Romania fara Cianuri propune modificarea legii minelor

Lege pentru completarea cu art. 4 din Legea minelor nr. 85/2003

Articol unic Dupa aliniatul (3) al articolului 4 din Legea minelor nr. 85/2003 publicatain Monitorul Oficial, Partea I, nr 197 din 27/03/2003, cu modificarile si completarileulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:

(4) "Activitatea miniera, bazata pe folosirea tehnologiei prin cianuri, in orice etapa aexploatarii aurului si argintului, precum si in orice etapa a procesarii si innobilariireziduurilor este interzisa. Aceasta interdictie se aplica si in cazul folosirii compusilor decianura in orice procent, precum si in cazul folosirii sale in combinatie cu alte metode deprocesare sau innobilare a reziduurilor".

Fundatia TERRA Mileniul III si Asociatia ALMA-RO sustine

Initiativ legislativ pentru un minerit responsabil n RomaniaData publicrii: aprilie 2007

n februarie 2007, a fost depus la Senat o propunere legislativ privindcompletarea art. 4 din Legea minelor nr. 85/2003. Aceast modificare a Legii minelorconst, de fapt, n introducerea unui articol prin care s-ar interzice activitatea minierbazat pe folosirea tehnologiei prin cianuri, n orice etap a exploatrii aurului siargintului,precum si n orice etap a procesrii si nnobilrii reziduurilor.n expunerea de motive, initiatorii fac referire la dreptul consitutional la un mediu curatsi sunt enumerate efectele devastatoare ale utilizrii cianurii asupra mediului sisnttii populatiei.

Propunerea legislativ a primit deja aviz favorabil atat de la Consiliul Legislativ,cat si de la Comisia economic, industrii si servicii.O analiz corect si impartial cost-beneficiu a acestei noi reglementari de interzicerea cianurii demonstreaz c Statul roman si contribuabilii ar avea numai de castigatdac initiativa s-ar vota n forma propus:

1) Romania nu are un productor national de cianur care s fie prejudiciat caurmarea unei asemenea reglementri. Pe de alt parte, aceasta nseamna c orice companieminier care doreste s foloseasc cianur n activitatea de exploatare si productie a

aurului n Romania ar trebui s importe cianura si s o transporte n sar de ladistanse foarte mari. Producatorul principal de cianur din Europa este Degussa AG,


14/18

o companie german, prin compania ncorporat, CyPlus GmbH. Punctele sale deproductie din Europa se afl n Germania si n Belgia. Transportul de la distante atatde mari creste riscul de accidente ce pot provoca dezastre ecologice, mai ales avandn vederen starea drumurilor din Romania.

2) n Romania s-a folosit cianura de ctre trei companii miniere:Transgold (BaiaMare), Minvest Deva (Baia de Aries) si Remin (E.M. Baia Borsa, U.P. Sasar). Toate acestecompanii s-au nchis si deci interzicerea cianurii n minerit nu ar avea consecintenegative sociale si economice.

3) n cazurile de poluare major cauzat de operatiunile miniere cu impactnegativ asupra apei, zonelor protejate si solului, companiile miniere se pot usor aprampotriva impunerii rspunderii de mediu, mai precis a obligatiei de a acoperi costurilede ecologizare.

Romania a transpus recent Directiva 2004/35/CE din 21 aprilie 2004 privindrspunderea de mediu pentru prevenirea si repararea prejudiciului de mediu, care, nprincipiu, stipuleaz ca operatorul care a provocat o poluare a apei, a zonelor protejatesi a solului este obligat s suporte costurile de refacere a mediului, indiferent de culpprincipiul rspunderii obiective de mediu. Cu toate acestea, Romania a transpus aceast directiv cu exceptii, reglementand urmtoarele: operatorul nu suport costulactiunilor de reparare dac dovedeste ca nu a actionat cu intentie sau din culp si cprejudiciul asupra mediului a fost provocat de o emisie sau un eveniment autorizat nmod special si n deplin concordant cu conditiile prevzute de actul de reglementareeliberat conform normelor care implementeaz msurile legislative prevzute n anexanr.3, n vigoare la data emisiei sau evenimentului. Ca atare, contribuabuilii romani ar

putea s suporte costurile actiunilor de refacere a mediului generate de poluarea siaccidentele la operatiunile miniere cu cianuri, ntr-un final.

Initiativa asteapt avizul din partea Comisiei juridic, de numiri, disciplin,imunitti si validri si a Comisiei pentru administratie public, organizarea teritoriului siprotectia mediului, urmand s fie apoi dezbtut n plenul Senatului. Ulterior decizieiacestuia, propunerea legislativ va fi dezbtut n comisiile si plenul CamereiDeputatilor.


15/18

REZULTATE

67,6% dintre parlamentari susin transpunerea rezoluiei europene ntr-un proiectlegislativ local pe parcursul urmtoarei sesiuni parlamentare. Dintre acetia, opoziia

este n mod special mai motivat: 92.9% dintre parlamentarii PSD +PC sunt deacord, urmai de minoriti(66,7%), PNL (62,8%) i PD-L (51,4%).

Opoziia fa de o eventual lege care s interzic mineritul cu cianuri n Romniaeste minim, doar 8,1% dintre cei chestionai rspunznd n acest sens. La acest capitol,este interesant de menionat faptul c niciunul dintre parlamentarii PSD + PC chestionainu ar respinge legea de interzicere a mineritului cu cianuri.

Rezoluia European- votat n Parlamentul European pe 5 mai 2010- cere ComisieiEuropene s iniieze interzicerea complet a tehnologiilor care utilizeaza cianurile n

minerit n Uniunea Europeanpn la finele anului 2011. Aceasta este, n opiniaParlamentului European, singura modalitate sigur de a proteja resursele de ap iecosistemele mpotriva polurii cu cianuri din activitile de extracie i de a neconforma obiectivelor UE prezente n Directiva Cadru Ap

n Romnia exist o iniiativ legislativ pentru interzicerea mineritului cucianuri (Propunerea legislativ pentru completarea articolului 4 din Legea minelor,85/2003 iniiat de senatorii Eckstein Kovacs Peteri Gheorghe Funar), ns aceasta esteblocat n Comisia pentru Industrii din data de 23 septembrie 2008.


16/18

Precedente

Regiuni din lumea intreaga unde folosirea cianurii in minerit este interzisaSursa: Rainforest Information Centre

1) Montana in 1998 a fost adoptata initiativa cetateneasca de interzicere a cianurii inminerit atat pentru proiectele propuse cat si la exploatarile existente. Aceasta hotarare afost intarita de decizia Curtii in aprilie 2006.

2) Colorado cinci regiuni au interzis tehnica cianuratiei in minerit. Pe 27 februarie2004, membrii comisiei regiunii Summit au votat pentru interzicerea cianurii pentru aproteja sanatatea publica de efectul acestei substante in minerit.

3) Wisconsin 5 noiembrie 2001 Senatul statului Wisconsin a aprobat doua legi

pentru protejarea mediului inconjurator cu 19 voturi pentru si 14 impotriva. Prima legeprevedea interzicerea cianurii in toate minele din Wisconsin, iar a doua stabileaprincipiul fara tratament special pentru industria mineritului.

4) Turcia - In 1997 aceasta tara a decis interzicerea cianurii in minerit pe bazaarticolului 56 din Constitutia statului care garanteaza dreptul cetatenilor la un mediusanatos. (nr. 1996/5348, decizia nr. 1997/2311).

5) Turcia Parlamentul a hotarat la 17 decembrie 1994 oprirea exploatarilor miniere de

langa Pergamon si Adramyttion.

6) Honduras - In martie 2001, 75 de persoane reprezentand 15 comunitati dinvecinatatea a opt mine au participat la o intalnire pentru lansarea unei campanii la nivelnational Honduras valoreaza mai mult decat aurul. Obiectivele vizate erau interzicereacianurii in minerit, interzicerea exproprierii localnicilor si intarirea legislatiei de mediu.

7) Cehia Parlamentul ceh a aprobat in septembrie 2000 o lege prin care nu se maipermite prelucrarea aurului cu cianuri pe teritoriul Cehiei.

8) Argentina, 9 februarie 2003 Consiliul Local al orasului Esquel a adoptat o hotarareprin care transportul si utilizarea cianurii pe teritoriul orasului erau interzise; deasemenea pe 23 martie a fost organizat un referendum. In acelasi an provincia Chubut aadoptat un moratorium privind folosirea cianurii in minerit.

9) Germania a trecut un decret in 2002 interzicand tehnica cianuratiei in minerit.

10) Grecia a votat pentru inchiderea mai multor proiecte miniere in 2002.

11) Costa Rica a adoptat un moratorium privind cianuratia in exploatarile la suprafata in


17/18

2002.

12) Peru, 8 septembrie 2004 Aprox. 4 000 de muncitori peruani si-au incetat munca siau marsaluit prin orasul Cajamarca cerand inchiderea minei care le-a poluat si secat

sursele de apa.

13) Uniunea Europeana prin Grupul de lucru privind accidentul de la Baia Mare ("BaiaMare Task Force") a recomandat ca cianura si alte substante toxice rezultate in procesulcianuratiei sa fie indepartate din deseurile miniere inainte ca acestea sa fie depozitate inlacuri de decantare. (Raportul Grupului de lucru prezentat la Bruxelles pe 15 decembrie2000).

14) Provincia Mindroro din Filipine a adoptat un moratoriu pe 25 de ani care interziceproiectele miniere incepand cu aprilie 2002.

15) In ianuarie 2005, ca raspuns la riscurile exploatarilor miniere, consiliile locale dinAlaska au adoptat o serie de hotarari privind mineritul iresponsabil ce dauneazamediului inconjurator.

16) Camera legislativa din Rio Negro, provincie din sudul Argentinei a adoptat pe 21iulie 2005 o lege de interzicere a folosirii cianurii si mercurului in extragerea siprelucarea minereurilor feroase


18/18

Bibliografie:

http://www.faracianura.ro/

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/ACCIDENT-ECOLOGIC-LA-IAZUL-DE-

141231111.php

http://www.dw-world.de/

http://www.evz.ro/detalii/stiri/baia-mare-deceniul-otravit-884898.html

http://www.alma-ro.ngo.ro/doc/buletin4.pdf
http://www.faracianura.ro/http://www.faracianura.ro/http://www.scritube.com/geografie/ecologie/ACCIDENT-ECOLOGIC-LA-IAZUL-DE-141231111.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/ACCIDENT-ECOLOGIC-LA-IAZUL-DE-141231111.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/ACCIDENT-ECOLOGIC-LA-IAZUL-DE-141231111.phphttp://www.dw-world.de/http://www.dw-world.de/http://www.evz.ro/detalii/stiri/baia-mare-deceniul-otravit-884898.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/baia-mare-deceniul-otravit-884898.htmlhttp://www.alma-ro.ngo.ro/doc/buletin4.pdfhttp://www.alma-ro.ngo.ro/doc/buletin4.pdfhttp://www.alma-ro.ngo.ro/doc/buletin4.pdfhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/baia-mare-deceniul-otravit-884898.htmlhttp://www.dw-world.de/http://www.scritube.com/geografie/ecologie/ACCIDENT-ECOLOGIC-LA-IAZUL-DE-141231111.phphttp://www.scritube.com/geografie/ecologie/ACCIDENT-ECOLOGIC-LA-IAZUL-DE-141231111.phphttp://www.faracianura.ro/

Accidentul de La Aia Mare

Documents

Transcript of Accidentul de La Aia Mare