ANALELE A. R.TOM. XXXVI.MEM. SECT. ISTORICE. No. 26.

ACADEMIA ROMANA

DOCUMENTE BASARABEA

DE

N. IORGAMEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMA NE

Sarin II. Torn. XXXVI.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

AC ACE 7,1E

I POULAIEU-

BUCURESTILIBRARI1LE SOCEC & Comp. §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP.

1914. 36.419

Pretul 20 bani.

rr-os

OITA

41's e

4,44

.

Analele SocietAtii Academice Romithe. Seria I :Tom. I-XI. - Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Aeademiei Romane. Seria II: L. B.

Tom. I-X. Desbaterile i memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2Tom. XI-XX.- Desbaterile i memoriile Academiei in 1888-1898.Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 . ...... 2.-T om. XXI - XXX. -Desbaterile i Memoriile Academiei in 1898-1908.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.-Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9

XXXL-Memoriile Sectiunii Istorice ....... . . . . . . 10.-Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de räfueald a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sutu. -,20Arhiva senatorilor din Chisindn si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. fliceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.-

Negru Vodd si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . . . -,50Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. . ......... . . ...... . . -,30Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti . . . . . 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol -,50* XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-, XXXII.- Mentoriile Sectiunii Istorice 14.-

tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-dente diplomatice strdine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseascd dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,-Despre elernentele cronolOgice in documentele romanesti, de N.

Docan 1,20Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol -,50Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

documente, de N. Docan -,60Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-

dente diplornatice strdine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80Conflictul dintre guvernul Moldovei si ruandstirea Neamtului.

I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron i Velisco

Costin, de I. Tanoviceanu -,50Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . -,50Conflictul dintre guvernul Moldovei i mandstirea Neamtului. II.

Dupd 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50Din amintirea unui boier Moldovean din j umatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70gDoamna lui Ieremia Vodd*, de N. Iorga 1.-Sociologia si socialism ul, de A. D. Xenopol . ...... -,20Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

* XXXIII.-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXIII.-Memoriile Sectiunii Istorice 12 -

Francisc RdliOczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. lorga -,40

Un dilator italian in Turcia si Moldova in timpul rdsboiului cuPolonia, de N. Iorga -,30

Dona documente privitoare la revolta boierilor din tara Fdgdra-sului in favoarea lui Mihnea Vodd numit cel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu -,20

Carol al XII-lea, Petru cel Mare $i terile noastre, de N. lorga 1.-CfitevA note despre cronicele i traditia noastrd istoricd, de

N. lorga -,20Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.

Luarea Basarabiei i Moruzestii, de N. Iorga -,40

-- -

'

-

.

.

.

°

5.-.

.

.

...... . . . .

.

. . ..... . . .

..... . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . ......... . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . , ..... . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . ........ . . . . . .

...... . . . . . . . . . . .

..... . . . . . . . . . ..... . .

0,3%...10TE-6-2,44

(.4'460;Z:C;P:EPUMLAIa:1

NOUA DOCUMENTE BASARABENEDE

N. IORGAMembru al Academiei Romane.

gedinta dela 31 Ianuarie 1914.

I.

Familia Oatul.

In Maiu 1912, facand el se vada marele numar de documentemoldovenesti cari se ascund in familiile boierilor scapatati sau ca-zuti la insträinare, ori in ale rAzesilor, a$ de multi si Inca destuldo puternici, ai «oblastiei imparatesti), deslipite de teritoriul roma-nese cu organizatie proprie la 1812, aratam nevoia ce este ca, pananu se pierd ori nu se departeaza pentru totdeauna aceste pretioaseurme ale trecutului nostru comun, am avea datoria sa le desco-perim i, dad, nu sa le aducem aici, unde se pot 'Astra cu pietate,macar sa, le copiem i sa le dam la lumina, necrutand pentru acea-sta nici o jertfa.

Imprejurarile au facut sä nu se poata da urmare acestei dorinte.Dar alte imprejurari imi dau necontenit dreptate, dovedind ca. inadevar peste Prut documente ale vechii Moldove sunt cu gramada.In toamna aceluias an au aparut, intre altele, acelea ale familieiIamandi, ramura basarabeana (1). Acuma, prin bunavointa aceluiasRoman cu deplina constiinta nationala, putem infatisa, pe ale fami-.

liei Oatul, in a carui colectie se amesteca i una cu mult mai vechesi mai insemnata.

Tot in memoriul din Maiu 1912, semnalam pastrarea limbii ro-maneqti, a formelor stilistice romanesti, a legaturilor cu Moldova

(1) Analele pe .1912.

Analele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect. 1

I

*...

Istorice.

2 N. /ORGA 932

pita, la 1830 si dupa acea data. Actele ce mi s'au trimes acumasunt o noun intarire a acestei asertiuni.

La 13 Maiu 1825, isi face& testamentul in Boto§ani, avand camartori pe duhovnicul ei Vasile, pe preotul Ilie dela Sf. Nicolae,pe tovarasul acestuia preotul Dimitrie, pe un calugar (?) «AnanieCalistru», si, ca doveditori mai de cinste, «ipoehimeni cinstite», peprotopopul botuOnean, «Ilie iconomil i protopoptu, i pe Vladicadela Papa* aInochentie caruia Mitropolitul Veniaminii zice Fratiaa San, bátrana Talpoaie, sau, cum se iscaleste cumana lui Vasile, puindu-si i pecetea cu vulturul i initiala familiei,Rarita Talpa» (1).Insarcinand pe «chronomi» sa-i faca sarindarele dar numai in

marginile putintei, caci, altfel, unu-i sâlescü, ca sa nu rarnal sufle-trill meg insareinatil, si a lora» , ea arata ca stapaneste a treiaparte din Dubiceni (Harlau), parte 1:1in Molcauti (Soroca), ramasadela sora Smaranda, parte din Peribieäuti, parte din Haradauti,parte din Cochinjeni, toate trele mosiile in tinutul Hotinului,caseledin Botosani, langa Sf. Nicolae, ciIn mahalaoa Sfantului Ghieorghien,al caror loc il tine in cciparta0e cu sora Vitoria (2), pe langa oicoana um corona poliitä cu aurti, o candela, o «farfurie de ar-

dol linguriV i cu casa zarfuri», si patru siraguri de m4r-gäritar. Ca mostenitori designeaza pe nepotul de sora, tefarrachi,pe «nepotii clironomi a raps. tefänachi Theohari» (era si un Con-stantin, care, locuind, din 1820, cu sotia, la dansii, n'o cercetase,laboar& ocumplitän, uci ma pedepsam intr'o odaita sängura»), pe soraVitoria si fricele ei, Ilinca i Ra1ia, pe «clironomil raps. nepotuluimieu din soru-rnè Safta», pe nepotul Stolnicul Dimitrache Oatu, sipe nepotii Enacachi si Ibrdachi Oatu, pe fiel raps.Spat. tefanil Gherghelii», iar, ea danii la lacasuri sfinte, intalnimcei 400 de lei «o parisai la manastire Niamtului». Dumitrachi Oatulramane epitrop al insemnatei averi, apzata in cea mai mare partedincolo de Prut; el o va ingropà cuviincios, «intinzandU mana ea-tra saracil norodului» puind ape mormántulti meg piiatra ci esti sa-

w Intaresc cei doi Vornici de Botosani, la 12 Maiu, un Spatar si un Comis, dar dinnenorocire nu se deosebeste i restul iscaliturilor.

(2) Se intindeau ading gardula casilora Hartopanului i purl mu drumulti ce mergila Tulbureniv, iar in lung, dina gardula ulitii ci mergi la vale, pi langa bisaricaSfiintului Nieolaiü i pant dupa, paretile casaI dinü dean,. Fficuse si o fantana in bise-rich' i innoise casa a TodosieiD. Se ceteste: a biserica SfzIntului Nicolai, a lui Borborcill (sic).

.

Iliupoleosq»,

gintg eu

<hinii nepotii;

:

038 ROUX DOCTAIERTE EASARAbEN2.

path cu numile mie5 mu bisArica Stantului Nicolai» si fácând sä-rindare la biserica dela Talp5, (1-1Ar15,u), la schitul Goroveiu si labisericile botuOnene (I). i limba me prinil vitt cuvantil ati gráitü

mai multi' unul5 asupra altui sá nu s5, intinza cu orici feta depretentii i razvratiri, in &Mil pentru cel5 mai midi lucru, pentrucä eü cu drept5 1ucru15 marl ceia ci am5 soilS, aceia am5 i fá-cutil : pricini i giudecAti in urm5, nu voesti a rämäne sufletuld

ci toi sa ramai multamig».Pe acel timp Iordachi Oatu, Serdar, era amestecat in administratia

postelor Moldovei, prin aceste pArti botuOnene,- cum se vede dinacest interesant ordin al Vistieriei cAtre Vornicii locali, dat in vre-mea cand batrAna 10 facea ultima dial& :

Visterie.

Catre cinstita Vornicie de Botosani.Din trecutiT ce maT sint in sat CosuleniT de la acelii Tinutit sa scrie dumv.

ca sit sä 8.6 patrusprizaci smacT d. Sardr. Iordachi Oat, cari, platindil baniToferturiloril cu rasurile i istovindil i ramasiturile ce vorit fl asupra lord,baniT hanuluT, surugiilord i orzu randuit pe la menziluri, dinspre celelaltehavaleli a Orb' sa ramaia in aparare dupa randuiala lasata pentru smaa

Saptv. 27, 825.(Iscitlitura Marelui Vistier.)

Cu câteva, zile inainte, acest Oatu capàta, voie de a trece in Ru-sia, prin pasaportul ce ni s'a pastrat, in acest cuprins interesant :

NoT, Joan Sandu Sturza Voevod, cu mila luT Dumnezeit Domn titriTMoldavia

Prind aciasta instiintamd la totT carom li se cuvine a sti ca ald nostrucredindosil boerri, dum[nea]lui Iordachi Oatu, blvd Veld Serdarii, pornindu-sede aice cu socie sa Nastasiia, cu cinci slugi i o trasura In patru cal, ca semarga piste hotard in stapanire InparatieT RossieT cu vade de optd lunT dezile, i s'ail data acestu alit nostru domnescii pasaport. Dreptu aceia portimilpe einstiti dumnealorni comandiri i cinstitiT of4ieri a locurilord pe undenumitulti va ave a treci, ca, in putere sfintelord trahtaturi legati cu noro-cire intro inparatil, sa i se dei tart cuviin6osuld agiutoriti, precumil i su-pusiT InparatieT aciia a RosieT se bucura in stapanire noastra de cuviindo-

(1) darn vitile meli s vora rnitaherisä la grijile mele pän5 la tril anI.D Rind n.trei ani toate veniturile mofiilor vor fi intrebuinfate la pomeniri.

si

.

men,

3

4 N. IORGA 934

said agiutori5. Poroncit-amii darg de s'aii pusil pecete Domniei Me li, proto-calindu-se de alit nostru Marele-Postelnicii.

1825, Septvr. 4.Proodt. Vornic5. S'a5 trecutil.

(iscalituri.)No. 152.

(Pecetea mare de chinovar.)(Viza ruseasca.)

A doua zi pasaportul se completâ astfel :

Departamentu Pricinilorri Striinea printipatuluT Moldavviel.

Boeriulii de aid, d-luT bivii Vela Serdaril Iordachi Oatu15, cu sotiia d-sale

Anastasie i cincT slue, i cu trasura in patru caT, avandil trebuinta a mergepiste Prutil, in stapanire tnpäriei Rosad, pe la LipcanT la Tanut. Hotinululsi in5 alte locurT mu Basarabie, mu vadea de optil luni de zile, dupa pas-portulii gospodti suptil no. 152,1i s'ail data pavortula acesta spre mergeresloboda si intoarcere.

No. 548. Pecetea neagra, frumoasa,a Departamentului.

E§iT, 5 Septv. 1825.

CazimirCi (?) Vornic5.

Oatu era un om oarecum bogat, precum se vede si din foaia dezestre a sotiei ce-1 Intovara0a, peste granitá, Nastasia :

Cu agutoru lul Dumnezeit izvocill de zestre ce da5 flicel mele Nastasii.1825, Marti' 9.

Una icoana cuO candela argintii.Unsprezace mil letDoi inele dliamantü, unu batut5 si unu cu o piatra.O Tiganca.Doa sfesniceSue perechT cutite argintii cu lingurile lora.Una farfurie argintil cu patru lingurite.Sase zarfurT argintil cu felege[ne]le lora.Unit lighianü galbanq cuUnit oghialii de taclitil.O Bala, de damasca.

.

argintU.

argintU.

ibricit.

935 Nora DOCUMENTE BASARABENE. 5,

$6,se perne mid cu una mare.Zane rAnduri strae rochi.*Ase pareche scalte (?) cu coltuntUnit salopü negru.Una cataveica cacomil.UnitTreT bohdalicuri cu pedal&$ase prosoape albe.Trei prosoape cusute.*Ase cAmesi bárMtesti.Opal earnest' femeesti.TreT mese cu 24 servete.TreT randuri de asternutti cu prostiri.*Ase tingi[r!] cu capace.

6,se semintele, patru de horbota i doi vapele (vapeurs).

Unit sipetU.De la mine aceste, lard de la Dumnezeil blagoslovenie.

Ioand B... Pah.

Nici familia cealaltä nu ramäsese in Moldova. La 30 Noemvrie 1825,«Vitoria Talpa», care scrie ins4 numele ei, i sotul ei, Joan Oatu,de loc din Tutova, care intrase in randurile clasei semi-nobiliare

din Basarabia,se ischle§te «Dvorianil Ioanü Oatu, porucedis, re-

dacteaza o «Inparta impusa de «vrasta bátrAneti1or5 », in ce

prive§te casa din Boto§ani i rno0a de zestre dela Mihalachi Talpa,

cea dela Craciuneni (HArläu) qi dea cumparata la Malcauti, in cuprinstotal de 1.026 stanjeni domne§ti latul. Aveau copii pe Dumitrachi,executorul testamentar al Talpoaii din Boto§ani, pe Costachi, peMihalachi, Iordachi §i Enskachi PAharnicul, precum i fetele IlenutaFi4 Raluta. Ii opresc numai 200 de stanjeni apentru odihna batra-neelorü noastri, pAn'a candil va milui Dumnez5,5 s firn5 mu viiath».La Peribieauti, «pe apa Nestrulul», va Arnânea, Iordachi Serdarul,care se 0 «afla acolo cu statorniciea, avand5 i alti parti, cumparatidi dumneallii». Iscalesc ca marturi Stavrachi Costandinu in seri-

soare ruseasca i Costachi Talpa, dupa datina Moldovei. Intari-

tura e in aceste cuvinte : Mr. tiia aCasta s'au scrisü dupa Comadi mine, Costachi Dimitriu, dinü statu giudicatorii TanutuluIoblastiea Basarabiin. Apoi, intr'o limb& tot a§a, de bunk se aratä,la 6 Martie 1827, de judecatorul, Bras .., qi de ecllenuls Gheorghe

Leonard (iscalesc i secretarul,. stolonadialnicul Alexandru David,

salopil blänittit.

Egi,

6 N. IORG A 936

§i astolopomosnicul», Costachi Dimitriu, de mai sus; pecetea e acumin ruseste), cä loan Oatul si sotia au cerut noua intarire, ce se siacorda.

In acest timp train., de altfel, la Mandacauti un Joan Coznita, caredklea, la 7 Septemvrie 1828, fiicei, Prófirita, si ginerelui, CostachiChirus, a opta parte din Levarda (Leurda) Dorohoiului, si, introupersoanele ce s'au intamplatil fatal), avem pe Costachi Chirus in-sus, pe un Buhus (se pare) si pe alt ginere, Vasile Mohoritul ; siaici sunt iscAlituri rusesti, desi actul, ca stil i slova, s'ar fi pu-tut scrie foarte bine si dincoace de Nistru. Si alte acte privescafaceri de bani intre socru si ginere, dar ele n'au legatura cu vieatabasarabeana dupa, anexiune.

loan Oatu si Vitoria faceau un nou testament la 4 Maiu 1828,eel dintadu aratand «Ca sant(' bolnavil di la Sfántulil Theodoril ci aütrecutil, i pe ce za mergu mai multa slalAciuni i neputintä, cariacumil boala adusa undi lipeatti nadejdile di a mai mafaci sänátosil, asteptándu-mi i sfaxsitulil vietil dint' ciasil Intl &silosi c5, se cred datori a insemna banii i vitele ce-i lasa celor cincifrati. Banii sunt in galbeni olandezi, socotinda galbanu cati 30 lei»,In «Maruntusuri, adica mu robinuri, carbovite i galbini». Dobitoa-cele sunt 150 « viti albi, bee' viäii sugatorin, si 240 «cif, capri, cumica cu mare», 5 «viti de cal de hamün, 60 «§tiubei matcin. Frapiei in§ii se invoesc Intro ei, romaneste, la Malcauti, in ziva de 20Fevruarie urmátor: Dimitrachi, Enacachi si Iordachi iscalind in seri-soarea moldoveneasca i pastrand titlurile cele vechi, iar ceilaltifrati, Costachi i Manolachi, intrebuintand scrisoarea ruseasca. Ior-dachi, «dvoreninulp, cumpara indata partea din Peribicauti, pe careRalita TalpA o lásase, din arämasurilen ei, finilor sA, ramasi inMoldova, Alexandru Gherghel Comis si Constantin Gherghel Comis (1).

In sfarsit, tatal find mort, legatura cu Moldova se rupea cu totul.La 26 Noemvrie 1830, «la adunaria depotatasca a dvorenstvii obla-stii Basarabiein, E33 primeste cererea lui Dumitrachi i Iordachi,(frat Intro sini, Hori lui boniä, Oate§ti», de a fi cuprinsi intre dvo-reni i juramântul lor de credinta. Se arata vrasta si familia lor :Dumitrachi de 44 de ani, copii: Maria de 10, Iancu botezat dephrinti 8, Grapina, 3, Efrosina, 1 ; Iordachi de 39 de ani, copii:

(1) Ca marturi: Gheorghi Varlaam Spatar, Grigore Varlaam, Joan Varlaam, Const.Pisoschi C?) Stol. Vasile iconom, protopop. De observat interesanta pecete a Vorniciei,au data 1811 (Vornici erau Vasile Varlaam Spat: si Iancul Corn. Pahr. (?)

m'ari mi-aa

937 NOUX DOCUMENTE BASARABENE. 7

Maria, Profira de cate 2 ani. Dimitrie fusese la 1825, Inca same§de Falciiu, si in acela an Iordachi indeplinise in Moldova «fehuridi insercineri», avand amandoi i scutelnici. Recunoa§terea lor cadvoreni se face tinandu-se in seama gramota d. band NicolaiMavrocordalti, din(' anulil 1734, pi temeiulti ariia toti aciia seicunosoti di dvoreni can aü pniimili cinuri moldovinegi, de laVela Logofeita pcind la alit triilia Logofetta».

Cu toata aceasta schimbare de atarnare politica, Oate§tii pastraralegaturi cu Moldova, corespunzand §i cu neamul Talpa de acolo.Dovada aceasta scrisoare din 1807 :

veri Iordachi,

EU astazi amU ramasil sa nu mit pornescu la Hoting. Fit bunatate, mitrogi, si strange toate idu1ile meli- de -la sancari (Schenker), pentru cata ho-beret. amü luatü, i ramasita banilorri para la sesizaci i doi i polU ruble

triimete pentru castulU Sfantului Dimitrie asupra car6fnii, dupacondrahtulü ci este intre noT, fiindca santU

alü dumitale ca Unit fratesupusa sluga

Costachi1847, Noemv. 6.

0 movie a lui Luca Stroici.

Intre actele pe cari le 'Astra familia Oatul sunt doua cari au.bvaloare deosebita.

Cel dintaiu, pe care-1 avem in originalul slavon, e intarirea luiIeremia Movila pentru stapanirea lui Luca Stroici insu asupra sa-tului hotinean Pribicauti, cumparat pe zloti tatare0i dela un Costicadin Mamurinti, flu al Anei, nepot al lui Hodco, 0 dela nepotii lui,Nastasie i Gheorghe, coboritori ai Salomcinei

14w eimmiA iAoru gOIROM, MIEIO AtIcTilo !THAN. scnmi mwmagc.K0H,um; npInAoark nirkAna AA11 H !SCHAAF! NAHIHAAH ilAWMASCICHAAH 110tapH,

REAHKHAAH H mamma', HOCTHICA WT 11/VAAASpl1H11,H, CHIA firm, mud,: ,C*KA H WINS-KA fro ElicTacIa Ii UHT EH FIIWPI'HE AATH O0i%0WIIIHHH, WI1SK0K. flHHHH II CEC-

HOCTHHIIHA H GOACtiVILIHFIA, HACTACKA, That ASLI111 11111111A, SCE WHSKOHE H

DpIWHSIcoKE X0AKA, 110 HK A0M010 1101110, FIHKHAA FIEHONSMAENFI, ANN npocti-

A.,0101111, H Fromm! rydrtop WTIIHNS H KkAHNS mirror IfIEPEKHKOHLII,H, WT

RpoaxuvO,

.1

.

II.

.

:

[IAA

TPA

Lt

imi

Talpa.

argintett,

N. IORGA 938

Stir CM WT tIETIMPTOH HAM TpH t1ACTH WT Ihpemoaum H WT XAUAEHA,WT HCIlpHRIh161.4 Eal HAM H A-kAHX" TA 11110AAAII HAMM; RIPHOMIS H HONETE11-

HOMO 114118 GTpollt1 401'04ET 34 TpH CT II HET AEC'RT SAATH TATApCICHr.

Hrk HAW [Apia! H OtIETOITH ROA... HH HAN GTOOHtl norcilsn H ad-HAATHA RICH HCHAUIATHr Kit pRICAK RCkVt THM 111s1WHIIC4HHX WT np*AllAH WT rip.kA KC HAW MAI% Ttnn 34A1 MH [SHAME A06110110411011 THEM.< II

NUNN() [MATS, A ICMH NAHUM ickp 'Joint; H 1104ETHOMS RCM-4HW; HANS GT3011440r4ET, THH riirkApitwiti ilACTH 34 W... WT Stir CfAA 11PHRIIKOHRH H WTXAAMERA, WT LIETIVZTOH %ACTH TpH MUTH, KAKO A ECT EMS H WT HAC Spiv; 11

WTNNIIS CZ IMAM AOKOAOM HHH AA rk NESAAIIIIMET. fincH G8(1., RAT. paps, KW. Al.

FC11AH6 REAtA.

(Pecete mica rupta.)He Keno.

De Preb[e]eäuti.HA r. WT HEPEHICORIAH WT ilETRPSTOH ilACTH.

Adica, :

Io Ieremia Moghila Voevod, cu mila luT Dumnezeu Domn al Torii Mol-dovei, cit -inaintea mea i inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti,man i mici, Costica din Mamurinti, fiul Anei, nepotul lui Hodco, i nepoatalui, Nastasia, i fratele ei, Gheorghe, fiii Salomcinei, nepotii Anei, i sora Co-stinei i Salomcinei, Nastasca, toate fete ale Anei, toti nepoti i stranepotiai lui Hodco, de buna voia lor, nici indemnati, nici siliti, si-au dat a lordreapta ocina i danie din satul Prebicauti, din tot satul din a patra partetrei parti din Prebicauti si din Hmela, dupa intAriturile ce au, si au datboierului nostru credincios i cinstit , dumnealui Stroici Logofatul, pentrutrei sute i cinzeci de zloti tataresti. i s'a ridicat al nostru credincioscinstit boier, dumnealui Stroici Logofatul, si a plata toti acei bani gata po-meniti mai sus, 350 de zloti tataresti, in manile tuturor acelor mai sus scrisi,inaintea mea i inaintea intregului nostru Sfat. Drept aceia noi, vazandtocmeala lor de buna voie si plata cea dreapta, iar noi asijderea si delanoi am dat si am intarit boierului nostru credincios i cinstit dumnealuiStroici Logofatul, aceste mai sus zise pArti de ocina din tot satul Pribicautisi din Hmela, din a patra parte trei pArti, ca sAri fie lui si dela noi uric siocina cu toate veniturile, i nimeni sa nu se amestece. Sorts in Suceava,anul 7106 [1598], Iunie 11. Domnul a poruncit. Nicoara.

Pentru 3 parti din Pribicauti, din a patra parte.

In «Basarabia NoastraD am spus (pp. 56-7) oh nu se poatehotari cari au fost posesiunile basArabene ale lui Stroici, intr'o

,

MII

ilACTH

H

KkCA...

si

939 NOITA DOCUMENTE BASARABENE. 9

vreme Gaud toate neamurile mari boiereqti ale Moldovei se spriji-niau inainte de toate pe pAmAnturile lor de peste Prut ; doarduel se cuno0eau dintre ele Volcinetul i Tilita. Documentul defat& adauga Pribicautii pe cari-i numim aqa, cum o face qi pre-tioasa notitâ ronAneascá, evident contemporana, de pe dosul actului.

Acte cunoscute aratä cum, dupá pieirea casei Stroiceqtilor in lup-tele dinastiei Movilá, Pribicautii i Rujavintii, cu jumátate din Cer-lica cea Mare, au trecut dela Gripina Prodáneasa la fiul ei, Comi-sul Lupu Tali* 0 la surorile lui, Anita, sotia lui Badiul, qi Irina,marital& cu un Gavrilaq. In ele se spunea, chiar c5, act3le au fostajuns in al XVIII-lea veac in stäpánirea pomopicului Ionita Oatul,ginerile lui Mihalachi Taipei", 0 a «Pitarului Gheorghenepot lui Talpä» (1).

Privilegiul general al Vornicului Coste Bucioc.

Al doilea e in traducere mai nouá marele privilegiu primcare Gaspar Gratiani intAre0e lui Costea Bucioc sprijinul i fata-litatea scurtei lui Domnii, toate mo0i1e, viile i Tiganii :

Copie di pe suretulil ispisocului luT Ga§paril Voevodil pe mo§ii i pe viipe PganT, anulg 7128, Apr. 31 zile.Facemil insamnare cu Oast& carte a noastril tuturorti cari pre dänsa o

voril via sail cari pre &Ansa o voril auzi, adecgi acolti adevAratil alti nostrucredindosil i cmstitti boon, Costea Budocil, Marele-Dvornicil de pamgintulil-de-kosil [=Tara-de-jos], slujandil cu driapta credinta celoril mat denainte cusfintii odihnitT mai innainte Domni, lana astAzi slujaste i noao, dreptil i cucredinta, i pämäntului nostru, pentru aceia noT ,vtizanail a lui driaptutincredintata slujM cgtrA noT, miluitti pre dinsulti cu osabitA a noasträmilt, si datil §i intAritti luT de la noT mit pâmintulii nostru alitMoldaviel pre a lui drepte ocini, ding drese de danie §i de cumparaturä si deintarirea ce are de la ace cu sfintil odihniti mai Innainte Domni, satulitpre anumea Tribisutii, cu hele§teil i cu morT Intl prulit DrabistilDimideanli cu helestei i cu mon intru acelasti pniI, i giumatate de sattiMardica4, partea dinti susq, cu helestei, i trei pArti dinti totti satulil Car-

cu helestei, i satulti Romancautil, iaräit cu helestei, pe Drabistea,satulti MarcovAti, pre pärAu Racovátil, cu helestei i cu morT, i satulti Hli-

(1) Ghibänescu, Surete i izvoade, III, P. 291.

IlL

.

i-arnil1-amti

i satulit

Si

91

10 N. IORGA 940

naia, cu helestei," i satulti Busovita, cu helestei, i satul Rastiulti, pe Nistru,Si a triia parte de satil de Costesti, pe Pruta, ina gura Ciuhurului, i cuhelestei i cu mon inU Ciuhurti I cu poda ina Prober, care acele satetoate santa Ina Tanutulil Hotinulul. Si. .satula Ploscurenii, pe

cu loon de helestei si de mon mnu Ciuhurti, si satula Avramenii, pe Pruta,seliste Navarnitai, pe Sohovetu, i satulti Piscanii, pe Prutil, ce Malta Ina

Tanutulil Iai1oru, i iarásti satula Dabulestii pe Prutil i satula Satrarenii, peJajae, Inü Tanutulti DorohoiuluT, i iarasa satulil DeleniT i cu cuturile lui,luganii, i satulü RusiT, ce santa in5 Tánutulil Harlaului, i iarasti satulaBejeniT i Pridenii i Márculestil i Nemtanii i CucuiatiT, pre paraulti Rauta,cu helestei i cu locti de mon mnu Räutti, cu balti, i iarY satula Tig-netii i Vádiianil i satula Gaozänii pe Dobrusa, i satulti Vladenii i Cu-riiacii, iaritCi pe Dobrusa, i satula Andreutii, ce santa toate in TanutulaSorocaT, i iaritCi satulti Serbestii, ce iaste suptil piatra Cracaului, care aceltisatil Serbestii giumatate iaste cu danie, ca aü fo3ta domniasca, ascultatoarecatra ocolulti Pietrii, i giumatate de satil iaste lul cumparatura, c aü fostUrazásasca, i iarasti satulU Cotujenii, ce santil suptU piatra Cracaului, ceiaste lui cumparatura, i iaritCi satulii Marjästii i Baltatestii, care ail fostiidomnestl, i santU lui danie, i satul BoziianiT, ce Malta mnu Tanutulil Niam-tului, i iarasU satulti Peiia-IVlic i satula Hartástii, pe SireatiU i cu vadude mon inU Siretiti, i cu loci"' de helesteU i de moara, pre paraula satuluT,

satula Horodnicenii, cu helestea i cu vadU de moara, pe paraulti Gra-dastei, i satula Tulova, cu helestei t cu mori, pre Somuzula-celti-Mare, cesant5 inU Tanutulil Sucevii. Pentru aceia toate acele mai susU scrisa sate,ca sa fie si de la noT celui maT susa zisU boiarinula nostru Coste BudoctI,Marelui-Dyornica, uricü i ocine, i intarirea cu totU venitulü, lui i fidori-lora luT, i nepotalora, i strtinepotaloril lul, i a tutu niamului sati, cari savora alege lui mai de aproape, neclatitil nici odinioara, mai veci; iara hota-roll acestora mai susil scrisa sate ca sa fie lui de spre toate Partale, dupahotarale dele vechi, pre unde diol vecT aü lacuitU. Si iarasu dam i intarimUcelui mai susil scrisa boiarinului nostru Costea Dation, Mare uT-Dvornic5,pe noao Mei de vii lint dialulü Mandrului, unde santti crtimi marl i piv-nite de piatra, i patru Wei dintru acelasti dialü, ce santil lui cumparaturade la. Panovschi, i chid Mei de vie, ce santa cumparatura socru-stta, luTPatrascu Logf., intru acelasti dialu, ce santa langa viile lui Origorie Cluce-rulu, si iarasa sapte Midi de vie dinil dialula &rata, dinti drease de moviesi de cumparatura, ce are de la Domni mai denainte, pentru aceia ca safie luT si de la noi cu totti venitulU. i Intru aceiasil iarasa damn i iota,rimU crediaosului nostru mai susa zisa boiari Costea Budocti, Marelui-Dvor-nicti, pre a lui drepti robi Tagani, ding dreaSe de au avuta de la Domnii

iaritCi Prut5,

i

9

gi

941 NOUX DOCUMENTE BASARABENE. 11

maT d'innainte, pre anumea: Simiona Jude le cu femeia i cu fedora i cunepotiT lord, i Gligorcia cu femeia i cu fedora i cu nepota lord, i Stra-tora cu femeia i cu fidora i cu nepotiT lora, i NecolaT cu femeia i cufedora i cu nepotil lord, i Iona cu femeia i cu fedora si cu nepotiT lord,

Radula cu femeia, cu fedora si cu nepotil lord, si Costantinil cu femeiacu fedora cu nepotii lord, si Duduletil cu fedora. Si iara.sd (lama

rima lui pre a lui drepti robT Tagant ce Banta luT danie de la Domniia Me,pre anumea : Juca Judele, cu femeia si cu fedora lui, i Tarat cu femeiacu fedora lord, Ivand cu femeia i cu fedora lora, i Andreica cu femeiacu fedora lord, si Toadera cu femeia i cu fedora, i Soltana cu femeiacu fedora i Podesca cu femeia i cu fedora, si RAtunduld du femeia i cufedora, i Albulit cu femeia i cu fedora, si Costantind cu femeia i cu fe-dora, i Hária cu femeia i cu fedora, i Lupula cu femeia i cu fedora, siChilea cu femeia i cu fedora, i Dracia cu femeia i cu fedora lord, siCozma cu femeia i cu fedora lord, i Gligorii cu femeia cu fedora,Simiond cu femeia cu fedora, si Mihaila, cu femeia i cu fedora lord, si Angheladu femeia i cu fedora lord, si Zaharie cu femeia cu fedora lord, i Gliguta cufemeia cu fedora lord, i Gorghia cu femeia cu fedora lord, si Sava cu femeiasi cu fedora lord, si Stefanit cu femeia i cu fedora, i altd Stefand cu femeiacu fedora, i Vasilie, fe6orit Lupului, cu femeia cu fedora, i Toaderd Titacu femeia i cu fedora, si Ivand cu femeia 1 cu fedora, i Hilco cu femeia

cu fedora, i Petre Schiopuld cu femeia i cu fedora, i Andrechie cufemeia i cu fedora', i Barche cu femeia i cu fedora, i Zaharie cu femeia

cu fedora, i Gliga cut femeia i cu fedora lord, si Stesco cu ferneiacu fedora, i Corosca cu ferneia i cu fedora, i Greculit cu femeia i cufedora, i Vasilie, cu femeia i u fedora, i Gajula cu femeia i cu fedora,

Chica cu femeia i cu fedora. Pentru aceia, ca sa fie dum. si de la noTdrepti robi taganT, luT i fedoriloril lui i nepotilord i stranepotiloraneclátiti nici odinioara, in Area Tara spre adasta iaste credinta Domnii Melemat susa scrisa, lo Gaspard Voevoda, i credinta boiarilora nostri: credintaboiarinului Nicoarit Marele-Dvornica de pAmAntuld-de-susit Tara-de-sus],

credinta boiarinuluT Iamandi si a boiarinuluT Costantind Rosca, pärcalabiei(sic) de Hotind, i credinta boiarinuluT(sic) parcalabiT de Niamtd, i credintaboiarinuluT Gavrilü, pArcalabiT (sic) de Romana, i credinta boiarinului Va-silie Säptelici Hatmand i pArcAlabu Sudavschi, i credinta boiarinuluT Gri-gorie 6o1pana, Marelui-Spatarii, i credinta boiarinuluT Petru Marelta-Pa-harnica, i credinta boiarinuluT Lupula Marelui-Vistiernicd, i credinta

Nicolachi Marelui-Postelnicii, i credinta boiarinuluT Simiona GheocaComisula, i credinta tuturorii boiarilora nostri mo1dovene01, marl si

dupa a noastra viiatá i Domniia, eine va fi Domnil denti Lii nostri

i si

i sii

i

i

i

luT,

[

be-.iarinuluT

turd,

sisi ota-

11

si

si

t

9

si

si st

si

12 N. IORGA 942-

saü dinü niamulü nostru, saU larded pre eine Dumnezati va alege Domn aa fi nü pamantulii nostru, alit MoldavieT, acela sa nu strace a noastra danie

intarirea, ce ca s dea luT i sa intariasca, pentru cit santil a luT drepte(mint i danie i cumparaturl pre a sai dreptI i ispititT banT. IarU pentrumai mare tarie i intatirea pentru aceste toate ce mai susu santil scrisa,poroncit-amil credindosului nostru i cinstitü boiaring Ionasco Ghenghia Ma-reluT-Logofata sa scrie si a noastra pedate sa leage catra adasta adevaratacartea a noastra.

Talcuit de Ioasafil Luca ieromonahU.[Cantora hotariturilorU oblastii BasarabieT.

No. 525. Copiia adasta posleduindu-sa dinU cuvantil Intl cuvantii cu talma-cirea celuT adivarat ispisoctl, ci sa afla pe limba sarbasca, gasit scoasaintocmaT. Pentru aceia, pi temeiuhl jurnaluluT ci s'au inchietil no. 3 zili aaetiY lunT Avgustil, dupa jaloba dumisali collejschii secretaril Iancu Filo-dora, vechiluhl dumisali Catinchi Gani, sa incredintaza cu iscaliturile cuviin-Boast i puterea pecetiT Inparatesti, In ChisinAU, anulu 1827, luna Avgustil3 zili. Ilinco Surudanil. Secretaril : &Axil& StolnadalnicU Vasiliul

Actul insus nu era cunoscut, dar condica Delenilor, in posesiunead-lui Grigorie Ghica-Deleni, are o alta, forma, fdret Tigani, §i cudata de 12 Aprilie 7128, in care numele satelor sunt acestea: Tri-bisauti, Dimideni, MandAgAuti, Carlacau, Romancauti, Marcoval, Hinaia,Bozovita, Rasteu, Coste§ti, Ploscareni, Avrameni, Navrauti, Tetcani,Babulesti, Satraceni, Deleni, cutul Ungurilor» numai, Ru§i, Be-jeni, Pradeni, Marcule§ti, Nemteni, Cucuiati,TiOnesti, Vhdeni, Gaoteni,Vladeni, Curiaci, Andriuti, Serbesti, danie dela Bobeaqa doamnanemefoaie", Cotujeni, Manjesti, Baltatesti, Bozieni, Petia-MicA, Han-testi, Horodniceni, Tutova si viea la Mandru (1).

In aceea§ carte despre Basarabia se vorbia despre mo§iile basarabeneale lui Bucioc, sau mai bine Bacioc, care trecuse apoi, prin foi de zestre,in neamul lui Iordachi Cantacuzino si al lui Vasile Lupu, ca Andreutii,Gazenii dela Soroca, Carlacaul dela Hotin, Costestii, helesteul pe Ciu-hur (2). De aici i porcine averea in párnanturi a fratilor Bacioc Costea siIlia, care-si &MU fata dupa Vistierul Dimitrie Buhus (3). Documentulnostru arata ca", el, Vornicul lui Gaspar Vod5., mai avea:Dimidenii, Mardicautii (MAndicautii), Romanchutii, Hlivaia, Busovita,Hasten! la Nistru, Ploscurenii, Avramenii, Navarnitii, Piscanii, Ba-

(1) Rezumat in Studii 0 doc., XI, p. 74, no. 112.2) Pp. 56-7.(3) Ghibänesou, 1. c.

.

.

s'ail

«cu

:

Tribisautii,

943 NOUA DOCUMENTE EASARAIIENE. 13

toate in Basarabia, pe lângá Cucuietii pe Rant, Vladenii,Curiacul, Andreutii, Tigáne§tii, Vadenii, Bejenii, Pridenii, Marculestii,Nemtanii. Cate un sat se mai Intampina doar in 'Agile Harlaului,iar, in Neamt, subt piatra CracauluiD, erbestii, in parte daniedomneasca, Cotujenii, la cari se adaug Márjestii, Baltatestii, Bozienii

unele posesiuni la Siretiu, Intro altele Petia-Mic5 precummarele sat sucevean al Horodnicenilor i Tulova pe c;,rnuzul-Mare.Se vede Ins '. bine ea temeiul averii lui in mosii era in partile depeste Prut i ea numai prin danii domnesti, prin cumparaturi nouaori poate i prin zestre dela socru, Patrasco Logofatul, se intinseseel si in regiunea de Apus a Moldovei.

Prin legatura de familie cu acest Petrascu, care e oldansä se in-semne c o ilia a lui se chiamä Tudosia ca i Tudosca, fata lui Bacioc

Doamna lui Vasile Lupu si din care Movilestii facur5, un spriji-nitor al lor de pe la 1600 pana la 1611 (1), se va fi ridicat tânärulfiu de razes basarabean care era abia Clucer in 1601 (2). Fiii luiPatrasco, Dumitrasco i Toader, nu ajunsera indatá la insemnatate,Gaspar Voda ii pomenia Para titlu de dregatorie la 1620 (3). In1626, Dumitrascu era abia fost al doilea Stolnic (4) i Vornic Mareabia subt Vasile Lupu (5). tim i cine au fost sotii celorlalte fliceale LogoMtuluide toate erau patru: Tudosca, pomenitä mai sus, sopalui Pisoschi, Candachia, sopa lui Bacioc, Anghelusa sau Anghelina, alui Constantin Starcea parcalab, Tofana a lui Racovita Cehandar separe ca Bacioc n'ava cumnap cari sa-i stea in fata cand fu vorbade a se strange la Malta i 'Astra ocinele i cumparaturile socrului,care, odata, pentru «patru cai bunt, pretuip drept doll& sute galbeniunguresti, i bani una suta i cincizeci galbeni unguresti, dati in tre-buinta eriiD, capatase Brostenii pe orneuzul-Mare (6). Mosille dezestre vor fi lost toate de partea muntelui, unde satulunit cu Folticenii apoi, ii pastreaza Inca numele. Vornicia lui, intovarasie cu Nicoara, Nicorita, incepe Inca din 1618. Era socotit caun foarte bun stiutor de slavoneste, de sarbeste (7). S'ar putea crede

(1) Ghibänescu, in Uricariul XVIII, pp. 269, 451.(2) Studii doc., XI, p. 274, no. 16.(3) Uricariul, XVI, pp. 11-2. Bapee0ii din Archiva istoria P: Gheorghe, Petrascu,

etc., sunt altii, pe la 1630.(4) Studii i doc., XI, p. 74, no. 115.(5) ibid., p. 75, no. 116.(6) Uricariul, XVI, 1. c. Si Petia-Mare fusese etnnpAratb de Patrasco ea Vornic ori

ca oispravnic de Botusenip (ibid., pp. 9-11).(7) Miron Costin, p. 269.

ci

si

si

Soldhnestii,

i

1

bulestii,mai

si

14 N. TONGA 944

chiar, judecand dupa nume (1), ca el sa nu fie Roman, ci Sari), dintreelementele straine pe cari le rascolisera rásboaiele lui Mihaiu Vi-teazul, aruncandu-le la noi, unde se inrädacinara. Deosebita simpatie

marea incredere a lui Gaspar fata de dansul s'ar explica astfel.Dar razasia basarabeana a lui si a fratelui Ilie e de sigur o pu-ternica, o hotaritoare .ipiedeca. De alminterea fratele «Ilea» era si elVornic pe la 1610 (2). Mai de mult Inca Bucioc, Vornic al lui RaduMihnea, fusese intrebuintat la negocieri cu Polonii (3), cu cari ajunseastfel sh aiba legaturi personale stranse, cum se vede din scrisoarea-i,iscalita, «Kostanty Byczek», catre Toma Zamoyski (4).

In lipsa de cunoscuti i Inca mai mult, de prieteni in tara asupracareia ambitia sa de aventurier ii adusese a domni, Gaspar Vodaii puse toata increderea in Bucioc. Nu numai ca-1 rasplati pentruslujbe prin daruirea de mosii domnesti in legatura cu targurile,cum se vede si din privilegiul nostru, dar el li inalta toate rudele

cand Tudosca fiica favoritului lila in casatorie pe boierul Lupu,care era sa fie Vasile Voda, el ii dadu, dupa o datina pe care oconstatam si la alti Domni, mosia Grecii (5).

Vornicul Terii-de-jos fu intre sfatuitorii rascoalei, care aduse luiGaspar Voda infrangerea, ruina i moartea. Pe cand altii se prefacurainsa din slugi umile in vicleni ucigasi Septelici i Goe, el 'Astra'Ana la sfarsit credinta i pieri in curand de aceeas moarte caDomnul sau. Schender Pasa, care alergase pentru a potoll, dupa res-pingerea Polonilor, rascoala moldoveneasca, ii prinse prin tradare

puse in tapa. Astfel se sfarsi «Bucioc saracul, cela ce purureasfatuia pre Gaspar Voda spre bine», annul din cei mai insemnatiboieri moldoveni cari tinusera cu Gaspar Voevod» (6). Nu lasa,dupa cat se pare (7), nici un fiu, i marea avere trecit la fete, Tu-

(1) Dar intre ante oltene g5sim: Bucioiu, Bociociu. V. Ghibrinescu, /. c., VI, labia, Bucociibid., IV, p. 94. Bocioc, r5zes, ibid., pp. 62, 137. Un Marco Buciuc ori Bucioc, Budd-cel, la sfarsitul veacului al XVII-lea In' partite CArligAturii; ibid., V, pp. 74, 78, 80, 82;cf. ibid., IV, tabla.

(2) Studii i doc., XI, p. 276, no. 22.(3) Studii qi doc., IV, p. cxxxiv si nota 3.(4) Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 465-6.(5) Studii i dec., III, p. 33, 'Iota 1.(6) Raport olandez, ibid., IV, p. 182; Miron Costin, p. 273. Cf. Hurmuzaki, /. c., p. 502;

aceste Anale, XXI, p. 49: el iea parte la ultimul Consiliu de Rfisboiu.(7) Dar In 1655 un Bucioc Stolnicul, cu numele de botez Miron, e trimes de Gheorghe

Stefan Impotriva tblharului Detinca; Miron Costin, p. 352. El träeste si dup5. 1660. Stol Monzalui; Ghibbnescu, 1. c., III, p. 295, no. 165; pp. 297-8, n. 168. V. si ibid., IV, tabla. Parea 3 acelas cu Sulgerul (ibid., IV, p. 165). Atunci un Teodor Bucioc Comisul; ibid., p. 325.

si,

si

si

^

si

si1

945 riotix DOCUMENTE tASARADENE. 15

dosca lui. Vasile; Alexandra lui 1\15. laiu Vistierul, Catrina lui IordachiCantacuzino (1). Ele dusera in trei familii deosebite moii1e luiBacioc, i prin ele s'a ridicat a0, de sus puterea lui Iordachi Vis-tierul. «Bociocoaia», care parasi mo§iile, primindu-§i zestrea inapoi,teal Inca mai multa vreme dupa strasnica moarte a sotului ei (2).

Alta serie de acte privesc mo§ia Malchutii dela Soroca. lath in-sernnarea lor, dupa un «perilipsis» din a doua jumatate a veacu-lui al XVIII-lea :

7149, Ocv. 20. Unit suretil de pe unil zapisit de mosiia MalcautT, a luTCred. cu fidorulil luT, ce vinde parte lora de mosiia lui Toaderil ptitrcalabil.de Soroca, incredintatil de Medelnicerulii Neculce, ispravnicil de Soroca.

7247, Mart. 13. Unit zapisil a luT Vasili Burduja Post., ce da daniiasali dinü mosiia Malcautii ottl Soroca MAI sali SaftiT, fiiica c6pitanului bondIzmana.

7247, Mart. 13. Until suretit di pi acestii zapisü intocmal scosil, la veleta1778, Avt. 20, incredintatit de cativa boerT aT DivanuluT.

1774, Avgustil 25. 0 mArturiia hotarnicit a luT Ursachi Capitaat Intl cechipil ail hotaritil mosiia MalcautT di spre alti megiesT, land(' rilnduittii deispravnici de Soroca.

1776, Iuni 9. Unit ray* a RaduluT Bogclanil, ce scriia capitanului *teranitPisotchl, triimetindu-T niste scrisori de mosiia MalcitutI, cumit si pentru ye-nitultic partil. de mosiia a capitanului Stefanil Pisotchi.

1776, Iuni 9. Unit suretit di pi acestit ray* iantocmaT, scostit la veletil1778, Avgustil 19, incredintatil de cativa boerT aT DivanuluT.

1778, Dechemvrie 12. Unit avasil a RaduluT Bogdan, ce scriia capita-nuluT Stefanil Pisotchi pentru venituld a o a patra parte dial mosiia Mal-cautT, unit 'bátranit a IsacesculuT.

1778, Dechv. 12. Unit ray* a luT Iordache Sava, Vasili Opre i Miha-lachi HilbAsescu, ce scriia capitanului Stefanil Pisotchi cum ca., la a patraparte a dums. ce are Intl mosiia MalcAutT, iaT nu se amesteca, ce la RadulitBogdanti s'atl datil pe total anulit venituld ce s'ati.t cazutil pe parte capita-nuluT Stefan Pisotchi, zicandli ct't eltl este vechilulti capitanului Stefan Pisotchi.

1779, Math 7. 0 mArturiia a thzAsiloril otit MalcautT, ce marturisescil pen-tru o a patra parti dinit mosiia MalcuT, ca este a Isacestilorit i ail stA,-

panit-o cu pace dial mosT, dinit strimosl totil niamulit IsAcestilorit, qi ialnu F2. e atingu de ace parti, incredintata de Mean Neculce, ispravnici.

(11 Studii i doc., V, p. 570; XI, p. 76, no. III, Catastihul de mosii al Tudoscai seInfatisa MO la 1662; ibid., p.-76, no. 120. Cf. qi vol. III, p. 33, nota 1.

(2) ibid., V, p. 10, no. 46.

. -

partili

. .

1

16 N. IORGA 946

1779, Iu li 18. Una hrisovii a MáriiaT Sali Costandinil Dimitrii Moruzilce intaresti boeriuluT MariiaT Sali luT *tefanil Pisotchi Vela Capitanii

a sa driapta mosiia, a patra parte dint mosiia MalcautT otii Soroca.1793, Dechv. 26. 0 spita a niamuluT incredintata de Costandinil Capitanii.1794, Mail 17. 0 carte gospodil a MariaT Sali MihailU Costandinil Sutulü

VoevodU, ce randueste pe Banulü Costandint Varnavii ispravnicil la Soroca,pe (sic) VornicU de Poarta, s marga la satuhl MalcautT sa aliaga partecApitanuluT Gheorghi Sorodanu, a capitaneseT AnitiT Pisoschi si a SmarandiTTälpoaiT dinteadasta

1795, Mani 3. 0 carti a dumisale SpataruluT Manolachi Dimachi i a dumi-sale Pah. (sic), ispravnicil de Soroca, ce da la mana luT Toaderil, vechilUcapitaneseT AnitiT Pisotchi, volnicindu-Iii a stapani a patra parti din mosiiaMalcautT si a strange totil venitulü dupa ponturT, atatil pe anulU acesta, cata

pe aniT trecutT, dinü vreme razmiritiT i pana1796, Fev. 22. 0 carte a DivanuluT de kudecata ce .au avutil capitaneasa

Anita Pisotchi print vechiluIi sail, ispravniculii Iftimi Bosuiocil, cu IonitiOatulU, ginerile ParaschiviT Talpoai, i s'aU datii dreptate capitaneseT ca sa-sTstapaneasca ace a patra parti din mosiia MalcautT, intocmaT dupa scrisorilece are, si venitulü ce va fi luatü Ioniti Oatu de pe aaasta parte a iaT sáHU de innapoT.

1796, Malt 23. 0 carti gospoclU a MariaT Sali AlecsandruVoevodii, ce scriia dum. ispravnicT de Soroca, ca, de nu voril puté mergeunulii dint dumnealorri, sa randuiasca dinü maziliT aceluT Tinutil, care vorilsocoti oamenT vrednicT i cu stiinta, sa hotarasca mosiia MalcautT, deosabinditsi a patra parte dinteadasta mosiia, parte capitaneseT AnitiT Pisotchi, care sao i stalpasca cu patru hotara, atatil inprekuril toata mosiia, cum si partecapitaneseT pe unde s'a vini.

1796, Iuni 17. 0 harta de stare loculuT inchipuitoare, cu diosabire a fiiste-cariia parti, inU soma de stanjani aratata, iscalita de ,*fanil DatcovicT (sic),capita* randuitulii de ispravnicie hotarnicii.

1796, Iuni 17. 0 hotarnica, tipi a lui, tefanü DatcovicT (sic), precumU aUhotaratii mosiia MalcautT, inprekuril stalpindu-o si cu petre hotara, i aü deo-sabitU a patra parte a capitanesei AnitiT Pisotchi, i a cerolalatti (sic) ra-z4T, a fiistecaruia, cu petre hotara, înü care sintil iscalitT totT rtizasiT

incredintata de dumnealuT Vorniculii Aleco Enculeo, ispravnict.15 » » Facil adica cinesprizaci scrisori....

Mihalachi Pisotchi; 807, Iuni 24.[Adaus.I

1813, Fey. 26. 0 pull de la Vornicie de aprozT catra telalbas[a] ca savanda de istovlt

VvodU,

si mural.

loan(' Calirnaht

si

i altiT,si

moeiie.

947 NOW, DOCUMENTE BASARABENE. 17

1813, Iuni 28. Unit zapis5 de la Mihalachi Pisotchi, pring care cu mezatati vandutil de istovil Pah. Tod[o]rachi Oure a patra parte de Ma IcAutT Inti6.500 leT.

1813. 0 scrisoare de la dum. Cam. Todorachi Oure, pring care dit deve-ci suroriT sale Casandrii ace a 4 parte de Male AutT, dandu-1 i 2.000 leTbani, pentru parte ce ave sä trag& ding mo§iile otu Tinutu Hotinulul.

1816, Dechv. 21. Zapisulii Caminarului Tudurachi Oure,.ci sä faci schimbuparte de Malc6.4 cu ace ding Medveja a Talpeoilorii.

Toader, pArcAlab de Soroca, dela care pleach stápanirea mo0ei,nu e un necunoscut. Am pAstrat i o scrisoare dela dânsul, tocmaidin vremea catastrofei lui Gaspar Gratiani 0 a pieirii lui Bucioc,scrisoare prin care, din Soroca, la 23 Decemvrie 1620, el scriestarostelui de Szagorod, in limba acestuia, pentru a se plânge deprádáciuni polone pe pArnântul Moldovei (1).

(1) Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 489-90. Fireste trebue cetit Todor, nu Todoi. El n'area face cu Toader Ungureanul de subt Gheorghe Stefan; Studii i doc., IV, pp. 50, 111-2.

Analele A. R.Tom. XIIVI.Memoriile Sect. Istorice.2