Nicolae...PREFATA Lucrarea de fatd este o urmare a studiului Nicolae Costin Viata §i opera, apdrut...

CRIITORII ROMANI VECHI

NICOLAE COSTIN

DELA ZIDIREA LUMII PANA LA 1601

EDITIE INGRIJITÄ DE

IOAN T. PETRE

49,o>:LA

FONDATIA REGAJAZENTRU LITERATURA SI ARTiwww.digibuc.ro

NICOLAE COSTIN

LETOPISETUL TARII MOLDOVEIDELA ZID1REA LUMII PANA LA i6oi

www.digibuc.ro

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTEPE HARTIE VIDALON, L OUAZECI $1$ASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN CO-MERT, NUMEROTATE DELA t LA 26.

www.digibuc.ro

NICOLAE COSTIN

LETOPISETULTARII MOLDOVEI

DELA ZIDIREA LUMIIPANA LA 1601

EDITIE CU 0 INTRODUCEREde

IOAN T. PETREProfesor secundar

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $I ARTABUCURE$TI, 1942

www.digibuc.ro

PREFATA

Lucrarea de fatd este o urmare a studiului Nicolae Costin Viata§i opera, apdrut in 1939 in editura « Tiparul Romdnesc ».

Am tinut sd dau la iveald « Letopisetul Tdrii Moldovei» de NicolaeCostin dinteun indoit motiv: intdi, ca sd pun la dispozitia istoricilor fia altor cercetdtori un text cdt mai apropiat de originalul operei acestuicronicar, intrucdt cel publicat de M. Kogdlniceanu este fragmentar fi cugrefeli fi deformdri, unele datorite manuscrisului transcris, altele editorului ;al doilea; ca sd pun la indemeina publicului cititor o carte veche, scrisdin graiul pldcut al bdtrdnilor, fi care contine multe ftiri despre istoria Mol-dovei fi a popoarelor vecine.

Dela aparitia lucrdrii Nicolae Costin pdnd la editarea « Letopisetului»,am lost in mdsurd sd aflu o serie de fapte noi pe care le dau aci, in intro-ducere.

Ioan ,?t. Petre

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

I. NICOLAE COSTIN

1. SehitA biograficA. Nicolae este al doilea fiu al lui Miron Costin0 s'a näscut dupä toate probabilitAtile pe la i66o. si-a fäcut primelestudii la colegiul iezuit din Ia0 0 a fost un distins §colar. La vArstade paisprezece ani, a tinut patru cuvantäri ocazionale in fata domnito-rului Antonie Ruset: trei in limba polonä 0 una in latinä. In 1684 afugit cu tall ski in Po Ionia, unde 0-a continuat studiile. Intors inlark* la sfar0tul anului 1685, e numit treti-logorlt, dregItorie pe careo detine p Ank* in anul 1691, cand se abate o mare nenorocire asuprafamiliei sale. In acest an, Constantin Cantemir, Domnul Moldovei,indemnat de rudele sale, omoara pe tatä-slu Miron Costin 0 pe frateleacestuia Velicico Hatmanul. In acel timp, treti-logofAtul se ducea laTarigrad sl se insoare cu Donmita Elena, fiica lui Duca Vodä. Esteintors din drum dela Bir lad 0 inchis in beciul curtii donmesti impreunäcu fratii ski: Ionitä, mai mare, 0 PetraFu, mezinul. Apoi fratii Costi-ne0i sunt eliberati pe chezà0e.

Banuiti la tot pasul de du0nanii lor, ei petrec doi ani plini de griji.Fiind persecutati de Iordache Vistiernicul, atotputernic in domnia luiConstantin Cantemir, 0 nemai put And suferi traiul in Moldova, sehotArAsc cu alti boieri sä fugl din OA. Domnul aflA 0 trimite dupiei steaguri de slujitori sä-i prindA. Fiii lui Miron Costin sunt sapatide comandantul cetätii Neamtului. Aici ei aflä, in Martie 1693, cä dom-nul cel vitreg, Constantin Cantemir, 0-a dat obstescul sfAr0t. Nouldomn pentru o lunk Dimitrie Cantemir, ales de boieri rat% consimtA-mAntul Portii, se aratä binevoitor fatä de Nicolae 0 fratii sIi, insä ei,

www.digibuc.ro

8 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

nesimtindu-se in sigurantà, fug in Tara Româneasa la ConstantinBr Ancoveanu.

In Iunie acelasi an, fiind numit domn Constantin Duca, ei se intorcin Moldova si Nicolae se insoarä cu Domnita Elena, sora domnuluiMoldovei. Nicolae Costin este fäcut hatman, mai marele ostilor, func-tiune pe care o tine panä spre sarsitul primei domnii a lui ConstantinDuca. In Decemvrie 1695, Duca fiind mazilit si venind domn AntiohCantemir, Nicolae Costin fuge cu fratii säi in Muntenia, unde rämänca pribegi tot timpul acestei domnii, pänä in Septemvrie 1700. Aid,in refugiu, moare fratele ski Pätrascu. Ionitä se intorsese prin 1699si fAcuse act de supunere cätre domnul OHL

In Septemvrie 1700, Antioh este mazilit si Constantin Duca, cum-natul säu, obtine tronul Moldovei pentru a doua oark Nicolae Costinvine in lark' si este numit din nou hatman, dregätorie pe care o detinep Mfg in Septemvrie 1703, când Duca este mazilit si numit domn MihaiRacovitä. Acesta ha indepärtat pe Nicolae din divan, precum si delaorice slujbk In 1705, cu venirea lui Antioh pentru a doua oark se pro-duce impkarea cu Cantemirestii si Nicolae este numit vornic de Tarade Sus. In 1707, cu a doua domnie a lui Mihai Racovitä, NicolaeCostin a fost din riou indepärtat din divan.

In 1709 este numit de Nicolae Mavrocordat caimacam si acum la50 de ani se afrä pe treapta cea mai inaltä a carierei sale politice. Panäla venirea domnului, boierii i-au cerut ocrotire, stiindu-1 bine cu An-tioh si fiind cumnat cu Constantin Duca. Nicolae Mavrocordat in primadomnie i-a incredintat dregkoria de vornic al Tärii de Sus. In 1710vine donm pentru scurtä vreme Dimitrie Cantemir. Acesta l-a numitmare logofät. Este vrednic de amintit cum au lucrat impreunä acestidoi mari cärturari ai neamului. Cantemir ducea o politick' rusofilk iarlogofätul säu Nicolae Costin care era un spirit conservator, tinea cuTurcii. Cantemir nu se consulta cu el in hotäririle mari, ci cu rudelesi alti prieteni. Neculce era hatman.

In 1710, tam a avut in fruntea ei un mänunchiu de scriitori: Di-mitrie Canternir, un savant, domn, Nicolae Costin, istoric erudit, marelogofät, si Ioan Neculce, viitor cronicar, hatman. In 1711, cu a douadomnie a lui Nicolae Mavrocordat, Nicolae Costin este mentinut tot

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 9

ca mare logofat. Dupa fuga lui Dimitrie Cantemir in Rusia, el eraacum persoana cea mai cultä din Moldova. stia leseste, slavoneste,greceste, latineste si era talmaciul misionarilor care strabateau Tara.In Septemvrie 1712, ducandu-se la o movie a sa, s'a imbolnavit graysi in pufine zile a murit.

2. Opera. Nicolae Costin are trei lucrari: 1. Letopisetul Tdrii Mol-dovei dela zidirea lumii la .r6o.r, scris intre 1700 si 1712 1). Este operasa de capetenie, care ni-1 infäfiseaza ca un mare erudit al vremii sale.Letopiseful este o cronicä erudita. z. Cronica domniei dintdi a lui Ni-colae Mavrocordat, care confine istoria Moldovei in intervalul dela 14Octomvrie 1709, data numirii ca domn a lui Nicolae Mavrocordat,p aril in Septemvrie 1711, and s'a intamplat un cutremur. Cronicaeste scrisa in a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, adica intre1 Septemvrie 1711 si 1 Septemvrie 1712. 3. Ceasornicul domnilor, oprelucrare dupa cartea lui Guevara: o Libro aureo del gram emperadorMarco Aurelio con el Relox de principes *: « Cartea stralucita a mareluiimpärat Marcu Aureliu cu ceasornicul domnilor ». Cartea este tradusasi prelucratä inainte de venirea lui Nicolae Mavrocordat in Moldova,deci inainte de 1709 si a fost citata in letopiseful färii sub douà forme:in letopiseful catre cititor astfel: « Iara eu am cetit cartea lui MarcoAvrilie, impäratul Ramului pe urma lui Traian, al patrule imparat inanii dela Hristos 161 si scrie cum sa-1 fie dus la Ram pe Decheval craiuimpreunä cu un feCor al lui », iar in redactiunea catre domn publicatade noi, in felul urmätor: 4 Iara intealt chip aflu la cartea lui MarcoAvrilie, care au statut impärat Ramului pe urma lui Traian, al patruleaimpärat la anii dela Hristos 161, cariia Curfius zice easornicul domnilor,cum sa fie dus pre Decheval viu la Ram impreunä cu un feéor al lui »2).

1) Nu intre 1711 O. 1712, cum a crezut Constantin Giurescu (Noui contributiunila studiul cronicelor moldovene, p. 11-12).

2) Un studiu strälucit despre aceastä prelucrare ne-a dat d. profesor N. Car-tojan 'in Revista Istoricd Romfind, vol. III. Din Ceasornicul domnilor au publicat frag-mente: Dr. Gaster, Voroava Garamantilor in Literatura populard ronuind, N.BAlcescu in Magazinul istoric pentru Dacia, tom. III, p. 27 si Mihail Kogälniceanu,un fragment intercalat in cronica lui Mustea. Fragmentul poartä titlul: Aici invatäpre domni, si omenii ceI mari, cu catu imbètrinescti de ani, cu atfita mai multude reutäti sè se lases, tom. III, p. 15-18 subsol.

www.digibuc.ro

LETOPISETUL TAIIII MOLDOVEI

3. Insusiri literare. Am arätat in studiul mentionat ca Nicolae Costineste cunoscut de publicul nostru intelectual prin caracterizarea poeticAa lui N. Iorga, insä nepotrivitä pentru acest cronicar, ca un pisar,un uricar, un copist cu càlimàrile in brau, care scrie de toate si deoriunde, si ark' sä aibl vreun sentiment in redarea materialului istoric,fiind numit inimä de pergament. Tot acolo am evidentiat cä scopul luiNicolae Costin a fost sä ne dea o operä monumentalk la care urmasiisä nu mai ail:4 ce sä adaoge, i cá odatá cu istoria Moldovei el a vrut säne infltiseze i istoria popoarelor megiese. Privit astfel, Nicolae Costinapare ca un cronicar erudit.

Inaintea lui, Moldova ne-a dat doi mari cronicari, care si-au pusproblema romanitätii : Grigore Ureche i Miron Costin. Dupl acestia,la inceputul secolului al XVIII-lea, in aceeasi provincie, s'au afirmat doicArturari: un istoric, Nicolae Costin, cu lucräri in care predominä po-vestirea usoarä a evenimentelor, i un savant, Dimitrie Cantemir, aclrui operä se citeste cu multä greutate, din cauza stilului sgu influentatde constructia frazei latine. Logoatul Nicolae este premergätorul luiCantemir, el inaugureaz1 genul cronicii erudite. Undeva N. Iorga l-acomparat cu Gheorghe incai1). Din publicarea Letopisetului TariiMoldovei, redactiunea cAtre dornn, se va vedea cá aceastä fugará com-parare cu incai este justä. Ambii se aseamänä prin felul cum au con-ceput istoria, prin rolul moralizator pe care si l-au insusit cu ocaziapovestirii evenimentelor i prin ecoul pe care aceste evenimente l-auavut in sufletul bor.

Nicolae Costin este un istoric in sensul modern al cuvántului.L-am infätisat sub acest aspect aiurea, si nu mai revin asupra che-stiunii.

Logaltul Nicolae, desi erudit, nu este o « inimä de pergament »,ci in lucrarea sa monumentall « Letopisetul Tärii Moldovei » gäsimaccente care ne aratä dragostea sa de neam: « Letopisetul rusesc scrieprecum si pre aCastä oaste a Litvei sä o fi intampinat, dupl ceau trecut Nistrul, oastea lui stefan Vodá, cu carii sä fie fäcut mareräzboi; ci, biruind pre oastea lui stefan Vodä, au sträbätut de au

1) N. Iorga, Istoria Literaturii Romtine,sti, I, Secolul XVIII, vol. II, p. 231.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE x

esit innaintea lui craiu la Cerrauti. Ci gasta nici Cromer, nici alteletopisete lesIsti nu scriu: 6, de ar fi fost adevIrat, cum ar fi tIcut,ales Cromer ? ».

Adesea, pentru restabilirea adevIrblui, are randuri convingItoare,care se adreseazI sufletului cititorului: # IarI despre moartea lui Ale-xandru Vod/ scrie un Dlugos Leah el 1-au otrIvit Pätru VodI, care austItut domn àrài. Iat/ aicea, nu la Cetatea Alba au murit AlixandruVodI, ci in Tara Lesascä, oträvit de Iltru Vodä. i iaste de crezut,cI de unde avea radejde de domnie, acolo au tras la nevoia sa AlexandruVodl, nu la Cetatea Albl »; sau de infringerea lui Pätru Aron de cItreStefan cel Mare: # Ci Pátru Vodl nu s'au lIsat cu atlta, ci de iznoavIs'au bulucit j s'au lovit cu Stéfan VodI la Orbic si iarIsi au izbinditStefan Vodl. MIcar cI scriu une letopisete moldovenesti cI au prinspe Pátru VodI Aron si 1-au omorit Stefan Vodá, ci nu-i adevIrat.Cronicarii intealt chip scriu, acei lesästi, cl au scIpat PItru VodIin Tara Lesascl, cum vom arata pe urmä, unde sI va pomeni derIzboiul lui Stefan VodI cu Mateias craiul unguresc, din ce pricingau stItut ».

Uneori) chiar in pasajele traduse, se af11 compItimire pentru per-soanele care suferl din cauza altora: « Bietul craiu Ludovic ca un omtank', cu câtI putere avea, Ii iase Sultanului innainte la Mohaci, la careloc si el singur au perit i mai si toatá oastea ungureasck pripindu-1sultanul »; si in altä parte la acelasi capitol: # Iar/ crliasa (Izavela) cauna acurn nu stIpanä, sl nu mai zábIviascI in casa altuia, stringan-du-si borfsoarele, au purces cu grei munti pre cale din pärnantul Ar-dealului. Spun la un munte innalt, pogoritI din caratà, On/ au incun-giurat un pisc, clutand asupra Ardealului cu suspini, panl i-a sosicarata, arturare fIrnee au scris inteun copaci cuvinte letinesti, adecl:Asa va ceriul. Acesta semn làsând durerii inimii sale, au purces pära-sind Ardealul. »

Nicolae Costin a fost cäläuzit de ideea de a da %Aril sale un leto-piset de vaste proportii. In povestirea evenimentelor el este condusde aceste doua idei:

i. Dumnezeu ajud celor nevoiasi i celor obidii i nu lasa färI-delegile nepedepsite: # Nu peste rnultI vreme, toarnna, spre luna lui Sep-

www.digibuc.ro

12 LETOPISETUL MD MOLDOVEI

temvrie, au intrat 70.000 de Turci in Tara RusascA; toate acele locuripeste Nistru, pre Haliciu, pre la Jidacov, pre la Drohobeci gi pre laSambov, cu foc gi cu sabie au pustiit, luund robi gi mult plean. Si, denu s'ar fi intors singuri pAganii de bunä voe, nimeni nu le sta innainte,nici le egiia, ci numai singur Dumnezeu din ceriu, fAcandu-i-sä miläde norod, i-au abätut cu acea iarnä de grabA cu ometi mari si cu geruriau cAzut, cat nu putea Turcii strAbate cu caii prin ometi. Si aga la 40.000de Turci au rämas inghetati, nefiind Turcii gi caii lor depringi la atatearäcele *. Si: 4 Intr'acest an mare cutremur s'au fAcut in Tarigrad in40 de zile; surpatu-s'au multe gamii turcegti, iark vrand Dumnezeu,au ferit bisericile cregtinegti. Multe mii de oameni au perit de acel cu-tremur, cat au cAutat impäratului turcesc a fugi la Odriiu; ci nici acolonu s'au cutezat a sä agAza, ci in campu cu corturile au gAzut ». Despresfargitul lui Iliag Vodà (Rareg) la Turci, adaogA cu satisfactie: « Agai-au plätit Dumnezeu ! », iarAl despre Stefan VodA Rareg: « Pre proastácale purcesese Stefan Vodä cu acestea... gi el pe urmA au urmat faptelui Dumnezeu neplAcute. Aga judecA Dumnezeu pre curvarii si prea-curvarii, cum zice Pavel Apostolul cAträ Corintieni ». « Si aCasta incäsä se stie cA prin slobozirea lui Dumnezeu, nerAbdand mai mult spur-cata faptk precum a lui Stefan Vodk sl pedepsesc de oameni domniiräi si spurcati». Exemplele se pot inmulti. In aceastä privintà seamänäcu cronicarii predecesori.

2. Cronicarul adanc impresionat de omorirea lui Velicico, unchiulsäu, lovit in cap cu buzduganul in beciurile curtii domnegti de cAtreConstantin Cantemir, gi a lui Miron Costin la Roman de atre MacriVätaful, in tot cursul cronicii sale se ridicl contra domnilor tirani gicontra faptelor de cruzime. Astfel la domnia lui Stefan cel Bun: « Scriucronicarii legAgti de tirania lui Stefan Vodk mai mult cleat päganiisl fie fäcut cu robii Legii ce-i prinsese inteacel rAzboi, cA ori pre catiaducea vii la dansul, indatä porunciia de-i omoriia. (A6asta astupä altebunAtAti acelui Stefan Vodk &A sA cuvine ochii domnilor sä fie depärtatide tiranie: mäcar cA ar avea pricinA de omorit, ci departe de dansulsi dela ochii lui sä sl fad)».

La ornorirea boierilor munteni de cAtre Mihnea Vodg: « Murit-audark* Radul VodA inteacest an dupa Pagti, stand pre urma lui domn

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 13

Tarai Muntenqti cumplit Mihnea Voda, carele au omorit pre boiariimuntenwi. Rau au deprins a pärea a o seama de domni acestor OH,caci pre cei cumpliti 0 Ili domni ii hule§te lumea. Ar vrea de toti intr'unchip sä scrie historiile lumii, ci gasta in zadar o fac; caci, de s'ar läudacei räi 0 cumpliti domni inteun chip cu cei buni 0 blanzi domni, nimicalt n'ar fi, ark' hulä celor buni 0 laudá celor Ili. Ci, caci muritorii maimult alearga dupl laudä deck dupa hula, CI ar alerga toti domnii dupäräutati 0 dupä tiranii ». La domnia lui Stefänita aceea0 revolta pentruuciderea lui Arbure: o Ci, cu totii s'au radicat asupra lui Stefan Voda;ci cu greu iaste a afla pre tiranul adormit, ca din fire iaste fricos, 0 dupa ceimpreuna fapta cu firea mai fricos sa face. Caci fapta cea cumplita adomnilor cumpliti, le arata de pururea innaintea ochilor grije 0primejdii. »

La moartea lui Stefänita Voclä are satisfactie: « Vezi aicea moarteaacestui Stefan Vodä de singurl doamnä-sa omorit. Nu va fi pututnici ia a rabda vársarea de sange ce facea Stefan Voda, domnu-säu.Niciodatä sfar0tul bun a tiranilor nu s'au auzit. Citeste, cetitoriule,historiile imparatilor lumii 0 vei vedea sfar0tul tiranilor tot rau 1 »Despre Grit, un värsätor de sange, adaogä: « Ci, nemerind in tabaraMuntenilor 0 a Moldovenilor, 1-au prins si 1-au pus la pazI tare. Siasa sä scurtam voroava, luundu-1 cei trei barbati pre Grit, intai au po-runcit unui Tigan Calo de i-au täiat mainile, apoi au pus de i-au taiatcapul. PeHt-au 0 Dupe 0 altii multi. Pre fe6orii lui, Anton 0 Andrei,de-a-firea chipuri, aducandu-i aicea la Pätru Vodä, i-au omorit. Veziaicea cum plätqte Dumnezeu tiranilor 0 värsatorilor de sange ! Iarade iaste a§a cum scrie Istvanfie 0 de Patru Voda, ce au arätat nemiläcu fe6orii lui Grit, cumplita 0 otarita faptä 0 abiia auzitä la cmtiniin lume ! » La uciderea lui Stefan Läcustä exclama: « 0, spurcatäfaptä 1 »

In cursul cronicii sale Nicolae Costin introduce capitole mari culucruri privitoare la streini: 4 Pentru cnejia Litvei, cum s'au unit lacräia lepsca », « Pentru Crijeci ce neam au fost », « Räzboiul lui Vla-dislav craiul leFsc 0 unguresc ce au avut cu Sultan Murat la Varna »,o Obiceiurile Le0lor cand fac craiu nou », o De lucrurile crkiei ungu-rqti », « Pentru tam 0 stapanirea Astrahanului », mari digresiuni, ce

www.digibuc.ro

14 LETOPISETUL Mil MOLDOVEI

abat atentia cititorului dela sirul povestirii, care trebue sI timanä IstoriaMoldovei. Aceastä abatere dela subiect este motivatä din punctul skide vedere. Cronicarul a dorit sl scrie o lucrare de proportii uriase, lacare urmasii sI nu mai adaoge nimic, urmand sI serveasci cititoruluipentru cultivarea si 4 deschisul mintii *. Letopisetul ski poate fi con-siderat ca un inceput de istorie universal', care a servit drept literaturlnational' si beletristicä generatiilor uringtoare.

4. &Hui. lui Nicolae Costin nu seamInä cu cel al cronicarilor pre-decesori, Grigore Ureche, Simion Dascälul si Miron Costin, ci cu alunui cärturar; el intrebuinteazI perioada larga: de aceea cititorul trebuesä-si concentreze atentia ca SA poata urmäri sirul frazelor lungi; totusilucrärile sale se pot citi cu placere.

5. Letopisetul si posteritatea. Un adnotator, la 1785, a läsat pe unmanuscris cu letopisetul LogofItului Nicolae urmätoarea insemnare:o 1785 luna lui Noemvri, am trecut acest hronograf dintr'o scoarta pangin cealaltä de multe ori innaintea Prea sfintiei sale pIrintelui mitro-polit chiriu chir Grigorie, citindu-i seara la masä, in loc de vorbA, pof-tind citanie la ma.* si am insemnat spre stiintl. Arhimandrit Mihai *1).

Un copist si-a insusit un fragment din predoslovia adresatä domnului.In manuscrisul Nr. 9 dela Academia Romanl, care ne-a transmis ro-manul popular « Varlaam si Ioasaf *, copiat la 1786 de stolnicul Ior-dache Sion, se aflä si aceasta scrisoare a copistului catre frate-säu Con--stantin Sion : « Prea iubite frate, obiceiu au toti grädinarii cei iscusiti,cind inflorescu in grädinile lor cele imparätesti flori: ei intru intaiasdatä culegând, facii mänunche si le ducii la stäp Anii lorii, apoi la priia-tenii lor cei prea iubiti, ca vIzandu-le sI le mirosascI si mult Ai veg.-lésca ochii acei ce le-ar mirosi. ...Iarä tu, -prea iubite frate, pre acestmänunchel de flori duhovnicesti, cu multa dragoste sI-1 priimesti, caoarecand impäratul Artaxerxu, pumnul cel de apa dela omul cel särac,a luand au baut si mult s'au vesIlit, caci n'au socotit darul lui, ci dra-goste care o au arItat cAträ dânsul. Deci acelui intalept asämänându-tesi tu, prea iubite frate; si skit al tAu mai mare frate » 2).

1) Ms. z6ox, file 1. Academia Români.2) I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romdneFti, I, pp. 35-36.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE is

II. LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

1. Editille anterioare. Letopisetul transmis de copisti prin nume-roase manuscrise a fost tipärit prima datä de Mihail Kogälniceanu, inanul 1847, in marea publicatie Letopise(ul Tdrii Moldovei cu litere chi-rilice, insä fragmentar: de o parte descälecatul dintäi, la mijloc cronicalui Grigore Ureche cu adaosurile lui Nicolae Costin in subsol, si lasarsit marile excursuri datorite Logoatului Nicolae. Cum am arkataiurea, letopisetul este un monument literar unitar si nu-1 putem des-pärti in fragmente. Costin uneori omite pasaje din Grigore Ureche-Simion Dasalul, alteori parafrazeazI materialul copiat din acesti cro-nicari. Deci letopisetul säu rämäne un tot unitar si nu trebue publicatin fragmente. Prima editie are unele lacune in text, pe care le-am sem-nalat in studiul nostru. A doua editie cu litere latine, adaogitä, cu aceeasifragmentare a letopisetului, a apärut in anul 1872 (CroniciIe Romanieisau Letopisetele Moldovei si Valahiei 1).

In intervalul dintre datele aparitiei celor doul editii, tipografulIoanid, gäsind un manuscris cu o redactiune diferità de cea a lui Ko-galniceanu, tipäreste in anul 1858 la Bucuresti u Istoria Moldo-Roma-niei », in care se aflä letopisetul lui Nicolae Costin dela zidirea lumii

1) Cu doulzeci de ani Inainte de M. Kogllniceanu, ln 1827, s'a publicat de Hasela Paris In colectia Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque duRoi et autres bibliothèques"; publiés par l'institut Royal de France, vol. XI, unmanuscris datorit lui Amiras si care contine cinci capitole din letopisetd IuiNicolae Costin si anume:

Nr. I-er. Expédition fabuleuse de l'empereur Trajan dans la Grande-Tartarie.Mur de Trajan. Fondation des premières vines en Moldavie.

Nr. II. Victoire d'Étienne le Grand, remportée sur les Turcs le 17 Janvier '475,près de la rivière de Berlad.

Nr. III. Mort et caractère d'Atienne le Grand.Nr. IV. Traité d'alliance entre l'empereur Soliman II et Jean de Zapolya, roi

de Hongrie.Nr. V. Expédition des Turcs contre la ville d'Astracan.Hase atribue gresit lui Nicolae Costin alte trei capitole, until Nr. VI din cronica lui

Miron Costin Règne du prince Radoul fils de Mihna surnommé le Grand (1623-1626)" si alte douil VII si VIII cu evenimente din secolul al XVIII-lea (I. Bianu,Nerva Hodos si Dan Simonescu, Bibliografia tonuineascd veche, vol. III, p. 530-531).

www.digibuc.ro


pang la cei doi urmasi ai lui Alexandru cel Bun, circa 18 capitoledin 40.

2. Manuscrisele. Letopisetul lui Costin se gäseste integral sau par-tial in urmgtoarele manuscrise dela Academia Româng: 53, 59, 104,115, 120, 123, 125, 168, 232, 236, 238, 240, 252, 253, 254, 256, 266,268, 338, 340, 352, 353, 354, 400, 401, 492, 503, 580, 601, 731, 932,1298, 1665, 2305, 2575, 2591, 2601, 2942, 3039, 3056, 3057, 3067, 34r0,3439, 4161, 4456, 4797 Si NT. 70, 75, 88, 91 si 116 dela Biblioteca Uni-versitätii din Iasi.

Manuscrisele Nr. 2591, 2601 3039 din Biblioteca AcademieiRomâne, fiindu-mi necunoscute la tipgrirea studiului citat, trebuea fi descrise:

Manuscrisul 2591 1). In folio. Sec. XVIII. Luat dela Muzeul deAntichitgti. Contine letopisetele Moldovei i Tgrii Romfinesti inteocompilatie fäcutg de Axinte Uricariul i Istoc Comisul. Pe prima scoartg,o insemnare scrisg de doug ori; aceeasi .insemnare, pe fila i numero-tatg a cronicii. Pe filele 2-6 inclusiv, numerotate, se aflä un mare ta-blou sinoptic cuprinzand: anii, numgrul, sultanii, nr., vezirii, Valahia,Moldavia, List. Pe fila 7, sau pagina i numerotatg de copistul manuscri-sului, se vede urmgtorul titlu:

« Letopisetul Tärgi Românesti si a Targi Moldovei. De viata a prealuminatilor domni eau sap gnit intre aceste 2 06 i ce s'au lucrat inzilele lor si a pgrtilor streine, care sg megiesesc cu aceste OH, prelargu adunate de(n) multe letopiseie i cu bung indreptare alcgtuit,precum sg vede

Pentru Tara Româneaseg este cronica lui Radu Popescu. PentruMoldova este letopisetul lui Nicolae Costin dela Dragos la 1595. Lapag. 311, se poate citi insemnarea: « Acest letopiset iaste al logofg-tului al treilea Nicolae Nica ot mahalaua Sfintei Vineri ». La paginile356 si 759, insemnäri asemenea ale aceluiasi proprietar al manuscrisului.

Manuscrisul se intrerupe la pagina 839 cu letopisetul lui MironCostin, cu stirea cá Moisi Vodg s'a dus in Tara Lesascg dupg mazilie

1) A fost descris de d. Constant Grecescu in Revista Istoricd Ronand,vol. VIII, 1938, p. 87-88.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 17

i s'au skvir§it i viata in zilele domniei Dabijei Vodá, domnindani i ». Manuscrisul se continui cu Nr. 5367 dela aceeasi biblioted.Ambele alatuesc o mare compilatie de cronici moldovene i muntene.

Manuscrisul 2601. In folio. Secolul XVIII. Luat dela Muzeul deAntichitäti. Contine letopisetul Tarii Moldovei dela zidirea lumii la1661, deci letopisetele lui Nicolae Costin, Grigore Ureche-SimionDasalul i Miron Costin.

Pe fila 1, o notitO din anul 1785, mentionatä mai sus In introducerealta din 1812: « Rämasä dela pdrinti. §i numAratä cu alte cArti ce au

dat Dumnezeu supt a mea stäpanire. Constantin Aninosan ». Manu-scrisul cuprinde: Letopisetul lui Nicolae Costin, redactiunea cltredomn, färä predoslovie, dela facerea lumii la capitolul « De orbirea luiIlia§ Vodä » (f. 2-70); urmeazA letopisetul lui Grigore Ureche-SimionDascAlul panä la Aron Vodä (f. 70°-156°) 0 al lui Miron Costin, copiatin anal 1710 (f. 157-318). La fila 39 se aflä notita: « Cei ce au scrismai nainte istoriia Tärii Moldovei n'au scris adevIrat, ca un IstratieLogofOtul si altii ».

Manuscrisul 3039. In-4°. Cumpärat in anul 1904 dela Albert Zwie-bel. Sfarsitul secolului al XVIII-lea. Este copie de pe manuscrisul 26oipentru Nicolae Costin si Grigore Ureche-Simion Dascälul. Cuprinde:Letopisetul lui Nicolae Costin, redactiunea cAtre domn, färg predosloviedela capul « Pentru facerea lumii » pana la « De orbirea lui Iliia§ Vodà(file 1-154), tip de manuscris publicat de tipograful Ioanid, i leto-pisetul lui Grigore Ureche-Simion DascAlul pfina la 1595 (file 154-325).La fila 75, insemnarea marginall intâlnitä si la 2601: « Cei ce au scrismai inainte istorie Tärai Moldovii n'au scris adevärat, ca un IstratieLogoatul i altii ».

3. Clasificatia manuscriselor. Dupà felul cum au transmis cuprinsulletopisetului, manuscrisele se pot impOrti in urmätoarele grupe:

Grupa A, formatà din manuscrisele 125, 168, 233, 238, 492, 1665,2690 0 3410 ale Academiei RomAne si Nr. 70, 75 0 91 dela BibliotecaUniversitätii din Iaqi, cuprinde letopisetul lui Nicolae Costin, redactiuneaedtre cetitor, dela zidirea lumii Ora la i6o1; manuscrisele 352, 492,1665, 91, 125, 75, 168, 233 0 236 au acelea0 opere: letopisetul luiNicolae Costin i letopisetul lui Miron Costin in redactiunea « Bato-

www.digibuc.ro

LETOPISETUL TARLI MOLDOVEI

recta... pang la sfircitul lui .teranità snu Vasilie Vodà ». Ultimile treimanuscrise sunt datate de copi§ti çi pe langä lucrärile lui NicolaeMiron Costin mai contin: « Pentru mowele lui Constantin impAratci pentru proorocia Tarigradului invätäturà » i « Slovele care era scrisäpre mormantul marelui impärat Costandin ci intelesul slovelor ce spun ».236 este din anul 1765, prescris de pe altul moldovenesc asemenea deStoian Bucurqteanu dela Antim; 168 din 1781 0 233 din 1784, ambelecopiate de Iordache Miclescu de pe 236. Manuscrisele 492 0 91 dateazádin prima jumätate a secolului XVIII: 75 este o copie din secolul alXIX-lea. Copistul Al. Beldiman a omis versurile despre moarte. Cele cunumárul 238, 2690, 3410 0 70 sunt in redactiunea: Capetele, Letopisetullui N. Costin dela zidire la Ara precedat de predoslovia cätre cetitor,versurile despre moarte, letopisetul lui Miron Costin dela Batorqti lamoartea lui Stefänità, cronica lui Amiras ci cronica lui Ioan Canta,cu exceptia manuscrisului 70 care cuprinde cronica lui I. Kogllniceanuin locul cronicii lui Canta. Cel mai vechiu este 238; partea intiia a manu-scrisului inclusiv Amiras este scrisä dupä 1730; cronica lui Canta dupä1773. 2690 este o copie de pe 238 iar 3410 de pe 2690. Manuscrisul1665 este dela sfir0tul secolului XVIII, fiMd o copie de pe 168, iar125 o Oa' copie de pe 1665.

Filiatia manuscriselor din aceastä grupà este urmätoarea:

Ms. A

492

I I

238 236 (din anul 1765)1 I

2690 168 (din x781) 16651 I I

3410 233 (din 1784) 125

1

70

Grupa B, compusä din: 353, 58o, 3056-57 0 401 aré letopisetullui Nicolae Costin redactiunea cAtre domn, dela zidirea lumii pinä lagonirea lui Aron Vodä din tail de cätre Lobodl cu oaste cAzIceasa,adid pinä in anul 1595. 58o, 2715 0 401 cuprind aceleaci opere: Carte

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 19

de neamul Moldovenilor, predoslovie catre cetitori pentru stihuri,intelesul stihurilor cum trebue A se ceteasca, Viiata lumii, epilog,Intelesul pildelor ce sant in stihuri, Graiul solului tatäräscu catraAlexandru Machidon si raspunsul lui solilor, Epigrama preosfin-titului parinte Dosotei, stihuri impotriva zavistiei, toate opere ale luiMiron Costin, si letopisetul lui Nicolae cu predoslovia adresata Domnuluiin alta redactiune, diferita de cea inchinatä cetitorului. 580 are Carteade neamul Moldovenilor in sapte capitole; 2715 si 401, in cinci capitolesi sunt asezate neregulat. Manuscrisul 401 este cu letopisetul lui NicolaeCostin numai pang la domnia lui stefan cel Mare capitolul: « Pentrurazboiul lui stefan cu 011rechtu, craiu lesescu ». Manuscrisul 353 contineaceleasi opere, cu « De neamul Moldovenilor » tot in cinci capitole; arein plus Prea slävita vita de N. Roset si Vita prea slävitului neam deacelasi. Manuscrisul 3056-3057 din 1825 reproduce o copie din anul1725 scrisa atunci de copistul Radu Lupescul, logofetelul de divan,snu Mihail ieromonah si pe care nu o cunoastem; confine numai letopi-sew! lui Nicolae Costin redactiunea catre Domn; prin urmare nu areoperile lui Miron Costin.

Din aceasta grupä cel mai vechiu este manuscrisul 580 scris in 1718de pe o copie din 20 Oct. 1712 (nu 17z3 cum gresit scrie copistul)25 Iulie 1713; id lipsesc domnia a doua a lui Petru chiopul si inceputuldomniei Iancului Voda. Sasul.

Grupa C, alcatuitä din manuscrisele 59, 268, 2601 si 3039 este 0varianta a grupei B si contine letopisetul logofkului Nicolae inchinatDomnului, dela facerea lumii numai panä la orbirea lui Ilias Voda decatre frate-sau stefan Voda, urmasii lui Alexandru cel Bun. Manuscriselese continuà cu letopisetul cronicarilor Grigore Ureche Vornicul-SimionDascalul; 59 este cel mai vechiu; are o parte, circa i5 capitole numerotate;restul nenumerotate. Manuscrisele 268, 2601 si 3039 au ate si trelepe margine urmatoarele insemnari ale unui copist posterior si care acopiat manuscrisul 168 de pe 59: « Imparatul Ramului da haraci Dachi-lor » MS 2601 fila 22, 268 fila 36v si 3039 fila 49v si 4 Cei ce au scrismai nainte Istoria Tarai Moldovei n'au scris adevarul, ca un IstratieLogoatu si altii ». Ms 2601 f. 34, 268 fila 58 si 3039 fila 75. MS 2601 pelangä operile lui Nicolae Costin si Gr. Ureche Vornicul-Simion Dascalul

www.digibuc.ro


mai contine si letopisetul lui Miron Costin redactiunea completà delaAron la Stefänità sail Vasilie VodA prescris in anul 1710; letopisetullui N. Costin este mai nou din a doua jumAtate a secolului XVIII.

Filiatia manuscriselor din grupele B si C este urmätoarea:

Ms B

268-59 I -715 din 17z3I

1

2601 5130 din Oct. 1712I

I Iu lie 1713 35340j3039 Ms necun.

din x725I

3056-3057din 1825

Grupa D, formatA din manuscrisele 115, 120, 240, 338, 354, 4456 si400, este o variantà a grupei A si transmite letopisepil redactiunea cätrecetitor dea zidirea lumii numai pänä la izgonirea lui Alexandru LApus-neanu de atre Despot; manuscrisele centin operele: 1. Titlul; 2. Cape-tele ce s'au scris; 3. Predoslovia cAtre cetitor cu letopisetul lui N. Costindela zid:rea lumii la izgonirea lui LApusneanu; 4. Letopisetul lui Gr.Ureche Vornicul-Simion Dasalul dela domnia lui Despot la Aron Vodàsi letopisetul lui Miron Costin dela Aron la moartea lui SteranitA. Manu-scrisul 400 incepe cu domnia lui Dragos si se terminl la prima domniea lui Radu cel Mare.

Cel mai vechiu este i15, fiMd scris de Grigoras snä Vasilie Uricariulin anul 1726; 354 este prescris de acelasi copist. Manuscrisele 338 si240 sunt copii de pe 115; primul scris de Stefan StArce la 1784, al doileade Antohi Sion la 1803. Manuscrisul domnesc 120 este o lucrare a co-pistului Ioan Pay Al Grämäticul din anul 1746. Acesta a avut ca modelun manuscris tip 1 15 din care a eliminat istoria impAratilor romani,o parte din cap. XII, descälecatul TArii Lesesti cap. XV; Cnezia Litvei,Pentru Crijeci, din care a dat numai un fragment incepänd cu # Altreisprezecelea mistru...», obiceiurile Lesilor and fac craiu nou siIstoria Ardealului. Ms 4456 este o copie de pe I2o si contine letopisetullui Miron Costin numai Ora la domnia lui Gaspar VodA, unde manu-scrisul se intrerupe.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

Filiatia manuscriselor din aceasa grupa este urmätoarea:

Ms 113din 1726

i

1

izo din 1746

1

4456338 din1784

240 din1803

400

I

354

21

Grupa E, cea mai bogatà, cuprinde manuscrisele: 53, 104, 123,132, 252, 253, 254, 256, 503, 731, 1298, 2305, 2575, 2942, 3067, 4161si 4797 dela Academia Romana si 116 dela Biblioteca Universitätiidin Iasi; e formatä din trei familii:

Prima, compus'ai din: 104, 256, 731, 2305, 2942, 3067 si 116; majo-ritatea manuscriselor au operele: r. Pinat sau tabla de materii; 2. Cartede neamul Moldovenilor de M. Costin; 3. Letopisetul prescurtat al luiNicolae Costin si atribuit de copisti lui Ureche Vornicul, dela Togormu,al treilea fecior al lui Gomer, nepot lui Met, la omnia a doua a lui AronVodà, si letopisetul prescurtat al lui Miron Costin. 256 n'are pinat,carte de neamul Moldovenilor si desalecatul lui N. Costin prescurtatin patru capitole: 116, 731 si 3067 sunt färl letopisetul prescurtat allui M. Costin. Manuscrisele 104 si 2305 sunt copiate la 1800 de ToaderSion; 731, de Nichifor Monahul la 1819 si 3067 este copie din 1832de pe 731. La inceputul domniei lui Stefan cel Mare cite_ si patru auversuri despre acest voievod. Ele sunt copii de pe un manuscris din1778 Octomvrie 24 necunoscut nouä. In lucrarea De neamul Moldoveniloraceastà familie este denumità de C. Giurescu, Sion.

C-tin Giurescu a cunoscut numai cinci manuscrise. I-au ramasnecunoscute manuscrisele 266 si 1298 dela Academia Romanä si z 16

dela Biblioteca Universit4ii din Iasi.Familia doua, numità de Buhus, C. Giurescu in opera # Letopisetul

Prii Moldovei 1661-1705 », de pe letopisetul buhusesc continut, esteformatä de manuscrisele: 123, 232, 503, 1298, 2575 si 4797; se aflä

www.digibuc.ro


in redactiunea: Predoslovia lui Miron Costin si Cartea de neamulMoldovenilor de acelasi, letopisetul prescurtat al lui N. Costin, letop.prescurtat al lui Miron si letopisetul buhusesc (Letopisetd Tarii Mol-dovei dela Eustratie Dabija la domnia a doua a lui Antioh Cantemir1705). 4797 este incomplet: contine: De neamul Moldovenilor, leto-pisetul lui N. Costin si letopiseol lui Miron numai panä la perirealui Gaspar, in anul 1621. Manuscrisele 123, 503, 1298, 2575 0 4797 dupäpredoslovia lui M. Costin au interpolatà o prefatà din anul 1732 a unuicopist. 1298 este cel mai vechiu din familie, dateazA din 1732 si a limasnecunoscut lui C. Giurescu, insemnandu-1 cu X 1). 4797 este o copiede prin anii 1740-50; 232 este prescris de Spiridon la 1780-81; 503este altä copie scrisä de D-tru CAntäretu de pe 232. Tot de pe acestatranscriu manuscrisul 123 in 1805 Vasile Pogor si Miron; 2575 este ocopie tfirzie din 1834.

Familia treia este numitá Neculce de Giurescu, fiinda contine 0cronica lui Neculce 0 este formatä din manuscrisele: 53, 252, 253,254, 4161. Acestea se afll in redactiunea: Predoslovia lui Neculce sia lui M. Costin, Pinax, Carte de neamul Moldovenilor, letopisetulprescurtat al lui Nicolae Costin, letop. prescurtat al lui Miron Costin,0 searn1 de cuvinte si cronica lui Neculce.

Manuscrisul 253 este cel mai vechiu, fiind izvodul lui Neculce. Inanul 1766 Iosif Luca a scos douà copii de pe acesta: Ms 53 din 27Martie si 254 din 7 Aprilie. 252 este prescris la 5 Ghenarie 1775 deIoasaf Luca ieromonah de pe 254. 4161 este o copie din 6 Noemvrie 1838.

In toate manuscrisele din aceastä grupá, letopisetul prescrutat allui N. Costin este intitulat de copisti: (< Inceputul sau incepätura letopi-setului Tarii Moldovei» si e omisA istoria popoarelor vecine cu marileexcursuri ale cronicarului.

Toate manuscrisele afará de 256 au doub: interporgri: una la domnialui Stefan cel Mare referitoare la reparatia fácutà de chir Calistru episcopul111dI4ilor bisericii din Badeuti in anii 7228/1720 Mai 25 si alta dinx2 Mai 7229/1721 la biserica dela BAlinesti, ambele in tinutul Sucevei.

i) C. Giurescu, Letopisetul Moldovei dela Dabija la dotnnia a doua a lui Antioh1661-1705, P. 43.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 23

Filiatia manuscriselor din aceastä grupä este urmätoarea :Ms. 256 scris intre 1713-1723Ims.

din 1724 cu reparatiile dela( Badeuti si Bálinesti

I

Ms. necunoscut dinI 24 Oct. 1778

Ms. 731 Msse 104 si 23051(1819) (180o) Th. Sion

Ms. 3067(1832)

I

¡Ws. 253 circa 1745 MS. 1298 din 173 2I

i I I

Ms.53(1766) Ms. 254.(Luca) Ms. 4797Iosif I.

Nis. 252 (1775) i

6s. 4161 (1838) Ms. 232 din 1780-1781

Msse 2942 si z r6(1830) Univ. Iasi

circa 1750

E-1I

Ms.5o3 din 1797 Ms.123 din 1805-1806I

Ms. 2575 din 1834

Grupa F formatà din manuscrisele 266, 3439, 6oi, 932, 2591 delaAcademia Romana §i 88 dela Biblioteca Universigtii din Ia§i, ne-atransmis numai fragmente din letopisetul lui Nicolae Costin. Manu-scrisul 2591, o compilatie de cronici moldovene §i muntene, utilizeazgpentra epoca dela Dram Vodà. la Arm Vodá Tiranul redactiunea caredomn, deci un manuscris din grupa B. 266 cuprinde letopisetul lui N.Costin dela zidirea lumii la capul 15: « De .descAlecarea Täräi Le§e§tipe ce vreme §i de ce n.eam s'au flcut » inclusiv; prin urmare din desa-lecatul dintaiu lipse§te capitolul XVI: manuscrisul mai cuprinde §i dougcapitole din Cartea de neamul Moldovenilor. Este din prima jurnItatea secolului XVIII §i face parte din grupa B. Manuscrisele 6o1 §i 932 auacela§i fragment din letopiset « Domnia lui stefan Vodá celui Bun cap 20 »pang la luarea Pocutiei. Primul dateazá cu aproximatie din 1784, iar aldoilea este o copie din sec. XIX de pe 6oi. Ambele reproduc un fragmentde pe un manuscris din grupa A sau D, avgnd redactiunea atre cetitor.

Manuscrisul 3439 reprezintà un manual intocmit la 6 Iulie 7251/1743de un copist; utilizeazA §i letopisetul lui Nicolae Costin; p Aril la Drago§reproduce descllecatul intiiu in opt capitole; dela Drago§ intrebuinteaz1un manuscris de tipul precurtat nr. 256 din grupa E, Alfa' istoria popoa-relor vecine.

Pentru a ilustra filiatia manuscriselor din grupele de mai sus, dAmmai jos o sternA a tuturor manuscriselor cu letopisetul lui Nicolae Costin.

www.digibuc.ro

Mii ii

ii.E4 *-7Lt.T 1_

I

714i 1

4.¡iP., 6it

t414

M. A.1

pit4,rflai

*E.E.

, 1

:.--..ig --.4

j 1 A:11 ir,4i.E.,..., 23 # 1

1 1 16.83410 75 din x781

I 1

70 11

233 x665din 1784 1

125

aa1 1

.1 iii.-4-z9-1-3039I

580din Oct. 1712Iul.

1713

2591 Ms. necuno-266 scut din 1725

3056-3057din 1825

rH731 104

§i23053067

M4:4.44

Aiti

fi

53

1

254

252

4561

j-

4707i

232I

1-7503

1

2575

123

,.,,...'

tt

CI

..-3,7:1

74

%0roog...

www.digibuc.ro

1NTRODUCERE 25

4. Letopisetul in douä, redactiuni. Manuscrisele enumerate mai suscuprind letopisetul lui Nicolae Costin in doua redactiuni: una catrecititor, cu predoslovia semnatä 0 cu povestirea faptelor pänä la anul16o r, cu evenimentele aratate mai pe scurt; alta catre domn, cu pre-doslovia nesemnata 0 cu letopisetul numai 'Ana la anul 1595, mazi-lirea lui Aron Voda dupa a doua domnie, insa cu multe intamplaripovestite pe larg.

Mihail Kogalniceanu a publicat in Letopisetele sale lucrarea luiNicolae Costin in redactiunea cltre cititor. A tiparit un manuscris com-binat; dela zidirea lumii la izgonirea lui Alexandru Lapu§neanu decatre Despot, dupä un manuscris din grupa C aserranator cu 115, iardela Despot pana la 16or dupa unul din grupa A, probabil dui:a 238.

Tipograful Ioanid a tipärit redactiunea atre dom.n incompletä, delacapul o Pentru facerea lumii » la subcapitolul « De orbirea lui Iliia§Voda », urmänd un manuscris asemenea cu 2601 sau 3039.

Letopisetul catre cititor, cu povestirea faptelor pana la r6or, esteo redactiune posterioara cronicarului, iar cea catre domn este redac-tiunea prima, avand o discontinuitate in redarea evenimentelor 0 lip-sindu-i doua capitole: unul din descalecatul dintAiu, istoria impära-tilor romani dela Adrian la Galian, 0 altul din descalecatul al doilea,capitolul: « Razboiul lui Vladislav craiul unguresc 0 lesesc la Varna cuSultan Murat », in locul caruia se afla scris: o Aicea sa scrie povesteacraiei lui Vladislav, curn au statut craiu unguresc 0 sä va pomeni 0de razboiul lui la Varna ce au avut cu sultan Murat implratul turcesc ».De asemenea ne-a lasat o nota la domnia lui Alexandru cel Bun: o Inzilele acestui Alexandru Voda fu saborul al optulea In ora§ in Florin-tina. Aicea sd pun ce feliu de tdrg fi unde iaste valet 6940. »

Alcatuirea letopisetului in doul redactiuni isi are urmatoarea ex-plicatie: Costin fiind bolnav 0 ajungänd cu letopisetul sau cltre domnpana la domnia lui Aron Vodä, 1595, se va fi gândit ca va ramane operaneispravita, fiind conceputa inteun plan vast (redactiunea catre domnpoveste§te evenimente pentru un timp mai mic, 0 este mai dezvoltatadecat cea catre cititor).

Inrautatindu-i-se boala, s'a hotärit sá dea o redactiune mai lungain timp, insa cu §tiri mai putine, inchinata cititorului, in care a adaogat

www.digibuc.ro


0 lipsurile din redactiunea prima catre domn. Dar 0 acest manuscrispare sa fi ramas neterminat 0 nereväzut, deoarece ni s'a transmis cumulte omisiuni, care toate provin dela un prototip pierdut. Acesta vafi fost izvodul original al letopisetului lui Nicolae Costin.

5. Omisiuni in manuscrise. In letopisetul catre cititor transmis degrupele A 0 C 0 cel catre domn format de grupa B, gasim urmatoa-rele omisiuni:

1. Cap 4 Pentru Italia... *: « CA dela Beligradul dela Dunäre mer-gandu... zile cum mergu negutitorii agiungu la Venetie ». Ms. 238,fila 26v; 2690, fila 26; 3410, fila 27; 352, fila 25; 236, fila 24v; 168,fila 25v; 233, fila i6v; 1665, fila 2Iv; 125, fila 14v; 115, fila 24v; 580,fila 88; 2715, fila 44 0 353, fila 69. .

2. Cap «Pentru Traian imparatul Ramului »: «Dupa ce au gatit<podul> trecut-au Traian cu toate (wile sale peste Dunäre in cursulailor dela zidire lumii... iara. dela Hristos 105 », 238, fila 29v; 492,fila 26; 2690, fila 29v; 352, fila 3i; 3410, fila 30v; 236, fila 28; 168, fila29; 233, 1665 0 125 au textul fat% omisiune, existä o legaturä de filia-tiune intre ele. Ms. 115, fila 27v. Manuscrisele 58o, 2715 0 353 fax%omisiune, insä cu textul diferit de grupul 233, 1665 0 125.

3. Soborul dela Florenta; « Fiind da fata patriarhul de Tarigrad 0impäratul Rasäritului grecesc... Paleolog, s'au adunat pentru madu-larile legii », 238, fila 53; 492, fila 52v; 2690, fila 53; 3410, fila 53; 352,fila 55v; 236 adaogat mai tarziu «Than» fila 55v; 168, fila 54v; 233 fila36; 1665, fila 55v; 125, fila 43; 1x5, fila 48; 58o, fila 139v; 2715, fila69v; 353, fila iii.

4. Cap «Pentru Crijeci »... : « Cu care carp au trimis pre... pa-triarhul Ierusalimului la Ram », 238, fila 54v; 492, fila 54v; 2690, fila54v; 3410, fila 54v; 352, fila 57v; 236, fila 57; 168, fila 56v; 233, fila37v; 1665, fila 58; 125, fila 44v; 115, fila 49v; 58o, fila 143v; 2715, fila71v; 353, fila 114.

5. Cap 4 Pentru doi fi6ori ai lui Alexandru Voda... »; 4 . . . CA inanul dela Hs, iara dela zidirea lumii 6943 Avgust 4 la Piperesti s'aulovit Iliq Vodl cu frate-säu Stefan Voda», 238, fila 58v; 492, fila 58v;2690, fila 58v; 3410, fila 58; 352 are anul dela Hristos gre0t 1432, fila6i v; 236, fila 6i v; 168, fila 6i v; 233 are anul dela Hristos 1436, fila

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 27

40; 1665, fila 63; 125, fila 48y; rx5, fila 53. Manuscrisele 58o, 2715si 353 n'au omisiune, au numai anul dela zidirea lumii.

6. Cap g Domnia lui Roman Vodä »... 4 Din sfatul lui Zbignevcardenalului au ales craiu pre Cazimir al doilea feCor a lui VladislavIaghelo craiul lesesc si 1-au coronit in Cracäu in... », 238, fila 61y;492, fila 61y; 2690, fila 61; 3410, fila 6o; 352, fila 65; manuscrisele236 si 168 au eliminat omisiunea; 233 a introdus anul 1446, fila 67,125, idem anul 1447, fila 52y; 115, fila 55y; manuscrisele 580, 2715si 353 au textul schimbat si cu multe adäogiri.

7. Cap (< Räzboiul lui Mateias craiul unguresc cu stefan Vodà... »:«Au ziclit manästirea Putna in anul dela zidirea lumii... Septemvrie3 intru lauda lui Dumnezeu », 238, fila 68; 492, fila 69; 2690, fila68; 3410, fila 66y; 352, fila 73; 236, färä luna Septemvrie 0 ziva, fila73; 168 idem, fila 75; 233 idem, fila 47y; 1665, fila 76y; 125, fila59y. Manuscrisele 580, 2715 si 353 au numai luna färä sä se observeomisiunea.

8. Cap « Aicea scriem de lucrurile cräiei unguresti»: « In anii delazidirea lumii... iarä dela Mântuitorul nostru Isus Hristos 1480, crä-ind Matiias Corvin pentru faptele si vestea celuilalt», 238, fila 102;492, fila io4; 2690, fila 1o2; 3410, fila 97y; 352, fila I is; manuscrisele236, 168 au numai anul dela Hristos, eliminând omisiunea, 1665,fila 120; 125, fila 95y; 115, fila 91. Manuscrisele 580, 2715 0 353 n'auomisiunea.

9. Subcapitolul « Cornea Portariul au stätut domn »: 4 In anii delazidirea lumii... iara dela Hristos 1538, Alexandru Vociä Cornea cuMihu Hatmanul iprocii, luänd veste de Pätru Vodä Rams »..., 238,fila 113; 492, fila 116; 2690, fila I is; 3410, fila 107; 352, fila 126; ma-nuscrisele 236, 168, 233 inlIturä omisiunea, 1665 si 125 au inaturatambele date; 115, fila Ioo; 58o, fila 295; 2715, fila 139y; 353, fila242y.

io. Domnia lui Despot: « Inegi Barnov socotit-au cä mai lesne iastesä... orice va putea deck sä pätemascä», 238, fila 125; 492, fila 128Y;2690, fila 125; 3410, fila 119; 352, fila 140; 236, fila i41; 168, fila 147y;233, fila 88; 1665, fila 15o; 125, fila 119y. Manuscrisele 580, 2715, 353au cuvântul 4 A. faca » Kogälniceanu 1-a inlocuit cu: 4 81 cerce».

www.digibuc.ro


1 1 . Domnia a doua a lui Alexandra Läpusneanu: « Domnit-au intruamindoaft domniile ani ... », 238, fila 132; 492, fila 136y; 2690, fila 132y;3410, fila 126y; 352, fila 148y; 236, fila 15o; 168, fila 157; 233, fila93y; 1665, fila 160; 125, fila 126y; manuscrisele 580, 2715 si 353färl omisiune.

12. Donmia lui Pätru Schiopul; e Iarl si azaci n'au sezut färä lucrupe ace vreme ea au lovit . . . avfind povatà pre un Cäzac anume Bogdan »,238, fila 145y; 492, fila 15o; 2690, fila 146; 3410, fila 139y; 352 fila140y; manuscrisele 580, 2715, 353 au inlocuit omisiunea prin i: i-aulovit (pe 'Mari). Koaniceanu a introdus « Cramul ».

13. Sfârsitul lui Aron Vodä: o $i l-au inchis cu toatà casa lui incetate in Alvin6u in anul .... in luna lui Mai si acolo s'au sfArsit viata »,238, fila 154y; 492, fila 158; 2690, fila 154y; 3410, fila 149; 353, fila176; manuscrisele 236, 168 si 233 au inläturat « in anal»; 1665, 125si anul si luna, läsAnd loc alb. Manuscrisele 58o, 2715 si 353 n'auomisiune.

14. Ponturile dintre Jicmont si Mihai Vodä: (4 In Beligrad in lunalui Mai in 9 zile pe calendariul papistasilor in anii .... asezate si in-cheiate dintru amandoal pärtile», 238, fila 155y; 492, fila 159; 2690,fila 155y; 3410, fila 152y; 352, fila 177; 236, fila 178y; 168, fila 186;233 are 1595; 1655, fila 194; 125, fila 151. Manuscrisele 58o, 2715 si353 au textul complet.

6. Deosebiri intro redactiuni si noi izvoare. Prin infätisarea omisiu-nilor din manuscrisele celor trei grupe A, B, C, se observä cä letopi-setul cätre cititor, transmis de manuscrisele grupelor A 0. C, are circa14 omisiuni, pe când letopisetul inchinat domnului, din grupa B, arenumai trei sau patru. Redactiunea cätre domn s'a pästrat fled semnä-tura autorului sub predoslovie; din aceastä cauzI copistii de mai târziul-au atribuit lui Miron Costin. La moartea Logofätului Nicolae, copistiiau gäsit redactiunea atre cititor nerevkutä de cronicar si cu unelecuvinte neintelese; la transcriere au läsat local gol. Unii au incercatsä introducá cuvinte si au scris gresit, cum s'a arätat mai sus.

Letopisetul cätre cititor este impärtit in unele manuscrise in 40de capitole: 492, 238, 2690, 3410, 1665, iar in altele in 39: 236, 168,233, 352, si sunt numerotate gresit. Letopisetul cätre donm este divizat

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 29

in 62 capitole. Ultimul, desi ii lipsesc cele doua capitole semnalatemai sus, totusi dela Dragos inainte pretutindeni are stiri in plus; celereferitoare la popoarele vecine sunt in mare numar. Cititorul le poateobserva singur, editia noasträ and ambele letopisete pe aceeasi pagina.Intotdeauna sunt indicate izvoarele, pe care cronicarul le copiaza,0 prin aceasta Costin apare 'kite() lumina de adevärat istoric,meritând sa fie comparat cu Sincai, prin multimea stirilor culesesi indicate.

Printre ele se afla si unele date inedite interesand istoria literara.Letopisetul cätre cititor ne-a pomenit numai pe Grigore Ureche, careeste citat in mai multe locuri: o Dupa ce s'au pustiit, pe urmä vom scriesi descalecare tarii cu Dragos Voda pe ce vreme s'au tamplat incheind0 letopisetul scris de Ureche Vornicul p Ana la domnie lui Aron Voda ».In letopisetul catre domn Logofkul Nicolae citeaza in douä locuri peambii cronicari. La domnia lui Ilias Voda: o De acest Ilias Vodà putinam vazut la letopisetul lui Ureche Vornicul si a unui Simeon Dascalul »0 la capul: o A doa domnie a lui Alexandru Lapureanul »: o ScrieUreche Vornicul §i dupa dânsul Simeon precum sa fie fost moartealui Alixandru Voda cu insäläciune ». 0 alta, in legatura cu Ceasorniculdomnilor, s'a evidentiat mai sus.

Izvoarele letopisetului catre cititor le-am arätat in studiul pomenitde nenumärate ori. Majoritatea autorilor pe care i-a copiat se aflä siin letopisetul catre domn. In plus cronicarul utilizeazä altä lucrare atatalui sail, Miron Costin. La capitolul XVI o Descalecatul Tärii Mol-dovei la ce valeat dela zidire s'au intamplat », introduce o convorbire intreDragos si Rusul Etco 0 o poveste, copiate din lucrarea o Despre poporulMoldovei si al Tarii Rominesci », un fragment din cantul III. La domnialui Alexandru cel Bun, insira o serie de dregatorii din aceeasi lucrare po-Iona a parintelui sat': o Ordinile functiunilor senatoriale 0 teritoriale atarilor Moldovei si Munteniei ». 0 alta carte des citata este istoriaRusilor, ce se afla la Academia Romana inteo serie de manuscrise. Ladomnia lui Ioan Vodä Armeanul aduce stiri cu multe amänunte dinGuagnin.

7. Gre§oli §i deformild la M. Kogfilniceanu. a) Rânduri omisede Kogalniceanu din gre§ala.

www.digibuc.ro

30 LETOPISETUL TARII MOLDOVE1

1. Predoslovie. Editia noasträ.

« ...Si pre noi cu neindemänäni-au fäcut, cáci acolo in carteaSivilii era prorocie scrisl de pà-gäni, precum Fiul lui Dumnezeuera sä sä intrupeazä. »

2. (t i au clutat lui Huniad apune zälog la acel Gheorghie Des-pot pe Vladislav fiul ski mai mare,panä i-au trimis pretul räscum-pärgril.*

3. « Den care au azut in mareherbintiala inimii 0 §'au svir0t

Predoslovie. Editia M. Kogälni-ceanu, Let. II, Buc., 1872, p. 35.

4 ...Si pre noi cu neindemänäne-au fIcut, cäci Fiul lui Dum-nezeu era sä sä intrupeze. »

p. 146: « Si au clutat lui Hu-niad a pune zälogu la acel GeorgeDespotul pre Vladislav, fiul säucel mai mare. »

p. 420: 4 den care au cAzut inmare herbintéla inimii 0 §'au

viata, cum s'au scris mai sus de sv'elitu viata. »moartea acestui craiu Ion Zapolii. »

Sunt 0 alte omisiuni, pe care nu Ie mai in0rIm, nefiind acesta scopulintroducerii.

b) 0 multime de date gre0te ; unele se datoresc manuscrisului 115urmat de Kogalniceanu, altele citirii editorului :

z. Cap XV: « Fiind cursul anilordela Hristos Mintuitorul nostru55o, doi frati anume Leh 0 Ceh.»

2. « lad in anul dela Hristos1385 intelegänd Iaghelo marilecniaz a Litvei.»

3. « ...Cäruia i-au trimis aNtorAlexandru Vodá impotriva Crije-cilor 400 de Moldoveni. »

Si din aceastä categorie &Am ocunowein.

c) Exemple cu deformäri de sens :1. Cap II: « CArora incl Noe Cap. II, p. 46: « ...arora Ina

patriiarhul in viata sa li-au im- Noe Patriarcul in viata sa le-aupärtit lumea in trei pärti precum impartit limba in trei 'Atli pre-

p. 82: « Fiind cursul anilor delaHristos Mantuitorul nostru 508 doifrati anume Leh 0 Ceh* (Ms. 1 15).

p. 381: « Érä in anul dela Hri-stos 1375, intêlegandu Iagelo Ma-rele cnéz a Litvei.»

p. 387: 4 Cäruia i-au trimisil inagiutorii Alecsandru Vodá impo-triva Crijacilor 500 de Moldoveni.*minimi parte din exemplele ce le

www.digibuc.ro

INTRODUCRRE

scrie Berosie: Asia, Africa 0 Ev-ropa. »

2 . Cap 1 1: « Scrie Bonfin isto-ricul ungur in carte /o decad 2« De lucrurile Ungurilor » a Lu-dovic craiul unguresc pentru säpoatä sap âni ark' de grijá peMunteni, pus-au de au zidit ce-tatea Severinului.»

3. o Ce de acolea Vau luat oastea0 s'au indelungat 0 s'au dus intam sa de nime nedodeit. »

4. Cap 12: 4 Iuliu Galba Vauales sotie la impärätie pe Ale-xandru fiul Mamii vgrul slu.k

5. « Ce ständ 0 Laski Liavul,care pe atunce era in mare cinste

31

cum scrie Berosie: Asia, Africa 0Europa.*

p. 7o: « Scrie Bonfin, istoricuUngur in cartea X, cap. II: Delucrurile Ungurilor cä Ludoviccraiul Ungurescu pentru se pótästäpanii färà de grijä pämäntenii,pus-au de au ziditu cetatea Seve-rinul.*

p. 390: 4 Ce de acolea 0-au luat&tea 0 s'au indelungatil 0 s'au dusiiin Ora sa de nimene nedositu.»

p. 76: 4 Eliogobal... 0 s'aualesa sotie la irnperätie pre Ale-xandru fiul mai micu a vëru-seu.»

p. 414: « Ce standu 0 LaskiLévul, care pe atunce era in mare

la craiul Ion Zapolie, 0 cu Ver- cinste la Craiul Ion Zapolie, 0 cubelie in partea lui Grit.» bärbätie in partea lui Grit. »

7. Limba. Limba cronicarului Nicolae Costin oferá filologului unbogat material de studiu de naturä fonetia, morfologick sintactick darmai ales lexicalá. In letopisetul cätre domn sunt termeni poloni pentrucare avem cuvinte corespunzAtoare in graiul epocii. Autorul familia-rizat cu limba polonä a introdus termeni neob4nuiti in vremea aceea:podeaful, podscarbi §i. podscarbul = « vistierul », probosciul = « preotul ».Alte cuvinte polone curente epocii le-am semnalat aiurea. Relevä'm noiforme interesante : a) fonetice 0 morfologice: ai = pluralul dela an, nu-mere, pluralul dela nume, fldmdngiune, chelfug, spusoarea, nemuritorie ;b) lexicale: podani, huciu, coteicd, camend, feeor dupd gard, precupii,pevetii, infula, paralisis, melanholia, strikt, lastrd, pöretar, porufnic,titnar, ftercul, gomon, pistrea, comornic, eresd, telali, zdhdiald, roate nem-tefti, roatd de slujitori, tarul, hasichiu, angegafii, baliemezuri, gebhana,tabulhana, povod, cokracul, sacsana, dunanma, comisari, cornul drept,cornul stdng, cercdtorii, cercötura vinii, mistru, podcomori, poedinoc,buneucuri, rahna, a cehdi, a gdbji, a sdciui, a gdmba, a homnisi, a pre-

www.digibuc.ro

3 Z LETOPISETUL TARR MOLDOVE1

tdlui 0 ndmi, de cele mai sus zburdnd, a bldzni, a hdräti, a brodi cuvase, a nemernici, ingrecatd etc.

8. Intoemirea editiei de fata. Am urmärit sä gäsesc un manuscris,care sä fie at mai aproape de izvodul pierdut. Grupe le A (deci ma-nuscrisele 492, 238, 2690, 3410, 352, 236, 168, 233, 1665 si 125) si C(115, 120, 240, 338, 354, 4456, 340 si 400) au transmis letopisetul cätrecititor. Nr. 492 este mai vechi, insä cu lacune; ii lipseste predoslovia.De aceea am ales manuscrisul 238, care dateazä cu aproximatie din epoca1725-1735, fiind scris de Grigoras snu Vasile Uricariul, copistul, carea transcris si manuscrisul 115 din 1726, cel mai vechiu din grupa C.Am urmärit de aproape corelatia dintre manuscrisele 238 si 115. GrupaB, compusä din manuscrisele 58o, 2715, 353, 3056 57 si 401, atransmis letopisetul redactiunea atre domn. Cel mai vechiu este 580 sise prezintl lacunar. 2715 este complet si dateazä din 1723. Unde afost nevoie, 1-am comparat cu 580. Copia cu letopisetul cltre cititorreproduce graiul moldovenesc al epocii, iar cea cu redactiunea cAtredomn, graiul muntenesc, apropiindu-se de limba literal-A din zilelenoastre. La sfärsitul fiecärui capitol am indicat, izvoarele pe careNicolae Costin le copiazä sau traduce din cronicarii predeceso_i,romäni si streini.

9. Transerierea. Din citirea si copierea manuscriselor am observata intre 1723 si 1735 semnele /A 0 'k intre doul consoane sau in pozitiefinalä au aceeasi valoare. Substantivul Lgi, ca si altele multe, se afläscris când Ldivi, cänd L-kfi. Chirilicele le-am transcris astfel:

Zit 0 * intre douä consoane sau in pozitie finalá sunt redate prin e,iar in cuvintele in care le pronuntäm astäzi ea, prin ea.

at initial si dupa o vocalä prin ia. Acest fapt mi-a fost indicat de ma-nuscrisul 2715, unde copistul procedeaz1 astfel in majoritatea cazurilor.

u = e (a, o, u), c (e, i).K = ch (e, i),c (a, o, u).u = f (a, o, u), g (e, i).r = gh (e, i), g (a, o,u).It, AS noteazä d 0 i; m'am condus in transcriere dupä pronuntarea

de astäzi.e = th.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE 33

S73 -= Z.+ = in , im (in toate cazurile).Transcrierea celorlalte litere nu necesitä explicatii speciale.Prescurtärile au fost desvoltate, tinandu-se searna de fonetismul

copistului. Literele aruncate peste rand au fost coborite.io. Aparatul de care m'am folosit la transcrierea manuscriselor:A = Ms. 238 Academia Romana; dateazI circa 1725-1735.B = Ms. 2715 Academia Romana din 19 Iulie 1723 ; B' din 1718.C = Ms. 115 Academia Romana din 25 Aprilie 1726.1 Liniile verticale arata inceputul filelor.< > = adaosuri ale editorului.** indicä omisiuni in text.

www.digibuc.ro

PREDOSLOVIE LETOPISETULUI

Nime mai bine si mai pre scurt toatà desfltarea istoriei n'au cu-prinsu, iubite cetitoriule, cleat acela domnul voroavei râmlenesti,Titero, carele o au numit otarmuire vietii; C cu aceia voroavä a luitoatä roada a tuturor bunätätilor si a invätäturilor cuprinzindu-o, au des-teptat viata oamenilor cltrà gudecAtile istoriei a le tixi. Intru aCasta pärerefost-au i Tucidides, carele pre istorie o numeste a fi cel mai ales si maimare a vietii omenesti visteriu; märturisind zice, cum &A nice odäni-oarl sä nu fie istoriia osebitä den manule stäpAnitorilor si a sfetnicilortärglor, ca o infranare celor desfrânati, agutorindu-sä cu cetirea ei, eft'

poatà isprävi trebuintäli, si a O. feri de tâmplärile primejdioasà, and säprivad pricini ca acelea. Ca niceo intIlepciune omeniascä altà nu-i,cleat luarea aminte primejdiilor i lucrurilor viitoare, dentru cele

23. PREDOSLOVIE

Nimini mai bine si mai pe scurt toatl desfAtarea istoriei n'au cuprinsdeck acela domn al voroavei rimlenesti Titeron, care o au numit otcArmui-toare vietii, prea luminate i prea innAltate Doamne. CA cu aceia voroavA a luitoate rodurile a tuturor bunAtAtilor i invAtAturilor cuprinzindu-le, au des-teptat viata oamenilor cAtra judecAtile istoriei a le texi. Intru aC'astä plrereau fost i Tucitides, carele prin istorie il numeste a fi cel mai ales I;;i mai marea vietii omenesti vistiiariu; mArturisind zice cum nici odinioarl nu trebueistoria, adecl oglinda adevArului, depArtatA, asa dela mAinile domnilor, cumsi sfetnicilor taralor, ca niste infrfinlri celor desfrAnati; agutorindu-se cu citi-rea istoriilor, sI poatA isprIvi trebuintele si a sA feri de intAmplArile primej-dioase, cand sA privad pricini ca acelea. Ca nicio intelepciune omenedsclalta nu-i deck luarea aminte a primejdiilor i lucrurilor viitoare dintru c le

3*

5

10

15

20

25

www.digibuc.ro


trecute, ca dentr'un izvor scoas1 stiinta; care singura istorie, mai multdecat alte stiintA sä socoteste a fi; CA istoriia, precum pre toate stiintAle cunemurire impodobeste cu intAlepciunea sa: ara pre cei tineri intruotarmuire ii intAlepteste; direptu cu cei bItrAni ii potriveste; iarà pre

5 cei bAtrini intru ispita tamplärilor si vremilor de primejdii, cu dovadáintAreste-i, si pre cei neintAlepti cu cunostinta vremilor celor primej-dioas5 trecute, la cele ce-s de fatà, mai treji ii face.

CA norocit sA socoteste acela, pre carele II fac primejdiile streinetriaz. Vede-sA dar ispita istoriei, asea intru scoale de sfat, cum intru

lo lucrurile si ispravile I rAzboaelor, cA poate mai mult adeverit lucru iaste,cleat o mie de intrebäri soficesti..

Istoriia intfti invatä pre sfetnicul cum sä sfAtuiascl binele de obste,cu urmarea acelor de mai nainte trecute gudecAti, obiceiurile, pri-mejdiile si invätAturile, care aduc mare folos cAtrA pArerile sale,

15 §1. orice greutAti intru ale giudetAlor si alegerea sfatului a dezlega poate.Asijdirea pre otarmuitorii ostilor, in rAzboae tari si norociti ii face

cu pildele 0 ispitele tamplArilor si vremilor trecute, agutorindu-i devreme ce, ca pe o tabll zugrAvitä, acelor prea puternici impArati, acelorprea viteji hatmani si a multelor nAroade, izvorul 0 lucrurile isprävite,

20 trecute, ca dintr'un izvor scoasA stiinta; care singurA istoriia mai mult decitalte stiinte O. socoteste a fi; a istoriia, precum toate stiintele cu nemurire im-podobeste cu intelepciunea sa: asa pre cei tineri intru ocArmuire ii si intelep-teste; dirept cu cei barAni ii potriveste; iar pre cei bAtrani intru ispaa tam-plArilor si vremilor de primejdie, cu dovadA intAreste, pre cei neintelepti cu

25 cunostinta vremilor celor primejdioase trecute, la cele ce-s de fatA mai trejiii face. CA de närocit sA numeste acela, pre carele 11 fac triaz primejdiile striine.Vede-sl darà ispita istoriei intru small cum intru lucrurile si isprAvilerAzboaelor, cA poate mai mult cleat o mie de intrebAri filosofesti. Istoriia'Mt& invatA pre sfetnicul cum va sl sfAtuiascl binele cel de obste cu urmarea

30 judecAtilor acelor mai de nainte trecute, 1 obieaiurilor, primejdiilor si invktA-turilor, care au dat mare folos cltrA pArerile sale; si orice greutAti intru alejudecAtilor si alegerea sfatului, a dezlega poate.

Asijderea pre ocârmuitorii ostilor la rAzboae, tari si norociti 'II face, cupildele si ispitele a trecutelor tamplAri si vremi agiutorindu-i, de vreme ce

35 ca pre o tablA zugrAvia a celor prea puternici impArati, a celor prea rAzboinicihatmani si a multelor noroade izvorul si lucrurile isprävite,

21 : neamurile B.

24'.

www.digibuc.ro

PREDOSLOV1E 37

mutarile, stapaniile rasipite cu tariia çi viclqugul vrajma01or, oçtilemeqter§uguite, mijlocele mwersugurilor, viclesugurile, aflärile, in§ala-ciunile vrajma0lor, dobanda ora§elor 0 a cetatilor, istoriia da soco-tiara%

A0jdirea a nedejdui, a nu sa teme si pre norocul carele necäiuri 5

multä Odere la un Mc nu are cum sa muta, biruitoriul cum sa veselwe de izb Ana, gonind pre cei biruiti, pre urmä ciia ce fug, cum säfac biruitori asupra acelor biruitori mai intai, cum bucuriia de sirgusa intoarce in scarbä, i scarba in bucurie. Toate acestea dentru cetialaistoriei sä cunoscu. Marco Lucul, nwiind niceun mestersug a razboaelor, 10

fàrä numai dentru singura cetiala neparasitä a istoriilor, asea de marehatman a Romanilor au e0t, cat acelui prea puternic Mitridat a Asiei,0 a Märii Albe, 0 a lui Tigranes Taralor Armenwi imparati, otile cusabiia i cu foame de istov li-au stansu, 0 pre singur Mitridat, stapa-nind niamuri 22, a caror i limbi li tiia, 1-au izgonit dela mare si den 15

Asiia 0 den tarale Armenilor, supuindu-le locul supt sap aniia Ramului.3r T.Jite-sä toti wa0i cu capeteniile lor la istorii, i I sal aducl aminte

de acei vestiti oarecand hatmani i Weni, sä sà dwepte cu oarecarenevointä a laudelor celor trecuti, i cu veste a numelui nemuritoriu;

mutarile, stapinirile räsipite cu tarie, si viclesugurile vrajmasilor, ostile me- 213

stesugite, mijloacele meste§ugurilor, viclesugurile, aflärile Inä1äciunii vraj-masilor, dobanda cetatilor i orasalor, istoriia da socoteala.

Asijderea a nadajdui a nu sa teme, si pre norocul carele nicairi multaWere la un loc n'are cum sa muta, biruitoriul cum sa veseleste de izbandagonind pre cei biruiti; pe urma cei ce fug sa fac biruitori asupra celor birui- 25tori; cum bucuriia sa intoarce de sarg in mahniciune i Intristarea Intru bu-curie. Toate acestea dintru citirea istoriilor sa cunosc. Marco Lucul, nestiindniciun mestesug al razboaelor, färà numai intru singura citirea neparasit aistoriei, asa de mare hatman al Romanilor au esit, cat acelui prea puternic,Mitridat a Asiei si a MArii Albe si a lui Tigdnes faralor Armeniei imparati, 30ostile cu foame i cu sabie de istov le-au stins, si pre singur Mitridat stapâ-nind 22 de neamuri, a carora limbi le stiia, le-au izgonit dela mare si din Asiasi din täräle Armenilor, supuindu-le locul supt stapanirea Ramului.

de s'ar uita i ostasii nostri i capitanii la istorii, sal aduca amintecandva de acei vestiti oarecand hatmani i osteni, i-ar destepta cu Darecare 35nevointa a laudelor celor trecuti, i cu dragoste a numelui nemuritoriu;

23: de socoteali B.

www.digibuc.ro

38 LETOPISETUL MU MOLDOVEI

a istoriia de§tiaptà 0 pre cei lene§i 0 ne§tiuti spre mare lucruri, 0pre cei rAi 0 fIcatori de rau, cu certäri 0 cu griji a numelui celui rAu,ii opre§te istoriia de räutAti; iarl celor blagorodnici, pintini le da istoriia;0 cg pildele acelor vechi 0 de demult cetiti, mai de folos sintu spre

5 a-i de§tepta, a-i pleca, §i a le aprinde inimile, decat pravilele lui Solon0 a lui Licurgu.

CA toti ne tragem dupl nevointa laudei 0 a numelui celui bun 0ve6nic 0 fiecare mai bun, dupl lauda sä povätuia§te; precum 0 acelaAlexandru Machedonianul, and s'au tIbArit la Sighet, la mormântul

10 lui Ahilevsu, fiindu aprinsu de lauda acelui räsunat la lume pre acelevacuri, Ahilevsu, suspinind den pieptu, s'à fie strigat Alexandru zicand:4 0 ngrccite tanurili, carele a vArtutilor tale crainic 0 martor ai aflatpre Omirul ! #. De nu ar hi fostu Omirul, mormantul acela, care cu trupul0 fapteli 0 numele nu numai a lui Ahilevsu, ce a tuturor Grecilor 0.

15 a vitejilor Elenilor, de tot li-ar fi ingropat 0 astupat cu fárna; a cArorabunätätile, vârtutile, cu scrisorile Omirului 0 a altora, sintu apIratede uitare; precum zice oarecare Lacon: « 0 sfintä 0 mare a proorocilorostenialà ! Toate cu sorti le apuci 0 dgrue§ti oamenilor muritori vacuire #.

ad istoriia desteapta si pre cei lenesi si nestiuti spre mari lucruri; si pre cei20 Ili si facatori de rau, cu certari si cu grija a numelui celui rau ii trage si-i opreste

istoriia de raotati si-i ingrozeste. lark' celor cuminte si de bun neam, pinteni ledà istoriia, §i cu pildele acelor vechi si mai nainte trecuti, mai de folos sant spre adestepta, I a pleca si a aprinde inimile, cleat pravilele lui Solon si a lui Licurg.

Ca toti ne tragem dupa nevointa laudei si a numelui celui bun si veCnic25 §i fiestecare mai bun dupa laude sa povatiliaste; precum si acela Alexandru

Machidon, cand s'au tabarit la Sighet, la mormantul lui Ahileus fiind, aprinsde vestea aceluia räsunat la lame pre acele vacuri Ahileus, suspinand din pieptsa fie strigat: 4 0 närocite tanarule, carele a vartutilor tale crainic si martorai aflat pre Omirul ». Ca de n'ar fi fost Omirul, mormantul acela, care cu

30 trupul si faptele si numele nu numai a lui Ahileos, ci a tuturor Grecilor si avitejilor eline§ti, de tot le-ar fi ingropat 0 astupat cu tarina; a carora buna-tatile, vurtutile cu scrisoarea Omirului si altora skit aplrate de uitare. Precumzice un Lacon:

« 0 santg 0 mare a prorocilor osteneala! Toate cu soarte le apuci 0 d--35 rue§ti oamenilor muritoare vacuiri ».

26: au prins B.

24°

www.digibuc.ro

PREDOSLAVIE 39

De ari stänge cineva numai istoriia a lucrurilor fAcute, 0 faptelecele arätate de toti cei muritori oameni, abiia de s'ari cunoWe viataoamenilor den dobitoace. Ca, de nu ar fi istoriia, mare gre§all 0 intu-nerec a tuturor lucrurilor ar fi in lume 0 in vacul acesta, 0 viata oame-nilor pulin s'ar desparti de dobitocul cel mut: cu care 0 nemurirea 5

3v oamenilor s'ari stange, de nu am avea in cuget 1 lucrurile trecute 0 celeviitoare cu socotialä intriagl, 0 de cei mai bkräni cu pildele de nu i-amsocoti, aFa mare 0 nespusä gre§all ni-ar cluta a avea. Aa de zidirealumii 0 a omului celui dendi, a strämosului nostru Adam, 0 de Dum-näzäu 0 de poroncile lui, ci de invätätura mântuirei noastre, niceo 10

§tiintä nu am avea, de nu ni-ar fi descoperit 0 arätat noal Moisii denDuhul Sfint, Istoriia sfäntä, Bibliia. Si pre urmä Ezdra 0 alti prorocide nu ar fi läsat vecilor urmatori, 0 mai pre urml de aciia, de minu-natA 0 de miratà intrupare a Domnului 0 Dumnäzäului nostru Is.Hs. 0 de patima 0 läudata Inviiare den morti, 0 alte prea sl'Avite lu- 15

cruri mintuitoare, cine dentru noi ari avea qtiintä de nu ni-ar fi scrisistoriia de acestea cei patru evanghelisti ? Cine ari cii faptele Troadenior0 a Grecilor, de nu ar fi scris Omirul cu stihuri nemuritoare ? CineindrAznirea lui Iraclie, cine vitejiia a marelui Alexandru intru stapAnirea

De ar stinge cineva numai istoriia a lucrurilor &cute 0 faptele cele arltate 20

de toti cei muritori oameni, abiia de s'ar cunowe viata oamenilor din dobi-toace. CA, de nu ar fi istoriia, mare greplA 0 intunecare a tuturor lucruriorar fi in lume 0 vacul acesta, 0 viata oamenilor putin s'ar despIrti de dobitoculcel mut: cu care 0 nemuritorie sufletelor s'ar stinge, de n'am avea in cugetlucrurile trecute 0 cele viitoate cu socotealA intreagl, 0 de cei mai bAtrini cu 25

'Adele de nu i-am socoti, aca mare 0 .nespusl grepla ne-ar anta a avea. Aqade zidirea lumii 0 a omului celui dintli, a stramocului nostru Adam 0 deDumnezeu 0 de poruncite lui, 0 de invAtAtura mäntuirii noastre, nicio §tiintän'am avea, de nu ne-ar fi descoperit 0 al-Rat noao Moisi din Duhul Sant,istorie, sfinta Biblie 0 pre urml Ezdra 0 alti proroci, de n'ar fi läsat vacurilor 30urmAtoare, 0 mai pre urmA, de aceia de minunatI 0 de mirat intrupare 0Nwere a Domnului 0 a Dumnezeului nostru 0 de patimile 0 lAudata inviiaredin morti 0 alte lucruri mintuitoare ale lui Hristos Domnului, cine dintru noiar cti, de nu s'ar fi scris istoria de acesti patru evangheliqti ? Cine ar cti faptele

25' Troadenilor 0 a Grecilor, 1 de n'ar fi scris Omirul cu stihuri nemuritoare ? 35Cine indrAznirea lui Iraclie ? Cine vitejiia a marelui Alexandru intru stapAnirile

1: fapte la A. 24: strfinge B.

www.digibuc.ro

40 LETOPISETUL TARR MOLDOVEI

lumii ari sine minte ? Cine ar sti astAzi a hatmanilor Romanilorvestite rAzboae, si de otcArmuirea ei cea de obste si de altor impArati,si de cAderile impärätklor si de strämutarea vremilor ? AdevArat,toate aceste odoarA si stiintAle s'ari fi stansu la acesti veci de pre urmA,

5 de nu ar fi istoriia. SA ar fi cutezat acela Tarcvinie, craiul al cincele aRomanilor, zece milioane de galbeni de aur, nu trei sute, a da pre cArtileSivilii Cumea, care cArti li-au aruncat Sivila Cumea in foc de au arsu,vAziind cA pentru mare osteniala ei, au luat platà dela Tarcvinie cupre; numai de 300 ughi. De ar fi stiut Tarcvinie ce taine sA inchidea

lo in cartea aceia a Sivilii Cumei, care mai pre urmä intealte arti cunos-cindu-sA, li-au plAtit cu mare jeale a sa si a toatei republicii a Roma-nilor; si pre noi cu neindAminl 1 ni-au fAcut, cAci acolo in carteaSivilii era prorocie scrisk de pAgani, precum Fiiul lui DumnezAu erasI O. intrupeazA, si scriia de cAderile si schimbArile stAp âniei cei de

15 obste a Romanilor. Sivila aceia den Duhul Sfint prea de-amAnuntulsi pre or AnduialA au fostu scris. Care carte pre urmä cu mare cinsteera tinutà in visterile Ramului. CA adevArat nu numai cu mare pildesi de cinste, ce deosAbit den suflarea Duhului Sfânt era povAtuiti avacului celui vechiu. Oamenii cei invätati si mai pre urmA fAmeile si

20 lumii ar tine minte ? Cine ar 0i astAzi a hatmanilor romani 0 a chesa-rilor vestite rAzboae, 0 de ocarmuirile lor 0 de olve §i altor impArati,0 de cAderile impAr4iilor 0 de strAmutArile vremilor ? Adevärat, toate acest ;odoarA 0 0iinte s'ar fi uitat 0 stins la vacurile acestea, de nu ar fi istoriile.Ar fi cutezat acela Tarcvinii, al cincilea craiu al Romanilor, zece meleoane de

25 galbeni de aur, nu 300 a da pA artile Sivilei Cumeei, care le-au aruncat Cu-mea Sivila in foc de au ars, vAzAnd cA pentru mare osteneala ei, au luat platldela Tarcvinie cu pret numai de 300 de galbeni de aur. De ar fi 0iut Tarcviniece tainA sA inchidea in cartea aceia a Cumei Sivilei, care mai pre urmA intealtecArti cunoscându-se, le-au plAtit cu mare jale a sa 0 a toatei republicii a Roma-

30 nilor, si pre noi cu neindemânA ne-au fAcut, cAci acolo in cartea Sivilii eraprorocie scrise de pAgani, precum Fiiul lui Dumnezeu era sA sA facI orn, 0 scriede aderile 0 schimbärile stApAnirii cei de olve a Romanilor. Sivila aceia Cumeadin Duhul Sfânt prea de-a-rnAruntul 0 pe orinduialA au fost scris. Care cartepre urmA cu mare cinste era tinute in vistieriele Râmului. CA adevArat nu

35 numai cu mari pilde §i de cinste, ci deosebit din suflarea Duhului Sfant erapovAtuiti a vacului celui vechiu. Oamenii cei invatati 0 mai pe urmA fAmeile §i

32: Savilla B. 35: cu din A.

7r

www.digibuc.ro

PREDOSLOVIE 41

multe feCoare, lucrurile §i faptele a strämo§ilor sái, a§ea la räzboae ará-tate, cum la pace, au scris cu mare socotialä §1 tocmalä.

Aciasta dark singurà nemurire de lauda lui Iraclie, a lui Ahileu,a lui Chir, a lui Filip, a lui Alexandru, a lui Themistocles, a lui Leonid,a lui Altibiad, a lui Epaminend, a Estipionilor, a lui Anibal, a lui Marie,a Siliei, a lui Pompeiu cel Mare, a lui Iu lie Chesarului scrisä cu maricärti faptele rázboaelor, de unde §i astázi, nu asea dentru biruintäleadese a kr, cum dentru scrisori le cunoa§tem au atitat la mari §icinste§e lucruri §i pre altii multi, pre urma acelora nenumärati i indráz-neti bärbati, carii s'au impinsu la mari hárnicii §i laude, a clrora pome-nire nice odänäoarä vechitura vremilor nu o va stänge den 6:i-tile vietii.Cá acei bäträni §i vechi oameni, in vredniciile sale de s'ari fi indoitcu nepomenirea lor in vecii ce§ti viitori, nu §'ar fi läsat viata sa intruatätea primejdii §i griji §i cu cumpána vietii lor. Ce era incredintati §iintäriti, ca dui:4 ostenele §i arätare faptelor vrednice de laudà §i binemenite ale sale, vor lua roadá dentru scrisoarea a oameni invätati, cupomenire de dânsii la vecii viitori, precum nu s'au in§älat in socotelelelor.

multe fe'Coare, lucrurile §i faptele a strImosilor sIi, asa la rIzboae cum lapace, au scris cu mare socoteall i orânduialâ.

Masta dar, singurá nemurire de lauda lui Iraclie, a lui Ahileus, a lui Chir,a lui Filip, a lui Alexandru, a lui Ternistocleu, a lui Leonid, a lui Altibiad, alui Epirnenonda, a Stipionilor, a lui Hannibal, a lui Mariest, a Sillii, a lui Porn-.peiu cel Mare, a lui Iulie Chesar scrisI cu mare cIrti faptele rIzboelor lor,din ce i astIzi nu asa dintru biruintele ales a lor, cum dintru scrisori le cunoa-stern au atitat la mare si cinstesI lucruri si pre altii multi, pre urma acelora

25v nenumgrati i indrezneti bArbati, carii s'au impins la mare vrednicie i laude,a clrora pomenire nici odinioarI vechitura vrernilor nu o va stinge din artilevietii. CI acei batrani i vechi oameni, in vredniciile sale de s'ar fi indoit cunepomenirea kr la vacurile ceste viitoare, nu Var fi dat §i läsat viata sa intruatâtea primejdii §i griji §i cu cumpäna vietii kr. Ce era incredintati §i intAriti,cä dupI ostenealI i arItarea faptelor vrednici de laudI si bine menit a sale,vor lua rod dintru scrisoare a oameni invätati, cu pomenirea de dânsii la va-curi viitoare, precurn nu s'au înälat in socotelele bor.

nemirturie B.

5

10

15

20

25

30

www.digibuc.ro

42 LETOPISETUL ViRII MOLDOVEI

SA pomeneste in istoriile unguresti, cu mare laudA, MAtiias Huniiad,craiul ungurescu, sA fie avut acestu obiceiu la 1 ospetäle sale: dupl cepArAsiia de ostit, avAnd oameni invätati, le asculta voroavele, si mai multupre ciia ce era prea stiuti intru istorii; fIcea voroave cu aciia de lucrurile

5 implratilor si altor oameni alesi si vrednici; sau poronciia cAntäretilor decanta in canoane faptele a oameni bine-numiti si indrAzneti la räzboaelecu Turcii, in stihuri, scrisl pre limba a Mr de mosie. Care obiceiu si inItalia, 0 la Turci, si in Tara SirbascA, si in alte OH, si aicea in tad la noi,vedem si panA astAzi, la mesAli domnilor, antind lAutarii cAntecele dom-

1 o nilor trecuti: cu nume bun si cu laudä celor buni, iarA cu ocarA celor rAisi cumpliti. Ae'asta si Ahilevsu avea obiceiu, sez And supt cortu, fArA akazAbavA, c Arita in cobuz faptele a oamenilor viteji.

De vreme darl cl am arAtat lauda si rodul istoriei, socotit-am, iubitecetitoriule, cl 0 aicea in tara noastrA mai multu foMs va face letopi-

15 sAtul tärki noastre, arland descIlecarea %Atli noastre de cine-i descl-lecatA, si pe ce vreme ail vinit Traian, impAratul Romei, intru acestep Atli de loc, si den ce pricira si cum o au asezat-o ?

Asij &Area avum sA arätAm: mai nainte de vinirea lui Traian impà-ratul, ce niam au lAcuit pre aceste locuri si ce nume au avut, si de unde

20 SA pomeneste in istoriile unguresti, cu mare laudA, Mateia.gi Huniud, craiulunguresc, sA fie avut acest obféeai: dupa ce pArAsiia de o§tit, la ospetele saleavAnd oameni invAtati, asculta voroavele, §i mai mult pre cei ce era prea §tiutiintru istorii; fAcea voroave cu danqii de lucrurile impAratilor §i altor oamenialé§i §i vrednici; 0 porunciia cantäretilor de cAnta in canoane faptele a oame-

25 nilor bine meniti §i prea indrAzneti la rAzboaele cu Turcii, in stihuri, scrisepre limba de mo§iia sa. Care obi6ai in Italia, in Tara TurCascA la Turci, inTara SArbeascA, in Ardeal qi aicea la noi in WA, vedem §i ping astAzi la meseledomnilor, de aria lAutarii cintecele domnilor trecuti: lauda celor buni, iarocara celor rai §i. cumpliti. Masta §i Ahilevsu avea obiceiu, §Azind supt cort,

20 far de alte zAbave, de cAnta in copuz faptele oamenilor viteji.De vreme darl ce am arAtat lauda li rodul istoriei, socotit-am, prea lumi-

nate Doamne, cl §i aicea in tam noastrà mai mult folos va face scrisoarea delucrurile tärAi noastre, arAtind descAleatoarea 0/.6 noastre din cine s'au fa-cut, §i pe ce vreme au nemerit Traiian, impAratul Romei, inteaceste pArti de

35 IOC, §i din ce pricinA §i cum s'au açazat ?A.,ijderea mai nainte de aceia, vom arAta descAlecarea tAräi de Traiian

impkratul, cine qi ce neam lAcuisA pe aceste locuri §i cum O. chiema, §i de unde

www.digibuc.ro

PREDOSLOVIE 43

au nemerit pre aceste locuri ? Cu care vom argta sämintiile §i. altor ng-roade, incepind de dui:a potop, §i vom argta §i. ce stimg au avut taminca de mai intai de vinirea lui Traian, mgcar cg mai pre scurt de cumar fi datoriia sl scriem; ca nu putinä osteniall iaste a lua de cateva sutede ani trecuti peste mie. In care ani nime n'au amelitat cu scrisoarea,WI o sama de basne a unui Misäil Calugar, §i a unui Simion, de precarii s'au fostu lunecat §i rgpgosatul Grigorie Ureche vornicul; iarimai pre unnä, tatäl nostru, Miron Costin logofgtul, cu multi ostenialg§i in oarecati ani au inceput a scrie descglecarea Oral. de Traian; iati

8= mai pre scurtu de cum vei afla acestu letopisgtu al nostru, 1 cad vremeanu 1-au lasat a-1 scrie mai pre largu. Insä dela dansul avgm incepgturg,§i lui i-au fostu mill, a argta ocgrale §i basnele a lui Misail Cgluggr §ia lui Simion. Si dupa ce vom argta descglecarea tgräi noastre, cums'au pomenit mai sus, arata-vom pre urmg catg vreme au trait pre aiceadescglecarea lui Traian §i pre urmg cine o au pustiit §i pre ce vreme,§i de au mai trait pre aceste locuri vreun niam, dui:A ce s'au pustiit ?Pre urma vom scrie §i descalecarea Oral. cu Drago§ Vodg pe ce vremes'au tamplat, incheind §i letopisatul scris de Ureche Vornicul pangla domniia lui Aron Vodg; insä mai pre largu vom scrie, pomenind

5

10

15

au nemerit pre aceste locuri ? Cu care vom arata semintiile §i altor noroade ce 20skit de dupa potop, §i vom spune 0 ce sternà au avut mai nainte de descalecarea

26r ei de Traiian, 1 cu multä osteneala aflata; ca nu putin lucru iaste a lua oste-nealä de cateva sute de ani trecuti peste mie. In carii nimini n'au amelitat cuscrisoarea, fall o sama de basne a unui Misail Calugar, 0 a unui Simeon, du-pre carii s'au fost lunecat §i saracul Urechie Vornicul; iara mai pe urma Miron 25Costin, ce au fost logofat mare aicea in tall, cu multa ostenealä 0 catva aniincepuse a scrie descalecarea tarai de Traiian, imparatul Ramului, pre scurtde cum vei afla acest letopiset al nostru, cad vremea nu 1-au läsat mai pe larga scrie. Insa dela dânsul avem incepatura 0 lui i-au fost mila, a aräta ocaräle capre ni0e basne ale lui Misail 0 a lui Simeon. i dupa ce vom arata descale- 30carea tarai noastre de Traiian, impäratul Romei, vom arata catä vreme autrait tara descalecata de Traiian 0 pe urma cine o au pustiit, 0 pe ce vreme,0 de au mai trait pre aceste locuri vreun neam, dupa rasipa descalecarii luiTraiian ? i aa aratind la ce vreme s'au tamplat, vom purcede a arata descale-lecarea a doao de Dragoq WA scris de Urechie Vornicul pana la domniia 35lui Aron Voda; big mai pe larg vom scrie, pomenind

www.digibuc.ro

44 LETOPISETUL 'MU MOLDOVEI

alte stgpanii megiiase i ce s'au lucrat in pgrtile megiiasilor nostri;si dela Aron Vodg, de unde au inceput a scrie Miron Logofgtul, pangunde ne va lungi Dumnezgu vremea i viata.

Iarg a pomeni de niste letopisgte pre urmg scrisa de o samg de boiari5 de tail, nu socotescu altg, rug cat ocará li sg face la vecii viitori de i-ai

pomeni; cg si la istorii a le scrie deplin si pre largu, trebue i invgtä-tura si stiinta altor tari, care aciia nu o au avut.

Asea ce am putut, nu cu putina ostenialg, ce catva ani am impreunattoate, si den toate unul acesta letopisgtu.

lo Nice sg socotiasca oricine ca iaste putin lucru a scrie si a läsa inveci scrisoare cu faptele a stgpaniilor. i de vei ceti letopisltale altora,

uitandu-te si la acesta unul i intru unul toate, vei cunoaste prelargu osteniala noastrg, i ca pentr'o oglinda vei prgvi si a megiiasilorlucruri.

15 §i alte stapanii megiiasi si ce s'au lucrat la pgrtile megiiasilor nostri; si delaAron Vodg, de unde au inceput a scrie Miron Logofatul, asa de ne valungi Dumnezeu vremea i viata

Iar a pomeni de niste letopisetele pre urmg scoasa a o suinà de boiari detara, nu socotesc alta, fait decat ocara li s'ar face de i-as pomeni; cà si la istorii

20 a le scrie deplin si pre larg, trebue i invatatura i stiinta altor tari, carii i aceianu o au avut.

Asa dar ce am putut, nu cu puting ostenealg, ci catva ani am impreunattoate, si din toate unul acesta letopiset.

Nici sg socoteasa cineva cà iaste putin lucru a scrie si a lgsa vacurilor seri-25 soare cu faptele a stapaniei bor. i de vei citi Mgriia Ta letopisetele altora

uitandu-Te si la acesta unul i intru unul toate, vei cunoaste Mgriia Ta pre largosteneala noastrg, i ca pentr'o oglindg vei privi si a megiiasilor lucruri. Prii-meste I dar prea luminate doamne, aasta ostenealä a noastrg cu vesell i dom-neascg frunte, aducandu-t aminte Mgriia Ta de Artaxerx, imparatul Persului,

so aruia apg in pumni oarecare läcuitoriu din priinta inimii sale catrg domnulsäu, si al doilea un mar au dus lui, cunoscurg amandoi cuvioase hargziriledela implrati ; nu pentrucä ar fi fost vrednice darurile acelor oameniprosti aduse, ci pentru buna priinta si plecata voe acelora càtrà stäpani, aufost priimit.

i8: am pomenit B. 19 i-ar B.

26v

www.digibuc.ro

PREDOSLOVIE 45

Priimeqte, dar, iubite cetitoriule, 0 gasta a noastrà ostenialä, careo inchin cu bunä priintä 0 voe plecata; pre langa care, rog pre Dum-nezäu, sä-t däruiascà cuget bun, sii cete0i cu inimä bung 0 cu indemnare,prävind ca pren oglindä viata a domnilor trecuti, 0 a noastrà trudäneuitändu-o pururea. Amin.

De bine voitoriu, iubitului cetitoriuNicolae Costin vel L9gofdtu

5

Priimeste dar si Märi a Ta, ca acei vestiti si prea puternici impärati, careo închin MAriei Tale cu bura priintä si voe plecatà &Casa osteneall a noastràin norocit numele Märiei Tale arätat, pre langa care rog ca Dumnezeu iohArIzitoriul de milele sale s'a' te härbascl pre MAriia Ta cu viatà indelungatàsi prea fericità, intru prea fericita si luminoam stIpanirea Mariei Tale, adunatcu multà bucurie poftesc §i priesc.

TO: rog din A.Prima parte din predoslovie pp. 35-42 este tradusl de autor din St rj ko wsk i,

Cronica Polska Litewska; restul 42-45, din Mir on Cos ti n, De neamul Moldo-vendor, editia C. Giurescu, pp. 3-9.

www.digibuc.ro

IZVODIRE DE ISTORICI 8v

pre carii punem marturi letopisAtului o DescIlecatul tarIi dentii§i de niamul Dachilor pre aceste locuri », cum §i de a doa descAlecarede Drago§ Vod'al: Berosie « De niamuri », Dion o Invätätura lui Traian »,

5 Evtropii, Iulii Capitol, Bernand, Bomfin, Topeltin, Ian cel Mare, Ist-vanfie, Cromer, Stricovschii, Baronie, Carion, Cavatius, Dlugo§ Liah,Belschii, Mehovie, Vapovschii, §i altii cfitva, pre carii nu-i pomenim,rintrucä numai ce au amelitat.

< ISTORICII >

10 Pre carii punem martori letopisetului « De desalecarea tarai dindi si deneamul Dachilor pre aceste locuri *, cum si pentru a doao desalecare de Dra-g* Vodl: Dion la t Viata lui Traiian 0, Evtropie, Iulie Capitol, Bernad,Bonfin, Topeltinu, Ioan cel Mare, Istefafii, Cromeu, Stricovchi, Baronie, Ca-tion, Cavatii, Dlugos, Pilschii, Gvatnii, Miehovnii, Vapovschii, Volfgang,

15 §i altii multi, pre carii nu-i pomenim pentrucä numai ce au amerintat de lu-crurile tarai.

www.digibuc.ro

91' PENTRU ZIDIREA LUMII< CAP I >

De zidirea sau flptura lumii, multe pgreri 0 dovAzi a fiosofior 0a poiaticior pAgAne0i era. a unii socotüa a fi ziditä lumea den haos,adecl den arnestecarea lucrurilor 0 a stihiilor, intre carii si pärereapoiaticului Ovidie au fost, unde zice in stihurile sale De MetamorfosI aceste: 4 Mainte de mare 0 de pämint 0 cAt acopere ceriul,un chip era a firii in toad lumea, clrui chip i-au zis haos, groasä 0neamistuitä mandril, iproè *. Iarl Thales Milisie, care sI numlraintre cei 7 prea intAlepti Greci, socotiia cu dovadI a toate lucru-rile sint fäcute den apà, urmând intru gastl plrere a sa pre Omircel vechiu, aflätoriul a toatei filosofiei, careli la XVI cap Iliad auscornit incepätura a tuturor lucrurilor a fi ocheanul, marea ce incungiurl

5

10

27r PENTRU FACEREA, ZIDIREA LUMIICAP I 15

De zidirea sau flptura lumii, multe pAreri si dovgzi a filosofilor si a poe-ticilor pgggnesti era. a unii socotiia a fi ziditg lumea din haos, adecg dinamestecAtura si pländdeala lucrurilor si a stihiilor, in care pAreri si poeticulOvidie au fost, cum zice la stihirile sale de Metamorfos I acestea: # Mai naintede mare si de pAmânt 0 decât acopere ceriul, un chip era a fifii a toad lumea, 20

anti chip i-au zis haos, groasg si neamistuità morning, iproci ». Iarg ThalesMilisie, care sg numgra intre cei 7 prea intelepti Greci, socotiia cu dovadg.CI toate lucrurile skit flcute din apg, urmind intru gastasi pgrere a sa preOmir, cel mai vechiu aflAtoriu a toad filosofiia, carele la XVI capete Iliad auscornit incepAtura tuturor Iucrurilor a fi ochianul. Iarà Hipparlh pre urnil 0 25

z : r Pentru zidirea lumii si pentru impfirtirea lirnbilor si pentru niamurile oame-nilor si descrtlecarea tärilor si pentru niamul Moldovenilor si a Muntenilor, de uncleeft trage si din cine sintu adusi pre aceste locuri. Cap 1. r C.

www.digibuc.ro


pamantul. Iarä Hiparh pre urma si Iraclit Efisianul intealtu chip : socotiiaa fi den foc si den apa lumea facutä. Empidoclei, Epicur, Dimocrat,Dio Libertan, Zeno, Pithagora si alti Greci, lasindu-s1 pre mari mintilesale, feliuri de feliuri si multe incepaturi a lumii a fi socotiia. Pre urma

5 lor Aristotel, Titero, Xenofan, iprocii, socotiia lumea a fi veCnica, far%inceput si fära sfarsit. Iarä dupa ce sa priciia acestea top cu mintilemari intre sane, curn mar turisäsc Tinsorin si Cornilie Agrippa« De desertarea stiintei » la cap LI : Oare oaale au pasarile s'au fäcutintai, de vreme ce nice oaale färä pasiri, nice pasärile flea oal a sä naste

10 nu poate; dui:4 multe si indelungate intrebari intre clans, neputan-du-sä de ou si de I pasari tocmi, au intarit aCastä parere a sa, precumlumea si toata zidirea iaste fara inceput si traesc in veci. Improtivacarora pareri era altii. Ce toti, cu cat mai adancu vrea sa-s arete pare-rile sale, cu atata mai otariti au gresit, fiind fail stiinta de atot puter-

15 niciei lui Dumnezau, cela ce toate den nemic si den desert, pline aufacut . Unul numai dentre dansii, Plato, cum socotesc unii ca aucetit Svinta Biblie, ori ca au avut den dumnezaiasca suflare, deschiszice intru o carte a sa, ce sl chiama « Timeo », cum lumea iaste fäcuta

Iraclis Feseianul intealt chip : socotiia a fi din foc 0 din apa lumea facuta.20 Empedocles, Epicur, Dimocrit, Dioghenes Lambertanus, Zeno, Pithagor Sarni-

anul, Anaximenes, Ieroclit §i alti Greci, alegandu-se pe mari mintile sale, feliuride feliuri, §i multe incepaturi a lumii socotiia. Pre urma lor Aristostel, Titeron,Xenofon, Averoes §i altii, socotiia lumea a fi veCnica, fall. inceput §i far desfar§it. Iara dupa ce sa priciia acqtea toti cu mintile mari între sine, cum mar-

25 turisesc Te[n]sorin si Cornilie Agripa «De dasertarea stiintei» cap LI :Oare oaoale au pasarile s'au facut intai, de vreme ca nici oul fail pasare, §i pasa-rea fall oul a sä na§te nu poate; dupa indelungate intrebari 0 price intre dan§ii,neputandu-se pentru ou §i pentru pasare tocmi, au întocmit aastä parere a sa,precum lumea §i toate zidirile sant far de inceput §i far de sfar§it §i traesc

30 veenice in veci. impotriva caror pareri era alti istorici. Ci toti, cu cat mai intruadanc vrea sali arate pärerile sale, cu atata mai otariti au I gre§it, fiind fax%§tiinta de a tot puterniciia lui Dumnezeu, carele toate din nimic, din de§artpline au facut . Unul numai dintre dan§ii, anume Platon, cum socotesc uniicä au citit Santa Biblie, ori a au avut din dumnezeiasca suflare, de§chis

35 zice Intru cartea.sa ce sa chiama « Timeos », cä lumea iaste facuta

in intrebri din B. 25: §i din A... 35: zicerile B.

27V

www.digibuc.ro

PENTRU ZIDIREA LUMII 49

de Dumnezäu, 0 a toate altor zidiri, pricina a lui Dumnezäu bunAtateputere pune ca iaste; pentru ce i-au zis acestui Plato, dumnezäescul

filosof. CI çi Ovidie pre semne dentru acest Plato au luat, and zice:Fost-au om näscut; pre acesta ori den sämânta dumnIzEascl l-au

fäcut acela rne§terul lucrurilor, a lumii cei rnai bune, izvorul, iproè *.a§ea sä mai apropie de adevär, mäcar eä era pägani, märturisind pre

DumnezIu a fi zaditoriul i incepätura a tuturor lucrurilor, pre semneurmand Scriptura a lui Moiseiu.

Pentru aceia i noi mai adevärat 0 mai dovedit temeiu a incepätu-rilor, a dovedirilor 0 a oränduirii istoriei noastre, in care arätäm cualte niamuri i niamul Dachilor, cu mare osteniall, cu lunga nevointä

cu mare oserdie vecilor viitori, de aiurea nu am putut cunowe at%dentru Svinta Scripturl, ca dentru o fântänä i izvor §tiintii i invä-tatura de Dumnezkr, carele iaste zaditoriul, otcarmuitoriul, inmul-titoriul i incepatoriul tuturor lucrurilor. j iatä a.ea ne invata Scripturaa Duhului Svint, pren Moiseiu întâi, i cu aceste cuvinte toate denistorii incepe: Den inceput au fäcut Dumnezlu ceriul i pämäntul,soarele, luna, stelele i toate alte zidiri in väzduh, in mare 0 pre pa-mânt vietuind, iproé.

6

10

15

e Dumnezeu 0 a toate altor zidiri, pricinä a lui Dumnezeu bunätate i 20utere pune cà iaste; pentru ce i-au zis acestui Platon, dumnezeescul

filosof. CA si Ovidie pe semne dintru acest Platon filosoful au luat, cAndzice: « Fu om nIscut; pe acesta ori din sAmIntA dumnezeiascA 1-au fAcutacela mesterul lucrurilor, a lumii cei mai bune izvorul, iproci *. Si asasl mai apropie de adevAr, mIcar cA era pAgAni, mArturisind pre Dumnezeu 25a fi ziditoriu i incepAtoriu a tuturor lucrurilor, pe semne urmind Scripturiilui Moisi.

Pentru ce i noi mai adevArat i mai terneinic si mai dovedit temeiu a 'Mee-pAturilor, a dovAzilor si a orAnduialelor istoriei noastre, in care arAtIm cu alteneamuri i neamul Datilor, cu mare ostenealA, cu lungl nevointà i cu mare 30osardie veacurilor viitoare, si de aiurea ce am putut culege fArA dintru SfintaScripturA, ca dintr'o fAntanA si izvor stiintei i invAtAtura de Dumnezeu, careleiaste ziditoriul, ocArmuitoriul, inmultitoriul i inceputul tuturor lucruriloram aflat. Si iatA asa ne invall Scriptura a Duhului Sant, prin Moisi întäi, si

sceste cuvinte intAi de toatA istoriia incepem. Precum din ceput au fAcut 35Dumnezeu ceriul i p5.mAntul, soarele, luna, stelele si alte zidiri in vAzduh, inmare si pe pAmânt, iproci.

www.digibuc.ro


Apoi a §ease zi, den lut, den plmantu, au flcut pre orn dupa asà-mänarea sa, cu obrazul spre ceriu innältat, §i 'n suflarea Duhului ski1-au inviiat §i 1-au insufletit, vietuind i in veci nemuritoriu, cu intä- rorlegere, cu intälepciune, §i cu alte daruri dumnlzae§ti deck toate alte

5 zadiri deplin impodobit. Precum §i Mancineglu carte IV släve§te, zicand:fie§tecine iaste pilda lui DumnezAti intru chip mic, ipro6 ».Dat-au Dumrazgu lui Adam §i sotie de asemenea pre Evva, den

coasta a trupului lui Adam fácutä de Dumnezäu; cu aceia§ suflare asa insufletindu-o; i-au sä1ä§1uit pre amandoi in raiu, inteo priintä im-

lo preunä mo§tenitori §i petreckori desfätärilor raiului; pentrucl fiindei cleat toate alte zadiri innältati, slob ozi de pAcate §i de moarte; iarldupä alcarea poroncii, date lor de Dumnezlu, dentru svatul viclia-nului, indatà rämasärä päcatului i mortii supusi, de care aväm in SvintaBib lie de§chisä mirturie si invätäturä. Nu voiu sä zäbäväscu pre ceti-

15 toriul cu lungl voroavä, farl cat sä §tie cä lumea aCastä latà s'au inceputs'au inmultit dentru aceste incepäturi, §i ca Adam §i Eva sint de

Apoi a §asea zi, de lut, de pämânt, pre cel intai Adam, aded pre om,1-au flcut cu asämlnarea sa, cu obrazul spre ceriu innältat, pre carele cusuflarea Duhului sàu 1-au inviiat, de sä facu cu sufletul vietuind in vecii

20 nemuritoriu, cu cuvintare, cu cuget, cu inteleptire §i cu alte daruri dumne-zee§ti decat alte zidiri deplin impodobit. Precum i Maftinel Pus carte IVslAveste, zicind: « i fie§tecine iaste pilda lui Dumnezeu intru chip mic,iproci ).

I-au adaos Dumnezeu lui Adam §i sotie de asemenea pre Eva din oase, sau25 din coasta trupului lui, flcutä de Dumnezeu; pre carii cu I aceia§i suflare a sa

inviind-o, i-au pus pre amandoi intru sotie impreung mo§teni i petreatoridesfAtIrii raiului; pentrua fiind deck toate alte zidiri innlltati, slobozi depäcat §i de moarte, intru blagosloveniia lui Dumnezeu, dupa nevinovätiebunätate, in care era ziditi pre päinant, inteacel loc desfatat sä petreacl 9i sà-1

30 mqteneascä. Iar, dupa cAlcarea poruncii date lor de Dumnezeu, din sfatuldiavolului, impelitat supt garpele cel viclean, de sarg ramasärä pacatului §ilipsii §i mortii supu§, de care avind Santa Biblie pre larg i de§chise mar-turii §i invätäturi.

Nu voi sä zabovesc pre cititoriul cu voroavä lungà, fail cat A. §tie cà lumea35 a6astä latä s'au inceput §i s'au inmultit dintru aceste inceputuri, §i ca Adam

§i Eva sant facuti de

9: intr'o fiinä í nteo priinti C.

28r

www.digibuc.ro

PEINTRU ZIDIREA LUMII 51

DumnezIu fäcuti; carii amindoi sint sknânta si temeiul inmultiriituturor näroadelor si niamurilor omenesti, oriunde vietuitori suptsoare, in lume, precum vei videa mai gos dovada de fi6orii luiNoe.

Asijdirea indatä la inceputul zidirii lumii, DumnäzIu cel prea pu- 5

ternic, ca un prea infalept intru oranduiala sa, cAsasi au asezat ape-tenie si oranduiall puterii, când au dat lui Adam putere de stäpinittoate zadirile pre pämäntu si in mare, sl le päzascä toate acele lucruri,si sä. aseazä bura rinduialä intre dinsele. *i gasta poroncl a lui Dum-nezki iaste cea intAi incepkura a giudeatilor si a legilor oränduite, iosi a toatà stäpanirea den nafarà a monarsilor, a crailor, a domnilor si aaltor deregkorii duhovnicesti si lumesti, pentru asezarea adevärateilaudei lui Dumnezäu, a oranduialei tuturor lucrurilor, certärii si ace-zämäntului dreptätii lui Dumnezäu, intru ce toate pentru poroncadate lui Adam, DumnezAu foarte iubeste. 15

De aicea si beserica lui Dumnezgu a de obste adeväratà au luatI oT incepkurä atunce, cä I indatä fu poroncI lui Adam si Evei, cum ari

päzi si ari arka frica si credinta Mr innaintea lui Dumnez1u. Iarl dup./ce gresirl, li-au arkat Dumnezki moarte vednicI. !risk' indatä improtiva

Dumnezeu cel puternic ca un prea intelept ci amandoi sant samânta si cea una 20temeinica inmultire tuturor noroadelor si neamurilor omenecti, oriunde

vietuitori supt soare, in lume, precum sä va vedea mai in jos dovada defeCorii lui Noe.

Asijderea indata la inceputul zidirii lui Dumnezeu cel puternic, ca un preaintelept intru oranduiala sa, casasi au asIzat capetenie si oranduiall puterii, 25and au dat lui Adam putere si stäpanie peste toatá zidirea, in mare ci preparnant, sa le pazeasca toate acele lucruri, si sa asaze bung oranduiall intredansele. i gasta porunca a lui Dumnezeu iaste cea dintai incepatura a jude-catilor ci a legilor oranduite, si a toata stäpanirea din nafara a monarsilor, acrailor, a domnilor ci altor oranduiale duhovnicesti si lumesti, pentru a.,aza- 30rea adevaratei laudei lui Dumnezeu, a orinduirei tuturor lucrurilor, certarisi asezari dreptatii laudii lui Dumnezeu, intru ce toate pentru porunca datalui Adam, Dumnezeu foarte iubeste.

De aicea ci biserica lui Dumnezeu cea de obste, adevärata, au luat atunceaincepatura, cä indata fu data porunca lui Adam si Evii, cu care ar pazi si ar 35arka frica si credinta Mr innaintea lui Dumnezeu. Iar, dui:4 ce gresira, le-auaratat Dumnezeu puterea diavolului ci moartea ve6nica. /nsä indata impotriva

4*

www.digibuc.ro


morpi, dentru miloserdiia sa durnnezaiasca, au fagaduit mântuitoaresolie: adeca precum era sa vie Hristos Mesia sä zdrobasca capul sar-pelui, supt care era diiavolul, ce au insalat in raiu pre Evva, si pre noisä ne mantuiasca den pacat si den moarte ve'enica. Cu nedejde ca aceia,

5 Adam si Evva s'au mangliat intru scarba Mr, ffind urgisit si scosiden raiu, ca de o veselä si mântuitoare prorocie dela singur Dumnezäudata, de vinirea Domnului Hristos. i asea de atunce-s intru acestedoaa chipuri s'au inceput beserica cea adevarata, intai, precum svintulEpifanie, episcopul de Chipru, aiave dovedeste impotriva ereticilor la

10 carte I, tim I.Asijderea ne marturiseste Svinta Scriptura, precum Cain, feCorul

lui Adam, pentru zavistie si räutatea sa den fire, au ucis pre Avel, frate-säu, ona bun si temätoriu de Durnnezau, nu pentru alta, ce pentru bung-tatea si dreptatea lui ce avea Avel eked Dumnezau, cariia au zavistuit Cain

15 el järtvele ce jartviia Avel dentru agonisita sa, den oi si dentru altedobitoaci, le prifiniia Dumnezau; ca den ce era mai bune si mai grasadobitoace giunghia si aprindea pre järtâvnic si sä innalta sfara dreptula ceriu, si priimiia Dumnezäu järtva lui Avel. Iara Cain era den fireräu si den roada tarinii sale, ce era mai proasta pane si pleave aprindea

20 mortii, dintru milosardiia sa cea dumnezeiascA, au flgAduit mAntuitoaresolie den sAmAntA femeiascA: aded pentru Hristos precum era sA sA nasclsi O. vie sA zdrobeascA 1 capul sarpelui, supt care era diavolul si sA rAsipeascA 28TimpArAliia diavolului si pre noi din pleat, si din moarte, si din robie veenicAsA ne mAntuiascA si sA fim slobozi. Cu nAdejdea aceia, Adam si Eva s'au mAn-

25 gâiat intru lipsa si intru neajunsul lor, goniti din raiu, ca de o veselA si mAntui-toare prorocie dela singur Dumnezeu datA, de flgAduita venire a lui HristosDomnului. Si asa de aici intru aceste doao chipuri s'au inceput biserica ceaadevAratA, intAi, precum dascalul Epifanie cel sfAnt, episcopul din Chipru,aiave dovedeste impotriva ereticilor la cap I, tim I.

30 Asijderea ne mArturiseste SfAnta Scripturg, precum Cain, feCorul lui Adam,pentru zavistiia si rAutatea sa din fire, au ucis pre Avel, frate-sAu, bArbat bunsi temAtoriu de Dunmezeu nu pentru alta, ci pentru burOtate si dreaptllauda lui ce avea cAtrà Dumnezeu Avel, cAruia au zavistuit Cain, cAci järtvelecare fAcea Avel lui Dumnezeu dintru agonisitele sale, din oi si dintr'alte dobi-

35 toace, le priimiia Dunanezeu; cl fumul din järtvele lui Avel drept spre ceriumergea, cand aprindea järtvele pre oltariu sau pre järtvenic. Iara. Cain eradin fire rAu, sA zAboviia cu arAtura si cAnd aprindea

www.digibuc.ro

PENTRU Z1DIREA LUMU 53

si järtviia lui DumnezAu, 0 fumul nu sä suia spre ceriu, ce sá tindeagos pre plmánt; si de aicea intai, dentru indemnarea diiavolului ince-putu-s'au goana asupra besericii cei de obste.

Cain apoi, precum märturiseste Filon, de 15 ani, indoindu-sä demiloserdiia lui Dumnezau, povätuit ffind de cunostinta sa cea rea, 5

fugit-au dela fata tätâne-säu, lui Adam, spre räsärit, unde den soru-sa,anume Temeh, ce-i era fAmee, au näscut fee'or anume pre Enoh. Pre

1 ir numele aceluia fAcut-au I cetate mare si o au numit Enohia, suptmuntele Livan; de care Berosie la carte I, Iosif 0 Moisäiu Proroculsvint, mai pre largu márturisäscu. Iati. Filon jidovul scrie cl acest ioCain au fácut orar de toate, carele sä chiamä: Enoc, Mavli, Leed,Tehe, Tele; Iebbat, care li-au räsipit potopul.

Pre urmä pre Cain, al seaptele urmas lui, sau stränepot den sämin-tiia lui Lameh Orbul, fee'orul lui Mathusal, l-au ucis la vánat cu sägiata,den tamplare, nestiind de dansul, precum in Biblie mai pre largu scrie. 15

asea Cain fu omorit, precum si el au omorit pre frate-säu Avel.

järtvele sale din rodul semintelor sale, fumul sä impastiia jos la pärnint; 0de aicea intâi dintru indemnarea diavolului s'au inceput goana asupra bise-ricii cei de ob0e. Cain pre urmä, precum märturiseste Filon, de 15 ani, in-doindu-s4 cu milosârdniciia lui Dumnezeu, povätuit fiind de cunintinta sa cearea, s'au ferit de fata tätäne-säu, lui Adam, spre räsIrit, unde din soru-sa,ce sä. chiema Temeh, pre care o avea muiare, au acut feCor pre Enoh, pre aaruia nume s'au fäcut ora mare, anume Enohia 0 l-au impregiurat cu zidurisupt muntele Livan; de care Berosie la cartea I, Iosif 0 Moisi Prorocul sfânt,märturise0e mai pe larg. Iar Jidovul Filon la cartea ce sg zice Biblie I, zice,precum Cain acesta au fäcut 0 alte orase, anume: Enoc, Mavli, Leed, Telem,Tehe, Iebbal, care le-au räsipit potopul.

Pre urml pre Cain, al §aselea urmätor lui, sau strenepot din semintiia luiLameh Orbul, feCorul lui Mathusal, l-au ucis la vânat cu sagata din intim-plare, nestiind de dânsul ; ci din povatuirea slugii sale, precum scrie Iosif Ji-

29r dovul, rnäsurând cu I sageata la vänat; §i pre aceia vreme, tamplandu-se indesime Cain, acea tinta la care mäsurase Lameh Orbul din povätuirea slugiisale, au ucis pre Cain. i a§a sä duse Cain dintegastl lume cu acea moartecu care moarte au omorit si el pre frate-säu Avel; a cine osteste cu sabia,dupg cum au zis Domnul Hristos, de sabie pfiare.

27: Tihineb bat B.

20

25

30

35

www.digibuc.ro

54 LETOPISETUL TAM MOLDOVE1

Vietuit-au Cain ani 730; iara tot au aflat Cain läudorii &Ai i urma§i denpovätuirea diiavolului, el au fost eretici spurcati, carii II märiia preCain de patriiarh kr i zicea cà cu cale au omorit Cain pre frate-sau,iproci; de care ceteste pe Epifanie la carte I tim 3 improtiva Caine-nilor lit iereticie.

Iara fiorii lui Cain ci stranepotii lui, fiorii lui Lameh Orbului,au aflat intai toate mestersugurile: Toval au izvodit corturi i toataagonisita a face cu araturl i cu dobitoc, ce fac agonisita la casi. loyalau izvodit musichia ci tot mWequgul cantarii. Toval-Cain s'au

lo facut mqter de hier, lacatu, potcovar i zlatariu, zugrav, i toate lucru-rile ce trebue ostenilor. Noema, stranepoata lui Cain, fata lui Lameh,au deprinsu toate toraturile de lank de in, täsatura i altu lucru totin cask* fameesc: a strange branza i untu, iproci.

Acelac Lameh Orbul, al ceasele samintie a lui Cain, feCorul lui Ma-15 thusal, au avut 77 samintii den doal muiari: den Ada si den Sela, carii

toti de naboiul potopului celui mare au perit, pentru mari rautatile lor,cat tot niamul Caimilor cel otarit sa stansa den temelie; in care niams'au arätat intäi räscumpärarea lui Dumnezau e'a driapta pentru

Vietuit-au Cain 730 de ani; jai% tot au aflat Cain lguatorii säi si urmátoriSo din povAtuirea diavolului; cà au fost eretici spurcati, carii Il avea pre Cain de

patriarh i sl numiia Caineni, de rrarturisiia cl cu cale au omorit Cain prefrate-slu Avel, iproci.

Iar fe6orii lui Cain si strInepotii lui, fe6orii lui Lameh Orbul, au aflatIntâi toate mestesugurile: Tobal au aflat muzica si toate mestesugurile

25 cântàrii. Iarbal au aflat corturile si mestesugul clsasului pregiur do-bitoace cu care fac tot feliul de agonisità cu arAtura. Tubal-Cain au aflatpotcovariia, lkAtusiia, zlàtàriia, zugavitura c toate lucrurile de treabaostenilor. Iarä Noema, strenepota lui Cain si fatà a lui Lameh, toate toraturilede Muà si de in, si tesätura, untul si branza, iproci, a face, si alte trebuitoare de

so casä ameesti au aflat si au scornit.Acest Lameh Orbul, al saselea urmas sau strenepot a lui Cain, feCorul lui

Mathusal, au avut optzeci c sapte de sementii din 2 mueri: din Ada si dinSela, carii toti de n'aboiul potopului celui mare, pentru mari autatile sale aupetit, a tot neamul Cainilor cel otArit s'au stins din temelie; infra care neam

35 s'au arätat intAi rIscumpärarea lui Dumnezeu cea dreaptà si cumplità, pentru

7-8-9: Toval, cfintarii din C. 24-25: Tcbal... cintfirii din 131.

www.digibuc.ro


värsarea de singe nevinovat a lui Avel, in al treile si a patra sárnintie,cercând räscumpärare nedreptätii.

Näscutu-s'au pre urmi lui Adam, dela zidirea lumii in ani 230,al treile feCor, anume Sith, in locul lui Avel dreptului celui ucis, i inlocul lui Cain ucigasului. Acesta Sith, petrecandu-§ I viata intru Dum- 5

názáire i sämintiia sa, pre urinä patriiarsii, din carii dupá trup au purcesDomnul Hristos, intru aceleas obiCaiuri a sä teme de Dumnezlu i-auinvItat, i lauda lui Dumnezlu cea adeväratà au inmultit-o si au lätit-o.

Scrie Iosif istoricul in istoriile cele vechi jidove§ti, precum Adam §iSith, fEnd cu prea infälepciune i tiinta a lucrurior ceresti 10

luminati, au flcut doi stâlpi, unul de piaträ i altul de cärämidä,pre cari stälpi au säpat slove: voia lui Dumnezäu i invälgtura luisi prorociile prin care sä päzeste cuvintul lui DumnezAu. Si pentruaceia au fäcut doi stAlpi, unul de piatrá i altul de cárämidä, preväzindden cursul ceresc, cä. era Dumnezäu sä certe lumea cu doal certäri: 15

cu apá si cu foc. Ce nu stiia, care urgie era sä vie intAi. Pentru aceia aupus stalpu de piaträ, ca, de va trimite Dumnezäu urgiia sa in lumepen apá, sä rämäe stälpul cel de piatrá; iarä de va trimite prin foc,

vIrsarea de singe nevinovat a fritine-siu, in al treilea si a patra semintie,cercind riscumpirarea nedreptitii. so

Niscutu-s'au pre urma lui Adam, dela zidirea lumii 230 de ani, al treileafeCor, anume Sith, in locul celui ucis Avel dreptului, qi a lui Cain ucigasului.Acel Sith, petrecand viata sa intru Dumnezeire i semintiia sa, pe urni5 pa-triarsii, din cari dupa trup au purces Domnul nostru Isus Hristos, inteaceleasiobiceiuri a si terne de Dumnezeu i-au invitat, i lauda lui Dumnezeu celui ade- 25virat, cu nevointä o au imultit-o i o au

29v Scrie Iosif in istoriile sale cele vechi jidovesti, precum Adam si Sith, fe-Corul lui, fiind cu prea intelepciune i stiinta a lucrurilor ceresti luminati, auficut doi stilpi, unul de piatri, altul de cirimidi, pre carii au sipat slove;voia lui Dumnezeu, i invititura lui Dumnezeu, i poruncile prin care s5 pi- sozeste cuvintul lui Dunmezeu. Si pentru aceia au ficut 2 stAlpi, unul de

altul de cirimidi, previzind din cursul ceresc, cä era Dunmezeu cudoao urgii si cerce toati lumea, cu api i cu foc. Ci nu stiia, care urgie si vieintii. Pentru aceia au pus stalp de piatri, c5, de va trimite Dumnezeu urgiia sain lume pen apä, sa rInle stälpul cel de piatr5; iar de va trimite prin foc intii, 35

11 A. 5-6: DmnzArie A. it-ra: unul...stfilpi din C i alte manuscrise dingrupa A. 33: sti certe B1.

www.digibuc.ro

56 LETOPISETUL TAIUJ MOLDOVEI

sä va topi stalpul cel de piatra si a ramane cel de carlmida, de po-menire intru samnul vechiu si a samintii sale.

Asijderea scrie, precum acesti doi patriiarsi au impártit cu oran-duiala anul in 12 luni si de mirare cursurile ceriurilor, i vartejiturile

5 lor intai den suflarea Duhului Svint aflat, si pre urnal samintiia sa,dentru aceleas invätäturi i-au invätat, cä neputinCos lucru sà poata acuprinde si a scorni singur mintea omeniascl lucruri suptiri i innaltesi de mirat ca acelea, a sti crangurile i värtejäle ceresti, de nu li-arfi lor descoperit i aratat sangur Dumnezau. i asea i invátatura si

10 stiinta de Dumnezäu, i scornitura slovelor la scrisoare, i toate inva-taturile, oricate sint, intii dela Dumnezau, apoi dela Adam si delaSith fiiu-säu cà sant sà credem; de care avam märturii multe la grecestiiistorici, ca scriptura i invätaturile dela patriiarsii jidovesti toate s'auaflat, precum si Irodot scrie in cartea a cincea, precum Grecii toate

15 invatäturile i slovele au luat dela Finichi, carii sint si aciia de niamul I2rjidovascu, mäcar cà Grecii dupa basnele sale, deprinsi sä numere multe,zicand ca ari avea acestea ce am zis mai sus, dela Cadmosul lor si delaaltii. lara Berosie la carte I « De lucrurile vechi », la inceputul ostenelei

sa va topi stalpul cel de piatra c va ramane cel de caramida, intru pomenire20 ci intru semn vechiu semintiei sale va ramane.

A0jderea scriu, precum acecti doi patriarci au impartit anul cu orânduialain iz luni 0 de mirare cursurile ceriurilor ci vartejurile lor, intai din suflareaDuhului sfant au aflat, 0 pre urma neamul ci semintiia sa ce au statutpe urma lor dintru aceleq invätäturi i-au invatat. NeputinCos lucru sâ

25 poate cuprinde si a scorni singura mintea omeneasca lucruri suptiri c innalte0 de mirat ca acelea, a cti crugurile ci vârtejurile cere0i, de nu le-ar fi desco-perit lor i al-Mat singur Dumnezeu. Si ap c invätätura c stiinta de Dumne-zeu, si scornitura la scrisoare si a toate invataturile, ori ate sant, intai delaDumnezeu, apoi dela Adam 0 dela feCorul säu Sith sa credem; de carii avem

30 mârturii multe la istoriile grecesti, ca scriptura ci invatatura dela patriagiijidove0i toate s'au aflat, precum c Irodiot scrie in cartile sale, a cincilea, pre-cum Grecii toate invätäturile ci slovele au luat dela Finichii, carii sant cj eidin neamul jidovesc, magar ca Grecii dupa faptele sale deprinse, numärämulte, zicand cä ar avea a:6.sta, care am zis mai sus, dela Cadmusul lor ci

35 dela altii. Iará Berosie la cartea 4 De lucrurile vechi », la Inceputul ostenelii

7: supt ceriu A §i C. 22: ceriuriurilor B. 33 : basnele W.

www.digibuc.ro

PENTRU zIDIREA LUMII 57

sale cu dovadá scrie, precum Haldeii mai nainte de potop, cu scri-soare haldeiasc5, pre stfilpi de piatrà au scris urgiile ce era O.' fie in lume,

ingroziia pre oamenii cei rài, pxe uriiai, sämintiia lui Cain, trägändu-idela räutätile lor; den ce sà vede precum scrisoarea Haldeilor, sau maiintai de cea jidovascä, sau tot pe o vreme cl s'au aflat.

Tr Et-au Sith, feCorul lui Adam, ani 912, precum märturisesteToliman Stela Signinianul; iarà dupä ce au näscut pre feCorul säu Enos,era de 105 ani.

Adam, väzändu-s1 imbkrinit, i preväzindu-§, den arätarea luiDumnezAu, sfär0tul sàu, chematu-q'au muiarea i feCorii i toatà sä-mintiia sa i i-au invätat, aduandu-le aminte, sl aiba frica de Dum-neau i i-au ingrozit cu doal urgii a lui Dumnezlu, ce era sä vie inhirne: una cu apä i alta cu foc, pentru otäritele räutätile omenwi. Sia§ea, tuturor dändu-le blagosloveniia sa cea de apoi, au murit, vie-tuind ani 930, innainte dela na§terea lui Noe cu 12o ani.

Enos, fiCorul lui Sith, nepot lui Adam, au slujit deplin innaintealui Durnnezäu, intru ruga sa i mntrü nepäräsite jirtve, in care bunä-täti invätat-au pre fiCorii 0 pre nepotii säi; de a cärue sämintie 0 a

5

10

15

3or sale, cu dovadä scrie, precum j Haldeii mai nainte de potop, cu scrisoare hal-deiascA, pre stilpi de piatrà au scris urgiile, ce era sä vie in lume qi. ingroziia 20pre oamenii cei Ili, pre uriia§i, semintiia lui Cain, trägänd dela räutätile lor;de aicea sä vede precum scrisoarea Haldeilor, sau mai innainte de cea jidoveasclsau tot pe o vreme cä s'au aflat.

Vietuit-au Sith patriarhulJeCorul lui Adam, 912 ani, precum märturisesteToliman Stilla Signineanul; iarl, dupa ce au näscut pre feCorul säu Enos, era 25de 105 ani.

Adam, väzändu-se imbätränit i prevAzänduli din arätare dumnezeiasamoartea, chienanduli la sing muiarea, feenrii, fetele 9i toate semintiile sale,i-au invätat, §i le-au adus aminte, sá plzeascä voia lui Dumnezeu §i sä säpäzeasa intru frica lui Dumnezeu. Spusu-le-au i pentru doao urgii 30ce era sl vie in lume pentru ogrite räutätile oameniloru, una prin foc§i alta prin apá; pänä dând tuturor blagoslovenia sa cea dupä uring, au murit,vietuind ani 930, mai nainte cu 126 de ani de ngterea lui Noe patriiarhului.

Enos, fee'orul lui Sith, nepotul lui Adam, au slujit deplin innaintea luiDumnezeu, intru rugAciunile sale qi cu nepäräsite järtve, intru care bunätäti au 35invatat pre feCorii i pre nepotii säi; de a ciruia semintie §i a

3o: spusu...urgii din BI 31: pentru...oamenilor din BI.

www.digibuc.ro


fiestearuia vac, cu mare ostenialà de noi vei afla scris, pang la sknentiialui Noe patriiarhului si a faorilor lui, ce dent-11.10i toate niamurileomenesti in lume s'au inmultit.

Murit-au Enoh patriiarhul, vietuind 905 ani. Si aicea tree istoriile5 jidovesti, care fiecine poate sI vazà, cetind la Biblie 0 la Iosif jidovul

« De lucrurile vechi jidovesti 0, ad nu sä atingu de istoriia si lucrulnostru.

Tall av'im in Svinta Scriptura lui Moiseiu, si la Beros, Iosif, i sila Filon, precum Dumnezki au certat toatà lumea cu potopul, in anul

10 dela zidirea lumii 1656; cki tot trupul s'au fost stracat 0 fa'acit dencalea sa pre pämânt. Si acele pkate mai mari ce vatAmasä pre Dumne-z1u, Svinta Scripturl le nurnärä: intai, uriciunea de Dumnezki zadi-toriul ski, desfrAnarea, curviia, preacurviia, asupreale si tiràniile acelormai puternici spre cei mai slabi, spre cei mai sàraci si neputernici. Pentru

15 aceia au trimis Dumnezki potop de apä pre pknant. Iarl Ora a sosipotopul, au arKtat lui Noe, ce era de 500 ani pre atunce de virstä, sifu plkut lui Dumnezki, ca sl infrâneze pre uriiasi de räutAtile lor, sile aducea aminte sl sl intoarca.

121,

fiestecgruia vac, cu mare ostenealA de noi vei afla scris, pinä la semintiia20 lui Noe patriarhului i a fe6orilor lui, din carii toate neamurile in lume au purces.

Murit-au Enos plinind viata ani 905. i aicea trec istoriile jidovqti, carefiqtecine poate vedea §i citi in Biblie §i la Iosif Jidovul g De lucrurile vechi aJidovilor », cAci nu se ating de istoriia §i lucrul nostru.

lará avem in Santa ScripturA, la Moisi, §i la Beros, §i la Iosif, §i la25 Filon, precum Dumnezeu au certat toatä lumea cu potopul in anul dela zidi-

rea lumii 1656; cAci tot trupul s'au fost stricat §i rAtAcit din calea sa pre pä-mänt. i acel pAcat mai mare care tare mâniiase pre Dumnezeu, Santa Scrip-turA le numArA: intAi, uriciune dela Dumnezeu ziditorul slu, desfrAnare,curvie, preacurvie, asuprealá i tirInie a celor mai puternici intre cei mai slabij 3ov

30 spre cei mai säraci 0 neputernici. Pentru aceia au trimis Dumnezeu groazApre pämint, prin potopul apei. lark panA a sosi potopul, au arAtat lui Noe,care era pre atunci de 500 de ani intru vArsta sa, ci pentru bunAtatea lui, fuplacut lui Dumnezeu, ca pre uriia§i, semintiia lui Cain, sA-i infraneze delaräutAtile sale, §i sA le aducA aminte sl se intoarcA.

13: desfarnarea A. 18: sfi si intoarcii dela riutiOle lor C. 19: scris, la, dinBl. 21: Noe B. 24: Avel B si LP. 33: Ora din B.

www.digibuc.ro

PENTRU ZIDIREA LUMU 59

Si au zis Dumnezäu lui Noe sä facä corabie, Ora intru o sutä deani, si sl sä intoarcl oamenii dela pleat; iarä istoricul Iosif pune 1 zoani. Ce n'au ascultat oamenii sä sä intoarc5 dela räutitile lor; ce Inais batgocuriia de Noe, de ce facea corabie in munte.

lark' Noe, dupl vreme arätatä de Dumnez6u, inträ in corabie cuilmeia sa si cu trei fiCori ai säi: Sim, Ham si Met si cu fAmeile fe6o-rilor 01: Tetea, 'Pandora, "Noe la si Noegla-, asea eerie Berosie.. Si auluat Noe in corabie den toate dobitoacele si hiaräle pämantului si pasirizburItoare, de cele curate ate seapte pärechi, si de cele necurate atedoaä pärechi, parte bärbätiascà si fämeiascl, pentru sä sä plodiascäpre pärnant dupl potop. Si la anii dela zadirea lumii 1656, in luna lui,Prier, in 7 zile, s'au deschis gaurile ocheanului celui adancu, si toatepräpästile, izvorind näprasnic. Asijdirea nuorii, peste mäsurl ploaeslobozirä 40 de zile si 4o de nop0 nepäräsit, si adlogandu-sä apa, auinnecat tot pärnantul cu toti oamenii si cu toate cate era pre pamantu.

Numai Noe cu ai säi rämag ferit in corabie, plutind pe diasupranaltilor munti, tocma 13 luni, el au stätut in mäsura sa apa, zile 15o.

i-au insemnat vremea sA facA corabiia si sA intoarcA dela pAcat pre oa-menii cei rli, intru loo de ani; iar Iosif, istoricul Jidovilor, pune 120 de ani.Ci n'au vrut sA sA intoara dela rAutAtile lor; ci incA inmultindu-si pacatele,4 batjocoriia de Noe, cad facea corabie in munte.

i asa Noe, la anii vietii sale 600, dupä cum i-au arAtat Dumnezeu, au in-trat in corabie cu fAmeia sa si cu trei fe6ori ai sli: Sim, Ham si Iafet cu fAmeilesale: Peteia, Pandora, Noe la si. Noegla; ass. scrie Borisie. Luat-au cu sine Noede toate hiarAle pAmAntului si a vAzduhului, pasAri din cele curate ate 7 pA-rechi, iar din cele necurate cAte doao pArechi, parte bArbäteascA si femeiasckpentru sA sA plAdeascA dupA potop. i din hranA s'au grijit. i iatA dela zidirealumii, anul 1556, in luna lui Aprilie, 7 AHH, s'au deschis gaurile ochiianuluicelui adanc si toate mkile RAsAritului, ApusuIui, dela amiaz1 noapte, si mareadin mijlocul plmAntului, si toate pAraele nAprasnice, fAr de veste, in sillmare, au värsat din ceriu rrarile sale peste nädejdea omeneascl. Asijderea norii,nAprasnicA ploae sloboziia si roao de sus, aca cat patruzeci de zile si 40 de noptin'au incetat; adaogandu-se apa, tot plmantul si tot neamul omenesc, hierile sitot lucrul vietuitoriu l-au innecat, i-au topit si i-au innecat. Numai insuci Noeau rAmas ferit in corabie cu ai sli, in care au petrecut deasupra innaltelor stanci,plutind corabiia deplin 13 luni, cl au statut apa in mäsura sa iso de zile.

7: Noegla qi Noegla A. 34: i-au topit y1 i-au amolit B1

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

6o LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

lark dupl ce incepurà a sä aräta varvurile muntilor, i scgzand apa,au stätut corabiia in Tara Armeniasck pre munte naltu, anume Tavrus,iarä dupà märturiia lui Berosie, pe muntele ce sä chiamä Gordeiu; 13riari Svintul Epifanie, c'au stätut corabiia in Tara Candiei, pre muntele

5 Ararat si Lubar, unde sä aratä une semne de acea corabie.Iark dui:4 ce s'au uscat päinântul, au poroncit DumnezAu lui Noe

de au esit den corabie, i atunce Dumnezki, ca cum de al doile ränd auasezat lumea; cä intâi au blagoslovit pre Noe si pre fe'eorii lui, i s'aufIgkluit ca sl nu mai fie potop pre pämânt, precum au pus semn de

lo intärirea pàcii, ca un z5log ve'enic, curcubäu pre ceriu in ateva väpsele:rosie, verde, albastrk care si acmu de pururea mainte de ploae i dupäploae, pen nuori sl vede. lark dupä ce s'au fägäduit Dumnezeu asea luiNoe, cum nu va mai certa lumea cu potop, nice pre sämintiia omeniascAnu o va mai piiarde asea cumplit cu apà, au mai adaos aCastä tocmalk

15 precum scrie Filon in cArtile « De bibliele vechi » cum : « de vor gresioamenii in lume träind, ii voi certa cu foame sau cu armk i cu foc,cu moarte, sau cu chime, i cu cutremur de pämänt, iproci; iark

lark dupg ce incepurg a sä argta vârfurile muntilor i apa scgdea, au stg-tut corabiia in Tara Armeneascg, pre munte foarte innalt, anume Tavrus,

20 iarä pe mgrturiia lui Beros, pe muntele ce sg chiamg Gordeiu; J iarg Sfântul 3 rEpifanie scrie, cl au stgtut corabiia lui Noe in Tara Candii, pre muntii Ararat

Lubar, unde sg arate une sernne de acea corabie.Iarg, dupg ce s'au uscat pgmantul, au poruncit Dumnezeu lui Noe, sg

iasg din corabie, in care petrecuse un an inchieiat i o lung; pe acea vreme25 Dumnezeu, ca cum ar fi al doilea rând flcut i asAzat lumea; câ intâi au bla-

goslovit pre Noe si pre semintiia lui, si i-au fagAduit cum nu-i va mai certaasa cumplit pgmântul pentru om, nici lumea cà nu o va mai värsa cu ape,precum au pus semn i intgrire pe ceriu si impäckiune, si ca un zglog veCnicintre dânsul i intre Dumnezeu, curcubeu pe ceriu in câteva vgpsele: roii, verzi

30 j albastre, care si acum mai intgi de ploae i dui:A ploae pen nori sg vede. Iardui:4 ce s'au fgggduit Dumnezeu a fi lui Noe, cum nu va mai certa lumea cupotop, nici pre neamul ornenesc nu-1 va mai piiarde asa cumplit cu apg, iargs'au adaos a6astä tocmealk precum scrie Filon intru cârtile « De bibliile ve-chi », cum de vor gresi oamenii in lume petrecând, ii va certa cu foamete, sau cu

35 sabie i cu foc, sau cu moarte i cu ciume, i cu cutremur de pämânt, iproci; kit

22: Nod marginall, trimig la Tara Candii: Critul.

www.digibuc.ro

13V

31V


dad sl vor plini anii vecilor, atunce va pArAsi lumina, si va peri intunerecul,voi invie mortii, i voi ràdica pre cei adormiti den pâmant, i va in-

toarce iadul datoriia sa, i pierzarea va intoarce partea sa, ca i eu, ziceDomnul, s'à dau fiestecIrue dupl faptele sale, si dupä roada cugetelorlor, Ora cand voiu giudeca intre suflet i intre trup, i sl vor päräsi 5

vecii, i sä va stange moartea si iadul 4 va inchide gura sa, i va fi altpámânt si alt ceriu, lácasul celor drepti in veci ».

Aici sâ vede, ea au propoveduit Dumnezäu lui Noe de zua gudetuluisi de inviiarea mortilor.

Slobozit-au DumnezIu lui Noe si slmentii lui sà mánânce carne de Burl iosi de dobitoc, i alte mâncAri, care mai nainte de potop, oamenii nu le stiia,nice le mânca, ca de sl zäblviia dupá vAnat, numai pentru piii sA zAbAviia.

Asezat-au Dumnezâu atunce gudecata ca cei ucigasi de oameni, I cuaceias moarte sä sä pedepsascA, cu care au omorit i ei pre altii, densocotiala gudetului, si acelor vIrsâtori de singe, asijdirea sä li sá verse issAngele, de vreme ce omul iaste in chipul lui Dumnezâu &cut.

Indatâ s'au apucat Noe a lucra pâmântul, fiind insus stâpAn a totpämântul, si au râsádit vie. i intâi bâtranul Noe s'au imbätat de vin,

deaca sà vor plini anii vacului, atuncea va pârlsi lumina, si va peri intunerecul,si vor inviia mortii, si voi râclica pre acei adormiti din pamant, i va 20intoarce iadul datoriia sa, i pierzarea va intoarce partea sa, zice Domnul, « casi eu sa dau fiestearuia dupa faptele sale, si dupa rodurile cugetelor lor, pangand va judeca intre suflet si intre trup, i sà vor päräsi vecii, i va stingemoartea, i iadul va inchide rostul sau, i va fi alt pamant i alt ceriu, lacasulcelor direpti in veci 25

Aicea sà vede ea au propove duit Dumnezeu lui Noe de zioa judettiluide inviiarea mortilor.

Slobozit-au asijderea Durnnezeu lui Noe si semintiei lui, sá manance carnede hiara si de dobitoace i alte manari, care mai nainte de potop, oamenii nule stiia nici mfinca, cà da sá zoboviia cu vanatoriia, numai pentru piei facea. 30

Asazat-au Dumnezeu pe acea vreme giudecata: cei ucigasi de oameni,cu aceias moarte sa sà pedepseasa, cu care si ei au omorit pe altii, din soco-teala giudetului i acelor varsätori de singe, asijderea sä li O. verse sangele,de vreme cá omul iaste dupa chipul lui Durnnezeu facut.

Indata Noe au inceput, fiind singur stapan a toatä lumea, a O. apuca de 35pâmânt si de agonisità si a pune vie. De care vin, singur batrânul s'au imbätat,

30: giudecata din B1

www.digibuc.ro

62 LETOPISETUL TAM MOLDOVE/

cat zäcea ca un mortu 0 s'au golit. Si väzind Ham, fdorul cel maimicu, goliciunea fa:due-0.u, au ras arätind celoralalti frati. Scrie Berosiela carte I, precum acesta Ham s'au apucat de invataturi diiavole§ti 0farmece, pentru ce i s'au zis Zoroastel, precum anume au färmacat et

5 pre tatu-säu bat, cat au ramas Noe ca un faman, de n'au mai avut deatunce-§ roada a face copii.

Iara Sim 0 Met, fratii lui Ham, fiind clatiti cu dragoste spre taturlor, abatandul ochii de cad goliciunea tatane-säu, luand haink auacoperit pre tatä-slu. Iark trezindu-sä Noe 0 oblicind fapta fe6orilor

lo celor eau avut dragoste adevarata spre insu, i-au blagoslovit, iara pesamintiia lui Ham o au blastamat, zicand: 4 Inmulte0e, Dumnezaule,pre Sim 0 late0e pre Afet 0 pre samintiia lor in veci, iará Ham sa fierob lor, cu samintiia lui in veci I #.

De atunce-s indatä au insamnat a trei fiCori ai sai trei deregatorii, sau15 trei oranduiale 0 ascultare, pentru ca fiecare de insii statul 0 chemarea

sa sa pazasca 0 sa vietuiasca, când au zis catra in0i: o Sim, tu sa jartvesti,rogu-te, 0 sä zabavqti cu Svinta Scriptura ca un preot ! Ham, tu aripamântul 0 paze§te casniciia 0 alte mgtersuguri trebuitoare fa, ca un

aça cat zacea ca un mort, fail rusine gol. Pre care vazandu-1 Ham, feCorul lid20 cel mijlociu, n'au acoperit goliciunea tatane-sau, ci aratandu-1 celoralalti frati

/idea de dansul, de carele pre urma Noe oblicind. Scrie Berosie la cartea I,precum acel Ham s'au apucat de invataturile dievolesti si de farmece, pentruaceia i s'au zis Zoroastris, precum anume si fie farmecat pre tata-sau bat, catpre urma au ramas Noe ca un famen, de n'au mai fost vrednic spre plod.

25 Iara Sim 0 Met, frati lui Ham, fiind clatiti cu dragoste de fe6ori adevarati,intoranduli ochii sli de cat% goliciunea tatane-sau, au acoperit pre tata-sau.Pre care in urma Noe, oblicind fapta lor catra sine, i-au blagoslovit, iar pesemintiia lui Ham o au blestemat, zicand: 4 Inmulte§te, Dumnezeule, pre Sim§i lateste pre Afet §i semintiia lui in veci, iar Hain 0, fie Orb lor §i semintiei

30 lor in veci ».Si acolea indati au insemnat Noe, a trei feCori ai sai, trei oranduiale 0 as-

cultare, pentru ca fie§tecine dintre dan§ii intru statul §i chiemarea sa, hotaritsa pazeasca §i sä vietuiasca, and au zis catra dansii: Sim, tu te roaga, fa jartva,§i te zaboveste cu Santa Scriptura ca un preot I Ham, tu ara pamantul si pa.-

35 ze§te casniciia §i alte mestesu guri trebuitoare fa, ca un

14: dregAtori C.

www.digibuc.ro


Oran lIara tu, Afet, otarmuia§te 0 aparA pre acesti doi, ca un frnpärat §inemi§ 0 hotarAle lor le lärge§te I ». CA Met sà intälege lArgime sau lätime.

i a§ea Noe aceste trei dereggtorii intre trei fi6ori ai säi au ales, 0 aua§ezat deplin tot lucrul de ob§te, cu oranduialä intemeind, fail care

14r nice o sap Anie, nice imparltie, nice domnie a sta indelungu I nu poate 5

de vor e§i aceste trei staturi den hotarAle sale, precum astAzi vedem inTara Lesasca.

Invätat-au Noe pre fiCorii sAi 0 pre samintiia sa bog(islovia §i Inv&taturi intru lucrurile dumnAzle§ti, precum scrie Berosie, 0 le-au läsatlor carp intru carele mari taine de firile lucrurilor au scris. A§ijdirea i-au 10

invätat si imbletul ceriului, 0 au impärtit anul dupä curgerea soarelui0 a 12 luni, 0 dentru acele invätäturi le spunea lor, ce sa inampla intot anul.

plinindu-s1 dupa potop lui Noe ani 350, iará dela na§terea luivietuind ani 950, au murit, vazindu-§ nepotii 0 stränepotii 0 feCorii 15

den stränepotii ski, carii toti era 24.000 0 1 oo bArbati vArstnici, Leimuiari si fled copii lor, caHi pre atatia era; cA precum scrie Berosiecarte III, cl tot de gemeni sl nä§tea, parte bArbätiasca si fameiascl.A§ijdirea 0 copii aceiia, dupl ce viniia in varsta ailor ski si sl Insura,

Oran! lax% tu, Met, ocirmuia§te §i apArA pe ace§ti doi, ea un irnpArat 0 20neme§, 0 hotarul lor le lArge§tel CA Met sa tAlcuia§te lAtime sau lArgime.

i a§a Noe, aceste trei oranduiale a trei fe6ori ai sai au ales, 0 au a§azatdeplin tot lucrul de ob§te, cu orAnduiall temeinicA, fArA care nicio stäpAnie,nicio implratie, sau crlie a sta indelung nu poate, de vor e§iaeec ste trei staturidin hotarAle sale, precum vedem astAzi in Tara Le§ascl eit§ 25

321' InvAlat-au Noe pre fe6orii 0 semintiia sa, bogoslovia 0 I invätAturile intrulucrurile lui dumnezeue§ti, precum scrie Berosie, 0 le-au llsat lor carti intrucare mari taine de hirile lucrurilor au scris. A§ijderea i-au invAlat 0 cursulceriului §i au impArtit anul dupa cursul soarelui 0 a 12 luni, 0 dintru acesteinvAtAturi le spunea lor, ce sa vor intimpla in an. 30

Si a§a plinind Noe dupa potop 350 de ani, iar dela na§tere 950, au murit,vazAndu-§i nepotii 0 strenepotii §i feCori din strenepotii sai, caHi de toti era24.000 0 Ioo de barbati virstnici, Para mueri 0 copiii lor, carii pre atâtea era;ca precum na§terea sa na§tea 0 parte bArbIteascl 0 fAmeiascA, a§ijderea 0 copiiaceia, dupa ce veniia la vArsta anilor sAi de sa insura, 35

3: trei dregatori C.

www.digibuc.ro


tot de gemeni era roada sau plodul denteinsii. Asea scrie Berosie, &Iniceodatä Dumnezal sau firea n'au avut lipsa in trebuinta lucrurilor,care rAzima de bisugul si implutura lumii, iproci. Si fiCorii niceodatánu muriia innainte sau mainte de pàrintii lor; ce, dupá moartea plrintilor

5 lor, cu aceias plodnicie in locul lor urma, fled numai Avel au murit ucis;si gasta blagoslovenie au trgit, precum scrie Epifanie, 3332 ani, cftt niceunfeCor nu muriia mainte de pgrintii gi, ark' unul, fiCorul lui Aran, au muritin viderea tgtâne-säu Thara pentru lauda idoliascà, carele insus cumintea sa au aflat de au sleit bozi, chipuri, si bozoae sau Dumn'AzEte de lut.

io Fost-au si alte potopuri, care värsa pre une locuri de pàmântu, iar nuau innecat tot pämântul deodatg, ca in vremea lui Noe. Xenofon o Depotrivirea glasurilor » si alte potopuri pune cá zice si le numárä asea:« Potopuri multe au fostu: cel intai cu värsarea de ape pre pimantu,care au trgit 9 luni pe vremea lui Lugghighes celui vechiu, de demult *.

15 Si pre acesta pre semne pre Noe, ca un págan I il socoteste a fi, c5.' mai sus i4.vin cartea lui, pre cel intAi Lugghighes strAmos lui Noe II chiamg, careleau pgzit niamul omenesc in corabie de potop, mkar cl Svinta Scripturlmgrturiseste cl Noe au fost 13 luni in corabie.

tot de gemeni sloboziia plodul din sine. Asa scrie Berosie de zice, ca. niciodata20 Dumnezeu sau firea n'au avut lipsä intru trebuinta lucrurilor lor, care razama

de bi§ugul §i plinirea lumii, iproCaia. i fe6orii nici odinioara nu muriiainnaintea parintilor sal; ci dupä moartea lor, in locul parintilor cu aceia plod-nicie urma, fad. numai Avel, carele n'au murit de moartea sa; §i a6astä bla-goslovenie au trait, precum scrie Epifanie, 3332 de ani, cat niciun feCor nu

25 muriia innainte de parintii sal, far% un feCor al lui Aram, ce au murit innainteatatane-sau, lui Thara, in vedere pentru lauda idoleasca, care singur intai cumintea sa au aflat sleind bozi, chipuri §i Dumnezeiasä din lut.

Fost-au qi alte potopuri, care värsa pe unele locuri de pamant, iar nu intoata lumea, ca in vremea lui Noe; ca. Xenofont « De potrivirea glasurilor 0 3i

30 alte potopuri pune; ca zice si le numärä asa: « Potopuri multe au fost: cel in-tad cu värsarea apelor pre pamant, care au trait 9 luni, pre vremea lui Ogghighescelui vechiu, de demult ». Pre acesta pe semne pre Noe ca pe un pagan il so-cote§te a fi, cà mai sus in cartea lui, pre cel intai Oghighes precum stramo§ullui « NM » il cheama, carele au päzit neamul omenesc in corabiia de potop,

3 5 macar ca. Sfanta Scriptura märturise§te a Noi au fost treisprazace luni in corabie.

25: mai6: 3331 C. 16: mirturiseate C. 22: mai innainte Bl.Inainte B1. 33: Oghighen B. 34: pAzit din It'.

www.digibuc.ro


Al doile potop au fostu pe vremea lui Iraclie si a lui Promithei, care autrait o lunä. Al treile potop, 2 luni, au fostu In zilele lui Oghighes Athi-nianul. Al patrule potop, in Ahiia, trei luni. Al cincile potop, a Thesalieipe vremea lui Devcalion, impäratul Thesaliei, feCorul lui Promitheu, maiinnainte de nasterea lui Hristos Domnul nostru cu 1540 de ani, dupä cumnumärä Cation si altii; pe care vreme toatä Tara GreCascä au fostu värsatäde ape, cat multe cetati si orase au innecat cu oameni, cu dobitoace, failciia ce au fugit cu impäratul lor Deucalion in munti, pentru ce Ovidie, lacarte I Metamorfosius, scrie precum intru aceia vreme toata lumea fustracatä de potop, pentru räutätile oamenilor; iarl Deucalion cu muiareasa Pirtha, numai amandoi au scapat de acea pediapsa, pentru bunätatealor si pre urml au Inmultit niamul omenesc si ca era prea imbätraniti,ca. Deucalion era de 82 mi. Sa-i fie invätat pre dansii Themes bozoaia casä arunce innainte oasäle mane-sa, si dentr'acele oasä vor nagte si vor crestefe6ori, feti si fete. Deci, fiind ascutit la minte Deucalion, au socotit pl-mantul a fi muml-sa, iarä piiatrile a fi oasäle ei; pentru aceia caripietri arunca Deucalion innaintea sa, sä fäcea bärbat, iarä cari pietriarunca Pirha muiarea lui, sä fäcea muiari. i de aice niamul cel

5

10

15

32v Al doilea potop au fost pe vremea lui Iraclie si a lui Promothei, care autrait o luna. Al treilea potop, doao luni au trait pe vremea lui Oghighes Athi- 20neanul. Al patrulea potop, in Ahaiia, 3 luni. Al cincelea potop a Thesaliei, pevremea lui Devcalion, imparatul Thesaliei, feCorul lui Promothei, innainteaNWerii Donmului nostru Hristos cu 1540 de ani, dupa cum numara Calriongi altii; pre care vreme toad 'Tara GreCasca au fost varsata de apa, atat catmulte or* §i cetati cu oameni §i cu dobitoace s'au innecat, Para acei ce au fost 25fugiti cu craiul sail Devcalion in munti, pentru ce Ovidius, la cartea I Metamor-fisi, scrie precum inteaceia vreme toata lumea fu stricata de potop, pentruräutatea oamenilor ; iar Devcalion cu muiarea sa Pertha, carii numai amindoiau scapat de acea pedeapsä pentru bunatatea lor §i. pe urma au inmultitneamul omenesc §i a era prea imbatraniti, ca Devcalion era de optzeci §i doi de soani. I-au invätat pre danOi Themes Dumnezeoaia, bozioaia, ca sa arunce inainteasa oasele mane-sa, din care oase vor na§te §i vor inviia fe6orii §i fetele. Dev-calion, fiind ascutit la minte, au socotit pamantul a fi muma sa, iar oaselepietrile lui; pentru aceia, care piatra arunca Devcalion innaintea sa, safacea blrbat, iar care arunca Pertha, O. facea muiare. i de aicea neamul cel 35

21: Haiia B. 30: a din B1.

s

www.digibuc.ro


impietrit si indäräptnic s'au inmultit, ce A zice niam impietrit, räu siindäräptnic.

Al seasele potop au fost atunce, când au räpit Paris pre Elena delaLachedemonie, si au fugit la Troada.

5 Al seaptele potop au fostu, and au värsat Faros toatà Tara Eghip-tului. Si dela potopul a toad lumea, C'au fostu in zilele lui Noe, panäla nasterea lui Deucalion, acestas Xenofont numärä ani ro, de carescrie cu gresall. Pomeneste si Plato I in carte o De fire » in orasul Eghip-tului, care sl chiaml ciumilitura sau gâcitura lui Solon celui intIlept,

lo cu preotul cel lAtran a Eghiptului, carii aruna lene historiilor grecesti,cad numai un potop tin minte, de vreme ce multe potopuri au fostu,zicând: « 0 Solon, Solon ! Grecii copii pururea sinteti I Si nime denTara Gree'ascl nu-i bätran, aci tänärä pururea iaste mintea voasträ,intru care nu-i niceo stiintä chuntä, iproci ».

15 de piatri omenesc s'au inmultit, zice, neamul impietrit, neam indA-rAtnic.

Al caselea potop au fost pe acele vremi, cAnd au räpit Pares pre Elena denLachedemoniia in Troada.

Al pptelea potop au fost pe acele vremii, dud au vArsat Faros toatA Tara20 Eghipetului. Si dela potopul a toad lumea, care au fost pe vremea lui Noe,

Ora la naqterea lui Devcalion, acest Xenofont numIrA ro de ani, de care scriecu greçalA. Pomenecte ci pe Platon in cartea t De fire # in ora§ul Eghipetului,ce sl chiarnä Saim, gficitura lui Solon celui intelept, cu preotul cel bltrin aEghipetului, carii aruncA lene istoricilor grece§ti, cAci numai un potop tin

25 minte, de vreme ce numai un potop tin minte qi multe potopuri au fost mainainte, zicind : o 0 Solon, Solon 1 Grecii copii pururea sinteti 1 ci nimini dinTara GreCasca nu-i bAtrAn, I cA6 tAnArA iaste pururea mintea voastrA, intrucare nu iaste nici gtiinI1 cAruntä l iprocie ».

9: celimitura C. Solomon A.Intreg capitolul este tradus din Strjkowsk i, o. c., pp. 1-7.

jsr

33?

www.digibuc.ro

Pentru impärtirea limbilor cad set zidiia turnul la Vavilon fi deinmultirea a multe ndroade den trei fieori a lui Noe anul dela potop131 pre märturda lui Berosie lard dela zidirea hand dupd cum numdrdJidovii 1787 ; lard altii scriu aducând mdrturie pre ksif Ydovul 2243

CAP II 5

In a cincea särnintie dupä strasnicul potop, in anul 131, dupá mär-turiia lui Berosie, a lui Iosif si a lui Epifanie, când s'au inrnultit rodulomenesc, den trei fiCori a lui Noe, si tosi oamenii o limbg avea, si olimbá stiia a gräi, indatä dornnii si otarmuitorii lor, carii era 72 maibätrani, clätindu-sä dela muntele Liubar si den hotarge armenesti,unde sä cherna hotarAle Ararat, s'au asezat toti in carnpii Senaar, ces'au ales mai desfätate de traiul lor. Si acesti campi 0 acrnu cu acel

De imparlirea limbilor când sd facea turnul la Vavilon fi de inmultirea amulte noroade din trei feeori ai lui Noe and dela potopul 131 precum mdrtu-rise fte Berosie iar dela zidirea lumii cum numard jidovii 1787 ; iar altii scriu

aduand mdrturie Iv losif jidovul 2245

CAP II

In a cincea semintie dui:4 potop strasnicul, in anul 131, dupa mârturisirea luiBerosie, a lui Iosif, a lui Epifanie, and s'au inmultit neamul omenesc den trei&Cori ai lui Noe §i. toti oamenii o gura §i o limbl avea, indatä domnii §i. ocârmui-torii, carii era pptezeci §i doi mai bâtrani, clátindu-se dela muntele Lubar §idin hotarele armene§ti ce sl chiamä hotarul Hararat, s'au a0zat toti in câmpiiSenear, care §'au ales mai desfltat de traiul lot. Si a cei câmpi §i acum supt acel

12: desatate locuri C.

s*

10

15

20

www.digibuc.ro


nume sint in Persiia. Acolo au inceput turnul Vavilonul, vrand acolos5.-§ aseaz1 scaonul cräiei sale, si sä supue si alte näroade supt stàpâniialor, §i virvul turnului s agiungä phnä la ceriu, pentru sä sä numascäVavilonenii a fi cei mai de frunte §i intai intru niamurile omenesti, §i

5 impärätie peste toate §i 5 sä poatä apära de Dumnäzkudentr'acel turn, de ar mai fi vr'un potop.

Asijdirea au vrut, precum märturiseste Filon in carte « De lucrurilevechi » sä-§ faca nume §i laudä veCniel in lume, scriinduli §i säpindu-sitosi numerele sale pe pietri i pe cArlmizi; ca dentru acea materie so-

lo cotisä sä-s zidiascl turnul, I a clruia varvul §i streasinile sä agiungl / 5v

la ceriu. Insä aCastä trufasä §i de mirat socotiall a lor, Durnnkäu o austrImutat i o au intorsu in nemic, precum mArturiseste Svanta Scripturkcl, dupg ce incepurä den temei a zftdi turnul, in sus innältindu-1, flindtoti in limba lor de nastere jidoveste sau dupà märturiia altora, haldeia§te,

15 dela Adam cel intai patriiarh gräiia, indatà li s'au schimbat graiul celde nastere. CA fiecare de insi intealte limbi incepurl a gräi, ales cei 72

nume in Persia stau. Acolo satuindu-se sà zideasa orasi si turn, auinceput a zidi inteaceia§ câmpi haldee§ti, asirie§ti, in Senear, desupraapei Efrathului, turnul Vavionul, vrand acolo sä-§i a§aze capul impIdtiei sale,

20 i sl supue si alte noroade supt stApAnirea lor, i vârful turnului sI ajung5.Ora la ceriu pentru sl sI numeascA Vavilonenii a fi cei de frunte i intâiintru neamurile omenesti j sA se numeascA Vavilonul impArAtie peste toateimpArAtiile ; cAtrA acestea sl sA poad apAra de Dumnezeu dinteacel turn, de arvrea ca sI mai certe cu potop.

25 Asijderea au vrut, precum mArturiseste Filon in cartea « De lucrurile ve-chi # sá sá facA nume i laudg ve6nicl pre plmânt, scriindu-si i sApind totidintru dânii numerile sale I pe piata i pe cArlinizi; cl dintr'acea materie soco- 33vtise sAl zideascA turnul, al druia vArful i strAsinile sA attingl la ceriu. Cia6astA trufasA si de mirare socotealA a lor, o au strAmutat i o au intors intru

30 nimic Dumnezeu, precum mArturiseste Santa Scripturk cA, dupA ce incepurldin temelie a zidi turnul, in sus innältându-1, cei ce era mai nainte inteo bimbAde na§tere, jidove§te, sau dui:4 mArturiia ahora haldeiaste, dela Adam intAiulpatriarh grAia, atuncea de sArg li s'au schimbat graiul cel den nastere. CAindatA fie§tecare dintru dânii in altA limbA au inceput a grAi, ales cei 72

z: hotari C. 9: mixturie A i C.

www.digibuc.ro

PENTRU IMPARTIREA LIMBILOR 69

cäpetenii mai bäträni, ce era invätätori si svetnici pregiur turnu a säzädi. Indatä, dintr'o limbä ce avea, sà schimbarä si sä fIcurà 72 limbi,si nu intälegea unul altuia ce grlia, si rämasä lucrul lor neisprävit.

Scrie Epifanie carte I, tom I a si turnul 1-au räsIpit DurnnezIuden temelie cu nävarnice vanturi. 5

Iarà fie'orii si sämintiia lui Noe s.1 imprästiiarä unii in stänga, altiiin driapta, tot niamul dupä limba ce li s'au schimbat, cu apeteniilesale, cärora Ina Noe patriiarhul in viata sa li-au impktit lumea in treipärti, precum scrie Berosie: Asiia, Africa si Evropa. i acestea sintuincepäturili si doväzile sämintiei si a närodului despärtite a trei fiCori 1.5

a lui Noe: Sim, Ham si Met in lume inmultità.Sim cel mai mare, dentru a cäruia ghenealoghie Domnul Hristos

Mantuitoriul nostru de mai nainte de veci, la plinirea vremii, om ade-värat s'au näscut, au stäpAnit pärtile la räsärita soarelui, stand pre 111.10apa Efraft, si toatà Siriia Itäsäritului cu sämintiia sa o au asezat. 15

Aicea am socotit a fi cu cale sd insämndm de acel de mirat turn delaVavilon ce l-au fdcut dupd potop cu a cdruia rdsipd fi impärtirea lirnbilorcd s'au fdcut precum am areitat mai sus.

domni mai bátrani, carii era pricina si invAtItura pregiur zidirea turnului,dela carii inteacel Cas dintr'o limbI s'au schimbat si s'au flcut 72 de limbi. Si 20de atuncea si impärtirea limbilor dintru una, el neputind unul altul s'àinteleagl, au rAmas si acel lucru neisprävit.

ha Epifanie la carte I scrie .cä si turnul Dumnezeu l-au räsipit din temeliecu nävarnice vAnturi.

hi% feCorii si semintiia, urmasii lui Noe, O. imprlstiiarä unii in stinga, altii in 25dreapta, tot neamul ce li s'au schimbat limba la Vavilon, cu domnii sAi, cäroraNoe in viata sa au impàrtit si au insemnat, precum scrie Berosie, lumea intrei pärti, adea: Asia, Africa si Evropa. Si acestea sint incepäturà si dovadasemintii si a noroadelor despArtite din trei fe6ori ai lui Noe: Sim, Ham si Iafetin lume inmultiti. . so

Sim cel mai mare, dintru a cgruia ghenealoghie Domnul Hristos si nail-tuitoriul nostru Dumnezeu mai nainte de veci, la plinirea vremilor, orn ade-uärat s'au nAscut, au domnit pArtile Räsäritului, pre langa apa Efratul, sivoatä. Siriia RIskitului cu semintiia sa au askat.

Aicea am socotit a fi cu cale sit ínsemndm de acel turn de mirat a Va- 35vilonului ce s'au fäcut dupd potop cu a cdruia rdsipti # "impdrtire limbilorcd s'au fdcut precum am ardtat mai sus pentru mai mare defchisul minlii.

www.digibuc.ro

LETOPISETUL TkRII M0LD0VE1

Nevrod, fiC'orul lui Hus, nepot raului Ham, au fäcut acel demirare turnu la Vavilon, precum scrie in Cartea Facerii cap XI,stih 3, 4.

Acesta turn in patru chipuri sa socoteste: intai radlcina sau pricina5 socotindu-sa, adecl cei intli mesterii, carii era I cei mai multi den fee'orii i 6r

nepotii lui Noe, intre carii Nevrod, cap si domnu sau cum zic Grecii'Epyo&oxvrflç a tot lucrul au fost. A doa, den care &A fIcea acel lucru, eracIrImizile i cleiul, in loc de var: asea scrie Strabo carte V file 705. InVavilon mult cleiu sä face, de care strangu gramAzi ca niste stanci,

o pentru triaba zadirilor, ce sä fac de caramizi. A triia dupl chip, cl arasocotisl mesterii cei de frunte cu rnintea lor, sI facI acest turn asea deinnalt, cat sl agiungI la ceriu. A patra i pentru care hotar i farsit auvrut sä facI acel turn, in trei feliuri sI intälege: intai iconomus, poletic

besaricesc; hotarul sau sfarsitul au fostu, pentru sä aibI Nevrod15 cetate impärItiascA, intru care sl petriaca cu mare veste i laudI, precurn

sl vede den cuvintele mesterilor, scrisl la Facerea cap XI: « Hotarulpoletic pentru sal adaogI noal stäpanire Nevrod pre pamant,

Nevrod, feenrul lui Hus, nepotul rAului Ham, au fIcut acel de mirat turna Vavilonului, precum iaste la Cartea Facerii cap XI, stih 3, 4.

20 Acest turn in patru chipuri sl socoteste: intai rädIcina sau pricina izvo-rind socotindu-se, adecI cei intai mesteri, carii era cei mai multi din feenrii

nepotii lui Noe, intre carii Nevrod cap si donm sau cum zic Grecii'Epyoat,oprrhç a tot lucrul au fost. A doao materie, din care sä fAcea acelturn era cArArnizile i cleiul, cu care pliniia clrämizile in loc de var: asa scrie

25 Stravon cartea V list 705. In Vavilon mult cleiu sA face, din care strang grAmIzica niste stanci, pentru flpturi ce sant trAitoare, de zidiri, care O. fac din cArImizi.A trea, dupI chip, cA asa socotise mesterii cei de frunte, cu mintea lor sä facAacel turn; carii vorbiia intru sine sl-1 facA in orasul sAu la Vavilon acel turn, asade innalt, cat sI agunga la ceriu. A patra si pentru care hotar i sfirsit au vrut

so sA facä acel turn, in trei feliuri sA intelege: intai iconomicesc, politicesc si bise-ricesc; hotarul sau sfirsitul casnic au fost, pentru ca sI aibI Nevrod cetateimpärAteascA, intru carea sA petreacI cu mare veste i pohvall, precum sävede din cuvintele mesterilor, ce scriu la Cartea Facerii cap XI: « Hotarulpoliticesc pentru sä-si adaogI noao sal:dune Nevrod pre pAmant, i sä

xx: mijlocul A §i C. 23: 'EpyoSconrhg din A. 23: au tot B.

34-r

www.digibuc.ro

PENTRU IMPÀRTIREA LIMBILOR 71

ail3à prea tare apArare despre vräjmasii säi, el era tiran si sä temea de ne-priiatini; cd tiranii den firea lor sintu fricosi D; precum zice prorocul:« Acolo avea fried, unde nu era flick': CA pre tiran si cunostinta lui ceaden lontru il face de sä teme, si a avea grijä de fug5, nime gonindu-I,ce sä-i goniascA pre insii sunetul frunzälor suratoare »; cum scrie laLiviticon cap VI: « Hotarul besäricesc au fost ca sä aseze NevrodtemeinicA slujbl idolibor, sä sä lätascl in lume; pentru aceia au trebuitsl fie acel turn ca o mirare lumii, unde sl sä adune näroadele den lume,ca la un scaon a lui Dumnezäu ». Iarl DumnIzIu cum s'au batgocuritde desarta socotialä a lui Nevrod cu a celoralalti, am zis mai sus.

i atita ne agiunge pentru mai deschisul mintii la randul istorielnoastre.

10

aibl prea tare aparare despre nepriiatenii säi, a era tiran si sä temeade nepriiatenii sai; caci toti tiranii din firea sa sant fricosi »; precum ziceprorocul David: « Acolo le era frica, unde nu era frica », psal 53, stih 6: « a 15pre tirani si cunostinta lor cea din läuntru ii face frico0, 0 au grija de fuganegoniti de niminea, ci sa-i goneasca pre dan0i sunetul frunzelor sunatoare »;cum scrie la cartea Leviticon cap XXVI: « Hotarul bisericesc au fost ca saa§aze Nevrod temeinica slujba idolilor, ca sa se lateasca in lume; pentru aceiaau trebuit O. fie acel turn ca o mirare lumii, la care sä sä adune noroadele din 20lume, ca la un scaun al lui Dumnezeu ». Iara Dumnezeu cum s'au batgocoritde de§arta socoteala a lui Nevrod cu a celoralalti ce am zis mai sus.

3: sit temea de fricli C.Autorul a tradus si acest capitol din Strjkowsk i, o. c., p. 8.

www.digibuc.ro

Pentru sdminfila fi niamul lui Sim fi de cinci fieori a lui

CAP IIIElam, feCorul cel mai mare a lui Sim, den care au purces Elamitenii

§i Persii, niam cu bàrb'ltie §i cu stäpanie vestit. I Pomene§te de sä- 16v5 mintiia niamului Elamitilor, Xenofont, in càrtili sale, in care scrie pentru

Chir imparat; fiind monarh a Persilor §i. impArat mai a toatä lumea,au sap &lit, dupä märturiia cronicarilor de ob§te, in anul dela zidirealumii 4441. Elam sa intglege dupa mArturiia sau tälmAcirea jidovasca;tank-, copilandru, crescand intru anii; den ce socotesc cg §i asaii Persii,

io cum scrie Stricovschii, CA au auzit cu urechile sale fiind in pärtilePersilor in anul dela Hristos 1574, ca strigl la rugile sale Persii:Hala elam sau Hala huhali, cum s'ar infgege: Doamne Hali, sau

Pentru seminflia §i neamul lui Sim # de cinci felori ai lui

CAP III15 Elam, feCorul cel mai mare a lui Sim, din carii au purces Elamitenii §i

Persii, neam cu bärbätie 0 cu sapinie vestitä. Pomengte de neamul Elami-tenilor 0 semintiia lor Xenofont in agile sale, intru carele scrie pentru Chir,carele fiind monarh Persilor §i impArat mai a toatà lumea pe aceia vreme, premArturiia a hronicarilor de olve, anul dela zidirea lumii 4441. Elam sl inte-

20 lege dupa tfilmAcirea jidoveascl: tarar, copilandru, crescand intru anii sli;din ce socotesc cl 0 astAzi Persii, cum scrie Stricovschie, el au auzit cu urechilesale, fiind in plrtile Persilor, in anul dela Hristos 1574, a striga la rugaciunilesale Persii: Halaha elam sau Hala huhali, adecl cum s'ar intelege: Dumne-zeule 0 Rah sau

xo-ii : fünd .. . la din C

34°

www.digibuc.ro

PENTRU sAMINTIA SI NIAMUL LUI SIM 73

Elam patriiarhul nostru. Ce, ori pre Elam, fiCorul lui Sim, pomenesc,ori pre Ha li, ginirile lui Mehmet, carele au scornit legea turCascä. a siTurcii Halaha Mehmet, si Persii, carii au putinä despärtire de legealui Mehmet: Halaha hali strigI. Ce gasta-i adevärat, cl Turcii delaElam, fiCorul lui Sim, si nepotul lui Noe, au sknintie. 5

Iarä Assur, al doile feCor a lui Sim, sä intälege binecuvântat, duplmärturiia lui Teliman Stela; iarl Rimighie, episcopul Antisidorenilor,tälmäceste acestu nume Assur: innältat. Pentru aceia zice Dumnezäula prorocul Isaiia: 4 Toiagul mânii mele Asur >>. Dentru acesta Assursintu Asirianii. Acesta au fäcut vestit orasul Nineva in Asiriia, la care laoras fu trimis Iona prorocul. Nineva sä intälege casa Ninevilor; iarä,Nin sä intälege fiiu, de care vei afla la Isaia 14.

Iarä al treile fiCor a lui Sim, Aran, care sä intälege de-a-firea sinaltu. Dela acesta s'au inceput Siriianii si Damaschinenii; si scaonul,orasul Sirii iaste Damascul, cäträ care mergand svintul Pavel Apostol, lsfu intorsu la credintä, precum scrie in 4 Faptele Apostolilor » IX. La7 Isaiia iaste scris: 4 Capul Aramlenilor, Damascul cetatea *. FeCoriilui Aram, precum iaste scris la Facerea, X, au fost 4, anume: Messe,

Elam patriarhul nostru. Ci nu stiu pre Elam, fee'orul lui Sim patriarhul, pome-nWe, au pre Hali, ginerile lui Mehmet, carele le-au dat legea. Ca §i Turcii 20

Halaha Mehmet, si Persii, carii putin despktiti de legea lui Mehmet:Halaha, hala strigg. Ci a'easta-i adevärat, cä Persii dela Elam, feCorul luiSim si nepotul lui Noe, au slmintie.

Iarà Asur, al doilea fee'or a' lui Sim, sâ intelege bung cuvintare, dupa mär-turiia lui Teliman Stella; iarâ Dimighie, episcopul Antisirodenilor talmäceste 25acest nume Asur: innältat. Pentru aceia zice Dumnezeu prin prorocul Isaia:4 Toiagul maniei mele Asur ». Dintr'acest Asur sânt Asiriianii. Acest Asurau flcut vestit orapl Nineva in Asiria, clträ care ora§ au fost trimis Dumne-zeu pre Iona prorocul. i Nineva sA intelege casa Ninevilor; iarl Nin sl inte-lege fiiu, de care vei afla la Isaia 14. so

35r Aram, al treilea fee'or a lui Sim I ,care nume sA intelege de firea §i innalt.Dela acesta s'au inceput Asirianii §i Damaschinenii. i ora§ul din scaunulSiriei iaste Damascul cAträ care mergind sfântul apostol Pavel, l-au intors lacredinta crestineascâ pen orbiri. La Isaia 7 iaste scris: « Capul Aramlenilor, Da-mascul cetatea ». Fee'orii lui Aram, precum iaste la Na§tere, zece, au fost 4: Mes, 35

t 1: Ninevitenilor C. 13-14: tanär si naltu C. 32: scaunul din 1:11.

www.digibuc.ro


Ghetter, Hus i Hut. Dela Mes i Ghetter, precum sung numele, im-preunate amandoag la un loc, au e§it Masaghetii, niam mare 0 vestit,diasupra Mgrii Caspiei, in gura apei Volggi, unde sint acmu oardeleAstrahanului, supt stgp âniia Moscului, I de carii Irodot in istoriia 0 De

5 Chir si Cvint Curtii « De Alexandru Machedon » pe largu §i adesscriu; a§ijdirea i Ptolomeiu i Enea Silvie.

Al patrule fiCor a lui Sim, Arfaran, sg intglege: insgnätosat saurgsipg. Dela acesta au incepäturg Haldeii, 0 dela nepotul lui, Ever,sau Evra, fiCorul lui Solomon, care au flcut Ierusalimul, au e§it Evreii,

o adecg instreinatii, sau rgtgcitii pe in multe OH. Dentru aCasta§ sgmintie,au esit Avram tatul i incepAtura a toti jidovii, precum scrie la Biblie¡n Cartea Facerii XI. Iaste dar lucru aiavea, cg Hristos Domnul nostruiaste de niamul lui Arfaran, 0 dela Sim, fiCorul cel intâi a lui Noe,mgcar cg au fostu çi al cincele feCor a lui Sim, den care, zic unii, cà

15 s'au plodit niamurili Lidiianilor in Asiia.

Ghetter, Hus §i Hul. Den Mes 0 den Ghetter precum s'au impreunatnumele amAnduror la un loc, au e§it Masaghetii, neam mare qi vestit, lânggMarea Caspiei, in gura apei Volggi, unde astAzi oardele Astrahanului supusesupt stäpanirea Moscului, de carii Irodot In istoria <( De Chir » i Cvintus Curtii

20 0 De Alexandru Machidoneanul » pre larg §i ades scriu; a§ijderea i Ptolomeiuçi Eneas Silvie.

Arfaran, sg intelege InsInAtosat sau rásipa i dobinda, al patrulea feCoral lui Sim. Dela acesta au incepäturä Haldeii, si dela nepotul lui, Heviru, sauHivra, fee'orul lui Solomon, carele au zidit Ierusalimul, au esit Ovrei, adeca

25 instreinatii sau rgtgcitii prin multe tgri. Dintru gasta§ semintie au e§it A.vraarn tatgl çi inceputul Jidovilor, precum citim la Facere. Iaste dar aiavelucrul ca Hristos Domnul nostru iaste din semintia lui Faras 0 dela Sim, fe-6orul cel mai mare a lui Noe, mgcar cg au fost 0 al cincilea fee'or al lui Sim,din cafii, zic unii, cg s'au ngscut neamurile Lidiianilor in Asia.

Mes, Gher, Ter »i Hus C. 21: Eivas Silvie B.Intreg capitolul este tradus din Strjkowsk i, o. c., p. 9 gi to.

i7r

www.digibuc.ro

Pentru ilimingia lui Ham

CAP IV

Ham, fiCorul cel mijlociu a lui Noe, au stäpanit acele locuri ce sintin Africa, spre amiazäzi, Eghiptul si Tara le Murinilor.

Hus, feCorul intai a lui Ham, au inmultit niamurile Murinilor, lahotarge Afriai, de unde sä incepe vestità apa Nilul, precum scrie inCartea Facerii XI. Pentru aceia 0 Ptolomeiu, care au scris # Toatálumea», niamurile Hussitiianilor le pune in täräle de mijloc a Liviianilor.

FeCorii lui Hus, Saba 0 Zevila; den Saba au e§it Arapii 0 Sabinnii,a clrora cräiasä aceia Sava au mersu la Solomon, sä asculte intälepciunealui. lark' den Zevila, une niamuri 0 ostroavele Indiei in lat in§iratespre apusul soarelui 0 spre miazAzi s'au inmultit. Nembrut sau Nemrot,

Pentru semintia fi neamul lui Ham

CAP IV

Ham, feCorul cel mijlociu al lui Noe, au stäpAnit acele locuri, care staupre amiazäzi in Africa, Eghipetul §i Peale Arlpe§ti sau Murenilor.

Hus, feCorul cel intii a lui Ham, neamurile Murenilor le-au inmultit lahotarge Africg, unde sä incepe vestitä apa Nilului, precum iaste scris inCartea Facerii: g Hus au incungiurat tot pärnintul iproci ». Pentru aceia 0Ptolomeiu, cel ce au scris # Toatl lumea *, neamurile Husitenilor le pune intäräle din mijloc a Liviilor.

35v Fe6orii lui Hus, Sava 0 Zevila; din I Saba au e§it Arapii §i Sabinenii, aclrora crliasA dela Sava au fost mers la Solomon, sä asculte intelepciunea lui.Iar din Zevila, une neamuri si ostroavele Indiei in lat in§irat spre apus 0spre amiazäzi s'au inmultit. Nevrod sau Nemrut

5

10

15

20

25

www.digibuc.ro


ce sa intalege: iute si strasnic stapan, pre carele Berosie il numeste celintäi Saturn a Vavilonului, faor lui Hus, de niamul Uriiasilor, stra-nepot lui Noe. Acesta in Vavilon intai au inceput a sta.') ani strasnic,cat au silit cu putere de au supus niamurile de pen pregiur supt stä-

o paniia sa, si pre tosiii-au impreunat supt o stäpanie, cum ar fi supt untrup a stapaniei sale. Dela acest Nemrot s'au inceput cea intai stapaniea Vavilonului a unuia in lume, anul, dupa cum scrie Berosie, dela potop131. Pentru aceia Svinta Scriptura pe Nemrot il numeste tare si nepre-geduitoriu, venitoriu innaintea lui Dumnezau; iara venitor, cum Ol-

io macesc unii dentre dascalii svinti, sä intälege aice: cu putere si cu raz-boiu silnic, sau silind pre oameni la ascultare. CA Dumnezau i-au datputere ca aceia, cum zice Daniil Proroc: « Cä Dumnazau mutä si iaraintäreste si intemeiazä imparatiile ».

Mesraim, al doile feCor a lui Ham, au stäpanit locurile pe Mareais Rosie si. pe Marea Alba, ce sa chiama marea den mijloc de pamantu,

pre langl apa Nilului, care pre urmä i-au zis Eghiptul, de pe EghipCraiul, carele gonind pre frate-säu Danaa, au stäpanit in Eghipt ani68; si craii Eghiptului s'au numit faraon, precum märturiseste preavechiul istoric Manetan, in cartea «De craii Eghiptului ». Iara caci au

20 sa intelege: iute si cumplit stapan, pre carele Berosie il numeste intai Saturna Vavilonului, feéor lui Hus, de neamul uriiasilor, stranepot lui Noe. Acestain Vavion intai au inceput a stápini cumplit, cat au silit cu putere de ausupus neamurile de pen prejur supt stapaniia sa, cum ar fi supt un trup alstapanirii sale. Dela acest Nevrod s'au inceput cea intai stapaniia Vavilonului

25 a unuia in lume, anul, dupa cum scrie Berosie dela potop 131. Pentru aceiape Nevrod Santa Scriptura il numeste tare si nepregetatoriu, vanatoriuinnaintea lui Dumnezeu; iar vanator, cum talcuesc dascalii sfinti, sa intelegeaicea cu putere si cu razboiu silnic, sau silind pre oameni la slujba. Ca Dum-nezeu i-au dat putere ca aceia, cum zice Daniil prorocul: o ca Dumnezeu

30 muta si iara intareste si intemeiaza imparatiile )LMesreim, al doilea fact- a lui Ham, au stapanit locurile pe Marea Rosie

si pe Marea Alba, cari mari ii zic istoriile marea din mijloc de pamant, prelane apa Nilului, care pre urma i-au zis Eghipetul, de pe Eghipet craiul, celce au gonit pe frate-sau Danaa, au stapanit in Eghipet 68 de ani; si craii

35 Eghipetului s'au numit faraon, precum marturiseste vechiul istoric Manetanin cartea o De craii Eghipetului ». Iati cad au

ao: Sauturn B 0 B1. 31: lucrurile B §i B1. 32: mares din A.

1717

www.digibuc.ro

PENTRU SAMINTIIA LUI HAM 77

stapanit intai pärtile Eghiptului Mesrairn, fiCorul lui Ham, 0 astäziTurcii zic acei Ali Mesraim, sau Misir, iara Jidovii: Mecraim, iproci.

Laabim, al treile fe6or a lui Ham, dela care s'au chemat Livia inAfrica.

Mud, al patrule fieUr a lui Ham, dela carele sant inmultite niamurileMurinilor, ce sà chiarna Aphudim, in partea Africai la apus. Enaninsau Ananim, feCorul lui Mesraim, nepot lui Ham, sa intälege: put sauizvor de ape; acela au asezat parte in Eghipet, care sa chiamä Tirenu,

acolo au facut oras Tirene, de unde santu esiti Tiganii; i aCastaparte iaste in stapaniia Eghipetului mai cu bisug. Lasäm pre altii a luiMesraim a-i pomeni pen scurtarea voroavei, el au avut io fiCori. Ludin,dela care sint Lidiianii.

Al cincile feCor a lui Ham: Hanaan, care sä talcuiaste negutitoriu.Acesta au a§ezat acele locuri in Siria, pe Marea Albà, unde iaste

Tirul i Sidonul, ca Sidonenii i Tirenii era mai vestiti negutitori.18r Hamon au fost craiu Liviianilor. Hiteu, fiCorul lui Hanaam, au

fäcut cetatea Hevron, den care sint Hitiianii, unde au läcuit Avraam.Evusau, al doile fdor a lui Hanaan, au stäpanit in Ierusalim §i in Gaya,den care sint numiti Gavaonitenii, iproci.

stapanit intai partile Eghipetului Mesraim, feCorul lui Ham, si astazi TurciiArapii zic acei pasii Misir, iar Jidovii: Messraim, iproci.Laabin, al treilea feCor lui Ham, dela care s'au chiemat Livia in Africa.Pfut, din care inmultite neamurile Murinilor ce sa chierna Pfutim in

partea Africäi, la apus. Eneanim sau Ananim, fee'orul lui Mesraim, nepot luiHam, O. intelege: putu sau izvor de ape. Ace la au asazat partea in Eghipet,care se chiarna Tiren, i acolo au facut oras Tirene, de unde sant eviti Tiganii;

36r si a:6sta parte iaste in stapaniia Eghipetului mai cu bisug. I Läsam pre altifeCori ai lui Mesraim pentru scurtarea voroavei, a au avut io feCori Ludin,dela carele sant Mediianii.

Al cincelea fee'or a lui Ham, Canaan, ce sä talcuiaste negutItor. Acesta auasezat acel loc in Siria, pe Marea Alba, unde stä Sidonul i Tirul, ca. Sido-nenii i Tirenii au fost mai vestiti negutkori. Hamon au fost craiul Liviianilor.Hiteus, feCorul lui Hannaan au zidit cetatea Hevron, din care sant Hitiianii,la cafii au lacuit Avraam. Ebuzin, al doilea feCor al lui Hanaan, au stäpinitIerusalimul i Gava, din carii sant numiti Gavaonii, iproci.

19: Gavaonenii C.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Asea sl stii cetitoriule, cg Sim cu sämintiia sa spre rgsgrit, in Asiia6a Mare, s'au inmultit si au intemeiat lgcasurile sale, unde sint astäziPersii si Assiriianii. Iarä sämintiia a doa a lui Assamof, fièorul lui Ioctan,nepot lui Hever, strgnepot Salii si prea strgnepot lui Arfaran, fiCorului

5 lui Sim, au fäcut si au inmultit mari si late niamuri a Sarmotenilor, acgrora nume sl chiamg in istorii Sarmati, si supt acest nume sg. inchid:Stitii, Moscalii, Sirbii, Lesii, Rusii, Litva, Zmuzii, Porneranii, Voliniisi altii.

Iarg sgmintiia lui Ham au tinut catava vreme Tara Hananeilor,ir) Eghiptul, Ethiopiia sau Tärg le Murinilor si Liviia.

lark' sgmintiia lui Met s'au imprgstiiat si s'au sgrrignat prin toitgAsiia 6a mai micä, si pre urmg Igtindu-sg lgcasurile sali la miazänoapte,in Evropa, si mai toatä Evropa.

Si asa sg stii cititoriule, cg Sim cu semintiia sa spre rgsgrit in Asiia cea mare15 s'au inmultit si s'au intemeiat cu lacacurile sale, unde sant astazi Persii 0 Asi-

rianii. Iara semintiia a doao a lui Moftu, feCorul lui Octan, nepot lui1-le lev, strgnepot Salii si strgnepot lui Arferat, care au fost feCor lui Simu, aufgcut si au inmultit mari si multe neamuri a Sarmotenilor, caror pre urn:a, dui:avreme i-au numit istoriile Sarmati, 0 supt acest nume sa inchid cateva nea-

20 muri: Stitii, Moscalii, Lecii, Rusii, Lida, Jmuzii, Pomorenii, Volilenii, iproci.Iara seminIiia lui Met s'au impra0iiat 0 s'au samanat prin toata Lazia

cea mica, 0 pre urma latindu-se lacacurile sale la amiazanoapte in Evropa 0mai toad Evropa.

19: Sabbati B.Acest capitol este tradus de autor din Strjkowsk i, I. c., pp. 10-13.

www.digibuc.ro

Niamul lui Afet

CAP V

De sämingia fi niamul lui Afet, al treile fieor a lui Noe. Met sä 'Intl-lege dupä jidovie: alit sau lälire, 0 frumos. Acest Met mai mic aufostu den fie'orii lui Noe, mäcar a cum scrie Berosie: dui:A potop 5

au näscut Noe pre Ionic,. iproci, pre carii 'II trecem a-i pomenireaicea.

Avut-au Met, fiCorul lui Noe, eapte fiCori, anume: Gomer, Magor,Madian sau Madaim, Tuval, Tiras, Iavan 0 Mosoh sau Mesca.

Cum scrie Filon, Gomer sä talcuiaste hotärind sau ob at-0nd; dela ioacesta Gomer sä trag Timbrii. Dentru acesta Gomer 0 niamul Tim-brilor, au e0t Nemtii. Iarl dela Tevcon Craiul, s'au schimbat numeleNemtilor, de le-au zis Tevtoni 0 Tudeschi. A0jdirea Gotii, Polevti,

De seminfila fi neamul la Afet al treilea feeor al lui Noe

CAP V 15

Met sI intelege in limbä jidoveascl : lätire 0 frumos. Acest Met era maimic de feCorii lui Noe, mAcar cä scrie Berosie cá dupa potop au näscut Noe peIonic, iproci, care läsäm a-1 pomeni aicea. Ava-au Met, feéori pre :Gomir, Magog, Madiiam sau Maidiin, Tubal, Teras, Iavan qi Masoh

36v sau I Mesca.Cum scrie Filon, Gomer sl intelege hoax-hid, sau obär0ind; din neamul

acestui Gomer sä trag Timbrii. Dintr'acesta Gomer 0 neamul Timbrilor, aue0t Nemtii. Iar dela Tvitcon, s'au schimbat numele Nemtilor, de le ziceaTivnoni 0 Tudeschi. A0jderea Gotii, Polovtii,

20

www.digibuc.ro


Litva, Zmuzii, Iatvezii, Prusii cei vechi, Curiianii, DanCanii, Sfeziisi Filandii tot dentru I acest Gomer au esit.

Magog, care sä tälcuiaste negru, träind supt cort sau streasinä, el gogsä intàlege cortu sau streasinä. Dentr'acesta Magog au esit niamul Stitilor

5 sau Tätargi toti: Iarä den Thar, Turcii, precum si Berosie scrie la carte Vcä Magog au asezat cräiele Asiei, unde Turcii stäpanesc; mäcar el si densämintiia lui Ham s'au inmultit une oarde. Denteacestas, Ungurii sau Hu-grii ; de pe apa Hugra sau Iugra, care stä in tinuturile moschicesti, auesit Ungurii, si treand peste apa Volga, au bätut pre Gotti sau pre Polovti,

io ce era läcuind pre apa Donului, care sä numeste la istorici Tanais, si laMarea Niagrä, care O. chiaml Palus Meotidis, pre strämosii Litvei.

Madiam, al treile feCor a lui Met; dentr'acesta sintu plodit Midii,caHi stäpânesc la räsärit.

Iavan sau Eon; dentru acesta sint esit tot niamul Grecilor. lark'15 Iavan, de pe jidovie, sà intälege: amAgitoriu sau viclenitor. Pentru

aceia Grecii sint de niamul lor vicleni si arnagei; si pre acest Iavan,Grecii si Latinii il numiia Ianus, si-1 zugräviia cu doal frunti si cudoal obraze : unul den dos, altul den fatä. Acest dar Ianus i-au plodit si

Litva, Zmuzii, Iatvezii, Prusii cei vechi, Curiianii, Danceanii, Svezii 020 Filandii, tot dintr'acest Gomir au esit.

Magog, ce A. talcuiaste näroc, traind supt corturi, cà gog sä intelege cortsau strasina. Dintr'acest Magog, al doilea feCor al lui Met, au esit neamulSchithilor sau Thug toti. Iar din Mari, Turcii, precum si Berosie scrie lacartea V el Magog s'au asazat in partile Asiei, unde Turcii stäpanesc; macar

25 el si din semintiia lui Ham s'au inmultit une oarde. Dinteacesteasi, si Unguriisau Hungrii, despre apa Hugra sau Iugra, care sta In partile moschicesti, auesit Ungurii, 0 trecand peste apa Volga, au baba pre Gotthi sau pre Polovti,carii lacuia pre apa Donului, care O. chiarna la istorici Tanais, 0 la MareaNeagra, ce sa chiama Palus Meotidis, pe stramosii Litfei.

20 Ladain al treilea fee'or al lui Met; dintr'acesta skit ploditi Midii, cariistapanesc late taxi la rasarit.

Iavan sau Ion, al patrulea feCor al lui Met; dintru acesta au esit toate nea-murile grecesti. Iara Iavan pre jidovie sä intelege: amagitoriu sau viclenitoriu.Pe semne pentru aceia Grecii din neamul lor sant vicIeni si amagesc; si pre

35 acest Iavan sau Than, Grecii 0 Latinii 11 chiema Ianus, si-1 zugraviia cu doaofrunti si cu 2 obraze: unul din dos, altul din fata. Deci acest Ianos i-au plodit 0

8: pe din B.

18v

www.digibuc.ro

/9r

37r

NIAMUL LUI AFET 81

au inmultit pe Greci, precum avIm temeinicI mIrturie la prorociia lui Da-niil, carele prin acest cuvântu Eon, intAlege i inchide pe top Grecii; cI prerIsturnItoriul i rIsipitoriul monarh a sap âniei Persului, asea 11 nume0eIavan, impIratul grecesc i machidonesc, care au fost Alexandra Mache-don ; cà acesta au bItut pre Darie, marele monarhu a Persilor, 0 au stäpinit 5

Tara Persilor i Vavilonul, de care Cvint Curtius, carte IV 0 V « Delucrurile lui Alexandra cel Mare » i Iustin carte XVIII, Diodor Sicul II,Erodit, scriu pre largu. Dela acestu Ian sI numeste marea, ce-i zic Iornäut.

FeCorii lui Ioan sau Iavan; ace0ea santu intai Chetim, adecI bätind,den carii au e§it Machidonenii; prea ne aratI deFhis artile Macaveilor, iocI mai de mult, precum scrie 0 Stefan Historicul, i Carion carte I, I nui-au chemat Machidoneni, ce Mahetini, jidoveste, irà grece0e Macheti;iarl cu vreme s'au chemat Macheton sau Machedon.

Al doile feCor a lui Iavan, Elessa, den care au purces Eolii in Asiaea MicI; ace0ea sint Grecii cei mai ale0. 15

Al treile fiCor Tarsus, care au fIcut ora mare in Chilichiia, Tarsul;Chilichiianii au plodit niamul Asiei.Al patrule feCor a lui Iavan, Dodanen, au plodit in Epir pre Dade-

nieneni; i dentru acest Epir au fost acel vestit Pir, impäratul Epirotilor,

i-au inmultit pre Greci. Dintr'acest Iavan, feCorul lui Met, au e§it neamul 20Eolii, neamul grecesc, precum avem mai temeinica márturie la prorocialui Daniil, carele pre acest cuvint Ioan, intelege §i inchid pe toti Grecii; cape rasturnatoriul §i rasipitoriul .stäpaniei Persilor, a§a II nurne§te: Iavan, im-pkatul grecesc §i machidonesc, care au fost Alexandru cel Mare; ca acestaau batut pre Dark, marele monarh al Persilor, §i au stäpânit Tara Persilor §i 25Vavilonul, de care Cvintus Curtius, cartea IV si V « De lucrurile lui Alexan-dru cel Mare » §i Iustinu I carte XI, Diodor Sicul II, Irodot, scriu pre larg.Dela acest Ioann sä nume§te marea, ce-i zic Ioanutu.

FeCorii lui Iavan sau a lui Ioan; ace§tea sânt intk Hetim, adeca batand decare au e§it Machidonenii, prea de§chis ne arata cartile Macabeilor, CA mai de 30mult, precum scrie §i Stefan istoricul §i Cation cartea I, nu i-au chiemat Ma-chidoneni, ci Mahetem, jidove§te, iar grece§te Machiti; §i cu vremea s'auchiemat Macheton sau lyachedon.

Al doilea feCor al lunavan, Elesa, din carii au purces Eolii in Asia ceaMica; §i ace§tea skit Grecii cei ale§i. 35

Al treilea feCor a lui Iavan, (Dodanim, au plodit in Pir pre Dodeiani §idintr'acest Epiru au fost cel vestit Pir, imparatul Epirotilor,

www.digibuc.ro

82 LETOPISETUL TAM MOLDOVEI

care au fost Ramlenilor puternic. ArbInasii Epirotis sintu. Asijdireade acolo au fostu si Scanderbec Castriot, rAsipitoriul puterii turcesti.

astäzi Turcii dentru acel Epir fac ostasi mai rbboinici. Dentea-cestiia Dodoneni au sfäpanit ostrovul Rodosul si multe limanuri sau scale,

5 in Asia, in Evropa si in Italia, den carii sint Chipriianii, Critenii, Ca la-briianii, Sitilenii, Massiliianii, iprocii; si s'au inmultit cu niamul grecesc.

Toval, fiCorul lui Met, den care s'au plodit Halibiianii; si acea partede kc a Halebiianilor iaste numitá in Asiia, de pe orasul ce A chiarraHalep, unde sint vestiti munti pentru argint si heru. Pentru aceia si la

10 Facere IV, pomeneste Moisei: « Toval ce au fostu intai mester de heru,cu megiesie aproape de Halepiiani ».

Iverii den Asiia, carii au in tärlle lor de agiunsu de toate made-murile, si cu acelea tosi sä zálAváscu; pentru aceia au si porecla, CAIveri sa intäleg, de pre lkinie, sApftori. Aceste toti pe urmä, Iverii

15 cu domnul kr Iraclie, precum märturislscu unii, au mersu cu vaslpre Marea Adriei si pre Marea All* den Asiia, pen Tara Gre6asca laIspania, unde au pus Iraclie la strimtorile rogrii doi stalpi, care des-partu Ispaniia de Mavritaniia si de Africa. i Azind Iverii in Ispaniia,ca §i in tam kr, munti bogati de mademuri : aur si argintu 0 hier,

20 care au fost Ramlenilor puternic. Arbanaqii sant Epirotii. A0jderea de acolo aufost 0 Scanderbeg Castriot rasipitoriul puterii turce0i. Si astazi Turcii dintr'acelEpir fac osta0 mai razboinici. Dinteace0iDodeneii au stapanit ostrovul Rodos 0multe limanuri sau scale in Asia, in Evropa §i Italia, de care sant Chipriianii, Sara-tenii, Calabriianii, Sitilenii,Masimeni, iproci 0 le-au inmultit cu neamul Grecilor.

25 Tubal, al cincilea feCor al lui Met, din carii au e§it Halibianii, 0 aceia partede loc a Halibianilor iaste numit in Azia, dupa orapl ce O. chiarna Halebi,unde skit vestiti munti pentru argintul 0 hierul. Pentru aceia 0 la Bitie IVpomenwe Moisi: CaMa, care au fost cel intai potcovariu sau me§ter de hier,cu megie0e aproape de Halibiani. Iverii din Lazia, care au Wale lor de ajun-

30 sul de toate mademurile 0 cu acelea toti O. zabovesc; din ce au 0 porecla,ca Iverii O. inteleg despre letinie sapatori. Ace§tia pe urma Iverii, dupa cummarturisesc unii, cu domnul ski Iraclie, au brodit din Azia cu vasa pana in TaraGreCasca pe marea Adriei, 0 pe Marea Alba in Iwaniia, unde au pus Iraclie lastramtorile marii doi stalpi, care despart I§pania din Mavritania 0 din Africa.

35 Iara Iverii dela Asia vazandu-se in Ipania ca 0 in mo0ile sale munti bo-gati de mademuri; aur argint 0 her,

19: multi A. 21 : pustuirii turcesti B. 23: muntele Manur B.

www.digibuc.ro

19V

NIAMUL LU1 AFET 83

precum scrie Tustin carte XLIV, s'au arzat acolo; §i acea parte I aIwaniii o au numit Iveria, pre numele lor. Acestea pre urmä impreu-nandu-sä cu Frantozii, ce sä cherna mainte Galateni §i Telteni, facan-du-sä §i impreunandu-sa den doal niamuri unul, adeca tot un niam,li-au zis Tilteberi, cum s'ar zice Tilti §i Iveri; §i ara Iverii den Asiia, 5

§i den I§paniia Tiltiberi sä chianal; den Toval, fienrul lui Met sa trag.Arzatu-s'au pre urmä multe niamuri in Ipaniia, cum era in vremile

vechi, de-§ cluta oamenii locuri mai bune de traiu, de sa muta dentr'unloc la altul, Ca Africanii, Arapii, Mavritanii, Cartaghenii, Itamlenii,Francii, Gotii, Ghepidii, Frantozii, Timbrii, Humnii sau Ungurii, ioVandalii, Elanii, §i alti stramo§i a Frantozilor, Nemtilor, Slovacilor §iLitveni, ades sa radica de mergea inteacele parti a Apusului, ca lalocuri calde §i bogate §i de odihnä. Si care niam era mai puternic, acelasa a§aza. CA ara era de cinste bisugul acelor locuri, pentru madernu-rile aurului, argintului in Iwaniia, cat Hanibal Carthaghenul, pana au 15

sta.') &lit acolo, in tot anul lua ate iz buti de aur venit denteaceimunti, precum märturisäscu de acestea PIMie §i Iustin.

Mosoh sau Meseh sa intälege de pe jidovie pe latinie: träg and laarcu, sau cum talcuia§te Teliman Stela: latind sau imprä§tiind. « Al

37v precum 1 scrie Iustin cartea XLIV, s'au a§azat acolo; qi acea parte a Iwaniei 20s'au numit pe numele lor Iveria. Acestea pre urma impreunandu-se cu fratiisai, carii mai nainte sa chiema Galateni §i Tilteni, fAcandu-se si sleindu-s1din 2 neamuri un neam, le-au zis Tilbiter, ca cum le-ar fi zis Tilti siIberi; 0 asa Iberii din Azia' si din Iwania Tilbiter din Tubal, feCorul luiAfet, sA trag. 25

A§azatu-s'au pe urma multe neamuri in Iwaniia, cum era in vremile vechi,de-§ cauta oamenii locuri mai bune de traiu, si sA muta dintr'un loc la aItul.CA Africanii, Arapii, Mavritanii, Carthaghenii, Ramlenii, Francii, SAitii, Ghe-pidii, Frantozii, Notmanii si pre urml Timbrii, Hunii sau Ungurii, Vandalitii,Alanii si alti strAmosi a Frantozilor, Nemtilor, Slovacilor si Litfenii ades sl 30

radica de mergea in pArtile Apusului, ca la locuri calde si bogate si de odihnä.care neam era mai puternic, acela sl asaza. CA asa era de cinste acele locuri,

pentru mademurile aurului, a argintului in Ispania, cat Hanibal Cartaghenul,pan/ au stApanit acolo, in tot anul lua cite 12 buti de aur curat venit dintr'aceledealuri, precum mArturisesc de aceste Plinie si Iustin. 35

Masoh sau Mezeh a intelege dupa jidovie pe latinie: tragand la arc, saucum talcuiaste Telliman Stella: atandu-se sau imprAstiindu-se. « Al

6*

www.digibuc.ro


seasele feCor a lui Met, sau de pe trasul arcului, au lAtindu-sA in hotardeparte, sl numeste )); acesta iaste mosul si patriarhul a tot niamul Moscali-lor, a Rusilor si a Lesilor, a Volinilor, a Cehilor, a Mazurilor, a Bulgarilor,a S Arbilor, a Horvatilor, a tuturor nàroadelor, care gräesc sloveneste.

5 Teras, al seaptele fe6or a lui Met, sä intälege: stricátoriu, egsipi-toriu; acesta au inmultit niamul Trachilor, pe carii o sarra de scriitoride pàmânt, Tirighetii le zic. Acmu toate acele nàroade le stgpanescTurcii. Ucuitorii aciia grlesc greceste, turceste, i sloveneste si pre la 20rorasäle ce-s pre mare, gräescu si italiineste. Oras mg.i ales acolo in

10 Tratiia Vizantiia iaste, ce sä zice acmu Tarigrad, sau cetatea lui Cos-tantin; Pera, ce-i zic Galata, Silivriia, Nicopoe, Odriiul si altele.

Asijdirea scrie Berosie cu dovadä la carte V, precum Teras, acândTirul, au asezat limanurile, scalele mArii, 0 au asezat pe Trachi depre numele ski, pe vremea Belli, al doile fiCor a lui Nemrot, craiului

15 dela Vavilon. hi% ce scriu unii, alesi Stela Teliman Signianul, precumde pre numele acestui Tiras s'au zis apei Nistrului Tiras, ce acestuilucru noi stäm improtivä; ca mäcar ca Nistrul, apa care sl chiamä laistorii Tiras, sä incepe den muntii rusAsti departe de Trachiia, iarä

saselea feCor al lui Met, sau din trasul arcului, sau dupA lAtindu-se departe sA20 nume§te »; 0 acesta Masoh, iaste mo§ul qi patriarhul a tot neamul Moscalilor,

a Rusilor 0 a Le§ilor, a Volinilor, a tuturor noroadelor, care grAesc cu limbAsloveneasa.

Teras sl tAlcuia§te pe elinie stricAtor, rAsipitor 0 acel care stria casele 0 lerAstoarnA. Acest Teras, al §aptelea fee'or a lui Met, acesta au inmultit neamul

25 Trachilor, pre carii o seaml de scriitori de pArnânt ii numesc Tirighetii. AstAzitoate acele noroade le stApanesc Turcii. Läcuitorii aceia grAesc grece§te, tur-ce§te §i latine§te, slovone§te 0 pre la ora§Ale ce sânt pre mare cu limanuri, grAesc0 italine§te. Ora§ mai ales acolo in Trachia: Vizantia, astAzi Tarigradul sau IConstantinopolis; Pera ce-i zic astIzi Galata, Silivria, Nicopoe, Caliopol, Li-

30 simahia, Udriiul, iproci.Alijderea scrie Berosie cu dovadA la cartea V, precum Teras, fAcând Tirul,

au a§Azat limanurile mArii 0 au a§Azat 0 Trachii dupa numele sal pe vremeaBelii al doilea, feCor al lui Nomrot, impAratului Vavilonului. Iar ce scriu unii,ales Stella Teliman Seghineanul precum de pe numele acestui Teras s'au Zis

35 apei Nistrului Teras, acestui lucru nu-i stärn; a mAcar cA apa Nistrului, caresA chiama la istorii Teras, sl incepe din muntii ruse§ti departe de Trachiia, iarl

32: la malurile B 34: ntamul B §i B1.

38r

www.digibuc.ro

NIAMUL LUI AFET 85

cade in Dunare Nistrul aproape de Trachiia. Iará mai multu socotescca. Ghenovezii, carii lacuiia in Cram, carii si cetatili ce-s pe locul Mol-dovei le-au fäcut, sau de altii de mai nainte acute, si ei le-au stapanit,si pentru mare repegiune a Nistrului, i-au zis Ghinovezii Tiras; elitalieneste tirar sau tirari sa intalege sägetare, si aCasta apa Nistrul,unde aliarg1 pentre stanci asea de iute, ca o sägiata den arcu.

FiCorii lui Gomor, acelui mai mare fièor a lui Met, au fostu trei:Ascanes, pre care il numeste Moisii la Cartea Facerii X: Ascenet, Rifazsi Gomor. Dela Ascanes, precum toti istoricii jidovesti 'intr'un chipmarturisäsc, au esit toate niamurile nemtasti, cafii intai sä cherna Ascani.Pre urma, adlogand de pe nemtie, le-au zis Descanii; mai pre urmäDvisconii si Tevtoni. Pomeneste si Omir pre Ascanie si Tara Ascaniala sfarsitul a cloak carti, Iliad, intre alti domni eau fost vinit inteagiu-toriu improtiva Grecilor la Troada.

Deci, precum s'au pomenit de niamuri si naroade, el sä mutain alte parti de loc, si-s schimba locurile unul cu altul, sauI scotea den hotara mai bune, asea si Ascanenii, urmasii luiAscanie, s'au mutat in alte locuri; sau cercand locuri mai bune

20v sau neputand i träi de asupriala altor niamuri, parisitu-s'au mosiile sale.

cade in Dunäre Nistrul aproape de Trachia. Insa mai mult socotesc aGhenovezii, carii traia In Cram, care si cetatile ce-s pe Nistru pe locul Mol-dovei, le-au &cut, sau de altii sant facute mai de demult, mai nainte le-austapanit, si pentru marea repegiune pre acolo a Nistrului, i-au zis Ghenu-vezii Teras sau terare; ca elineite teras O. intelege sagetare. Asa aCasta apaNistrul, unde curl pentre stinci asa de repede, ca sagata den arc.

FeCorii lui Gomer, acelui mai mare a lui Met &Cori, au fost trei: Ascanes,pre carele 11 numeste Moisi la Bitie X: Ascernet, Rifat si Togomor. DelaAscanes, precum toti istoricii jidovesti marturisesc intr'un chip, au esit toateneamurile nemtesti, carii intai O. chiema Ascani. Pe urma, adlogand dupanemtie, de le-au zis Descanii; mai apoi Dvisconii sau Tvisconi si Tevtoni.Pomeneste si Omir pre Ascanie si tara Ascania la sarsitul a doao carte, Iliad,intre alti domni ce au fost venit Intru ajutoriu Troadenilor, impotriva Grecilor.*i asa pe acea vreme, neamurile si noroadele sà muta din alte hotara la altelocuri si schimba mosiia unul altuia, din hotara mai bune gonindu-se. Asa siAscanii, urmasii lui Ascanie, s'au mutat pre alte locuri; sau cercandu-s locurimai bune, sau stransi ffind de asupreala altor neamuri, au parasit mosiile sale.

1: in Marea Neagrä C. 9: ..cum din B.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

86 LETOPISETUL T4R11 MOLDOVEI

CA Save lic si Irodot, cu vestiti vechi istorici, scriu cu dovadá deurmasii acestui Ascanes, ci Timbrii, urmasii lui Gomer, den carii erasi acest Ascanes, fost-au izgonit den Aziia cea MicA de Aliat, craiulLidilor; ce mai curund de bunk' voe s'au mutat, pe semne den locurile

5 sale, si nu numai Timbrii si Ascanii sau Tevtoni, Nemti, ce si Sarmatii,si Ghetei, Datii, unde sintem noi Moldovenii acmu, Alanii, Ghepidii,stramosii Litvinilor, Sasii sau Sacii, si. Hinitiianii, toti dentru un niam,dentru amandoi fie'orii lui Met; unii den Gomor, altii den Mosoh ploditi,impreunandu-sl cu puterile lor la un Mc, den Aziia Räsiritului, spre

io miazänoapte trägand, intai s'au asezat diasupra Märii Negre, care s5.chiama Meotes, in care cade apa Donului den pArtile moschicesti, laAzac inträ in mare. De a cgrora asezare la un Mc, pe aceli vremi, frumosau scris in stihuri greceste vechiul Dionisie poiaticul, care asea si intAlegpre românie:

15 Multe niamuri sA ating De locurile ce-s pe lanil MeotidNemti si Ghetti *i. Sarmati si Bastarti

Scaunul Datilor i puternice piepturi a lui Alan.

Ca Sabelic si Irodoft, vestitii vechi istorici, scriu cu dovadA de urmasii I acestuiAscanie, cA Timbrii, urmasii lui Gomer, din care era si acest Ascanes, fost-au

20 izgoniti din Asia cea Micl de Alead, craiul Lidilor; ci pe semne mai curândde bunA voe s'au mutat locurile sale, si nu numai Timbrii si Ascanii sau Tvis-conii, Nemtii, ci si Sarmatii si Ghetii, Datii, unde santem acum noi Moldo-venii, Alanii, Ghipidii, strAmosii Litvinilor, Sacii sau Sasii si Heneteianii totidintr'un neam, dintru amândoi fee'orii lui Afet; unii din Gomer, altii din MO-

25 soh ploditi, impreunându-se cu puterile lor la un loc, din Asiia RAsIrituluispre amiazAnoapte tragAnd, intAi s'au asAzat desupra MArii Negre, care slchiamA Meotis, in care cade apa Donul din partile moschicesti, cAzAnd la Azaccade in mare. De a cArora askare la un loc, pre acele locuri, pe acele vremi,frumos au scris in stihuri grecesti vechiul Dionisie poeticul, care asa O. inte-

so lege rumâneste:Multe neamuri sA ating i Sarmati si BastarniDe locurile ce-s pe langa Meotid Scaunul Datilor

Nemtii si Ghetti i puternici piepturile lui Alam.

6: Setei A. In dreptul rândurilor 7-9, pe margine, la o serie de manuscrise,adiogatA insemnarea: Aicea vezi cum au nemerit Datii la aceste locuri, unde-i acmuMoldova §i Tara Munteniascl §it Ardialul » A §i C.

38v

www.digibuc.ro

NIAMUL LUI AFET 87

Arataiu dar panà aicea, cu multe niamuri, de unde au esit i Datii,carii au descälecat locurile Peg Moldovii si a Tärai Muntenesti delapärtile laralor despre räsarit spre miazanoapte. lark' vom mai scrie deDati, si de alte niamuri, eau esit tot dentru o samintie.

Den Gomor, al treile feCor a lui Gomer, nepot lui Met, stranepot 5

lui Noe, Gotii cei razboinici, sotii Timbrilor, i megiiasii Mr: Iatvejii,Alanii, Polovcii, Peicinghii; era numárul br cu Togormu cniazul lor14.000, precum scrie Filo, si acestea in trei sute de ai dupä potop.Dupa amestecarea limbilor la turnul Vavilonului, daca sä inmultirlsamentiile, au tras in partile spre miazanoapte den Asiriia, pang cat dupä

2 r catava vreme au vinit in campii ce sa aflá j la Marea Niagra i Moarta,cariia li zic istoricii Meotidis, precum scrie in scrisorile vechi: PontumEvxenum i Palis Meotidis; acestu nume are Marea Niagra. Acolointr'acei campi, indelungate vremi petrecand samintiia i urmasii luiGomer si a lui Togomer, stramturile Märii Negre, unde cade Iazerul 15

Meotidului inteinsa, i-au zis Gomerium Bosforos; si pre urma, duplgrecie: Chimerium i Tirnirium. De pre numele sau i-au numit preurmä aciia sanguri Timirii, i pe urma cu vreme Timbri s'au chemat.Iara pe urma, neputand incapea, cá sá inmultisä de nu mai incapea

ArAtat-am darl pAnä aicea, cu alte neamuri, de unde au e§it §i Datii, carii soau desckecat locurile Tarai Moldovei §i in Tara Munteneasa dela pArtile rA-sAritului amiazAnoapte. Iarl vom mai scrie de Dap cu care §i din altesemintii, ce au e§it tot dinteun neam.

Den Togormu sau Tbormu, al treilea feCor al lui Gomer, nepot lui Met,strenepot lui Noe, Gottii cei rAzboinici, tovaro§ii Timbrilor §i vecinii lor; 25IatIvAe§tii, Alanii, Polovçii, Peiacinghii de carii cu numArul lor era cu singurTogormu. cneazul kr 14.000, precum scrie Filon, §i acesta indatA la 300 de anidupa potop. Dupa amestecarea limbilor la Vavilon, deaca s'au inmultit semin-tiile, au tras spre pArtile spre amiazInoapte din Asiria, pâna dupa dal/a vremeau venit in câmpii carii sA aflA astAzi la Marea Neagra ce-i zic §i MoartA, ckiiaIi zic istoricii: Pontumu Evxenum §i Palus Meotidis. Acolo inteacei câmpi, in-delungate vremi petrecind sAmintiia §i urma§ii lui Gomir §i a lui Togormer

39r strAintorile MArii I Negre, unde cade iazeral Meotidului inteinsa, i-au zisGomireum §i Bosforum §i pe urmä, dupI grecie: Chimernum §i Timernum.Dupre numele ski i-au numit pre urml aceia§i singuri Timerii i cu vreme 35pre urinA Timbri s'au chiemat. Mai apoi, neputând incApea, pentru multimeacu care s'au plodit

www.digibuc.ro

88 LETOPISETUL TAIIII MOLDOVEI

int.' acei câmpi, s'au imprästiiat, cines cu povätuitorii säi, in alte pärtide lume. Unii au tras la apus si s'au asezat deasupra Prepontului, premalul Asii, unde cade Marea Niagrä la Helespont, Marea Trachiei, laTarigrad, la Galata si la Halchidon. Altii s'au asezat in Tavrica, unde

5 sintu acmu Tätar Ai Perecopului si Mancop si Chefea si Crâmul, vestiteorase. Altii in Trachiia au trecut si in Datiia, unde sintem noi Moldoveniisi Tara MunteniascA. Si de acei Timbri, old au fostu aproape de Grecisi având indelungate rkboae cu insii, Omir intru Iliadele sale si Apoloniesi altii in stihuri greceste si atineste, scriu pre largu. Altii pre apa Do-

10 nului si pre apa Volggi, in câmpi a trgi s'au ales. Altii pe apa Buhului,cäriia ii zic CA sg cherna apa Buhului, Hipanes, precum zice Ptolomeiusi So lin, si pe Nipru, pe Desna, pe Sosa, iproci, s'au rätit. lark' altiiau rämas pe loc, unde skusä dentäi, ales cei mai bätrani, carii nu putea,nice li sä cIdea sä imble, rätäcind den loc in loc, tot pre rangI Marea

15 Niagrä si pe iazerul ei. Si aciia toti rämäsese Goti, Ghepidi, Pivceni siPecinghi si Polovti de pre vânkorie sau de pe prada ostascä s'au numitI e urmä altii si mai departe, spre miazanoapte trägänd, s'au asezunde-i acmu Volinul, Podol si Litva. Altii spre marea, cäriia ii zicMarea Balticum si Venedecum si Marea Prusascä s'au lätit pre acele

20 inteacei câmpi, s'au imprA0iiat, cine§ cu povAtuitorii sli in toate pArtilede lume. Unii au tras la apus 0 s'au a§Azat deasupra Propontului, premalul Asiei, unde cade Pontul Evxinus, adecA Marea NeagrA, la Hales-pontu, Marea Thrachiei la Tarigrad, la Galata 0 la Halchidon. Altii s'aua§Azat in Tarivca, unde sânt astAzi TAtarAi Pericopului 0 Mancop 0 Chefea

25 0 Crâmul vestit ora0 Altii in Trachia, au trecut 0 la Datia, unde sântem noiastAzi Moldovenii §i Muntenii. Si de acei Timbri, cAci au fost aproape deGreci si cA au avut indelungate rAzboaie cu dAn0i, Omiru intru IliatdeIe sale 0Apolonie in stihuri 0 Procopie, Iornandu 0 alti Greci 0 latini istorici de ajuns0 pe larg au scris. Altii pe apa Donului 0 pe Volga in câmpi au trAit. Altii pe

30 apa Buhului, cArii ape Ptolomeiu 0 Solin ii zic Hipanis, 0 pe Nipru 0 peDesna, pe Sona, iproci, s'au lAtit. Iarl altii, in câmpii cei ce §Azuse intAi alescei mai bAtrini, cA de au umblat rAtAciti, au rAmas pre malurile MArii Negre0 pre iazerul Meotidului. Si ace0ea toti rAmAsese Goti, Ghepidu, Pevceni 0Piecinghi 0 Polovtii de pre vângtorie sau dupre pradA ob0eascl s'au numit.

35 Pre urmA altii 0 mai departe, spre amiazAnoapte trAgAnd, s'au a§Azat lalocurile unde astäzi Volinul, Podolia 0 Litva. IarA altii spre mare, cAriimAri ii zice Balticum 0 Venedecum 0 Marea Pruseasa s'au lltit pre acele

www.digibuc.ro

NIAMUL LUI AFET 89

21 v locuri, unde-s acmu Filandii, vezii, Litva, I Zmuzii, Cursii, Prusaciivechi §i Danenii, carii top den Met si den Gomer, feCorul sal, au qit,schimbati cu limba dela turnul Vavilonului.

Asea vom dar sà aràtäm niamul Datilor, carii au e§it la locul acestaa Moldovei §i a Tärgi Rom Anqti; de unde §i cum au nemerit pre acestelocuri, ni-au autat §i pentru alte niamuri, de inceputul lor a scriecu zgbavä cetitorului; socotim cl de aicea ne va agiunge a scrie pre rândmai mult pentru Dachi, ce niam au fostu, cl ni sä pare cä am scris deplin,care nice la un letopigt a tärg noastre, nime n'au amelitat màcar citde putin de acestea ce am scris noi, cu multä osteniall, den oare atecArti streine.

locuri, wide astäzi Filandii, Svezii, Litfa, Zmuzii, Cursii, Prusatii cei vechi0 Danenii, carii toti din Met 0 din feenrul sgu Gomir au git, schimbati culimbile dela räsipa turnului Vavilonului.

Aa darl, pentru O. arkärn neamul Dachilor, care au a§5zat locurile acestea Moldovei 0 a Pill Muntene0i, de unde 0 cum au nemerit pe aceste locuri,

39v ne-au autat 0 alte neamuri I din inceputul lor a scrie, cu znava cititoriului.Socotim, a de acum ne-ar agiunge a scrie mai mult de Dachi, ce neam au fost0 cum au nemerit pe aceste locuri, a ni sl pare ca am scris deplin ; nicila un letopiset al tArli noastre ni sä pare cà n'au amelintat at de putin de ace-stea ce am scris noi in letopisettil nostru cu mare 0 multà osteneall, in multävreme din multe arti streine.

Si acest capitol este tradus tot din Strjkowsk i, /. c., pp. 13-18.

10

15

20

www.digibuc.ro

Pentru Dap

CAP VI

Iara la ce an s'ar fi asezat Datii pre aceste locuri dela zidirea lumii,cu greu iaste a sa adeveri, de vreme ce nime ales väleturile n'au scris;

.5 de au si scris, incä nu sa tocmascu: candu inteun chip Grecii, intealtuchip Ramlenii socotesc anii dela zidirea lumii; iara, cat am putut afla,nu am lasat sä nu scriem.

Pomenit-am mai sus, ca inmultindu-sä niamurile in campii despreMarea Niagra, cat nu incapea in locurile acelea, s'au räschirat. lira

io Ghe0i, Datii, carora le zice Curtius, scriitoriul vietii lui AlexandruMachidon: Dahi, Sahi, Gheti, Massagheti, fiindu cursul ailor dela

lard la anii ce s'ar fi agzat Datii pre aceste locuri dela zidirea lumii cu greuiaste a sd adeveri de vreme cd nimini ales anii nu scrie; iar de au fi scris insdnu sel tocmesc cad 'bite alt chip Grecii, fi int.? alt chip Reimlenii socotesc anii

15 dela zidirea lumii; iard cdt am putut afla n'am lasat nescris

CAP VI

Cum s'au pomenit mai sus, inmultindu-se neamurile in campii aceia de-pre Marea NeagrA, atâta cât nu mai putea inteacele locuri incApea, ci s'auimprlstiiat cu povátuitorii ski pen toate pat-tile de lume. Atuncea Ghetii, Datii,

20 carora le zice Curtius, ce au scris 4 Viiata lui Alexandru Machidon », Dachi,Sahi, Gheti, Massagheti, fiind cursul anilor dela

r : Pentru Dachii de pre aceste locuri, unde-i acmu Moldova 0 Tara Munte-niasci C.

www.digibuc.ro

PENTRU DAT1 91

zadirea lumii 5400, au nemerit pe aceste locuri. Iarä de unde li s'au datacestu nume Dati acestor niamuri, eau descAlecat pre aceste locuri,scrie Strabo historicul zicand: 4 Niamurile despre räsärit, mai vechidecat cele despre apus ». Scriu unii, precum aceste niamuri ce au ne-merit intr'aceste pärti, li s'au zis Dati §i Davi, ce sI intAlege de prelimbA graascA dais, aded rizboiu, cA era acest niam a Datilor foarteräzboinic; precum §i Ghetilor de pre Ghessi, care sA intAlege palitä lunga,CA ghessis, precum au scris Criton, iaste b Anil lunga sau palitä lunga.

22r i odatA cu Datii s'au a§ezat 1 spre aceste locuri §i Ghetii, insA ei maispre räsArit, unde iaste CrAmul acmu; iarA Datii mai spre Dunäre,§i mai spre Tara NemtascA, precum märturisäsc §i cetätile sau orarlelor, care sA hotAräscu tot in slovele dava, cumu-i: Serghi-dava, Deti-dava,Marti-dava, adecA dava lui Serghie, dava lui Datie, dava lui Marco,iproci. Iarä Ghetii era mai cunoscuti Grecilor, deck Datii pre atunce,cici Ghetii mai adese trecând scursurile Dunärii in Dobrogea, ficeamari prIzi, §i in Trachiia, in Tara GreCascA. Dion Pruslu Sofista,prea invätat, au nemerit in pärtile acelea, unde era a§ezati Ghetii, precummArturise§te Filostrat, ce au scris istoria « De lucrurile Ghetilor ». Niamul

zidirea lumii 5400, au nemerit pre aceste locuri, unde santem noi Moldovenii §iMuntenii acum. Iar, de unde li s'ar fi dat acest nume Dati acestor neamuri, ceau descAlecat aceste locuri, scrie Strabon istoricul de zice : « Neamurile despreräsArit mai vechi decat cele despre apus #. Scriu unii, precum aceste neamuripe aceste locuri, li s'au zis Dati §i Davi, ce sà intelege dupa grecie, adea rk-boiu, a era acest neam al Datilor foarte rAzboinic; precum §i Ghetilor despregheghis, mutAnd dui:a grecie s in t care sä intelege palitá lunga ; cl ghesis precumau scris Criton iaste bArnä lunga sau palità lungl. i odata cu Datii au e§it preaceste locuri qi Ghetii, insA ei mai spre rAgrit, spre Marea Neagrä, unde iasteCramul; iar Data spre Dunäre §i mai spre Tara Nemteascl, precum märtu-

4or risesc I li cetatile §i ora§Ale lor, care sl hotäräsc tot in dove dava, cumu-i Serghie-dava, Deti-dava, Marti-dava, cum s'ar zice dava lui Serghie, dava lui Datie, a luiMarco, iproci. Iarl Ghetii era mai cunoscuti Grecilor pe acea vreme, dedtDatii, pentrua Ghetii mai ades trecAnd cursurile Dunlrii peste Dungse in Do-brogea, acea mari prAzi §i in Trachia Thai Grece§ti. Dion Pruseu Sofista,prea invätat, au nemerit in pIrtile acelea unde era Ghetii a§lzati, care precummärturise§te Filostrat au scris istorie « De lucrurile Ghetilor ». Neamul

x6: Cufista A si C.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


acesta, vechii Dati sau rämâ§ita Gotilor; cà totodatà sintu stiuti: Datii,Ghetii i Gotii, rnârturiseste Tolpentin din Dion, la viata lui Domic, iproci.

Iara hotarale Datiei despre räsArit era apa Nistrul, ce sl cherna Tiras;despre miazAzi Marea Niagrä i Dunärea; despre apus Panoniia, unde-iacmu Buda; despre miazanoapte Morava si Podoliia in criiia lesascä,unde iaste i Camenita. Santu oarecare istorici, caHi dau si Podoliia §icâmpii peste Nistru, pânä in Buh, i peste Dunäre Misiile amandoaA,unde zicem acmu Dobrogea i o parte de Dirac, sl fie tot de Datiia.

Pre un niam ce le zic Boei, Tavristi si Scorditii, ce au esit denlo sämintiia Frantozilor, §i träia pre langI apa Sava 0 Drava; improtiva

acestora s'au fadicat Datii i i-au supus; ce pre unnA, impärtindu-sä,Scordestii s'au imprietenit cu Datii i präda in Dobrogea i in pârtilePanoniei, unde-i acmu Tara Unguriascâ; de aceste märturise§te Bonfin.De acesti Dati pomeneste Cvint Curtius, istoricul de faptele lui Ale-

15 xandru Machedon, cum am scris mai sus, insl nu aceia Alexandriemin6unoasä, ce-i pre limba româniasa pling. de basne. El scrie el sintuvinit Sahi, Dahi, Gheti, Massagheti, tot un niam, I când hick' lumea z2vtoatâ era mai rarA in oameni. i denteace§tie Dahi, noi zicem Dachi,precum zic i Grecii; iarg. Latinii i Lesii zic Dati, den care niam sint

20 Sasii den Ardial. i era si-aicea in tail la noi Sasi, parià nu demultu;

acesta, vechii Dati sau 11111101a Gotilor; cA totodatA sant stiuti Datii, GhetiiGotii, marturiseste Topeltin din Dion, la viata lui Domiacli si a lui

Traian, Iu lie Capitolin in viata lui Maximin, iproci.Iarâ hotarâle Datiei despre rAsArit era. apa Nistrul, la istoricii cei vechi

25 Teras sl numeste; despre amiazAzi Marea NeagrA i Dunn-ea; despre apusPanonia, acum Wale Budii; despre amiazInoapte Morava si Podolia in crAiialesascA, unde iaste i Camenita. Sant o seaznA de istorici, carii dau si Podolia

campii peste Nistru, panA la apa Buhului, i peste Dun Are Misiile aman-doao, carele sA chiamA Dobrogea, i o parte de Iliric O. fie fost tot de Datiia.

30 De ace§ti Dati pomene§te i Cvintus Curtius, istoricul de faptele lui Ale-xandru Machidon, cum am pomenit mai sus, insA nu Alixandriia mincinoasä,care iaste si pre limbI rumaneascA plinA de basne. El scrie: Sahi, Dati, Ghetti,Massagheti, tot unii, sant veniti, cum s'au zis, cand IncA lumea era mai rarAin oameni. Si dinteacesti Dahi, noi zicem i Grecii zic Dachi; iar Latinii

35 Lesii zic Datii, dintru carii sA trag Sasii din Ardeal. i panA nu demult au fostaicea la noi in tad.;

: rlmä§ita Ghetilor C.

www.digibuc.ro

PENTRU DATI 93

iara. la satele cele hänesti in Bugac, si acmu sint de le zic Testabani,el sa trag de acel niam, si au mari istorici marturi. Limba lor iata aseaveche era, dela impartirea limbilor dela zidirea turnului la Vavilon. Auprice Sasii cu Nemtii: carii sintu mai vechi de clansii ? Sasii zic ca Nemtiiau luat limba dela dansii, iara Nemtii zic ea Sasii dela clansi au esit 5

den Saxonia; ce aceste prici le lasam la dansii; noi numai pomenimcat slujeste randului nostru la scrisoarea letopisätului nostru.

Acesti Dati sau Dachi, cum am aratat mai sus, cu 400 de ani de mainainte de Nasterea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos,s'au asezat pre aceste locuri, si avand megiiasi pe Gheti, impreunandu-sa iola un loc, trecea Dunärea, si multe prazi si stricaciuni fäcea in partilestapanirii Ramului, el sä facea cu totii ca la doaä sute de mii de oaste.

Iarä Avgust Chesariu, intaiul imparat a Ramului si a toata lumea,dupa ce s'au stracat si s'au mutat stapaniia Ramului Ca de obste, pe acaruia vreme au nAscut Domnul nostru Isus Hristos, precum aura' 15

iar la satele cele hanesti la Bugac, 0 acum sant de le zic Testabanii, cA sAtrag i au mare istorici martori. Limba lor iarA qa veche, cum am arAtat cands'au despArtit limbile dela zidirea turnului Vavilonului. Au price Sasii cuNemtii, pentru mai de multe vacuri, cine sant mai vechi de dan0i ?

4ov Ce0ea cA Nemtii au luat dela dan0i limba, l iar Nemtii zic ea* Sasii dela 20

dan0i au git din Saxonia; ci aceste prici le lAsAm la dan0i; noi vom pomenicat sluja§te randul nostru la letopisetul nostru.

Ace0i Dati sau Dachi, cum s'au arAtat mai sus, cu 400 0 mai bine de animai nainte de intruparea Domnului 0 Mantuitorului nostni Isus Hristos, s'auqlzat pre aceste locuri, 0 avand megiia0 pe Gheti, impreunandu-se la un loc 25

trecea DunArea, 0 multe prAzi fAcea in pArtile stApanirii Ramului. Ca zoo.000de oaste sA fAcea de toti de pre un neam ce le zic Boi, Tlavistri si Scurdastii,carii au esit din semintiia Frantozilor si traia pe apa Travei si Savei; impo-triva acestora s'au radicat Datii de i-au supus; 0 pre urmI impArtindu-seScurdistii, sA tovAroqiia cu Datii de prAda Dobrogea in partile Panonii, unde 30iaste acum Tara UngureascI; acestea mArturise§te Bomfin.

lark deaca au stAtut intaiul monarhul al Ramului §i a toad lumea, AvgustChesar, dui:4 ce s'au mutat 0 s'au stricat stApaniia Ramului cea de ob0e, pea cArui vreme au nAscut cu intrupare Mantuitoriul lumii Domnul nostru IsusHristos, precum calla 35

Is: s'au nAscut C. 27: Boit B.

www.digibuc.ro


beserica noastrá in sara näscutului : flgrSCTK 1,3,1-1H0 F4thw Tit8Iow8 H/Isfmnii adecä: « Avgust insu0 stäpanind pre pämäntu »; acest impärat,Avgust Chesariu, au pornit impotriva Dachilor oaste 50.000 cu oameniisäi Curio 0 pe urnag. cu Lucul, carii au sträbätut cu oqtile ramlenesti

5 panä la marginile Donului 0 la Marea Niagrà i abiia au supus preDachi supt ascultarea impáfátiii Itamului, de au cAutat Datii a darebir la visteriia impärätii Râmului.

Iarà scrie Ioan cel Mare in istoriia « De raroade » zicând: 0 Gottii laostrovul Scandanavii sau Scandiia, curund dupä potop s'au a§ezat ».

lo Iarl Ammiia Marchel, la carte XXVII, cu socotiala a tuturor j z3rscriitorilor ailor, precum Datii sintu mai vechi decat Ungurii, venitila Ardial i in locurile acestea unde sintem noi; cà, in vremea ce vinisäDatii pe aicea, nu era in Tara Unguriascl niceun Ungur; iarà Datiicu câteva sute de ai mainte de Hristos, cum am scris mai sus, au

15 tinut aceste locuri Ora la Traian, impäratul RAmului, precum vomscrie la rindul ski. Si Flip, tatul lui Alexandru Machedon, precummärturiseste Iornand, legand pace cu Gotii, si-au luat i fämee pre Sco-dopa, fata lui Gottil, craiul Gotilor, cum cu legätura aceia intäriascäimpär4iia Machedoniei. Iarä Daiia, zice Iornandu, Datia cea veche,

20 biserica noastrà in vecerniia agiunului Na§terii: S S__sr _cT_ umolo HiPMACTBririlpor

HA 3IMMI iproci, adea: Avgust insu0 stäpanind pe plmint; acest AvgustChesar au trimis impotriva Dachilor 5o.000 de oaste cu hatmanii sli cu Curio

pe urml cu Luculus, carii au sträbätut cu o§tile Ithmului panä la marginileDonului i la Marea Neagrä i abiia au supus pe Dachi supt ascultarea

25 impgrätii ItAmului, de au autat Datilor a da i bir imparatilor Ramului.hit scrie Mann cel Mare in istoriia « De raroadele » de zice: « Gottii la

istovul Scandinavii sau Scandiia, curind dupa potop s'au a§Azat ».Iarà Amie Marchel, la cartea XXVII, cu socoteala tuturor scriitorilor ani-

lor, precum Datii ant mai vechi decat Ungurii veniti in täräle Ungurqti, laao Ardeal i in pärtile acestea unde sAntem noi; cà pe ce vreme nemerise Datii

inteaceste pärti, iar in Tara Ungureasca niciun Ungur nu era; iarä Datii,precum am scris, mai innainte de Hristos cu cateva sute de ani au tinut acestetari 'Aril la Traiian, implratul Inmului, de care vom scrie la rindul ski. SiFilip Machidoneanul, tatäl lui Alexandru Machidon precum märturiswe

35 Iornaldu, legind pace cu Gottii, 0-au luat flmee pre Medopa, fata lui Gotin,craiul Gotilor, ca cu legltura aceia sà sä intäreascl impArAtiia Machidonenilor.ha de Datia, zice Iornald: Datia cea veche,

41r

www.digibuc.ro

PENTRU DAT1 95

care o stäpanesc acmu si näroadele Ghepidilor, care loc stä in videreMissii, ce-i zicem Dobrogea acmu, peste Dunäre, ca cu un brau impre-giuratà, doal di numai avand, acestea locuri a s'au chemat unde-iacmu Moldova, Tara MunteniascI si Ardialul; care si Iu lie Capitol la« Viata lui Maxim * si Elie Spartu intru o Viata lui Antonin » impäratilorRâmului, si Filip Melanhtu, tot asea märturisäsc de zic: « Datii eraunde sintu acmu 7 cetäti »; cu carii si Martin Ieziler zicând: « SA socotescArdelenii de rizboinici Evropii acestiia, cu Moldovenii si cu Munteniisintu vechi Dati ». Märturiseste si Ieronim Canin de Dati, zicând:« Ghetii sau Datii tot locul au stIpanit, care inchide asfäzi Ardialul,Tara MunteniascI si Tara Moldovii ».

lark' nu multä vreme trecand dupa moarte lui Avgustu Chesariusi altor impgrati rämlenesti, in anul dela Hristos 88, in zilele lui Do-mentiian implrat, s'au rocosit Datii asupra impärätiei RAmului; trecândDunärea, lovit-au cu ostile in Dobrogea, unde era Ulpius Sabinulderegätoriu dela impäratii Râmului de pazA despre Dati, si prädargDobrogea peste tot, si omorirl si pre acel deregkoriu, ce era de pazä,cum s'au pomenit ; iarà craiu Datilor era anume Decheval. Iarä intälegand

5

10

15

care o stApanesc acum 0 noroadele Ghepidilor, care loc stA in vedereaMisii, ce-i zic Dobrogea acum, peste DunAre cu muntii ca cu un beau 20impregiuratA, doarA cat numai avand aceste locuri a s'au chiemat, undeiaste acum Moldova 0 Tara Munteneasa 0 Ardealul; care 0 Iulie Capitolla a Viata lui Maxim » 0 Elie Spart in « Viata lui Antonin* impAratilorRamului 0 Filip Melanhtu" tot aa mArturisesc de zicu: o Datii era acum,unde skit 7 cetAti*, cu care 0 Martin Iezeleftu zice: o SA socotesc Ardelenii 25de rAzboinici Evropii, ace0iia cu Moldovenii 0 cu Muntenii sant vechiDati ». Iarl aicea mArturise0e 0 Gherolan Cachin de Dati zicand: « Datii sauGhetii tot locul au stApinit, care coprinde astAzi Ardealul, Moldova 0 TaraMunteneascA ».

lark dup1 moartea lui Avgust Chesariu 0 altor impArati romani, stand im- 30parat Dominchiian, in cursul anilor dela Hristos 88, s'au roco0t Datii asupraimpArAtiei Ramului; 0 trecand Durarea cu Wile lor, au lovit in Dobrogea,uncle era ispravnic pus de impAratii Ramului pentru paza despre Dati, OpiusSabinul; prinsu-l-au viu Datii pe acel Opius 0 l-au omorit; prAdat-au toatàDobrogea, avand craiu pe acele vremi Datii pre Decheval. De ae"asta intelegand 35

13: So C. x6: impfiritia C.

www.digibuc.ro

96 LETOPISETUL TXRII MOLDOVEI

Domentian, imparatul Ramului, de rocosirea Datilor cu craiul lor,socoti sa nu ramae in ocará numele sau de Dati, fiind birnici lui,si au purces cu osti asupra Datilor, avand hatman ostilor sale pre AvrilieFuscu. I Si sosind la Mile, indata facura pod de vasa, legate cu cosuri

5 pline de piatra, peste Dunare, si de sirgu trecu cu ()stile sale si FuscuDomentiian. lark' Dachii cu craiul sau Decheval, hick' fiind gata, laDunäre li-au esit innainte Ranalenilor; i (land razboiu de imbe partile,cu multa varsare de singe, ramas-au izbanda la Dati, si luarä toata tabaraRamlenilor; i s'au intorsu Domentiian impärat cu multä rusine

10 la Ram.Scriu unii de zic cä Domentiian, vrand sal acopara ocara i sa ZiCá

ca el au biruit pre Dati, poroncit-au sa-i iasa in tampinare tot.orasulRamul, ca unui biruitoriu sä-i faca cinste; ce mai mare ocara i batkocuräau adus asupra sa Domintiian impärat cu acea fah' a lui minCunoasä.

15 N'au mai cutezat apoi Domintiian a face razboiu cu Datii, ce Inca aulegat de le da i bir Datilor; si au luat bir in zo de ani si mai bine Datiidela Ramleni Ora' au statut Traian impärat Ramului, de au batutau spartu pre Dati de pre aceste locuri, ca prada Datii tarale ce era in-chinate la imparätiia Ramului. Pentru aceia au luat bir, precum i Lesii

20 Domintiian impArat, au socotit sI nu sA lag in ocara Datilor, carii si birniciera Datii impAratilor Râmului; au purces singur cu wile sale asupra lui De-cheval, craiul Dachilor, si era hatman lui Domentiian impAratul Avrelii Fusc.

dupa ce au sosit ostile râmlenesti, cu Dometiian impAratul, la Iliric, aufAcut pod peste Dunäre din vase si cosuri umplute cu piatrA, si de sarg trecurA

25 ostile lui Dometiian cu hatmanul kr Avrelii Fosco. Ci i Datii cu craiul lorDecheval era cu ()stile sale gata la Dun Are; i s'au fAcut un rA3boiu mare deamandoao partile cu mare värsare de sânge i biruirA Datii pre I RâmlenirAsipirà de le-au luat toatA tabAra; iarl Domentiian s'au intors rusinatla Râm.

30 InsA au socotit Domentiian imparatul sA amistuiascA despre Râmbeniocara sa, s'au arAtat cà s'au inturnat cu izbAndA; ci aceia mai multa ocaràbatgocura i-au arAtat asupra sa Dometiian.

Ce pre urrnI i-au cAutat lui Domentiian a da o suma de bani din vistieriiaRâmului Datilor, cum si in vremile noastre da Moscalii i Lesii TAtarAlor co-

35 joace sA nu le prade tArAle; cà prada i Datii cu cAlArimea tArAle supuse

8: mare virsare C.

237

45"

www.digibuc.ro

PENTRU DATI 97

si Moscalii p aril nu demultu, ce acmu in zilele noastre, da cojoaceTätarbilor, sl nu le prade Or% le, scrie Topeltin.

hi% pecetea Datilor era doi lei cu gurile ascate unul spre altul, sidiasupra lor era coroane.

Tr-lit-au Datii pre aceste locuri cinci sute si mai bine de ani. Decis'au ilsipit Datii de pre aceste locuri de puterea lui Traian C''au vinit¿supra lor.

5

irnplrätiei Rirnului zo de ani panà la rIsipa lor de Traiian si lua Datii birdin vistieriia Ramului, scrie Topeltin.

Iarä semnul sau pecetea Datilor era 2 lei impotrivl unul altuia cu gurile 10ascate, §i desupra leilor coroara, precurn pentru deschisul mintii s'au zu-gravit sterna m.o., cum vezi aici.

Trlit-au Datii duà pre aceste locuri soo de ani, pânä la Asipa lor de Traiianimpkratul Rhrnului.

Capitolul este alcätuit din extrase copiate sau traduse din: Miron Costi n,1. c., p.19, 25, 26;Antonii Bonfinii, Historia Pannonica, p.5, 14, 24 si Lau_rentius Toppeltinus, Ortgines et occasus Transsylvanorum, p. 8, 24, 74,75 §i 76.

7

www.digibuc.ro

Pentru impdrätiia Rdmului fi pentru hotardli et

CAP VII

Impärltiia Ramului, cAriia in putere 0 in lätime n'au fost nicio im-parAtie de cand iaste lumea, cite§te istoriile lUmului 0 a lumii §i vei

5 afla de märimea ei? 0 altä mai mare impàrätie decat aCasta n'au fost.De easta impgiltie afla-vei 0 la proroci, ales la Daniil cu dezlegareavisului I lui Navohodonosor, impäratul Asiriii. De gasta impliätieafla-vei ca cântä 0 svinta beserica a noastrà, in sara Na§terii Domnului0 DumnezAului nostru Isus Hristos: &Niel, eAlltio IIMACTIt8101118

10 HA SWIM, adecà: Avgust singur domniia pre pgmAntu, iproci.

Aicea veni rdndul HI pomenim de Traiian Impdratul Rdmului carele au venitasupra lui Decheval craiul Dalilor de au descdlecat cu Rdmleni tdrdle Datilor,pomenind intdi de impdrdliia Rdmului fi de hotardle ei pentru mai defchisd

voroavd a istorii noastre

15 CAP VII

Implrâtia Râmului clriia putere si atime asemenea n'au fost nicio impä-rátie de cAnd iaste lumea, de mArirea ei citeste toate istoriile lumii, mai marenu vei afla alta nici pre aceste vacuri de acum, nici In cele trecute. De a:astàimplatie vei afla si prorocii, ales la Daniil Prorocul, cu dezlegarea visului

20 lui Navohodonosor, impäratul Asiriei. De ae'astä impArAtie cântl si santabiserica la vecerniia Nasterii Domnului Dumnezeu si Mântuitoriul Isus Hri-stos: fiarscil lemma aawc-raorapoy Fid BEINAH aded.: Avgust singur stlpinindplmântul.

4: istoriile lumii C.

24r

www.digibuc.ro

PENTRU IMPARATIIA RAMULUI 99

Acest Avgust, impärat Ramului, au stätut cel intai dupä stäpfiniia ceade obste, de satuia Râmul cu ob§te. In zilele acestuia, au näscut HristosMfintuitoriul lumii den Prea curata Feèoarl Manila.

Numele säu sä trage de pre orasul Roma, noi zicem Râmul, careoras iaste in Italia pe apa Tivrului. hi% inceputul impärgtiei acestiia 5

iaste den Troada, care o au räsipit-o Elenii, avand multä vreme räzboiucu Troadenii, pentru räpirea Elenii, fAmeii lui Menelau, de Alexandru,fie'orul lui Priam, impäratul Troadei; pentru care fämee sä o intoarcIdomnu-slu, de unde o räpisä, pururea svätuia doi domni de Troada,anume: Antenor i Enea, ce mAzdind pre alti domni svetnici feCorul lui ioPriam, sä nu dea pre Elena, s'au träglnat svada pan/ la stängerea de tota Troadei. i n'au häläduit nime altul, nice in cetate, nice in olatele ei,färä acesti doi, ce s'au pomenit, Antenor i Enea cu gloatele lor; ori cl§tiia Grecii sau Elenii cä acesti doi domni svätuia spre bine pe Troadeni,

i-au läsat de nu i-au gonit, ori ei, cunoscând la ce trage lucrul, s'au 15

phit de vreme; 0 au e§it cu oamenii säi, i s'au incärcat in vase, 0 s'audus in lume. Deci Antenor au descälecat Venetiia pre pämäntul Italiii.

42r Acest Avgust, implratul Râmului, au impättit intâi dui:4 stapânirea ceade ob§te, de sä stApIniia Rimul cu sfetnici de ob§te. i in zilele acestuiaau näscut i Mantuitoriul lumii, Fiiul si cuvantul lui Dumnezeu, din Prea- 20curata Fe6oarà Mariia.

Numele ski sä trage dupg orasul Roma, cum zicem noi Rämul, care oraliaste in Italia, pre apa Tivrului, curatoare in Marea Alba, cu cale de ckevazile mai jos de Ram, din izvorul muntilor Italiei inceput. Iarà inceputul acestiiimparatii iaste dela Italia care iaste mai veche deck Ramul si deck ince- 25putul acestii imparätii iaste din Troada, care o au räsipit Elinii sau Grecii,trägand multa vreme räzboi cu Troadenii, pentru mare strambatate a lor cesä fäcuse Troadenii cu furti§agul Elenii, femeii lui Menelau, de AlixandruParis, fe6orul lui Priam, imphatul Troadei, care fámee sä sä. intoara Gre-cilor pururea sfltuia doi domni din Troada: Antenor i Enea. Ci mAzdind pre 30alti sfetnici domni feCorul lui Priiam sa tie cu dânsul, sä nu dea pre Elena,s'au träglnat sfada Ora la de tot stingerea a Troadei. Cât nimini n'au hall-duit, nici cetatea, nici olatele ei, Para numai acesti doi domni, ce s'au pomenit,Antenor si Eneas cu gloata lor; ori el stiind Grecii cà aceia sfatuia spre binesi nu i-au gonit, ori ca ei, ca niste oameni cunoscatori la ce trage lucrul, s'au 35plzit mai de vreme si au e§it cu eagle i cu oamenii sli inarcati in vase. Dincarii Antenor au descalecat Venetiia in pámantul Italiei.

7.

www.digibuc.ro

I 00 LETOPISETUL TAM MOLDOVEI

Iari Eneas pogorind mai gos, au abitut la marginea iar a Italiii, undedomniia Latin Craiul o parte de Italiia. Indemnat si de prorocii lorpiginesti, au inceput svadi cu acel craiu anume Latin, dupl a ciruianume si numeste limba lätiniascä.

5 Nu era acele locuri, pre atunci, cu oameni desi asezate, si singurcraiul imbItrinit de zili, numai o fati den trupul sill avea si era logoditädupa un domnu de Italia, anume Turnus, si era multi domni de Italiia Inepriiatini; pre aciia i-au tras Enea in partea sa improtiva lui Turnus,si a lui Latin Craiu, si cu rizboae, cu multi virsare de singe, au biruit

10 pre Turnus, Ora au si perit Turnus in räzboiu. Deci au cäutat luiLatin Craiu, a priimi pe Troadeni in tara sa in Italia, si pre Enea ginirein locul lui Turnus, 6 lui Enea ii murisi fimeia de groazi, cind au vizutarzind de toate pirtile cetatea Troada. i s'au ficut Troadenii moseniItaliii asezati si legati intre sine, si triiasci. Troadenii pre limba si pra-

15 vila de giudet a Italiianilor si Italiianii si priimasci bozii si rugile, siobie'aiurile de beserici a Troadenilor.

Deci den Enea si den fata lui Latin Craid, iaste den simintie insämintie niscuti doi frati, anume: Romul si Rem. Acestia au urzit

Iar Enea pogorind mai jos, au abitut la margini iar a Italiei, unde stapiniia20 Latinus craiul o parte de Italia. i indemnat si de prorocii lui cei piginesti,

au inceput sfadà cu acel craiu, anume Latinus, de pre a arului numele silimba latineascl.

Nu era locurile acelea asa cu oameni multi, pre acele vremi, si singurcraiul imbâtrinit in zile, numai o fatä avind din trupul lui, ce era logoditä

25 dupi un domn de Italia, anume Turnus, care avea multi nepriiateni domni deItalia; pre aceia i-au tras Enea in toväräsie improtiva lui Turnus si a lui Latincraiul, si prin câteva räzboae, cu multä vIrsare de sAnge, infrângind pre Tur-nus pina si la perirea lui in rAzboi. Numai ce au autat lui Latinus craiul 1 apriimi pre Troadeni in tara sa, in Italia, si pre Enea ginere in locul lui Turnus,

30 cl lui Enea ii murise Doamna de groazà, and au vlzut arzând de toate partileTroada. Asa s'au facut Troadenii mosneni Italiei, aslzati si legati intru sinecu Italiianii, sl traiasa Troadenii pre limba si pe pravilele de judete a Ita-lianilor, si Italiianii si priimeasci bozii si rugile si obiceiurile de biserica Troa-denilor.

35 *i. dintr'acest Enea cu fata lui Latin craiul, din neam in neam s'au niscutdoi frati, anume : Romul si Rem, carii au urzit

8; aciia domni C.

24v

42°

www.digibuc.ro

25r


orasul Ramul, pre giumatate Romul si pre gumatate Rem. Si Inca neinnal-sate fiind zidiurile, au vinit inteo zi Rem sä vazI sporiul lucrului fra-tine-sau, dencatro zadiia Romul, si vrand sa faca saga, au skit pestezidiul fratine-säu; iara frate-sau, in loc land sarrinu si piezi rai ora-sului, apuca un fuste, si lovi pe frate-sau Rem prin mijlocul trupului, 5

si cazu mortu la palmantu.Iara Romul, stand diasupra trupului, i-au zis: « Asea sa petriacä

toti caHi ar vrea sa sae zidiurile acestea ». Si au ramas singur Romulurzitoriu orasului si craiei, dupa a caruia nume iaste orasul Roma sauRamul, cum zicem noi, si dupa oras si numele imparätiei. 1.0

Fost-au gastà imparätie de inceputul ei supt craiu dela Romul,craiul cel dental., pana la Tarcvinie Superbus, adecl mandrul. Iara unfi'Cor acelui Tarcvinie Mandrul, au flcut sill unii doamne, la casa ei,nefiind domnu-sau acasa. Si dupa aceia silk', acea doamna, anume Lu-cretiia, den pat nu s'au sculpt, ce de sirgu au scris la barbatul ei, unde 15

era, si la un unchiu al sau, ce era vestit svetnic la Ram, anume Brut,sa vie cum mai de sirgu la dansa, ca i-i despre moarte. Si dacl vinirá 0intrarä in ma unchiul acei färnei si barbatul ei, I iarl ia au zis:

Roma orasul, zidind pre jumatate Romul si pre jurnatate din oras Rem. Si IncIneinnAltate zidurile, au venit inteo zi Rem sl vag sporiul lucrului frAtine-gu, 20in partea unde lucra Romul, si vrand sa faca saga, au grit peste zidulfrAtine-gu rfizAnd; indatA frate-gu Romul, luund semn de piezi rele orasului,au apucat un fuste si au lovit pe frate-gu Rem prin mijlocul trupului, si aucAzut Rem mort de ranA.

Iar Romul asupra trupului stand, au strigat: « Asa g petreacA tot carele 25va vrea sa sae zidurile acestea ». Si au stAtut insusi Romul urzitoriu si orasului0 crAii; de pe a cAruia nume iaste si numele orasului Roma pAnA astAzi si de-spre oras si numele impArAtiei.

Fost-au aCastl impArAtie inceputul sau dela Romul, craiul dintAi, suptcrai pAnä la Tarcvinie cel MAndru, RAmlenii ii zic Tarcvinus Superbus, adecA 30

.mAndrul. Aceluia un feCor ce aveau au fAcut silA noaptea la casa unui domn,nefiind acag domnul, anume doamnei sale Lucretia. Carea dupa acea silldin pat nu s'au mai sculat, ci au scris la bArbatu-gu, unde era, si la unchiu-säu, vestit sfetnic pre atunce in Râm, anume Brut, sA vie mai de sArg la dAnsa,cA iaste spre moarte. Si, deaca au sosit si au intrat in casA si unchiul si bArbatul 35Lucretii, i-au zis:

xx: dela din B. x6: svetnic si sinatoriu C.

www.digibuc.ro


# Nu va apropiiati de patul mieu, spurcat de fiCorul lui Tarcvinie; ce, deiaste trupul silit, nevinovatii mele, moartea mea va fi martur». i scoasaun cutit de supt perinä ce-1 gatisa de aceia triaba, si s'au lovit in inemäsi dupa cateva 6asuri au murit; ca n'au gandit de moarte ca aceia nice

5 barbatul, nice unchiu-sau, ce 0111 a naväli O. apuce cutitul, ia s'augiunghiat.

Facutu-s'au o zarva mare in tot orasul de fapta aceia, aratand tuturorcutitul cruntu de singele nevinovatei famei si salä, si statu tot Ramulsi olatele de au giurat cu Brut, ca sa nu mai sufarä crai peste insi mai

lo mare. Iara Tarcvinie Imparatul, urit si parasit de toti svetnicii si slu-jitorii lui, pentru spurcata fapta, au fugit la Frantozi. i dela aciia landagiutor, s'au ispitit cu sila sl apuce imparatiia Rainului, ce tot in desertus'au intorsu, gonit si rasipit si n'au mai dobfindit C'au pierdut in viiatalui, nice el, nice altul. *i de atunce s'au carmuit acea imparatie tot cu

15 sfatul sinatorilor, pang la Avgust Chesariu, cinci sute si mai binede ani.

De mirat lucru cà aCasta impärätie, la statul si latimea ei cat au vinittot inteacele cinci sute de ani den carma svetnicilor. i alegea ei cusvatul, den an in an, ate doi mai mari, carora le zicea consuli,

20 4 IngAduiti, nu vA apropiiati de patul mieu spurcat de feCorul lui Tarcvinie;iar trupul de iaste 0 silit, nevinei mele moartea mea va fi martor ». i auscos cutit de supt perinA, gAtit de acea treabA, 0 s'au lovit cu cutitul In inimA;au nävälit bArbatul 0 unchiu-sAu la pat, ci in de§Art I cA clzuse cutitul curana adânc, din care rang in câteva Casuri au murit Lucretia.

25 FAcut-au mare zarvA 0 turburare In tot oracul de o faptA ca aceia 0 s'austrâns tot ora4ul la Brut, cAroru s'au arAtat fapta feCorului lui craiu 0 cutitulcrunt de sângele nevinovatei fAmei 0 sila; au stAtut tot Râmul 0 olatele deau giurat cu Brut, ca sl nu mai sufere crai asupra bor. Iar Tarcvinie craiul,urit 0 parAsit de toti slujitorii lui, pentru spurcata faptl 0 Oa aceia, au fugit

30 la Frantozi, dela carii luund ajutoriu, s'au ispitit cu sila sA apuce scaunulcall Râmului; ci tot gonit 0 rAsipit s'au intors 0 n'au mai dobAndit ce au pier-dut in toatI vieata sa, nici el, nici altul. i de atuncea s'au cArmuit acea crAietot supt sfatul sinatorilor, pAnA la Avgust Chesariul, 500 0 mai bine de ani,precum 0 acum sl cArmuesc Venetiianii.

35 De mirat lucru cl aCastA impArAtie, la câtA putere 0 lAtime au venit totintr'acele sute de ani de supt cirma sfetnicior au crescut. i alegea ei cu sfa-tul, din an In an, ate doi mai mari, cArora cu numele boerii le zicea consules,

43r

www.digibuc.ro


adecA capetele svatului; 0 mai mare era acestu nume consuli deck impA-rator; cl acestu nume implrator era a hatmanilor, caHi mergea in vr'oparte cu otile. lark dacl sA intorcea den oti acasl, nu sA mai chernaimpAratori, ce iarà pre numele lui sä numiia; imperator sä zice poron-citoriu. IarA pe urmA, pentru izb Anzi ce fAcea acei imperatori, s'au 5

numit impAratii, 0 au e0t mai mare 0 mai de cinste numele impAra-tilor deck a crailor.

HotarAle ace§tii impArg ii a ItArnului, mai necuprinsä sintu, a nucu munti sau cu ape curAtoare, cum vedem acmu, cA despartu crAii

2 -v de call i impArAtii de impArAtii, ce den toate pArti au fostu hotarul iomarea, ocheanul, care incungiurl pAmintul. Incep And den pärtiledespre miazänoapte, ochianul cela ce incungiurá Englitera, 0 tot acelaochean i despre apus i despre Hipaniia i Portogaliia, i despre apussA trage tot acela ochian, incungiurAnd tot pAmAntul despre amiazAzi,pe dui:4 Africa, noi zicem Barbarezii, Oa vine la Marea Ro0e, care Isiaste intre Eghipt i Araviia. Cite impArAtii, crAii, domnii i àri sintude le incungiurl ochianul, precum s'au pomenit mai sus, toate suptascultarea impArAtiii RAmului au fost.

adecl capetele sfatului, consilius latingte iaste sfatul; qi mai mare era acestmime de boierie consul cleat impArator; cà acest nume imperator era hat- 20manilor, carii ducea in vr'o parte o§tile §i era cu acest nume numai paná erain oaste. lark deaca sà intorcea acas6 sau la Ram, nimini nu sà numiia impe-ratori, ci iarà pe numele lui ce avea dintaiu. Imperator va sl zicä poruncitor,care nume apoi, acei imperatori adea hatmani au clzut pentru mare izbAndàce fäcea de sA numesc impäratii cu dinsul, 0 au git mai mare 0 mai de cinste 25deck numele crailor.

HotarAle ace0ii impAratii, a Ramului, mai necuprinse shut, ca nu cu nis-careva rnunti sau ape curAtoare, cum vedem acum, care desparte cräii decrali, i impArAtii de implrätii, ei din toate pIrtile i-au fost hotar marea, ochia-nul, carele incungiura pamantul. Incepand din plrtile despre miazlnoapte, 30ochianul cel ce incungiurà Engletera, 9i tot acel ochian pe despre apus

43° pe dui:a Ispania i Portogaliia i despre pArtile apusului sà trage totacel ochiian, incungiurAnd tot parnantul despre amiazAzi, pe dui:4 Africa,noi zicem Barbarezii, pAnA vine la Marea Ro0e, care iaste Intre Eghipet

intre Aravia. Cate împäràçii, cräii, domnii, i äri sant de le incun- 35giurA ochianul, precum s'au pomenit mai sus, toate supt ascultarea RAmuluiau fost.

www.digibuc.ro


Led mai spre rasarit dela Marea Ro0e, dela ochianul de amiazäzi,täind pre uscat: Araviia, Assiriia, panä la muntele Caucas, intre Hindii0 Parthii, 0 'Ana in Marea Caspiia, cu Armeniile amandoak 0ate täri sintu intre Marea Caspiii 0 Marea Niagra: Ghiurgii,

5 Mengrili, Cerchezii 0 alte färi, 0 de acolo apa Donul 0 Volha, toatesupt ascultarea Ramului au fostu 1 Si dela Tartariia cea Mare, ce sazice acmu Iuzbec, hanii cei mari dela Ram lua stiag de Mull. Numaicu Hindiia n'au incheiat lumea toatä despre rasarit. Si viniia 0 de acolomulte tari sa sa inchine; ce dela o vreme nice 0-ii mai primiia dela locuri

lo aa departate. Si unghiul cestalaltu la ochian, unde sintu acmu Svezii0 Daniia, 0 unghiul spre apa Renului, pre aceste OH nemtästi, ca 0Svezii 0 Danii tot Nemti sintu, 0 un niam nu i-au putut supune niceinteun chip Ramlenii pang la indreptatul acei imparatii in multeparti. Si cata oaste au pierdut cu Nemtii, batand räzboae, cu ceia

15 parte de lume, nu o ar fi pierdut. Tug numai o parte de Nemti supu0nu au fostu, iara cat tine Renul apa 0 acele ce sintu piste apa Re-nului, multe locuri au fostu supus, cum 0 Englitera, Frantozii 0 toatäHiwaniia.

Inca mai spre rasarit dela Marea Ro0e, dela ochianul dela amiazäzi, taind20 pre uscat 'Anna Araviia, Assiia, Siriia, panà la muntele Cafcas, intre Handii

0 Parthi, 0 de acolo panä in marea ce sä chiama Caspia 0 Marea Neagra:Giurgii, Mingreli, Cerchezii §i d'alte tari, 0 de acolo apa Donul qi Volha,toate supt ascultarea Ramului au fost. Si dela Tartariia cea Mare, ce sa ziceacum Iuzbec, hanii cei mari dela Ram lua steag de hanie. Cu Handiia numai

25 n'au incheiat lumea toata despre rasarit. Si veniia 0 de acolo multe OH sä sefrichine; ci dela o vreme nu 0-i mai priimiia ca locuri depärtate. Si unghiulcestalalt la ochiian pre unde sant acum Svezii 0 Daniia, 0 unghiul spre apaRenului, pre aceste tari nemte0i, ca Svezii 0 Danii tot Nemti sant §iun neam, nu i-au putut supune Ramlenii nici inteun chip, panä la indrep-

30 tatul acei imparatii in multe parti. Si &a oaste au pierdut cu Nerntii,batand razboaie cu acea parte de lume, nu ár fi pierdut. Insa numai o partede Nemti supu0 n'au fost, iara cat tine Renul apa 0 cele ce sant pe langa.apa Renului, multe locuri au fost supuse cum 0 Engletera, Frantozi 0 toata.Iwania.

i : dela amiazlizi C.

www.digibuc.ro

PENTRU IMPARATHA RAMULUI 105

Cauta acmu cu cugetul intru atata multime i lätime de lume, ate26r mari impärätii sintu acmu, cum iaste: Englitera, Frantozul,

Nemtii pang la Renu, Africa, Fesul, Afri, Liviia, iproci, tot Eghiptul,Habe0i i impäratiia Assiriei, Persul, Armeniile, Capadochiia, toataGretna i Machedonia, Iliria, Dachiia, unde sintem noi acmu, i altetari i ostroave, 0 pre ochian, si pre Marea Alba 0 pre Marea Niagra,0 pre Marea Caspia, la toate acestea esiia pa0. dela Ram, la unele peun an, la altele pe trei ani, <0> mai multi, care nu-i mai pomenim anumetarale i olatele. Pasi eiia 0 la Ierusalim, la Wale jidovesti tot delaeasta imparatie, cum scrie i la Svinta Evanghelie. 0 samä de tari 10

mai departe, supt crai birnici ii lasa pre unii, ales la Africa, Eghiptul,Armenia; iara celelalte cum iaste Hivania, Englitera, Frantozii, Nemtiipan/ la apa Renului, Italiia, tarale grece§ti, Odle Ierusalimului, Ana-dolul, ostroavele toate, cu senatorii, svetnicii Ramului, sà otcarmuia,pentru ce au zis un filosof a lui Pir, craiului Epiratilor, sau Arbana- 15

Olor, and 1-au trimis in solie la Ram, ca au vazut svatul lor de imparatiadunat. Ce cat ne trebue la randul istoriii noastre, ne agiunge atata0 de imparätiia Ramului.

4.4r

Cauta acum cu cugetul intru atata multime i latire de lume, cite mariimparatii sant acum, cum iaste Engletera, Frantozii, Iwania, Nemtii pana la 20apa Renului; la Africa, Fesul, Afri, Liviile, Maroh, Penni, tot Eghipetul, Ha-be§ii i imparatiia Asirii, Persul, Armeniile, Cappadochiia, toata. Gretiia 0 Ma-chidonia, Iliriia, Dachiia, unde santem noi acum, i alte tari i cate ostroave0 pre ochiian, 0 pre Marea Alba, 0 pre Marea Neagra, 0 pre Caspiia, I latoate acestea e§iia pa§i dela Ram, la unul pre un an, la altele pe trei ani, mai 25Multi ; cateva coale de hartie s'ar mai lungi de a§ sta a mai pomeni anume Oratetoate. Pa§i e§lia 0 la Wale jidove§ti dela aCasta imparatie la Ierusalim, de carelucru de§chis te va invata sfanta evanghelie a patru evangheli§ti. 0 seama detari mai departe dintr'acestea, supt crai birnici Ii läsa la Africa, ales Eghipetul,Armeniia; iar celelalte cum iaste Iwania i Engletera, Frantozii, Nerntii 30pana la apa Renului, Italia, Wale grece§ti, toate large Ierusalimului, Ana-dolul, ostroavele toate, cu sinatorii, adeca cu sfetnicii Râmului sà ocarmuia.Pentru aceia au zis un filosof al lui Pir, imparatul Epirotilor, adeca Arbana-gilor, and l-au trimis in solie la Ram, a au vazut sfatul lor de imparati adunati.Ci cat ne trebue la randul istorii noastre, ne a¡unge atata §i de imparatiia 35Ramului.

Capitolul este copiat din Mir on Co s ti n, o. c., pp. x8-24.

www.digibuc.ro

Pentru Itallia de unde au efit niamul moldovenescu dupd rdsipaDachilor den locurili acestea

CAP VIII

Toate lucrurile, când sä spun dela inceputul lor, sä intäleg lesne,5 CUM si. de niamul moldovenesc a pomeni ne vine rändul aicea.

Tara Italiei iaste dreptu spre apus, cum sä prinde de aicea dela noi,nice asea departe de tara noasträ, cl dela Beligradul dela Dunäre, mer-gand 30 zile, cum mergu negutitorii, agiungu la Venetie, care iastepe locul Italiei.

io In statul slu iaste intre märi ca i Gretiia, cä dencoace despre noisä inchide cu o limbä de mare, ce iasä. den Marea Albk ce sä. chiamä

Pentru Ita liia de unde au efit neamul moldovenesc dupd rdsipa Dachilordin care lard au efit strdmofii Moldovenilor

CAP VIII

15 Tot lucrul deaca O. incepe a-1 spune din ceputul sat', mai lesne sä late-lege si neamul moldovenesc fiind dintr'o tara ce O. chiama Italia, a pomenisi de Italia aicea ne trage randul.

Tara Italiei de aicea dela noi drept spre apus, nu asa departata de tamnoastra, ca dela Beligradul ce iaste pe Dunäre, unde Ultra. apa Savei in Du-

20 /Are, negutätoreste mergand, iaste cale de 30 zile pana la Venetiia, si Venetiiaiaste in pamantul Italiei.

In statul salt sta intre mari ca si Gretiia, adeca Wale I grecesti, a dincoacedespre noi sa inchide cu o limba de Marea Alba, cariia ii zic Venetiianii colfi

8: 3o din a Kogfilniceanu 11, vol. I p. 59 ».

44V

www.digibuc.ro

PENTRU ITALHA 107

26v acea apA colfo de Venetia, cum zic Venetiianii, I si sà chianal cu altunume: Marea de Adriia; iarl mArii den care iasA acea limbA ii zic Latinii:Marea Mediteranium, adecA marea den mijlocul pämäntului; iarl altiisi noi zicem: Marea Albä. Iarà despre ceialaltä parte, despre apus,izbucneste iarAs denteaceias Mare Alba un unghiu de mare, fug nu 5

cu atita lungime, cum iaste limba Castalaltä despre noi; si pre acelaunghiu dentr'acolo iaste Enua, noi zicem Enovezii; insa dentre acestedoaä limbi jag Ita liia, si in dricul pAmAntului spre miazAnoapte, deacolo para la hotarul Frantozilor.

Hotaräle ei despre rAsArit, cum s'au zis despre noi, limba de mare, losi apoi tArAle impArätiei nemtAsti: Stiria, Carintia, Avestria; despremiazAnoapte, Frantozii; despre apus, Hispaniia; iarA despre amiazAzisl inchide cu Marea AlbA, si tot aceia iaste care sA intinde Ora laTarigrad, Marea ADA.

Are Italiia domnii impärtite pre locurile ei, cum avea si Gretiia 15

inteo vreme, a cAror domnii si OH sint numerile acestea: Liguria, Tus-cana, Umbria, Sabina, Latium, de unde iaste limba lätiniascA si delaLatin craiu ; Neapolis crAie supt craii Hispanii, Calabriia, Apulia,

de Venetiia, adecl limbä sau grumazi de Venetie. SI zice si Marea Adriaticum,Marea de Adriia. Iara marii din care iase limba aceia, sA zice latineste mareaMiditeranium, adecA marea de mijloc de parnAnt, iar Turcii, Grecii si altiizic Marea Alba. Iara dinteaceiasi mare Alba, un unghiu de mare, insä nu cumiaste limba 6astalalta despre noi, si la acelalalt unghiu iaste Genua, cum zicemnoi Ianovezii; insa inteaceste imbe limbile iasa Italia din dricul pamantuluispre amiazanoapte, de acolo 'Ana la hotarul Frantozilor.

Hotarul iaste despre rasarit, despre noi cum s'ar zice mai sus, limba demare, si apoi Stiria, Carintia, Avstriia, tarale imparatiei nemtesti; despremiazanoapte, Frantozii; despre apus, Hispania; iar despre amiazazi sa in-chide cu Marea Alba; si tot aceia iaste care sa intinde pana la Tarigrad, de cares'au pomenit mai sus, Marea Alba.

Asa are Italia donmii in sine impartite, cum si Gretia avea inteo vreme,caror tari si domnii skit numerile acestea: Leguria, Tuscana, Umbria, Sabina,Latium, de unde iaste limba latineasca dela Latin craiul; Neapolis craiia suptcrai Hispania, Calambria, Apulea,

12: cu Frantozii C. 28 amiazinoapte B.

20

25

30

www.digibuc.ro

io8 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

Romania, Istria, Hetruria, Campania, iproci, care le trec cu condeiulnostru pentru zabava.

Iaste tam Italiei plinä, cum sa zice, ca o rodie de cetati si de oraseiscusite; multime si desime de oameni, cu bisug de tot feliul de roada.

5 si iscusenii; pentru aceia i-au zis: raiu pämantului, ItaIiei. A caruiapamantu, orasale, gradinile, tocmelele la cask cu mare desfatare tra-iului omenescu, cat nu-i in toata lumea supt ceriu, blandu, voios sisanatos, nice caldura mare vara, nice erni greli. De gran, de vin bun siusor, de untdelemn, mare bisug; poame de tot feliul: chitre, naramzä,

la alamai, zahar.Oameni iscusiti peste toate niamurile, statatori la cuvantu, nea-

1'46, blanzi, si cu oamenii nemernici indata sa prietenesc, cum ar Ode 27rai sai, cu mare omenie; pentru aceia le zic gintilorni, cum zic Grecii,celebii; iara si in razboae neinfranti inteo vreme, cum vei ceti de dansii

15 la istoriile Ramului.Aceia said iaste acmu scaon si cuib a toata dascaliia si invatatura;

cum era inteo vreme Athina la Greci, acmu Padova in Italiia, asea de

Romania, Istria, Hetruria, Campania, 0 mai skit tári marunte, care letrecem cu condeiul pentru zabava.

20 Iaste tara Italiei plink cum sa zice, ca o rodie, de cetati 0 ora0;multime 0 desime de oameni, targuri vestite pline de tot b4ugul 0 pentrumare iscusenie 0 frumusete a pamantului aceluia i-au zis: raiul Oman-tului, Italia. A carui pamânt, ora§ale, gradinile, tocmelele caselor lor, cumare desfätäciune neamului omenesc, nu are toga lumea supt ceriu bland,

25 voios 0 sänätos, nici calduri prea mari, nici erni grele. Grâu, vin dulce ciucor, untdelemn, mare bisug; si de poame de tot feliul: chitre, näramze,alämai 0 zahar. I

Oameni iscusiti peste toate neamurile, stätätori la cuvant, nu amagiti,blanzi, cu oamenii streini de alte tari nemareti, indata tovaroci cum ar fi de ai

30 lor, cu mare omenie supt ceriu; pentru aceia le zic 0 gintiloni, cum zic Greciicelebii; 0 la razboae neinfrânti inteo vreme, cum vei afla la istoriile Ramului,de vei citi de dancii.

Acea tug iaste acum scaunul 0 cuibul a toata dascaliia 0 invätätura, cumera inteo vreme Athina la Greci, acum Padova in Italia 0 altele

17: podoaba A, B qi C.

4.5r

www.digibuc.ro

PENTRU ITALIIA 109

iscusiti 0 trufa§l in me§ter§uguri. Iaste Ita liia mai veche decat RAmuladecl Roma, 0 decit impârätiia Ramului, ce s'au zädit in %am Italiei,de acei domni den Troada: Antenor 0 Enea, cum s'au pomenit maisus; Antenor Venetiia cu olatele ei, jar/ Enea Ramului 0 impärItieilui incepâtoriu 0 rädking-i iaste.

iscusite §i trufa§â meste§uguri. Iaste Italia mai veche decit Roma, adeaRimul 0 impârAtiia Ramului, care s'au urzit in Tara Italiei, dupâ ce aunemerit dela Troada, cum s'au pomenit mai sus: Antenor §i Eneas; dincarii Antenor Venetiei 0 olatelor ei, iar Eneas Râmului 0 impârâtiei ei lace-pâtoriu 0 rldlcing iaste.

Acest capitol este copiat din Miron Cos ti n, o. c., pp. z xr3.

5

10

www.digibuc.ro

Pentru numele Moldovenilor fi a Muntendor dupd ce au descdlecatTraian

CAP IX

Numele Italiia iaste vechiu la toate istoriile cele vechi lätinesti,5 de pe Ital craiul kr. Nerntii Italiianului ii zic Valleos, si noaI Moldo-

venilor si Muntenilor iarà ara ne zic Valleos. Frantozii Italianului zicValashos. Lesii Italianului zic Vloh si noal Frantozii Valashos, 0 LesiiVolosin ne zic; iarä Muntenilor dela o vreme au luat Lesii de le zicMoltan adecä Oltian. Ungurii Italiianului zic Olas, iarl Moldovanului

10 si Muntianului, Olah. i 'Peg Italiei Lesii zic: Vlosca zemea, 'adecáTara Vlohului, iarl Or Ai noastre zic Volosca zemea.

Cauta-te acmu, cetitoriule, ca inteo oglindà, si präveste de undeesti, lepädand dela tine toate celelalte basne, ate unii au insämnat de

15

De numele Moldovenilor fi a Muntenilor dupd ce au descidecat Traian

CAP IX

Numele Italiei iaste vechiu la toate istoriile vechi latinesti, de pe Italcraiul kr. Nemlii Italianului zic Valleos, si noao Moldovenilor si Munteniloriar asa Vallios. Frantozii zic Italianului Valashosu, noao 0 Muntenilor iar asaValashos. Lesii, Italianului Vloh iar noao Volosin. Muntenilor acum s'au luat

20 Lesii dui:4 apa Oltului si le-au mai adaos tiparnicii o slovg. M de le zicMontan, adea Oltean. Ungurii, Italianului Olas, iar Moldoveanului siMunteanului Olah si Tarai Italiei asisderea Lesii Vlosca zemlea, adea TaraVlohului, iarà tArgi noastre Volosca zemli.

Vezi-te acum cititoriule, ca inteo oglindä si te priveste de unde I esti25 lepädand dela tine toate celelalte basne ate unii au insemnat de

45'

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE MOLDOVENILOR SI A MUNTENILOR

tine, den nestiintg rAtAciti, altii den zavistie, care in lume dentreniamuri n'au lipsit niceodatä; altii de buiguite scornituri si de-serte.

Iarg nu numai numele acesta, precum ai intAles cg. iaste tot unulla toate Odle, si al au, si a Italiei, precum vei intglege si mai pre largu,osgbit de numele acestor täri, cA si Grecii si Turcii ne zic Vlah, ce sidentru altele te vei cunoaste: obiceiuri, hirea, graiul, Ong astgzi, cg estidreptu Vloh, adecg Italiian i Ramlian.

Multe obiCae sint a Italiianilor i trgescu pang astäzi; asea den ospetenernäreti, voiosi i libovnici; asea la petrecänii, la intrebare unii pre ioaltii de viatg, firea, clgtirea. Cine au fostu la Italiia sA vazg pre Ita-lian, s'A ia aminte; nu va trebui mai bung dovadä sA criazg, cA un niamsintu cu Moldovenii.

si den capul, care sä va scrie de graiul acestor %Ari, cAlimba iaste dovadg, cl in graiul nostru ping astgzi sint cuvintele unele 15

lAtinesti, altele itglienesti. SA mirA un istoric anume Cavatie zicAnd: (< Demirat iaste el limba Moldovenilor si a Muntenilor, mai multe cuvinteare intru sine rAmlenesti deck itàliineti, mgcar cg Italiianul, tot preun loc cu RAmlenii Ce aceia nu-i divg, cA Italiianii tArziu s'au scornit

tine din nestiMtA rataciti, altii din zavistie, care din lume nu lipseste 20niciodatA; altii din buiguite scornituri.

Iar nu numai acesta nume, precum ai inteles iaste tot unul la toate Wale,§i al tAu i Italiei, precum vei sti si mai pre larg la capul deosebi « De numeleacestor tari, » caci Grecii si Turcii ne zic Vlah. Ci i dintealtele te vei cunoastedin obiceiu, din fire si din graiu, pang astazi, cl esti drept Vloh, adeca Ita- 25liian i Ramlean.

Multe obiceiuri in cest neam trAesc a Italianilor Ora astazi: asa din os-petele lor, nemäreti, voiosi i liubovnici, asa la petrecanii, la intrebare unii pealtii de viatA, firea, clkirea. Cine au fost la Italia, sA vaza pre Italiian, sA iaaminte nu va trebui mai mare dovada sa creazA el un neam sant cu Mol- sodovenii.

Intelege-vei si din capul, care sA va scrie de graiul cestor tki cl i limbaiaste dovada, cl in graiul nostru panA astazi sant cuvinte unele letineste, al-.tele italineste. SA mira un istoric, anume Cavatie, zicand: « De mirat iaste cAlimba Moldovenilor si a Muntenilor mai multe cuvinte are in sine ramlenesti 35deck italinesti, mAcar cA Italianul tot pre un loc cu Ramlenii ». Ci aceia nu-idiva. ca Italianul tarziu Vau scornit

www.digibuc.ro


limba den lätiniasca, asea de iscusid si dezmierdatà, cat cl iaste limbáingeriasck ii zic, si intru unele peste samä isi aduce cu a noastrá.

Un istoric, anume Enea Silvie, si altii pe urma si pre cararea lui,au scris in istoriia sa, cum Moldovenii, ce lkuescu pe plmantul Da-

5 chiei cei de Sus, si Muntenii in Dachiia cea de gos, acestu nume Vlahsà trage de pe Fliac, hatmanul ramlenesc. Si aCastà parere a lui Enea,nu iaste de aiurea; numai au cetit niste stihuri a unui dascal, anumeOvidius, pre care l-au trimis in urgie in Cetatea Alba' Avgust, Che-sariul Ramului, pentru niste scrisori in stihuri, eau fostu scris de dra-

lo goste, de sá implusä Ramul de curvii, den scrisorile si cantecele lui.Acel Ovidius au scris cateva ckti in Cetatea Albá, fiind inchis, urgisit,tot in stihuri, si acolo s'au sfarsit si viata. Pre numele lui iaste baltaVidovul la Cetatea Alba.. Una den cktile lui ce are nume de Pontu,scrie la un priiatin I al sa.0 la Ramu, anume Gretin, aceste stihuri, pre-

15 cum le scriem aicea pre limba noastel de pre latinie:# Ghetii tinea intr'o vreme, acmu Flacus tine,Rapa scump'a Dunkii, el singur cu sine:

limba din latineasca, asa de iscusita si de dezmierdata, cum cà iaste limbaingereasca ii zic, si intru unele foarte isi aduce cu a noastrá ales cu aceste silave

20 dela le, voi va, O. ne .. .., cum: la noi, la dumneata, dela tine, la dumneata,la noi, de . . . la voi, care acestea in limba latineasca, adeca rimleneasca,acum nu incap, ci cull. Para acestea in mäsurile sale.

Un istoric, anume Eneas Silvie, si altii citiva pre urma si pre cararea lui,au scris in istoriia sa, cum Moldovenii, carii lacuesc pre pamintul Dachiei

25 cei de Sus, si Muntenii pre Dachia cea de gos, acest nume Vlah au nume depe Flac, hatmanul Rimului. i aéasta parere a lui Eneas nu iaste de aiurea,numai au citit niste stihuri a unui dascal, anume Ovidius. Pre acel Ovidiusl-au facut surgun cum zic Turcii de l-au gonit din Rim acolo I la CetateaAlba pre Marea Neagra Avgust Chesar, imparatul Rimului sau al Romani-

30 lor, pentru niste stihuri ce scrisese de dragoste, de sa umplusa Rimul de curvie,de acele gocuri ale lui, cum fac si Moscalii de trimit la zatocenie, adeca. urgie.Acela dar dascal Ovidius au scris citeva carti säzind la Cetatea Alba in urgie, iarin stihuri, ca. si viata acolo s'au sarsit. i pre numele aceluia iaste balta Vidovulla Cetatea Alba. Inteacele carti, una ce are nume de Pont, scrie la un priiaten

35 al sau la Ram, anume Gretin, aceste stihuri. Iata a ti le insamnezi latineste :

4 Praefuit his, Graecine, locis modo Flacus, et illoRipa ferax Istri sub duce tuta fuit.

28r

46r

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE MOLDOVENILOR $1 A MUNTENILOR I f3

El au tinut Misiia in pace, cu credintä,Pre Gheti i-au scos de aicea el, cu biruintä ».

Asea insämniail aceste stihuri, pomenind pre acel Fliac, cárui nu-mele la istoriile Ramului iaste Fulvie Fliac consul, precum sä numiiapre acele vremi hätmäniile bor. Si de aceste stihuri s'au legat intai acelaEnea Silvie, si dupa dânsul si altii. Intru aciia aflu si pre Ureche Vor-nicul urmätoriu, sä fie numele tärälor acestora Vlah, de pre numeleacela a lui Fliac, hatmanul RAmului, arui lucru Carion istoricul stäImprotivä, si cu acela si Topeltin de Mediasi, anume zic (i cI cei eauscris, cum numele Vlah, acestui niam, Moldovenilor si Muntenilor,ii de pe Fliac Hatmanul, basne sint ». Cu acesti doi si altii multi istorici,cu carii, si eu ceiu partea mea, tiiu pentru aceste dovIzi, care deschist'am scris, cum toatä lumea zice Italianului asea cu un nume si noaäpang astäzi. Si cel Fliac, de au batut räzboae cu Tatarai pre Dunäre,iarä la descIlecatul tärälor acestora nice o triabä nu are, cä tärziu dupi

10

15

Hic tenuit Moesas gentes in pace fideli:Hie arcu fisos terruit ense Getas »1).

Scrie si pre limba noastrl, cum aratà mai in kos:e Ghetii inteo vreme, acum Flahcus tineRapa scump'a Dunarii, el singur cu sine: 20El au tinut Misia in pace, cu credinta,Pre Gheti i-au scos de aicea el, cu biruinta *.

Asa insemneaza aceste stihuri acelui dascal, pomenind pre Flah, caruianumele la istoriile Ramului iaste Fulvie Flacus consul bor. Si de aceste stihuris'au legat intai acel Eneas Silvii si dupa dansul si altii. Si intru aceia aflu pre 25Ureche saracul urmator, sa fie numele taralor acestora Vlah dupa acel Flac,hatmanul Ramului, cärui lucru Carion istoricul sta impotriva si cu dansul siTopeltin de Mediias anume zic « Ca cei ce au scris numele Vlah, acestui neam,adeca Moldovenilor si Muntenilor, ca iaste de pe Flac, hatmanul Ramului,basne sant #. Ca acesti doi si altii multi istorici, carii si eu tiu pentru acestea sodovázi, care deschis am scris, cum toata lumea zice Italianului asa cu un numesi noao pan/ astazi. Si acel Flac, de au batut razboae cu Tatarai pre Dunäre, sila descalecatul täralor acestora nicio treaba nu are, carii sant tarziu dupa

z: Greci A §i C.1) Toppeltin, o. c. p. 48.

s

www.digibuc.ro

x I4 LETOPISETUL TAM MOLDOVEI

Fliac sintu descilecate de Traian, Impäratul Ramului, den faille Vlo-hului, adecl Italiei. Fail cine doar va zice ca Italiianii acestu numeVlah au dob audit dela Fliac, care lucru n'am cetit nice la o istorie a Ra-mului 0 de Italia. Alte chipuri 0 capete au avut Italia, mai vestite si

5 mai vechi decat acel Fliac. Cum ar fi luat Italiia nume dela acela ? Cedela Italia atata agiunge istoriei noastre, cat am aratat cu marturiilesi a istoricilor si a numelui ce avem dela alte niamuri; sa pasim de aiceala altele pre randu.

Flac descalecata de Traiian, imparatul Ramului, din tarale Vlohului, adeca ha-lo liei. Fara cine doara va zice ca Italiianii acest mime Vlah au dobandit dela

Flah, care lucru n'am citit nici la istoriile ale Itamului §i de Italia. Alte chipuri0 capete au avut Italia I mai vestite §i mai vechi decat acel Flac. Cum ar fi luatItalia nume dela acela ? Ci de Italiia destul cat s'au aratat la istoriia noastrácu marturiile §i a istoricilor §i a numelui, care avem dela alte neamuri. SA

15 Aim acum la altele pre rand.

5: de pe acela C. 6 de Italia C.Intreg capitolul este copiat din M. Coati n, o. c., pp. 13-18.

46v

www.digibuc.ro

a8v Pentru Traian Impöratul Riimului fl pentru oltili lui eau venit asupralui Decheval craiul Dachilor # la ce vrenw

CAP XTraian, impäratul Ramului, al raptele dupa Avgust Chesariu, la

inceputul imparatiei lui, era al doile vac dupä Hristos, fiind papa Ana- 5

clit, cum aerie Varonie, anii 103. Traian de niamul ski era Spaniolsau Hiapan; luat-au scaunul imparatiei dui:4 Nerva, i Nerva dui:ADomintiian. Si väzind la släbiciune imp6ratiia sosita, dentru rea

De Traian impdratul # de neamul # cum au stötut imparat impart:Wei Reimului# de o ftile lui ce au tras asupra lui Decheval craiul Dachilor fi la

ce vretne

CAP X

10

Traiian, imparatul Ramului, stand al gaptelea dupa Avgust Chesariul, lainceputul al doilea vac dupa Hristos, fiind papa pe acea vreme Anaclet, cumscrie Varonie, anul 103. Traian ce sa porecliia Ulpius de neam Hiapan din 15oraaul Tudertina, nascut acest imparat din streMi, adeca denafara de Italiarascut i neamul lui strein, i stAtu irnpgrat 0 de aicea statura i implrati ro-mani de au mers in Roma. Cu intelepciune i bime a streinilor au erescut, pre-cum oarecand intre craii Romanilor Tarcvinie precum au fost strein, preacesta Traian Contenos Nirvas l-au luat ie feeor de suflet, zicand a nu mogie, 20ci intelepciunea fieatecui iaste sà sa socoteasel. Scrie Dion la Nirva, za6alo 3.

a§a Traiian, fiind de neam Hiapan sau apaniol, cuprinzand scaunuldupa Nerva, iara. Nerva dupa Domenchiian, ai afrand slabita puterea

dintru rea

a: vreme au fostu C.

8*

www.digibuc.ro


desfranata carma imparatilor rai si turbati, ca si Dioclitiian si cela alumii ocara si tiran Neron tot mainte de Traian au fost, intaiau tocmit imparätiia in ce era stracatä si viniturile ei, apoi s'au apucatde osti improtiva tuturor, carii esisa de supt ascultarea lint:Al-10i, OH

5 Si intäi asupra Datilor, tiitorii acestor parti.CA asea sä intärisä Datii asupra imparätii Ramului, cat si bir lua

den visteriia Ramului, in zilele lui Dornintiian si a Nervii, in doaäzaci simai bine de ani, precum scrie Topeltin, sä nu prade Wale ce era suptimparatiia Ramului, cum s'au scris mai sus, ca si Ora la Italiia nu ha-

] o läduia de 6ambuluri1e ce sloboziia cu calarimea lor. Cum am vazut inzilele noastre pre Tätaräi Cramului, fiind mai putini cleat Wile moschi-cesti si lesesti, si dela amandoi lua daruri, si nu le strace tärale cu Cam-bulurile bor.

Intai dar Traian, marele impärat, la al doile vac a lui Hristos dupa15 intrupare, plinindu-sa vacul intii ani roo, radicat-au oaste impotriva

Nerntilor, cum scrie Dion si alp istorici dui:a acela, si izbandind, s'auintorsu si s'au apucat a gäti osti asupra Datilor.

desfranatA carma impAratilor rAi 0 turbati cl 0 Dioclitiian 0 cel al lumiiocara §i tiran Neron toti mai nainte de Traian au impArAtit intai au

20 asäzat impArAtiia ce era stricata. §i veniturile ei, apoi indatA s'au apucat de o0iimpotriva tuturor, carii e0se de supt ascultarea impArAtiei, tAri 0 crAii ;0 intai au venit asupra lui Decheval, craiul Dachilor, tiitoriul acestor1314i.

CA aa sA intemeias1 Dachii asupra imparAtiei Ramului, cum s'au pomenit25 1 mai sus, cat in zilele lui Domentiian §i a Nervei, impAratilor Ramului, lua 47'

si bir din vistieriia Ramului pentru sl nu strice tArAle impArAtiei cu präzile. CAfiind neamul Datilor pe atunce cAlAret, präda tArAle ascultAtoare de impl-rAtiia Ramului cu cAlArimea, 'Ana la Italia de prAzile lor nu hAlAduia, cum amvAzut 0 in zilele noastre pre TAtarli Cramului, fiind mai putini cleat Wile

30 Moscului, 0 a crAii leAti, 0 dela amandoao aceste neamuri lua daruri, pentrusA nu facA 'eambulurile lor stricAciune tArAlor bor.

Intai darA Traiian, marele, vestitul impAratul au facut oaste impotrivaNemtilor, cum scrie Dion, la al doilea an al Domnului nostru Hristos duplintrupare, dupl ce s'au plinit vacul dintai ani ioo, care Dion scrie viata acestui

35 imparat si alti istorici dupa dansul, si dupa rlzboi cu biruintA s'au intors 0 auinceput a gAti oaste asupra Datilor.

www.digibuc.ro

29r

PENTRU TRA1AN 117

.Rdzboiul lui Traian impdratul Rdmului cu Decheval craiul DO lor

Cum scrie istoriia « De patru monarhii a lumii A de clatirea acestiiimpArAtii dela Ram spre aceste pArti, ca pe la 120 ani 1 dui:a Hristos,iara cum scrie Varonie ca la 103 au fostu, cl la al patrule an a imparatii :sale, au purces Traian asupra Datilor. Improtiva cAruia nice Decheval 5

Craiu fArA razboiu nu s'au läsat, ce trecand Dunarea cu ostilesale, au stAtut improtiva lui Traian cu razboiu in *Ale Misiii, ce sachiama Dobrogea. Statu un razboiu mare si nu cu putina värsare de singe.

InsA pre acele vremi, in toad lumea, nu era altA oaste nice mai te-meinicA, nice mai statAtoare si neinfrand, ca ostenii Ramului, cu tocmala ioostilor lor, cum vedem acmu la Nemti, tot bulucuri, si pentre bulucurilocuri deschisk sA aiba loc deschis a da agiutoriu bulucurile cele odihnitecelor infranti sau obositi, ce stau innainte de sl bat. Niceodad toate

Pentru rdzboiul lui Traian impdratul Râmului at Decheval craiul Dati lor

CAP XI 15

Cum scrie # Istoriia de patru monarsi ai lumii » de clitirea acestii impl-ratii dela Ram spre aceste parti ca pre la 120 de ani dela Hristos, iarA cumscrie Varonie ca la 103 ani au fost, cA la al treilea an al impArAtiei sale, s'auclAtit Traian asupra Datilor. Impotriva cAriia nid Decheval, crajul Datilorap färl rAzboi nu s'au lAsat. Ci, treand Dun Area cu ostile sale, au stAtut im- 20potriva lui Traian impAratului cu rAzboi in Tara Misii, cAriia Ii zicem noiDobrogea.

In doao randuri au avut Traian imparat rAzboi cu Decheval. Ci dupa rAzboiuldintai, rAmaind izbanditoriu Traiian imparatul, iarl Decheval craiul s'au plecatcu rugAminte de pace. lad pe Amid Decheval si cu Datii s'au rocosit asupra 25lui Traiian impArat I impotriva caror iar s'au pornit Traiian, cum scrie Dionsi alti istorici pre urma lui, 600.000 de osteni au wait Traian, fArl altA adunarece merg dupA. osti, ales dupl osti mari inmultite. Au stAtut un räzboiu maresi nu cu putinA varsare de sange.

mnsA pre acele vremi nu era altA oaste in toad lumea, nici mai temeinicA, ao

nici mai trainicA la toate lipsele ostenesti ca slujitorii ramlenesti, neinfrantidin firea lor, si cu tocmeall wile lor, care vedem acum la Nemti, tocmealaostilor tot bulucuri pentre bulucuri si locuri desarte pentre bulucuri, sA aibAloc deschis alte bulucuri, dud ar trebui a da agutor bulucurilor celor ostenitein rAzboi, sau infrante, oaste proaspAtA prin acele mAidanuri slobode. Nici- 25

odad toate

www.digibuc.ro

i i8 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

bulucurile nu incep rIzboioul, ce numai cele den frunte; iarg alte bulucuricu mare tocmalg stau de paza celor ce fac räzboiu. i asea, luptându-sgo parte de oaste, iarg altg parte stg gata netruditg, CA oastea netruditgpre lesne infrange pre ceia oaste ce-s varsg focul sau vârtutea toad odatg;

5 cg oastea ce sare toatà odatg, toatg sg si rgsipeste indatg. *i cu tocmalaostilor sale, Rgmlenii au supus toatg lumea.

Mare tgrie si neinfrantg avea si oastea Machidonenilor, ales tocmalapedestrimii ce sg zicea: filandrá; insg era prea stransg acea filanträ si lagreu sl lega pedestras de pedestrasi. Cu mare greu sg rumpea aceia oaste,

lo cg cu tocmala ei au cglcat Alexandru Machedon tot Rgsgritul. !mg peurmg, dacg au început Machedonenii a bate räzboae cu Ramlenii, pierdeargzboiul Machidonenii, cum va videa cine va ceti räzboiul lui Persgv,impgratul Machidonenilor cu Filip, hatmanul Romanilor.

Auzit-am pre multi dfind vina gasta, cum cg 0 Lesii si Moscalii si15 alte osti crestinesti, nu sar toti deodatg la rlzboiu; nu stiu ce zic unii

ca aciia 1()stile temeinice, cu multe 6asuri, cu multe zile bat un rgzboiu, si

stiu aöasta, cg intai Lesii si Moscalii de ar slobozi toatg oastea odatg,niceun razboiu 1 n'ar mai izb Andi, ce toate le-ar piiarde. Asea dar

20 bulucurile nu incep rgzboi, ci numai cele tocmite in frunte ; iar altebulucuri stau gata cu tocmealg in preajma celor ce au inceput rgzboiul.

i asa luptind multg vreme cu o parte de osti, alte pgrti stau gata netruditi.Oastea proaspla pre lesne umeste pre ceia ce odata 4i sloboade toad virtutea ;cä acea oaste care sare toatg odatg, odatg sg si räsipeste. i cu aCastä tocmealà

25 a ostilor sale, au supus lumea toatä.Mare tärie 0 neinfrintä era qi oastea machidoneascg pe vremea lor, ales

tocmeala pedistrimei cgriia zicea ei falantru. i la greu sg lega pedestras depedestras. Cu mare greu sg rumpea acea oaste, a cu acea tocmeali a ei aucglcat Alexandru Machidon tot Rgsgritul. Insg pre urma lui, deaca au inceput

30 a bate Machidonenii rgzboi cu Rfimlenii, pierdea rgzboiul Machidonenii,cum va vedea cine va citi rgzboiul lui Persiv, imparatul Machidonenilor, cuFilip, hatmanul Romanilor.

Zic multi &rid vina aCasta, cg Lesii 0 Moscalii si alte neamuri crestinestinu sar odatg cu totii la rgzboi; dar aceia nu stiu ce zic.

35 CI ostile temeinice cu multe 6asuri, cu multe zile bat un rlzboi, si stiu siaCasta, cl intgi Lesii si Moscalii, de s'ar slobozi toatg oastea odatg, niciun rgz-boiu n'ar lua, ci toate le-ar piiarde. Asa dar

29V

www.digibuc.ro

48r

PENTRU TRAIAN x x9

Decheval, craiul Dachilor, luptandu cateva zile sá opriascl o§tile luiTraian, n'au mai putut birui, ce au purces ostile lui den räzboiu inrasipà.

Traian imparatul, dupa izbanda de intli asupra Datilor, venit-aula apa Dui-Aril, si stand cu otile, adus-au mesteri de prin olatele acelea0 au zidit pod de piatrà peste apa Dunärii, cu mare minune vecilor viitori,care sä pomeneste i pânà astäzi Turnul-Slverinul in Tara Munteniascä.Iarl märirea podului au fostu, cum märturiseste Bonfim din Dion isto-ricul, so de stalpi de piaträ, innalti eke de 15o de cosi, färl temeliia ceera pe dansii; iarl de lat, podul era de 6o de coti. io

Dupá ce au gätit, trecut-au Traian cu toate ostile sale peste Durfäre,in cursul ailor dela zidirea lumii [5613] iarä dela Hristos ios, in Castaparte, unde iaste acmu Tara Munteniascä, unde i Decheval, craiulDatilor, au e§it cu ostile sale, la al doile räzboiu, stand Datii tare,cu singur craiul bor. i craiul lor au perit in räzboiu i toatá oastea lor 15

s'au intorsu in räsipl.Zic el infrangandu-i in räzboiu Ramlenii, au dat dos Decheval,

craiul Dachilor, spre munte, §i 1-au agunsu Longhin in goanä cu o samä

Decheval, craiul Datilor, luptind citeva Zasuri sa opreasci ostile lui Traiian,n'au putut birui, ci au purees ostile lui in risipa. I

Traian impirat, dupa izbindi asupra lui Decheval, au sizut la Dunireau adunat mesteri lucritori, si au zidit cu mare mirare vacurior, pe urrni podde piatri, care si pomeneste 'Ana astizi Turnul Severinului in Tara Munte-neasci; iaste acel loc in malul dincoace acelui olat, cum zic Muntenii, judetulJiiului. Iari mirirea podului asa au fost, cum mIrturiseste Bonfin din Dionistoricul, so de stilpi de piatri, cite de 150 de coti de lungi, fari temelie ceera pe iar de lat era podul de 6o de coti.

Dupa ce au gitit podul, Traiian trecut-au cu toate Wile sale Dunirea,fiind cursul anilor dela Hristos ros ani, iari. 122 Cum zic altii, in 6asta parteunde iaste acum Tara Munteneascl, unde i Decheval, craiul Datilor,e§ind innainte cu o§ti, la care rizboi stand tare Datii ì craiul cu sine, au perkcraiul. CA, dupa ce dedese dosul craiul Datilor spre muntii Ardealului, acolosupt munti, 1-au ajuns Loghin din goani cu o sutra

4: impiratul Râmului C. 9 : optu C. 30: iaste din A.

20

25

so

www.digibuc.ro

x20 LETOPISETUL TARlI MOLDOVEI

de osti ramlenesti. Scrie Bonfin, i 1-au prinsu viu i 1-au dus la Traianimpäratul. Zic unii, ca dupa ce 1-au prinsu viu, sa sa fie otravit singur,pentru sä nu caza in ocara Ramlenilor; iara mai multi scriu, cà aducandu-1viu innaintea imparatului, si dupa multa mustrare pentru rocosirea lui

5 asupra imparätiei Ramului, 1-au omorit. Iara eu am cetit cartea luiMarco Avrilie, imparatul Ramului, pre urma lui Traian al patrule imparat,in anii dela Hristos 161, i scrie cum sä-1 fie dus la Ram pe Decheval 16iCraiu impreunä cu tin fiCor a lui, aratandu-s1 Traian Imparat biruitorasupra lui.

Altii scriu cà in doaa randuri au avut räzboiu Datii cu Traian imparat,si rämaind biruit Decheval Craiu den razboiul de intai, s'au plecat curugaminte, i 'au facut pace, si priimindu-1, I Traian 1-au ertat; si pe 3orurrna el iara s'au rocosit asupra lui Traian, i viind Traian al doile randcu osti, cum scrie Dion si alti istorici pre unna lui, sa fie avut Traian

15 imparat oaste sease sute de mii numai de razboiu, fàrà aka multimece sà trag dup5. otiIe mari.

Si pierzindu razboiul Data i peirea craiului kr, s'au dus tot niamullor in rasipa de pre aceste locuri; jara cati au si ramas prostime, tarani,pe toti i-au scos Traian imparat de pe aceste locuri peste munti la Tara

20 Unguriasca; si in locul lor aicea in tarä si unde iaste Tara Munteniasca,din Dunare pana supt munti si pana in Marea Niagra, si 'Jana in apa

de oti, i prinzandu-1, 1-au dus viu la Traian impAratul. Zic unii, cl, deacal-au prins viu, el singur sä sä fie oträvit pentru sl nu cazA in ocara 115.mlenilor;iar mai multi scriu, cum aducandu-1 viu innaintea imparatului Traian, dupa

25 multa mustrare pentru roco§iturile lui asupra imparätiei Ramului, sa-1 fieomorit acolo Traian. Iar intealt chip aflu la cartea lui Marco Avrilie, careau stAtut impArat RAmului pe urma lui Traiian al patrulea impärat, la aniidela Hristos 161, cäriia Curtius zice Casornicul Domnilor, cum sI fie duspre Decheval viu la RAin impreunä cu un feCor al lui, arAtAndu-se Traian

30 biruitoriu asupra lui.5i a§a dupa acel razboi pierdut de Dap i perirea craiului lor, au purces tot

neamul Datilor in rasipa de pe aceste locuri, de unde-i Tara MunteneascaTara Moldovei; catä tar/ au 0 ramas pe loc prostime, tärani, pre toti i-au scosTraiian de pe aceste locuri peste munti carii despart Tara Ungureasca despre

35 noi; §i aicea de supt munti pang in Dunare i Ora in Marea Neagrà i panä in

www.digibuc.ro

PENTRU TRAIAN 121

Nistrului, tot locul au implut de oamenii sài, Ramleni càsasi, si maimulti osteni, precum zic ei colonia romana, adecä descälecarea Ra-mului.

Deci asea sa aflà cl iaste descàlecarea cea de intai pre aceste locuricu Ramleni. Cine ar vrea &A vaz1 si cu ochii marturi, citiascI pre istoricul 5

Dion, carele au scris <( Viata lui Traian impäratul o si pre Evtropii careleau scris <( Viata lui Andriian impàratul Ramului » si pre Bomfin, istoriculungur, si alti istorici anume : Cavatii, Carion, Silvie, Cromver Hay,Piaseschii, Gvagnin, iprocii, si mai ales den cesti mai de curund pe To-peltin de Mediiasi, iscusit istoric, carele de-a-märuntul din Dion scrie iode niamurile tAralor acestora si ales de descIlecatul cel dentai intruaceste pàrti de lume, de Traian impäratul.

Mkar c6 cApeteniile Datilor, domni cu casàle lor, s'au dus totipeste munti in Ardial, si de acolo cu totii s'au inchinat lui Traian impg-ratului, tot nu i-au crezut, ce si acolo pentre dansii, in Ardial, au desc5.- 15

lecat Ramlenii pentru sl nu mai poatà a-s radica cap Datii improtivaRamlenilor. Carii sä vld si parà astäzi in tot Ardialul si in Odle ungurestide sus Romani mai in gumAtate cu Unguri, de lacuescu 011'1 astàzi,tot den descalecarea lui Traian impäratul Ramului, de sä chiara Ro-mani, I adecA Ramleni. 20

Nistru, cât tine Moldova 0 Tara Munteneascä, tot cu Râmleni §i cAsasi, qimai multi oqteni, precum zic ei colonia romana, adecl desalecarea RAmului.

48v Si asa iaste descAlecarea cea i dintâi acestor täri cu Rdmlenii. i cine ar vreasA §tie, s5. vazA §i cu ochii martori, citeascl pre Dion istoricul, carele au scriso Viata lui Traian impäratul Râmului » 0 pre Bonfin istoricul Ungurul 0 pre 25alti istorici anume Cation, Cavatie, Silvius, Cromver Leah, Persinschii, Gvag-tnin Litfin, si mai ales de ace0ea mai de curAnd pre Topeltin din Media',iscusit istoric, carele de-arraruntul din Dion scrie de nearnul tärälor acestora,0 ales de desalecatul cel dintli pre aceste Orti de lume, de Traian impäratul.

MIcar cl apeteniile Datilor, domnii cu toate eagle lor, toti peste munti 30au trecut la Ardeal, 0 de acolo toti s'au innehinat la Traian impäratul, tot nui-au crezut ; ci qi peste munti pentre Dati au desalecat Râmleni, pentru sänu poatà a-0 mai rfidica capul Datii impotriva impàrätiei, carii vedem 0 pAriàastazi, in tot Ardealul, in tlräle de sus cele ungure0i mai in giumAtate Unguriicu Romanii, adecl RAmleni lAcuitori.

35

25: Andreian B.

www.digibuc.ro


Averea craiului Decheval Ina' au aflat-o Traian, aproape de apa ce sächiamä Sarghetia, intr'un ostrov, cum zic unii den Unguri strog, iarä mainainte sA numiia Sarvetia despre Ardial, despre amiazAzi. Märturisäscude aceste Zambuc 0 Lazie, cum toatä averea lui Decheval o au aflat

a inteacel loc, sApandu 0 abätând apa pe alte locuri, p Auk' au dat de avere.Era acest obiceiu la imp Arätiia Ramului: dacA sA implea Italia, in

dricul impärätiei de läcuitori, de nu le mai agiungea loc de hranl, scoteacu sorti cgsa0 de pen orasä 0 de pen sate, si-i muta la alte täri, undeera oameni mai putini, sau unde vedea cA sA rAdica de supt ascultareaimpärätiei vr'o tara...i acolo cu sutele de mii de casä muta, 0 le impArtiialocuri, 0 O. zicea acea descAlecAturl colonia romana, adecA descälecareaRâmului; de care colonii a lor iaste plinä lumea: 0 la Asiia, adecl laAnadol, 0 la Africa, cAriia zicem noi Barbarezii, 0 la Hispaniia, si preapa Renului la Nemti, 0 la Frantozi, 0 la Rumele, in Tail le Grece§ti,

15 un niam ce sä chiamä Cotovlahi, colonia Ramului.Litva in crAiia lesasca drepti Râmleni sintu; insA acest niam a Litvii,

nu de Râmleni sintu aduii pre acele locuri, unde läcuesc acmu; ce, detirAniia lui Nero, impAratul Ramului, multe casA mari cu gloatele sale,

Averile craiului Decheval Inca le-au aflat Traiian imparatul, aproape de un20 ostrov, ce O. chiama Serghetía, sau cum zic unii din Unguri strog, iara mai

nainte O. chiema Sarvitia, despre Ardeal, despre amiazazi. Marturisesc deacestea Zambucu 0 Lazie, cum toatä averea lui Decheval o au aflat inteacelloc, sapand 0 abatand apa pre alte locuri.

Era obie'ai la Ramleni : deaca A. umplea Italia, dricul imparatii de lacuitori,25 de nu le agiungea, nici 11 biruia pamântul cu hrana, scotea cu sorti casa0 dupa

ora0 0 de prin sate 0-i muta la alte tari, unde vedea pkti mai rari de läcuitori,sau unde vedea ca sa radica de supt ascultarea impäratii vreo tail, acolo cusutele de mii de case muta 0 impärtiia lor 0 zicea acei descalecari noaocolonia romana, adeca. descalecarea Ramului; de care colonie a lor iaste plina

30 lumea: 0 la Asia, adeca la Anadol, §i la Africa, care zicem noi Barbarezii, 0la Iwanía, 0 spre apa Renuluí la Nemti, 0 la Frantozi, 0 la Rumele, in OrateGrece0i, un neam ce le zicem 1 Cotovlah, colonia romana.

Litva in el./Ha le§asca direpti Ramleni sant; lug acest neam al Litvei, nude Ramleni sant adu0 pe aceste locuri, unde lacuesc ei acum; ci sau din tira-

35 niia lui Neron, imparatului Ramului, multe case mari cu gloatele sale s'au ales

1: Traian irnpfiratul C. x6: Acestu nume C.

49r

www.digibuc.ro

PENTRU TRAIAN 123

cu domnul lor Livon fugand la Nemti, si de acolo, cumpgrandu-si vas gde mare, au §ezut in vasg si au mersu pre marea, ce loveste la Gdansca,pang la Liflantu, o targ; si de acolo descglecand malul, s'au lItit pangunde iaste Litva acmu. Sau mai de crezut a fi, precum scrie Stricovschiila cgrtile II a istoriii sale, cap V, De Litva, aducand martur istoriii sali 5

pe Dlugos 0 pe Cromver la carte III file 61; precum in vremea ce s'auintgratat vrajbg intre doi domni a Ramului, mai nainte de Nasterea luiHristos, anume: intre Iulie Chesar si intre Pompeiu cel Mare, adu-

31r nandu-sg cateva rudenii ramleni, de 1 frica lui Iulie Chesariu, ce stätusgbiruitoriu asupra lui Pompei, lgsandu-§ tam si mo§iile, au intrat in vasg; iope mare mergand catgva vreme, s'au a§ezat diasupra Mgrii Prusilor,0 acolo au fäcut oras; si avea carmuitoriu Livon, unde sint acmu Zmuzii0 Livoniia si Litviniia sau Litva, si de pre numele acelui carmuitoriuLivon sg chiarng Livoniia sau Litva, tgralor acelora; si pune dovadg 0apa ce sä chiming. Liviia sau Liva, si targsorul diasupra acei coadg de mare, 15

ce cade in Marea Balticum sau Marea Prusilor. Aduce pentru aCastasi märturiile istoricilor: a lui Livie §i a lui Flor, carii scriu de lucrurile

cu domnul lor Libon, fugind de rautatea si tiräniia lui Neron la Nemti, si deacolo cumparandu-si vase de mare, au mers pre marea care loveste la Gdansca,Ora la Livilant, o tail; de acolo s'au latit descalecand pre rnalul pang, unde iaste 20Litva acum. Sau mai de crezut, cum scrie Stricovschie la artile II-a istorii sale,cap V, De Litva, aducand martori istoriile sale pe Dlugos si pre Cromver lacartea III foi 61; cum pe vremea intru care s'au *tat mare vrajbg intre Porn-peiu cel Mare 0 intre Iulie Chesariul Ramului, mai nainte de Nasterea luiHristos, adunandu-sä o seama de rudenii ramleni de frica lui Iulie Chesar, 25

care au stätut biruitoriu asupra lui Pompeiu, lasat-au tara Italiei, mosiia Mr,au mers cu vase pe mare catava vreme si s'au asazat desupra marii Prusilor,si acolo au facut oras, caruia i-au zis Romnove sau Romove, cum s'ar ziceRamul nou; si au statut acel oras 'Ana ce au nemerit paganii Prusatii; si aceiRamleni, carii au innotat pre mare din Tara Italiei, au avut ocarmuitor pre soLibon si au e§it desupra coadii marii la mal, unde sant astazi Zmuzii si Livoniisau Litfa, si de pre numele acelui ocarmuitoriu Libon s'au zis Livonia si Lit-finia taralor acelora; si punea dovada si apa ce A, chiarna Liba si targsorul de-supra acei coade de mare, unde cade in Marea Balticum, sau curn ii zic mareaPrusilor. Si aduce si marturii istoriile acelui Livie si a lui Florus, carii 35scriu « De lucrurile

www.digibuc.ro

124 LETOPISgTUL TAIIII MOLDOVEI

Ramlenilor. Si asea scrie si pärerea sa Stricovschii : # Dui:4 ce au fa"-säpit Iulie Chesariu oastea lui Pompeiu si pre Pompeiu ce scApasà lacraiul Eghiptului, i-au täiat capul lui Pompeiu, si cercind pre hatmaniilui si tovaräsii lui Pompeiu, intre care era si acestu Libo, pre carele II

5 numeste Flor: Publius Livo, fiindu hatman pe mare lui Pompeiu im-protiva lui Iulie Chesariu; dupl ce intäliasä de räsipa si peirea lui Porn-peiu, s'au tras pre mare cu vasäle ce-i era pre rank spre pärti pustiisi locuri mai färä oameni; avand grip sä sä poatä asaza mai langa Italia,au nemerit in pärtile acelea, cum s'au pomenit mai sus, unde sint astäzi:

lo Zmuzii, Prusii, Litva, Livonii si in Tara Curlandiia, au flcut tArgu, prenumele ski, Liva, 0 i-au zis si Remnove; si astäzi sä chiamä acel targuRemove. Iarä cu vreme s'au mot acei Râmleni pânä unde iaste acmuLitva. Multi ai supt ascultarea Rusilor au fostu; si inmultindu-sä denan in an, au supus ei pe Rusi, de le sintu vecini Rusii, toti dintr'acea

15 tail.De ari intreba oarecine: atAtea colonii in lume, de unde atAta multime

de oameni ? Numai in Italia, sä iasa atatea tári descälecate denteinsa ?Trebue sä stie el inteacea tail au fostu pe aceli vremi scaunul 1 impärätiei, 3 IT

RAmlenilor. Si asa scrie si pärerea sa Stricovschie: # Dupa ce au rl-20 sipit Iulie Chesar oastea lui Pompeiu si pe Pompeiu, care scäpAnd la

craiul Eghipetului, i-au tliat capul lui Pompeiu si clutind pe hatmaniitovarosii lui Pompei, intre care era si acest Libon, pre carele il numesteFlorus, Publius Libo, fiMd hatman la Pompeiu, pre mare impotriva luiIulie Chesariul. Dupa ce oblici 1 de rasipa si peirea lui Pompei, s'au dus

25 cu vasAle ce-i era pe mAnA, spre amiazAnoapte la locuri rare in oameni si pustieavind grija ca sA sA poatA asAza mai lAnga Italia, au nemerit la pArtile acelea,cum am pomenit mai sus, unde acum Zmuzii, Prusii, Litfa, Lovinii sau Litvasi in tara Curlendiia, au fAcut tArg pre numele ski, Liba, pre lAnga mare si i-auzis Romnove; acum sl chiarnA acel tArg Romove. IarA cu vreme s'au lAtit

30 RAmlenii pAna unde iaste acum Litfa. Multi ani supt ascultarea Rusilor aufost, pAna inmultindu-se ei din an in an, au supus ei pre Rusi de le sAnt podaniRusii acei tAri.

De ar intreba cineva; atâtea colonii in lume, de unde asa multime de oa-meni ? Numai la Italia sà iasä atâtea OH desalecate dinteinsa ? Trebuiaste

35 sl stie cl inteacele tari au fost pre acele vacuri scaunul implrätii

5: hatman prea marelui Pompeiu C.

49'

www.digibuc.ro

PENTRU TRAIAN t25

orasul Ramul, care oras, nu cum sintu acmu implrgtiile, ce au tinuttoatg lumea, dela apus pang aproape si tot Räsäritul, fgrá putine impgritiila rgsgrit. Cum s'au zis mai sus, izvoriia den toatg lumea la Italiia, pentrusg fie in volniciia Italiei, span, adecg, nemis, cum zic Lesii slehtici.Si a doa, cg in toatä lumea nu iaste necgiuri pgmantu ca Italia, de toatebisug si dezmierdgciune, si bine i-au zis raiul pgmantului. A triia, cgRamlenii den, toate olatele si %grille lor, lua a zecea den oameni tineri;zicea Ramlenii acelor oameni obsidis adecl zglog de credintä tärgilor, si pre aceia ii punea de inväta ostenia ca in scoale. Si caHi era pela scoale 'hied supt stiaguri le zicea tironis; iarg, dacg O. invgta bine,cum va purta sulita, cum va muta pavata, cum va intoarce sabiia, iiscotea la rgzboae, si cu vreme den tironi, esiia de le zicea viteranii, adecgslujitori vechi bgtrani. Pre acei viterani apoi, imbgtraniti in slujbevestite, ii scotea de supt stiaguri si le da locuri pre la sate, pre la orase,de cask de vii, de grádini, de pgmanturi, si asea sg. implea Italiia cumultime de oameni, cat nu-i cuprindea pgmantul.

5

10

15

orasul Ramul, care oras nu cum sant acum impgrgtiile, ci au tinut toatg lumea,dela apus pAnä aproape §i tot Rlsäritul, färä putine impârätii la räsärit, pre carenici vi-i mai priimiia. Iarl soli cu daruri toate tArAle acelea trimitea; spre amia-zAzi pin4 unde sä inchide lumea cu ochianul supt impärätia Ramului; au fost §i 20

spre miazlnoapte ni§te Unguri pre langa märi nemtwi, sint i un neam. Ace-lea au rämas numai de nu era supuse supt Râm niciodatä. Cura dar din toatàlumea la Italia sä fie in volnicie Italiei, wan, adecl nemiq sau §lehtici. Si adoao pricinä, a nu iaste in toatà lumea altà parte de pâmânt ca Italia, de totbi§ugul §i dezmierdAciune, cAt bine i-au zis raiul dupa pâmânt. A treia pricing 25

si mai mare cleat cele doao ce s'au pomenit, a Rarnlenii din toatä lumea luoaa zecea din oameni tineri, cum lua Turcii din Rumele; zicea RAmlenii aceloroameni obsides, adecl zdlog de credinta tlalor, §i pre aceia ii punea de-i in-vAta ca la Foalä, o§tenia. Si cei ce era pre la §coall Incä supt steaguri le zicea,tironis. Santul Stratilat Tiron dintr'acei slujitori au fost. lark deaca invata 30

bine, cum va purta sulita, cum va muta pavAza, cum va intoarce sabia, ii sco-5or tea la räzboi, §i cu vreme din tironis e§iia de le zicea veteranii. Apoi imbá-

trAniti in slujbe I vestite, ii scotea de pre supt steaguri §i le da pre la ora0,pre la sate, locuri de case, de vii, de gradini, de pâmânturi, §i aa sil umpleaItalia de multime de oameni, cât nu-i cuprindea parnântul. 35

8-9: zAlog... o§tenia din C; 24: di din A. 25: A doao B.

www.digibuc.ro

x26 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

Mu lte obidaiuri de a Rimlenilor sint acmu la Turci, ca acestea: ceiau §i ei de a zecea den oameni §i iar a§ea II impart pre la grädini, apoiin data enicerilor; si fac §i ei den slujitori bkrini oturaci, iproci. Si nu-idiva cl la Turci vedem obidae ca acelea ce au fostu §i la impärkiia

5 Rimului; cAci si Tarigradul §i cite tlri tin Turcii inteadastä partede lume, care si.' chiamä Evropa, parte de impäratiia Rimului iaste.

Alexandru Machidon, in vremea implratiii sale, Ina au fäcut prenumele säu colonii, §i intli la Eghipet, acel vestit ora§ Alexandria, undesä scuri apa Nilului in mare; iarl §i pe apa Donului §i pe apa Hindului,

lo ci la Perci au descAlecat orace §i olate pre numele sail.De ari fi acmu Istratie Logofitu §i Simion Dascal §i Misail Cllugärul,

cum s'ari apuca pentru adasta poveste cu basnele lor ce au scris, ca rAdl-cina acestui niam I care iaste acmu pre aceste locuri, au fostu den tem-nitäle Rimului de Laslou Craiul. Adevarat, ci Traian impäratul dela

15 Rim au adus §i cäsa§i, adecä dela Italia; §i a§ea iaste, casaci au adus,

Multe obiceiuri de a Rimului sint acum la Turci, ca acestea: §i iau ci eide a zecea oameni, §i iar aca ii impart pre la gradini intii, apoi in data inicerilor,§i-i fac §i ei apoi din slujitori b1trini oturaci, curugii §i timaruri. Toate acestea§i altele multe obiCaiuri dela impArAtiia Râmului sint, cA infearii cum ant

zo acum la Turci, iara la Rim pritorani, adecI pedestrime de divan le zicea,cum la Turci culoglu. Si a§a bulucurile pre numar: biringi, echingi, aungi,iarl la Râmleni: primani, secundani, tergiiani, cvartani, pre numele bulu-curilor, adeca cei dintil, cei al doilea, cei al treilea, cei al patrulea, prenumar sa ctiia bulucurile. Si nu-i diva ca la Turci vedem aceste obiceiuri,

25 care au fost ci la imparAtiia Rimului; cAci ci Tarigradul ci cite OH tinTurcii inteadasta parte de lume, ce sa chiama Evropa, parte de impArAtiiaRimului iaste.

Alexandru Machidon in vremea impAratiei sale, Inca au facut in numeleski colonii, ci intii la Eghipet, acel vestit ora§ Alexandria, unde intrA apa

30 Nilul in mare; iara pe apa Donului ci pre apa Hindului ci la Perci, au desca-lecat oraca §i olate pre numele ski.

De ar fi acum Istratie Logofatul ci fiiu-sAu un Simion Dascalul ci un ne-pot al ski, un Misail CAlugArul, oare cum s'ar apuca de aceasta poveste cu bas-nele lor ce le-au scris, ci rädacina acestui neam, care iaste acum pre aceste

35 locuri, din temnetele Râmului ? a Traian impAratul adevArat ci dela Rim auadus §1 cAsaci adec1 dela Italia; §1 aca iaste, casa§i au adus,

2: iau din B.

3 2r

www.digibuc.ro

PENTRU TRAIAN 127

iara nu den temnitale Ramului, ce oraseni, casasi, sateni, si slujitoriasezati; si casa de domni au asezat aicea pre la cetati. Cum si lui DragosVodá mare näpaste-i fac ciia ce zic, ca au fostu pastoriu; ce pre marturiiaMaramorosenilor, cum scrie Miron eau fostu logofät mare, in izvoadelesale, ca au auzit cu urechile sale, sa fie fostu fiöor de domn a unui Bogdan 5

Vodä, rascut in Maramoras. Dupl ce i-au scos de pre aicea multimede 'Mara, nabusiti si cu Bolgarii dela Volga, apoi §i Atila cu Ungurii,dar den temnita cu sutele de mii de oameni, unde s'ari afla, si apoifamei iaral atatea talhärita ? Deci unde iaste, §i cat vac iaste and au vinitTraian, imparatul Ramului, pe aceste locuri, la anii dela Hristos 103, iosau cum scriu altii izo, si and s'au bätut Laslo, craiul unguresc, cuTaltaräi ? Intre Traian si intre Laslo Craiu sint ani 800. Si au scris acestiistorici minöunosi Istratie Logalt, Simion Dascal §i Misail alugärul,ca. acela Laslou, craiul unguresc, au cersut dela Ram oameni de oasteintr'agiutoriu. Si niamul Romanilor acmu traia cu domnii ski in Mara- ismoros, cesti dencoace, iara cei dencolo despre Munteni, pre langa apaOltului.

Vezi aicea basnele lor, ce au scris; ce nu sl prinde, cum zic manotiganeste.

iar nu din temnitele Ramului, ci orosani cása.0, sáteni, tot din slujitori 20a0zati; si case de domni au asazat aicea pre la cetati. Cum si lui DragosVoda mare napaste ii iaste de-i zic ca au fost pastoriu; ci pre marturiia Mara-

sov morasanilor, 1 cum scrie Miron Logofatul in izvoadele sale, a au auzit cuurechile sale, sa fie fost feCor a unui Bogdan Voda, näscut in Maramorasidupa ce i-au scos de aicea multime de 'Mari si cu Bulgarime dela Volga 25nIbuOti, 0 apoi pe urma 0 Atila cu T.Ingurii. Den temnite cu sutele de miide oameni, unde s'ar afla, 0 apoi fárnei iarä athtea tAlhArite ?. Deci undeiaste 0 tit vacu iaste and au venit Traiian, Impg.rat al RAmului, pre acestelocuri, la anii dela Hristos 103, sau cum scriu altii 12o, dupa al doilea vacdupa Hristos cu intrupare, 0 cand s'au bltut Laslo, craiul unguresc, cu 30Tatarai ? Intre Traiian si intre Laslo craiul sant 800 de ani. Si au scris acestiistorici minciuni Istratie Logofotul si Simion Dascalul si cu un Misail Calu-garul, cum sa fie cersut Laslo, craiul unguresc, ajutor dela Ram oameni.Si neamul Romanilor traiia atunce cu domnii sai in Maramorls, cestidincoace, iar cei dincolo despre Munteni, pre apa Oltului. 35

Vezi aicea basnele lor ce au scris; ci nu sa prinde mano tiganeste.

www.digibuc.ro

128 LETOPJSETUL, TARII MOLDOVEI

Arzat-au Traian impAratul i domni pre la cetAti, cum zic la Lesicastalian, cines cu olatul sAu, si in toate locurile i marginile osteni, cunurne pre atunce tArAlor acestora, unde-i tara noastrA i Tara Munte-niasca, Datia de Cos; iarA Ardialului i pArtilor celor de sus, cum s'aupomenit, sA cherna Dachia de Sus. Si au trAit tot cu acest nume tArAleacestea pâra la a doa descAlecare cu Dragos VodA, i acmu multi ne zicsi nog si Muntenilor, streinii: Datiia. insä närodul, j niamul läcuitorilor,nu s'au schimbat numele sAu, ce tot Romanii, apoi cu vreme intruindelungati veci, Români p Lisa astAzi Si tärAle megiiar stiindu-ne de

io unde am esit, adecA dela Italia, cAriia-i zic streinii Vlah, Vloh, ValleosUlah, de pre Vloh, adecA Italiian, au zis vlah, i Latinii Vlahia mai tArziu.Asijdirea i ispravnicii i diregAtori acestor tAxi, ce am putut afla cA aufostu, scrie Bomfin istoricul, ce au putut afla de pre stAlpii de piatrA,ce avea obiceiu cei vechi Râmleni intru veCnica pornenire a lor, de radica

15 stAlpi de piatrA, in Tara Ardialului, ce sA cherna Datiia de Sus, cu slovelAtinesti sApate in stAlpi, asea sunând: « Antonie Frian acelui intlideregAtorului a Darcomanilor, Ulpiianilor, a lui Traian, a Sarmatilor,

AsIzAnd Traian impArat i domni pre cetati, cum zic la Levi castaleni, cinesdorrmul cu olatul sAu, dominus dupl latinie, iaste la noi domn, iarA pre toate

20 marginile i locurile ales osteni, cu numele pre atuncea tArAlor acestora, undesântem noi in Moldova si unde-i Tara Munteneasck Dachia de 6.os ; iar Ar-dealului i pArtilor celoralalte de sus, precum s'au pomenit la hotarul Dachieiin capul de Dachiia de Sus. Si acest mime au trAit inteaceste tari pana la aldoilea descAlecare cu Dragos Vodk i acum multi zic tarai noastre i Tlrai

25 Muntenesti, streinii: Datia. InsA norodul, neamul lAcuitorilor nu s'au schim-bat numele slu, ci tot Romanii, apoi cu vreme i indelungate vacuri Romani,apoi Rumâni 'Ara astazi! Si tArAle megiiaii tiind de unde au esit neamulacesta, cA dela Italia, carii tari zic streinii vlah Vloh, unii valleos, unii Olah de peVloh adecA Italia au zis Vlah si Latinii Valahia mai târziu. IarA si ispravnicii

30 dregatorii acestor TAri, Datilor ce I am putut afla din Bonfin istoricul, aminsemnat aicea. Scrie Bonfin ce au putut afla din stAlpii de piatrk ce avea obiaicei vechi Râmleni intru veCnica pomenire a sa, de punea i in tam Ardealului,care sA chiema Datia cea de Sus, cum s'au pomenit, O. fie aflat o piatrA cu slovelatinesti, asa sAmnind: « Lui Antonie Frian acelui intAi dregatoriului a Darco-

5 manilor, Ulpiianilor, a lui Traian, a Sarmatilor,

2 : ca§taliac A. 2.: locuri A.

32v

51r

www.digibuc.ro

PENTRII TRAIAN 129

orosan, Sabinul, puratoriu a treisprbece polcuri, au vietuit ani 30,iproci ». Asijdirea mai incolo, lui Peurie Saturnin, solului irnpärätescu siispravnicului, socotitoriul descalecIrii Datiei, Sarmatiei, iproci. AcestAntonie si Peurie Saturnic, dentru acea scrisoare, sä väd ca au fostudomni si otchmuitori, pusi de irnpäratii Ramului, ori pe urma lui 5

Traian la aceste OH.

De numerele e'au avut apele acestea # de patru parti a lumii: Aziia,Africa, Evropa fi America

Dupä asezarea cu RAmleni pe locurile acestea, purces-au Traianimpäratul cu ostile sale in gos pe langa Dunäre, cum sä pomeneste den iovechi istorici cA rase sute de mii de osteni numai de räzboiu au avut,si treand apa Siretiul, apoi Prutul, Nistrul, Buhul, Niprul si Donul,care aceste toate cu alt nume s'au fostu numind: Siretiul sä chernaHalum, si acmu in istoriile vechi sà chiaml asea; Prutul Hierazus,Nistrul Tiras; Buhul Hipan, Niprul Boristenes, Donul Tanais; si aCastä 15

apä Donul desparte Azfia dela Evropa, cum si la Tarigrad, Boazul märii,intre Tarigrad si intre Skiuder desparte Aziia de Evropa; Tarigradul

33r §1 i Galata de Evropa, iarà Skiuderiul, dencolo de Boaz, Anadolu, ce-izic istoricii Azfia.

orosani Sabinul, purtatoriu a treisprazece polcuri au vietuit ani 30, 20

iproCaia ». Asisderea mai incolo lui Peurie Saturnic, solului imparatesc siispravnicului, socotitoriul descalearii Datiei, Sarmatii iproci. Acel Antoniesi Peurie Satornic dintru acea scrisoare sa vede ca au fost domni si carmui-tori, pusi de imparatii Ramului, ori pre urma lui Traian la aceste OH caresa zice Datiia de Sus si Datiia de Cos. 25

Dupa asazarea cu Ramenii pre aceste tari, Traian imparatul au purces preDunare in gos cu ostile sale, de care s'au pomenit din vechi istorici, cu 600.000de osteni numai de rázboi au avut, si trecand apa Siretului, apoi Prutul, Ni-strul, Buhul, Niprul, Donul, care ape acestea toate pre atuncea cu alte numesä chiema: Siretul O. chiama Halum, si acum in istoriile cele vechi Prutul sä 30chiama Herazis, Nistrul, Teras, Niprul, Boristines, Donul, Tanais; si aCastäapa Tanais imparte Asia de Evropa, precum desparte la Tarigrad Boazul demare, intre Tarigrad si intre Scuder, dincoace Tarigradul cu Galata de Ev-ropa, iar dincolo Scunderul de Asia.

9

www.digibuc.ro


Iarl pgrtile despre amiazgzi, ate tgri sintu sg chiaml Africa. Par-tile despre apus i spre miazgnoapte sg chiamg Evropa. Iarg a patraparte iaste America 0 iaste departata 0 vine supt noi, cum ar fi statulei, i dupg imbletele soarelui, i altor lumini cere0i; candu-i pre aicea

5 zug, iarg la America iaste noapte, i candu-i aicea noapte, acolo-i zug.Cg, fiindu pgmantul eltund, apa vinu locurile in staturile sale dupgrgtunzirea pgmantului, cum ar fi impotriva noastrg, supt noi iaste aCaparte de lume.

Deci aceste cloak' pgrti de lume Evropa i Aziia la pgrtile desprelo miazanoapte le desparte Donul, cum s'au scris mai sus; iarg deintea-

coaci le imparte Marea Niagra i pana unde cade apa Nilul in MareaAlbg; iarg Nilul desparte Aziia de Africa.

Dela Nil sg incepe Africa i acmu Eghiptul nu-i de Asiia, ce iastede Africa, cu toate Wale ate sintu den malul Nilului, pang unde sg

15 inchide cu marea ochianului, care incungiurg pgmantul, algturea cuMarea Alba, pang unde curl i Marea Alba in ochian, la Iwaniia. Den-.colo, Africa; dencoace Evropa; Iwaniia, de Evropa; Fesul dencolo deMarea Alba, de Africa.

Acestea pomenindu-sg pentru deqchisul mintii, sg sg intgliagg statul20 lumii, ne intoarcem la istoria pentru Traian, impäratul Ramului.

Ca in patru pal-0 impart scriitorii de parnant lumea. Itasaritului cu toateimparätiile acei parti Ii zic Asia; iar partilor despre amiazgzi ate tgri sant Iizic Africa, iar pgrtilor despre apus i despre amiazanoapte Evropa, a patraparte A. chiama America, care parte a§a iaste departata i vini cum ar fi supt

25 noi: cà, cand iaste la noi zioa, acolo noapte; i cand la noi, noapte, la dânii, zioa;cà fiind pamantul ratund, cum ar fi impotriva noastra, supt noi acea parte iaste.

Aceste doao pa.rti de lume Evropa §i Asia despre partile de amiazanoapte 51vle desparte Donul; iara inteacoace imparte Marea Neagra i Boazul cela cecurl in Marea Alba, in Marea Neagrä, pang unde cade apa Nilului in Marea

30 Alba; i Nilul desparte Asia de Africa.Dela Nil sa. incepe Africa §i Eghipetul, care nu sant de Asiia, ci de Africa

sant toate farale cite sant dela malul Nilului, panà unde sà inchide cu mareaochianul, care incungiura pamantul, alaturea cu Marea Alba, pana unde mntrà

Marea Albà in ochiian, la Iwania; dincolo Africa, dincoace Evropa; Hi§-35 pania de Evropa; Fesul dincoace de Marea Alba, de Africa.

Acestea pomenim pentru deachisul mintii, sa sa inteleagg statul lumii, neintoarcem la istoria pentru Traian.

www.digibuc.ro

PENTRU .TRAIAN 13z

Pentru Traian impdrat cdte pdrti de lume au imblat cu oftile salidupd ce au descdlecat locurile acestea cu oamenii sdi fi pentru Troianul

cel pe din sus de Gdlati de cine s'au föcut

Cum nu s'au indestulat cu atata parte de lume, cat au alcat cuWile sale, de au trecut toad Evropa p aril la apa Donului, care apg 5

iasä den inima tafalor moschicwi si dà in Marea Niagrà la Cram,ce trecand peste Don, Traian impärat au cälcat i Aziia, lovind pe laIuzbec mari tätärl§ti, 0 dela Iuzbec pre la Marea Caspiia, unde

33v sä desparte I Cazanul i Astrahanul de Oa le Persului, pe la Bahtri,0 de acolo prin täräle Persului i prin Siriia. io

De acest vestit impärat, aväm i §antul, säpat de Wenii lui in veöniclpomenire, incepand den Tara Munteniascl peste toate apele aceste,panä la Don, tot acestu çantu, care il vedem aicea la noi.

Scrie Miron Logofätul in izvoadele sale, sä fie trecut singur pesteacest sant, aproape de Nipru, pre la un targu, anume Wora4noe, nu 15

departe de Chiov, mai sus.Sà aflä de zic unii, cl iaste säpat pentru sprejeniala despre Tatar, inchi-

zind locul despre campi, in carii era 0 räpäosatul Panaetachii, tergimanulcel mare 0 vestit laPoarta impAatiei turcwi; unde i la ce istoric ar fi cetit

care nu s'au destulit cu atata parte de lume cat au calcat cu wile sale, de 20

au trecut toata. Evropa panà la apa Donului, care apä dinläuntrul laralormoschice§ti iase i cade in Marea Neagra la Cram. Si trecand Donul au calcat§i Asia, lovind pe la Iuzbec mari tari tätar4ti, iara dela Iuzbec pre dui:4Marea Caspii, care mare desparte Cazanul §i Astrahanul de Ville Persului,pre la Bahtri, de acolo pen Wale Persului, pen Assiria. 25

De acest vestit imparat iaste i qantul sau troianul säpat de wenii lui inveènica pomenire, incepând din Tara Munteneasca peste toate apele acestea,care s'au pomenit: Siretiul, Prutul, Nistrul, Buhul, Niprul pana la Don, totacest §ant ce sa vede aicea la noi.

Scrie Miron Logofatul in izvoadele sale, sa.-1 fie trecut singur acest §ant 30aproape de Niprul, pe la un targ, anume Cvorapoe, tot pre campi acel oranu-i departe de Chiev, care Chiev iaste la Nipru ; i pe semne cum merge qantulmai sus de Chiev, au trecut Niprul Traian cu wile sale.

SI aflä unii de zic, cà acest put ce sä vede i asazi supt acest nume ce säzice troian, 0.-1 fie gpat pentru sprijinealä despre Mari, inchizand locul despre 35campi ; intre care era 0 rAposatul Panaioti tergimanul cel mare 0 vestit pe we-mea lui la implrAtiia Turcului ; unde 0 el ce istorii va fi citit acest lucru ?

9*

www.digibuc.ro


Scrie in izvoadele sale Miron Logofatul, cum la voroava cu Panae-tachii, pentru acestu santu, ce-i zicem troian, au zis Panaiote, Ca isto-ricul Bonfin ungur pomeneste de cantul acesta. Si scrie zicand cä cineatata loc de lume ar fi putut apara si tine ? Ca de au fostu aicea tam

5 descalecad cu multime de oameni de Traian impärat cat iaste intre acesteape den Prut Ora in Nistru, si den Nistru Ora la Nipru, si den NipruOra la apa Donului ! Asea sä fie raspunsu Miron Logoatul si lui Panae-tachii, la ce nu au mai stiut ce ari mai räspunde.

Asea zic si altora cati au scris, asea si lui Bomfin, de au scris asea,10 cum sä fie säpat santul acesta de vr'o sprijenialä despre Tharä. Iarà

mai de crezut sint ceia ce tin, ca Traian impärat au pus de au säpatacestu santu in veCnicA pomenire a sa si veste, si sa sä stie sliahul ostii,de ciia ce vin dupa osti mari si negutitorii, si ostenii, cum fac si acmuTurcii pre sliavul ostilor lor movile, pentru vestea si pentru indrep-

15 tarea celor ce vin pe urml : osteni, sau olacari, sau negutitori.

Scrie in izvoadele sale Miron Logofatul, cum I au vorovit cu acel Panaiotipentru acest cant troian, au dat seama ca historical, anume Bonfin unguru,pomene0e de çantul acesta. i scrie de zice ca tine atata loc de lume, incepanddin Tara Munteneasca Ora peste apa Donului trece, ar fi putut apara peste

20 tot local, ca sa zicem, ca dela capul cantului de unde sä incepe intai 0 pe desu-pra Gälatilor, alaturea cu Dunärea merge, pe aproape 0 peste Prut, iar nu de-parte de Dunäre, pe la satele turcecti, apoi unde sä departeaza troianul la camp 0dela Dunäre 0 dela Marea Neagra iar peste Nipru ca mai departe. Ca de aufost aicea tam descalecata de Traian imparatul cat iaste Intre aceste ape Prutul

25 3i Nistrul, dará dela Nistru pana la Nipru, 0 dela Nipru Ora la apa Donului IAga sa. fie ráspuns ci lui Panaiotache. Zice Miron Logofätul : la ce n'au ctiutcum va mai raspunde Panaiotache.

Aca zic 0 celoralalti cati au mai scris, ap ci lui Bonfin, de au scris aca,cum sa fie sapat pntul acesta pentru vreo sprijineala despre 'Mari. Mai de

30 crezut sant cei ce zic, ca Traian imparat l-au säpat acest cant, pentru pome-nire ci veste, ci sa se stie sleavul ostii de cei cafii sa trag dupa o0i mari: 0negutatorii ci wenii, cum vedem acum pre imparatii turcecti 0 vezirii lor,pe uncle merg cu osti fac movile pe sleavul ostii pentru veste si pentru in-dreptare celor ce vin pe urma : osteni, negutatori sau olacari.

4 : cine A.

52r

www.digibuc.ro

PENTRU TRAIAN 133

Nice sä te miri, ca ar fi putut sapa un santu mare ca acesta; ce säsocotesti multimea de sease sute de mii de oaste numai slujitori, flea

34r de altä adunatura de oameni; I ca intru o zi sä sä insire o sutä de miide oameni unul langl altul, sa arunce lutul cine impotriva sa, cat locpot cuprinde ? Prea urarä socotiala : loc de doaa sau de trei milemari; si la rase sute de mii de oameni sä vine a rase zi intl.' osaptamana, o zi unui orn la sapat randul, fall aka adunatura.

Scrie Dion istoricul, care au scris viata si faptele acestui implrat, si Ev-tropii istoricul care au scris de viata lui Andriian imparatacesta au facutOdriiul pe numele ski, pe pämantul Trachiei de multimea ostilor luiTraian, cum s'au poznenit mai sus. Cu aceste osti, Traian, a cäruia nume inistoriile Ramului, Ulpius Traianus, au Meat deastä parte de lume, ce-i cal-catä si de mai nainte de dansul cu osti, de Pompeiu cel Mare si de Iulie Che-sariu si de Avgust Chesariu, imparatii Ramului; insa nu pe aceste locuri, cepe la Persi. lark' Traian pre aicea au vinit si au calcat aCasta parte de lume,cum s'au pomenit, si el au asezat niamul si samintiia care traiastepanäastazi,in Moldova, in Tara Munteniasci si in Ardial, cu acest nume Romani.

Nici sa te miri, cine ari fi putut sapa atata loc, care cu mult mai mare aufost sanyil acesta, ci cu vreme s'au raruit 3i s'au milk.

Oaste ca aCasta de 600.000 de oameni sa se insire unul langa altul, sa aruncepamantul, cine drept sine, cautà cat loc pot cuprinde I oo.000 de oameni.Pre waiä socoteald: loc de 2 mile mari sau 3i trei mile vor cuprinde,care face un conac intreg de oaste mare ; 3i la 600.000 de oameni a sasea ziinteo saptarnana, odatá vine la säpat randul unui orn, 3i acest numár aceluiImp5.rat färà altä multime ce sa trage dupa osti.

Scrie Dion istoricul, carele au scris # Viata lui Traian imparatul *, si Ev-say tropie istoricul, carele au scris # Viala lui Andreian irnparatul », nepot 1 lui

Traian, care dupa moartea lui Traian au statut el impArat RAmului 3i au flcutora3ul Odriiul, pre numele sau, pe trei ape: Tungia, Mario si Artha pe Oman-tul Trachiei. Cu aceste osti, Traian a carui nume la istoriile Ramului UlpiusTraianus, au calcat aCasta parte de lume, calcatä 3i de altii cu wile Ramuluimai nainte de dansul ; de Pompeiu cel Mare, si de Iulie Chesariul, si de AvgustChesar; insa nu pre aicea, ci pre la Persi. Jul acesta Traian pre aicea au venitsi au incungiurat aZastä parte de lume, cum s'au pomenit si el au descalecatneamul semintia 3i limba care traiaste pinä astAzi in Moldova si in TaraRumaneasca si cat norod iaste in Ardeal, tot cu acest nume Rurnani.

12: visteriile A 3i C. 26: Andreian B.

5

10

15

20

25

30

85

www.digibuc.ro

34 LETOPISETUL TARII MOI,DOVEI

Scrie Bomfin ca, dui:A ce s'au intorsu Traian in Ram, cu izbandäde pre Dasi, au poroncit de au facut un stalpu de marmure In Ram,intru pomenirea acei biruinsä asupra Dasilor. Si au fostu de lat acelstalpu de 128 cosi, i avea scari 184 ; iara ferestri 43, dupa potrivirea

5 märirii stalpului, O In varvul stalpului scrise slove sapate, toata istoriaDasilor, atunce scrisä cu slove; Calimpiiarii apoi cu cheltuiala lui Filip aldoile, craiu a Iwanii, au sapat slovele, i pe urma cu meoeroig de AlfonsuTicaon tipograful, au facut table 131, scrisa acea istorie 0 le-au trimispentr'alte sari intru pomenirea lui Traian Hiwanul, imparatului Ramului.

lo Aflatu-s'au i aicea in said la noi o piatra de marmure, care auadus-o in cursile domneoi in MO, in zilele lui Costantin Ducli Vodá,cu slove säpate latineoi, care le-am cetit eu, asea sun and : « Imparatului,chesarului, bunului, fiiului a Nervii, lui Traian, fericitului, a PealNemsäoi O a Dachii, preutului celui mare, polcovnicului al §esaspra-

15 zecele, imparatului al §easele, pärintele patriei ».

Dupa ce s'au intors Traian cu izbandä de pre Dachi, au poruncit de aupus stalp de piaträ in Ram, pentru pomenirea acei biruinte asupra Datilor.Era de lat acel stalp de 12o de stanjini mici, care avea scari 184, iara ferestri 43,dupa potrivirea marirei stalpului, sapatura cu slove scrisä toata istoria Datilor

20 de atuncea cu slove, iar pe urma Calimpiiari cu chietuiala lui Filip al doilea,craiului Hispanii, au sapat slovele, i pe urma cu mestesug de Alfonsu, ca untipograf, au facut 131 table de le-au trimis cu acea istorie pentr'alte tari,pentru pomenirea lui Traian Hispanul, imparatul Ramului.

Aflatu-s'au i aicea la noi in tag o piatra de marmura, care o au adus la25 curtile domnesti in Iasi, in zilele lui Costandin Duca WA cu slove lätanesti,

care le-am citit singur, asa sunind, cum aratam aicea, care slove asa sa intelegpre limba rumineasca: Imparatului, chesariului, bunului fiiu a Nervei, luiTraiian, fericitului, a Tarai Nemtesti si a Dachiei, preotului celui mare, pol-covnicului a sasasprazece, imparatului al saselea, sfetnicului, al saptelea Orin-

30 telui patriei, lui Publie Calpurnie, lui Avrilie Ruft.gasta piatra stà i pana in zioa de astazi, adusa dela Galati aicea in orasul

Iasilor la curtile domnesti.

9: säpate slovele A.Pentru acest capitol, automl a utilizat urrnAtoarele izvoare: M. Costi n, o. c.,

pp. 26-30, 30-43; Topeltin, p. 76 ; Bonfin, o.c.,p. 24; Baronius,Annales ecclesiastici, p. 4 1 22 9i Strjkowski, PP. 41-42.

34°

www.digibuc.ro

14651478

Ake ne vtne reindul a pomenim fi pentru cetätile ce a aflä aice inlard la noi

CAP XICu anevoe iaste a scrie de cet5tile tärAi, de vreme ce câteva sute de

ai peste mie treand, necguri nu A' aflà scris, fárà cftt ràpgosatul Gri-gorie Ureche Vornicul scrie in istoriia sa, adecà in letopisgtul tarli,de cetatea Chiliia, precum cl in anul 6973 cl au dobandit-o 5tefan Vocildela Turci, si apoi in anul 6986 Iuni 22, zice, ca au inceput stefan Vodäa a:1i cetatea Chiliia si o au sAvârsit inteacelas an; ce nu stim, cumpoate sà fie acestu lucru, cl intai scrie el au räscumpärat-o dela Turci,inchinatä de nevoe de Turci, si apoi sl o zidiascA ?

Numai intälesu de Panaiotachie, ce era postelnic mare aicea la noiin %ark ova ales la trebile Portii pre atunce, cum denafarl de cetatea

53r Aicea vine rdndul sd pomenim de cetdfile ce sd afla aicea in lard la noi

5

10

CAP XII 15

Cu anevoe iaste a scrie de cetltile tArAi noastre, de vreme ce atitea vacuri,cateva sute de ani peste mie trecand, nicAiri nu sà aflA scris, fArI cat Urechie

1465 Vornicul scrie pentru cetatea Chiliei zicind: a In anul 6973 o au luat Stefan/479 VodA cel bAtran dela Turci 0 apoi la anul 6987 Iulie 22 mil zice, cl o au

zidit Stefan VodA 0 o au sAvar0t inteacela9 anu; ci mA mir, cum poate fi acestlucru, cA intai scrie cA o au rIscumpArat dela Turci, inchinat5 de nevoe Tur-cilor, 0 apoi sA o zideascA ? A.7 zice cl o au tocmit unde au trebuit; itnsl delaanul 6973 Ora la anul 6987, 14 ani sant, cine ar fi stricat ? CA nici scrie cAo ar fi stricat cineva9 Intru acei 14 ani.

.

Iarl am inteles mai pre urrnA 0 dintru Panaiotachi Moruna, ce au fost po-stelnic mare la noi in lark orn ales la trebile Portii pe atuncea, cum denafarlde cetatea

20

25

www.digibuc.ro

i36 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

cea mare a Chiliei, iaste alta mai mica, carea sa o fie zidit stefan Vodacel Bun, ca o straja cetatii cei mari. A6asta cetate Chi liia are nume laistorici de-i zic Ahellia.

Ceteste gheografiile ceste mai de curund i vei afla i in istoriile Tari-gradului, c imprurnutand cu bani Ianovezii pre imparatul Tarigra-dului, sa faca osti impotriva Turcilor, le-au pus zalog Crarnul, sä-1Tie Ianovezii, care sa cherna pre atunci greceste Hersonesul, si la istoriitot acela nume are Cramul, i gasta parte, unghiul marii cu scalelilui, unde-i acmu Bugacul, si pre atunce Ianovezii au zadit Chi liia ce

io sä cherna Ahellia, pe Dunäre, i Chefea pe rnalul märii in Cram, ce sächerna Theodosiia la istorii.

SA afla si de Greci acute cetati, cum iaste Turnul Neoptolimul,in gura Nistrului, fäcut de Neoptolim, feCorul lui Mitridat, carele varain vasä pe mare, si iarna pre uscat cu calärime, au batut pre 'Marl.

15 i pentru sl impiiadece calea Ghetilor, au facut acea cetate in gura Nis-trului, ce sa chenna Turnul Neoptolim.

cea mare a Chiliei iaste alta mai mica despre Dunare, care zice sa o fiezidit stefan Vodi cel Baran, ca o straja cetatii cei mari. ACastä cetatea Chiliei alt nume are la istorici, Ii zic Ahileia.

20 Ceteste gheografiile ceste mai de curind i vei afla i intru istoriile Tarigra-dului, cum imprumutand cu bani Ianovezii pre imparatul Tarigradului, sa-sifaca osti impotriva Turcilor, le-au dat Wog Cramul, sa-1 Tie Ianovezii, carezicea pre atuncea Hersonul greceste, si la istorii acel nume are Cramula6asta parte, unghiul Marii Negre cu scalele lui, unde-i Bugacul. i atunce pe

25 acele vremi Ghenovezii au facut acea cetate Chilia si-i zicea Aheliia, pe Du-nare, i Chefea pe malul marii in Cram, ce-i zicea Theodozia la historii.

SI afla si de Greci Acute cetati, cum iaste Turnul Neoptolimul, in guraNistrului &cute de Neoptolim feCorul lui Mitridat, care vara in vasepe mare, si iarna pe uscat cu calarime, au batut pre Mari, i pentru sa im-

30 piiadece calea Ghetilor, au &cut cetate in gura Nistrului, care O. zice TurnulNeoptolim. i satul ce sä chiema pre atuncea a lui Herma Hesmonatic i zicaltii cum acel Neoptolim sa fie fost feCor lui Ahilevsu, pre carele zis nu stiBonfin, ci zice cum acest Neoptolim, fee'orul lui Mitridat, care au facut aceacetate pre numele

35 Altele multe, carora stau naruiturile de abia semnele sa cunosc si pre Mil-cov, mai sus de Focsani, de care pomeneste Urechie Vornicul ca o chiemaCráciuna. i asa tot pe o poveste stau, ate sä aflä in Tara Munteneasci, sau

3.5`

53V

www.digibuc.ro

PENTRU CETATILE CE SE AFLA AICE IN TARA 137

In izvoadele räpaosatului Miron Logofatul, aflu zicand pe pärere,sa fie pe Cogalnic, in Bugac, aCastä cetate, care sä chiarnal la TätariTatar Bunari; ce qcel turnu a lui Neoptolim iaste pe Nistru, facut deNeoptolim, fie'orul lui Mitridat, nu pe vremea and impäratiia GreciiTarigradul, ce cu mult mai innainte. Iara pre Cogalnic, de iaste akacetatue, poate tot de Ianovezi sä fie facutl.

5

de Dati, sau altele de Ramleni facute skit. Si la podul lui Traian peste Dunare,in Tara Munteneasca la judetul Jiului, iaste iara o cetatue naruita. Aceia adeva-rat de cine-i facutà cu numele Severinul, Bonfin zice din cuvant in cuvant:4 Pärosul Ulpie Traian, dupa ce birui pre Dati, intru semnul biruintei sale, loau fäcut Nicopol pe Dunare. A.7ijderea i peste Dunäre au facut podul, lucrude mirat, precum marturise§te §i Dion la « Viata lui Traian », a caruia pod §iastazi i sà cunosc pragurile in apa. Si mai incolo pe Dunäre in preajma iastetarpor Severinul, de Sever imparatul facut §i apoi tace ». Iar pe ce vreme aufacut Sever acel targ§or nu scrie ; iar la alti istorici, cum la Dion, carele au scris 154 Viata lui Traian » imparatului, a§a §i la Topeltin, carele au scris ce sä intelegepre limba romaneasca : a lui Traian ve6nicul stalp. SI vede dar dintru acestea,a une cetati intru aceste tari, 0 de Ramleni sant acute. La näruiturile cetatiidela Galati din sus, unde cade Barladul in Dunare, s'au aflat un ban de ararnagalben, de mare cat un ort, numai mai gros, in care slove nu s'au putut citi de 20ceia ce qtiu latineçte, Ara unii ce §tiu mai bine grece§te a ceti, zic cà scrie; iaracele slove de inteles nu sant. A§ijderea o piatra mare adusa la biserica Dieimai mult nu s'au putut citi, intelege, fara atata: Sever impäratul Ramului. Aceicetatui ii zic Galatenii Gherghina. Iar banul ce s'au aflat mai gos de Roman,jai% la näruitura unii cetati ce-i zice Semendrova, de mare cat §4tacii cei de I 25

54r patru bani le§l§ti, iara mai gros, de arama ro0e, §i chipul Domnului supt pa-larie nemtasca §i imprejur slove sarbe§ti ; oTeu, monmecKON Tatei Moldo-vei, iar dintealta parte scrie Hereghia de Moldova, aceia hereghia latine§te,adeca stramo§ie: Pentru aceia zic de cetäti cä unele de domni, acum dupa adoao descalecatura a taralor, sant zidite. Si a§a cat s'au putut §ti de cetati, 30acestea skit acestor tari, ca sunt unele facute de MO, cum iaste de§chis deCetatea Alba; celelalte §i de Ramleni, de Ghenovezi, §i unele mai pre urma §ide domniile tarAi. Si atata putem §ti de cetatile, care sä afla inteaceste OH.

In izvodul lui Miron Logofatul, aflu zicand pre parere, sa fie pe Cogalnic,in Bugac, acea cetate, cariia ii zic Tatarai §i ai no§tri Cara-Burnar. Ci acel 35turn a lui Neoptolim iaste pe Nistru, facuta de Neptolim, feCorul lui Mitri-dat, nu pe vremea and imparatiia Grecii Tarigradul, incoace, cum scrie inizvoadele sale, ci cu mult mai nainte. Iara pe Cogalnic, de iaste alta cetatue,poate tot Ianovezii sa fie facut.

www.digibuc.ro


Iara Cetatea AM iaste mai veche decat aceste, fäcutä ori de Dachi,ori de Ramleni.

Scrie Bodin, istoricul ungur, in carte X, decad II « De lucrurile Ungu-rilor » cl Ludovic, craiul unguresc, pentru sl poatà stäpäni ail de

5 grijä pe Munteni, pus-au de au zidit cetatea Severinul, care era rIsi-pitä. A0jdirea 0 pe apa Prutului, cäriia sä zicea Hierassis, cä aqea sä chiarnAPrutul la istorii, sä fie flcut o cetate ce sä* numiia Terh; ce cetate ar fifostu aceia 0 in ce loc la Prut, nu putem sti; iarä agiunge at sä cunoa0e.Pe urrna craii megiia0 0 domnii igri au fäcut cetäti aice in tarsi.

to Iarà Cetatea Albä mai veche decht acestea, flcutà ori de Dachi, ori deRAmleni.

Scrie Bonfin, historicul ungur, in cartea X, decad II « De lucrurile Ungu-rilor » a Ludovic, craiul unguresc, pentru sI poata stäpini färä grip. pe Mun-teni, au pus de au fäcut cetatea Severinul, care era rAsipità. Aqijderea i pe

15 apa Prutului, ckiia ii zicea Herassis a aqa sg. chiamg Prutul la istoricisá fie fäcut o cetate ce o au chiemat Terhu ; ce cetate ar fi fost aceia la Prut,in ce loc, nu putem 0i; iarà agiunge cit sä cunowe. Ca pe urmá 0 craii 0megiia0i 0 domnii au fäcut unele ceteti aicea in Tara.

Capitolul este transcris din: M. Costi n, o. c., PP. 43-49 §i Bonfi n, 1. c.,p. 8 si 250.

www.digibuc.ro

Pentru numele niamului acestor tdri fi pentru portul kr fi pentrugraiul sau limba kr

CAP XIIMare dovadà niamurilor den ce fädacinA 0 izvor sint, numele ce

au, 0 intre sine 0 dela streini, 0 mäcar cl niceun niam nu iaste in toatalumea sa aibl numai un nume; ce unele de pre capetele cele dentaivreunui narod stäpanitoare, alte nume sint de pre locuri, de unde sintincepute; multe de pre cetati mari, multe de pre ape, multe cu inde-lungate vremi stramutate numerile de pre stapänii, cum am aratat maisus, 0 arätam 0 aicea.

Ca vedem niamul nemtaseu supt aceste numere : intai 0 mai ales35v 0 mai de cinste: Alaman; I 0 ara le zic istoriile cele vechi 0 mai pre

Pentru neamurile numelui acestori fari fi pentru portul kr

5

10

CAP XIII

54° Pentru neamurile numelui acestor .tiri 0 pentru portul kr 0 de 1 limba 15graiului de unde au aflat; a§ijderea §i de tunsoarea carii sl aflä §i acum laprostime pre supt munte.

Mare dovadä neamurilor din ce rädäcinI §i izvor skit, numele ce au, §iIntru sine §i dela streini, §i. mäcar O. niciun neam nu iaste in toatä lumea säaibä numai un nume; ci unele dintre capetele cele dintaiu a vreunui norod stä- 20panitoare, alte nume sant de pre locuri, de unde sant incepute; multe 0 de precetati mari, multe 0 dupre ape, 0 multe cu indelungate vremi, stramutat nu-mele despre stipftnii, cum aratim mai sus, §i arätgin §i aicea.

Ca vedem neamul nemtesc supt aceste numere : int5i §i mai ales §i mai decinste: Alarnani, a§a le zic istoriile cele vechi §i pe 25

16: de toti ori B qi B1

www.digibuc.ro

140 LETOPISEITUL TARU MOLDOVEU

urml si Turcii. Al doile nume, le zic Ghermani, adecä doi frati, läti-neste Ghermanus. 0 samä de istorii le zic Tevtonis, de pre cApeteniiakr Tevton; Italiianii le zic Tudesco; Lesii, Moscalii, noi le zicem Nemti.

Mai apoi alte numere, despartite ca crengili dentr'un copa6u:5 Irezii, Danii, Saxonii, Frantozii, I3elgal, Batavii si alte täri mai mici,

tot den rädäcina cea veche a Alamanilor sant. Ara Ispania, Iverii,Tiltiverii, Portogalii, tot un niam sintu. Turcii, de pre locul kr Turhi-stan, si de pre cäpeteniia lor cel dentai: Osmangic, Otoman, Osman la.Moscalii, Rusii, Bolgarii, Sirbii, Horvatii, Slovenii, Bohemii, Tatii,

1 o Lesii, tot un niam sint, färl alte numere ce au streinesti, aded la streini.a intai acestui niam, Grecii li-au zis Savromati de pe ochi miiaräi-albeneti, adeca ochi de soparlä, cI greceste savros sl chiaml soparla,iarà mati, ochiul.

Thar li, de pre apa Tartara; Schitii de pre sälbäfácie, iproci.15 Asea toate niamurile sint cu multe numere, dupä vreme toate sintu;

numai unele denteinsele ti li-am insämnat, pentru intllesul numerelor,mai lesne niamului täralor acestora: Moldovei, Tärai Muntenesti siRomanilor den Ardial.

urrni si Turcii. Al doilea nume, le zic Ghermani, adecà doi frati latineste20 Ghermanus. 0 seamI de istorii le zic Tevtonis, de pre capul lor Tevton;

Italianii le zic Tudesco, poate fi iari dupi Tefton. Lesii, Moscalii si noi, lezicem Nemti.

Mai apoi alte neamuri, despArtite ca crängile dintr'un copaö: Svezii,Danii, Frantozii, Saxonii, Belghii, Batavii si alte tiri mai mici tot din rädäcina

25 cea veche Alamanilor vitä si pärti sint. Asa Hispania, Iverii, Tiltiverii, Porto-galii, tot un neam sint. Frantozii, Ga Ili, tot un neam sint. Turcii de pre locul lorTurhiistan si de pre capul lor cel dintii: Osmangin, Otoman, Osmanli. Mos-calii, Rusii, Bulgarii, Sirbii, Horvatii, Slovenii, Bohemi, Tatii, Lesii, tot unneam sint slovenesc firi alte numere ce au la streini. CA intii acestui neamu

30 Grecii le zic Savromatii de pe ochii mieräi, albeneti, adea ochi de sopirli càgreceste mavros si chiami sopirla, iar mati, ochiul. Thar li de pre apa Tar-tara, Schitii dupa silbiticie, iproci.

Asa toate neamurile supt multe numere, dupa vreme toate sint; numaiunele dinteinsele ti le-am insimnat pentru intelesul numerilor mai lesne flea-

35 mului i acestor tiri a Moldovei si a Tirai Muntenesti si Romanior din Ar-deal. I

ix: Acest niam A. 29: Acest nearnu B.

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR TARI 141

Ara si niamul acesta, ce scriem tärglor acestora, nume dreptumai vechiu iaste Roman, adecg Ramlian dela Roma. Acest nume, dendescglecatul lor de Traian, i cat au trait in munti, in Maramoros sipe Oltu, tot acest nume au tinut si tin si pang astäzi; i Ina mai bineMuntenii decat Moldovenii, cá ei i acmu zic i scriu Tara Romaniascg, 5

Romanii acei de Ardial, iarg streinii den pregiur le zic Vlah, de peVloh, cum s'au pomenit. Tot dela streini sintu aceste nume de preItalia, carora zic Vloh. Apoi mai tarziu Turcii, dupg numele domniloreau inchinat tam. la Turci, zic Moldovii Bogdan, iarg Muntenilor Ca-

36r ravlahd Grecii zic Bogdano-Vlahia, iarg Muntenilor Vlahos. Iarg ioacestu nume Moldov iaste de pe apa Moldova, dupg al doile descg-lecarea tärgi de Dragos Vodg. Iarg Muntenilor, ori de pre munte, oride pre Olt, Olteni; Lesii zic Molteni.

Mgcar cg si la istorii i la graiul streinilor, si intre sine, cu vreme,cu vacuri, cu primenele, iau i dobandesc i alte numere, iarg acela ce 15

iaste vechiu nume, stg neclatit Roman I.

ssr Asa si neamul acesta ce scrie taralor acestora, nume drept 0 mai vechiuiaste Ruman, adeca Râmlean dela Roma. Acestui nume, din descalecatul lorde Traian, i cat au trait in munti, in Maromoru i pe Olt, tot acest nume autinut si tin si pAna astazi; i Ma mai bine Muntenii, decat Moldovenii, cà eisi acum zic i scriu Tara Romaneasca, i Rominii cei din Ardeal; iar streiniidin pregiur le zic Vlah, de pe Vloh, cum s'au pomenit. Valeos, Valascos, Olah,Volosin, tot dela streMi sAnt puse aceste numere dupre Italia, carora zicVloh ; apoi mai thrziu Turcii de pe numele domnilor ce au inchinat Wale laTurci, Ii zic Moldovei Bogdan, iara. Muntenilor Caravlah. Grecii zic Bog-dano-vlahi, Muntenilor Vlahos. Ca acest nume Moldovan iaste dupa apaMoldova, dupa al doile descalecare acestii taxi. de Dragos Voda. i Munte-nilor ori de pe munte, ori dupa apa Oltului, Olteni; Lesii zic Molteni.

Macar ca si la istorii i la graiul streinilor, i intre sine, cu vreme, cu va-curi, cu premenele iau i dobândesc i alte numere, iar acel care iaste vechiunume, sta. intemeiat i inradIcinat Roman! Cum vedem, ca mAcar ea ne ras-pundem Moldovani, noi nu zicem intrebând tii moldoveneste, ci zicem: tiiromAneste, adeca rAmleneste ? Putin nu zicem precum letineste: Stis roma-niti. Sta (lax% numele cel vechiu ca un temeiu neclatit, desi adaog ori indelun-gate vremi, ori streinii alte numere, tot acel din radacina ramâne neschimbat.Deci asa iaste numele tarai noastre

13: le zic C.

Tarai Muntenesti cel dirept si de mosie

20

25

30

35

www.digibuc.ro

14-2 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

Tail cum sl fie acestu nume Vlah, de pe numele lui Fliac, hatmanulRamului, precum scriu unii in letopisAtele sale aicea in lark basne sintu.

i asea, dovedindu numele niamului acestuia dentr'aceste OH, cum sAvede den istorici mari si marturi tArAlor impregiur, ne trage randul a pomeni

5 de portul, care acmu portul stätätoriu, ca numele si ca limba, nu iaste, ce cuvreme iau portul niam dela niam, unde si locul aduce de le cautA lAcuitoriloral face haine imbrAcAminte trupului, cum iaste firea ceriului si pusoareavreunii pärti de loc. CA partea despre miazInoapte, unde trAescu : Moscalii,Rusii, Tätargi, iaste foarte rece, cu erni grele, si mAcar cum sintu si pre la noi

lo iarni mari, iarl la tara Italiei, erni ca acestea niceodatà nu sint, ce foarteblande erni; nice vara cAlduri asea mari. Le-au cAutat dar acestor oameni,mutati pre aceste locuri, a-s schimba si portul hainelor, dupl vremeaacestui loc.

CAträ acestea, sä cauti ce scrie iscusit istoric Laurentie Topeltin den15 Mediiasi. Cuvintele lui ti le izvodesc : 4 Rom Anil de Ardial ai nostri, poartà

Roman, cum sa rAspund si cei toti din Tara Ungureasca lAcuitori. i Mun-tend räspund si scriu tArale lor Tara RomaneascA. Iar acest nume Vlah delaTurci si dela Greci, ce iaste dela Nemti Valios, dela Frantozi Valahos, cums'au scris mai sus aceste numere, tot dela Vloh ce iaste Italian, din care Tara a

20 Vlbhului, adecA a Italiei, au pornit Traian, impAratul Ramului, multime denoroade far de numar si i-au asAzat in ceste tari a Dachiei cei vechi. Iarl O.fie acest nume Vlah, de pe numele lui Flac, hatmanul Ramului, precum I auscris unii in letopisetele sale aicea in lark basne sant.

asa dovedind numele neamului acestor tari, cum vezi din istorici mari li25 martori tArAlor impregiur, ne trage randul a pomeni de port, care acum portul

stätätoriu, ca numele si ca limba, nu iaste, ci iau neam dela neam porturile euvremi, la care schimbare a hainelor aduce si locul, de le cautä a face imbrAca-minte trupului, precum iaste si firea ceriului si punerea a vreunii pArti de loc.CA intai aceste pArti de lume, unde trAesc: Moscalii, Rusii, Thug, sä fie omul

30 imbrAcat In haine frantozesti, ar peri de frig. i mAcar si pre aicea pre la noi, ceerni skit! Tara Italiei erni ca acestea nu are niciodatA, ci foarte blande emi, nicivara nAdusale asa mari, ci cuvioase calduri. Le-au cAutat darl acestor oameni,mutati pre aceste locuri, a-s muta si portul hainelor, dupa vremea acestor locuri.

CAtrA acestea toate, cautä ce scrie de portul Romanilor iscusit istoric La-35 vrentie Topeltin din Mediias. Cuvintele ti le izvodesc 4 Rumanii de Ardeal

ai nostri, poarta.

28: pe snare B; punerea B1.

5 5V

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR TARI X43

haine lungi imbrIcat tot trupul; ne fac mare invAtatura portuluiden vecii de demultu, care au linut pärtile acestea dela Septentrion

aded päirtile care sintu apropiiate spre miazAnoapte , care haine36v pomeneste un dascal, anume Marpales, cl sa cherna endrornida, portu

vechiu, nemândru, iara bun de luna lui Dechemvrie. Slice 1 au de p Ur&pe limba noasted glugä, care spun c'à si boiarii aicea in tad mai dernultupurta chivere ca acelea». Iarà pentru inciltIminte zice tot acestu istoricTopeltin, si nu dela sine, ce pune cuvintele altor istorici mai vechicleat dansul, anume: Alfonsu si Plaftu si Aghel, carii au scris carti deportul cel vechiu a limbilor: # Feliul inaltAmintelor Romanilor iastepiiale crudI de dobitoc, invälit pi'dorul bine, in obiiale de lana incAl-'tali, legat cu curele peste piCor dela degete panä supt gleznä, si acestaiaste portul Ramlenilor celor vechi, stràrnosilor lor, carii purta in ostia slujitorilor osteni era la Ramleni; numai atAta osebire vedem, precumcetim la istoriile cele vechi, cl ostenii Râmului nu inväliia in obiiale,ce gol picorul inedlta cu piiale si cu legAturi incrucis *.

5

10

15

haine dela umere pâná peste tot trupul irnbräcali; ne fac mare invAtäturä portu-lui din vacurile cele vechi, care au tinut pIrtile acestea dela Septemtrion, (adecapIrtile ce sânt aproape de rniazânoapte), tot trupul acoperit ; care feliu de hainepomenqte un dascal, anume Martialis 0 sl chiema endromida, vechiu port, 20nemândru, iarl bun de luna lui Dechemvrie. slice au de pâslä pe limbanoastrà datascâ cuglà, poate fi chivere; care nu de mult era acest feliu de chiverela boiari aicea in tail.

Iarä pentru opinci, cauttl ce zice tot acel istoric Topeltin, 0 nu dela sine,ci pune cuvintele mai vechi de sine, istorici anume: Alfonsu 0 Plavt 0 Aghel, 25carii au scris cArti de portul cel vechi a limbilor : 1 Feliul incalt5mintelorRumânilor iaste cu piiale crudà fie§te de ce dobitoc, peste piCor inväluitbine, in obiiale de lfing. incaltati, 0 apoi piialea aceia o leagl cu curea pestepi6or, de infävrà piCorul tot, dela degete pânä sus toatà glezna ; 0 acestaiaste portul a Ramlenilor celor vechi, strämo0lor lor, carii purta in (:)ti acest 30

56r feliu de incaltäminte a slujitorilor osteni era 1 la Rârnleni. Numai atfita osebirevedem, precum citim in istoriile cele vechi, cä Wenii Rimului nu inväliiain obiiale, ci gol piCorul incälta cu piiale 0 cu leglturi incruciq, cl aceia inopinci numai cât tinea pfeorul, in cllaiu lega #. Acestea sint cuvintele aceluiistoric, den cuvant in cuvfint. La noi de cinste iaste acest fel de inaltAminte 35

7: gugli A. xx: tot pidorul C. 12: pitor dela glezni in gos pinl Invilrvul pR(orului C. 26: a din A.

www.digibuc.ro


A§ea iaste descAlecatul acestor OH de Ramleni, cum s'au pomenitpre largu, iarl nu den talhari, cum au scris basne Misail alugärul §iIstratie Logoatu.

Dupä gasta am socotit a fi cu cale sà scriem impäratii Ramului maia intai, pang unde §i la ce impärati au rabusit pre aceste locuri Volgarii,

§i mai pre urrng. Atila, care sl scrie BiCul lui Dumnezäu, cu Ungurii,Tätari, de au pustiit aceste OH.

Dupl ce s'au intorsu Traian, al §eaptele an a impäiätii sale, aflat-auin Ram sol dela Indiia venit, §i acolo au poroncit de au fäcut acel stalpu

l o de minune, in pomenire ce au bAtut pre Dati. Mai pre urmk viindCostantin cel Mare impärat in Ram, cum scrie un istoric anume Amianu,s'au mirat de fäptura acelui stalpu a lui Traian. Alte fäpturi, stalpi ceera in Ram, uncle de cutremurul pärnantului au clzut, altele cu vremeindelungatk s'au räsipit; iarl altele §i nepriiatinii le-au sträcat. lark'

15 stalpul lui Traian au stätut multà vreme. i pe urmä la anul Domnuluinostru lui Hristos 1594, precum märturiseste Varonie, au pus in varvulstalpului Sixtus, Papa Ramului, icoana Svintului apostol I Petru, fIcutáde aramk cu aur poleitä.

acum la acest vacu care era de cinste la Ramleni §i de vitejie port 1 Vedem20 acum la Cercheji, ca acest port de incaltäminte pentru sprinteniia tin.

A.,a iaste descalecatul taralor acestora de Ramleni, cum s'au pomenitpre larg, iar nu de talhari, cum au scris basne Misail §i Istratie Logoatul.

lark aratând de descalecatul tarai, am socotit a fi cu cale sg scriem impà-rätiia Ramului mai nainte, panä unde §i la ce impärati au nlbu§it Volgarii, §i

25 pre urmá Atila, care sl scrie Biciul lui Dumnezeu, cu Ungurii, Mari, de aupustiit aceste Ori.

Dupä ce s'au inturnat Traian, la alt an al impärätiei sale in Ram, aflat-ausoli dela India veniti, §i acolo au poruncit de au facut acel stalp de minune,izbanda ce au fäcut asupra Datilor, care pre urma venind Costandin cel Mare,

30 Impäratul la Ram, cum scrie un istoric, anume Armianus, s'au mirat de fäpturaacelui stalp al lui Traian. Alte fapturi, stalpi ce era in Râmu, unul din cutre-murul pamantului au cazut, altele cu vreme indelungatä s'au räsipit; altele peurma §i nepriiatenii le-au stricat. Iara acel stâlp al lui Traian au statut multavreme. i pe urma, la anul dela Na§terea Domnului nostru Isus Hristos 1594,

35 precum märturise§te Varonie, au pus in varful stalpului Sextus al cincilea, cuacest nume Papa al Romei, icoana cu chipul lui Sfetäi Petru, acutà de aramäpoleità.

37r

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR TARI 145

Supus-au Traian implrat in al optule an a impgrätiii sale pre Armeni0 pre Parthi, 0 zähgvindu Traian impgrat in pgrtile Rgsgritului, fgandpace cu Iverii, cu Savromatii 0 cu alte limbi, luind Vavilonul, au fgcutclutare Wilor sale, in care au aflat cre§tini Io.000, 0 i-au urgisit, adecäi-au trimis in urgie, la tgrgle Armeniei. Iarà un ispravnic a curtii luiTraian, anume Romul, hulindu acea faptI a lui Traian, §i mustrindu-1pentru cre§tini, s'au miniiat Traian 0 au poroncit de l-au omorit.

Pre aceia§ vreme, zgbgvindu-sg Traian in Chesaria Capadochiii au maiomorit 0 pre Iachentie cgmgra§ul sàu pentru legea cre§tiniascg. Preaseastas vreme a irnpgrgliei sale, al 1 i-le an, fu aruncat fiiarilor sälbateciSvintul Ignat, episcopul de Antiohia.

Iarg la al doisprgzece ai a irnpgrgtii sale, zgbgvindu-sg, apucat-l-au iarnain Antiohia, 0 flcandu-sg cutremur mare in orasulAntiohiei atita, cat abiiaau scgpat impgratul pre o feriastrg afarg.Argtatu-s'au 0 in Rim multe semnerele de moartea lui Traian impgrat, cg beserica sau capi§tea cea pggineascg,ce sg cherna Pantheon, care era cea mai de frunte, fu detunatg 0 arsg.

Iarg la 15 ai a irnpärätiei lui, fiind cu wile sali in Siriia, dupg cedobindisl Vavilonul si Araviia, curund s'au ruptu den mina lui Arapii

5

10

15

Supus-au Trojan la 8 ani a impârgtiei sale pe Armeni 0 pe Parthi, 0 zgbo-vind Traian impgratul in pgrtile Rgsgritului, acând pace cu Inberii, cu Sa- 20vromati §i cu alte limbi, luund Vavilonul, au acut autare Wilor sale, in careau aflat to.000 de crectini, pre carii i-au fácut surguni la tArgle Armeniei. IarRomul, ispravnicul curtii lui Traian, pe acele vremi, hulind acea faptg a lui

56v Traian pentru crectini 0 mustrind pe domnu-sgu 1 de mare mustrare miniin-du-se Traian, au poruncit de au omorit pre Romul. 25

Pre aceia§ vreme, zâbovindu-sg Traian in Chesaria Cappadochiei, omori 0pre Iachintie cgmgracul sgu, pentru legea crectineascg. Pre aceiac vreme aimpärgtiei lui Traian, al II an, fu aruncat fiarglor sglbatece Sfintul Ignatie,episcopul de Antiohia.

Iarg la 12 ani a impgrAtiei lui Traian, apucindu-1 iarna in Antiohia, mare 30cutremur sg facu in oracul Antiohiei, atita cit de abia au scgpat impgratulTraian pe o fereastrg afarg. Argtatu-s'au 0 in Ram câteva semne rele de moar-tea lui Traian, cg biserica sau capi§tea pggIneascg in Rim, ce sg chiema Pan-theon, care era cea mai de frunte in Rim, fu detunatg 0 arsà de trgsnet.

La al 15 an al impgrgtii lui Traian, fiind cu wile sale in Asiria, dupg ce 35dobindise Vavilonul 0 Aravia, curind s'au rupt din mina lui Arapii

36: Ravia B.

10

www.digibuc.ro


0 Agarenii, den care abiia au scäpat Traian, cäzind tunete 0 träsnetecu vremi relit 0 multime de mu§te acoperindu-i oastea, 0 el bolnIvindu-sä,den care boalá n'au mai agiunsu sä mai vaz1 Rimul; el, inturnindu-säsä vie la Rim, au murit Traian in Chilichiia, in ora§ in Salonic, ce sä

5 cherna 0 Traianopolis, de boalä ce-i zic hidropick mestecatá cu apo-plexia, iarl cum scriu unii de vintre. Si au dus oasäli lui in Rim, 0 1-auingropat inteacel turn a lui. Impärltit-au ani 19 0 luni 6; fost-au de 61ai de virstä.

Numäratu-l-au Rimlenii intre DumnezAii sli, cä avea in poveste Iio Rimlenii, pre acest impärat: # Mai fericit cleat Avgustu, mai bun decit

Traian », and laucll cu imbunäturi pre alti irnpärati a bor. Luasá TraianfiCor de suflet 0 mvenitoriu impleätiei pre Andriian, nepot de sorual ski, care au stätut impärat pre urma lui, in anul dela Hristos 118,0 papä Rimului era atunce Iorest,. ;ail cum scrie Varonie 120 mi.

15 Dacä stätu irnpärat Andriian, sä aräta blind, ca sä-1 tie de bun sfetniciilui, adeverindu-li-sä cl färä svatul lor 0 fit% voia lor, nemic nu ari face,nice ar certa sau ar urgisi pe cineva, iproci. Iarä pre urmä acestu implratmulte munci au fäcut cre0inilor. Si pe Eustafie Plachida, svintul 0dreptul, ce sä numiia al doile boy, vestit hatman a lui Traian, impreunä

20 §i. Agarenii, de care de abia au sapat Traian, cizind tunete 0 trAznete cu vremirele 0 multime de mu0e acoperindu-i oastea, 0 el bolnAvindu-se, de careboall n'au mai vAzut Ramul, cl, intorcandu-sA la Ram, in Chilichia, in oraculSalonicul, cáruia orac i-au zis 0 Traianopolis, au murit Traian impäratul dedropicA, amestecatá 0 cu apoplexia, iarA cum scrie unii de vintre. ImpArA-

25 tit-au 19 ani 0 6 luni, fiind de virstä de 61 ani. Oasele lui le-au dus la Rim0 le-au ingropat inteacel stalp ce fAcuse in Ram, de care am pomenit mai sus.

NumAratu-l-au Ramlenii intre Dumnezeii sAi pe Traian; avea in povesteRamlenii acest: # Mai fericit cleat Avgust, mai bun decat Traian #, andlauda cu imbunAtAri pe alp impArati ai bor. LuasA fe6or de suflet 0 urmAtor

30 la impArAtiia sa Traian, pe nepotu-sAu de sor, pe Adriian, care au stAtut preurma lui Traian impArat, la anul dela Hristos 118, fiind papl in Ram Evarestu,jail cum scrie Varonie 120 de ani.

Deaca au stAtut Adriian la stApAnire, sA arAta bland 0 silia sA-1 tie de bunsfetnicii Ramului, adeverindu-se cAtrA sfetnici cA pe nimini nu va certa fArl

35 sfatul 0 vrerea lor, 0 altele ca acestea. Pe vremea acestui impArat, au pItimitsfantul Eustathie acela al doilea 1 loy, ce sl numisl mai nainte Plachida, ve-stit hatman al lui Traian, impreunl

37'

57'

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR TXRI 147

cu ameia sa §i cu copiii sgi, i-au pus pe bou de aramg, aprinsu de foc;lasgm a pomeni cre§tinii cati au luat munch' pe vremea lui Andriian.

Iarg la al patrule an acestui impgrat, fiind in Britaniia si vrand sgdespartg, sg osgbascg pe Ramleni de alte niamuri varvari, au poroncitde au fIcut zid, loc de optuzgci de mile, pentru paza, ca sg nu sg roco- 5

sascg alte limbi varvare asupra Ramului, §i au poroncit de au strgcatpodul, ce facusä Traian impgrat peste Dungre.

lark' la 5 ani a impgrglii sale, s'au intorsu den pgrtile Rasarituluila Frainozi, apoi la I§paniia. In al seasele an a impgrgtii sale, sg intoarsäla rgsgrit §i roco§irile Parthilor le asezg. Si de acolo au vinit in Tara 3.0

GreCascg. In al seaptele an, dela Athina, unde petrecand peste iarng,s'au intorsu in Ram. In al optule an, care iaste dela Hristos 125, aumersu la Africa, unde au argtat multa facere de bine. In al 1 r-le an,s'au intorsu dela Africa pre la Athina, unde ernand, §i a doa oarg autrecut la Aziia. 15

In al iz-le an a impArgtii sale, dela Aziia, unde au fostu asezat pre38r calva la p`rietesugul slu, si ales pe Hrosoi, craiul I Parthilor, s'au intorsu

in Siria, unde au descglecat alt oras pe langg Ierusalim, si i-au pusnume Elia-Capitolina, §i acolo au fgcut besericg lui Iovis bozului sauIupiter; Grecii zic Zevsu; pe acela loc era oarecand svinta beserica 20

a lui Dumnezeu. Si au tocmit Ierusalimul, care era stracat den temelie,inca de Tit impgrat, si dupg ce isprävi acel oras, au vinit in Araviiasi la Pelusia, §i au pus de au infrumuset mormantul lui Pompeiu, cel-au fostu omorit Iulie Chesariu.

lark' la al 14-le si al 15-le si al 16-le an a impgrgtiii sale, s'au rocosit 25

Jidovii asupra impgratului, pentru cgci le-au spurcat locurile svinte; impo-triva carora au trimis Andrian pre Iulie Sever, care, vgzind multime deJidovi, n'au cutezat fatis a le da rgzboiu, ce pre incet, incungiurindu-le

cu fgmeia sa si cu copiii, pusi pe bou de aramg, aprins de foc; lgsgm maimult a pomeni crestinii cap au luat muna pe vremea acestui implrat. 30

La al patrulea an a impgrgtiei lui Adrian, fiind in Britania, vrand sg osg-bascg pe Ramleni, sau stgpaniia Rfimului de alte neamuri varvari, au poruncitde au fgcut zid, de 8o de mile pentru paza.

5: cinci C. 12: 123 C.

va.

www.digibuc.ro


caile, de le impiedeca hrana, cu mestersug supuindu-sk asa auintorsu pe Jidovi, cat putini au scapat vii dent-11-10i, in trei ani standSever pregiur dansii. Si luandu-le Jidovilor cetatea Vethua, cu alte50 de cetati mai mici, räsipitu-li-au pang in temelie si au omorit ca

5 la 50.000 de Jidovi.Dupa aceia s'au ales Andriian impäratul sie feCor si mostenitoriu

imparätiii sale pre Comodveru, si l-au numit Elieveru Chesariu, 0indatä l-au pornit in Tara Unguriasca voevod si otcarmuitoriu tärälorunguresti. Ce inteacelas an, au murit Elieveru Chesariul, fiiul de suflet

10 a lui Andriian. Väzindu-sä si Andriian impäratul slabit de boalk auales la impárätie in urma sa imparat, pre Antonin Piu si curund intruacesti ani au murit; impäratit-au acest Andriian ani zo.

Pre urma lui au statut impärat Antonin Piu, adeca cel bun. Acestuimparat era bland, milostiv, si indurat, pentru aceia i-au zis Piu, adeca

15 bun, ca si goana de pre crestini au incetat catäva vreme, si sä inmul-tisa legea crestiniasca Ora la Sarmati, la Dachi si la Nemti.

Iara in al cincile an a impärätii lui, s'au atitat iar goanä asupracrestinilor de ispravnicii, ce era I pusi pre la orasa si WA, si vazindimpäratul ca sa inmultäscu crestinii, au dat porunca tare, sa nu

20 sa citiasca cartile Sivilelor, in care sa afla mare hula legilor pagI-nesti si lauda mare legii crestinesti. Era pe acea vreme papa in RamTelesforos.

In zilele acestui imparat, radicatu-s'au minCunosul eretic Valentindela Eghipt; fiind filosof de a lui Plato, inv.* acestu eretic Ca sint 30

25 de DunmAzai si atatea Dumnazäite; invata cum Hristos s'au nascutden fe6oark land trup den ceriu, cu care au trecut prin feCoark sica aceste basne. Asijdirea 0 alt eretic s'au izvodit tot pe vremea acestuiimparat, anume Marchion den Pontu, care urma invätätura lui Cher-don, cum ar fi doi Dumnazai: unul bun, altul rau; si Dumnezau cel

30 rau au dat legea Ca veche, iara cel bun, legea noakPentru blandetäle acestui Antonin impärat, multe OH ce s'au fostu

dezbätut de supt ascultarea impäratiei Ramului, s'au inchinat de bunk'voe iarà suptu stäpaniia Ramului.

5: 580.000 A §i C. 15: adecl indurat §i bun C.

38v

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR 'TAM 149

Murit-au Telesforos papa, muncit pentru Hristos, in al 15-le ana impäratii lui Antonin Piu, si in locul lui au statut papa Ighin. ScrieBaronie:

Iará dupa moartea lui Telesforos, s'au facut cutremur mare in Ramsi au arsu 340 de cask', in Ram. Putin au trait papa Ighin, cá au murit 5

macenic, si in locul lui au statut papa Pius, in al 19-le an a imparätiilui Antonin. Acesta Pius papa au asäzat Pastile sl nu sa faca de crestinicu Jidovii, a patraspilzece zi a lunii, ce dupa Pastile Jidovesti, in Du-mineca viitoare, sl sarbeaza crestinii Pastile.

Iarä la 24 ani a imparatiii lui Antonin Chesariului, s'au sävärsit 10

viata in bune batraneta, ffind cu varsta de 74 ani. Domnit-au aproapede 24 ani, mai laudat cleat alti impärati de maite de dansul.

Iará pe urma lui Antonin, au statut doi Chesari imparati Ramului:Marco Avrilie si Luchis-Veru, carii sa numiia Antoneni. Iarä la

3I'9 'al cincile an a jimparatii acestor doi imparati, s'au radicat cu osti asu- 15

pra Parthilor si a Armenilor, si cu izb aria s'au intorsu. Apoi la anulsi Marcomanii s'au radicat si s'au rocosit despre imparatiia Ramului,asupra carora au purees imparatii cu mare gatire, ca si alte tari, siUngurii, s'au fostu unit. Vazind acestea imparatii, au asezat deodatä%kale Sirbii si Italia despre Marcomani si ei s'au intorsu la Ram, si 20

pre cale au murit Luchil-Veru imparatul de apoplexia.Scriu unii, precum Marcomanii au trimis sol la impärati, cum sa

vor pleca fag arme supt impärätiia Ramului. Ce la al zecele an a im-paratii sale, Marco Avrilie pornitu-s'au cu mari osti asupra Marco-manilor si altor tari, carii sä dezbatusä dela sap aniia Ramului, curn 25

si Ungurii. Státut-au un razboiu tare intre Ramleni si intre Marco-mani; ce i-au infrantu impäratul pre Dunare, bulzindu-i pe ghiall,pre Marcomani si pre Unguri.

lax% in zo ani a imparatii sale, Marco Avrilie pierdut-au doalzacide mii de oaste a sa, inchizandu-1 la locuri stramte Marcomanii si 30

Cvadii si alte niamuri megiiase. In stransoare ca aceia fiindu MarcoAvrilie imparat cu toate ()stile sale, si neavand aka nadejde in järtvelebozilor sal, au poroncit pen tabará sa sträge, de s'ari afla crestini osteni

22: marginal, la o serie de manuscrise din grupa A ai C, se still insemnarea:Marcomani sintu Nemlii*.

www.digibuc.ro

iso LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

cu dansul, sä facà rugä la DumnezAul crestinilor i sà cee agiutoriuimpäratului. Deci acolo in oastea lui era 12 polcuri de crestini, caHiindatä puindu-sä top cu genunchele la pämantu de sä rugarà lui Dum-nezAu, indatà s'au pornit grele ploi cu fulger i träsnet asupra vräjma-silor, cat i-au innecat ploaia, i s'au räsipit; i birui pre vräjmasii säiAvrilie impärat. Cunoscand impäratul acel dar dela Dumnezäul cres-tinilor i izbanda ce s'au fkut, precum insus au scris in artile salela sfatul Ramului poroncind sá nu fad goanä asupra crestinilor, nicesä-i pärascl nime, cáci s'ar märturisi a fi crestini. i in scrisorile lui

lo eau trimis I la Ram, märturiseste Marco Avrilie cl fiind in mijloculTäräi Nemtästi, intre munti, s'au tamplat acestea, mkar cl unii scriucl s'au tamplat in Tara Unguriascl de Gos, unde iaste acmu Avstria.

g'au fostu sunat atunce de peirea impäratului inteacel razboiu,care auzind un Avidie Casie s'au i rldicat asupra impärätiei la räskrit,

15 i pe urml adeverindu-sä cl impäratul iaste viu, fu ucis acel Avidiecu ficorii säi, de ostenii ce era cu dânsul. Si mergand impäratul MarcoAvrilie, cu osti iarä asupra Nemtilor si a Ungurilor, au murit in BeCusi au rámas fiiu-säu Comod, in locul lui impärat.

Asezind Comod impäratul lucrurile despre Nemti i despre Tara20 Unguriasck s'au intorsu la scaunul säu, la Ram. Ce era departe acesta

Comod de tatä-slu; spurcat in toate, pre care pentru spurcata viatasa, fu unit tuturor; cl vra närodul sä-1 numascl i s1-1 aibl ca pe unDumnezän i sl-1 cheme fiiu lui Iraclie Zevsu, puiindu- i stalpu inRam. Si nerThdand närodul tiräniile i spuregunele lui Comod, fu

25 zugrumat dupà ce au impärätit ani 12.Pre urma lui Comod, ales-au sfatul, boiarii, impärat pre Helvie Per-

tinax ce numai 88 de zile au implatit i fu omorit de slujitori, cuindemnarea lui Iuliian Mäzdelnicul, cA au dat mäzdä slujitorilor de1-au ucis. Impärätit-au i Iuliian 55 de zile i fu omorit si el. Pre urma

30 acestuia fu ales de osteni Septimie Sever; iarl in Britaniia furl alesidoi impkati: Pistinie cel Negru in Siriia i Clondie Albim in Britaniia.Iarä Sever, priimind sotie la impleätie pre Albimie, s'au pornit cuosti asupra lui Pistinie cel Negru, i biruindu-I, I-au omorit.

6: *i cunoscand C.

39V

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR TARI ir 5 x

i impIrkind Sever, pornitu-s'au cu o§ti asupra Vizantiei in aniidela Hristos 196, 0 asupra varvarilor, 0 a lui Pistinie celui Negru;ce, dupà trei ani, fiind incungiuratI Vizantiia, o au dobandit, 0 i-austrIcat zadiurile 0 o au fIcut ca un sat. inturnatu-s'au Siver cu izbandäla Ram, 0 den voia sfatului au coronit pre fiiu-säu, Vasian, sotie la 5

4or impärkiia Ramului. I In zilele acestui Sever au fostu mare goanä asupracrectinilor. !ail pre aicea, pre la Datiia, au arzat catva ispravnici 0deregItori, pre caHi anume, nu-i scriu istoricii, 0 acei ispravnici poatecl au fäcut Turnul SIverinul in Tara Munteniascä, de sI pomenqtepang astIzi. Murit-au Sever in Britaniia, dui:A ce au impärkit ani 17, 10

0 I-All adus fiCorii lui, de l-au ingropat in Ram.Stätu impärat Antonin 0 Gheta, ficorii lui Sever, 0 nu trecu o

lunI de zile acestor doi frati, si au gunghiat Antonin pe frate-gu, Gheta,in bratIle mane-sa, 0 purCasä Antonin, ce-i zicea Caracal, in pärtilespre Dunäre 0 spre miazänoapte, cu octi; 0 intorcandu-sI dentr'acele 15

pIrti, deci au mersu la Antiohiia, apoi la Alexandriia 0 acolo pe multiororni au omorit.

Purces-au cu octi Antonin Caracal asupra Parthilor, trimitand solde au celut pre fata craiului Parthilor, pre care <ne> primiindu-1 al-i fieginere, au intrat cu octi in Tara Parthilor, de o au prädat. Vräjitu-i-au 20

un matematic, anume Skapion, ci au zis cà va muri curund Antonin,0 va lua impärkiia Macrin. i qind implratul la vanat, 0 den po-ronca lui Opilie Macrin, ispravnicul divanului, fu omorit Antoninimpäratul; 6 ai au impIrkit Antonin. IarI Opilie Macrin, värsandcat-va bani la ostasi, stItu irnpärat 0 au impärkit ani optu 0 l-au omorit 25

ostacii.Pre urma lui Macrin, stku impärat Iuliu Galba, care s'au numit

Sardanapal, 0 viind la Ram Iliu Galba, multe rele 0 spurcate fapteau arItat in Ram; 0 'au ales sosie-§ la implrätie pre Alexandru, fiiulMamiii, vIru-sIu, 0 l-au numit Chesar. *i. de aicea au inceput a avere ao

c arrnä Datiia 0 Tara UnguriascI, cu alte OH cateva supusI impgratieiRamului, den nepaza impkatilor. Iarl pre Iliu Galba, pentru nespusälispurcIciuni il uciskä impreunä 0 pre mumä-sa.

16: 1)40 de loc: C. 19: priimindu-1 A.

www.digibuc.ro


Stätu impärat insus Alexandru den carma mane-sa Mamiei, nefiindAlexandru ilia la varstä. Acest impärat au I izvodit la inceputul stä-paniei sale, acestu vrednic cuvantu: « Ce nu-ti poftesti tie a fi, altuiasl nu faci Asezat-au acest imparat giudetäle, ce au fostu mainte

5 sträcate in Ram si pre la alte olate. FAcut-au in Ram i feredeia de,ape calde,. care sä chiamä therme, i li-au numit feredeele lui Alexan-dru. Asezat-au acestu impArat tocmele bune in Datiia, unde sintemnoi Moldovenii si Tara Unguriascä. Mers-au cu osti acest impäratasupra lui Artaxerx, irnpäratul Persilor, i biruindu-i, s'au intorsu cu

10 izbandà la Ram. Iarä in Hronograf scrie, cä mergand acest impAratasupra Persilor, au luat cu sane si pre mumg-sa, Mamiia, i infran-gandu-i Persil, au perit multe osti ramlenesti, si prinsk-1 si pre impl-ratul si pre mumä-sa, i perirà ca nime de dansii. Iarä pre urmä radi-candu-s1 asupra Nemtilor pentru rocositurili lor, ce pentru cateva

15 polcuri de slujitori ce i-au fostu lipsit den slujitorie, s'au agonisit urädespre toti, i l-au ucis, giunghiat impreunl cu mumä-sa.

Pre urrna stätu irnpärat Maximin, fiind de niam Got despre tatksi pre mumä-sa o chema Mana, de niam gros si varvar. Acest Maxi-min luä izbandà de biruintà asupra Nemtilor, si indatk färä svatul

20 domnilor, au ales pre fiiu-säu Chesariu. i inturnandu-sä den TaraNemtasck venit-au in Tara Unguriasck de au ernat in orasul, ce sä.chiarra Sirmea, unde multe räutäti i präzi au falcut. Acestea fAcandMaxirnin, nu de impärat, ce de talhariu fapte, s'au rocosit oastea, ceera in Africa, si au rädicat impärat pre Gordiian, orn batran de varstä,

25 dandu-i sosie la irnpärätie pre fiiu-säu, Gordiian cel Tânàr, carii dom-nind doaa luni in Africa, ucisärä-i pre arnandoi Capelian, hatmanullui Maxiznin i cu altii.

Ales-au svetnicii impärat pe Marco Clondie Pupian si pre DetieTelie Balbim, in anii dela Hristos, 237, langä carii au adaos närodul

33 Ramului chesariu, pre Gordiian, nepot lui Gordin celui bätran. IaräPupiian h cu Balbirn, carii era mai mult apärätori lui Gordiian copi-lului impärat, mäcar cà era priimiti i dragi närodului, iarl uriti osta-silor, Ii ucisärä pre arnandoi.

Rämas-au Gordiian singur la impärätie cu mare poftà de svat35 de närod. Stäpanit-au in linite. Acestu Gordiian tank- au incetat

40"

237

41'

www.digibuc.ro

PENTRU NUMELE NIAMULUI ACESTOR MI 153

241 goana de pe crestini; in anul dela Hristos pre atunce 241, s'au intärtatosti mari intre Ramleni si intre Persi, a Persii präda Mesopotamiia.Iarä impäratul Gordiian s'au luat impärätiasä, pre fata lui Misitii, omales si prea invätat, si au apropiiat pe socru säu clträ svaturile sale, sis'au pornit Gordiian cu mare oaste asupra Persilor, läsand pre socru- ssäu in locul säu, la Ram; biruit-au Gordiian pre Persi. Murit-au socru-säu, Misitii, si facandu-sa mare scumpete de pane in Ram, stätu isprav-nic si apärätoriu lui Gordiian, Fi lip Arapol. lark' Gordiian, gätindu-säsä sä intorne la Ram, cu veselie de izb aria, sä radicarä ostasii si-1scoasärä den impärätie, cu indemnarea lui Fi lip si pusärä ostasii pre ioFi lip la impärätie.

Acestu Hip era drag Ungurilor, si cu multe daruri däruindu-i,si o beserick ce-i zic Lavreanii, fiMd säracä, '0 au imboggtit-o. AO-zat-au si pace intemeiatä cu Persii; au zidit si cetate in Tara Aräpascä,pre numele ski Filipopol. Iarl intre tirani impärätind Fi lip, D. ucisätä 15

pre dansu si pre fiCorul lui, dupa ce au impärätit ani 7: pre fiCor inRâm, iarä pe bätranul inteun oras ce-i zic Verona.

StAtut-au impärat pre urma lui Fi lip, Dutie, de niamul ski Ungur,den Tara Unguriasc5 de 6os, den targul Tebal, orn tare si vestit devitejie, si indatà s'au ales pre fiCorul säu Hestruc sotie. Acesta Detie 20

impärat mare goanà au atitat asupra crestinilor. Iara in anul dela Hri-25! stos 251, gätindu-sä cu osti asupra Gotilor, carii präda Misia, ce sa

chiama acmu Dobrogea si Trachia, viclenindu-I Tribunalie Galbul,intai feCorul säu in räzboitr au perit, iarl Detie, vrand sä scape, cAzut-auinteo mlastinä cu calul si acolo au peHt. 25

Stätu irnpärat in locul lui Detie, Trevunie Galba, carele asijdirea41v 4 lug sotie la impgrätie pre fiiu-säu, Volusian. I lark' in cursul ailor252 dela Hristos 252, mare omor, s'au atitat in Ethiopiia, den care s'au

implut si Ramul. lark' den rea carma lui Galie impärat si al lui Vo-lusian, multe täri s'au dezbätut de supt stäpaniia Ramului, intre carii 30

§1 in Tara Unguriasa sä rädicä Emilie Voevodul si ispravnicul pol-curilor unguresti, si-1 pusätä ostasii impärat. i viind cu osti in Italiia,si tampinandu-sä cu Gal si cu Volusian impäratii, i-au infrantu sifurl ucisi de osteni, si indata radicarä implrat pre Emilian, care impä-rätind in Ram numai trei luni, 1-au omorit ostenii. 35

www.digibuc.ro


Stätu impärat Lichinie pre urma lui Emilian, pus de osta0 0 deboiarii svatului, intärit la impärätie, care 'au luat sotie pre fiCorul slu,Galian. Iar in zilele lui, s'au rklicat Nemtii 0 au prädat täri de suptstäpaniia Rimului. Iarä in anii dela Hristos 257, mare goanä sä fece 257

5 asupra crestinilor. Iarä la anul, Valerian läsand pre fiiu-säu, Galie, aupurces in pärtile Räsäritului asupra Persilor. Iarà in urma lui Valerian,aliasärä in Dobrogea impärat pre Eughenie, otcärmuitoriul pärtilorungure0i; ce curund 'au fäcut moarte insu0 cu mänule sale, pentrusä nu incapà viu in mänule lui Galian. lark' Valerian fu biruit de Sappor,

io impäratul Persilor, 0 prinzindu-1, 1-au belit de viu, 0 impäräVi singurGalian. Si infälegind Galie de moazter tätâne-säu, aa poroncit de aupäräsit goana de pe cre0ini.

Acestu Galie au läsat o parte de Tara UnguriascI de Sus Pipei,fetei craiului nemtdscu, logodind-o, sl o dea dupl dansu.

15 Pe vremea stäpanirii acestui Galian, in cursul anilor dela Hristos265, iarä dela zidirea lumii ani [577] s'au pustiit locurili acestea, unde 265sä cherna Datiia, ce era asäzatä cu Rarnleni de Traian, impäratul Ra-mului, cum s'au pomenit mai sus, de a§karea ei.

Pentru acest capitol autorul a utilizat izvoarele: M. Costi n, o. c., pp- 49-53;Bonfi n, /. c., p. 15 si 26, un hronograf de tipul Ms. 772, f. 189 si Baroniu s,o. c., p. 28, 29, 30, 50, 52, 54, 58, 59, 60, 66, 67, 68, 69, 85, 86, 89, 92, 95, 99, too,104, 106, 110, III, 117, 119, 125, 140, 141, 144, 146, 152, 174, 185, 186, 216, 217,218, 226, 253, 254, 267, 270, 271, 280, 293, 318, 340, 343, 353, 354, 355, 356, 357,363, 364, 372, 416, 417, 420, 425, 425, 427, 425, 429, 430, 444, 452, 496, 499, 547,548, 567, 621, 622, 654.

www.digibuc.ro

Pentru rdsipa Datiei ce era de Traian descdlecatd

CAP XIIIAicea ne cauti a trägana condeiul istoriei noastre, sa p4im a scrie

42' 0 alte niamuri, de carii s'au räsipit tarlle aceste 1 intai de Goti 0 Unguricu Atila Craiul, 0 pre urma de Volgari. Fie dar intai de Goti. giamulacesta a Gotilor, precum scrie in cronica unguriasca, venisä cu multimemare den ostrovul märii Scandenaviei, despre marea cea dela miazI-noapte, in campi, intre Nipru 0 intre Volga stand; den care campi,gonind pre Rusi sau pre Polovti peste Visla, s'au a§azat singuri in campiiaciia, care campi sintu de largi ca la 200 de mile de loc.

Acolo donmul Gotilor, anume Idantirsu, yam in o§tile sale pe de-naintea corturilor multe mueri frumoasa desfranate in curvie; le-au

De rasipa Datiei de Traian descellecatei

CAP XIVAicea ne cautä a nag= condeiul la istoria noastra ; sa Aim a scrie 0 alte

neamuri, de carele s'au rasipit Wale acestea Moldova 0 Tara Munteneasca0 'Mai de Gotthi, de Unguri cu Atilla craiul, 0 pe urma de Volgari, cafii aupustiit 0 au rasipit locurile acestea. Fie dara intai de Goti. Neamul acesta alGotilor, precum O. afla scris in cronica ungureasca, care venise cu multimemare din ostrovul marii Scamdanavii, despre marea cea despre miazanoapte,in campi, intre apele Niprul 0 Volga; din care campi, gonind pe Rusi sau prePolovti peste Visla, s'au a9azat singuri in campii aceia, care campi sa apro-pie de 200 de mile.

Acolo domnul Gotthilor, anume Idantisbu, au vazut in wile sale denainteacorturilor multe famei frumoase desfranate in curvii; le-au

18: Gosti B. x9: Gostilor B. 22: Lov;i.

10

15

20

25

www.digibuc.ro

56 LETOPISETUL TAM! MOLDOVEI

gonit dela corturi peste apa Volga; care muiari imbland pen pustiileIuhrii, sä impreuna cu Dumnezaii cei de päduri, cumu-i cu Favnucu Satiri, asea cat s'au nascut dent-Ingle multime de oameni; i, tiindacele muiari CA le-au gonit pentru frumuseta de pre la corturi, pentru

5 aceia, cines copilul ce i sa nastea, Ii spinteca obrazul in doaa, ca sl paegrozliv i strasnic. Si. asea s'au nascut multime de oameni grozavigroznici de ceia parte de Volga.

Tara Gotii, petrecand catäva vreme pre acele locuri, sa inturnaräla Panonia, unde-i acmu Tara Unguriascl. larA Panoniia sä. numeste

10 i s'au numit de pre numele lui Pannon, care au fostu den samintiia luiSim, den urmasii lui Meset 0 den fie'orii Aranii; asea 4 scriu Unguriiinceputul sau. Acel Panon den cei mainte, caHi au fostu trimisi deNoe in toate partile lumii, au stapanit cu samentiile sali inteaceste partipe Dunare, si de pre numele lui, intai Grecii Peonia, apoi Latinii i-au

15 numit Pannonia. Pe gasta Pannonia, s'au asezat Gotii la eagle lor,in anii dela Hristos 380.

Iara pre urma s'au tamplat unui uhru, dentre acei grozlivi, ce s'aunäscut dentr'acele mueri, cum s'au scris mai sus, acolo peste Volga,de au esit la vanat; i aflind un cerbu albu, 1-au gonit pang ce 1-au trecut

20 gonit dela corturi peste apa Volga; care mueri imblând prin pustiileIuhrii, sA impreuna cu Dumnezeii cei de pAclure, cumu-i cu Favnu i cu

a§a eat s'au nAscut dinteinsele multime de oameni; i tiind acelemueri ea' le-au gonit pentru frumuseti din corturi, pentru aceia cineqcopilul ce i sA n4tea, Ii spinteca obrazul in doao, ca sA pae grozav

25 strasnic. Si asa s'au ascut acea multime de oameni grozavi §i groaznici deceia parte de Volga.

Jar% Gotthii, petrecAnd cfitAva vreme pre acele locuri, sA inturnarl la Pa-nonia, unde iaste acum, Tara Ungureasca. Iarl Panonia sA nume§te i sA nu-miia despre numele lui Panon, care au fost din semintiia lui Sim, din urm*i

30 lui Mizel si din fee'orii Aranii; asa 4 scriu Ungurii inceputul sAu. Acel Panonde cei mai nainte, carii au fost trim4i de Noe in toate pArtile lumii cu semintiilesale inteaceste pàrçi, i dupre numele lui întâi Grecii Peonil, apoi Latinii aunumit-o Panonia. Pe gasta Panonia s'au a§Azat Gotthii ca la casele lor, fiindanul dela Hristos 380.

35 Iar pre urmA s'au intâmplat unui Iuhru dintr'acei grozavi, ce s'au nAscutdintr'acele mueri, ce le-au fost gonit Gotthii peste apa Volga; esind la vanat auaflat un cerb-alb, i luund pe cerbu in goanA, pânà ce l-au trecut

57°

www.digibuc.ro

PENTRU RASIPA DATIEI 157

peste apa Volga, in campi, unde träisä mainte Gotii, unde n'au maiväzut vänátoriul acela pre cerbu; ce, s'au uitat locului, i-au pläcut

42° locul, si intorcindu-s1 la ai säi, le-au spus de locuri I frumoasä si desfä-tate, la care s'au clAtit acea multime de oameni strasnici si grozlivi depeste Volga si s'au asezat inteacei câmpi.

Acolo asezändu-sä putinä vreme, neavand hranä bunk au trimisoamenii säi sä cerce locuri mai bune de hranä, caHi au aflat Tara Panoniia,pämântu de hranä; si asea s'au pornit acei dela Iuhra cu toate casäle lorla Panonia, lIcuind atunce in Panoniia si Gottii, cum s'au pomenit maisus. Vázind Gotii un närod groznic, cumplit si mult vinit asupra lor,carii intru nemic nu-s socotiia viata lor, au fugit denaintea lor la Italiia,iarl ei s'au asezat in Panoniia, cu domnul lor Rava, in vremea ChesariuluiGratiian, si s'au numit Humni, de pe numele apei Humna.

Deci petrecand Humnii in Panoniia, unde-i acmu Tara Unguriascá,in urma Gotilor, cum s 'au pomenit, s'au radicat Rârnlenii cu ostiasupra lor si au biruit ei pre Ramleni cu hatmanie ce avea Rämlenii,anume Macrin den Ilirie si Petric den Tara Nemtascä, si n'au pututsta improtiva lor. Dupä moartea domnului ski Ravei, s'au rädicat sie

5

10

15

de 6asta parte de Volga, in campii unde au fost trAit mai nainte Gotthii, deunde n'au mai vAzut pe cerb acel gonas, ci uitandu-se locului i-au placut; 20inturnAndu-se darä innapoi la ai säi, le-au spus de locuri frumoase si desatate,la care s'au daft acea multime multà de oameni strasnici si grozavi de pesteVolga, si s'au asâzat inteacei câmpi.

Acolo asàzhndu-se oarece vreme, neputând avea hranä bunk au pornitoamenii sli sà cerce locuri mai bune de hrank carii au aflat Tara Panonii, 25pämânt de hranä; si asa s'au clätit acei dela Iuhra cu toate casele kr la Pano-niia, läcuind pe acele vremi in Panonia si Gotthii, cum s'au pomenit mai sus.VAzând un norod groaznic, cumplit, mult venit asupra kr, carii drept nimicnu-si socotiia viata, au fugit dinaintea kr din Panonia, Tara Ungureasck Gotthiila Italia, iar ei s'au aslzat in Panonia cu Domnul lor, anume Rava, pe vremea 30chesariului Râmului Gratiian si s'au numit Humni, de pre numele apei Humnii.

Petrecând dar Humnii in Tara Ungureasck s'au radicat asupra kr Râm-lenii cu oaste, ci nimic Ramlenii n'au isprävit, a i-au biruit pre RAmleni cuhatmanii Ramlenilor, cu Macrin din Ilifie si pe Petric din Tara Nemteasckcat nimeni nu i-au putut 0.-i opreasck Dupa moartea donmului sat Revii, 35au ales craiu

35: rnoartea din A.

www.digibuc.ro

i 58 LETOPISETUL 'MED MOLDOVE1

craiu pre acel mare cumplit, pre Atila, in anul dela Hristos 428, craiuintai unguresc, pre carele 11 numiia TAtarli Ehello, 13k-bat tare la minte,hâtru, la ineml indräznetu, n6rocos, 0 sa scriia a§ea: # Atila, fiëor luiBendecuc, nepot tarelui Nevrod, crescut 0 tinut in Engald, den mila lui

5 DumnAzAU, craiul Ungurilor, a Midilor, a Gotior, a Datilor, Biöul luiDumnezlu, spaima lumii ».

Adunatu-s'au cAtrà Atila 0 alte OH denpregiur, cumu-s Marco-manii, unde iaste acmu Morava, Ratevii, unde iaste acmu Slinsca;Ghepidii, unde-i acmu Litva, Svezii, Svabii, Gherulii, naroade den

lo pIrtile dela miazánoapte, 0 au intrat cu ace0i oameni in Tara Nem-Iilor, unde multe OH 0 craà au luat 0 le-au pustiit, improtiva clrues'au pornit Jicmontu, cneazul de Constrintia, cu o0i; ce fu biruit deAtila; 0 atunce au luat Atila aceste ceati vestite: Arghenta 0 Lugdunul,de le-au rasipit in urm6.

15 Iarà dupä ce au intlles I Volgarii, carii trkia spre miagnoapte 0spre rlsärit, pre apa Volgli, de clItirea Humnilor in plrtile ce am po-menit mai sus, pornitu-s'au 0 ei cu povItuitoriul sku Derbal, 0 lilt Ai.au lovit Datiia, unde sintem noi acmu Moldovenii 0 Tara Munteniascl,

43r

0e 0 povAtuitoriu Humnii pre acel mare cumplit al lumii Atilla, care auso inceput a stlpini [la anul dela Hristos 428. Atilla, craiul cel unguresc intAi, pre 58r

carele il numia ntarAi Ehelum, bärbat tare la minte, hantru, la inimA indrlznetsi norocos, care asa sá scrie: # Atilla, fe'eorul lui Bendecucu, nepotul mareluiNevrod, crescut 0 tinut in Engaldu, din mila lui Dumnezeu craiul Ungurilor,a Midilor, a Gotthilor, a Datilor, Biciul lui Dumnezeu, spaima lumii ».

25 Adunat-au at% Attila 0 alte /Ari vecini, cum slut Narcumanii, unde-iacum Morava, Ratevi, unde-i acum Slonsca; Ghipidii, unde-i astAzi Litfa,

vezii, vibii, Gherulii, oameni din 0i-tile dela amiazAnoapte, si au intrat cuacesti oameni in Tara Nerntilor, unde multe cetäti si orasà au luat si le-aupustiit si sate, impotriva clruia s'au pornit Jicmont, cneazul de Constritia,

so cu multä oaste, ci fu biruit de Atilla; si atuncea au luat Atilla aceste cetátiArghentina si Lugdunul, de le-au r5sipit in urml.

Dupa ce au inteles Volgarii, carii tedia spre miazanoapte si spre rAgrit preapa VolgAi, de clAtirea Humnilor cu Atilla in pärtile, care am pomenit mai sus,pornitu-s'au si ei cu povAtuitoriul sIu Derbal si intäi au lovit Datia, unde

35 sAntem noi acum Moldovenii si Muntenii,

5: a Tidilor A. 8: Ratevii din B. 18: Rornâneascii C.

www.digibuc.ro

PENTRU RASIPA DAT1EI 159

de au pustiit descglecarea lui Traian impäratul, §i au fugit Ro-mânii cine incItro au putut sclpa peste munti, la Ardial, la Maramoro§,§i Muntenii pre Olt §i s'au a§ezat Bolgarii pre aicea.

454 Iarl in anul dela Hristos 454, intAle-gânct Butgarii de moartea luiTheodosie. hnp4ratu1ui grecescu, au trecut de aicea peste Dunäre §i 5

at luat amindoaä Misiile, ce sä" chiming acmu Dobrogea 6a mare §icea micl, fiind intre implratii grece§ti netocmalä de cask §i pre numelelor, acele plrti le-au numit Bolgariia, care cu acel nume sl chiatná Ong.astAzi, §i singuri Volgarii aciia spun §i pomenesc, ca stramosii lor aunemernicit pre aicea den Pi-Ali Moschice§ti. 10

Aciia Bolgari asezandu-sä in täräle de peste Dunäre, au stgpanit oparte mai mare den Trachiia, §i pre Zinon, impäratul grecesc, l-au

476 bltut in anul dela Hristos 476, §i au aprinsd-Tarigradul cu foc de auarsu.

lark' pe urml Anastasie imp5.rat, vIzind mare nevoe despre Bolgari, 15

au fäcut zid de piiatrà, dela -Silivriia, den malul MIrii Albe, pang laMarea Niagrl, ca sI aibl odihnl de Bolgari de dui:4 acel zid. Iarä Tra-chiia au rämas cu Odriiul färl apärare, care o au stgpanit Volgarii, sipre urna oborind acel zidiu, prlda Bolgarii olaturile Tarigradului,

de au pustiit acea desaleaturä a lui Traian impäratului, räsipindu-se bietii 20Rumani, cine au putut sclpa peste muntii Ardealului la Maramorls, §i din-colo Muntenii la Olt, §i au ramas stäpäni Volgarii acestor päminturi.

454 Iarä la anul dela Hristos 454, intelegind Bolgarii, carii stäpiniia acestelocuri, de moartea lui Theodosie imparatului, au trecut Dunärea in Dobrogea,unde amändoao Misiile, ce O. chiana Dobrogea astäzi, cea mare §i cea micl, 25cu lesne le-au dobandit, fiind intre impäratii grece§ti netocmele de cask §ipre numele lor acele pärti Bulgarii le-au numit, care pinä in zioa de astázi sänume§te Bulgaria, §i singuri märturisesc Bolgarii gi ace§tea de acum, cumsträmo0i lor au nemerit acolo din pärtile moschice§ti.

Acei Bolgari pe urmä s'au a§äzat §i au stlpinit o parte mai mare din Trachia. 3058v Pre impäratul Tarigradului Zenon l-au bätut anul I dela Hristos 476, §i-au476 aprins Tarigradul cu foc de au ars.

Pentru aceia Anastasie pe urmä, väzfind mare nevoe despre Bulgari, au acutzid dela Silivria, care stg pe malul Märii Albe, pänä. la Marea Neagrá, soco-find sä aibl lini§te de dupa zid despre Bulgari. Iarl Trachia cu Odriiul le-au 35

läsat färä apäräturä, care o au a§lzat §i o au stApinit Bulgarii. i pre urmioborind acel zid, präda olaturile Tarigradului,

www.digibuc.ro

x Go LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

precum marturiseste Cromer cap VIII, aducand märturie pre Porn-ponie Let; si p aril astäzi sä cunoscu une semne de acelui zidiu, fäcutde Anastasie, impAratul Tarigradului, ce 1-au lucrat in ani z6.

Acestu impärat Anastasie fu omorit de träsnet; iarä Bolgarii, cu5 domnul lor Hrun, au prädat täräle grecesti sit le-au stäpAnit.

De aicea ne intoarcem la rändul istoriei noastre, pentru mai bunldeschiderea mintii cetitorului, llsänd la altii sä scrie de I niamul Bolgarilor,ce sä trag tot den Sarmati, den Slovati, cum am arätat mai sus, unde scri-sAm niamurile, care de unde sà trag de dupä potop, si in lume räschirate.

io Aicea vom mai pomeni pentru Atila care au efit cu Ungurii in Panoniacum am scris mai sus

Dupä ce sä rädicI craiu Atila, s'au ales loc de scaun crIiei saleSicarnvriia, unde era Buda cea veche; vrand sä aseazä stäpfinia Stitieip urFed--la-Eriii-i;lid'iata pusa gandul sl margä cu osti asupra Itämlenilor,

15 precum marturisecte Cromir cap VIII, aducand marturie pe Pomponie Letu.Si pana in zioa de astazi sa cunosc une semne de acel zid, facut de Anastasie,imparatul Tarigradului, 26 de ani lucrandu-l.

Acest imparat Anastasie, in numar ani 50, fu omorit de trasnet, iara Bul-garii, cu domnu sau Hrun, au pradat tarale grece§ti ci le-au stapanit.

20 De acum ne agiunge la randul nostru, pentru mai mare decchiderea mintiicititorului de istoria noastra, lasand la altii sa scrie de neamul Bolgarilor, decare sant toti Sarmatii ci Slovatii, precum am aratat mai sus, unde am scris nea-murile ci semintiile, cum s'au despartit dela potop §i s'au impr4tiiat pen lume.

Iara socotim a fi cu cale sa ne inturnam a scrie de Atilla, care au ecit cu Un-25 gurii in Panonia, precum am inceput a spune mai sus, unde am scris de rasipa

Tarai Moldovei ci a Tarai Muntenwi, descalecate de Traian implratul la cevalet ci pana unde, lesne va afla cititoriul; ca dupa aceste vremi ramasara ta-rale pustii de lacuitorii lui Traian, cä de au stapanit §i Gotthii mai nainte deBulgari, iar scurta vreme, ca i-au gonit Tatarli cu Atilla, cum din Tara Ungu-

30 reasca §i de pre aceste locuri, iar Volgarii cum alte parti aca ci aceste taxi le-austap init.

Dupa ce statu Atilla, cum s'au pomenit la locul salt mai sus, la carma craiiungurqti, s'au ales scaunul craii sale Sicarbriva, unde era Buda cea veche,precum sa vad multe semne; vrand sà apze stapania Schithii pang la

35 Dunare, ci indata i§ pug gandul O. marga cu octi asupra Ramlenilor,

9: imirate C.

43°

www.digibuc.ro

PENTRU RASIPA DATIE1 161

luAnd sotie la &lie pre frate-säu, Bleda, iar unii zic cä 1-auchemat Buda; si pentru prepusurile viclenilor despre alte %àri, sl nusl atitä asupra lui, fäcu mai mare pe frate-säu pe toatä Stitiia Evropiisau Tara Tätärascä, dându-i mare putere. lark dupä ce au mersucu multe osti, Atila trecind Dunärea, au prädat olatele Trachiei,Machedoniei, Iliracul, de care s'au pomenit mai sus.

lark trecând Atila cu ostile sale in Tara Frâne'ascä, incungiurat-aucetatea Avrelia, in care cetate era svintul Ananiia episcopul, carele väzindatatea tiränii, ce fIcea Atila asupra crestinilor, sä sui pe zidiul cetätii, sistupind spre tiranul Atila, indatäs sä pornirà nävarnice ploi, cat i-au cäutata läsa cetatea i s'au dus de acolo asupra Râmului, prädând i arzind.

dobandind Ramul, fäcut-au mari cazne si munci pe crestini.Iará fiind acolo svin-nrl Nicazie, sezind denaintea besericii cu soru-sa,gräia eked Atila: « Pentru ce, Atilo, faci goand asupra crestinilor, näro-dului lui Dumnezlu cu atAta tiränie ? De vreme cA te chemi, Biullui Dumnezäu, cici nu pedepsesti pre cei räi si pre cei mândri. lark'celor plecati, carii cad la picioare-t, tie it dau agonisitele sale si grumazii,

luund sotie la cràic pe frate-säu Bleda, iar unii zic cl l-au chiemat Buda; sipentru prepusurile viclenilor despre alte pArti, sl nu sä atâtä asupra Atillii, I

59r I-au fAcut mai mare pe frate-säu pre toatà Schitiia Evropiei, sau TaraTlarasa, dandu-i mare putere. i, dupa ce au läsat pe frate-gu, indatä s'aupornit cu multe si nenumArate oati, trecind DunArea, au prädat olatele:Trachia, Machedonia, Iliricul, de care s'au pomenit si mai sus.

lax% trecând Atilla cu (vile sale in Tara Frantozeasa, incungiurind cetateaAvrilia, in care cetate era sfântul Anania Episcopul, carele privind atâtea tiriniia Atillii ce fácea asupra crectinilor, suindu-se pre zidul cetätii, au stipitu asu-pra vrAjmaaului, i indatá sä pornirä näprasnici ploi, de au autat Atillii a pg-räsi cetatea, si s'au pornit de acolo cu ostile asupra Rmului, pradând c arzAnd.

Si dupa ce dobândi Râmul, fIcu mari cazne si munci pre crectini. Acoloin Rim era santul Nicazie, care säzind dinaintea usii bisericii eu soru-sa,gräia aträ. Atilla; « Cáci Atillo, faci goanä asupra norodului lui Dumnezeu cumare tiränie, de vreme cl te chiemi Biciul lui Dumnezeu, aci nu pedepsestipre cei rli si pe cei mândri. Iarl celor plecati, carii it cad la pi6oare, tie itdau agonisitele sale si grumazii,

1-2: pe margine, la o serie de manuscrise din grupele A si C, adlogatfi insemna-rea: o Ungurii sA nurrifiscu de pe Iuhra, unde s'au niscut, i sa numlscu Unguri.Tot un niam sintu cu Tátarli o. 2: parti C. zo: Säitiia B i LP. 30: Nicazie din A.

XI

10

15

20

25

30

www.digibuc.ro


aci nu-i erti, de vreme ce DumnezAu spre cei plecati 4 intoarce mila.Adu-ti aminte Atilo, CA esti orn 1 PAzeste-te, CA nu ca un orn faci, ce ca unbAlaur cumplit, omori oameni. Adu-ti aminte CA vei sl mori, si cum cu mft-nule crunte de s Angele nevinovat, vei sta innaintea scaunului lui Dumne-

5 z'Au la kudet ? SI tii minte cA rail platA I pentru nevinovatul sAnge, nu vei esidela DumnezAu 1 ». Iarg ziandu-le aceste, ii taia capul unul ce sta acolea ;jar% pre soru-sa Evtropiia, vrAnd sl o apuce, cl era foarte frumoasA fee'oarA,ia s'au scos ochii cu degetele, zicAnd : «Nu va lAsa DumnezAu sA prävlscuspre ucigasul nevinovatului fratelui mieu 1». i acolo at omorit-o si pre ia.

lo hi-A auzind aceste cumplite fapte a Atilii, s'au strAnsu toti Itimlenii cuosti, trig And intr.' agiutoriu si pre Theodoric, craiul Gotilor, asupra Attilii, sipre ostile R Amului ; au ales hatman pre Etie, vestit orn de rAzboae.IntAlegAndAtila cl au tras Rftmlenii inteagiutoriu si pre Goti asupra lui, s'au sfAtuit cuvrAjitorii sli. Ffind atunce Atila in partile Galiei cu ostile sale, adusArA-i

15 ostenii lui un sAhastru dentr'o pestere aflat. AtAta gäsim scris pentru Atila.

cáci nu-i erti, de vreme ca Dumnezeu spre cei plecati le intoarce mila. Ado-tiaminte Atillo, ca esti orn! Pazeste-te, cA nu ca un om faci, ci ca un Maurcumplit omori oameni 1 Ado-ti aminte cA vei sa mori, si cu miinile crunte desinge nevinovat, vei sta innaintea scaunului si judecItii a lui Dumnezeu ?

29 SA pi minte ca fara plata pentru nevinovatul singe nu esi dela Dumnezeu ! #.Iar, acestea zicindu-le, unul din cei ce sta acolo i-au taiat capul. Iar pesoru-sa Evtropia, vrând sa o apuce, el era foarte iscusita feCoara, s'au scos cudegetele ochii, zicand ca: 1 Nu va Ilsa Dumnezeu sa priväsc asupra ucigasuluinevinovatului fratelui mieu! # Si asa fu ornorita si ia.

25 IarA auzind aceste cumplite fapte a Atillii, s'au strAns ostile si toti Ramleniitragind intru ajutoriu si pre Teodorim, craiul Gottilor. Adunatu-s'au oastemulta asupra Atillii; pre care osti a Rimului au ales hatman pre Epe vestit ornde razboae, care se porni impreuna cu Teodoric, craiul Gothilor, asupra Atillii.

Iara Atilla dupl ce intelese precum si Gottii s'au impreunat cu Rinalenii,30 s'au sfAtuit cu vrajitorii. Si fiind Atilla cu wile sale in partile Frantei, ii adu-

sera ostasii lui un historic din pestere aflat.Iara dupa moartea lui Traian, implratul Râmului, au statut imparat

Adriian, nepotu-sau de soru, carele au facut Odriiul. Si acest Adriian au po-runcit de au stricat si podul cel de piatra pe Dunäre de Traian gcut. Scrie

35 Dion aim acel pod era pe 20 de praguri sau stâlpi gcut, a carora nältime erade ¡50 de stânjini fail terneiurile ; latul podului era de 6o de stinjini.

Intreg capitolul este format din extrase traduse din B on f iniu s, I. c., p. I, 2,13, 23, 28, 29, 34, 35, 37, 42, 43 $i 44 0 Cromer, Polonia, p. 3, 8 0 9.

44'

591'

www.digibuc.ro

Aicea aratd cdti ani au trdit pre aceste locuri afezarea Romdnilorce i-au apzat Traian fi dig ani au trecut kind la vremea lui Lasloucraiul unguresc fi pre urmd cdti ani au stätut locul pustiiu kind la descd-

lecarea lui Dragof Vodd

CAP XIV 5

Scrie Bomfin istoricul, aducand märturie pre istoricii mai vechi,anume Suida si Evtropie, precum Avriliian, imparatul Ramului, VA-zind ca nu vor sta descalechurile lui Traian pre aceste locuri, sà fieradicat pre oameni de prin orasa si de prin sate, racuitori, si i-au mutatpeste Dunare in Dobrogea. lark' Topeltin scrie precum Gaie Chesariu 10

au statut imparat dupa Traian; acela sal-i fie mutat in Dobrogea si

454 atuncesi in 454 ani dela Hristos, au nabusit Gotii si alte niamuri pestelocurile aceste, cum s'au scHs mai sus.

Rand dark' socotiala den zilele lui Traian, ce au adus pe acestelocuri Ramleni, and au supus pe Dati, in anii dela Hristos 103, 15

i scrie Bonfin, aducând mArturie pre istoricii, anume Suidas si Evtropie,precum Avrilian, care au stâtut impârat Râmului dupl Traian, vlzand anu vor sta descalecaturile lui Traian pe aceste locuri, si sl fie ridicat pe prinorase si de prin sate lIcuitorii, si i-au mutat peste DunIre de ceia parte inDobrogea, askindu-i la mijlocul Dobrogii. Iar Topeltin scrie precum Gaie,care au stAtut impArat dupa Traian, socotind c5. nu vor sta indelung desclle-caturile lui Traiian pre aceste locuri, i-au mutat in Dobrogea, si asa la anul454 au nlbusit, Gotii cum s'au scris mai sus.

Fácâncl dara socotealá dela vremile lui Traian, pe ce vreme au descIlecataceste psi cu Rimleni, supuind pre Dachi, care au fost vIleat dela Hristos 503,

7: Seida A. 23: Gotii din A. 23: s'au scris Idem.

tt

20

25

www.digibuc.ro

x 64 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

pang la Atila, 6'au nabusit cu Mug, den carii sintu Ungurii dela Iuhra,cum scriu istoricii ani 401, räman ani 298 sà fie trait Romanii pre aiceadescalecati de I Traian; cum zic alti istorici sa fie descalecat Traian 44'faille acestea in anii dela Hristos no ; si la anii 401 au nabusit Atila

5 si pe urma Volgarii cu povatuitorii bor.lark dupa ce s'au pustiit Wale acestea, unii mutati in Dobrogea de

impäratii Ramului, allii peste munti, asezandu-sa pe Olt, in Tara Ar-dialului, altii in Maramoros, Ohl in zilele lui Laslou, craiului unguresc,cand s'au descalecat al doile rand Tara Moldovei de Dragos Voda

go si Tara Munteniasca de Negrul Voda. Acel craiu au stätut la crliia un-guriasca in anii dela Hristos io8o; iara scotind cele 298 ani C'au trecut 1 c 8odela Traian pang la Atila, and s'au pustiit tarale acestea, si mai alesde Volgari, carii s'au tamplat in anii dela Hristos 401, facand socotialädela Atila si dela Volgari pang la Laslou, craiul unguresc, pe vremea caruia

15 s'au descalecat al doile rand tam, 700 si mai bine de ani au fostu pustiilocurile acestea, de descalecItura cea dentai de Traian, imparatul Ramului.

pana la Atilla, ce au nibu§it cu Titarli pe aceste locuri, cum scriu historiciileat dela Hristos 401, rimân 298 de ani si fie träit pe aceste locuri Rimleniidescilecati de Traian; sau cum zic alti istorici ci au descilecat Traian Wile

20 acestea fiind anul 12o; §i la anul dela Hristos 401, nibu§ind Atilla rimin 281,

in care au träit descileciturile lui Traian pe aceste locuri, ping la nibuOreaAtillei §i pe urmi a Volgarilor, precum s'au zis mai sus, cu povituitoriul bor.

Iar dupi ce s'au pustiit Wile acestea, unii mutati in Dobrogea de impl-ratii Rimului, cum s'au pomenit, altii peste munti, a§izindu-se pe Olt, in

25 Tara Ardealului, altii la Maramoros ping la vremea lui Laslau, craiul un-guresc, pe vremea a caruia s'au descilecat al doilea rind de Dragoq Vodi TaraMoldovei, de Negrul Vodi Tara Munteneasci, care craiu au stitut la &iliaungureasci fiind cursul anilor dela Hristos I io80. Scotind dui cele 288,

care au fost dela Traian ping la Atilla, cind s'au pustiit Wile acestea, §i. mai30 ales de Volgari, care nu peste multe vremi, dupa ce au inteles de clatirea Atillii

la Panonia, s'au craft ei de au nabusit inteaceste parti de loc. Socotindu-tvezi cele ce au scris unii la 103 ani dela Hristos, cand au venit Traian pe acesteocuri de au descalecat, care au stitut pia la vremile Atillii, §i mai ales a

Volgarilor, care s'au intimplat la anul dela Hristos 401. Ficind socoteali qi35 de Atilla si de Volgari pana la Laslau, craiul unguresc, pe vremea a caruia s'au

descalecat al doilea rand tarale acestea, 700 si mai bine de ani au fost pustiaceste locuri de lacuitorii adusi de Traian imparatul Ramului.

25: Tara Moro§ B §i B'

6or

www.digibuc.ro

DELA TRAIAN PANA LA DRAGO$ i65

Ce Gotii intli, apoi Volgarii au sap Lift locurile aceste, pânä ce s'aumutat si ei in alte pArti de loc: unii peste Dun Are pe vremea lui Theo-dosie, implratul grecesc, cum s'au scris mai sus, altii in alte pärti,rämiind de tot pustie sara, nelAcuind niceun niam Ora la DragosVodà in Moldova, si Negrul VodA in Tara Munteniascl.

Ci Gottii intAi, pe urma lor Volgarii au stApAnit aceste locuri, Ora ce s'aumutat ei spre alte pAsti de loc: unii peste Durare pe vremea lui Theodosie,irnpAratul, acum al Tarigradului, cum s'au zis mai sus, altii in Tara LesascA,al/ii intealtà parte, si rAmAind de tot pustie Tara, nellcuind niciun neam pànâla Dragos VodA aicea la Moldova si la Munteni Negru Vodi, carii au descl-lecat a doao oarl aceste

Acest capitol este copiat din Mir o n Cos ti n, 0. c., PP. 53-54.

5

10

www.digibuc.ro

Pentru descdlecarea Tdrdi Lefdfti

CAP XVDescalecarea Tärai Lesasti pe ce vreme si de ce niam s'au facut. Fiind

cursul anilor dela Hristos Mantuitoriul nostru 550, doi frati anume: Leh5 si Ceh, den niamul Slovenilor sau a Sarmatilor oameni indrazneti la vitejie,

petrecand multä vreme in neodihnä si in osteniala, dupa ce väzura netoc-mall intre ai sai, ce sä lucra in Ilirac si in Dalmatiia, unde s'au fostu arzat,cum s'au scris mai sus, la randul sau, pre ce vreme au fostu esit Volgarii cuDerbal, cniazul lor, de care si pustiire tärälor acestora s'au facut, vazind

io acei doi frati ostiri atatate intre niamul lor, vorovindu-sä amandoi, s'auclätit den Ilirac, I Tara Arvatilor, si den Dalmatiia, dela ()stile slovenesti,

Descdlecarea Tdrcli Lefdfti pc ce vreme fi de ce neam s'au facut

CAP XV

550

45r

Fiind cursul anilor dela zidirea lumii [6o58] iar dela Hristos 550, ramaind 55015 Odle noastre pustii de läcuitorii cei adusi de Traian, imparatul Ramului, dupa

biruinta asupra lui Decheval si a neamului Datilor, cum s'au pomenit mai sussi stapinite de Gotthi si pre urma de Volgari, cum s'au pomenit mai sus la ran-dul I sail, unde scrie de rasipa Thai Moldovei si a Tarai Ruminesti, iar doi 6ovfrati din neamul Slovenior sau al Sarmatilor, oameni indrazneti la vitejie,

20 anume Lehu si Ceh, carii petrecand multa vreme in neodihna si ostenele,dupa ce vazura netocmele intru ai sai, ce si lucra in Iliric si in Dalmatiia,unde s'au fost asazat, cum s'au pomenit mai sus, la randul sau, cum si pe cevreme au fost esit Volgarii cu Derbal cneazul sau, de care si pustiirea TaraMoldovei si Tarai Rumânesti s'au &cut, vazand acei doi frati si wire intre

25 neamul lor atatate, vorovindu-se amandoi, s'au clatit din Iliric, Tara Har-vatilor, dela ()stile slovenesti si din Dalmatia,

www.digibuc.ro

PENTRU DESCALECAREA TARAI LESMTI x67

care era asezate cu tot niamul Volgarilor, cerandu-s loc de traiuin alte pärti de lume.

Dandu-s1 spre apusul soarelui, in pärtile nemtästi, au descllecatsi au stäpinit locurile intre apa Visla, Albim si Vessurgu, adecl Vessera,care iaste stiutä in Tara NemtascI. Deasupra acestii ape, au flcut cetate 5

tare si i-au pus nume Bremen sau Brzeme, insämnând cu acestu nume,cum acolo au descllecat greutatea ostenelelor si neodihnelor sali trecute.*i. Nemtii Ora in vremile panä astäzi, numäscu acel oras Bremen.

de acolo sä priciia si sä sfädiia cu Nemtii pentru hotar si pentru olatelemegiiase. *i. dela o vreme orasele de pe aproape si cetätile de bunä voe 10

li s'au inchinat, iara unele le-au descälecat ei singuri.i asea, Cehul s'au asäzat pre Dunäre si pre apa Albim, unde sä

chiarná acmu Bohemia, 61 Cehilor le zic Bohemi; pre urmä au stäpanitpre Racuzi, Lusatia, Morava, Mesno, dentru unele gonind pre läcui-tori, intealtele puind pre de ai ski pentre läcuitorii cei vechi. 15

Iarä frate-säu Leh au intrat cu oarda sa mai in lontru, alegAndu-siloc de traiu mai spre miazänoapte, unde iaste acmu Tara Lesaseä,

care era asäzate tot cu neamul Bolgarilor, cercanduli loc de traiu intealtepkti de lume.

Dindu-se spre apusul soarelui, in pärtile nemte0i, au descAlecat locurile 20si au sapAnit intre apele Visla, Albim si Vissurg, adea Vissera, care iaste inTara Nemteascä. Deasupra ace0ii ape, au flcut cetate 0 org tare, clrui i-aupus numele Bremen sau Brzemea, Pre§burg au Pozonion sau dandu-se a slintelege cu acest nume, cum acolo au desalecat greutatea ostenelelor §i neo-dinelor sale trecute. *i Nemtii para in vremile acestea numesc acel orq 0 25cetate Bremen. i de acolo sä priciia si sä sfldiia cu Nemtii pentru hotarä 0pentru olaturile megiia0, aa ca dela o vreme orgele de pe aproape 0cetitile de bunl voe li s'au inchinat o seaml, iar o seaml le-au descllecat sin-gur, pentru ceia ce vor rämanea de semintia lor pe urmA.

i a§a Cehul s'au a§ezat pe Dun Ire §i pre apa Albin', unde s'au flcut desale- 30cltura sa, tara veche a Nemtilor, care O. chiamä. astlzi Bohemia, cl Cehilor le zi-cern Bohem; pre urmä au stäpänit pre Racuzi, Lusatia, Morava, Mesno, dintruunele gonind pre läcuitori, dintru altele indoind de ai säi intre llcuitorii cei vechi.

Iarä fratele lui Ceh s'au pornit cu oarda sa mai in läuntru, la anul mantuiriinoastre 550. Acesta Leh aleganduli loc de trai dupä plIcerea sa, 0 intfii dela 35apus spre amiazäzioapte, dindu-se 'Mt? acele párti, unde-i astäzi Tara LepscI,

6: Arzeme C. i6: Ceh C §i A. 24: o§tenilor B.

www.digibuc.ro

x68 LETOPISETUL TAM MOLDOVEI

0 pe apa Vislei, de unde s'au rädicat Vandalitii, adeca niamul Sarma-tilor, s'au a§ezat cu oarda sa, 0 pe urml dela capul Vislei panä la apaOdra, spre miazlnoapte si spre rislrit au st5panit Slonsca, Malgrabstva,Prusii, Pomeranii, Malborgu, Lusatia, Saxonia 0 alte locuri 0 cnezái,

5 omorind pre unii den lAcuitorii acelor locuri, pre altii gonindu-i denmo§iile sale, pre altii priimindu-i la mila sa.

Iarà un crli§or nemtg§cu au chemat pre Leh la poedinoc cu Vier§unsa sä lovascI numai amandoi din arme; cine a birui sä ramae stApaniiape sama lui. Si au ucis Leh pre acel crai§or si i-au stäpanit toatä tam

lo lui, unde sg chiaml acmu Pomorsca.Aflat-au loc intre ape, unde au descAlecat ora§ §i au zidit I cetate

in Tara Le§ascä, cäriia i-au pus nume Gnezdo, ce sl zice cuib, 0 acolo,din svatul vrajitorilor s'Ai, au asezat stima tArAi sale. Era acolo la acelaloc 0 multe cuiburi de vulturi prin copaci, 0 au facut stima WE sale

45Y

15 au nemerit 0 pe apa Vislei, de unde s'au ridicat Vandalitii, adecgneamul Sarmatilor, s'au asgzat cu oardele sale. Pe urrng dela capul Vislei Ora Earla apa I Odra spre amiazgnoapte si spre rgsgrit toate acele margini le-au stg-pAnit, unde sg zice astgzi, Tara Lesascg, Slonsca, Margrabstva, Prusii, Pome-ranii, Malborgu, Lusatia, Tara Sgsascg si alte locuri si cnezii, omorind pe o

20 searra de acei lAcuitori acelor locuri, pe unii gonindu-i din hotargle lor,pre unii priimindu-i la mila sa, si asa lAtindu-se in stgpAnie Leh cu oar-dele sale.

Iarg un crgisor nemtesc au chemat pre Leh la podinoc sg se lovascg numaiarnAndoi din arme cu Viersunu, care pre cine ar infringe sg rAmAie si stApinia pe

25 searna aceluia. Si acolo, lovindu-sg amindoi, au ucis Leh pre acel crgisor nem-tesc si i-au stApinit toatg tam cu olaturile ei, care sg chiamg astgzi Pomorsca.Din viteaza izbAnda si noroc fericit au stApAnit Leh pAng la Marea Sar-matiei.

Asgzindu-si asa Leh stgpAniile sale, au cercat loc pustie in Tara Lesascg,30 unde va afla loc de scaunul sgu cu oras si cetate si iatg den intAmplare au aflat

un loc intre bahne si intre iazere tinoase din firea locului cu tgrie, si acolo audescglecgt intii oras si cetate in Tara Leseascg, cgruia i-au pus numele Gnezno,care cuvAnt sg intelege lesaste cuibul, aflindu-se acolo si multe cuiburi princopaci, de hulturi, cl cuibul sg chiamg sloveneste gnezno. Si indatg acolo din

35 sfatul vrAjitorilor, au asgzat sterna tgrgi sale,

16: Sarvatilor B ig.: Lulsatia B

www.digibuc.ro

6iv

PENTRU DESCALECAREA TARAI LE$A$TI x69

vultur albu, cu aripile luting, care §i panl astäzi stà pecetea crälei le§à§ti.Pus-au chipul hulturului i prin stiaguri i pen alte semne o§tenesti.

Iarä numele lor, de pre Leh le zicern Le§i i Boemilor le zicem Cehide pe numele lui Ceh; lark' Po Hall le zic LeOlor de pe locuri §i de precampii pustii in tam lor, unde läcuesc ei panä astAzi; le zic Po hall,adecl campeni, cà polia sä chiarra câmpu, i pentrucl sintu indräz-neti a sI tampina in câmpi, cu nepriiatinii bor.

Asea arätärn desellecarea Tarai Lesg§ti dela Leh, §i Boemii delaCeh den vestitä vitejiia bor.

hultur alb cu aripile intinse, care i pânà astazi sta pecetea craii le§a§ti,poruncind Leh sa pue pe steaguri i pe alte semne o§teqti pecete,hultur alb cu aripile intinse, care pana in zioa de astazi tin craii le§a§ti.

Si a§a dela Leh, sau dupre numele Leh, care iaste descalecatoriul i pova-tuitorul Le§ilor, dela Rusi §i dela alti Sloveni, Lahi le zic Le§ilor, precum Boe-milor de pre Cehi, Cehi le zic. lax% gasta porecla, care o au Le§ii de le zicPo lati, de pre locuri §i de pre campi pustii, pre carii traesc astazi, ca campus prelimba latineasca sa intelege campul. Pentru aceia de pre camp, care O. chiamale§a§te pole, s'au numit Polai, ca sant oameni indrazneti a sa intimpina I incamp cu nepriiatenii sli.

Si aqa arätäm descalecarea Tarai Leàti, precum a Bohemior dela Ceh,a§a dela Leh, nume slovenesc, are inceput i descalecatura Tara LepscaTara Bohemii dela Ceh.

Acest capitol este tradus din Crome r, /. c., p. 2, 14, x6, x7, x8.

5

10

15

20

www.digibuc.ro

Desalecatul al doik a Teirdi Moldova la ce velet s' au amplat

CAP XVICu anevoe iaste a-1 adeveri deplin mäcar ca multe istorii am cercat

a täralor den pregiurul %Arai noastre, 0 rusasti 0 le§ä§ti, foarte de-a-5 tranuntul; ce mai aproape de adevar am aflat ,cum descalecatul WE

de al doik rand dupä pustiirea de Volgari 0 de 'Mara, in anü delazidirea lurnii 686o, iara dela Hristos 1352, pe vremea ce stap &ilia in 1352Tara Lesasca Vladislav Locheten craiu, tatul lui Cazimir al doile, iariin Tarigrad impäratiia Mihail Paleolog. *i dovada punem de gasta,

10 ca scrie 0 Ureche Vornicul, in letopisetul ski, ca doi fiCori a lui stefanVocla, anume: $tefan si Pätru, sfadindu-sä pentru domnie aicea insara, au scos Pätru Vodä pe frate-sau, stefan Vpdä, cu agutoriudela Unguri, den scaonul %kg, §i au fugit *fan Voda la craiullesascu, la Cazimir cel Mare, fee'orul lui Vladislav Locheten.

15 De scdlecatul Tara Moldovei la ce vdleat dela zidire s' au intdmplat

CAP XVICu anevoe iaste deplin a-1 adeveri, macar a nu o historie a taralor streine de

prin pregiurul tlrai noastre, ci cateva am cercat 0 ruseqti §i le§a§ti foarte de-a-maruntul ; ci mai aproape de adevär am aflat, cum cA descAlecatul al doile rind a

20 tArai dupa pustiirea de Volgari §i. de TAtarA, la vAleat dela zidirea lumii 6874, iardela Hristos [1366] pe vremea ce stApiniia Tara Le§ascI Vladislav, cu poreclaLechetec, tatAl lui Cazimir cel Mare, al doilea cu acest nume, clruia i-au zisCazemir cel Mare, 0 pre vremea aceia impArAtiia Tarigradul Mihail Paleolog. Sidovadl punem i gastA, a scrie §i Urechie Vornicul la letopisetul sAu, precum

25 pe Stefan Vodl fratele lui PAtru VodA, amandoi fdori lui Stefan VodA, scotin-du-1 PAtru Vodl cu ajutoriul unguresc din scaunul tArai, au fugit frate sAuStefan Vodä la Cazemir cel Mare, fdonil lui Vladislav Lochetec, craiul lersc.

7 : 6874: lipsfi anul dela Hriatos C.

1366

www.digibuc.ro

DESCJILECATIIL AL13011.3 171

Deci acel craiu Cazimir, au cräit ani 33, iarg dela Dragos Vodä Ora lastefan Vodä ce au avut acesti doi fiCori, cum s'au pomenit, PItru si stefan,

46r cum scrie Ureche Vornicul, sA fac I ani 46; ce scotiAd treizAci si trei de ai alui Cazimir, craiul lesgscu, unde nIzuisä PAtru Vodl 0.-i dea akutoriu sIvie in tarl domnu, rAman ani 13 trecuti. Pe vremea acelui craiu Vla- 5

dislav, aicea la noi era domnu Roman Vodä, fie'orul lui Pätru Voc15.,nepot lui Musat Vodá. lark' ce scrie Ureche Vornicul c'a' au fostu vä-

1 299 leatul 6807 la descllecarea ¡Arli cu Dragos Vodg, nu sl tocmeste, caincA pre aceia vreme era pustie Tara Moldovei.

lark' Bomfin, istoricul ungur, carte X, decad II, asea zice de descl- 10

lecatul tarli de al doile rând: # In vremea craiului ungurescu Ludovic,s'au ràdicat un domnu, anume Bogdan, ce era lkuitoriu in Maramoros,cu Românii. Adunat-au cIträ sine pre Valahi si au intrat in tarà lamosiia sa, de o au descillecat, ce o päräsasa de megiiasiia Tätärálor.ha' pe mink' väzind Ludovic cà s'au inmultit Valahii, ce esisl den 15

Maramoros cu Bogdan domnul in tail aicea, neputand s'a..-i scoatà,i-au asezat supt st5pAnirea sa, sà" dea bir &Ali unguresti *.

Acest craiu Cazemir au craft 33 de ani, iar domniile dintâi de acestidoi fee'ori Pätru si stefan, feCorii lui stefan Vodà, dela Dragos Vodà pang laacest stefan VodA, ce au avut doi feCori, cum s'au pomenit pre Petru si pe

tefari, cum scrie Urechie, anii lor sl fac 46; ci scolArid treizeci si 3 a luiCazemir, craiul lesesc, la care au fost nAzuit stefan VodA, fratele lui PAtruVodA, la ajutor sl-1 duel in scaunul tAräi, rAmin 13 ani trecuti. Pe vremea luiVladislav Lochetec, craiul lesAsc, in care stApAniia aicea la noi in Tara RomanVociA, fee'orul lui PAtru VodA, nepot lui Musat Vodà. larl ce scrie UrechieVornicul a s'au aflat sA fie fost vAleat 6807 la desalecatul al doilea de Dragos

6zr Vodà, nu-i adevlrat, cl Ina pe acea I vreme era pustie Tara Moldovei.Iarl Bomfin, un historic unguresc, asa zice de descAlecatul al doilea a Thai

Moldovei: « Pe vremea stIpanirii lui Lodovic, craiului unguresc, s'au radicatun Bogdan domn, care era lAcuitoriu la Maramorls cu Rumanii, pArAsindlocurile pentru megiesiia TAtarAlor. Acel Bogdan aduand cAtrI sine pe Va-lahi, au intrat in Tara, mosiia sa, de o au descAlecat. Ci pe urinA, vAzInd LodoviccA s'au inmultit Valahii, ce esise din Maramorls cu Bogdan Vod5 in Tara,unde-i acum Moldova, neputAnd sä-1 scoatA, i-au asIzat supt stäpinirea sa,cu bir de da lui Lodovicu, craiului unguresc *. Acestea le mArturiseste Born-in Ungurul, ce au scris # Istoria Ungureascl* la carte X, decad II.

i: De acel A.

20

25

30

35

www.digibuc.ro

172 LETOPISETUL MI! MOLDOVEI

lad. Ureche Vornicul scrie el au descälecat tara Drago§ Vodä, cesocotim cà poate sä fie fostu Drago§ Vociä, fiCor acelui Bogdan denMaramoroq, ce scrie Bomfin, istoricul ungur, cl au desalecat tam adoa oarà. SA sä fie Indemnat Dino§ Vodä, zice, cu oareciti de ai säi

5 den Maramoro§, 0 au vinit peste munti in chip de viratoare 0 augäsit o fiari, 0 gonindu-o cu duläii pink' la apa Moldova, 0 obositäfiind hiara, au prins-o in apa Moldovei, la locul unde sl chiamä Buo-renii. Iar iaste o poveste lätiniascA de zic nu sä pune nume in dar

Hiara aceia ii zic buor; poate ca au fostu zimbru, §i pre numelelo hiiaräi sä numeste locul acela Buorenii; pus-au 0 pecetea domniei

täräi cap de bou, ce sä vede ping astäzi.

Iar Urechie Vornic scrie ci au desalecat tam al doilea rind, Dram Voclà.Pe semne acest Dino§ VoclA iaste feCor acelui Bogdan Vocil, ce scrie Bomfimci au descalecat tam al doilea rand, lute acesta chip: Precum, fiind ei indemnati

15 citiva fee'ori de domni din Maramoral intre carii sa le fie fost cap DragogVocla, in chip de vanatorie peste muntii Maramoraplui, in care afland unzimbru, dupa care au mers cu totii catva loc, l-au scos pre acel zimbru a luiDumnezeu povata au fost ap mai la camp, pe apa care sa chiama astaziMoldova, pe numele coteicii, care urma acea hiara. Acolo inteun huciu in

20 desime intrà acel zimbru, ostenit de tot; au ucis pe zimbru a cei vinatori.Taste o poveste letineascä de zic adeca nu sa pune numele in dar. Dupamulta goana acelui zimbru, unde vazand acei vanatori ca au scos acel vanatla campu, s'au bucurat ; §i panà astazi iaste locul acela pe Moldova ce sä chiarnaBuourenii. Tara tanca si ia ostenita, limpind multa apa dintr'acea apa, au crapat.

25 Vezi Moldova din ce s'au numit 1 arie time numele era Molda; 0 de prenumele Moldei au zis 0 apei Moldova, care pima astäzi trlia§te apa cu numeleMoldova. A§ijderea locului, unde au vinat acel zimbru sau bou, i-au zis Buo-renii, care traiaqte pana in zioa de astazi cu acel nume Buorenii, locul acela.

De aicea s'au invitat acei nemgi oarecand Roman din Maramore§, gind30 mai la cimpu, pre apa Sucevei, avind luat dela strämo§ii i sAi semnele strä- 62Y

moa§Ai sale, oarecind au nemerit la locul unde iaste asazi SuCava. Si nIza-rindu-li-s1 de departe a fi fum de foc, deodatA sl indoirà la loc pustiiu; au bi-mit indräzneala lor 0 cercind, au aflat in mijlocul unii reade deasä o priseacicu stupi, la care era träitoriu un Rusu imbitrinitu la acel loc cu priseaca. Pre

55 carele intrebindu-l: Bineti oame ? Rusul sl fie rispuns ruse§te: Neznai 1Biuhme 1 ca. era Rus de catava vreme nemerit pe acele locuri.

io: Bourenii C.

www.digibuc.ro

DESCALECATUL AL DOILE 173

Esit-au si mai la campu acei vangtori si au nemerit la locul, undeiaste acmu mangstirea Etcanii, i acolo era prisaca cu stupi si era la aceistupi un Rus, anume Iatco, i intrebandu-1 ce om iaste, de trgiaste inloc pustiu, i cine stgpaneste locurile acelea, el au spus ca iaste Rus

46v den Tara Lesascl, si cum au auzit el den bgtrani cg locurile I acestea 5

agiungu pang in Dungre i pang in mare si pe Nistru in sus, pangunde sl incepe Tara Lesascg.

Si pre numele lui Iatco sg chiarna Etcanii, iarä apei Moldovei, unde auucis hiara, cum s'au pornenit mai sus, pre numele unei Once ce o chernaMo lda, care de multg goang agiungand la apa, unde au ucis hiara, au iocrgpat de apg, limpind multä, i s'au nurnit Moldova apa Moldovei,pe numele Moldii.

Väzind Dragos cu de ai säi locuri bune i desatate, cu campu, cupgduri, cu ape bune, s'au sfätuit loc bun de traiul lor, i intorcan-du-sä in Maramoros, au esit cu totii den Maramoros, luandu-s casgle 15

si au vinit de s'au asgzat aicea in targ, unde sa chiamg Campii lui Dragospang astgzi. Si fiind Dragos mai de cinste intre alti nemisi domni

capetenii, rädicat cu totii sä le fie domnu i i-au zis Dragos Voclg.

Dusu-l-au pre Rusu la Dragos Voda i acolo cu talmaci intrebandu-1 deunde iaste de locul säu, i pe ce vreme au nemerit, i cine ar stapani acel loc, 20

numele lui cum ar fi. La aceste intrebari ale lui Dragos Voda, au raspunsRusul, ca-i de neamul ski Rus, venit de cativa ani din Sneten la acel loc pu-stiiu, i nestapanidu-1 nimeni i ca-1 chiiarna Iatco, i hotarale tarai ca au auzitdin batrinii sai ca merge in gos Ora in Dunkre i in sus pana in Nistru, desà hotarwe cu Tara Le§asca. 25

lira. Dragos Voda au spus acelui Etco cum ea iaste vechiu stramosan dindescalecatul cel dintai a ;Arai. Si intrebandu-1 de rudenii si semintiile Rusului,i-au ciaruit acel loc cu uricu lui Etco; caruia loc Ora astazi sA zice Etcanii, depre numele acelui Iwo, a doao descalecare de Dragos Voda. dupa Buorenii.Iara Rusul priimind bucuros hgrazirea lui Dragos Vodä, Cate semintii au avut 30in Snetin, toate le-au tras la acele locuri a tarai.

acolo toti acei feCori de domni i Maramorasani au radicat cap sipovätuitoriu i Domn pre Dragos VodA. TriturnAndu-si de iznoavl Mara-morapnii de Vau luat i casele cu sine, s'au pornit i alti Maromorapnidupa Dragoq Voda, de s'au aqazat deodatI mai spre munte, unde sa zice 35si ping astazi Campii lui Dram Vodi.

s lufindu-§ . . Maramoro§ 6 in A stit in randul 17, duptt pfini astlzi

www.digibuc.ro


Iaste In Tara Unguriasca o boerie de sä chiaml Vanda. i asea s'auarzat viindu i ali Moroseni pre unde le-au pläcut locul, pe supt munte:Romani, Sasi §i Unguri. Su Cava targul I-au descIlecat niste cojocari;Soci sä chiamä ungure§te cojocariu, iarl Saavg, cojocArie. Asijderea .si

5 targul Baia l-au descAlecat ni§te olari Sasi; olärie sAseste sä chiamä bae.Asijderea §i Iatco, VAzind cl au vinit de s'au arzat Dragos Vodi

cu oameni den Tara UnguriascA, mers-au si el in Tara LesascA de auchemat Rusi de ai säi, si au vinit de s'au arzat pe langä apa Suceviiin sus; §i cu vreme s'au stransu multime de au implut locul: Romanii

10 in gos panä in Dunäre §i cu Sasi, iarl Rusii in sus, p aria in hotarul TArbliLe§A§ti, den munte panä in Nistru, §i in gos panA la Cetatea AlbA í laChiliia, dupA vechi hotaräle Dachiei si a descAlecArii lui Traian, cums'au pomenit mai sus, la randul

asea, arätandu-sä descälecarea tarn a doa oarä de Dragos Vodä,15 in anii cum s'au scris mai sus, 686o, esit den Maramoros, ne vine randul 1352

a scrie de domniia lui Dragos VodA, C'au fostu intai domnu tärdi, apoimergandu pre rand, scriindu i viata altor domni.

Iarä Iatco cu catva Rusi au cuprins citeva locuri cu asazarea sa peapa Sucevei i pe Siret. Iara i Unguri i Sasi au navälit dupa Mara-

20 morasani aicea in tara, de s'au asazat pe apa Sucevei mai multi cu meste-suguri i depre numele lor stà i numele tirgului au apei SuCava, caci cojoca-riul ungureste sa chiama suciu. Si acea multime a cojocarilor au astupat nu-mele lui Iatco, numai cu numele satul I Etcanii, iara la Bae Sasii toti olari,saseste olarii Ii zic bae.

25 i asa in scurta vreme s'au asäzat i s'au lätit Ruminii, esiti din Maramo-rev, in gos pinä in Dunäre si in sus cu Rusii 'Ana in hotarale lesasti de s'auplinit cu vreme toate locurile tarai noastre cu oameni, incepind din muntepina in Nistru, i in gos pina unde cade Dunarea in Vidov i pinä la CetateaAlba si la Chilia, dupa vechele hotara a Dachiei si a descalecaturii lui Traian,

30 cum s'au pomenit mai sus, la randulasa descalecatul tárai al doilea aratindu-se de Dragos Voda, esit la

valeat 6874 din Maramores, ne vine rindul a scrie de domnia intii a lui DragosVoda, purcegind pre rind si a altor domni.

15 : 6874 C.Pentru acest capitol a utilizat izvoarele: G r. Ur e c he Vornicul-Simion

Dascklul, Letop. Torii Moldovei, p. 22 ; Bonfin,o. c., p. 251 si M. Coati n,Istorie In versuri polone despre Moldova fi Tara Romdneascd, p. 106-107.

63r

1366

www.digibuc.ro

47r Domniia lui Dragof Vochr

Domniia lui Dragos Voda a scrie pre largu cu anevoe iaste, devreme cà ciia den vecii de atunce nemic n'au insamnat. Asijderea sialti istorici megiiasi nemic n'au amelitat de aCasta domnie, cum nicede alti domni eau fostu pe urrna lui, 'Ana la domniia lui stefan Vodlcu fìorii sài, Patru i stefan, de carii vorn scrie la randul lor. Pentruaceia, i noaa cu anevoe ne iaste a scrie ce s'au lucrat, C'au asezat, catau domnit si unde i s'au sfarsit viata; fail cat numai Ureche Vorniculscrie in letopisatul sau, ca au domnit ani 2 si au murit; iara mai multnu scrie, nice ce s'au lucrat in zilele lui, inteacei doi ani, nice unde aumurit.

Inteles-am si noi de oameni batrani, lacuitori de aicea den tarkcum sa trage cuvantul den om in ona, cà o beserica de lemnu la Olovät,sä fie facuta de Dragos Vodk i acolo zic, sal fie ingropat Dragos Vodä.

6

10

De domni-a lui Dragof Vorld 15

CAP XVII

Domnia lui Dragos Voda a scrie pre larg, cu anevoe iaste, de vreme elcei a vacului pa atunci n'au insemnat nimica. Asijderea si alti istorici megiiasin'au amelitat nimic de acest domnu si de domnia lui, cum nici de altii, pangla domniile a doi fe6ori a lui stefan Vodk Patru. i stefan, de carii la randul 20sàu sa va scrie. Pentru aceia cu anevoe iaste i noao a scrie pre larg ce au lucrat,ce au asazat, cat au dornnit si unde i s'au sfarsit viata: fara cat Urechie Vomi-'cul, la letopisetul säu scrie, cá au domnit doi ani si au murit; iar ce au lucratinteacei doi ani, i unde au murit, nu sa. scrie.

Fara cat si noi din povestirea a o searna de lácuitori ce au apucat din poveste 25in poveste scriern cum si o biserica la Volovet de lemn, facuta de Drago§

www.digibuc.ro

r76 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

Si aceia beserica de lemnu au mutat-o Stefan Voda cel Bun, de o aucladit la manästirea Putna, unde stä 'Ana acmu. Iara pe locul besericüacei de lemnu, la Olovat, Stefan Voda au zidit beserica de piatra.

Dupa moartea lui Dragos Vodä, au ramas domnu taräi Sas Voda,5 fiCor lui Dragos Voda. Domnit-au ani 4, iara ce s'au lucrat in zilele

lui, nemic nu scrie necaiuri.Dupa Sas Voda, domnit-au fiiu-säu, Lasco Voda, ani 8.lark' dupä moartea lui Lasco Vodä, au domnit Bogdan Voda, ani

6. De acestu Bogdan Vodä poate &I fie insämnat Bomfin istoricul, calo au esit den Maramoro§ cu Valahi in tad.

lark' dupl Bogdan Voda., domnit-au I Patru Voda, fiCorul lui Mu-satin, ani 16. De mirat iaste inteatatea ani sa nu sà pomeniasca maimultu de domniia lui; si nu alta pricina, fail cat toti acestiia, poate fi,n'au cutezat mai la campu a sa MO, de grija de Tatar, ce mai pre supt

10 munte. Pentru aceia, nice in stiinta megiiasilor nu era Inca de tot dati,sä scrie mai pre largu de dansii.

Dupl moartea lui Patru Voda, domnit-au frate-sau, Roman Voda.aCasta am adeverit, iubite cetitoriu, dentr'un uric acestui domnu

47°

care pre urma Stefan Voda cel Bun au mutat lemnul la Putna, de au 63.v20 &cut bisericà cu acel lemn i in locul acela au &cut de piatra. Acolo iaste

ingropat §i Drago§ Voda la Volovet.Dupa moartea lui Drago§ Voda, au statut la domnia tärai fiiu-sau, Sas

Voda, domnind patru ani, iar ce au lucrat i ce ar I fi mai isprävit acest SasVoda, nimica nicairi nu aflu scris.

25 Dupa Sas Vodá, au domnit fiiu-sau Lasco Voda, 8 ani. Si acesta eauadaos, 'C'au facut, nu putem §ti, fat% cat dupa ce au domnit 8 ani, aumurit.

Si pe urma lui, au statut la domnie Bogdanu Vodá, domnind 6 ani. Deacest Bogdan Voda poate fi sa fie insemnat Bonfin, cum au esit din Mara-

30 moll§ in tail.Dupl domniia lui Bogdan Voda, au domnit Patru Voda, feenrul lui

Muaat Voda, 16 ani. Mirare iaste in 16 ani sa nu sa pomeneasca mai multde donmiia lui; 0 nu alta pricina, fárá cat toti ace0ea poate fi, n'au cutezatmai la camp a sa MO de grija Tátaralor, ci mai pe supt munte; nici era Inca

35 de tot dati in 0iinta megiia0lor, sa scrie mai pre larg de din0i.Dupa moartea lui Patru Voda, au domnit frate-sau, Roman Vodi.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI DRAGO$ VODA 177

carele sä aflä la mänästire, la Pobrata, dela munte, scriind titiulusul asea :ISEAHIMIH CAMOMAIIMAKIVIIIH EONS1110 MHAOCTHIO rOCHOAHH% 1E0 POMM1 BOEKOM

Olti1AMHA 3EMMO MOAMItCKOH, OT HAMM M M mopa MC ECM11, CHAIN MOHMH

AAEKCAHAp0Alk H sorAanomat H npotimm, care dentru aCasta sä cunoaste cäAlexandru Vodä cel Bltran au fostu fi6or lui Roman Vodä acestuia. Iarä lasarsitul uricului zicea: OHM] CEH AHCT% Etit rpa,a,* HAMM 8 P OMAHA, Ii0E-

K0,11,4 1{% warro_ Tnvkinnoo non. Deci acest domn au descälecat tärgulRomanul si au avut seasä fiCori. Acesta au mutat scaunul domniei inRoman si pre numele ski s'au nurnit si tirgul Romanul; si era anii dela

1492 zidirea lumii 6900, precum sl aflä in uricile den zilele lui Roman Vodl.Pre urma lui Roman Vodà au donmit stefan Vodä ani 7.Iarà pe urma lui stefan Vodl au rämas domniia täräi la doi fiCori a lui,

anume Pätru si stefan carii, neputându-sä tocmi intre sine pentru dom-niia täräi, s'au atitat mare vrajbä inteinsii. Pätru Vodk mäcar CA era fratemai mic, lark' pentru bländetäli si obiCaiurile sale mai mult plecat spreinimile a mai multi, au tras partea cea mai mare la säne, blândetäleDomnilor pätrund inimile närodului de poftiia domniia %Arai.

lark* stefan Vodk fiind scos den %ark avand si grijä de insällciunedespre frate-säu, Pätru Vodk au mers in Tara Lesascä sl-i dea agutorcraiul lesäsc, Cazimiriu, cu o samä de boiari, rugändu-sä craiului de

5

10

15

20

acesta au mutat scaunul tArAi la Roman, §i dupa numele sal au stAtut §i.1492 nurnele ora§ului Roman pang. In zioa de astAzi. La leat 6900 au stAtut Roman

VodA, precum scrie Dosothei mitropolitul, a au aflat un uric din zilele luiRoman voa, dela vAleat 6900 deplin.

Pe urma lui Roman VodA, au stAtut stefan VodA §i au domnit 7 ani. Acest 26

tefan Vodl, care au stAtut pe urma lui Roman VodA, au lAsat pe urma sadoi feCori, pe PAtru 0 pc stefan VodA, carii neputându-se tocmi pentru dom-niia tArAi, s'au atâtat mare price in de sine. PAtru VodA, mAcar ca era frate maimic, iarA pentru blandetele §i obiCaiurile sale, mai mult plecat spre inimilea mai multi, au tras partea cea mai mare la sine blândetele Domnului 30

pAtrunde inimile norodului de poftiia domniia *Ai lui PAtru Voda, careagiungând la ajutoriul unguresc, mai curând au domnit dornniia tarai.

Iara stefan Voda, fiind gonit din lark având §i grije de inplAciune desprefrate-sau, Patru Voda, au tras In Tara Le§ascA la ajutoriul craiului Cazemir, cuo searna de boiari ai tarai, rugAndu-sa craiului de 35

1-8: carele . . . fi6ori din C

www.digibuc.ro


agiutoriu improtiva frAtine-sAu, lui PAtru VodA, ce domniia in arä cuagutoriu dela Unguri. Nu i-au apArat craiul agiutoriul sàu, vrand slapute tam supt stApAniia sa; ce de sirgu au poroncit de s'au strAnsumulte osti den Tara 6a micA LesascA si den Tara RusascA, fägAduin-

5 du-sä stefan VodA, cA nu va lipsi in viata lui de poroncile crAesti, numaisA pue nevointA craiul, sA-1 aseaz1 domnu in scaonul tatâne-sAu.

s'au pornit cu osti hatmanii lesästi, cu stefan VodA, asupra luiPAtru Vodä. i deodatA mergea cu näroc lui stefan VodA care maide multe ori deprinde a fi fAtarnic precum i aicea cu stefan VodA.

lo MAcar cl de cAteva ori, lovindu-sA strAjile lesAsti cu strAjili I lui PAtruVodA, era izbAnda tot la Lesi, iarA pre urmA, au rAmas înälati Lesiicu $tefan VodA si au vinit la mare perire.

CA PAtru VodA, socotind cI nu va putea sta impotriva ostii lesAsti,s'au sfAtuit cu mestersug sl-i biruiasa, precum de multe ori sA tAmplA

15 ostilor mai mici cu cele mai mari. Stransu-s'au cu oastea sa Pätru Vodäsi au intrat in codru. Tras-au i Lesii dupä PAtru Vodä, nesocotindLesii mestersugul lui PAtru VodA. Era codrul intinat de copaci, i in-trAnd Lesii in codru, iatä cad copacii asupra Lesilor, impinsi de oamenii

ajutoriu impotriva frAtine-sAu, lui PAtru Vodà, fagAduind stefan VodA craiului20 Cazimir sl nu lipseascA in toatA viata sa de supt poruncile crAevti, numai sA

pue craiul nevointA sA4 avaze la scaunul tAtine-sAu. Nu- i-au apArat agiutoriulsAu craiul Cazimir, I viind ca sA apuce tara supt stApinirea sa, ci de sirg,din poruncl crliascA, strfingIndu-se multe osti din Tara cea micA LevascAvi din Tara Ruseascl, la luna Iui Iulie I Aim s'au pornit cu hatmanii leAti

25 j cu stefan VodA asupra lui PAtru VodA.deodatI sA arAta norocul care mai de multe ori deprinde a fi fAtar-

nic precum i aicea cu stefan VodA el mAcar cl de cateva ori lovindu-sestrAjile levAvti cu strAjile lui PAtru VadA, le mergea lui stefan VodA i Levilorcu noroc, iarl pe urmA, invAlati Levii cu stefan VodA, la mare perire au venit.

30 CA PAtru VodA, socotind puterea ovtilor levAvti vi a nu fi de potriva wilorsale, s'au sfAtuit cu ai sAi cu mevtervug sA poata birui pre Levi, precum de multeori sA intimpla ovtilor celor mai mici cu cele mai mari. StrAnsu-s'au cu otilesale PAtru VodA, de s'au dus in codri. i precum serie Cromver, istoricul levAscsA sA fi ajuns PAtru VodA pe tainA cu boiarii pribegi, cari era cu frate-slu ste-

35 fan VodA. Tras-au i ovtile levAvti dupA PAtra VodA, nesocotind Levii mevte-vugul lui PAtru VodA. Era codrul intinat de copaci; unde intrand Leii, iatAcad copacii, impinvi de oamenii

48 r

64 r

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI DRAGO$ VODA /79

lui Patru Voda si inchisl fiind poticile. Indatä si Pätru Vocla cu oameniisai au lovit pre Lesi, si incatro era sa marga. Lesii, era drumul inchisde copaci, ca sta copacii täiati si neoboriti, ce numai abiia era intinatiunul de alaltu, si-i impingea cu mana si cadea multime de copaci asupraLesilor. Atka i-au ametit pre Lesi copacii §i i-au turburat, cat precarii nu-i omoriia de tot copacii, iarä de mani si de piCoare ii caliciia si-ipräväliia, de cädea vii in mänule oamenilor lui Pätru Vodä. Putini auscäpat sanatosi dentr'acel codru.

Cazut-au in robie la Patru Voda trei stiaguri a trei voevozii: a Craca-ului, a Sandomirului si a Liovului, si alte 9 stiaguri cu deosabite semnelestiagurilor sale. Oameni alesi au cazut in robie, anume: Navoi Tecenschii,fiCoru lui Ozdrovaz, voevodul Cracaului, 0 Zbignev Osleninschii,mosul lui Zbignev, 6'au fostu pe urma si episcop Cracäului si cardinal.

Auzindu Cazimiriu, craiul lesascu, räsipa ostii sale 0 caderea inrobie acestor oameni de frunte, trimis-au soli la Pätru pentru rascum-pärarea robilor sal cu bani, pre carii cu lesne i-au scos dela Patru Vodä.

Tamplatu-s'au dupä ae'astä peire a Le§ilor in Moldova, la anul,si mai mare peire in Tara Lesasca, ciuma, in sease luni de cu toamna;

5

lo

15

lui Patru Vodä asupra Lesilor. Si atuncea deodatá si Patru Vodä cu oamenii saidela poteci särit-au, lovind pre Lesi; incatro era sa. meargá Lesii, era drumurile 20

näruite de copaci, ca era numai de abiia intinati, de-i impingea cu mana o seamade copaci. Iar de un copaci, ceialalti multime sa porniia asupra Lesilor. Atkai-au ametit pre Levi copacii si i-au turburat, cat pre carii nu-i omoraia copacii detot, iarä de maini si de piCoare ii slutiia si-i rästurna, de cadea vii in mainileoamenilor lui Patru Voda. Putini foarte au scApat sanatosiLesii dintru acel codru. 25

Cazut-au la robia lui Patru Voda 3 steaguri a trei voevozi: a Cracaului, aSandmirului si a Liovului si alte 9 steaguri cu deosebite semnele steaguriorsale. Oameni alesi au cAzut la robie, anume : Navoi Tecinschii, feCorul luiAndrei, voevodul de Craclu si Zbignevu, Olesninschii, care au stätut pe unnisi episcop Cradului si cardinal. 30

64" Auzind gasta rasipä a ostilor sale si aderea 1 la robie acestor oameni defrunte, Cazimir, craiul lesesc, au pornit indata sol la Patru Vodá pentru As-cumpararea robilor cu bani, pre caHi cu lesne i-au scos dela Patru Voda.

Tamplatu-s'au dupà aCasta perire a Lesilor la Moldova, la anul, si maimare perire in Tara Lesasca, 6uma, 6 luni traind de cu toamnA; 35

4: copacii C.

zzwww.digibuc.ro


si atata eau fostu lätit, cat abiia pre gumatate de au rämas oamenii inCracau; doaazaci de mii de oameni au murit I si mai mult pre oamenide frunte stäpaniia acel omor.

S'au mai ispitit si al doile rand Stefan Vodä, a cere agiutoriu dela5 craiul lesascu; ce nu insämniazà cronica lesasca mai multu, fleä cat

zice el multa galCava pre urma au fostu intre Stefan Vodl si intrePätru Voda.

In anii dela Hristos 1370, murit-au craiul lesascu, Cazimir. Esindla vanat, au alergat dupa un cerbu, au cazut cu calul si s'au frantu un

lo piCor si i s'au tamplat moarte.Iarl in urma lui au statut craiu Ludovic, craiul ungurescu, nepot lui

Cazimiriu mortului, indemnat fiind de o samä de boiari lesasti; neavandfiCori craiul Cazimiriu parte barbatiasca fall numai cloak' fete, au päräsitvita el-Easel. Mare mahniciune au ramas Lesilor dupa moartea cra-

15 iului Cazimir, Ca Ludovic craiul, flind strein la craiia lesasel, pe nimenu suferiia la sane, ce toate lucrurile pe talmaci sa ispraviia, si multelocuri, ce era sa le impreune caträ craiia lesasea, le da unui domnu

si atata s'au fost latit pen Tara Le§asca, cat pren targuri §i pe la sate, abiape jurratate de oameni au ramas; in Cracau au murit 20.000 de oameni si

20 mai mult pe oameni de frunte §i mai cunoscuti stäpaniia acel omor.S'au mai ispitit si al doilea rand Stefan Voda, a cere agiutoriu dela craiul

le§esc; ci nu insämneazA cronica le§asa mai mult, färä cat zice, a multä gal-Cavä au fost pe urtnä intre stefan Vodä §i intre Pátru Vodä.

Murit-au §i Cazirnir craiul, al doilea cu acest nume craiu lesäsc, la anul25 dela Hristos 1370. Esind la vanätorie, 1-au timpinat primejdie, el alergand

dui:à un cerb, au clzut gos cu calul si §'au frant un piCor, din care au §i murit.Iarl Lodovic, craiul unguresc, nepot lui Cazimir mortului, indemnat

fiind de o searna de boiari le§l§ti la craiia le§asca, au intrat in Tara Le§ascldeodatä la ora§ul ce-i zic Sondet, iarl de acolo luat de boiarii Tarai Liftei

so 1-au adus la Crack' si acolo 1-au coronit Iaroslav, arhiepiscopul de Gnezna.Ca acest Cazimir, al doilea cu acest nume, neavand semintie parte barba-teasel ci numai 2 fete, au Orbit vita crgiascl dela desaleatoriul cel intai aThai Le§lsti dela Leh. Iarl malmiciune mare au rämas dupa moartea lui Ca-zimir Le§ilor, ca Lodovic draiul, fiind strein la craiia le§asca nici pre un Leaf

35 nu suferiia la sine, ci toate lucrurile prin tälmaci sà ispräviia. i cateva locuri,ce era sä le impreune aträ cräiia lesasa, le da

32.: viala B §i B'.

48v

www.digibuc.ro


ungurescu, anume lui cniaz Vladislav a Opoliei si altora. NezAbävindLudovic craiu in Tara Lepsck s'au intorsu in Tara Unguriascä, läsinddirma crAiei le§4ti mumei sali, Elisaftii, surorii lui Cazimiriu craiu,s6'au murit.

Ce ia, fiind ill-nee bItrinä, depärti oamenii vrednici cu svatul §iaduna oameni de nemic 0 imbunkori. Doaä fete -a lui craiu Cazi-miriu, cu tot ce le-au rämas dela tatul lor, le-au trimis aCasta bkräna,crgiasa Elisatha, in Tara Unguriasck la nepotu-säu Ludovic, craiulungurescu; §i acolo au pus de s'au sunat cum fetele lui Cazimiriu craiunu-i sintu adevgrate fete lui Cazimiriu. *i. pentru sä nu agiungg fetelelui Cazimir dupl oameni mari, le-au märitat : pre cea mai mare Anna dupäDvihelmu, cneazul Stiliei ; pre Iadviga, cea mai micl, dupà Romer, cneazulStiriei; arnândoi acestiia era legati supt crälia le§asel pre acele vremi.

49? Iarà in anul 1377, sultan Murat, impäratul turcesc, fiCor 1 lui Orhan1377 nepotul lui Otoman, tare au inspäimat Tara Venetiei, a Ghenuii, dentru

indemnarea lui Than Cantacuzino, impärätul grecescu, scriu croni-carii les4ti. Iarl Hronograful grecescu scrie cä acestu sultan Murat,in zilele lui Ioan Paleolog, impäratul grecescu, au märsu de au luat

1402 Solonul dela Fränci, in anul dela zidirea lumii 6910; cä Solonul l-aucumpärat Venetiianii dela Manoil, fdorul lui Mihail Paleolog, impäratul

5

10

15

20

lui Vladislav, cneazului Opolii, unui domn unguresc, 0 altele. Nezäbovind multávreme craiul Lodovic in Tara LepscA, s'au intors in Tara Ungureasa, llsaridcarma crliei le§e§ti mumei sale, Elisaftei, surorii mortului craiului Cazimir.

Ci, fiind muiare bâtrânä, depârta oameni vrednici cu sfatul 0 aduna oamenide nimica 0 irribunAtori. Doao fete a craiului Cazimir 0 cu ce au limas dela 25

65? tag]. fetelor, I odoarà, haine, le-au trimis toate gasta bâtrâna crAiasl Elisafta,in Tara Ungureasca, la nepotu-slu Lodovic, craiul unguresc. Au pus de ausunat cum fetele acelea nu sAnt adevárate fete lui Cazimir. i, pentru sI nuajungä fetele lui Cazimir dupa oameni mari, le-au märitat: pe cea mai mareAnna dupà Gvihelmu, cneazul Tilii; pe Iagvida dupà Romer, cneazul Astirii; 30amândoi acgtea era legati supt crAiia leqeascI pe acele vremi.

1377 La väleat 1377, Arnurat, impäratul cel intâi cu acest nume, al treilea impâratturcesc, feCorul lui Orhan, nepot lui Otoman, tare au späimântat Tara Vene-tiei, a Ghenuei, din indemnarea lui Mann Cantacuzino, pe acea vreme impà-

1363 ratul grecesc anul 1363, irnpotriva lui Paleolog 0 trechnd dela Anadol Amurat 35marea la Caliopolu, au luat multe cetAti §i ora§I grecwi la Evropa §i pe urml

30: Grilu Imu B.

www.digibuc.ro

182 LETOPISETUL 'MD MOLDOVEI

grecescu, iarl mai nainte au fostu a Enovezilor si apoi 1-au luat Greciidela Enovezi; ce atunce au inspäimat sultan Murat pre Venetiiani. Sipre urmä au luat sultan Murat de supt ascultarea impäratilor grecesti:Bolgarii, Sirbii, Bosna, iproci.

5 MI% in anii dela Hristos 1.379, au murit Ludovic, craiul ungurescsi lesesc, färä de slmentie bärbätiascl, eämäindu-i doaä fete, anume:Mariia si Iadvida; ce, precum in viata lui, asea si dupá moarte, multäamestecare era in Tara Lesaseä.

Pentru cneziia Litvei cum s'au unit cdtrd criiiia lefascd

lo Dupà moartea lui Ludovic, craiul unguresc si lesäscu, mare ameste-cAturl era in Tara Lesascä, pentru alesul craiului nou; cá nice acestuicraiu sämintie parte bärbätiascI nu i-au rämas, ce numai cloak' fete.Mariia au fost märitatà dui:A Jicmont, malägrabul Brandaburgului, iaràIadviga era fatä acolo. Unii trägea pe Jicmontu la cräiia lesascä, iarä

15 altii pre Iadviga, dupg cine ari socoti svatul cräii lesästi sä" o mgrite,acela sä fie craiu; si au rgmas toti pre gasta socotialà. Iarä Jicmont

au luat Bulgarii, Sirbii, Bosnai cu Odriiul orag in Trachia. Pe urmA acestAmurat, implratul turcesc, au perk in Dobrogea ucis de LazAr, despotul sir-besc; iarä au perk 0 Lazär Despotul inteacel rIzboi.

20 La vgeat 1377, au murit Lodovic, craiul unguresc qi lersc, färä semintieblrbAtiascl, rämiind z fete: Mariia §i Iagvida; precum in viiata craiului Lo-dovic, ap. 0 dupa moartea lui, mari amesteaturi §i turburäri era in TaraLerscl.

De cneziia Litfei cum s'au unit celtrel crdiia lefascd fi pe ce vreme am socotit25 aicea sd pomenim pre scurt

Dui:4 moartea lui Lodovic, craiul unguresc §i lersc, care s'au prilejit laväleat 1377, mare amesteaturà, cum si in viata acestui craiu, era in toatä Tara 1377Lesascl; ad nici acest craiu särnfintl bärbäteasa nu llsase, ci iarAsi ca siCazimir 2 fete: Mariia si Iagvida. Maria au fost märitatä dupa Jicmont mal-

30 grabul Brandeburcului, iarà Iagvida incl era fad acolo. Unii trAgea pre Jic-mont, ginerile acum fäcut al lui Lodovic craiului, la cräiia lerscl, iarà altii preIadviga, dupa cine ar socoti sfatul crAiei ler§ti O. o märite, 0 pre I acela sl-1 65vaibä craiu impreunA cu crAiasa Iadviga; §i pe acest sfat au rämas socotelele tutu-ror Le§ilor. Iarl Jicmont Malgrabul

1379

1377

www.digibuc.ro


vinisä acmu in Cracäu; ce, nelasindu-1 Leii, ce s'au timplat la Cracau,i-au cäutat a sä intoarce innapoi in Tara Unguriascä, petrecut de Lesi.

Si asteptând Lesii citäva vretne venirea Iadvighii, fetei lui Ludovic,la Cracau, i fiind seim in Siragi, alesesa pre Samovit, cneazul Ma-zovii, sä fie craiu lesiscu. Ce, intalegand de aCasta craiasa cea bi-tranl a Täräi Unguresti, indatä au trimis 12.000 de Unguri cu giniri-sat, Jicmontu, pre la Sondetu de au prädat Tara Mazovii.

Trimis-au Lesii sol la cräiasa Elisatha sä nu-i mai tie cu cuvinte,ce sä le trimita. pre Iadvega, zicand cl apoi 4 vor alege altu stApan.N'au putut face intealtu chip cräiasa, ce au trimis pre Iadvega impreunacu giniri-sau, Jicmontu, ca sä plzasca el si sä cIrmuiascä, panä va venimai la varstä fata cräiasa.

Väzind Lesii cI-i are in nebägare de sung criiasa cea bätranä,le trimite otarmuitoriu cu fata, s'au stränsu multi 0 au trimis innaintealui Jicmontu sä nu vie in Tara Lesasck ca nu-1 vor priimi nice craiu,nice otarmuitoriu; cl apoi sä vor lupta cu dânsul, ca cu un vräjmas.Au cäutat lui Jicmont a sä intoarce innapoi dela Lubov. Tara crliasa

5

10

15

acum purcesese i venise la Cracau, ci nu l-au lAsat Leii, carii sà tAmplasela Cradn, ci au autat lui Jicrnont, petrecut de Lesi, sa se intoarca innapoila Tara Ungureasca. 20

aça, a§teptind Leii catäva vreme venirea Iadvig1i, fetei lui Lodovic la Cra-§i, fiind slirn In Slragiu, la acel sAim Bogintu Arhepiscopul, mäcar a mai

nimeni din domnii 1q4ti la acel slim la Sáragi n'au fost mers, ci numai Oeahtlrranuntä, alesese pe Samovicu, cneazul Mazovii, craiul leOsc. Ci, inteleginda6astä crliasa cea barinl a Tarai Ungurqti, de sirg au pornit rz.000 de Unguri 25

cu ginere-slu, Jicrnont, malgrabul Brandaburcului, pre la Sonder la Mazovia,cAtrà cafii i Le§ii dela Cracäu cu putinea oaste de au prAdat Tara Mazoviei.

De iznoavl au trimis Le§ii sol la craiasa Elisafta sà nu-i mai tie cu cuvinte,ci sä le trimitä pre Iadviga, zicAnd cä intealt chip 4 vor alege alt stäpan.N'au putut face intealt chip craiasa baring., ci au trimis pre fatal Iadviga 30

impreunä cu ginere-säu Jicmont, ca sä sa afle et pazitoriu pinA la o vremeocArmuitoriu, pang va veni mai la varstA Iadviga craiasä.Acestea vazind Lesii ca-i are in nebAgare de searnä craiasa cea batrana

ca li trimitea cu muiare ocarmuitoriu, stringindu-se cu orn mult, au tras laSonciu si de acolo au trimis la Jicmont Malgrabul, care acum sä afla la Lu- 35

bovu, sä nu intre in Tara Lesasca ca nu-I vor nici craiu, nici ocarmuitoriu, cinu intealt chip; ci, de va vrea sa vie, ca cu un vrajmas or lucra cu dansul. Aucautat lui Jicmont a sa intoarce innapoi; iara crAiasa cea Wring

www.digibuc.ro


au trimis pre fatal Iadviga cu alti boiari la Tara Le§asel cu multäavere.

Esitu-i-au innainte multi boiari §i ostasi cu bucurie, §i viind crAiasain Crack', indatä au pomAzuit-o crAiasä Tarai Lesästi, Bodgintu, arhie-

5 piscopul Gnezului.Iará in anul dela Hristos 1385, infälegand Iaghelo, marele cneaz a 1385

Litvei, de vinirea §i coronatiia Iadvighii, trimis-au la dânsa pre fratiisAi, pre Schirghel §i pre Boris §i pre Havnul, starostea Vilnei, cu darurimari si prea frumoase, intrebând-o de va vrea sà-1 ia bArbat §i s1-1 prii-

lo mascà la scaunul crliei cu aceste tocmele: întâi, cl sä va boteza cu toatàTara Litvei, si va impreuna toate tinuturile, care le-au luat Litva denTara Le§ascA, iar cAtrà Tara Lesascl: asea cetäti cum si or*, alespàrçile rusIsti i toatä Tara Pod lias, §i tosi oamenii den robie îi vaslobozi, carii era robiti inch' de alti cnezi de mai intAi. CAträ gasta,

15 si cneziia Litvei Ca mare sà" o impreune câträ Tara Lesasel in veci; sicl va dob Audi cneziile si târAle a lonscäi, a Prusilor si a Pomeranii,§i le va impreuna cAtrà cräiia lesascä; ca avutiia catâ are §i catä va avea,

au trimis pre fatal Iadviga cu alti boiari la Tara Lesasa §i anume cu Dimi-trie, arhiepiscopul Strogonului §i cardinal, si cu Ioan, episcopul Varadinului,

20 i cu alti boiari mireni, cu multà avere.Esitu-i-au innainte multi boiari §i ostasi cu mare bucurie din CracAu, §i,

viind crâiasa la Craau, indatä Bodgintu, arhiepiscopul Gneznului o au po-mlzuit crliasä Târai Lesâsti, fiind si alti episcopi. I

Iarà la väleatul dela Hristos 1385, intelegand marele cneaz Iaghello a Litfei,25 de venirea §i curonatiia Iadvigg, §i fiindu-i aminte de dânsa a era frumoasà,

din fire inteleapta §i strämosnia crâiei lesà§ti, au trimis la dânsa pe fratii sâi,pre Schirghel §i pre Boris §i pre Havnul, starostea Vilnei, cu prea mari i scumpedaruri, intrebându-o pre dânsa : vrea-vâ sä-lia bärbat §i sä-lprimeascá la scaunul

cu aceste tocmele intâi, câ sâ va boteza cu toatâ Tara Litfei, §i va Inturna30 de va impreuna Tarai Le§Asti toate tinuturile care le-au luat Litfa din Tara

Le§ascl: asa cetati cum §i ora§e, ales pärtile ruse§ti §i toatâ Tara Podle§i, §ipeste acestea încä i toti oamenii din robie, pre carii din Tara Ruseascâ dedemult cei mai nainte de dânsul cnezi i-au luat, sl-i facâ slobozi. i câtraacestea, cneziia cea mare a Litfei sä o impreune in veci cAträ. Tara Le§ascl; si cà

35 va dobandi cneziile §i Wale a lonscâi, a Prusilor §i a Pomeraniei, §i le vaimpreuna at/1 calla lesasa; avutiile toate i visteriile care are §i le va avea,

22: Bodginfind B,

66r1385

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI DRAGO$ VODA i85

5or toatä o va da re'epospolitii la Tara Le§ascI. I Era acest lucru tuturorLe§ilor pläcut, nedejduind CA a§ea vor avea pace despre dânsii.

heft' cräiasei nu-i placea, cIci tatl-sàu o logodisä dupa Gvihelm,cneazul Racuzilor, 0 la logodnä au fostu pus la mijloc galbeni 1 2.000,cine ari strica logodna, acela sä piarzä acea sornä de bani; ce socotiiacrEasa c'à 0 acea somg de bani o va piiarde den partea ei. Ce 0 pentrugasta Ina sg apucasA solii Litvei cl-i va pati cniazul Iaghelo.

Socotit-au Le§ii sä dea §tire crgasei cei bAtrâne den mijlocul svet-nicilor, 0 au mArsu soli lesgsti la Tara Unguriasca, impreunà cu soliiLitvei, 0-i priimi bkrana crgasa cu dragoste; 0 le-au räspunsu cumpre socotiala domnilor lesästi lasl s5." fie toate, ce ari socoti ei spre folosulreCpospolitii sä facl. lark' intorandu-sà solii dela Tara Unguriascà,au mersu soli si la Litva, la Iaghelo cneazul, sà-I aducá la crAie, dupàtocmelele fAgAduite.

lark dacl au intgles logodnicul, ce s'au pomenit Gvihelmu, cneazulRacuzii, §tiind 0 voia crEasei spre insul, ori cu indemnarea ei, precumsocotesc unii, <ori> den svatul lui Gnevo§ DaleviC, podcomori a

5

10

15

le va da reciipospolitei la Tara Le§ascA. Era acest lucru tuturor Le§ilor cuvios,nAdAjduind eà a§a vor avea pace despre dinsii.

IarA crAiasei nu-i prea plAcea, aci ina fiind tatl-slu viu Lodovic, au fost 20logodita cu Gvihelmu, cneazul Racuzilor, §i la acea logodnA au fost pus lamijloc 12.000 de galbeni, ca cine ar strica logodna, acela sA piarzl acele 12.000de galbeni; ci socotiia crAiasa cA.' 0 acea sumA de bani sä va piiarde desprepartea ei. Ci 0 pentru aCasta Ina sA apucase soli Litfei cA-i va plAti Iaghello.

Socotit-au Le§ii O. dea §tire crAiasei cei bAttine din mijlocul sfetnicilor, 25

0 a§a au mers solii le§l§ti din Tara Le§ascA la Tara UngureascA anume : Ni-colai Bogoria, ca§teleanul Zavishostchii, Blodec Ogrocenschii, podCa§ a CracAu-Jui 0 Crestin Ostrovschii starostea Cazemirului, impreunA cu solii Litfei, precarii barAna crAiasä ungureasca i-au priimit cu dragoste 0 le-au rAspuns,cum pe socoteala domnilor le§A§ti lag toate crAiasa, ce vor socoti spre folosul 30

receipospolitei facA. CurAnd, dupA ce s'au intors solii din Tara Ungureasa,66v au mers sol 0 la Litfa, i la Iaghello Cneazul, anume Le§co, podCa§ul CracAu-

lui, Cristin din Ostrov, PAtru Safranci din Lenciuciu, §i Hintu dela Rogovcas,aduc pe Iaghelo dupl tocmelele fAgAduite la crAie.

Iarl, dupa ce au inteles de acest lucru Gvihelmu, cneazul Racuzii, §tiind 35

0 voia crliasei spre dinsul, ori cu Indemnarea ei, precum socotiia unii din sfatula lui Gnevo§ Dalevici, podcomori a

www.digibuc.ro


Cracaului, caci acestuia mai multu credea craiasa, au vinit la Cracäucu frumoasä curte a sa nemtasca., cu multa avere, §i acolo in Crack' au§ezut catäva vreme. Iara in cetate nu l-au lasat sa intre den svatullui Domislav, ca§talianului de Crack', §i a altor svetnici.

5 Iar craiasa Iadvega adese sa videa cu dansul la manästirea lui Fran-ce§ic.Veniia cu §iraguri de dvorelnici §i acolo in ospetä §i in gocuri petreceacu dansul. i spun ca asea ravniia crliasa sa sä cunune mainte cu Gvihelm'Ana a nu vini Iaghelo, cat nelasand svetnicii pre Gvihelm in cetate,singura cu mänule ei vrea sä de§chiza cetatea §i sa-1 lag' in lontru, de

lo nu o ar fi abatut dela acel gand Dumitru Goranschii, visternicul crIiei.i asea Gvihelm, price') and voia Lesilor §i auzind el sl apropie

Iaghelo cneazul, au e§it pre taina den ora§ I §i s'au dus la Racuzi. lark' 5ov

odoaräle §i alte lucruri scumpe, li-au lasat la Gnevo§ DaleviC, podco-mori a Cracaului, pierdute in veci de Gvihelm, cniazul Racuzii.

15 Dupa ce au vinit Iaghelo la Crack', in anul dela Hristos 1386, inluna lui Fevruari, in 12, dupa calendariul Ramului, s'au botezat el,puindu-i nume Vladislav; §i acolo cu dansu s'au botezat §i fratii lui§i le-au dat nume de botez: lui Vigul, cneazul Chervonului, i-au pus

Cradului, dci acestuia credea mai mult cdiasa, au venit la Cradu cu fru-20 moad curtea sa nerntascl, cu multe avutii, si acolo in Crack.' au slzut chtäva

vreme. Iar in cetate nu 1-au llsat sà intre din sfatul lui Domislav, casteleanulCraclului, si a altor boiari sfetnici, ci i-au clutat a sklea in târg.

Ci cdiasa Iadviga ades sä vedea cu dânsul la man5stirea lui Frantisku.Veniia cu sireaguri de dvoreni si cu fete dvorelnice si acolo ospete si danturi

25 cu dinsul petrecea. i zic cà a§a râhniia crliasa sà sä cunune numai cu Gvi-helmu mai nainte de ce ar nemeri Iaghelo, cAt nelAsandu-1 sfetnicii preGvihelmu la cetate, cu mainile ei vrea sä deschid cetatea si sä-1 lad inläuntru,de nu o ar fi abatut dela acelu gându Dumitru Goraischii, visternicul crkei.

i asa Gvihelmu, pricepând voia Lesilor si auzind c5. O. apropie si Ia-30 ghello Cneazul, au esit pe tainä Dvihelmu din oras si s'au dus la Racuzi. lad

odoadle si alte lucruri scumpe le-au lIsat la Gnevos, podcomori Cradului,pierdute in veci de Gvihelm, cneazul Racuzii.

Dupa ce au venit Iaghello la Crack', la váleat 1386, la luna lui Fevru-arie 12 Aim, dupa calindariul Ramului, s'au botezat el, puindu-i numele

35 Vladislav, si acolo cu dânsul s'au botezat si fratii lui Iaghelo si numiti cunume de botez: lui Vigunu, cneazului Chiervonului, i-au pus

26 mai nainte din A.

www.digibuc.ro


nume Alexandru; lui Schirgailo si lui Coricel li-au zis, Cazimiri; luiSfidrigailo, Boles lav.

Acesta Iaghelo, cum s'au zis mai sus, luand pe crliasa Iadviga,fata lui Ludovic, au impreunat cneziia Litvei cäteä crälia lesascl des'au fäcut un trup. Si dela Iaghelo, cäruia i-au zis Vladislav, s'au scris 5

craii si O. scriu craii lesästi si mari cnezi a Litvei.Si pe ce vreme si para. aicea ne agiunge sä stim de cneziia Litvei,

cum s'au impreunat cu crAiia lesascA; altele, läsam la Lesi sä le scrielucrurile lor si a Litvei, iarä noi sä vinim la rändul istoriei noastre.

Pätru Vodk fratele lui Stefan Vodk dupl gäléava eau avut cu Lesii, ope urrnä s'au asezat, 0 singur Pätru Vodk in zilele acestui craiu, aumärsu la Liov impreunä cu boiarii tärli. Acolo afländ pe craiul, au arzatlegaituri de pace de imbe pärlile si s'au intorsu Pätru Vodä la scaonulsäu, ad. Pätru Vodà väzusä cä crliia unguriasck dui:4 moartea luiLudovic, au stätut atäva vreme fir% craiu, stäpänind crliasa väduva, 15

cum s'au pomenit mai sus, s'au lipsit de supt ascultarea si apärareaUngurilor si s'au inchinat supt ascultarea lui Vladislav, craiului lesäsc,

1388 in anii dela Hristos 1388.

nume Alixandru; lui Schirgallo si lui Coricel le-au zis Cazimir, lui Sfidri-ganlo, Boles lav. 20

Acesta Iaghello, cum am zis mai sus, luund pre cräiasa Iadviga, fata craiu-lui Lodovic, au impreunat cneziia Litfei atrà crIiia le§ascl. Dela Iaghelo Craiularuia i-au zis Vladislav, s'au scris craii si sä scriu craii leAti si mari cnezia Litfei, cltrà crliia lepscä, de s'au flcut un trup.

i pe ce vreme §i para aicea ne agiunge sl §tim de cneziia Litvei, cum 25

67r s'au I impreunat atrà cilia lesascl. Alta, llsäm la Lqi a scrie de lucrurile lor§i a Litfei; noi A. venim la rindul nostru.

Dupa gAl'éava ce au avut Pltru Voclà cu Le§ii, dela o vreme, pe vremeaacestui craiu Vladislav, s'au a3gzat §i singur Ntru Vodä au mers la Liov Im-preunä cu boiarii 'WE. i acolo aflAnd pe craiul Vladislav, s'au aOzat cu 30

craiul legAturile de pace de imbe plrtile 3i s'au intors Iltru Vodà iarla scaunul ski, aci vlzuse cräiia ungureascl dupä moartea lui Lodovic,a au stltut catäva vreme Par de craiu stäpAnind Elisafta, vlduva crliasa,cum s'au pomenit mai sus; ci, lipsind apararea Ungurior, s'au dat suptascultarea lui Vladislav, cum am zis mai sus. Si a'Casta s'au intimplat la 35

1388 väleat 1388.

4-5: iDe s'au facut un trup, se aflá in Ms A in rândul 6 dupa a Litveio.

www.digibuc.ro


Scrie Cromer, cronicariul lesäscu, a si Mircea Vodä, domnul mun-tenesc, tot pe acea vreme väzindu stäpiniia unguriasa supt carmamueriasa and si Pätru Vodä au agiunsu cu prietesugul la Vla-dislav Iaghelo, craiul lesäscu, precum märturiseste de zice: o Si panä

5 la gasta vreme sint in visteriul cräesc uricile I cu aseamanturile depace cu Mircea, domnul muntenescu, care era birnic craiului unguresc;a dupa moartea lui Ludovic, au esit de supt apArarea cräiei unguresti,si era scris a unul färl alt sl nu sä ostiascä asupra craiului ungurescu »,

Scrie Anton Bomfin, cronicariul unguresc, a dupa moartea luio Ludovic, ständ la craiia unguriasa Jicmontu, väzind a s'au dezbätut

ateva tari de supt stäpAniia cräiei unguresti, s'au rädicat cu ostiasupra acelor täri, cumu-i: Bosna, Horvath, Volgarii, Moldovenii siMuntenii, si s'au pornit asupra Muntenilor al patrule an a cräiei sale.Ck pe vremea stäpfinirii färneesti, in Tara Unguriasa era multe ames-

15 teaturi; a Vlahii, carii träescu pre locul Dachilor si a Gotilor, otä-rându-sä de stäpaniia mueriasa, s'au fostu abätut dela cräfia ungu-riasa, carfi nice birul ce era tocmiti sä-1 dea, nu 1-au dat. Pentru aceia,Jicmontu, craiul ungurescu, s'au pornit, zice, asupra lui Stefan Vodkdomnul muntenesc.

20 Scrie Cromer, cronicariul lesesc cg. si Mircea Vodg, domnul muntenesc,tot pe acea vreme vgzgnd stgpgniia ungureascg supt cirma muereascgcand si Pgtru Vodg au ajuns cu prietesug la Vladislav Iaghello, craiul lesgsc,precum marturiseste de zice: # Si pang la gastà vreme trgesc in visteriul crgescuricele cu aslzgmAnturile de pace cu Mircea Vodg, domnul muntenesc, care

25 era birnic a craiului unguresc, si era scris ca unul Ili% stirea altuia sg nu saWeasel asupra craiului unguresc ».

Scrie Anton Bomfin, cronicariul unguresc, ca dupg moartea lui Lodovic,stAnd la crgiia ungureascg. Jicmont, vgzind cg s'au dezbAtut cgteva tgri de suptstapAnirea crgiei unguresti, s'au ràdicat cu osti asupra acelor pri, cumu-i:

30 Bosna, Horvatii, Bolgarii, Moldovenii, Muntenii, si s'au pornit asupra Mun-tenilor. Ca, pe vremea stäpAnirii muerilor in Tara Ungureascg, era si multeamestecgturi; cg Vlahii, carii trgesc pe locul Dachilor si. a Gottior, otgrin-du-se de stgpiniia muereascg s'au fost abgtut dela crgiia ungureascg, carebirul ce era sä-1 dea, nu l-au dat. Si pentru aceia, Jicmont, al patrulea an,

35 dupà ce au stätut craiu, s'au pornit cu oaste asupra lui Stefan Vodg.

zz: cu din C. 14: muere§ti C.

pr

www.digibuc.ro

s


Aicea staú de ma mir ce stefan Voda au fostu acela, cá letopisätälelesasti pomenescu de Pätru Vodä in Moldova si de Mircea Vodä inTara Munteniasca. Poate stefan Voda, fratele lui Pätru Voda, dupamoartea fratine-sau, el zice Bomfin, ea acel stefan Vodä amandoaa.-Wale domniia; care, dupa ce au auzit de vinirea lui Jicmont craiu, 5

au implut Tara Olteniasca, adecI MunteniascI, de osti, si au prinsutoate stramtorile i poticile muntilor cu oamenii sai, sà inchiza in muntipre jicmontu craiu cu otile lui. Oranduit-au osti i pe varvul mun-tilor, sa-i fie de aparare.

Iara Jicmontu craiu, dupa ce au intrat in Tara Munteniasca cu multa iooaste, trecand peste munti, i-au esit innainte Muntenii cu domnulmuntenesc in munte si au dat mare razboiu Ungurilor, eat infrânsesape Unguri, ca si den munti cu piiatri Ii ucidea. Ce imbärbatandu-säUngurii cu Jicmontu, craiul lor, au descalecat Ungurii de pre cai si auinfrantu pe Munteni, I cat au purces in räsipà oastea lor, neputand 15

suferi focul Ungurilor; gonira pren munti, zice Bomfin, 0 pre multiau prinsu vii. Iara esind Jicmond cu oastea sa den munti, au 'agiunsu

Aicea stau de ma mir ce stefan Voda va fi fost acela, ca letopisetele moldo-venesti dupa Patru Voda i cele lesesti, märturisesc si de Mircea Voda, domnulla Munteni, carii au Orbit crAiia ungureascl pre vremea stapanirii Elisaftei 20

67v i s'au inchinat la Vladislav, craiul lesasc. Poate stefan Voda, fratele lui Pa-tru Voda, dupa moartea frätine-sau, cA zice Bomfin, cà acel stefan Vodaamandoao Odle stApAniia; care, dupa ce au auzit de venirea craiului, au um-plut Tara Munteneasca de oaste i toate stramtorile i potecile muntilor cuoamenii sai, ca sa inchiza in munti pe craiul Jicmont cu wile sale. Oranduit-au 25o§ti i pe varfurile muntior, de aparat O. fie.

Iara Jicmont Craiul, dupa ce au intrat in Tara Munteneasca cu multa oaste,trecg.nd peste munti, i-au esit innainte domnul muntenesc in munte, unde marerazboiu au dat lui Jicmont Craiului i acum infransese pe oastea lui JicmontMuntenii, ca din munti cu pietri Ii ucidea pe Unguri. Ci, imbArbAtând pe Un- 30guri singur Jicmont Craiul, au descAlecat de pre cai Ungurii i acolo de iz-noavA rAzboiu, ci n'au putut Muntenii mai mult suferi gloantele Ungurilor,ci au purces in rAsipI pre munti. Scrie Bomfin cl i-au luat in goanä Unguriipen munti, i-au agruns i i-au omorit i prin0 vii. i a§a qind qtile lui Jic-mont i Jicmont craiul, au sosit din munti 35

3: Poate sa fie C.

www.digibuc.ro

Igo LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

la Targsor, in Tara Munteniascg, unde era domnul inchis sa sa apere.Iarg nu scrie ce oras au fost; ce, ori la Targoviste, ori la Targsor au fostu.De unde, intglegand domnul muntenescu cg vine Jicmontu, neastep-tand sg-I dobandiascg, l-au tampinat cu boiarii sgi si i-au cgzut la

5 piCoare, cersindu-s ertaciune si argtandu-i pricinele abaterii sale desupt stäpaniia crgiei unguresti, iproci. Scrie Bomfin: Flcutu-s'au pacedomnul muntenesc atunces despre Jicmont, craiul unguresc.

Aicea ne cautd a mai trdgdna condeiul nostru pdnd vom vini la rdndulde unde am pdrdsit

lo In anii dela Hristos 1396, Vasilie, cneazul si imp'aratul Moscului,mers-au singur la Vitold, marele cneaz a Litvei, la Smolensc ; legandprietesug amandoi, s'au vorovit sg radice osti amandoi asupra lui Te-merlan, marele han tgtäräscu. Pre aceia vreme era Smolenscul suptstgpaniia cneziei Litvei. Iarg la anul 1514 l-au luat Vasilie, impgratul

15 Moscului, dela cneziia Litvei si-1 stapanesc Moscalii pang in zua deastgzi.

la Targsor unde sà inchisese domnul sá sg apere. Iar nu scrie ce oras, numaitargsor zice; la Targoviste va fi. De unde, vgzand domnul muntenesc cg.vine Jicmont, neasteptand sg-1 dobandeascA, l-au tâmpinat pre craiul

20 Jicmont cu boiarii tgrgi si i-au cgzut la picoarele lui Jicmont Craiului,cersindu-s erticiune, si argtand pricinile abgterii lui de supt stgpanireacrgiei unguresti, pentru stgpaniia ce sg intamplase a muerii si vIzand lucrude rgsipa acei crgii, ipraaia. Scrie Bonfin: Fácutu-s'au pace domnul munte-nesc despre Jicmontu, craiul unguresc.

1396

25 Aicea ne cautd oarece a mai trögdna condeiul nostru pdnd vom veni la rdndulde unde am pördsit

Fiind anul dela Hristos 1396, Vasilie, cneazul si impgratul Moscului, au 1396mers singur la Vitold, marele cneaz al Litfei, la Smolensc; legand prietesugularnandoi, s'au vorovit sg radice I osti amandoi asupra lui Temirlan, impgratul 68r

so si marele han tgtgrgsc. Pe acea vreme era Smolenscul supt stgpanirea cnezieiLitfei. Iarg la väleat 1514 l-au luat Vasilie, impgratul Moscului, dela cneziiaLitfei si stgpanesc Moscolii pang in zioa de astgzi.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI DRAGO$ VODA 19/

Inteacestas an, Jicmontu, craiul unguresc, vrandu sa scoatä peTurci den Dobrogea sau den Bulgaria, strans-au multa oaste de cres-tini si s'au lovit cu sultan Baiazit; ce ramasä biruit Jicmontu de Turci,cat abiia au scapat peste Dunäre. Fostu-au cu Jicmontu craiu multasliahtä lesascI. Dupa ce au pierdut Jicmontu räzboiul cu Turcii, fiind 5

urit Ungurilor, au trecut in Tara Lesascä la craiul Vladislav Iaghelo, inCracäu, si acolo au facut legaturi cu Vladislav in ani 16.

Iarä Vito ld, cneazul Litvei, s'au pornit cu oaste singur asupra Täta-ralor, si trecand apa Donului, aflat-au multa tatarame, still* cu mu-iari, cu copii, in campi si lovindu-i, i-au biruit si multi robi au adusu lo

52T in Litva. 0 sung de Tatarä i-au trimis fratine-sau I lui Vladislav Ia-ghelo, craiului lesäscu, si i-au botezat, iara o sama i-au asezat in Litva,pre langa apa ce sa chiama Vaca si in alte locuri. Si panä astazi träescin spurcatä legea lui Mehmet, Lipcanii ce sint in Litva. Scrie si Me-hovie la decad cap XLI, list 271. is

Ce pre urma Temerlan au prädat Tara Rusasca si Litva. Chiovuls'au räscumparat dela Temerlan cu io.000 de ruble. Acest Temerlanmai nainte vreme, avand tizboiu cu sultan Baiazit, implratul turcescu,

1396 Intru acestas anu 1396, Jicmont, craiul unguresc, vrand O. scoatg. pe Turcidin Dobrogea sau din Bulgariia, carii acum dobandise cu Baiazit, impgratul 20turcesc, Thrachia §i Tara GreCascg, strans-au mare oaste de cre§tini §i s'au lo-vit Jicmont Craiul cu Baiazit; ci rgmase biruit de Turci cu toti cre§tinii, catabia au scgpat Jicmont Craiul :inteo luntre peste Dungre. Fost-au cu craiulJicmont multa §leahtg. lepsca. Dupa ce au pierdut Jicmont Craiul rgzboiulcu Turcii, fiind urit Ungurilor, au venit in Tara Lepsca Jicmont la craiul 25le§gsc Vladislav Iaghello §i acolo la Cracgu au fäcut leggturg cu Vladislav in16 ani.

Iarg Vituld, cneazul Litfei, s'au pornit cu oaste singur asupra Tätarglor §itrecind apa Donul, acolo au aflat steal* multg Tgarame cu mueri, cu copii,in campi; §i lovindu-i, i-au biruit §i multi robi au adus cu sine la Litfa. 0 30seama de Tatar i-au trimis frätine-sau, lui Vladislav Iaghelo, craiului lesescsi i-au botezat; iarl o seama i-au asIzat in Litfa, pe apa ce O. chiming Vaca §i.pe alte locuri. i panà astgzi trgesc in spurcata lege a lui Mahmet, Lipcanii cesä aflg in Litva. Scrie §i Mehovie la cartea glav XLI, foi 271.

Ci pre urmg Temirlan au pradat Tara Ruseasca §i Litfa. Chiovul s'au 35rascumparat dela Temirlan cu i 0.000 de ruble. Dupg gastg biruintg, au muritTemirlan, care innainte vreme avand rgzboi cu Baiazit, impgratul turcesc,

www.digibuc.ro

x92 LETOPISETUL 'MU MOLDOVEI

5i prinzind viu pre sultan Baiazit, I-au bagat in cuscl de hier, de-1 purtacu sine.*i, câxid vrea sä incalece Temerlan pre cal, incAleca de pre cuscaaceia. i 1-au tinut inchis in cuscä, p Auk' au murit de scarbä, prävinducum II präda vi-i ardea täräle lui, oastea lui Temerlan.

5 Pre urma lui Pâtru Vodà au stätut domnu Iuga Vodä. Acesta autrimis la patriiarsiia de Ohrida, de au luat blagoslovenie, si au pus mi-tropolit pre Theoctist si au desdlecat orasä pren tail, pen locuri bunesi li-au ales sate si le-au fäcut ocoale pe impregiur. i au inceput a däruiocine a slugi, a voinici, ostasi; si domnind doi ani, 1-au luat Mircea

lo Vodä, domnul muntenesc, la sine.

1-au prins viu pre Baiazit §i 1-au Inchis inteo cu§c5. de hier, de-1 purtacu sine. Temirlan sl mntelege pre limba lor fier norocit.

Iarà dupa moartea lui Iltru Vodá, au stätut domn Iuga Voda. Acest IugaVodà au intrecut pre alti domni Innainte trecuti de dinsul. Trimis-au la pa-

15 trierhia de Ohrida qi au luat rnai indi blagoslovenia §i au pus rnitropolit preTheoctist §i au desellecat ora§e prin lark pe la locuri bune §i le-au ales sate§i le-au facut I ocoale prin pregiur §i au inceput a dlrui ocine prin Tara a voi- 68'nici gi buni ostaqi; li. au domnit doi ani §i 1-au luat Mircea Vociä la sine.

La acest capitol autorul a copiat si tradus urrnAtoarele izvoare: Gr. UrecheVornicul-Simion Dascilul, I. e., pp. 12x4; Cromer, o. c., p. 217,219, 231, 233, 224, 234, 232, 236, 239, 240, 241, 243, 244, 245, 253, 252, 254, 256, 255;Mathie de Mehovie, Cronica Polonorum, p. 254, 257 0 273; Bonfinius,o. c., p. 267 si 268 ai un cronograf de tipul ms 938, fila 324.

www.digibuc.ro

Domniia lui Alexandru Vodd cel Bun # Bdtrdn

CAP XVII

1401 in anul dela zidirea lumii 6909, stätu la domnie Alexandru Voda,§i indatä incepu a face lucruri bune in tail. Zidit-au doal mänästiri:Bistrita §i Moldovita §i le-au inzAstrat cu mosii si cu odoarl.

lark' la al (toile an a domniei sale, adus-au cu multá cheltuiall mos-tile svintului mucenic Ioan Novai den Tara TurCascl, dela Trapezontu,§i le-au pus in vestita cetate a Sucevii cu mare cinste §i pohvall de feriredomnii sale, ce sä präznuiwe miercuri §i goi in sAptämäna Rusaliilor.Afla-vei viata §i mkeniia svintii sale in cArtile besericii noastre §i maiales in Pouceniile pärintelui Varlam mitropolitul, ce-i tipärità in zileleräplosatului Vasilie Vodä.

Domniia lui Alixandru Vodd

CAP XVIII

Dupl Iuga Vodä stätut-au la domnie Alexandru Vodä, fiind cursul anilor1401 dela zidirea lumii 6909. Scrie Cromver: Alixandru Vodl, cit au stätut la dom-

nie, indatà au inceput multe lucruri §i bune in tail. Zidit-au doao mangstirimari in tarä, in Moldova: Bistrita 0 Moldavita, inzestrandu-le cu multe sate,cu vecini 0 cu hele§tee 0 cu velminte scumpe in15.untru 0 cu odoarà.

la al doilea an al domniei sale, fiind mai intreg la minte decAt cei trecutimai innainte de dânsul domni, rivnind 0 intrebind lucruri spre folosul su-fletului slit, adus-au cu mare chietuiall din tail pagAna, dela Trapezond, sfin-tele mowe a marelui mucenic Ioann Novi, 0 le-au pus in vestita cetate ce iastein ora0il SuCavei, cu mare cinste 0 pohvall de ferire domniei sale, ce voi cercala artile bisericii viata lui, carele miercuri 0 vineri, in sAptärnAna Rusaliiloril släve§te tara noastra in SuCavä, unde zAcea moa§tele la mitropolie.

3: 6907 C. 24: de firers B.

13

10

15

20

25

www.digibuc.ro

194 LETOPISETUL TAM. MOLDOVEI

Asijderea Alexandru Voclä, vrand sä urmeze desävarsit I lucrurilespre podoaba besericii pravoslavnice, au trimis la patriersie besericiiRäsAritului, de au luat blagoslovenie dupl Iuga Vociä indi si-au fAcutmitropolit si i-au ales scaon mitropoliei in orasul Sucevii, in mAnAstirea

5 de lfingA curtea domniasa, cu sate, cu ocini.FIcut-au si al (toile episcop Romanului si al treile episcop la 121-

auti, impärtindu-le eparhii, tinuturile in taxi', si i-au asezat cu cinste,dandu-le scaune sä saz1 de-a-diriapta domnului, mai aproape de scaunuldomnului deck boiarii cei mari.

lo Tocmit-au si boiarii, care-s la randul ski, svetnici si carmuitor;tär6i, cum sintu si Ong astàzi.

52V

i vrând sI urmeze deslvarsit lucrurile spre podoaba bisericii pravoslo.vnice, au trimis la patriarsiia bisericii Raskitului de au luat blagosloveniedupa Iuga Vodl intai si au fâcut mitropolit si i-au ales scaunul mitropoliei omAnAstire in orasul Sucevei, lang4 curtea domneascl, cu multe sate si ocine,15sä fie de slujba acei sfinte mitropolii.

Mai fäcut-au si al doilea episcop dupa mitropolit la santa mânIstire ceiaste in oras in Roman si le-au dat eparhie o parte de tinut de supt muntedin jos. Asijderea si al treilea episcop la RAcläuti, and eparhie Tara de Susdespre Tara Lesascl, tinuturile din sus. Dupl ce au asIzat vlädicii, le-au fa-cut cinste mare, dându-le scaune I din dreapta domnului, innaintea tuturor 69?sfetnicilor lumesti, aprcape de scaunul domnescu.

Tocmit-au si oranduiall boiari de sfat pentru ocarmuirea tArli: logofItmare, judeatoriu si alegAtoriu de ocini, ispravnic pe o frunte de oameni de

25 tart ce sânt curteni, si judeatoriu tuturor cine sânt cu strambltAti in Tarallcuitori, dl seama tuturor ispravnicilor ce skit la curtea domneasca.

Vornic mare in Tara de 6.os, judecAtoriu tuturor cine au strambätäti in tara siglobnicu de morti de om,si desugubini ce O. fac in partile de gos, si vornic BArla-dului.Vornicul cel mare de Tara de Sus,judeatoriu tuturor din tail cu stramb5.-

30tali, si globnic de morti si desugubini ce sA fac la pärtile lui si vornic Dorohoiului.

Pâralab de Hotin, la margini despre Tara Lesasa si azacasa, jude-atoriu la cest tinut tuturor. Hatman si pfircAlab de Saavä si ispravnic pretoate ostile tärgi. Postelnic mare, dvorbitoriu innaintea domnului si pfiralabde Iasi, mäcar cl I* atunce nu era, si tIlmaciu a limbi streine. Spkariumare si staroste de CernAuti, si cu obiCli imbrAcat la zile mari cu haing. scumpl35domneascl si zdvornitoriu, cu arme domnesti la spatele domnului inteacelezile. PAharnic mare 0 boerii, cate le vedem 'Aug astäzi.

insA numai pe aceste vremi umbra au rämas acelor vechi deregAtori! CautS,ze nu strAmuta vrernea! precum O. afll si pinA astAzi aici in tara la noi.

26: de searna B.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALEXANDRU VODA 195

FAcut-au Alexandru Vocil legaturä cu craiul le§Ascu, VIaghelo, precum mai nainte 0 Roman Vodä, fe6orul lui Pátru Voclá,pre carele 1-au fostu prinsu den Moldova Svidrigailo, fratele lui Vla-dislav, craiulni le§lscu, ce era stapftnitor in Podoliia, 0 1-au scos delaSvidrigailo, craiul Vladislav, 0, dui:4 ce 1-au scos, sl fie gurat Roman 5

Vocil lui Vladislav, craiului le§gscu.Scrie Stricovschii carte XIV, za6. VII, giufimAnturile lui Roman

Vodá, cum va fi necatit de supt poroncile lui craiu, precum 0Alexandru Voclä. Pentru acest Roman Voc15, la alte letopisäti a läräiscris nu aflu, precum nice cronicarii le§l§ti nu scriu, nice pomenesc ionemic de Iuga, sá fie fostu domnu pre urma lui PAtru Voclä, fe-oruluilui stefan Vodá. De acestu Roman Vodá scrie 0 Cromer, carteXVI la istoriia sa, el mai nainte de ce au trimis Alexandru VocIA

soli de pace §i cu leggturi de a§ezämântu la craiul VladislavIaghelo, precum sl aflä, ea' incá mai nainte Roman Vociä fácusl 15

legáturl cu craiul Vladislav Iaghelo, precum sintu 0 sg aflä asezà-mânturile aminduror in cámara cräiasca, zice Cromer, 0 astäzi. i tot sàcunoaste cl avea price Roman Voda cu Alexandru Vocra.' pentru domniia

FAcut-au Alixandru Vodä legaturá cu Vladislav Iaghello, craiul le§Asc,precum mai nainte si Roman voclA, fe&rul lui PAtru VodA, pre care 1-au fostprins din Moldova Svidrighel, fratele lui Vladislav Iaghello, craiul le§Asc, stä-pänind acel Svidrigailo Podoliia, cum am pomenit mai sus, 1-au scos din inchi-,soare pe Roman VodA dela frate-slu Sfidrigailo, Vladislav craiul leçesc. i,dupa ce au e§it Roman VoclA dela fratele craiului din inchisoarea lui Svi-drigailo, sá fie giurat lui Vladislav Iaghello, craiul le§Isc.

Scrie Stricovschie cartea XIV, zaCalo VII, giurämänturile lui Roman VodA,cum va fi pururea neclätit de supt poruncile craiului, precum I 0 Alexandru

69v VodA. Iar de acest Roman VodA la alte letopisete scris nu aflu, precum nici cro-nicarii le§ästi nu pomenesc nimic de Iuga VodA, sä fie fost domn pe urrna luiPAtru VoclA, feCorul lui stefan VodA. De acest Roman VodA scrie 0 Cromer,cartea XVI la istoriia sa, cl mai nainte de ce au trimis Alixandru Vodl sol depace cu legAturA la craiul Vladislav Iaghello, mai nainte cu Roman Voda fäcuselegAturA craiul Vladislav Iaghello, precum astAzi, zice Cromveru, O. aflA asAzA-mAnturile amänduror in cArnara crAiascA. i tot sA cunoa§te cA avea priceRoman Voda cu Alexandru Vodä pentru domniia

xx : Iuga Voila C. 17: canna C. 28: dupa acest B.

13*

20

25

30

35

www.digibuc.ro


tarai; ce, pre urma pe Roman Vocla I-au prinsu Svidrigailo cneazul, fra-tele lui Vladislav craiu, din lark 01-au dus la i Podoliia < la > inchisoare. 53 r

lark dacä I-au scos dela inchisoare craiul, cum s'au pomenit mai sus,ce ar fi mai facut acestu Roman Vocla, nu sä aflä scris in cronica lesasca.

5 Iarä in anul dela zidirea lumii 6940, in zilele lui Alexandru Vodä, 1432s'au facut al optule sabor in ora§ in Florintina, la Italiia. Multa adunarede pärinti, ara a Räsaritului cum 0 a Apusului, fiind de fata patriiarhulde Tarigrad 0 impäratul Rasäritului grecesc * * Paleolog, s'au adunatpentru madularile legii; 0 mai ales de purcederea Duhului Svint fä-

lo candu-sa mare price, el beserica Apusului aratá cum Duhul Sf antpurcede 0 dela Pärintele 0 dela Fiiul, care n'au priimit beserica Rasa-ritului cu Marco, episcopul de Efes, sa facä doaa incepäturi in Dum-razaire. Mäcar CI, fiind imparatiia Rasäritului, sau a Tarigradului,slabitä 0 cuprinsa de Turci, cat numai cu numele ramäsesa imparat * *

15 Paleolog, iatä au priimit de au iscalit cu alti episcopi pärerea parin-tilor dela Apus, fagaduindu-sä papa, ca va trimite agiutoriu impotrivaTurcilor. Ce niceun agiutoriu n'au dat, nice au trimis, 0 mai multde scadere au fostu acel sabor besericii Rasaritului, deck de folos.

WM; ci, pre urml, pre Roman Vocll 1-au prins Svidrigailo Cneazul, fratele20 lui Vladislav Iaghello, din tara. §i 1-au dus la Podolia §i acolo 1-au inchis.

Iar pre urma, cum s'au pomenit mai sus, 1-au scos Vladislav Iaghello, craiulle§asc, din inchisoare. Ce va fi facut acest Roman Voda pe urrna, dupa ceau e§it din inchisoare, nu aflu mai mult scris la cronicile le§a§ti.

in zilele acestui Alexandru Vocla, fu sabor al optulea in ora§ in Florintina,25 aicea sa pun ce feliu de targ 0 unde iaste valeat 6940, mare adunare de

parinti, a§a a Rasaritului, a§a 0 a Apusului fiind fall patriarhul de Tarigrad 0imparatul Rasaritului sau al Tarigradului, Paleolog, s'au strans pentru mädu-Wile legii 3i mai ales de purcederea Duhului Haut, facand mare price, ca bise-rica Apusului arata cum Duhul Sant purcede 0 dela Pärintele 0 dela Fiiul; care

30 n'au priimit biserica Rasaritului cu Marco, episcopul de Efes, sl facà doaoincepAturi in Dumnezeire. Mäcar cä fiMd impäratul Paleolog strans de névoia0 grija Turcilor, a rämasese numai cu numele implrat, ca-i cuprinsese Turcii,iata au priimit de au §i iscalit cu alti episcopi parerea parintilor Apusului, fa-giduindu-sl papa, cä va da agiutoriu Imparatului Paleolog Impotriva Turci-

35 lor. Ci niciun agiutoriu n'au dat 0 mai mult de caderea imparatiei 0 bisericiiRasaritului au fost acel al optulea sabor, decat de folos.

6: patrule C.

7432

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALEXANDRU VODA 197

Trimis-au i Alexandru Voda cu voia tarli soli cu Grigorie Tamblic.Fost-au la acel sabor Hristofor Papa cu gardinalii sal. Mare price sta. 'Anain zua de astazi intre beserica Apusului i intre beserica Rashitului, 0 deatunce mare shizma, adecl dezlipire sau dejghinare-i intre beserici. N'auaflat solii lui Alexandru Voda nice pe patriarhul, nice pre imparatul, laTarigrad; ce iar a sI intorce, neisprävind nemic, nu le-au phut a ficu cale; ce s'au dus la Ohrida, unde gäsind pe episcopul de Ohridadandul soliia la dânsul, CA era trimi0 pentru invatatura legii, luat-aude acolo i preuti i carti sirbqti de toatä oranduiala besericii.

Vladislav Iaghelo craiul, intalegand ca Jicmontu, craiul unguresc,

53° indiamnI pre Crijecii Prusilor asupra lui; ce Vlaislav Iaghelo, aflän-du-sa in partile Thai Rusa0i, trirnis-au soli la Alexandru Voda, in-demnindu-1 asupra lui Jicmontu, craiului unguresc, i i-au zalojitSnetinul i Colomlia, dreptu loco de ruble de argintu.

Ispitindu-sI craiu Vladislav asupra Crijecilor, i-au trimis 0 Ale-xandru VodI 400 de Moldoveni, oameni aleci, carü au arItat mare vite-jie i izbanda asupra Crijecilor. CA deodata, facându-sa Moldovenii ada dos 0 Crijecii ecind den cetatea Malborc, gonind pre Moldoveni,

5

10

15

Trimis-au si Alexandru VodA cu voia tArli sol cu Grigorie Tamblac. Laacel sAbor au fost ci papa singur Hristofor cu cardinalii. Mare pricinA stA Ora 20

in zioa de astlzi intre biserica Apusului çi intre biserica Räsäritului, 0 de7or atuncea I mare shisma, adecA dezlipire, stA intre biserici. N'au aflat solii lui

Alexandru VodA nici pre patriarhul. nici pre impAratul la Tarigrad ; ci iarAca sA tntoarce neisprAvind nimica, nu le-au pärut a fi cu cale ; s'au dus solii luiAlexandru VodA la Ohrida, unde aflAnd pre episcopul de Ohrida ci dandu-se 25

soliia la dinsul, cAci era trimi0 pentru invätIturile legii, de acolo au luatarti sarbqti çi preoi cu de toate oranduialele bisericii.Vladislav Iaghillo, craiul lecesc, intelegAnd cum Jicmont, craiul unguresc,

indeamnA pre Crijacii Prusilor asupra lui; aflAndu-se Vladislav Iaghillo, craiullecesc, in pärtile rusecti, au trimis sol craiul la Alexandru VodA, indemnAndu-1 30

asupra lui Jicmont, craiul unguresc, c i-au zalojit Snetenul c Colomaiatoata Pocutia, drept i000 de ruble de argint.

Ispitindu-sa craiul Vladislav asupra Crijacilor, i-au trimis c AlexandruVodI 400 de Moldoveni c inteales, care au aratat mare vitejie c izbAndAasupra Crijacilor. CA deodatA, fAcindu-sI Moldovenii a da dosul, c 35

Crijacii qind dintru o cetate ce-i zic Malborcu, gonind pre Moidoveni

6: a din B. 34: n'au atiitat B.

www.digibuc.ro


insirandu-i spre o dumbravä, s'au pedestrit Moldovenii i, säge-tându-le caii, au dat dos Crijecii; i incAleand Moldovenii, mare moarteau fäcut inteinsii i sä intoarsärl cu izbandä la obuz, unde era craiuVladislav, cu mare multämitä i laudà dela craiul.

5 lax% de vreme ce am pomenit de Crijaci, am socotit a fi cu cale säscriem ce niam au fostu, i pe ce vreme au nemerit in Prusilor0 in megiqie cu Le 0i.

Ong i-au i*irat spre o padure, i acolo pedestrindu-sl. Moldovenii dupa obRäiullor i supuindu-se in pldure, Crijacii ina au desalecat, gindind a au fugit

lo Moldovenii prin padure. i acolo au inceput Moldovenii a-i sAgeta pre Crijaciinemtqti; aa i-au sägetat, eh le-au clutat Nemtilor a da dosul. i acolo auinalecat i Moldovenii çi mare moarte au flcut s'au intorsMoldovenii cu mare izbindä la tabära, unde era singur craiul Vladislav, cumare multemitä i laudá dela craiu.

15 Iara de vreme ca s'au pornit aicea de Crijaci, am socotit cu cale a fi sIscriu de acqti Crijaci cine çi ce neam au fost i pe ce vreme s'au izvoditacest neam Crijaci i pe ce vretne au nemerit in pArtile Prusilor i in megie§iecu Le

Pentru acest capitol autond a transcris i tradus urmfitoarele izvoare: G r. Ur echeVornicul-Simion Dascilul, o. c., pp. 14-17; Cromer, /. c.,.p. 259,260, 261 §i 290; Strjko wsk i, o. c., p.: M. C. Istorie in versuri polone despreMoldova §i Tara Romftneasci p. 115-117.

www.digibuc.ro

Pentru Crjed ce niam au fostu fa: de unde s' au izvodit in Tara Lefascei

Tij CAP XVIIx188 In anii dela nasterea lui Hristos 1188, stäpanind Baldovin, craiu

crestinesc, in Ierusalim, cându aceia stransoare avea crestinii despreplgänii Sarachineni, cat nu sl poate a spune, nice cu condeiul a säscrie. Dupä ce au luat paganii dela crestini cetatea Ptolomeada, läti-neste Acona iará nemteste Acris, maxi präzi sit scaderi fAcea pAganiicrestinilor. Care luandu-le aminte Baldovin craiu, scris-au la alti crestinicu rugäminte pentru agiutoriul; care rugäminte au pornit osti dentäräle Râmului asupra Sarachinenilor, adecl dela Italia, den Longo-bardiia, dela Venetiiani seasAzaci de galioani, in care era cinzäci demii de osteni, oameni alesi de räzboiu. Asijdirea dela Frantoji, delaNemti, dela Sasi, dela Renu si dela Lubec, den Colna si den altà orasä,

7ov De Crijaci cine au fost de unde s' au izvodit in Tara Lefasca fi pe ce vreme au nemerit

CAP XIX1188 Anul dela nasterea lui Hristos r 188, stapanind Baldovin, craiul cre§tinesc, in

Ierusalim pe acea vreme, acea stransoare avea cre§tinii despre pAgani Cheraiteni,cat nu sä poate scrie cu condeiul. Dupa ce au luat plganii dela cre§tini vestitulora§ 0 tare cetate ce A chiema Ptolemaida, latine§te Ancona, iarl nernte§teAcris, mare präzi qi sadere dintru acel ora§ acea päganii cre§tinilor. Careluundu-le aminte Baldovin Craiul, de sarg cu znare jalbl 0 rugäminte au scris laalti cre§tini pentru ajutoriul; la care rugärninte a lui Baldovin craiului, pornitu-s'au la oaste impotriva Seratenilor, din *Me Ramului, adecl din Italia, din Lo-gobardia, dela Venetiiani, 6o de galioane, in care era 50.000 de oameni, osta0ale0 de räzboi. A§ijderea din Tara Frantozasa 0 dela Nemti, din TaxaSäsasa, dela Renu 0 dela Lubecu, din Colna 0 dintr'alte ora§1 nemte§ti,

zo: au scris B:

b

10

15

20

25

www.digibuc.ro

200 LETOPISETUL TAM MOLDOVE3

multime de oameni aprinsi cu dragoste cAtrI Dumnez6u, asea pentrusä vazI acele locuri, cum pentru I agiutor sl dea a lor sli crestini.

Dentr'acest oras, Nemti, oameni carii era osteni, grijindu-si o co-rabie, cIriia i-au pus nume Crache, in care era oameni ca la 500, carii

5 dreptu supt cetatea si orasul Acona au rrarsu.Incungiurat-au pre urniä crestinii Acona cu mare putere; un an

intreg stand supt cetate, o bätea cu multe feliuri de mestersuguri, iarIcu mare scIdere in crestini: cI multi de sIgetile nepriiatinilor räniti sibolnavi zIcea, si de necaluri neavand niceo autare. Unii de foame

io si de rane greli, si de boall, zIcea 0 muriia.Aflatu-s'au intre acei ostasi zece bIrbati, carii, avand frica lui Dum-

nezIu, dentre acei nemeriti acolo den TIrIle NemtIsti, s'au aprinsude mila crestiniascI si s'au apucat a plzi si a griji pre acei bolnavi. Dentrecarii un orosan den Lubec, luand panzIle corIbiii aceiia, ce-i zicea

15 Crache, au dat-o de au flcut-o co-t, precum au putut la aceia vreme.Supt acel cortu, au stransu pre cei rIniti si bolnavi 04 grijiia, si cuagiutoriul lui Dumnezáu si cu nevointa acelor plzitori, cu hrank si cuunsori la rane, multi s'au insInkosat.

multime de oameni aprinsi cu dragoste spre Dunmezeire, asa pentruso sI vazI acele locuri, cum pentru ajutoriu sl dea acelor ai sli

crestini.Dintru acest oras neamt, oamenii carii era osteni, grijindu-si o corabie, cI-

riia i-au pus nume Craie, in care era osebiti oameni 506, cari drept supt ce-tate si orasul Anconea au mers.

25 incungiurat-au pe urrnI cu mare putere crestinii Anconiei, Ancona, cariiun an intreg stand supt cetate, o bItea cu feliuri de mestesuguri, long cu marescIdere intru ai sIi crestinii: cl multi de sIgetile nepriiatenilor rIniti dincrestini 0 bolnavi zIcea, carii de nicliri nicio clutare avand, cum sl intamplain osti, unii de foame si de rane grele muriia.

so Aflatu-s'au intre acei ostasi 8 bArbati, carii avand frica lui Dumnezeu, din-tru cei nemeriti acolo din Ogle nemtesti, s'au aprins de mila crestineasca sis'au apucat de grija si paza acelor bolnavi. Intre I carli un orosan din Lobeculuund panzele corabiei aceiia ce-i zicea Craie, au dat-o de au fIcut-o cort, pre-cum au putut la acea vreme. Supt acel cort dar au strans pre cei rIniti 0

35 bolnavi, pre carii cu mare osteneall si chieltuialI, cu feliuri de buruenuri, cuunsori, cu bluturi, cu mancare II auta, asa cat cu ajutoriul lui Dumnezeu si cunevointa acelor plzitori, multi s'au insInItosat.

54r

711`

www.digibuc.ro

PENTRU CRIJEC1 201

1190 Iark dupà ce dobändirà crestinii Acona, in anii 1190, dat-au cres-tinii beserica Svintului Ioan acelor bolnavi, care besericl au fäcut-oostenii crestini dela Rodos de mainte vreme. Deci au pus isprav-nici pre acea besericl pe acei zece bgibati, sä aibl grijä de acei bol-navi. Era pregiur acea besericl pometi frumosi si 1-au cumpArat acei 6

bärbati temätori de DumnezIu sä fie pentru bolnavi; cä dentr'acelpomät avea cei bolnavi multe feliuri de roduri si multe feliuri de buru-iane de liacuri pentru spälatul ranelor.

Si intai, acolo in Acona, s'au fäcut bOlnitá intru pomenirea Prea-curatei Fe6oarei Mariei, si intái intru lauda lui Dumnezäu, cel slävit 10in Troitä. Cu gastä pildk acel den Acona, Baldovin craiu, fiindpovätuit, fäcutu-s'au si el bolnità in Ierusalim si-au numit-o bolnita

54° Preasfintei Sal:411H Mariei, precum si in Acona, I puind päzitori slgrijascA pe cei bolnavi si räniti. Ispravnic pre acele bolnitä eraHenric den Vapolt, carele cu fratii säi fu insänätosat si cu alti ostasia mormântului lui Dumezlu; cl cu näroc era si tare sta impotrivapAganilor.

La acest zacon, pre urmä foarte multi den cnezi, den domni sinemisi nemtästi, sä adäogea. Era la numär intai, in anul dentai,

1190 lark dupl ce dobAndirA cre0inii Ancona, care s'au tâmplat la anul ii9o, 21}

fu datA de cre0ini biserica Sfântului Ioann acelor bolnavi. Acea bisericA o au fostacut mai nainte vreme qtenii cre0ini dela Rodos, 0 au pus ispravnici peacea bisericA pe acei 8 bArbati 0 le-au dat pre mânA 0 pre bolnavii ca sA leaibA de grijà. Era impregiurul 'acei biserici pometi foarte frumo0, care pometii-au cumpArat acei 8 bArbati temAtori de Dumnezeu pentru cei bolnavi; cA 25dintru acel pomet avea cei bolnavi multe feliuri de roduri 0 alte folosuri 0feliuri de buruenuri 0 de alte leacuri pentru spAlatul ranelor.

i acolo in Ancona, intfii s'au acut bolnità intru pomenirea Curatei Fe-Coarei Mariei, 0 intru lauda lui Dumnezeu intru Santa TroitA unuia. CugastA pildA, acel de Ancona, Baldovin Craiul, fiind povAluit, au &cut 0 el 300

bolnitA in Ierusalim 0 au numit Bolnita Prea Sfintei StApanei Mariei, precum0 in Ancona, puind ispravnici pre aceia cafii ar purta grijA acelor bolnavi 0rIniti. Ispravnic pe acele bolnite au fost Henric den Vapoltu, carele cu fratiisAi fu insInAto§at 0 cu alti osta0 a mormintului lui Dumnezeu; cA cu norocera 0 tare sta impotriva pAgAnilor. 95

La acest zacon, pe urmA foarte multi din domni, din neme0 nemte0i, sAadIogea la numAr intii. In anul dindi,

www.digibuc.ro


numai 35, carii petrecea viata cu MCI dumnezgasca, si mari nepriiatiniera tuturor nepriiatinilor svintei cruci. i asea cu pilda a prea bunei viiatiisale, multi dentre cei necredinCosi viniia la petrecerea viiatii lor, zicandcum acei barbati svintosi stau fntru toate faptele sale, petrec mai multe

6 deck altii, cum dentru a lor pilda, s'au facut crestini multi si s'aubotezat.

Da multa avere la acele bolnita si de ce mergea, de ce sa inmultiiabolnitale si acel zacon sau lege a Crijecilor; si and muriia vreun domnuin tam aceia svinta, rasa lucruri scumpe la bolnita; de nemeriia acolo

lo vreun oaspe cu nume stiut, lasa daruri la bolnita, poftind sä aiba grijade grad, precum si Ragivel preotilor Ierusalimului, ce páziia mormantulDomnului, de fac laudá lui Dumnezau, le-au impärtit milostenii, precumscrie el intru imbletele sale prin tari streine.

*i asea acel mistru sau ispravnic bolnitäi agonisit-au multe cIrti15 pricinitoare dela crestinii domni la Calestin al treile, papa de Ram,

si la Henric chesariul al seasale cu acest nume; cu care cärti au trimispre * * patriiarhul Ierusalimului la Ram, de au asázat si au scos zaco-nului sau legii nemtästi, intärire de Crijac, adecä crucisar inanul 1191, adäogand tiutiulus ca sa sä scrie: « Fratimea a casai nem- 1191

20 numai 35, carii petrecea foarte vial/ dumnezeieasca si mare nepriiaten eratuturor nepriiatenilor sfintei cruci. i asa, cu pilda a prea bunei vietii sale,multi necredidensi veniia la petrecerea vietii Mr, zicând cum acei barbati sfântosistau intru atâtea faptele sale, petrec mai mult deck altii, cum dintru a Mrpilda, multi s'au facut crestini, läsandu-se sfântului botez.

25 Da multe averi la acele bolnite, si de ce mergea de I aceia sä mai inmultiia 71vbolnitele si acel zacon sau lege a Crijacilor; si, and muriia vreun domn in taraacea sfânta, fiestecare dintru acei domni lasa lucruri scumpe la acele bolnite,poftind ca sa aiba grije de saraci, precum si Ragivil si preotilor Ierusali-mului, carii paziia mormantul Donmului, cu lauda lui Dumnezeu i-au facut,

30 precum scrie el intru umbletele sale prin tari striine.i asa acel ministru au agonisit multe carti pricinuitoare dela cresti-

nestii domni la Chelestin al treilea papa si la chesariul Hinrec al saseleacu acest nume; cu care carti au trimis pe patriarhul Ierusalimului laRam, care au asazat si i-au scos intarire pe acel zacon nemtescu de Crijacu

5 in anul 1198, adaogand titulus ca sä se scrie: « Fratimea a caiei nem- 1198

4: srmfito§i C. 25: de multe B.

www.digibuc.ro

PENTRU CRIJECI 203

%Asti a bolnitii stäpfinii Mariei in Ierusalim ». Asiijderea le-au dat pecetecruce niagrä, supt legea pravilii svintului Avgustin, poroncindu-le sásä poarte cu toate asezAmânturile, cu faptele, cu volniciile, iproci.

Mast/ intIrire i pecete adusärl mistrului sau otarmuitorului55r CrijeCilor sau sä zicem româneste cruciser in Ierusalim, i acel 5

uric cu mare cinste i eremonie fu cetit. Acolo patriiarsii Ierusalimuluiau imbracat pre fratii acei legi sau pravilà, in haine albe scumpe, pecare era den fatà si den dos cruce niagrl. Intr'acesta chip, pe urmä,de acest feliu de haine i a1ii purta; si de acei frati era pre acea vremeseapte preoti, carii acel feliu de hainä purta preotascä si era nemisi iolumesti; acestora era slobod încini cu sabii sA facl liturghie, nime nu-srädea barba, i pe sac, in sac implut cu pae, dui:A zaconul lor, dormiia.Ce gasta curund o au schimbat precum iaste in poveste bisuguladuce desfranare.

Fost-au asezat i altä orânduialä zaconului acest mistru a bolnitii 15

Preacuratei stäpinii Mariei, Henric den Vapolt, adecl: întâi, gresindvreun frate dentre aciia impotriva legii, sau zaconului sat', sä nu fie denime certat, fArà numai de singur mistrul zaconului, sau de cela ce-1va orândui el spre aceia, i certarea nime den streini sl nu stie.

twi a bolnitii sapAnii Mariei in Ierusalim ». Asijderea le-au dat pecete cruce 20neagrà supt legea zaconuIui Sfântului Avgustin, poruncindu-le sl sl poartecu toate asezAmInturile, cu faptele i cu volniciile.

ACastä intlrire i pecete furl aduse ministrului sau ocarmuitoriului Cri-jacilor (adecl incrucisiarilor) 'in Ierusalim, i acel uric cu mare cinste

teremonie fu citit. Acolo patriarsii Ierusalimului au imbräcat pre fratii 25acelui zacon in haine albe scumpe, pre care din &IA i din dos cruce neagrá.intru acesta chip pe urml, de acest feliu de haine i altii purta; si de acei fratiera pe acea vreme, carii acel feliu de haine preoteascl purta sapte preotisi era nemisi lumesti; acestora era slobod InCini cu sabie sl fad.' liturghie,nimeni nu-si rädea barba, i pe sac umplut de pae, dupl zaconul lor, dormiia. 30Ci gasta curand o au schimbat cI precum iaste in poveste ; bisuguladuce desfrinare.

Fost-au asIzat i altà orânduiall zaconului acestui ministru a bolniteiPrea curatei StApanei Mariei, Henricu de Vapolvu, adec4: gresind vreun fratedintru aceia impotriva zaconului säu, sI nu fie de alt de nimeni certat 35

färä de singur ministrul zaconului sau dela acela pre carele 11 va orAnduiel spre aceia, qi certarea acestui fel, de care nimini din streini sä nu stie.

www.digibuc.ro

204 LETOPISETUL 'Mtn MOLDOVEI

A doa, pe fratii ostasi pe langa dânsul au pus gudecatori 0 i-au dat luiputere intre dânsii, pe cei impotrivnici sà-i tocmascI si pe cei neas-cultoi sl-i certe. A triia, au asezat numere stiute de rugAciune otcenaspeste toad zua mirenilor sl cetiasc6. Integastà deregAtorie au vietuit

5 ani ro si au murit in Acona si acolo 1-au ingropat.Al doile mistru a Crijecilor au stätut Osto Carpen, nemis nem-

tAscu, la gastà deregAtorie in zilele lui Filip Chesariului al doik si a luiInochentie, papa Ramului ; si in Tara LesascA era craiu Mecislav celBätran, in anii dela Hristos I zoo.

lo Acestu mistru in prostie au slujit lui Dunmezäu si in viata sa au fäcutpecete zaconului cu chip de mkgar, pe care sedea MaicaPrea curata cu Fiiulin bratà si Iosif bAtranul pe langa dal-10i cu toiag si scrisoare pregiur pecetecu aceste cuvinte : 4 Pecetea oranduialii mistrului a frAtimei casai I nem-tAsti in Ierusalim >>. Acestu feliu de pecete tinea Crijecii p aria in zilele lui

15 Friderih celui intAi a mistrului de acestu zacon. Acest Friderih pe urmA oau schimbat in tara Inflantiei. Pe vremea acestui Carpen, frätimea ce slcherna atineste ensiferi, puratori de sabie, s'au izvodit ; carii pe urml s'auunit cu Crijecii Prusilor. 6 ani fiind in deregatoriia sa, au murit in Acona.

1200

55V

A doao, pre fratii ostasi pe tanga d'Ansul au pus judeatoriu 0 i-au dat lui20 putere intre din0i 1 pre cei impotrivnici sA tocmeascA 0 pre cei neascultà- 72r

tori sa-i certe. A trea, au a§ezat numere §tiute de rugAciune otcena§ pestetoatà zioa mirenilor sä citeasa. InteaCastä diregatorie au viettlit zece ani 0 aumurit in Ancona 0 acolo l-au ingropat.

Al doilea ministru a Crijacilor dupa Henric de Vapulv, au stätut Osto Car-25 pen nemis nemtesc la aèastà diregatorie pe vremea lui Filip Chesariului

al doilea 0 al lui Inochentie al treilea, papii Rimului, 0 pe vremea luiMiecislav a craiului le§Asc, anul Domnului 1200. 1200

Acest ministru in prostie au slujit lui Dumnezeu, in viata sa flcand, audat intAi pecete zaconului cu chip de mggar, pre care §Adea Maica Precista cu

30 coconul in brate 0 Iosif bAtrftnul pe langa dan§ii cu toiag, 0 scrisoare pregiurpecete: <( Pecetea orAnduialii ministrului a frltimii casei nemte§ti in Ieru-salim *. Acest feliu de pecete tinea Crijacii pana la vrernea lui Federih celuiintai a ministrului, de acest zacon. Acesta Fredreh o au schimbat. Pe vremeaacestui Carpen, in Tara Iflantiei, frAtimea ce sl numiia latine§te ensiferi,

35 purtatori de sabie, s'au izvodit; carii pre urmä s'au unit cu Crijacii Prusilor.6 ani, fiind in diregAtoriia sa, au murit ingropat in Ancona.

3: osciena§ A. 25: nemi§ din A.

www.digibuc.ro

PENTRU CRIJECI 205

Al treile mistru a osta§ilor mormântului lui Dumnez1u, fu ales Herman1206 den Olsatiia in anul dela Hristos 1206, pe vremea lui Filip Chesariu §i

a lui Inochentie papa Ramului. 4 ani au slujit §i au murit in Acona.Al patrule mistru Crijecilor stätu Herman den Salta, nemi§, pe

vremea impäratilor Opto §i Fridrih al doile §i. a papei Romei, Inochentiial treile, §i a lui Onorie al treile, pus la gasta deregkorie in anul dela

1218 Hristos 1218. Iarà pe vremea sapinirei lui, au luat Saratinii Ierusalimulde supt carma cre§tiniascá; iarä Crijecii furä izgoniti gall den Siriia; cigasta tot pentru päcate. Cä giudecátile lui DumnezIu ascung sintu.

Iarà pe urna ace§ti Crijeci s'au inchinat la chesariul Fridrih, ru-gändu-1 sä le dea loc sä-§ facä beserica dupä pravila sa, sä petriacl pänäla sfär§itul ski, dupá cum era obiCuintá lui Dunmezki. Datu-le-auchesariul loc §tiut de traiul bor.

1222 lark' in anul 1222, Conrad, cneazul Mazovii, avand adese nevoi de Pru-saci, vecinii säi märgineni qi nepriiatini ai säi, au näzuit Conrad, cneazul

5

10

15

Al treilea ministru a osta§ilor mormAntului lui Dunmezeu fu ales Herman din1206 Olsatia, anul Domnului 12o6, pe vremea lui Filip al doilea chesariului §i lui

Inochentie papei Romei. 4 ani slujind sArAciei au murit §i ingropat in Ancona.Al patrulea ministru Crijacilor satu Herman din Salta, nemic dela Miena,

pe vremea acestor impArati Ofto ci Federih al doilea §i. a papilor Romei Ino- 201218 chentie al treilea §i a lui Onorie al treilea, pus la aCastä diregatorie in anul 1218,

cAnd crAiia in Tara LeçascA Miecislav. Acesta mare diresuri §i aqAzImAnturi aufAcut zaconului slu. Au agonisit dela papa §i dela Federih Chesariul aavind in de sine price papa cu chesariul, el acelea toate cu intelepciunea Ci cusocoteala sa, i.-au aqlzat ci i-au tocmit pe amIndoi. Pe vremea acestui mini- 25stn.', Conrad, malgrabul dAn Durea, de acest zacon, woo de nemici nemteeti

72v tot osta0, supt I cArma sa au avut, pre carii 30 de ani i-au ocArmuit. Iar pe vre-mea nenorocitei stApinirii a lui Sarachinii, au luat Ierusalimul de supt cArmacreçtinilor ei le-au aclzat; iarl Crijacii furl izgoniti afarA din Siria tot pentrupleat, cA judecAtile lui Dumnezeu ascunse Ant. 30

Si a§a pre uring, aceCti Crijaci s'au inchinat la chesariul Federih, rugän-du-1 sI le dea loc sä facä biseria dupa pravila sa, unde sä. petreacA pinA lasfAr§itul sAu, dup. cum era fAgAduiti lui Dumnezeu. Datu-le-au chesariul locCtiut de traiul bor.

1222 Iarl la anul 1222, Conrad, cneazul Mazoviei, avind adese nevoi de Pru- 35saci, vecinii gi margineni ci mari ai sAi vrAjma0, au nAzuit Conrad cneazul

zo: Miena, Ofto Federih al doilea pe vremea acestor impirati B §i B1.

www.digibuc.ro


Mazoviei, la Fridric Chesariul, sl-i dea agiutoriu pe acei Crijeci impotrivaPrusacilor, ce era pe atunce pägani. Asijdirea si dela singuri Crijeciidela Ram au poftit agiutoriu. Deci Fridric Chesariul au slobozit preCrijeci, di era 20000.

5 Indatà cat au sosit Crijecii la Conrad, le-au dat Tara Helmului si cat loccuprinde intre Visla, Mocra si Drvinta; CA acel loc 1-au avut Conrad osebidela Lesi, care 1-au luat Lesii de supt Crijeci. Cu aCasta tocmalà, au läsat acelloc Crijecilor I ca cu nevointä pururea sä ostascä Crijecii asupra päganilor,pentru legea crestiniascä; si dupi ce-i vor aseza pre pägani, si-i vor supune,

lo sä intoarcä Tara Helmului înnapoi lui Conrad sau celor ce vor fipe urma lui.Iarä ei täräle, ce ari dobandi dela Prusaci, sä le impartä cu socotialä a oamenivrednici, cu cneazul Mazoviii si cu urmasii lui. Lesilor, ca niste crestini, slnu le facä pacoste, nicio strambätate, nice scIdere; pre vräjmasii lor sä nu-iascunzä, nice sä le agute cu sfat sau cu altu agiutor a lor, ce împotriva päga-

15 nilor, vräjmasilor svintei cruci, cat ar trebui lui si Lesilor, O. le fie Inteagiu-toriu. lark', de n'ari asculta si ari cAlca vreunul dentr'aceste giurämanturi,atunce, ca unor vinovati, sä le ia averea si locurile pentru nemultämire.

Mazoviei, la Frideric Chesariul, rugAndu-1 sA-i dea intru ajutoriu pre acei Crijaciimpotriva Prusacilor, carii era pe acele vremi pAgAni. Asijderea si la singuri Cri-

20 jacii dela Rim au trimis pre un episcop din Helmu anume crestin, ad cu sfatulacestui crestin au trimis Conrad, domnul Mazoviei, de au poftit Intru ajutor peCrijaci, poftindu-i ca 0, meargA la dânsul si el le avea de acea grijA in lam sa.Chesariul dar Frederic din vremea sa au slobozit pe Crijaci, carii era zo.000.

Indatl, cAt au sosit Crizacii la Conrad, le-au dat Tara Helmului si cât loc25 cuprinde intre apele : Visla, Mocra, Drvinta cl acel loc l-au avut Conrad de-

osebi dela Lesi, care l-au luat Lecii de supt Crijaci. Cu a 6astA tocmeall, auMat acel loc Crizacior Conrad, ca cu nevointA 0 pururea sA osteasa Crizaciiasupra pAgAnilor pentru legea crestineasca; si dupA ce-i vor aOza pe pàgâni0-i vor supune, iarl sA intoarcl Tara Helmului innapoi lui Conrad sau celora

so ce vor fi pe urma lui. i ei tArale care vor dobandi dela Prusaci sA le impartäcu socoteall a oameni vrednici cu cneazul Mazoviei si cu urmasii lui. Lesilor, caniste crestini sA nu fad. nicio strâmbAtate sau scadere; pre vrAjmasii lor sA nu-iascunzA, nici sa-i ajutoreze cu sfat sau cu ajutoriul lor, ci impotriva paganilorsi vrAjmasilor a sfintei cruci, cAt ar trebui lui 0 Lesilor, sl le fie intru ajutoriu.

35 Iar, de nu ar asculta si ar cAlca vreunul dinteacestea jurAmintul, atuncea caunor vinovati, sA le ia averea si locurile pentru nemultemirea.

19: Scrijaci B.

56r

www.digibuc.ro

PENTRIJ CRIJECI 207

ACastä tocmall vi avezkant intre Conrat, cneazul Mazovii, vi intrefratii Crijeci au fostu; care tocmalä vi avezämintu li-au intärit Grigorieal noaole, papl a Ramului; le-au mai adaos pe <langl > acesta Conrad,Crijecilor, Tara Dobrinului vi cetatea Nessova, in Tara Cuiavului.Avijdirea vi Ghedeon, episcopul Pelomcului, le-au dat den eparhiia saune locuri sä-v ia de a zecea vi sate cu ostrov.

Acestu avezàmfintu 1-au tknuit Crijecii; numai uricul cu peceteade aur a lui Frideric al doile, chesariului, cu mare nevointä-1 tinea;care le-au intärit lor Tara Helmului cu a Dobrinului date, racar cgConrat cneazul nu le-au dat in veci. Deci, pentru acea intàriturä a luiFridric Chesariului, pre urra mari sfalzi au fostu intre Crijeci vi intreLevi, Oa ce s'au spartu vi s'au stricat cele neadevArate a lor urice,

Avijdirea avand 7 apetenii mai aleasá acei doaàzki de mii de Crijeciostavi, land asupra sa impotriva pägânilor prusaci apArarea Levilor via Mazovilor, intii in Tara Dobrinului s'au avezat, au pus intli in parteadespre Visla o bavtä, fAcutä de vtejar, dreptu in prejma Torunii, cares'a" chiara astgzi Dinbov, ce era sä-i zicl Dubov. Dentr'acolo pgziia

56v pre päganii i Prusaci peste Visla, cu deasä vi multe puvci ii strica, vi

5

10

35

73r Keastà tocmealä si aslzämint intre Conrad, cneazul Mazoviei §I I Intrefratii Crizeci au fost; care tocmealä si asäzImânt le-au 'Mark Grigorie al nooa- 20lea, papá a Râmului; le-au mai adaos pe < langä> acest Conrad, Crizecilor,Tara Dobrinului vi cetatea Nessova, in Tara Cuvuiavului. Avijderea vi episcopulPelomcului, Ghedeon, le-au dat din eparhia sa une locuri sá-v ia de a zeceavi sate cu ostrov.

Acest aslzámânt l-au ainuit Crizacii, numai uricul cu pecetea de aur a lui 25Frederic al doilea, chesar, cu mare nevointá tinea; care au intärit lor Tara Hel-mului cu a Dobrinului date, mäcar ca Conrad Cneazul nu le-au dat in veci. Deci,pentru aceia intâriturá a lui Frederic Chesariului, mari stlzi s'au fäcut intreCrizaci si intre Lesi,*pânâ. ce s'au spart si s'au stricat cele neadevárate urice.

Asijderea mai având 7 capetenii mai alese acei 20.000 de ostasi, Crizecii 30luund asupra sa impotriva oginilor Prusacii apkare Levilor vi a Mozavilor,intai in Tara Dobrinului s'au asbizat, au pus intAi in partea despre Visla obaste, fâcutä de strAjari, drept in preajma Torunului, care sä chiaml astAziDinbov, ce era sà-i zica Dinbov. Dintr'acolo plziia pIgânii Prusaci peste Visla,cu dese si multe pusti ii strica, si 35

13 : Tow C. 22: Cuiavului B1. 29: cel neadevArat B §i B1.

www.digibuc.ro


pe urmI cu agiutoriul Le§ilor si a Mazurilor, au inceput a sI plecapägfinii Prusaci, pustiindu-le §i strIcandu-le tara, cat au cAutat Prusa-cilor dentru ae'ele locuri a sI päräsi §i a läsa lor Tara Helmului, iproci.

Murit-au Herman den Salce §i 1-au ingropat in Berlum.

5 Pre ce vreme s'au ardtat acefti Crijeci nepriiatini Lefilor fl cdndu le-autrimis affutoriu Alexandru Vodd.

Al treisprIzecele miestru sau otcarmuitoriul Crijecilor si a Pru-silor, anume Carol den Trivär, in zilele lui Henric Chesariu §i a luiCliment, papa Ramului, §i a lui Vladislav, craiu lesäscu, Lochetec,

io in anii dela Hristos 1309, au radicat sabiia asupra Le§ilor in loc de 1309bine i de multämitä. CautI ce fac streinii, and *Ii priimIscu tovarlsilIcuitorii tärIlor, precum §i la noi in tara pe urml vei afla de Greci,la ce stat au adus tara noastrà §i boiarimea ei. Cà intai Crijecii Tara

pe urmI cu ajutoriul Le§ilor si a Mazurilor au inceput a sI pleca15 Prusaci, pustiindu-le §i striandu-le tam. Pe urmá ora§ul Torune

Elbiangu §i alte targuri i cetIti, care era la dansii, in scura vreme le-auzidit cu piatrà, i Rogotin si Helmu, targul si cetatea, dela nepriiateniluundu-le zidite, supt stIpanirea sa le-au supus; si fIrl de zAbavI Crizeciis'au latit si s'au intemeiat, cat au cautat Prusacilor a sI rIsipi dintru acele

20 locuri si a lIsa lor Tara Helmului.Pre urml au murit Herman din Salci si 1-au ingropat in Berlumu.Si de aicea lIsam rândul la Lesi sI scrie ei de acesti Crizaci, ce sl intelege

pre limba noastrI incruciptii, de unde s'au izvodit si cum au nemerit in p/r-tile Prusacilor §i in megiesie cu Le§ii; mai rImane sl insernnam aicea:

25 Pe ce vreme s'au aratat nepriiateni Lefilor acefti Crizeci i pe urmd and audat Alixandru Vodd akutoriu Lefilor impotriva Crizecilor

Al treisprIzecelea ministrul I sau ocarmuitoriul Crizacilor si a Prusilor, 73vanume Carol din Trevir, pe vremea lui Henric, cu acest nume al saselea chesarsi a lui Climent al cincilea, papa al Romei, si a lui Vladislav, craiul le§Isc, Lo-

30 chetecu pe poreclI, in anii dela Hristos 1309, au radicat sabie asupra Le§ilor,in loc de bine si de multemitI, CautI ce fac streinii, cand Ii priimesc tova-rosi cu läcuitorii tIrIlor, precum si la noi in tail pre urmI vei afla pentru Grecila ce stat au adus tara noastrI si boerimea ei.CI intai Crizecii Tara

14: Muzurilor B. 2r: 1 au din A.

www.digibuc.ro

57T

PENTRU CRIJECI 209

Pomeraniei o au luat dela Lev vi altele, care pânà in zilele al trifle Cazi-miriu Craiu, au fostu aceste in manule streinilor, cum s'au pomenitmai sus, pustiind satele slehticilor i omorind pre slehtici.

Pre aöasta vreme, vazind i alti megiia0 cà sä inmultIscu i sa inta-rescu Crijecii asupra Levi s'au radicat i Infleantii de au luat delaLevi vestit ora i cetate Riga, cu tot tinutul ei.

pre rand, ce au lucrat acei Crijeci i asupra Litvei, ceteste preAlexandru Gvagnin, istoricul taräi i lucrurilor Litvei, vei afla. In%noi, cat am socotit sl fie pentru de3chisul voroavei i 3tiintei noastre,am scris p Ana aicea.

Dupä ce au pierdut razboiul Crijecii, cum s'au scris mai sus, cuVladislav Iaghelo, craiul levascu, cäruia i-au trimis agutor AlexandruVodI impotriva Crijecilor 400 de Moldoveni, cazut-au la pace Cri-jecii, care au priimit craiu Vladislav Iaghelo, den svatul i socotiala

lui Vito ld, cneazul Litvei, macar cà acea pace cu Crijeciiera peste voe svetnicilor I lemti. Legatura intre ei, läsam la Levi sIscrie. Noi ne intoarcem la randul nostru.

5

15

Pomerania o au luat dela Lev vi altele, carele pang la vremea craiuluiCazimir al treilea, au fost aceste tIri ce s'au pomenit mai sus, in mainilestreinilor, pustiind satele vlehticilor i omorind pre slehtici. 20

Pre aasta vreme, vazand i alti megiiavi ca sä inmultesc i sa intärasc Cri-zecii asupra Levilor, s'au radicat i Infleantii de au luat dela Levi vestit oravcetatea Riga, cu tot tinutul ei.

Si pe rand, ce au lucrat acel Crizeci i asupra Litvei, citevte pre AlixandruGvagnin, istoricul vestit a tArai vi a lucrurilor Litfei, vei afla. Noi cat am 25socotit sa fie pentru devchisul voroavei i vtiintei noastre, am scris Ora aicea.

Pe vremea craiei lui Iaghello, fiind aici in çarä domn Alexandru VodA, autrimis vi el ajutoriu lui Vladislav Iaghello, craiul levasc, 400 de oameni Mol-doveni alevi impotriva Crizacilor, de care s'au pomenit mai sus. Dupa ceau pierdut Crizacii razboiul cu Vladislav Iaghello, craiul 1eäsc, caruia, cum 30s'au pomenit mai sus, i-au fost mers agutoriu dela Alixandru VodI impotrivaCrizacilor, cazut-au la pace Crizacii cu Vladislav Iaghello, craiul levasc, careo au primit craiul din sfatul i socoteala fratine-sau lui Vito ld, cneazulLitvei, mAcar ca era acea pace cu Crizacii peste voia sfetnicilor levavti.Legatura intre ei, lasam la Levi sI scrie. Noi sA ne intoarcem la randulvoroavei noastre.

24: Cazaci B. 29: impotriva din A. 35: ne din B1.

www.digibuc.ro


Dui:a ce au legat pace cu Crijecii, Vladislav Iaghelo, craiul leslsc,s'au intorsu si s'au pogorit in pärtile Thai Rusästi, dând Camenita sitoad Podoliia pe samä frAline-säu, lui Vito ld, unde si Alexandru Vodaau märsu la craiul, fünd legati de mainte cu prietesugul, au si mai

5 intlrit legaturi de pace cu craiul lesgsc.Scrie Cromver, istoricul lesesc, in cartea sa XX si Stricovschii carte

XVI, la anii dela Hristos 1438. lad Sfidrighel cneazul, fratele lui craiuVladislav Iaghelo, având multà price cu Lesii pentru Podoliia, cumpre acea vreme stApftniia Podoliia Svidrighel, fiind de multe ori

lo indemnat craiul de Lev pentru Podoliia, sI o ia de supt stApftniiafrätine-ski; ce dela o vreme, i-au dutat craiului a faci pe voiaLesilor, si au purces cu osti asupra frAtine-sAu, lui Svidrighel. IarlSvidrighel nedejduia la agiutoriul Crijacilor si a Inflantilor; si trAseseSvidrighel si pe Alexandru Vodà in partea sa asupra lui Vladislav,

15 craiul lesesc.lad Alexandru Vodá uitand legAturile sale C'au avut cu Vladislav

Craiul, pe pofta lui Svidrighel si a Litvinilor, au prAdat cu oamenii s5iSnetinul, Haliöul si olatul Camenitii. Ce, intorandu-s1 Alexandru

Dupà ce au legat Vladislav laghelo, craiul le§lsc, pace cu Crizacii, dänd20 Camenita §i toatà Podolia pe seama lui Vito ld, s'au intors craiul in Tara Le-

§asa §i nezAbovind acolo, s'au pogorit in pärtile Tärai Le§e§ti, unde §i Ali-xandru Vodà au venit, fiind 0 mai nainte vreme legati cu I prietequgul, deiznoavä au fäcut leglturä cu craiul le§esc.

Scrie Cromver, istoricul le§esc, cartea sa XX §i. Stricovschii cartea XVI, la25 anul 1438 dela Hristos. Iari Sfridrighel Cneazul, fratele lui Vladislav Iaghello,

craiul le§esc, avänd multà price cu Le§ii pentru Podolia, cum pe acea vremestlpiniia Podolia Sfridighel, fiind de multe ori indemnat de Lev craiul pentruPodolie, sä o ia de supt stäpaniia frätine-säu; dela o vreme i-au clutat craiuluiVladislav a face pe pofta LeOlor §i au purces cu o§ti asupra frätine-säu, lui

30 Sfidrighel. Sfidrighel avea nädejde pe ajutoriul Crizacilor §i a Iflantilor; §itrasese Sfidrighel 0 pe Alixandru Vodà in partea sa, asupra lui Vladislav Ia-ghello, craiul leOsc.

Alexandra VodIscrie Stricovschie §i Cromver tot acolo uitind legI-turile sale ce au avut cu Vladislav Iaghelo, craiul le§esc, pe pofta lui Sfidrighel

35 si a Litfinilor, au prädat cu oamenii säi Snetenul, Haliciul O. olatul Came-nitei cu tinuturile ei. Ci, intorandu-se Alixandru

1438

74r

1438

www.digibuc.ro

PENTRU CRIJECI 2I I

Vodl cu plianul den Tara Lesasca, au agiunsu o samä de Lesi deoastea craiului lesgsc pe Moldovenii lui Alexandru Vodà, ce aduceaplianul mai pe urma, cl Alexandru Vodà trecusä Nistrul mai nainte,si infrangand Lesii pe Moldoveni, le-au luat plianul innapoi.

Dupä aCastä poticall, Alexandru Vodä, väzindu-sä §i scäpat deprietenie 6'au avut cu craiu Vladislav, cum scriu istoricii lese§ti, denvoe rea au murit. Domnit-au Alexandru Vodà ani 32 §i luni 8 §i. multelucruri bune au ficut aicea in %ark pentru care Il numAscu toti lAcuitoriitärài noastre §i-i zic: Alexandru Vodä cel Bun. Avut-au fiCori cu cloak'doamne Alexandru Vodä. 10

Vodl cu pleanul din Tara Lesasa, au ajuns o searnä de slehtici de a Bu6a-ciului cu oastea lui Vladislav Craiul, iaa Alixandru Vocil trecuse Nistrul;numai pe o searnä de caste moldoveneasa ce aducea pleanul pe urml i-auajuns Lesii si i-au infant au pre acei Moldoveni, luundu-le pleanul innapoi.

Dup'a aCastä poticall, Alixandru Vodl, väzindu-se si sapat de prietesugul 15ce au avut cu craiul Vladislav, cum scriu istoricii cei lesesti, din 'toe rea aumurit. Acest Alixandru Vodà au domnit 32 de ani si 8 luni si multe lucruribune in domniia sa au facut aicea in tara pre urmA, pentru care tara i-au zis:Alixandru Vodä cel Mare. Flcut-au manAstirea Bistrita si Moldovita, adus-ausi moastele sfantului marelui mäcenic Ioan Noväi aicea in tad, a aruia viata 20

§i mucenie cine ar vrea a o stie, a caute in artile bisericii goi in apamanaRusaliilor; atuncea a arbeaa acest sfânt. I

Istoria Crijecilor e tradusi din Paszkowsk i, Cronica Sarmasyey Europskyey,pp. 26-35; stirile referitoare la Alexandru Vodi sunt din Crome r, O. c., p. 304 siGr. Ureche Vornicul si Simion Dasellul, 1. c., p.17.

14.www.digibuc.ro

Pentru doi fieori a lui Alexandru Vodd fi pentru rdzboaele lor

CAP XVIII

57V

Alexandru Vodä, mai nainte de moartea sa, au ales sà fie domntäräi in urma sa Iliia, fiiu-sgu cel mai mare, cä-i rämäsese doi fiCori:

5 Iliia§ §i Stefan, in anii dela Hristos 1433. DacI stätu domnu Iliia§ Vodä, 1433dupl moartea tätâne-sgu, au urgisit §i. au gonit pre frate-säu, pe StefanVodá §i. pre ma§tela-sa sä o fie innecat.

Iarl Stefan Vodä au nIzuit la domnul muntenesc, cu rugämintede i-au dat agiutoriu; §i viind cu oaste, au biruit pre frate-säu, Iliia§

io Vodä, la locul ce sä chem. Lolonii §i. scatindu-1 den ¡ark au apucatStefan Vodá domniia WM.

Pentru doi feiori a lui Alexandru Vodd fi de rdzboaele lor

CAP XX

LAsat-au pre urma sa Alexandru VodA doi feCori: pre Ilias si pre stefan15 Vodl, in anul dela Hristos 1433, a precum scrie Cromver, Alixandru VodA

au avut doi domni. IncA in viata sa Alixandru VodA au ales domn tArAi preurma sa pre fe6orul sAu cel mai mare, pre Iliias VodA, care, dupà moartea tà-tine-sAu, lui Alixandru VodA, deaca au stAtut domn, au gonit pre frate-slu,pe stefan Vodà, 0 pre mastera sa sl o fie innecat.

20 Iarä. Stefan Vodà au nAzuit la domnul muntenesc, rugAndu-1 de agutoriuimpotriva frAtine-sAu lui Dias VodA. Asa stefan VodA luund ajutoriu delaMunteni, au venit in tarA, unde i-au esit innainte frate-sAu Bias Vodl,la locul ce sA chiana Lolotnii si dAndu-si rAzboi, au biruit stefan VodApe frate-slu Iliias VodA 0-1 scoasA din WA si apucl stefan VodA domniia

25 tArli.

74°

1433

www.digibuc.ro

PENTRU DOI PIWRI A LUI ALEXANDRU VODA 213

larä I1iia Vodl au näzuit la craiul lesäscu, Vladislav Iaghelo,tändu-si strâmbätatea fIcutI de frate-säu Stefan Vodl, i s'au rugatsà-i dea agiutoriu impotriva frItine-sIu i sI-1 aseazI in domniia tärIi,fIgIduindu-sI cI in viata sa va rImânea neclätit den poroncile crIestisi a reCpospolitei àrài lesesti.

Iarà si Stefan Vodl ilia nu s'au läsat cu atata, ce au trimis si elsoli cu daruri scumpe la craiul lesIscu Vladislav. Aflat-au solii lui StefanVodä pe craiul la LIncenti i s'au dat soliia, arätänd craiului, cum toatàtara poftescu i priimäseu pe Stefan VodI, si mai bine sl tie craiul cuStefan Vodà, pe carele priimeste tara, cleat pe Iliias Vodä, care-i urittäräi, cl si Stefan VodI sl fägAduiaste a fi cu priintä Craiului si neclintitva rAmâne in poroncile crIesti, precum au fostu si tatl-sgu, AlexandruVodä. Si atunce prin solii aciia s'au rugat lui craiu si pentru gresaläce ar hi flcut tatä-säu, Alexandru Vodà, improtiva luminatului craiu,sI iarte ca un stäpän milostiv. Deci, mäcar cI Iliia Vodä tinea pe Sofiia,sora lui craiu, ce dentru socotiala tuturor au ales sI rämäe Stefan Vodä la

IarI Iliac Voda au näzuit la Vladislav, craiul legsc, arätändu-si stram-bätatea flcutä de frate-gu Stefan Vodä, cum, fiind Ina viu tatä-säu Alixan-dru Vodà, 1-au fost ales pre dinsul ca pre un frate mai mare la domnia tärai.Rugat-au pre craiul de atu.toriu asupra frätine-gu, lui Stefan Vodl, c sä-1acaze (Wile crIecti la domnia täräi, fägäduindu-se in viata lui Iliiac Vodä, cl varämäne neclätit in poruncile craecti ci a toatà recepospolita lecasa

lag Stefan Vodà mäcar cl .cu ajutoriul muntensc apucase domniianu s'au läsat cu atata, ci au trimis §i el soli cu daruri scumpe la Vladislavcraiul lepsc; care soli au aflat pre craiul la Länceti, ci acolo la Länceti audat soliia oamenii lui Stefan Vodà, arätänd craiului c toatà pofta dela larkcum priimecte tara pe Stefan Vodà ci mai bine sä tie craiul cu Stefan Vodà,pre carele I-au priimit tara, cleat pre Iliac Vodä, carele iaste urit täräi, ci

75r Stefan Vodä g fäglduia§te cu priintä a fi craiului I ci nemutat va rämäne inporuncile crIecti, precum ci tatä-säu Alixandru Vodä. i acolo prin solii sIi s'aurugat craiului, in ce au vätämat pre craiul pe urml, innaintea mortii sale tata-gu, Alixandru VodI, potrivindu-se lui Sfidrighelschi, cum s'au pomenit maisus, sI iarte craiul c pagubele ce s'au fIcut pe acea vreme in Podolia, ca un stà-pân O. le lag. fag, mIcar cl Iliac Vodá tinea pre sora craiului, preSofia, din sfatul tuturor Le0or au ales ci au priimit g rämie Stefan Vodà la

7: Vladislav Iaghelo C.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

214 LETOPISETUL TAEII MOLDOVEI

domniia Wait, i atunce prin solii lui stefan voda, vazind priintäcaul sine, i-au dat craiul lui Stefan Voda tinutul Sipenului cu Ce-cunul Ç cu Hmelovul. Iara lui Iliiac Voda i-au dat un tinut sa cazä cucasa sa ci sa nu sa amestice la domniia tarai.

5 Ce Illiac Vodal nu vru sa ramae pre socotiala lui craiu, ce au intrat in 58rcu octi asupra fratine-sau, lui Stefan Vodä, i tampinandu-sä cu octile

la Darmanesti in Saptämana Alba, rämasä izbanda iar la stefan Vodá.Näzuit-au Iliias Voda 0 al doile rand la Lesi, sa mai string wi

sa vie in Tara, ce väzindu-1 Lecii CI nu sa asaza, l-au luat cu poroncaio craiului c l-au inchis in cetatea Siragiului, ce iaste cu zid impregiur,

pe apa ce sa chiarna Varta, impreuni cu doamna-sa, Sofiia, c cu copiiipuind c1 paza, insä cu cinste.

Trimis-au craiul pre urma solii sal la Stefan Voda de au 0 giuratinnaintea solilor craWi in Saavä. Zis-au Stefan Voda cum 0 in-

15 naintea lui craiu va merge, unde ar fi sl sa incriaza.Aratat-au Stefan Voda, cunmd dupa akasta legatura, slujbal Lecilor,

ea, gatindu-sai Tatarli sal intre in Tara Lesasca, i-au lovit Stefan Vodá

domnia tarai, de vreme ca-1 priimwe ci tam ci acolo prin solii lui stefan Vodai-au dat craiul, vIzAnd priinta cAtrA sine, tinutul ipinu1ui cu Cecunul e1 cu

20 Hmelovul. Iarl lui Iliiae Vodl i-au dat el tinut sA CazA cu casa sa, neameste-cAndu-se la domniia tArli.

Ci Iliac Vodl n'au vrut sl stea pe socoteala craiului, ci de iznoava au intratcu oti in Tara asupra frAtine-slu, lui stefan Vodà, unde i-au eCit Stefan VodAin timpinare la DArmAne0i, in sAptAmAna albA, ei de iznoavA e acolo rAmasä

25 biruit Iliia Voda.lark dupa ce au nazuit §i al doilea rand Iliac Voda la Le0, nu sa a0za, ci

cluta vreme sá mai stringl oCti sI ¡titre in tad.Ci pricepAndu-1 Iani 'Toll, din porunca craiului 1-au prins 0 1-au açlzat

in cetatea Sireagiului Siragi iaste orac ci cetate cu zid de piatrA impregiuro pre apa ce sl chiamA Varta cu doamna sa Sdia i cu feCorii sli, puind §i

pazA, insà cu cinste.IarA pre urmA au trimis i craiul solii sAi la Stefan Vodà de au 0 giurat Ste-

fan VodA innaintea solilor crle0 in orapl Sueavei, aratand stefan Voda, cuminnaintea craiului singur unde ar fi porunca sa mearga, sa se incredinteze.

35 Aratat-au curand dupa gasta legatura slujba sa tefan VodaLe0lor, cà neza-bava vreme, gatindu-se Thug sa intre in Tara Lepsca, i-au lovit stefan Voda

7: cea albi C. 35 : cu nezibavii B.

www.digibuc.ro

PENTRU DOI FIOORI A LUI ALEXANDRU \TWA 2x5

0 i-au strIcat rIu §i cetatea Branlavul, care era supt ascultarea luiSvidrigai, au luat-o dela oamenii lui Fridrigai 0 au inchinat-o luicraiu Vladislav. Scrie Cromver in carte XX 0 Stricovschii in carteXVI, za6. IV, in fIr§it.

1434 n anul dela Hristos 1434, acestu craiu le§Iscu, Vladislav Iaghelo, fiind 5

la un targsor, anume Grodec, cate de 4 mile dela Liov, acolo a§tepta preoamenii lui stefan Vocll sI sosascl den tarI; 0 maind supt cortu craiul,s4auzI cantând privighitorile, primIvara fiind vremi rIci, au rIcit noaptea0 au cIzut in boall 0 a seaptesprIzece zi au murit, inteo zi luni.

DupI moartea lui Vladislav, craiul le§lscu, au stItut la crgie fiiu-säu, Vla- lodislav al treile cu acest nume. Scrie Stricovschii la istoriia sa, carte XVI, za.C.I, precum la coronatiia acestui craiu, &I fie fostu 0 oamenii lui tefanVocII.

1435 Lea' in anul 1435, acestu craiu nou s'au pogorit la Siragi pentru säi-mul. Atunce o saml de boiari lenti, priiatini lui Iliia§ Vodà, s'au rugat

0 i-au .stricat räu. i cetatea Branlavul, care era cu oameni, pe acea 15vreme a lui Sfidrighel, o au luat de supt ascultarea lui Sfidrighel §i o au in-chinat craiului Vladislav. Scrie Cromver la cartea XX 0 Stricovschie la carteaXVI za6alo 4 in sfälit.

1433 Iará la anul dela Hristos 1433, Sfidrigailo, fratele lui Vladislav Iaghello,

75° craiul le3esc, tragänd agiutoriu dela Liiflanti 3i cu Rusii impreuna, Fedco Di- 2o

mitrovici 0 cneazul Nom 0 cu Moscalii au prädat Tara Litfei. Pe urmä Sfi-drighel, cu mare putere, au tras la Vetipsca de o au luat; 0 dintealtä partecneazul Fedco 0 cu cneazul Nom au bätut cetatea Brescea in Litfa 3i Melnicul 0aproape era A le dobändeascA amindoao cetätile, ci intelegänd de o3tile luiVladislav Iaghello, craiul le3ésc, s'au intors innapoi. 25

1434 In anul 1434, Vladislav Iaghello, craiul le§esc, la un tArpor anume Grodec,4 mile dela Liov, acolo a3tepta pre oamenii lui stefan Vodl sä soseasa dintarl; 3i mäind supt cort craiul, pentru sä asculte priveghetorile, fiind prima-vara aceia mai mult cu acea11, au 'left noaptea, din care rgall au azut infriguri cu lungoare 0 17 zile in boa% la luna lui Mai, au murit. 30

Dupa moartea lui Vladislav Iaghello, craiul le3Asc, au rämas la age fiiu Oa,Vladislav al treilea cu acest nume. Scrie Stricovschie la istoria sa, cartea XVI,zaCalo I, precum la coronatiia acestui craiu, sA fie fost 0 oamenii lui stefan VodA.

1435 DupI coronatia lui Vladislav, craiul le3Asc, fiind anul dela Hristos 1435,s'au pogorit craiul la Säragi pentru säimul. Iará o seamä de boiari lenti, 35priiatenii lui Iliia§ VodA, au poftit

r I : carte XVII C. at : Noait B 0 B1.

www.digibuc.ro


lui craiu sä-1 sloboaza pre Iliias Vodá dela popriala. Ce craiul .n'aupriimit cà agiunsesa Stefan Vodl cu solii ski §i la acest craiu.

Ce curund dupa gasta, ori cum au fostu lucrul, au scapat Iliia§Vodä den cetatea aceia §i iara au intrat §i al treile rand in tail, de au

5 turburat o parte de tat% asupra fratine-säu, lui I Stefan Vodk insä esindu-iStefan Voda in tampinare la Podraga, iaras nenorocirea lui Iliia§ Voda;§i acolo au ramas biruit.

De näroc era StefanVodä cu frate-sau cand bine nti sà man-tuia de insu, atunce i sosiia cu o§ti asupra lui, cl in anul dela Hristos

lo [1435], iara dela zidirea lumii 6943, Avgust 4, la Piperesti s'au lovit Iliia§Vodä cu frate-sau, Stefan Voda; ce §i acolo Iliia Voda pierdu razboiul.

Vladislav, craiul lesäscu, vazind atata netocmala §i räzboae intre ace§tidoi frati pentru domniia taräi, i-au asezat prin solii sài, ca le-au impartittara in cloak' lui Stefan Vodä i s'au venit Tara de 6os cu Cetatea Alba,

15 cu Chiliia §i cu Tighinea; iara lui Iliia§ Vodk Tara de Sus cu Hotinul,cu Sudava §i cu alte locuri den sus §i Ia§ii.

Precum scrie Stricovschii la carte XVII, zaC II, Iliia§ Voda neza-bavind vreme au marsu la craiul in Liov impreuna cu boiarii sal, cum

58,

1435

pe craiul ca s1-1 sloboazI dela opreall pe Iliia§ Vodà. Ci craiul n'au priimit20 cl agiunsese Stefan Vodà cu solii sAi 0 la acesta craiu le§âsc.

Iarâ curând dupa aceia, cu §tirea starostelui acelui ora§ a Siragiului, oricum scriu unii, din nepaza strâjanilor ce era pâzitori lui Iliia§ Vodà, au sc5.-pat Iliia Vodà din cetate 0 au intrat al treilea rând in Tara, de au turburato parte de tara asupra lui Stefan Vodà, frAtine-sAu ; ci, e§indu-i innainte Stefan

25 Voda la Podraga, jot-4i nenorocirea lui Iliia Voda; §i acolo au ramas biruit.De noroc era Stefan Voda cu frate-sau Iliia§ Voda; cfind bine nu sa man-

tuia de el, atunce sosiia cu o§ti asupra lui, cà in anul 6943 Avgust 4, la Pi- 1435pere§ti s'au lovit Iliia§ Vodl cu frate-slu, Stefan Voda; ci i acolo Iliia§Vodà au pierdut räzboiul.

30 Vladislav, craiul le§Asc, vâzând atâta netocmeall i turburare I intre ace§ti 76rdoi frati, pentru domnia täräi, i-au askat prin solii säi, cä le-au impArtit tarain doao: lui Stefan Voda i s'au venit Tara de Gos cu Cetatea Alba, Chilia §iTighina, iara. lui Iliia Vodk Tara de Sus cu Hotinul, Su'éava i alte locuridin sus 0

35 Cum scrie Stricovschie la cartea XVII, zaC II, Iliia§ Vodä; - nezAbovindvreme, au mers la Liov la craiul Vladislav impreunä cu boiarii sli, cum

popreall 131.

www.digibuc.ro

591

PENTRU DOI FICORI A LUI ALEXANDRU VODA 217

scrie Cromver la carte XXI, de au giurat, fiind craiul de fatà, puindstiagul la pkoarele craiului, precum va fi credinCos craiului §i gata inporoncile crksti, improtiva a fie§tecgrui nepriiaten a craiului. Si atunceau legat sä dea Iliia§ Vodä pre an 1 oo cai, 400 boi, la cuhnea cräiascg,zoo camene de moron si 400 bäibArace sau haine rosii; mAcar cumscrie Cromver, pe§tele §i boii numai inteacel an au dat Iliia§ Vocllcraiului. Si tinutul Scepinului eau fostu dat craiul lui Alexandru Vodä,tatul lui Iliias Vodä, cu uricu de a§ezAmantu, le-au intorsu Ella§ Vodäcraiului pentru pagubele ce au fkut Alexandru Vodà Le§ilor, când auprädat Colomaia §i. Sneatinul. lark' craiul au dat lui Iliia§ Vodg cetateaHalkul sà-§ tie acolo averea.

A§ijdirea si Stefan Vodg inteacesta chip au trimis solii sAi la acestascraiu Vladislav cu daruri, fägkluindu-sä §i el a ilmâne supt poron-cile lui craiu; ce la guilmantu nu l-au mai silit craiul, socotind cl vatili Stefan Vodg cu frate-gu, Iliia§ Vodà, precum s'au fostu legatamandoi cu gutimantu in Cetatea AAA I heft' la al patrule an, au §imai giurat domnii cu toatà boerimea lui Craiu Vladislav, §i atunceStefan Vodà au adaos s'à dea 5000 galbeni de aur pe an si 400 cai, când

5

10

15

scrie Cromver la Cartea XXI, de au giurat craiului fiMd de fall craiul, puindsteagul täräi la piCoarele lui craiu, precum va fi credinCos craiului §i craiei 20le§e§ti §i gata pe porunca craiului impotriva fie§teckui nepriiaten a craiului.Si acolo au legat bir pre an ioo de cai, 400 boi pentru treaba cuhniei crae§ti,200 camene de morun §i 400 de baibarace sau haine ro§ii; macar cum scrieCromver, pWele §i boii nurnái inteacel an le-au dat Iliia§ Voda craiului. itinutul Scepinului, cu care §i uricul cu a§kamanturile ce au fost dat craiul 25lui Alexandru Vodá, tatal lui Iliia. Voda, le-au intors craiului Iliia Vodapentru pagubele ce i-au fost facut tata-sau, Alexandru Voda, Le§ilor, and auprädat Colomaia §i Snetinul. Iará craiul au dat lui Iliia§ Voda. cetatea Haliciulsal tie acolo averea.

Iara Stefan Vodá inteacesta chip au trimis solii ski la Vladislav Craiul Cil 30daruri, fagaduindu-se §i el a ramane supt poruncile craiului; ci la giuramantnu 1-au mai silit craiul, socotind ca va vrea stefan Voda a trai cu frate-sau,Il* Vodá, dupa cum s'au fost legat cu giuramant amandoi in Cetatea Alba.Iarà la al patrulea an, de iznoava au giurat amandoi domnii craiului cu toataboerimea tarai §i acolo au adaos stefan Voda scrie Cromver la cartea XXI 35

5000 de galbeni de aur pre an §i 400 de cai, când

4: Alexandru Vodgt C. 9: i-au pradat C.

www.digibuc.ro

2x 8 LETOPISETUL TAM MOLDOVEI

ari trebui lui craiu scrie Cromver la carte XXI si Stricovschiicarte XVII, zaC. II.

Pre a'eastà vreme, intrat-au TAtaili in Tara Lesascl, de au prIdatPodoliia si intorandu-sä cu plian Tátaräi, särit-au biiatii Podoleni

5 dupä Tatar si agiungându-i, intorsu-s'au Thug la dansii si multinemisi au petit. Perit-au si Mihai BuCatchii.

Iara in anul dela zidirea lumii 6947, au prgdat Tätarli Tara de Suspara la Botäseni; ars-au si targul Boarnii. Si iarä la anul, dupá aCastapradä, iarna, in luna lui Dechemvri, au prädat Tätarai Tara de 6.os ;

lo ars-au Bfirladul si Vasluiul.Iarä in anul dela Hristos 1439, venit-au soli dela Unguri la craiul

lesesc, poftindu-1 la crgiia unguriascä, aflandu-s1 pre atunce in mare grijäUngurii de Turci, si poftiia solii unguresti pre Vladislav craiul lesäscusä-s ia muiare pe o vat-A a sa, Elisafta, crEasa lor, ce rämAsese vlduvA.

15 Deci, dupä multe svaturi a svetnicilor lesästi, mg.car CA Vladislav,craiul lesàscu, era orn târar, nepriimind sä-s ia färnee vàduvä si in varstä,mai mult 135Itr ânä si grea; ce, pe svatul tuturor, au priimit si crliiaunguriascl. Intre alte tocmele, arzat-au si aCasta: c5., de va naste

1439

va trebui craiului, scrie Stricovschie Carte XVII, zaCal II, la sfir§it.20 Pre aastà vreme, au intrat TAtaräi la Podolia de au prädat 0, intorcindu-se

cu pleanul Tkaräi, au slrit bietii Podoleni pre urma lor, pre care agiungg.n-du-i 0 biruiti de Marl, multi neme0 din Podoliia au petit; unde 0 MihaiBuCatskie au cAzut in rlzboi.

Iari la anul 6947, prädat-au Tätarli tara paril la Boto§ani; ars-au targul 143925 Botosanii. Si iar la anul dupà gastä pradä I la Dechemvrie, au prädat 76v

'Matti Tara de 6-os; ars-au Barladul 0 Vasluiul.In anul dela Hristos 1439, venit-au soli dela Unguri, poftind pre Via-.

dislav, craiul lesesc, la cräiia ungureasa, aflându-se pre acea vreme in maregrijä Ungurii de Turci; anume ace§ti soli era veniti: Ioann episcopul Sighinu-

30 lui, Matei Taloneanul, starostele Dalmatii §i a Carvanului, 0 Emeric Mar-chelin, postelnicul Silitiei §i poftiia ace§ti soli ungure§ti pre Vladislav sà-§iia muiare pre vkluva Elisafta, crliasa bor.

Dupl multe sfaturi a sfetnicior lg4ti, mIcar a Vladislav craiul leOsc,fiind Ina orn tinär, nesuferind säli ia muiare In vArstä, mai mult bitranä §i

35 ingrecatà, iarg pre sfatul tuturor au priimit 0 cräiia ungureascl, .0 intre altetocinele §i a'easta s'au a§lzat: ca, de va na§te

x8 : §i. Intre C.

www.digibuc.ro

PENTRU DOI FIWRI A LUI ALEXANDRU VODA 219

Elisafta crliasa flt, si de va träi A siliascá craiul Vladislav cu agiutoriulsal, s1-1 pue craiu Bohemii, iarà calla unguriascá sä fie asupra lui Vla-dislav si a sämintiei lui. i pentru gasta tare sä nevoia Ungurii, maimult pentru grijea ce avea despre Turci, cä incä fiind viu Voiceh Albert,craiul ungurescu, au fostu trimis sultan Murat sol la craiul lesäscu,Vladislav, fägAduindu-i bani si 1 oo.000 oaste sä-i dea, numai sä särädice asupra lui Voiceh, craiului unguresc. i au zähävit solii turcestila CracAu, panä ce au luat räspunsu cl Ungurii de bunk' voe a lor audat crliia unguriasck lui Vladislav, craiului lesäscu.

59° Stätut-au dar Vladislav, craiul I lesescu, si craiu unguresc, si ilia'fiind solii unguresti in Crack', la Vladislav craiu, iatä de olac viniveste a au näscut fät, crEasa Elisafta.

Rdzboiul lui Vladislav craiul lefdscu fi unguresc e au avut cu sultanMurat la Varna fi au perit Vladislav craiu in rdzboiu

Acest craiu Vladislav era, cum s'au pomenit mai sus, craiu lesäscusi unguresc, pe vremea ce impärätiia Ioan Paleolog, impAratul grecesc,la Tarigrad, fiind in mare grijä de Turci, cä den zi in zi imbla sä ia

cräiasa Elisafta flt, atuncea sA sileascA craiul Vladislav sä-1 pue cu agiutoriul gmcraiu Bohemii; iarl crAiia ungureasa O. fie asupra lui Vladislav i a sAmintiei lui.Si aCasta tare siliia Ungurii, mai mult pentru greu ce avea despre Sultan Murat,impAratul turcesc, cAci incA fiind viu Voiceh Albert, craiul unguresc, au fosttrimis sultan Murat sol la Vladislav, craiul le§Asc, flgAduindu-i §i bani §i 100.000de oaste sA-i dea, numai sA sA rAdice asupra lui Voiceh, craiului unguresc. Si auzAbovit solii turce§ti la Craclu, Ong ce atuncea au luat rAspuns, precumUngurii de bunA voia lor au dat crAiia ungureascA lui Vladislav, craiuluileqAsc.

StAtut-au dar acest Vladislav, craiul le§Asc §i craiu unguresc; iar aflan-du-se incA solii ungure§ti la Craclu, la Vladislav craiul, iatA de olac le-au datveste, cum crAiasa Elisafta au nAscut flt.

Aicea sI scrie povestea crAiei lui Vladislav, cum au stAtut craiu unguresc,§i sA va pumeni §i de rAzboiul lui la Varna, ce au avut cu sultan Murat,impAratul turcesc.

[Acest capitol lipse§te din grupa manuscrisului tip B.]

6: de oaste C. 3z: la Varna din A.

5

10

15

20

25

30

www.digibuc.ro


Tarigradul, cum luasI si alte OH de supt stIpAniia Grecilor. Deci im-pIratul grecesc pururea scriia la Vladislav craiu si la Iangul, domnulpeal Unguresti cei den mijloc, Ortamagar, sl nevoiascA sA vie sI deaagutoriu improtiva Turcilor, ca sI sä izbävascA crestinii de incungurarea

5 pIgAnilor, si fIcand acea izb Ana, il va incununa cu stimA impArl-tiascA si nu sA va mai cherna craiu, ce impArat.

IarI craiu Vladislav cu Iangul Domnul, intIlegand pofta impAra-tului, le era aminte si cerca vreme sl sä rAdice asupra Turcilor pentruvolniciia crestinilor. Si oblicind CA sultan Murat s'au dus la Magnisiia

io sI sl odihniascI ca un orn bitrAn si lIsasä in locul ski impIrat prefiiu-sAu, sultan Mehmet, orn tAnAr, nestiutoriu rAndul ostilor, s'airgAtit cu tArie mare si au trecut Dun Area si prädarà si arsArI satele bul-gIresti si agiunsArl p Ara la Varna, de o luarI.

Iarl Turcii nemic de a6asta nu grijiia, cA, fiind tank. sultan Mehmet,15 imbla tot la vAnat si la alte dezmierdAciuni. lark' vizirii, ce era pregiur

dansu, au scris la sultan Murat nurnai s'd vie cum mai curund, cA iaste incumpInä sA piari impArItiia lor, CI sultan Mehmet nu-i ascultA de ce-1sfAtuescu ei. Atunce, sultan Murat indatA au vinit pânä improtiva Tari-gradului, la Schider peste Boaz; iarA in Casta parte, esisI-i ostile in tAm-

20 pinare cu Ha lil Pasa. Au poroncit sultan Murat impIratului grecescu,lui Ioan Paleolog, s'A-1 triacä cu vasA in Casta parte de peste Boaz, &A nufaca zThavä cu trecAtoarea pe la Calipoli, pe unde-i era a trece, cA apoivor strIca pacea ce avea intre sine.

Iarl impIratul I grecesc, Ioan Paleolog, de fricl au trimis de au trecut25 pre soltan Murat cu toatä oastea eau avut, drept pre la Besictas, pe

I Anga Tarigrad.AtAta minte avu impAratul grecesc, Ioan Paleolog, cu svetnicii lui

si nu socotirä becisnicii, a Vladislav craiu pentru dansii vinisä asupraTurcilor ; cä, de s'ar fi zIbIvit sultan Murat cu trecutul pre la Calipoli,

30 sA nu-1 fie trecut dreptu pre la Tarigrad, s'ar fi zAbIvit si ari fi lovitUngurii pre soltan Mehmet singur si ar fi izbandit Vladislav craiusi ar fi prinsu si pre sultan Murat.

Atunce sultan Murat au si märsu la Unguri la Varna si <s'au > im-preunat cu sultan Mehmet si s'au lovit cu Ungurii tare si infrAnsArlUngurii pre Turci si-i fliarI foarte tare, cat sl irnputinasI cATArimea

6or

www.digibuc.ro

PENTRU DOI FIOORI A LUI ALEXANDRU VODA 221

Turcilor; numai cu pedestrimea rImgsese sultan Murat. SI sfItuirgTurcii sg fugg cg pierdusg ngdejdea; ce, enicerii n'au lgsat, mIcar sgpiarg pang la unul, n'or fugi, ce cu totii sg stea.

Deci, Ungurii simetindu-sg, s'au sfätuit sg-i mai dea tizboiu Tur-cilor si sg facl ngvalä tocma la corturile impgratilor. lark' Iangul, domnul 5

unguresc, au zis cgtrg craiul si cgträ toti boiarii, sg margg el intai cu osamg de osti, sä Lea' ngvalg la Turci si la cortul impgratului, cg-i pgreacg va izbandi; iarg, neputand izbandi, atunce lesne va fi sg vie si craiulpe urmä cu toatä oastea, sg facg ngvalg. Si plgcu tuturor acel sfat,0 toti cunostea cl va face Iangul izbandg, fiind orn intgleptu si 10

vitiaz bun.Ce craiul, fiind tangr, n'au ascultat, ce s'au protivit celor ce era pre

langg dansul si-i zicea cg, dacg va izbandi Iangul, sg va vesti numelelui. Deci asea s'au insglat craiul si indatä poronci de au dat in trambitgsi incälecarg beti, ametiti si färg de niceun cumpät. Dederg nävall asupra 15

portii impgratului, unde era enicerii, si sg fgcu un rgzboiu iute si taresi näväliia la cortul impgratului si sä fäcu moarte mare si cumplitg, catera numai sg dea dos sultan Murat. Ce enicerii nu 1-au lgsat, zicandu-i

6ov cg: 4 numai 1 ce-t cautg a muri aicea cu toti, cu noi, intealtu chip nupoate fi ». Si dand nävalg craiul tocma in cortul impgratului, färä saialä §1 20

färg cumpät, iarä un enicer dede de-i tge amandoag piCoarele cele denaintea calului de supt craiul, tocma denaintea impgratului, si indatg-1 sfgramargpe craiul in mici bucgti si-i luarg capul de-1 pusärg inteo sulitä si-1purtarg pen tabgrg. Iarg osienii lui craiu incepurä a fugi si Turcii a-igoni, täindu-i si luandu-i in robie, si. mai multi s'au innecat inteo 25

baltg mare de langg Varna. Acestea toate le-au fgcut svatul cel rgu siturbat de vin.

Iarg Iangul, Inca pang a nu da craiul rgzboiu Turcilor, au cunoscutcl va petrece craiul asea; ce de acolea s'au luat oastea si s'au indelungatsi s'au dus in tara sa, de nime nedodeit. 30

Atata avum a pomeni rgzboiul lui craiu Vladislav la Varna, silgsgm sg scrie Ungurii de aicea innainte, iar noi ne intoarcem la randulistoriei noastre.

27: turburat C.

www.digibuc.ro


De fieorii lui Alexandru Vodd

Iark dui:A ce s'au impartit fratii, Iliias Vodá §i cu stefan Vodk cutam, precum s'au pomenit mai sus, aflând vreme stefan Vodá sà sämantuiascl de frate-slu, Iliiq Vodk 1-au prinsu cu vicle§ug, poftin-

5 du-1 la sine, ca pe un frate, §i i-au scos ochii in anii dela zidirea lumii6952. Pentru gastä orbire a lui Iliia Vodä de frate-säu, stefan Vodk 1444nemic nu scrie cronica lepscä, ce numai in letopisätul täräi am gisitscris. Iark dui:A ce au orbit pre Iliia Vodk au mai domnit impreunä7 ani §i au murit Iliia. Vodä. Dupà aceia au mai domnit stefan Vodà

10 5 ani.

IarA noi ne Intoarcem la randul nostru.Dui:4 ce s'au Impartit fratii II* Vodl 0 cu stefan VodI cu Tara, precum

s'au pomenit mai sus, au aflat vreme stefan VodA ca sI se curAteasa defrate-gu, Iliaq Vodä; 1-au prins cu vicleçug, poftindu-1 la sine, ca pe un

15 frate, §i. i-au scos ochii in anii 6952. De a6astA I orbire a lui Iliia§ VodA, 1444nimic letopisetele le§e§ti nu scriu, ci numai la letopisetul moldovenesc am 771aflat scris. i scrie CA dupa ce au scos ochii stefan VodA lui Iliia.1 Vodl, audomnit amindoi ** ani §i au murit Iliia§ Vodl. Dupa aceia au mai domnit

tefan VodA 5 ani. LAsat-au Iliia VoclA pre urmA fee'or pre Roman Vodl §i20 stefan VodA pre PAtru VodA.

Pentru feciorii lui Alexandru a utilizat izvoarele: G r. Ureche Voinicul siSimion Da a Cal Ill, O. c., p. 17, 2I;CI01:11 e r, /. a, p. 3to, 311, 317; Bonfinius,o. c., p. 298 ai Strjkowsk i, /. c., p. 583, 585; pentru dzboiul lui Vladislav la Varna,Bonfinius,PP. 324-336.

www.digibuc.ro

Domniia lui Roman Vodd fieorul lui Iliiaf Vodd # rdzboaele e' auavut cu Pdtru Vodd fieorul lui ,5'tefan Vodd

CAP XIX

Dupg moartea lui Iliiag Vodg, rgrnas-au la domnie fiiu-sgu, RomanVodg, §i lui stefan Vodg au rgmas fiiu-sgu, Pitru Vodg. Iarg Roman 5

V odg, neputand rgbda atAta nedumnezgrie a unchiu-sgu, a lui stefan1448 Vodg, ce fgcu cu tatg-sgu, Ella§ Vodg, in anul 6956, vorovitu-s'au cu

o samg de boiari §i au prinsu pre unchiu-sgu, stefan Vodg., §i i-au I61r tgiat capul §i au apucat Roman Vodg domniia tgrgi.

Ce nu-i inggdui Pltru Vodg, fiCorul lui stefan Vodg. Simlind Pgtru 10

Vodg, CA imbla Roman Vodg sä-1 omoarg cu vicle§ug, i-au cgutat deo-datg lui Pltru VodI a da cale vgru-sgu, lui Roman Vodg, §i au. pribegit

1449 la Unguri in anul 6957. Dupg ce au pribegit Pgtru Vodg in Tara

Domniia lui Roman Vodd feeorul lui Iliiaf Vodd fi de rdzboae ce au avutcu Pdtru Vodd 15

CAP XXI

1448 Dupa mortea lui Elias Vodà, in anul 6956, neputand rgbda Roman Vodg,fe6oru1 lui Ilia§ Vodg, atAta nedumnezeire a unchiu-slu, lui Stefan Vodl,ce au flcut cu tatA-ski, Iliias Vodà, s'au vorovit cu o seaml do boiari de curtesi au prins pre unchiu-sAu Stefan Vodä si i-au täiat capul si au apucat RomanVodä domniia tArgi.

Ci nu i-au putut ingadui l'Atru Vodä, feCorul lui Stefan Vodà. SimtindIltru Vod5. cg. umbla Roman Vodà sä-1 omoarl cu viclesug, i-au autat de-odatä lui Pätru Vodä a da cale vgru-slu, lui Roman Vodl, si au pribegit la

1449 Unguri in anul 6957. Dupa ce au pribegit Pltru Vodi in Tara

20

25

www.digibuc.ro

224 LETOPISETUL TARII MQLDOVEI

UnguriascA de nevoia Väru-sAu, lui Roman Vodk n'au zäbävit, ce curundävreme, agiutorindu-1 Ioan Huniiad, vestit pre atuncea otcfirmuitoriuTarai Unguresti, au vinit cu oaste unguriascä si au impinsu pe yam-säu, Roman Vodä, den tark dupä ce domnisl un an, si s'au asezat PAtru

5 Voda la domniia täräi.laid Roman Vodä au näzuit la craiul lesascu, Cazimiriu,

Ark- primare.

Aicea am socotit sd ne Intoarcem putin iar innapoi

Dupl peirea lui craiu Vladislav la Varna, mare jele s'au fäcut inlo toatä cräiia lesasca de peirea craiului lor; i intAlegAnd cA Ungurii

s'au ales craiu pe Ladislav, fiC'orul lui Arbeit Voiceh, 6'au fostu craiumai nainte de Vladislav, eau petit la Varna, fiind Ladislav copil numaide 5 ani, strânsu-s'au i Lesii al doile an dupa peirea craiului lor; cadnu crezusä indatä pentru perirea craiului, viindu-le vesti intealt chip.

15 Iarä pe urmä' intAlegAnd Lesii cä Ungurii s'au pus craiu, cum s'au po-menit mai sus, pre Ladislav, atunce i Lesii s'au strânsu la cetate la

Ungureasck de nevoia varu-sau, lui Roman Vocla, n'au facut zabava, cicurandI vreme agutorandu-1 Ioan Huniad, vestit pe acele vremiocarmuitori Tarai Ungure5ti, au venit cu oaste ungureasca ci au impins pe

20 varu-sau, Roman VodA, din tara, dupa ce domnise un an, ci s'au a5azat PatruVoda la doinnia tarai.

Tara Roman Voila au nazuit la craiul le5esc, Cazimir, fiMd vAr primarecraiului 1e5asc.

aicea socotim sel ne intoarcem pulin innapoi

25 Dupa perirea lui Vladislav al treilea, crai lecasc 5i unguresc, la Varna, cums'au pomenit mai sus, mare jale s'au facut In toata craiia le5asca de perireacraiului lor; i intelegand ca Ungurii 5'au ales craiu pe Ladislav, feCorul luiAlbert Voiceh, ce fusese craiu unguresc mai nainte de Vladislav, craiul le-cesc, care au petit la Varna, fiMd copil Ladislav de 5 ani, s'au strins si Lesii

30 la 23 a lui Aprilie pe calindariul lor, al doilea an dui:4 perirea lui craiu Vladis-lay. CAci nu crezuse indatà de perirea craiului, viindu-le vesti imealt chip,cum 1-ar fi luat in robie Turcii. Unii zicea cA iaste dus in Tarigrad, altii la Ve-netiia, altii la alte locuri. IarA pe urinä intelegând ca Ungurii s'au pus si craiu,cum s'au zis mai sus pe Ladislav, atuncea si Lesii s'au strâns la cetate la

77V

www.digibuc.ro

DOMNHA LUI ROMAN VODA 225

1445 Siragi in anul dela Hristos 1445. Acolo au socotit; din svatul lui Zbi-gnev cardenalului, au ales craiu pre Cazimiriu, al doile fiCorul lui Vla-dislav Iaghelo, craiul le§äscu, si 1-au coronit in Crack' in **

Iarà Roman Vodk dupa ce au näzuit la Cazimir craiu §i arätandu-istrambItatea despre vgru-säu, atru Vodk i-au elspunsu, cá, dupà cesä va pogori in Tara Rusasck II va da räspunsu. Iark pogorindu-säcraiul spre Tara Rusasck si la Liov e§it-au innaintea craiului muma luiRoman Vodk mätusea craiului, avand cu sine 200 de Moldoveni, agiu-toriu fiiu-säu, lui Roman Vodä. Gdtisä craiul catäva oaste inteagutorlui Roman Vodä, sä margä asupra lui Pätru Vodk ce, dacà au intäles

1445 Siragi, in anul dela Hristos 1445. Acolo au sfatuit din socoteala lui ZbignevCardinalului, ca sA aleagg craiu pre Cazimir cneazul Litvei, fratele lui Vladislavcraiul lesesc si unguresc, perk la Varna, si indatä au trimis soli la Litfa, slpofteascg pe Cazimir Cneazul la crAiia lesascA, la sAimul la Petricov. Iarg Cazi-mir au pornit pre solii lesesti cu rAspuns indoit, zicAnd: cl el insus pentru jaleafrAtine-slu, lui Vladislav Craiului, nu poate sA meargA la slimul dela Petricov.Ci au trimis solii sgi pre Rafivil, pre Cherzgal si pre Pala, in luna lui Septernvrie.lark neplAcAnd Lesilor rgspunsul lui Cazirnir, de iznoavä au trimis la Cazimiropt boiari de sfat, sA-1 aducl cu tot deadinsul la crgie pe Cazimir; si, de n'arpriirni, sau ar mai lungi cu voroavele, sg-i spue solii cg-s vor cerca alt craiu. CiCazimir tot sta indoit, cA si boiarii Litfei nu era bucurosi sg-i lase Cazimir, cAci1-au cunoscut orn IndrAznet la lucrurile rAzboaelor. Iar muma lui Cazimir IIsfAtuia ca pre un feéor sà asculte sfatul cel mai de folos; ci tot asa au rgspunsCazimir solilor lesgsti, sl astepte cu sAimul dela Petricov, 'Ara sA va mai sfä-tui cu boiarii Litfei. Strins-au slim Cazimir Craiul, cneazul, la Vilna

1446 in Litfa in anii dela Hristos 1446, in luna lui Ghenarie. Acolo s'au strinsLida toatA si au räspuns Lesilor sä mai astepte cu alesul craiului nou;cg, intealt chip de vor vrea sä facl Lesii, sg. vor scula cu toatI putereaasupra bor. Ci au autat Lesilor si de nevoe a astepta. Si asa, pentru säscuram voroava, au ales pe Cazimir, al doilea feéor a lui Iaghello, craiullesesc, coronit in Craclu.

Iarl Roman VoclA, dui:4 ce au nAzuit la craiul lesesc Cazimir si arätänd 178r strAmbgtatea despre väru-sgu, Pátru Vodg, i-au rgspuns, curn, dupà ce sA va po-

gori in Tara RusascA, ii va da rAspunsul lui Roman Vodg. Si asa, pogorindu-seCazimir Craiul spre pArtile rusesti si la Liov, au esit innaintea craiului mumalui Roman Voc11, mAtusa lui craiu, avand cu sine 200 de Moldoveni, agiuto-riu fiiu-sgu, lui Roman VociA, asupra lui PAtruVodg. GAtise craiul Cazimir cg-teva osti intru agrutoriul lui Roman Vodg, sA meargA asupra vgru-sgu, lui PAtruVodg, ci, dupg ce au inteles

r5

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

zz6 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

craiul ck au murit Roman Vodà, oträvit de väru-slu, Pätru Vodà, s'aupogorit craiul la Camenità; I era cu craiul voevoziile : Primislii, a Lio-vului, a Helmului 0 a Podoliei. Si viind craiul la Camenità, indatä autrimis soli la Pätru Vodä sà margä innaintea craiului, sä faa giurämäntu

5 - scriu cronicarii lesästi 0 sä-i dea pre Mihail Cneaz, fiCorul luiJicmontu, cneazul de Lítva.

ha Pátru Vodá, vázindu-sä mintuit de nepriiatinul säu, RomanVodà, au räspunsu solilor crle§ti: pentru giurämäntu iaste gata aicea0 innaintea lui craiu sä margä nu s'au apärat, numai sä nu fie chemat

lo cu vreun viclepg ; iará, pre Mihailo sä-1 dea, nu i sä cade pre cela ceau näzuit la dânsu, ca sä nul piarzA credinta, nice craiului socotesteeft* nu-i va fi cu cinste; lark' den %ark' 'A va goni, precum au 0 facut; pesteputinä vreme I-au gonit Pätru Vodl den taxi ; care au märsu la Thar0 multa pagubI au fäcut Le0lor in Podoliia.

15 Asijdirea la anul dela Hristos 1449, acel Mihailo, impreunändu-s1cu Tätarái, au lovit in tam Sibirului 0 au luat Starodubol, Novogrodul0 alte multe cetäti rusästi. Acestu Mihailo, fiCorul lui Jicmontu,

ca. Roman VodI au murit otravit de varu-sau, Patru Voda, s'au pogoritcraiul la Camenite. Era cu craiul voevoziile: Primisliia, Liovului, a Helmului

20 si a Podoliei. Si, viind craiul Cazimir la Camenita, indata au trimis solli saila Patru Vodä, pe Ozdrozov voevodul Tarn Rusesti si pe Conetpolskiicastalanul Sandomirului si starostele de Premislea, O. mearga singur PatruVoda innaintea craiului, sa faca juramant scriu cronicarele [sic] lesasti sisa-i dea pre cneazul Mihail, feCorul lui Jicmont, cneazul de Litfa.

25 Iar Patru Voda, vazandu-se 0 mantuit de nepriiatenul sal, Roman Voda,au raspuns solilor lesesti: cat pentru juramant, iaste gata aicea si innaintea luicraiu sa marga, nu s'au aparat; numai sà nu fie chiemat cu vreun viclesug. Iarpre Mihail sa-1 dea, nu i O. cade pre acel ce au nazuit la dansul, ca O. nu-sipiarza credinta, nici craiului socoteste cà nu-i va fi cu cinste; iar din tall il

30 va goni, precum au 0 fäcut; peste putine vreme 1-au gonit pre Mihailo Pa-tni Vodä din Tara, care au mers la Tatar, la hanul Cramului, si mare pagubaau facut Lesilor in Podolia.

Asijderea, pre urma, la anul 1449, cu aceiasi Mari, acel Mihailo impreu-nandu-se, au lovit Tara Sibirului si au luat Starobudul, N9vrogrodul si alte

35 multe cetAti ruse§ti. Si aicea, de vreme a am pomenit de acel Mihailo, am soco-tit sä insämnäm pricina fugirii lui din Tara Lesasca, spre aceste parti.

Acest Mihailo, feCorul lui Jicmont,

6rf

1449

1449

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ROM 'IN VODA 227

cneazului de Litva, dupl peirea lui craiu Vladislav la Varna, §i el nedej-duia a va apuca calia lqascl. Iaa, dupl ce satu Cazimiriu craiu, elau vinit la craiul §i s'au rugat de cneziia tätâne-säu, lui Jicmontu, laLitva. Ce, väzind Mihailo cà nemic nu isprävqte, cunosand pe craiulcu urä asupra sa, au fugit den Litva la Mazoviia, la socru-slu, apoi 5

la Prusi, apoi la Smolensca §i, ne_putandu-sä mistui, au vinit pen TaraUnguriascá in Moldova, la Pâtru Vodä.

Cazimiriu, craiul leOscu, dupá acea solie, gabindu-sä sä margain Litva pentru seimul Novogrodului, luand veste de Pätru Vodà cávine la Hotin sl facA guamantu sângur lui craiu Cazimiriu, au trimis locraiul patru boiari de ai sli la Hotin, la Pâtru Vodl, iarä craiul au purcesla Litva, neateptandu vinirea solilor säi. ha Pätru Vodà au guratinnainte solilor lesIsti impreunä cu boiarii gi, cum vor fi cu priinalui craiu.

62r ha incI fiind craiul la Camenia, sA fie vinit sol dela hanul I Cra- 15

mului la craiul, indemnfind pre craiul asupra lui Pätru Vodà. Iarl cuce aspunsu VI va fi intorsu pre acel sol aarlscu, nu scriu istoriciilenti, numai insämniazä cä pe tainä l-au pornit.

cneazului Litvei, dupa perirea lui Vladislav, craiul le§esc, la Varna, §i

el nlajduia cà va apuca crAiia le§asa. Iarl dupa ce au satut Cazimir, 20

pe acea vreme, rugindu-se craiului de cneziia tätâne-sAu la Litfa, I

78v ci, vlzAnd Mihailo cl nimic nu isprAve§te §i cunoscând pe craiul cuurà asupra lui, au fugit din Litfa la Mazovia, la socru-slu, tatIl mueriisale, §i de acolo la Prusi ; ci 4i acolo vAzind a nu va putea träi, s'au dusla Smolensca, §i de acolo pen Tara Ungureascä, au venit la Pâtru Vodä, 25

in Moldova.Cazimir, craiul le§esc, dupa acea solie, grabindu-se sä meargâ. in Litfa,

pentruca A apropiia vremea sAimului Nevrogrodului, luund veste de PâtruVoda ca vine la Hotin sà faca jurâmint singur lui craiu, Cazimir Craiul au tri-mis patru soli la Pâtru Vodä, la Hotin, iar craiul, nea§teptând venirea solilor sosli, au purces la Litva scrie Cromver cartea XXII . Iara Pátru Voda aujurat innaintea solilor le§e§ti impreuna cu toti boiarii târai, cum vor fi cupriinta lui craiu.

lark incI fiind craiul la Camenitä, sl fie venit sol dela hanul Crâmului, lacraiul Cazimir, indemnând pe craiul asupra lui Pâtru Vodä. Iar, cu ce räspuns 35

il va fi intors craiul pre acel sol tlarAsc, nu scriu istoricii le§Auti, numai insern-neazA zicând cI pe taina l-au pornit.

15"

www.digibuc.ro


Scrie letopisatul tärai, ca. acest Patru Voda sa fie dat cetatea ChilieiUngurilor; iara pentru ce au dat-o nu insamniaza; nice cronicarii le-.§asti nemic de a6asta nu scriu.

Bine Inca nu agunsu craiul in Litva, iara Tatarai au intrat in Tara5 Lesasca la Podoliia, de au ars-o si au prädat; ce la intorsu, zic, CI i-au

lovit la stramtori Theodor Buceatchii staroste si au scos tot plianul.In anul dela Hristos 144 Than Huniad, otarmuitoriul Thai Un- 1448

guresti, dupa ce au perit Vladislav craiu la Varna, au purces cu ostiasupra Turcilor; ce, den viclesugul lui Gheorghie Dispot, domnul sir-

io bascu, fiind incungurat Huniiad de Turci in câmpii Merulii, la mar-ginea Bolgarilor, au pierdut Huniiad razboiul si au perk crestini optumii; si fugind Huniad, l-au prinsu Gheorghie Dispotul si au cautatlui Huniad a pune zalog la acel Gheorghie Dispot pe Vladislav, fiiu-sau cel mai mare, Oa i-au trimis pretul rascumpärarii.

15 Tara Patru Vodä, dupa ce au dat cetatea Chiliei Ungurilor, cum scrieletopiatul tarai noastre, au mai domnit un an §i au murit; iara catiani au domnit peste tot nu scrie.

Acest Pátru Vodl sA fie dat Chilia cetatea Ungurilor, scrie letopisetul mol-dovenesc, iarä cronicarii lenti de gasta nimic nu insemneazI, pentru ce sl

20 fie dat PAtru Vodä acea cetate Ungurilor, ap departe de ei fiMd.Iarl Cazimir, craiul lqesc, bine n'au sosit In Litva, iar Tharäi au intrat

la Podoliia de au ars §i au pradat; ci la tutors, la strfirntori, i-au lovit TheodorButaschi, starostea Podoliei, §i au scos multi robi.

In anii dela Hristos 1448, Ioann Huniad, ocirmuitoriul Tarai Ungure§ti,25 dupa ce au pierdut razboiul la Varna, unde au perk Vladislav, cum s'au po-

menit, de iznoava inteacesta§ an au purces cu o§ti asupra Turcilor; ci, dinvicle§ugul lui Gheorghie, despotul sarbesc, fiind incungiurat Huniiad de Sul-tan Murat, imparatul turcesc, in câmpii Merulii, la marginile Bolgarilor, aupierdut Huniad rlzboiul, perind 8000 de crqtini; §i fugind Huniad, l-au prins

30 Gheorghie Despotul §i au clutat lui Huniiad a pune Wog la Gheorghie Des-potul pre Vladislav, fiiul sAu cel mai mare, pang au trimis prettil slu de räs-cumpärare. 1

Iarl PAtru Vodà, dupa ce au dat cetatea Chiliei Ungurilor, cum scriuune letopisete moldovene§ti, au domnit un an, iara peste tot at au domnit nu

35 scriu, au murit.

7: In anul dela zfidirea lunili 6958 C.

1448

79r

www.digibuc.ro

DOMNIIA LU1 BOGDAN VODA 229

Dupä moartea lui Pätru Vodl, au stätut domnu un Stefan Vodà 0 audomnit un an, precum scriu une letopigtä a noastre, 0 au murit.Apoi au domnit Ciubär Vodä doal luni. Scriu dentr'un letopisätlätinesc sl fie adaos aceste domnii, ce eu in letopisätäle lep0i nuaflu; ce cum le-au fostu scurta domniia, aa li-i scurta 0 pome-nirea bor.

lira dupä acei domni, s'au rädicat domnu Bogdan Vodä, flan-du-sä fiCor lui Alexandru Vodà celui Bun; ce, precum scrie Stricovschiiin cartea istorii sale XL, zaC. II, n'au fostu ffeor cu cununie lui Ale-xandru Vodä. Acestu Bogdan r5-da s'au lovit cu Alexandru Vodä la

62v TäMäseni, mai sus de Roman, 0 dupä multà nevointä I au biruit Bog-dan Vodà pre Alexandru Vodä. Inteacel räzboiu au perit Onciul Logo-flt 0 Coste 0 Andronic 0 altii multi 0 au apucat Bogdan Vodá domniiaWE.

Dupà moartea lui PAtru VodA, au stAtut domn un Stefan VodA si au domnitun an, precum scriu letopisetele moldovenesti, si au murit. IarA dupa acelStefan VodA, sA fie domnit unul, anume CiubAr VodA, 2 luni. Scriu dintr'unletopiset letinesc sl fie adaos aceste doao domnii, ci eu nicAiri n'am dat inletopisetele lesAsti; ci, cum le-au fost scurtatA domniia, asa le-i scurtA si pome-nirea de dânsii.

1462 In anul dela Hristos 1462, semne de mirat s'au fAcut, vIzindu-se pe ceriudupa apusul soarelui cruce cu sabie zmultA intre rAsArit si hare apus.

Domniia lui Bogdan Vodd' ce sd numiia lab,. lui Alixandru Vodd.

CAP XXII

Iarg, dupa moartea lui PAtru VodA si acelor doi domnisori Stefan 0 Ciublr,au stätut la domniia tarai Bogdan VodA, facându-se fee'or lui Alixandru Vod5.celui Milli; ci precum scrie Stricovschii la cartea istoriei sale XL, zaCalo II,n'au fost fee'or cu cununie lui Alixandru VodA acest Bogdan. Iarl acestBogdan VodA s'au lovit cu Alixandru VodA, Aprilie 22 Aim, la TAmA-seni, aproape de orasul Romanul, si dupa multa nevointA, au biruitBogdan VocIA pe Alixandru VodA. Si inteacest rAzboi au perit si OnciulLogofatul si Costea si Andronic si altii multi si au apucat Bogdan Vocilscaunul tarai.

3: un Ciubir... C. 5-6: voroava C.

5

10

15

20

25

30

www.digibuc.ro


Iarä Alexandru Vodà au fugit in Tara LesascI si au cersut agiutordela craiul k:Oscu; si au trimis craiul pre Ioan Siniavschii cu Tara Ru-sascI si cu Podoliia si au impinsu pre Bogdan Vodä si au apucatHotinul si Niamtul si SuCava si s'au asezat Alexandru Voda la

5 scaon.Iarä Bogdan Vodä fdrà zAbavl, intalegand a s'au intorsu Siniavschii

in Tara Lesascl, adunand oameni de pe unde au putut, si cu multànevointä au scos pre Alexandru Vodl den domnie si den tail si auapucat domniia Bogdan Vodä.

10 Mers-au Alexandru Vodä iarl la craiul lesascu de s'au jeluit; sistand craiul multà vreme la svat la ce cale ari putea pune tam, aflan-du-sä atatea amestecäturi inteinsa, o samä de svetnici zicea: de iastevoia lui craiu sä ia toatä Tara Moldovei supt stäpaniia sa, sä scoatädomnii denteinsa si sà facä tinuturi, sl pue oamenii säi gudet, iarl lui

15 Alexandru Vodä sä-i dea vreun olat in Tara Lesasck sä-i fie pentrutraiul säu. lark' altor svetnici s'au pärut acest sfat foarte cu greu si pri-mejdios intre un narod nesuferitoriu de stäpani streini; si &tea' acestea,

Iara. Alexandru Voda au fugit in Tara Lesasca si au poftit agiutoriu delacraiul; si au trimis craiul pre Ioan Sinevschie cu Tara Ruseasca si cu Podoliia

20 si au impins pe Bogdan Voda si au apucat Hotinul, Neamtul si Sudava si s'auasazat Alixandru Voda la scaun. Eu nu aflu A. fie fost Bogdan Voda, fee'or luiAlixandru Voda, ci celui batran Alexandru Voda, insa nu cu cununie, precumscriu cronicarii I lesesti, sa iai aminte pre urma.

Iara. Bogdan Voda fail zabava, auzind cà s'au intors Ioan Sinevschii in25 Tara Lesasca, adunand oameni de pretutinderea si dupa multä nevointa, au

scos pre Alixandru Vodä den domnie si din tail si au apucat domniia BogdanVoda.

Ci Alexandru Voda, dupa ce s'au intors in Tara Lesasca, de iznoavä aufacut jalba la craiul Cazimir. Statut-au craiul de aéasta multa vreme la sfat

30 la ce cale ar pune Tara, aflandu-se atata amestecaturi inteinsa. 0 seama desfetnici sfatuia de zicea: de iaste voia lui craiu sa ia toata. tara Moldovei suptstäpinirea sa, sa scoata domnii dinteinsa si sa o faca tinuturi, sà pue tudelelesale penteinsele, iar lui Alixandru Voda sa-i dea in Tara Lesasca vreun olatpentru traiul ski. Parutu-s'au altor sfetnici aCasta foarte cu greu lucru si pri-

35 mejdios intfun norod nesuferitor de stapanii striini; si caträ aèasta,

6: Ioan Siniavschii C.

79'

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI BOGDAN VODA. 23!

pentru legea vi pentru megievie aproape cu Turcii, carii sa. latisä Orain Dunäre, cu greu sa socotiia lucrurile. i zicea cà mai bine iaste säsä apere de dupa päretele altora, decat de dupa al ski, de un vrajmavca Turcul. Mai sanatos svat au aflat cestu de pe urma, ca, cu puterestreinä vi primejdie streina, mai lesne-i a sä mantui de vrajmavi. 5

indatä pe boiarii moldoveni, ce era cu Alexandru Voda in TaraLevasca aliasära pe Ozdrovoz, cu Conetpolschii, O. duca pe AlexandruVoda in scaunul Oral, carii au scos voevoziia rusascl vi avea vi Mol-doveni gloate mari. i, daca intrarä in Moldova trei ovti mari: Mol-dovenii cu domnu-sau un polc, cu Podolenii era Bu'eatchii, iara cu altä 10

63r oaste era Conetpolschii, trecut-au 1 Nistrul pre la cetatea Hotinului,ca era cetatea pre mama oamenilor lui Alexandru Voda.

Bogdan Voda era atunce la Lipovatu. Iar Levii, intälegand de BogdanVoda aproape, au trecut Prutul sa-i dea razboiu ; ce Bogdan Vodä, soco-tind cä nu le va putea sta improtiva, s'au tras la locuri stramte, pentru 15

sà invele pre Levi, vi zäbavind, sa-i flamanzasca. Avea i-au purtat denloc in loc para la apa Barladului; jar el tot Iinea padurile vi trimitea cuinväläciune, CA i-i voia sa .sä plece lui craiu vi, pana va vini Alexandru

pentru megiiavii aproape cu Turcii, carii acum luase supt stapanirea lor Bol-gariia vi tarmurile Durarii, cu greu sa socotiia lucrurile, vi zicea ca mai bine 20iaste O. se apere de dupa paretele altora, decat de dupa al sail. Mai sanatossfat au aflat ceste de pre urma; ca cu putere striina vi cu primejdie striina, maibine iaste a A apara vi a sa mantui de un vrajmav ca Turcul.

ava pe o seamA de boiari Moldoveni, ce A. afla pe acea vreme in TaraLe§ascA cu Alixandru Vodà, alesärä pe Ozdrovoz, Conetpolschii, sA dud. de 25iznoavg pre Alixandru Vodl in scaunul tarai, carii au scos voevozie ruseasa§i au avut §i din Moldoveni gloate mari. i deaca au intrat in Moldova treiqti mari: Moldovenii cu domn nou Alixandru Vodà un polcu, cu Podoleniiera BuCalschii, iar pe alta oaste era Conetpolschii, care oaste au trecut Nistrulla Hotin supt cetate, cà era cetatea pre mainile oamenilor lui Alixandru Vodl. 30

Iara Bogdan Voda era atunce la Lipovat. Levii, deaca au inteles de el, auvrut sa treaca Prutul, sa-i Bea razboiu, ci Bogdan Voda, socotindu-se ca nu leva putea sta impotrivä, s'au dus la strimtori, pentru sA tragI pre Le0 la strim-tori, §i zabovind, sä-i flAmanzeasc.I. Ap i-au purtat din kc in loc pinà la apa

8or BArladului, iar el tot tinea pädurile §i. trimitea cu inçAlAciune I cumu-i e voia 35sa se piece lui craiu, vi 'Ana va veni Alixandru

io: domnul lor C.

www.digibuc.ro


Vodä la varstä, a era atunce de 15 ani, sä tie Bogdan VocIA scaonultärli, fägAduindu-sä, precum märturiseste Dlugos, istoricul lesäsc, siMehovie, 70.000 galbeni de aur turcesti, iarà, cum scrie Vapouschii 7003de galbeni turcesti sä dea craiului pre an, si alte daruri multe fägAduia,

5 numai sä-1 apere craiul de Turci.Crezind Lesii aceste cuvinte a lui Bogdan Vodà, au läsat sä fie pre

inglduinta lui si s'au intorsu Lesii cu wile spre tam bor. lark' BogdanVodä sà ascutiia sä-i poatà \Ina undeva. Ce simtind Lesii den oameniilui Alexandru Vodä, cI le zicea sä nu sä incriaz5. lui Bogdan Vocil, ce

lo sä si päzaseä. Ce Lesii, fiindu mai mult cuprinsi de insälgunea luiBogdan Vodl, cum sä sl pAzascA, cä era si simeti Lesii, panä au fugit siun diiac a lui Bogdan Vodä la oastea lesasck de le-au spus sä sä plzasca.

Atunce boiarii lui Alexandru Vodl sfätuia 01 incungure pädurea säscape de mestersugul lui Bogdan Vodà, cl in pädure supusesä Bogdan

15 Vodä oaste. Ce Lesii n'au ascultat, ce au intrat pen pädure sä triacäsi s'au trimis caräle innainte cu parcälabul de Hotin si cu dânsul totiMoldovenii si Podolenii.

Deci, candu era la mijlocul pädurii, fäcut-au nävalà oastea lui BogdanVodä la caräle Lesilor; si apIrandu-sä Lesii si Moldovenii ce era cu caräle,

20 Vodl mai la vIrstä, cà era atunce de 15 ani, sg. tie BogdanVodl scaunul tArli,flgAduindu-se, precum märturise§te Dlugo§, istoricul le§esc, §i Mihovie, 70.000ughi turce§ti, iarl cum scrie Vapomschie roo ughi turce§ti sI dea craiului pean, si alte daruri multe fAgAduia, numai craiul sl-1 apere de Turci.

Crezand Le§ii aceste cuvinte a lui Bogdan Vodà, au läsat sA fie pe ing5.-25 duMta lui si s'au intors wile spre tara bor. Iar Bogdan Vodl O. ascutiia sl-i

poatà Om undeva. Ci, simtind Le§ii din oamenii lui Alixandru Vodá a lezisese O. nu sA increze Le§ii lui Bogdan Vodä, ci sà sl plzeasa ci Le§ii fiindmai mult cuprin§i de inselkiunea lui Bogdan Voclä, pinä ce au fugit un diiaca lui Bogdan Vodà la oastea 1e§a§c6, de le-au spus.

30 Atuncea boiarii lui Alixandru Vodä sfätuia sl incungere pädurea, sà hall-duiasa de me§ter§ugul lui Bogdan Vodá, a in pädure supusese Bogdan Vodäoaste. Ci Le§ii, fiind dirji, n'au vrut sl asculte, ci au intrat O. treacà pren pä-dure §i §'au trimis innainte carlle cu paralabul de Hotin, §i cu dinsul totiMoldovenii si Podolenii.

35 Deci, cand era la mijlocul pädurii, au flcut nävalä oastea lui Bögdan Vodàla caräle Lesilor; ci, apärändu-se Lesii,

13: sii sfituia C. 15: in plidure C.

www.digibuc.ro


abiia au scApat cu multà pagubl si perire. Iará, când vru sä intre siceialaltà oaste lesascä, atunce s'au ivit si Bogdan Vodà cu toatä oastea,cu multe stiaguri si buCume, si färä cAlärime, pedestrime multä.

63v Väzind asea Lesii, s'au I tocmit de räzboiu si au bAgat in mijloc peAlexandru Vodl; si s'au bätut de mainte de apusul soarelui, panäce au innoptat, perind de imbe pärtile, pang s'au inglotit pedestrimea,care au fAcut la stramtori multä moarte in Lesi, täind cu coasäle vinelecailor. Unde si hatmanii Lesilor, vrand sä imbärbätez1 pe ai ski, s'aupus 0 ei capetele, ales PAtru Ozdrovoz si Neculaiu Porava si MihalBu6atchii. i era izbanda la Bogdan Voda, de nu ar fi dat agutoriu Mol-dovenii lui Alexandru Vodà, carii trecusä peste pädure cu Podolenii,ce-i trimisesä cu caräle. Aciia s'au intorsu de au imbärbätat pe cei pie-ritori si au infrântu pe oastea lui Bogdan Vodá de au dat dos si auimplut pädurea. *i au rämas izbfinda la Lesi. Multi Lesi au perit inteacelräzboiu : Nievoerschie, Bienscovschii, Davidovschii si altii multi ca acestea.

Iar5.Alexandru Voda, cunoscând cä nu 01 va aseza la domnie, cá pe vräj-masul säu, Bogdan Vodä, mäcar cä-1 infransese atunce, iará niceo pagulA

abiia au sapat cu multà pagubà si perire. Deci vrind si ceia oaste lesasa säintre, atunce s'au ivit Bogdan Vodà cu toatà oastea, cu multe steaguri sibuciume si Pail cllärime, pedestrime multá.

VIzind aCasta Lesii, s'au tocmit de rlzboi si au bagat in mijloc pre Alixan-dru Voda; si s'au intâmplat acest rizboi a sasea zi dupa ce acuse pace la Crasna;si s'au bätut mai innainte de apusul soarelui pkia ce au innoptat, perind deamindoao partile, pkià s'au inglotit pedestrimea, care au fâcut la strâmtorimultà moarte in Levi, täindu-i cu coasele vinele cailor. Unde si hatmanii Le-silor vrea sa imbArbäteze pre ai sk, s'au pus si ei capetele ales : Pâtru Osdrovi§si Nicolai Porava si Mihai BuCatschii. *i era izbânda la Bogdan Vodá, de nu arfi dat agutoriu Moldovenii lui Alixandru Vodà, cafii trecuse padurea cu Podo-lenii ce-i trimisese cu carge. Aceia s'au intors innapoi de au dat inimA celor

8ov peritori I si au infrânt pre oastea lui Bogdan Vodá si au dat dosul a fugi siau umplut padurile. *i asa, cu vitejiia Moldovenilor, au ramas izbAnda la Lesi,cei ce pierduse räzboiul. Multi Lesi au perit in rlzboiul acela: Nievoerschie,Biesovschie, Davidovschii si altii multi ca acestea.

Iarl Alixandru Vodà, cunoscind a nu sl va putea aseza la domnie, cl pre vràj-masul ski, Bogdan Vodk rracar cl-1 infrinsese inteacea datk jail nicio pagubá

ir: peste Dunäre C. 12-13: pietori A. 32: alesi B §i B1.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


nu-i fAcusA. CA Bogdan Vodä cu oamenii sli, cumul era deprinsi a tineapAdurile, de sA i rAschirasA, indatA s'au strânsu i s'au bulucit sl lovascA preLesi, slAbiti de tot. Ce, intälegand Lesii impreunl cu AlexandruVociA, temându-sä sà nu-i lovascA fArA veste, n'au mai asteptat, ce s'au

5 bulucit cu Alexandru Vodà i s'au tras de grabA spre Tara Lesasa. Insä nuau .lAsat Lesii trupurili hatmanilor sAi, ce pe PAtru Ozdrovoz ducandu-1la Liov, hau ingropat acolo; i acolo in Liov, frate-sAu, episcopul Iio-vului, de jelea frAtine-sAu, dupà ce ingropat, au murit i el.

Scrie Cromver la cartea sa XXII, cA, dupl aèastä bAtae a Lesilor cu10 Bogdan Vodg, intAlegand Tharli de perirea Lesifor in Moldova, curund

au intrat in Podoliia de au prAdat si Tara RusascA, p Ana la Grodec, maisus de Liov, i pgril in marginea Tarai BAlzii.

Scrie Cromver cä, dupl ce au sosit Alexandru Vodg. in Tara Le-suck au mArsu la craiul impreunà cu muml-sa, doamna

15 la Sambor, cA acolo vinisI craiul de dupà sglimul den Litva. Rugatu-s'aucraiului de agutoriu lui Alexandru dea improtiva

nu-i facuse, ca Bogdan Vodi cu oamenii sài, cumul era invatati a tinepadurile, macar el sà raschirase din razboi prin päduri, n'au pierdutnadejdea, ci de iznoavg s'au strgns i s'au täbärit sA loveasca. pre Lesi ca-i stiia

20 slabiti de tot. De gasta intelegand Lesii impreunä cu Alixandru Voda, va-zandu-se slabiti de tot akutoriul, macar el deodata infransese pe Bogdan Voda,iarä al doilea rand nu era nadejde, stiind cA lui Bogdan Vodä putina pagubain oaste Ii facuse, iara din oastea lesasca multi perise. Vazand ca nu le slujastenorocul, nu s'au apucat de scaun, nici au asteptat al doilea razboi, temandu-se

25 sA nu-i loveascI färä veste Bogdan VodA, cu oaste tocrnitä i sI nu petreacämai rAu cleat intgi; bulucindu-se cu Alixandru Vodg cu totii s'au tras degrabg spre Tara Lesascg. Insg. Lesii n'au lgsat trupurile hatmanilor sg.i, ci pePAtru Ozdrovis ducandu-1 la Liov, hau ingropat in Liov. Frate-sgu, arhiepi-scopul Liovului, de jalea frAtine-sgu, dui:a astrucarea frAtine-sau, au murit.

30 Era pe acea vreme acel episcop vestit orn pentru invAtAtura.Scrie Cromver la cartea sa XXII, cA dupg acea bgtae a Lesilor de Bogdan

Vodg, curindA vreme, intelegAnd TAtargi de perirea Lesilor in Moldova, auintrat in Podolia de au prAdat si Tara Ruseasa, pang la un targsor, anumeGrodec, mai sus de Liov i pAng la marginile Tgrai Belzii.

35 Dupg ce au sosit Alixandru Vodg. in Tara Lesascg scrie Crgmver deiznoavg impreung cu mumg-sa, doarnna Manila, s'au dus la Cazirnir Craiul,pre carele aflat la Simbor, venit dela sgimul Litfei, rugindu-se craiuluide agutoriu fe6orului sgu, lui Alixandru Voda, impotriva

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI BOGDAN VODA 235

64* lui Bogdan Vodá. Ce, pentru sä sä mantuiascI I craiul de acea doamná,au räspunsu cl la säimul viitoriu a socoti.

Iarä Bogdan Vodk väzindu-s1 curatit de Alexandru Vodä, s'au asezatin domnie. i dui)/ doi ani a domniei sale scrie cronicariul lesäscu aunul de ciia ce era cu Alexandru Vodk anume Pätru, fdor nu cu cununie 5

lui Alexandru Vodá celui Bäträn, vázindu cl craiul lesäscu gäteazä oaste,indemnat de Alexandru Vodk asupra lui Bogdan Vodk intrat-au in taráacel Ntru färä veste si afl And pe Bogdan Vodá bat, l-au omorit. *i cu vide-sug despre Alexandru Vodk au apucat scaonul taräi si au pus gänd cum ariputea sä omoarl si pe Alexandru Vodä. Asea scrie Cromver istoricul. Iarà loletopisätul nostru scrie cl, dupä ce au domnit Bogdan Vodä 2 ani, au vinitfärä veste atru Vodá Aron si au aflat pre Bogdan Vodä la sat, la Räuseni,den gos de SuCava, si l-au lovit vineri, in rävärsatul zorilor, Octomvrie16; si acolo i-au táiat capul lui Bogdan Vodl si au statut domnu Pätru

1455 Vodä Aron in anii dela Hristos 1455, iara dela zidirea lumii 6963. 15

lui Bogdan Vodä. Ci craiul, pentru sA se mintuiasa acea datà de aceadoamnä Mariia, au dat aspunsul, cum la säimul viitor va socoti craiul. I

Sir Iará Bogdan Vodl, vlzindu-se curltit de vräjma§ii sli, s'au asAzat la scaun.*i dupa doi ani ai domniei sale scrie cronicariul lesäsc precum unul dincei ce era cu Alexandru Vodk anume Pätru, fdor dupa gard a lui Alexandru 20Vodä. Bätranul, väzind el craiul lesesc Cazimir glteazI osti asupra lui Bog-dan Vodk fiMd indemnat si. de Alexandru Vodk intrat-au acel PAtru, ailveste, fAcindu-se fdor de domn, precum s'au zis mai sus, au aflat pe BogdanVodà bat si l-au omorit. i cu viclesug despre Alixandru Vodà au apucat scau-nul tIrai, §i indatá acest Pg.tru Vodá au pus gaud cum ar putea cu vicle§ug sA 25

omoarà pre Alixandru Vodà.A6astä poveste scrie si Cromver, cronicariul lesesc. hi-A letopisetul moldo-

venesc scrie, precum ck dupa ce au domnit Bogdan Vodá doi ani, au venitarl veste PAtru Voda, ce l-au poreclit Aron Vodk si au aflat pe Bogdan Vodàla sat la Räuseni din gos, si l-au lovit vineri Octomvrie 16 zile, in värsatul sozorilor si acolo i-au täiat capul lui Bogdan Vodà. Apoi au stätut la domnie

1451 Pätru Vodà Aron, fiind anii dela Hristos 1451, iarà dela facerea lumii 6959.

15: corectat cu cerneall mai nouä din 1451; 145x C. 20 : a lui apoi Alexandru..,.B §i B1.

Pentru acest capitol a utilizat izvoarele: G r. Ur ec he si Simion Da s cfilu 1,o. c., pp. 21-23-27; Bonfinius, 337, 338, 339, 341, 342 §i Cromer, 1. c., P.337, 338, 339, 340 siStrjkowski, Carte 20 zac. 21, P. 584.

www.digibuc.ro

Domniia lui Pdtru Vodd AronCAP XIX

Alexandru Vodk väzindu-sa arnägit de Patru Vodl Aron, ce safäcea fiCor lui Alexandru Vodk scrie Cromver in carte XXII, ca iar

5 sa fie luat agutor dela craiul lesascu asupra lui Paltru Vodä si 1-au asezatin domniia laräi. Iara letopisatul tarai noastre scrie ca au vinit AlexandruVodk tatäl lui Bogdan Vodk cu oaste asupra lui Patru Vodä Aron si auavut razboiu la Movile; ce nenalrocirea lui Alexandru Vodk nice aicea nui-au slujit sa izbandiasck el au biruit Pätru Voda pre Alexandru Vodk

10 si vazindu ca au pierdut razboiul, au fugit Alexandru Vodä la CetateaAlba, si acolo s'au sfarsit viata; iarä Pätru Voda au domnit 2 ani.

Domniia lui Pátru Vodd Aron care s'au intdmplat in anii dela Bristos 1451iard dela Adam 6963

CAP XXIII

451

15 Alexandru Voda, vazându-se amagit de Patru Voda, carele sa facuse feCorlui Alexandru Voda celui Batranscrie Cromver la cartea XXIIde iznoaväs'au rugat lui craiu Cazimir de i-au dat ajutoriu asupra lui Patru Voda, ce scriuletopisetele moldovenesti ca l-au poreclit Aron, si scriu cum ea de iznoavaostile lecasti sa fie asazat iar pe Alixandru Voda la scaunul tarai. Iara de raz-

20 boiul lui Alixandru Voda cu Patru Voda Aron nu scriu fail numai at ampomenit mai sus, iara alte letopisete moldovenecti scriu, el au venit AlixandruVoda, tatal lui Bogdan Voda, cu oaste asupra lui Patru Voda Aron si 1 au 81Y

avut razboi la Movila; ci nenorocirea lui Alixandru Voda, nici aicea nu i-auslujit O. izbandeasca, ca au biruit Patru Voda pe Alixandru Voda. lad. Ali-

25 xandru Voda, vazand ca au pierdut razboiul, au fugit la Cetatea Alba si acolos'au sfarsit si viata; iara Patru Voda au domnit doi ani.

x x : 0 viata C.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU VODA ARON 237

Numai, mg mir de acestu Alexandru Vodg, cg-1 mgrturisgscu leto-pisgOle cá au fostu tatà lui Bogdan Vodg. Nu stiu de unde au luatgasta, cg cronicarii lesästi mgrturisiscu cg Bogdan Vodg sä nu fiefostu cu cununie fie'or lui Alexandru Voclá celui Bgtrgn care de cgtva

64v ani murisg. I Iarg acest Alexandru Vodg, care au avut bgtae cu Bogdan 5

Vodg, nu i-au fost tatg, cg Alexandru Vodl au fostu fi6or lui Iliias Vodg,si era de 15 ani de varstg, and s'au bgtut cu Bogdan Vodg si-1 aduceaLesii sa-1 pue domn in scaonul tgrgi, si Bogdan Vodg era in virstg.Ce nu poCn adeveri de acest Alexandru Vodg, tatà lui Bogdan Vodg,cg nu-1 mgrturisgscu scriitorii moldovenesti, de unde au vinit acest ioAlexandru Vodg, de s'au bgtut cu Pgtru Vodä Aron; cg alt AlexandruVodä pre aceli vremi nu sg aftà scris in cronicele lesgsti, flea' de AlexandruVodg, fiCorul lui Iliias Vodg, ce au luat akutoriu dela Cazimir, craiullesgscu, ce-i era vgr primare, si, dupg ce 1-au scos Pltru Vodg den sarg,iar in Tara Lesascg au ngzuit. 15

Iarg pentru moartea lui Alexandru Vodg, scrie Dlugos Liah, cg.1-au oträvit Pgtru Vodg, care au stgtut domn tärgi; si iaste de crezut CAnu la Cetatea Albg au murit Alexandru Vodg, ce in Tara Lesascg, oträvit

Numai mult mA mir de acest Alixandru VodA, cl-1 marturisesc alte letopi-sete a au fost tata lui Bogdan Vodä. Nu §tiu de unde au luat a6asta, a croni- 20carii le§A§ti mArturisesc a Bogdan Vodá n'au fost cu cununie feenr lui Ale-xandru Vodà celui BAtan, care de cAtva ani murise. Iarà acest AlixandruVodA, care au avut bAtae cu Bogdan VodA nu i-au fost tatA, cl Alixandru VodIau fost fe6or lui Iliia§ VodA qi eia de 15 ani de varstA, and s'au bAtut cu Bog-dan VodA, §i-1 aducea Le§ii sA-I pue domn in scaunul Odd, §i Bogdan VodA 25era de vArstA. Ci nu poci adeveri de acest Alixandru VodA, tatAl lui BogdanVodA, a nu-1 mArturisesc scriitorii letopisetelor moldovene§ti, de unde au venitacest Alexandru Voda, de s'au batut cu PAtru VodA Aron; a alt AlixandruVodA pe acea vreme nu sA aflA in cronicile lenti scris, fAra de acest AlixandruVolk fe6or lui Ilia§ WA ce au luat akutoriu dela craiul Cazimir asupra lui 30Bogdan Vodg, si, dupg ce 1-au scos Patru VodA Aron din scaunul tArli preacest Alixandru WA feCor lui Iliia§ VodA, iara in Tara Le§asca au nbuit.

lara pentru moartea lui Alixandru Vodà, scrie un Dlugo§ Leah, a l-auotrAvit Pltru Voda, care au stAtut donm I.Ar Ai. IatA aicea, nu la Cetatea Albaau murit Alixandru VodI, ci in Tara Le§ascA otrAvit 35

5: au murit C. 33: iari dupi B §i B1.

www.digibuc.ro


de Pätru VodA; cA, de unde avea nädejde, acolo au näzuit la nevoia saAlexandru Vodä.

Pätru Vodä in cateva rAnduri, au trimis soli la craiul lesAscu, Cazi-miriu, sä-1 priimascA supt apArarea call sale, gurändu-i ea* va fi cu

5 priintä crAiei, ce deodatA, nu l-au priimit. IarA Cromver cronicariul,in cartea sa XXV scrie cä au cetit in Crack', in cAmara crAiascA, ase-zämänturile Moldovei, scrisà cu slovä sirbascA, CA in anul dela zidirealumii, dupl cum numArA beserica Räsäritului, 6963, Pätru Vodà, domnul 1455Moldovei, au facut gurAmAntu craiului pen nevointa lui Ozdrovoz,

lo voevodul Tär Ai RusAsti, si a toti boiarii svetnici, in care sA fägAduiastePätru VodA sä dea akutoriu craiului lesäscu, pre obiceiul vechiu a dom-nilor trecuti de mai 'ntAi de dânsu, la ostile cräesti. IarA maicii sale,Mariei, lasA-i tArgul Siretiului, cu ocolul lui, pang cand va face craiulintre dAnsii altu aseamfintu.

15 Aicea sä vede cA au fost PItru VodA i Alexandru Vodà fi6ori luiIliia Vodä, pe carele, cum scrie Dlugos, l-au otrAvit Pltru Vodà I acesta; 65r

zice cl acestu Pätru Vodä au fostu fiCor lui Iliia Vodä, frate cu Ale-xandru Vodä, pre care l-au otrAvit frate-gu, Pätru Vodä. CA si pre

de Pätru Vocla; i iaste de crezut ca, de unde avea radejde de domnie,20 acolo au tras la nevoia sa Alixandru Vocla, nu la Cetatea Alba.

Dupà aceia, in cAteva randuri au trimis Patru Voda soli la craiul lesesc,Cazimir, sA-1 priimeascA supt apararea crAiascA, giurAndu-i ca va fi craiului cupriinta, ci nu 1-au priimit craiul deodata. Iara Cromver, cronicariul lesesc, lacartea XXV scrie ca au citit in Cracau, in camara craiasca, asazamAnturile

25 Moldovei, serise cu slova sarbeascA, ca la anul dela zidirea lumii, cum numarabiserica Räsaritului 6963, iara dela Hristos 1455, Patru VocIA, domnul Moldovei, 1455au facut turamânt craiului prin nevointa lui Odrivoz, voevodul Tarai Ru-sasti, i toti boiarii sfetnici, in care sa fagAduiaste I Patru Voda sa dea attrtoriu 82rcraiului si craiei lesesti pre obiCaiul vechiu a dornnilor mai nainte trecuti

30 de clAnsul, la ostile crAesti; iarä maicii sale Mariei, lasa tArgul Siretului, cu oco-lul lui, pina and va face craiul intre ei alt asazamAnt.

Aicea vede-sa a au fost Para Vocla i Alixandru Voc IA, feCori lui IliasVocla, pre carele, cum scrie Dlugus, I-au otravit Patru Voda acesta; i scrie dezice ca acest PAtru Vocla au fost feCor lui I1iia Vocla, frate cu Alixandru Vocla,

35 pre carele I-au otravit frate-sau, Patru Voda. Ca si pre

13: Ii Iasi

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU VODA ARON 239

doamna Mariia o face cronicariul mumä lui Pätru Vodk i zice: i acestPltru Voda, den svatul boiarilor säi, inteaceas an, au trimis solii slila sultan Mehmet, impAratul turcesc, de au legat bir pre an galbeniz000, räspunzind Leii, cA nu pot da agiutoriu domnilor den Moldova,End invaluiti cu osti asupra Prusilor.

Inteacest an, au murit i Ioan Huniad, vestitul carmuitoriu TaraiUnguresti; iarä la al doile an, au murit i Vladislav, craiul unguresc,in vremea nuntii sale, in oras in Praga.

1453 Iarl in anul 1453, sultan Mehmet, impäratul turcesc, au luat Tari-gradul, cu mare jele i grijä a toatà crestinkatea, cinzki de zile ba- 10

tändu-1, i luarea lui mai mult zic, cà s'au luat den viclesugul unuiGrec, anume Ghierluc, care au arkat locul, pre unde era mai slabgcetatea; iarà pre urmä nu-1 läsä Dumnezäu pre acel Grec Pail de pe-diapsk CA au poroncit sultan Mehmet de 1-au muncit, pana au murit.Perit-au la poarta cetätii i impAratul grecesc, Paleolog, in räzboiu. 15

Sadahmat, hanul de peste Volga, fugind cu 9 fiCori ai säi i cu osarna de märzaci i ispravnici mai de frunte ai säi, au nIzuit la Litvaca la niste priiatini ai säi. Ce s'au amägit cà 1-au prinsu boiarii Litvei,

doamna Manila o face cronicariul mumá lui Patru Voda, i zice: i acest PatruVodá din sfatul boiarilor sai, inteacela§ an au trimis soli la sultan Mehmet,imparatul turcesc de au legat bir pre an z000 ughi, raspunzand Leii cà nu potda agutoriu domnilor din Moldova, fiind înváluii cu otile asupra Prusilor.

Inteacest an, au murit i acel vestit ocarmuitoriu l'ark Ungurwi, IoannHuniad; iará al doilea an, au nuirit i Vladislav, dornnul unguresc, pe vremeanuntii sale in ora in Praga.

1453 In anul dela Hristos 1453, sultan Mehmet, impäratul turcesc, feCorul luisultan Murat, au luat Tarigradul, cu mare jale i grije a toatà crqtinkatea, 50de zile bátandu-1 si luarea lui mai mult s'au prälejit din viclqugul unui Grec,anume Gherlucu uita-te ce neam sant Grecii de au arkat locul mai slab0 au dobandit cetatea; iara pe urma nu 1-au läsat Dumnezeu fàrä pedeapsäca au poruncit Sultan Mehmet de au muncit pre acel Grec, panä I-au omorit.Perit-au la poarta ceatii Paleolog, imparatul grecesc, stand tare la rázboi.

Sadahmat, hanul de peste Volga, fugind cu 9 feCori ai säi i cu o seamade marzaci si ispravnici mai de frunte ai sal, au näzuit la Litfa ca la ni§te priia-teni ai sai. Ci s'au amagit, ca. 1-au prins boiarii Litfei,

vicle§ugul Ungurilor C. 12: pan/ unde C. 29: parlejit B qi 580.

20

25

30

35

www.digibuc.ro


prepuind pre dânsul, sl nu fie vinit pentru räsipa Litvei; §i vrand slfuga den Litva, 1-au agiunsu Litvenii pre acel han dupá Chiev §i 1-auprinsu, puindu-1 la inchisoare in cetatea Romna, §i acolo au fost inchisp Ana la moartea lui.

5 Sidor, mitropolitul Chievului, care s'au tamplat si la sáborul delaFlorentiia, pe care II hicusl cardinal Papa Eughenie dela RAm, strAns-aumultä §liahtä rusascä §i oaste, de au mIrsu inteagiutoriu impäratuluigrecesc la Tarigrad, unde mare vitejie au aratat. Ce, precum s'au scrismai sus, CA au limas izbanda la Turci, land Tarigradul cu mare sa-

lo dere i crestinilor tot pentru pacate, de-1 stApânesc Turcii p Aril in zua 65v

de astAzi.

prepuind pre dansul O. nu fie venit pentru rasipa Litfei; 0 vrand sa fuga dinLitfa, l-au ajuns Litfenii pre acel han dupa Chiev 0 l-au prins, puindu-1 la in-chisoare in cetatea Rovca, de au ramas inchis 'Ana la moartea lui.

15 Zedor sau Sidor, Mitropolitul Chiovului, care s'au intarnplat 0 la I saborul 8zydela Florentiia, pre carele il fäcuse 0 cardinal Evghenie, papa al Romei. Stran-gaud acel Sidor mitropolitul catava 0eahta 0 oaste ruseasca, au mers intruajutoriu lui Paleolog, imparatul Tarigradului, unde mare vitejie au aratat.Ci, precum s'au pomenit mai sus, stand barbate0e Paleolog la poarta cetatii, au

20 perit 0 luundu-i capul un iniCariu, l-au dus la Sultan Mehmet. Si ap, Oraastäzi, stäpanesc Tarigradul pentru pacatele cre0inilor, cu mare paguba atoata creqtinatatea Tarigradului.

Pre aCastä vreme Ioan, cneazul Ostrogonului, 0 Ioan Lavcea in zio dePa§ti, precum scrie Mihovie, au lovit pre Tatar la Trambovle 0 a§a i-au batut,

25 cat niciunul n'au scapat, precum 0 Cromer scrie la cartea XXII.

Pentru acest capitol autorul transcriedinGr. Ureche-Simion DascAlul,o. c., p. 28 si traduce din Crome r, 1. c., P. 343, 344, 357 §i 358.

www.digibuc.ro

Domniia lui ,5'tefan Vodd cel Bun feeorul lui Bogdan VoddCAP XX

1457 Dupà doi ani a domniei lui Pâtru Vodl Aron, ridicatu-s'au den TaraMunteniasca Stefan Vodä, feCorul lui Bogdan Vodl, cu oaste munteniascl§i den tail adunati, cumu-i firea Moldovenilor gata la domnie noakau intrat in sail i sftlind spre SuCava, la scaunul àräi, e§itu-i-au in-nainte Pätru Vodà Aron §i s'au lovit in zua de Ooi Mari, Aprilie 12, laDoljesti, pe Siretiu, la Tinà, i infrAnsä Stefan Vod5. pe Pâtru VodáAron. Ce nu s'au lbat PAtru VodI cu atata, ce iarà s'au bulucit la Orbic§i eau lovit cu Stefan Vodà §i rärnasà izb ânda iar la Stefan Vodl.

Scriu cronicarii le§à§ti cá au pribegit Pâtru Vodà Aron in TaraLesascà, precum vom arita mai gos. Iarà LetopisAtul moldovenesc

Domniia lui ,..5'tefan Vodd ce-i zic cel Bun feéorul lui Bogdan Vodd ri demulte rdzboae minunate ce au fdcut

CAP. XXIV

1457 Dupa doi ani ai domniei lui Pâtru Vodä Aron, rAdicatu-s'au den TaraMunteneascA Stefan VodA, fe6orul lui Bogdan VodA, cu multime de oastemunteneascA si de tara adunati dupa firea Moldovenilor gata la donmienoao au intrat in tail i silind spre scaunul Saavei, i-au esit innainte BaruVodA Aron pe Siret, la DoljAsti, la Tinea, lovit in zioa de Joi Mari,Aprilie 12 si infrinse Stefan VodA pe PAtru VodA Aron. Ci PAtru VodA nu s'aulAsat cu atAta, ci de iznoavA s'au bulucit i s'au lovit cu Stefan VodA la Orbic,si iarAs au izbAndit Stefan VodA; mAcar cà scriu une letopisete moldovenesticl au prins pe PAtru VodA Aron si l-au omorit Stefan VodA, ci nu-i adevArat.

Cronicarii intealt chip scriu acei les1sti cA au scApat Baru VodA inTara LesascA, cum vom arAta pe urml, unde sA va

8: Joldesti C. xi: Aron cu atata dupfi ce s'au dus in Tara Leseascii, C.19: pre scaunul B i B1.

z6

5

10

15

20

25

www.digibuc.ro


scrie cA au prinsu .stefan Vodà pe Pátru Vodà Aron si 1-au omorit;ce nu sä tocmeste, nice iaste adevärat.

Dupä ce au biruit stefan Vodä pe Pältru Vodi Aron, s'au stränsuboiarii täräi impreunä cu Theoctist mitropolitul si cu multi cälugäri si

5 alte clpetenii de %ark la locul ce sa chiamä Dreptate; si cu totii 1-aurädicat domnu si 1-au pomgzuit Theoctist mitropolitul si au märsu inSu Cavä la scaunul tärli; si indatà au dat ostenilor sgi stiaguri si au fäcuthotnogi si cäpitani si atunces sà cunoscu stefan Vodä cä va fi plecat maimult spre räzboae cleat spre pace.

lo stefan Vodä, fiind poftitoriu de räzboai si inima lui plecatä sprevärsare de singe, nu zähävi multä vreme dupà ce sä asAzA in domnie.In al cincile an a domniei sale, in anii dela zidirea lumii 6969, iarä delaHristos 1461, s'au rädicat cu toatà putearea sa si au trecut in Ardial,de au prädat Tara Säcuiascä. Nice au avut cine sl-i stea improtivk ce

15 Cu Mu la pradá s'au intorsu färä de niceo smintialk IIarl in sease ai a domniei sale, in cursul ailor dela zidirea lumii 66r

6971, Iu li 22, au lovit cu o pusa in glezná pe stefan Vodi la cetateaChiliei. Mai mult nu scriu letopisätäle täräi, ce au isprävit la Chiliia,

1461

1463

pomeni de razboiul lui stefan Voda I cu Mateiaq, craiul unguresc, din ce 83r20 pricina au stätut.

Dupa ce au ramas stefan Wall biruitoriu asupra lui Patru Voda Aron,s'au strans boiarii tarai, mari §i mici, §i alta curte marunta, dimpreuna cu Theoc-tist Mitropolitul §i cu multi cAlugari, la locul ce A. chiama Direptate §i cutoti 1-au rklicat doznn cu voia tuturor §i 1-au pomazuit spre domnie Theoctist

25 Mitropolitul; §i acolo au luat stefan VodA steagul Tarai Moldovei §i. au mersla Su Cava, la scaunul Wk.

Cunoscutu-s'au indata stefan Voda, la inceputul domniei sale, a ve fimai mult plecat spre rAzboae decät spre pace, ca indata au dat o§tilor salesteaguri §i hotnogi §i. capitani.

30 stefan VodA, fiind orn de pururea poftitoriu de razboae 0 inima lui fiindplecata spre värsare de sAnge, nu peste multa vreme dupa ce s'au asAzat ladomnie, al cincilea an a domniei sale, in anul dela zidirea lumii 6969, iara delaHristos 1461, s'au rAdicat cu toatà puterea sa §i au trecut in Ardeal de au pra- 1461dat Tara Sacuiasca; nici au avut sa-i stea impotriva, ci fad de nici o sminteala.

35 Iara in 6 ani a domniei sale, in cursul anilor dela zidirea lumii 6971, Iulie 146322, au lovit cu o puscä in glezna pe stefan Voda la cetatea Chiliei. Mai multnu scrie acel litopiset, ce au ispravit la Chiliia,

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI $TEFAN VODA 243

rarI ce scriu ca al ceaptele an a domniei lui Stefan Vodl, Iu li 5, c'au luatdoamnI de mare rudI, pre Evdochiia dela Chiev, sora lui SimionimpIratului; iarl unii zic, cI au fostu fatI lui Simion implrat, iarI nu sor..

1465 IarI in anii 6973, Septemvrie 23, adunand Stefan VodI multI oastede tarl, vrind sa rIscumpere cetätile, ce le luasä paganii dela alti domni, 5

pogoritu-s'au la cetatea Chiliei 0 sosind, au inceput a bate cetateamiercuri spre goi 0 simbätä s'au inchinat cei den cetate 0 au intratStefan Vodä In cetatea Chiliei 0 acolo au petrecut trei zile, vesälindu-sà.

DupI aceia au mlisu la Cetatea ABA unde fIcand multa nävalä,au dobfindit 0 Cetatea Alba cu multà värsare de singe 0 perire li-au iodobAndit, 0 intArindu-le cu zahara 0 cu slujitori, au lIsat pre Isaiia 0pre Buhtea parcIlabi sl aibI de grijea cetätilor, iara Stefan VodI s'auintorsu la scaunul ski, la Su &VC

1466 IarI 'in anul 6974, Iu li 1 o, al zecele an a domniei sale, au inceputStefan VodI a zidi mInästirea Putna intru slava lui Dumnezgu 0 a 15

Prea curatei Maicii sale, Fee'oarei Mariei.

fara ce scriu ca la al saptelea an a domniei lui Stefan Voda, Iu lie 5, luatu-s'audoamnä de mare ruda, pre Evdochia dela Chiev, sora lui Simeon Imparatul;si zice ca cronicariul lesesc scrie a au fost gastä Evdochie fata lui SimeonTmparatului, iara nu sor.

1465 Fiind cursul anilor 6973, Ghenarie 23, adunind Stefan Voda multi' oasteprin tail, vrind sà rascumpere cetätile, care le luase paginii dela alti domni,pogoritu-s'au cu toata puterea sa spre cetatea Chiliei, si sosind la cetate mier-curi spre goi, spre miazanoapte,' inceput-au a bate cetatea; insa goi nu s'auapucat de hart, iar vineri dins-de-dimineata au prins a bate cetatea si toatazioa s'au haratit pima in sara; iara sâmbata s'au inchinat cei din cetate si auintrat Stefan Voda in cetatea Chiliei si acolo au petrecut trei zile, veselindu-se.

83v Dup. aceia au mers si la Cetatea I Alba, unde au facut multi: navala, audobindit si Cetatea Alba; si asa amändoao cetatile cu multa varsare de singesi perire le-au dobândit, care intarindu-le cu zaharea si cu slujitori, au lasatpre Isaia si pre Buhtea parcalabi, ca sà aiba de grija cetatilor, iar el s'au intorsla scaunul sau, la SuCava.

1466 Si la al zecelea an al domniei sale 6974 dela zidirea lumii, Julie io, au in-ceput Stefan Voda a zidi mlnastirea Putnei intru slava lui Dumnezeu si aPreacuratei Maicii sale FeCoarei Mariei.

Toate evenimentele din acest subcapitol sunt copiate din G r. Ureche-SimionDascfilul,p.28,29,3o9i31.

16*

20

25

30

35

www.digibuc.ro

Rdzboiul lui Matiiaf craiul unguresc cu itefan Vodd

Pricina o§tirii lui Matiia§ craiu asupra lui stefan Vodà o scrie prelargu Cromer, istoricul lesbc, la cartea XXVI. Dup'ä.' ce au biruit

tefan Vodà pe Pätru Vodä Aron, era atunce in räzboiu cu Pätru Vodä5 si un Berindel, ce trägea nedejde 0 acela de domniia täräi, au näzuit

amandoi cu PAtru Vodá in Tara LesascA la Cazimiriu, craiul lesäsc,rugandu-sä de agiutoriu sl le dea improtiva lui stefan Vodl. Ce craiullesäsc, avand de mai intai priete§ug legat cu stefan Vodä, nu le-au datniceo nädej de.

10 Deci Aron PAtru Vodà cu Berindel, väzindu-sä cäzuti gos de agiu-toriul LeOlor, §tiind pre Mätiiaq, craiul unguresc, nepriiaten lui stefan

De rdzboiul lui Mateiaf craiul unguresc cu ,5'tefan Vodd.

CAP XXV

Pricina o§tirii lui Mateia§, craiul unguresc, asupra lui stefan Vodä o scrie15 pre larg Crommer istoricul lepsc la cartea XXVI. Dupa ce au biruit stefan

Von pe Iltru Vod5. Aron, la care rlzboi era cu Para Vodl 0 un Berindel,carele 0 acela trägea la sine domniia tAr5i, au näzuit amandoi 0 PAtru Vodà 0Berindel la Cazimir, craiul le§ese, rugandu-se de ajutoriu impotriva lui stefanVodl. Ci craiul le§Isc Cazimir avänd de mai inthi legat prietqug cu stefan

20 Vodl, precum sl va märturisi aicea, dupa ce sA va aräta sfir0tul ace0iiMai intre Mateiaq, craiul unguresc, 0 intre stefan Vodä, nu le-au dat nicionädejde.

ha PAtru Vodl Aron cu Berindel, vIzAndu-se azuti gos de agutoriulLqilor, tiind pre Mateiq, craiul unguresc, nepriiaten lui stefan

3: Miehovie A 0 C. ¡7: domnii *Ai B 0 13'.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI MATIIA$ CU $TEFAN VODA 245

Vodl pentru prada ce flcusä ..$tefan Vodk. in Tara Unguriascä, au trecut66v in Tara Unguriascl la I Matiias craiu, rugandu-1 de agutoriu, i indem-

nand si pre singur craiul asupra lui stefan Vodä. lark Matiias craiu,pentru pricinele ce avea de mai nainte asupra lui stefan Vodá, i fiindsimkt pentru ateva räzboae cu näroc, 'eau avut si cu Turcii i cu alti 5

megiiasi ai sài, i ravnind sà tragl i tara supt stk.') Aniia sa, ca de multeori sä läuda, cä izbändele ce face stefan Vodl, cu puterea lui Mätüascraiu le face, si fácea pe stefan Vodà cà iaste ispravnic pus de dânsul,socoti sä nu lag vreme ca aceia, avänd domni gata pe Pätru VodäAron si pe Berindel, insä mai ales pe Pätru Vodk. io

indatä strängand ca la 40.000 d Unguri i altä adunkturk aupurees singur Matiias craiu si au vinit peste munp asupra lui stefanVodk. Deodatä au trimis solii ski sä i sä inchine; si au esit cu otileMatiias craiu, pre Oituz, si au vinit dreptu la Roman si au sezutseasä zile de s'au odihnit; i purcezind, au aprinsu targul Romanul in 15

urma lui, de au arsu, si au märsu drept spre Su Cavk, arzind i prädänd.lark. stefan Vodä, nepriimindu soliia lui Matiias craiu, sta gata cu

oastea sa, de-1 astepta dea räzboiu. Avea stefan Vodä agutoriu

Vodk, pentru prada ce-i fäcuse lui Mateias craiului stefan Vodä in Tara Ungu-reascA, au trecut la Tara Ungureasca la craiul Mateia§, rugAndu-1 de akutoriu, 20si indernnându-1 i spre singur Mateias Craiul asupra lui stefan Vodl.

Craiul Mateia§, pentru pricinile ce avea de mai nainte asupra lui stefan Vodà,fiind i semet de cAteva räzboaie cu norocul ce au avut cu Turcii si cu alti

84r megiiasi ai säi, i rAvnind sä ttagà i tam supt porunca i stàpâniia sa cicide multe ori sä läuda cä izbandele ce face stefan Vodà, cu puterea lui Mateias 25Crai le face, si fâcea pe stefan Vodá cà iaste ispravnic pus de dânsul, socoti slnu lasä vreme ca aceia, având domni gata, pe Baru Vodà Aron 0 pe Berindeiu,ci mai ales pre gloatä.

indatä stringând ca 40.000 de oaste, au purces singur cu sine MateiasCraiul, de au tras peste munti asupra lui stefan Vodá, deodatä trimitind 30Mateias Craiu sol la stefan Vodà sä i sl inchine; si au esit cu ostilesale Mateias Crai in targ. pe Trotus si de acolo drept spre Roman, unde auodihnit 6 zile; si purcegAnd din Roman, au ars 0 târgul Roman in urma sade acolo au tras dirept spre Saavä asupra lui stefan Vodà, arzând si prä-dând. 35

Iarl stefan Vodl, soliia lui nepriimind, sta gata cu toate ()stile sale, de-1 a--tepta pre Mateia§ Craiul la SaavA sl-i dea räzboi. Avea stefan Vodá akutoriu

www.digibuc.ro


dela Cazimiriu, craiul lesäsc; Insà, sá tampine stefan Vodä pre Matiiascraiu la loc largu, nu cuteza, ce-1 astepta s61-1 poatä lovi mai la stramtoare.

Iarä Matiias craiu, nevrandu sI lasI niceun unghiu in tail necAlcatde oamenii säi i neprIdat, s'au abItut spre Moldova si au sosit la targu,

5 la Baia, Dechemvrie 14. i acolo cum nu vrea avea niceo grijä de stefanVodl, asea au I./sat oastea fIrl de niceo pazI la bäuturi si in pradI.

lark' stefan Vodl, intälegand den limbi, cl s'au abItut Ungurii spreBae, socoti sä-i lovascä acolo la loc stramt; i indatI au purces denSuèavä, sara, cu toatà oastea sa, pedestrime si cAlIrime, i afland pre

lo Unguri adormiti, färI de grijä i ametiti de betie, noaptea, and toatesl vId mai strasnice si mai groznice, aprins-au I targul asupra Ungu- 67r

rilor. Intrat-au ostenii lui stefan VodI in Ungurii lui Matiias craiuatata, cat nu avurI de ce sä mai apuca Ungurii, fàrä decat cine incätroputea, asea pleca de fugI, noaptea, sà scape cu zile de spaima focului

is si de moarte. i nime nu O. mai intorcea; i prin munti, prin potici,le tinea calea taranii, trimisi de aceia triabI gata, Ii täia cu coasI, cufusturi si cu topoare pre cati-§ tampina.

dela craiul lesäsc Cazimir; Irisà sa se intampine la loc larg stefan VodI cuMateia§ Craiu nu cuteza, ci a§tepta sI-1 poatI lovi mai la strâmtoare.

20 Iar Mateia§ Craiu, nevrand sa lasa niciun unghiu de Tara nepradafnestricat de oamenii sai, s'au abItut spre Moldova, la Virg la Bae, unde au sositcu oastea sa, Dechemvrie 14 Ami. i acolo, cum n'ar avea nicio grijä de ste-fan Vodà, lIsand oastea fail de nicio pazI la bIuturi §i la prada.

lira stefan Vodl, dupl ce au inteles dintru limbi, cl s'au abItut Mateia§25 Craiu spre Bae, socoti vreme bunI §i loc mai stramt sl-1 lovascI pre Mateia§

Craiu; §i indatI, in apusul soarelui, au pornit toatI oastea cAlArimea §i singurstefan Vodl cu toatI pedestrimea s'au pornit den Su'elavà dupa calarime laBae, unde afland pre Unguri adormiti, fail de grije, beti, in somnul dintai,fiind intunerec, cand toate sà \Tad mai strapice §i mai infricopte, mai inspli-

30 mate au aprins targul asupra Ungurilor. i indatI au intrat oastea lui stefanVodI in o§tenii lui Mateia§ Craiu, fiind beti §i fIrl strAji, atâta, cat n'aveaUngurii de ce s/ apuca. Vazand i focul asupra sa la un kc cu moartea, n'aumai putut Ungurii sä sä apuce de alt, färä cat cine incatro putea pleca, dafuga noaptea scuteasca viata. i cine cum scapa, nu sä mai intorcea ; ci

35 prin munti de au scIpat cineva, din tlranii carii era din porunca lui stefanVodI I gata pre la poteci cu arme, cu coase, cu topoati §i cu sanete.

13: firi cat: C.84'?

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI MATIIAS CU STEFAN VODA 247

Iarà singur Matiias craiu cu cati s'au aflat langa dânsu atunce,ränit cu trei rane, cum scrie Cromer, läsandu toatá tabära, au sapatpeste munti. Perit-au pre loc 10.000 de Unguri; perit-au si Berindel,ce trigea nädejde de domnie, iarä Pltru Vodä Aron au scäpat in TaraLesascä. Ara s'au tämplat laudei lui Matiias craiu, dupa cum zice 5

Svinta Scripturà : Domnul celor mandri le stä improtivä.Iarä Stefan Vodä, dupà izbandà si biruintá asupra Ungurilor, indatà

trimisä solii säi cu daruri den dobanda sa la Cazimiriu, craiul lesäsc,si II aflara in Litva, in oras in Vilna, solii lui Stefan Vodä, multäminducraiului de agiutoriu, poftind si innainte sä nu-i lipsascI agutoriul. 10

lark' Bomfin, istoricul unguresc, nicecum nu priimeste aCastä izbandäa 1 ui Stefan Vod5.; ce el laudà in partea lui Matiias, craiul unguresc,vrand sä acoperä ocara Ungurilor; iarä ce scrie, minCuni scrie. Ist-vanfie, biruinta lui Stefan Vodä o scrie deplin asupra lui Matiial craiu,precum am pomenit mai sus. 15

Iarà Matiias craiu, daca au scäpat deodatà la Ardial, au dat vinaboiarilor sai sit Ardelenilor, cum sä sä fie agiunsu cu Stefan Vodà, sjle-au luat galbeni de aur 400.000.

Iar singur Mateias Craiu cu câti s'au aflat MO ansul atuncea, rInit cutrei rane scrie Crommer läsind toatä tabka, au scapat peste munti, avind 20povatà pre un Moldovean. Perit-au pe loc io.000 de Unguri; si acolo si Be-rindeiu Vodà au petit; jail Pkru Vodà Aron au scIpat in Tara Le§asa. A§a

. s'au intamplat lauda lui Mateia§ Craiu, dupa cum zice Santa Scripturi:4 Dumnezeu sa impotrivä celor mindri 0 sAmeti a.

Iarà stefan Vod5., dupa izbandà 0 biruintl asupra lui Mateia§, craiul ungu- 25

resc, au trimis indatä solii sli cu daruri din dobinda sa lui Cazimir, craiullesbc, pre care l-au aflat solii lui Stefan Vodà in Litva, in orarl ce-i zic Vilna,multemind craiului de agutor, si innainte poftindu-1 sI nu-i lipseascl ajutoriu.

hi% Bomfin, istoricul unguresc, nicicum nu priimeste gastä izbindl a luiStefan Vodä, ci el lauda partea lui Mateias, craiului unguresc, vränd O. acopere 30ocara craiului Mateias; iarä ce scrie, scrie minciuni. CI Istvalfie, biruintalui Stefan Vodl o scrie deplin asupra lui Mateias, craiul unguresc, precums'au pomenit mai sus.

Iar Mateias Craiul, dupa ce au scapat deodaa la Ardeal, au dat vina bie-tilor Ardeleni, cum sa sä fie agiuns cu Stefan Vodi, si le-au luat 400.000 de 35galbeni de aur.

15: s'au pomenit C.

www.digibuc.ro


MAtiias craiu sl mai gAti de oaste; ce, nestiindu-s1 incl adevArat,au trimis craiul lesAsc la stefan VoclA, cum îi va da agutoriu asupra luiMatiias craiu. insI acea gätire pe urmA Mat* craiu au fAcut asupraCehilor, ce le zic Bohemii.

5 InsA intAi de ce era sA sA porniasa MAtiias craiu asupra Cehilor, au tri-mis soli la Cazimiriu, craiul lesäsc, legand intfti pace MAtiias, craiul ungu-resc, cu I Frideric, impAratul nemtAscu, trAgAnd In partea sa acea domnie aBohemii, avAnd Cazimiriu, craiul lesAsc, de pre sAmintiia sa triabl la aceacnejie a Bohemii. Ce n'au priimit Cazimiru craiu pofta lui Matiias, craiul

lo unguresc, ce clAruind bine pre solii lui Matiias, s'au întorsu Innapoi.IarA dupà gastA izb Ana', stefan VociA, vrAnd sà-1 rAscumpere

strAmbAtatea ce-i fAcusA Ungurii cu craiul lor Matiias, s'au ticlicat cuoaste si au trecut la Ardial de au prAdat si au arsu Tara SAcuiascä. Bineau zis un poiatic scriitoriu de stihuri : o Cand nebunesc impAratii,

15 pfiare nArodul ». Asea si Tara SAcuiascI, catA pradA si rAsipà i-au fAcuttefan VocIA, pentru vrajba cu Matiias craiu, si s'au intorsu stefan

Vocll cu pace, ark* de niceo smintialä.

67

Mateia§ Craiul de iznoavä s'au gätit de oaste; de care incl nqtiindu-seadevarat, au trimis Cazimir, craiul le§esc, la stefan Vodà, cum ii va da agiu-

20 toriu asupra lui Mateia Craiu. Insl acea &ire pre urmä Mateia§ craiul auflcut asupra Cehilor, ce le zic Bohemii.

Tall int5i, de ce era O. sl pomeascl Mateia Craiu asupra Cehilor, au fosttrimis soli la Cazimir craiul leOsc, legAnd intai pace Mateias Craiul cu Fri-diric, imOratul nemtesc, tragAnd in partea sa acea domnie a Bohemiei, avand

25 Cazimir, craiul le§Isc, despre semintie treabA si amestec la acea cnejie a Bo-hemiei. Ci n'au priimit Cazimir Craiul acea pofta a lui Mateiaq, craiul ungu-resc, ci fArA de zAbavA vreme, bine d5ruiti solii lui Mateiaq Craiul de Cazimir,craiul leFsc, s'au intors innapoi.

IarA, dupa gastá izbandl a lui stefan Vodä ce fäcuse la Bae cu Mateia,30 craiul unguresc, s'au radicat stefan VodA cu toatà puterea sa, vrAnd s5.-§i izban-

deascl I strambAtatea ce-i fAcuse Ungurii, lui stefan Voc15, au întrat la Ardeal 85r§i multa pradä §i ardere au flcut in Tara SIcuiascä. Bine au zis un poetic

scriitori de stihuri : 4 Cand nebunesc impAratii, piiarde norodul ». Ap§i biiata Tara S4cuiascl, cfttà pradA, robie, au luat dela stefan VodI pentru

35 neprietesugul cu Mateias, craiul unguresc. i asa stefan VodA s'au Intors cupace fla de nicio sminteall.

ai: Behemii B §i B1.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI MATIIA$ CU STEFAN VODA 249

Dupa acestea, au incetat vrajba intre Matiias, craiul unguresc, siintre Stefan Vocla; väzind ei pre vrajmasul a toatä crestinatatea, peTurcul, a le sta in spate si asupra volniciei tuturor intinde mrejile salesa-i vâneaza, macar ea sa arata paganul cu multe cuvinte de insala-ciune, si catra unul si cat% altul, zadärându ni pre unul, ni pre altul,nedejduind cà intre acele amestecaturi i se vor pleca lui pentru aku-toriul si cu vreme sub giugul ski sa-i supue. Cunosand acestea MI-tiias, craiul unguresc, cu Stefan Voda s'au impicat; si dupa asazarealor, au daruit Mat* craiu lui Stefan Voclä doaa cetati in Ardial, anume:Balta si Ciceul.

lark dupä ce au legat pace Matiias craiu cu Stefan Voda, trimis-ausi Cazimiriu, craiul lesascu, soli la Stefan Voda, anume pre DobieslavBisovschii, castalianul Belzii, si pre Stanislav Tecenschii, fiCorul lui Ioan,castalianul de Cracau, mai intarind prietesugul craiului cu Stefan Voda,si adäogand si aasta: ca sa nu ostiasca asupra nemarue Stefan Vodafax% stirea craiului lesasc; asijdirea si craiul, nice pre un nepriiatin alui Stefan Vocla sa nu-1 priimasca supt apararea sa. Si pornindu-si 1

68T solii la Stefan Vodä in luna lui Iunie, iara insus s'au intorsu la Vislita.

5

10

15

IatA, nu multA vrerne dupa aéasta, au incetat vrajba intre Mateia§, craiulunguresc, §i intre Stefan Voda; el vAzind ei, precum vrajma§ul kr §i a toatI 20cre§tinAtatea, Turcul, le stA in spate §i asupra volniciei tuturor intind mrejilesale ca sA-i cuprinza, mIcar el sà arAta pAgAnul priiaten cu multe cuvinte dein§AlAciune §i aril unul §i cAtrl altul, ca sA-i poatA vana, ni pre unul, ni prealtul zAdIrila, nAdAjduind cA in& acele amestecAturi sA vor pleca lui pentruakutoriul, qi cu vreme supt jugnl sAu sA-i supue, cunoscând a'Casta, Mateia 25Crai §i cu Stefan VodA s'au implcat §i s'au a.,Azat. Si Ina, dupa pace a§lzatl §ilegAtura ce fAcuse amandoi, au dAruit Matcia§ Craiul pre Stefan VodI cu doaocetAti: Balta §i Ciceul.

Dup. ce au legat pace Mateiaq, craiul unguresc, cu Stefan VodA, trimis-au§i Cazimir, craiul leOsc, soli la Stefan VodA, anume pre Dobieslav Beqovschie, 30ca§taleanul Belzului qi pre Stanislav Tecenschie, fe6orul lui Joan, casteleanuluide CracIu, mai intarind prietesugul craiul cu Stefan Voda si adaogandsi aCasta: ca sa nu o§teascA asupra nimArui Stefan VodA fdrA §tirea craiului,iarA craiul nici pre un nepriiaten al lui Stefan VodA sA nu-1 priimeasca suptapArarea sa. i pornindul solii Cazimir, craiul lersc, la Stefan Voda in luna 35

lui Iunie, craiul insus s'au inturnat la Vislita.

so: Basta A. 18: Iulie C. 3o: Doblieslav B.

www.digibuc.ro


Iarl al doile an, dupä pace a§ezatä intre dânO, viind craiul in Liov, a§teptavinirea lui Stefan Vodä la dânsul, pentru sA facA singur intäriturà §i legâturide pace. Ce au räspunsu Stefan Vodä solilor crie0i a acea datà nu poate sámargA la craiul, pentru multe valuri ce are despre Turci §i despre Unguri.

a Poate fi cä avea §i prepus despre o saml de svetnici, ca mergand la craiul le-§Isc, sa nu-1 opriasck La oamenii mari §i prepusuri mai mari. bed inna-inteasolilor crAe§ti, Stefan Vodä au acut guramantu craiului, adeverindu-s1pre altIdatl, ori la Camenità, ori la Colomâia, ori la Snetin, va veni insu§ cusine la craiul, numai §tire s'à aibl de vinirea craiului, cu doal lunimai nainte.

lo Pre atunce au nemerit soli si dela hanul tätatisc Mugle-Cherei la craiulleOsc.Râdicatu-s'au multime de 'Mari de peste Volga, li au vinit in tarà

sä prade. Ce, prinzind de veste Stefan Vodk le-au esit in tampinare lao dumbravk la Lipniti, aproape de Nistru, Avgust 20, Si. lovindu-iStefan Vodk i-au infrântu §i i-au gonit si multà moarte au acut intr'ini§ii.

15 Scrie Stricovschii cronicariul CA inteacel tlzboiu au azut in robie laStefan Vodä un fiCor a hanului §i sl fie trimis hanul de peste Volga soli la

Iarâ, la al doilea an dupa pacea intre dân0i, in anii dela Hristos 1466 Ghe- 1466narie, purcezind craiul Cazimir dela CI-nit', au venit drept la Tara Rusasci,a0eptind la Liov venirea lui Stefan Vodi la dinsul, pentru si faci singur Intl-

zo rituri legiturilor sale Stefan Vodi cu craiul lersc Cazimir. Ci Stefan Vodiacea dati au rispuns prin soli ci nu poate si meargi la craiul, pentru multevaluri ce are despre Turci I 0 despre Unguri. Poate fi avea 0 prepus de osearni de sfetnici, ca mergind la craiul Cazimir, si nu-1 opreasci. La oa-meni mari 0 prepusuri mari. lax-A innaintea solilor crie0i, anume Ioan 85Y

25 Muzin, voevodul Podoliei, 0 a lui Stepca Iaroslav, podcomorul de Primisla,au ficut guramint craiului Cazimir, adeverindu-i ci 0 singur pe alta data,ori la Cameniti, ori la Colomiia, ori la Snetin, va veni 0 singur Stefan Vodila craiul, numai 0ire si aibi cu doao luni mai innainte de venirea craiuluiacolo. Pre aceia vreme, au nemerit la craiul Cazimir 0 soli dela Mugli-Chirii

30 soltan, hanul tätldsc.Ridicatu-s'au multime de Thar de peste Volga 0 au întrat in tall sä

prade, cirora prinzindu-le de veste Stefan Vodi, le-au e§it in timpinare 0 lao dumbravi, ce si chiami Lipniti, aproape de Nistru, i-au lovit Stefan Vodicu oastea sa, Avgust zo, 0, dindu-le rizboi viteja§te, i-au Infrint 0 multi

35 moarte §i rasipi s'au fâcut intre din§ii.Scrie Stricovschie cronicariul, a inteacel rizboi au clzut la robiia lui Ste-

fan Vodi, fee'orul hanului, pentru care sa fie trimis hanul de peste Volga, lai : an, let 1466 Ghenar C. I I : despre Volga C.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI MATIIA$ CU STEFAN VODA 25t

Stefan Vodk sä-i sloboazA fdorul den robie. Ce Stefan Vodk väzind soliiahanului cu simetie trimisä la dânsul, au poroncit de au omorit pe fieUrulhanului innaintea solilor acelora; apoi au poroncit de au int5pat pre soliiaceiia ; numai pre unul au läsat cu nasul i cu urechile täiate,sä margäsä spuehanului ce au vAzut. De gasta scrie Cromer si Dlugo i Mehovie istoricii. 5

Iarà Stefan Vodk cunoscând cà acele izb ânde nu de aiurea, ce delaDumnezäu i sä pogoark intorandu-sä la scaunul säu, la Suèavk au svintitmAnIstirea Putna, in anul dela zidirea lumii * * Septemvrie 3, intru laudalui Dumnezau si a Preacuratei, Preasvintei, NäscAtoarei de DumnazAu sipururea FeCoarei Maria, cu muld adunare de alugäri, cu Theofil mitropo- iolitul si Tarasie episcop Iosif arhimandritul, egumenul Putnei. Scriu c5. au

68v fostu la liturghie, episcopi, arhiepiscopi sipreoti cu diiaconii la järtävnic 65.

Stefan Voda soli sa sloboaza pre fiiul sau din robie. Ci Stefan Voda, vazandsoliia hanului cu semetie trimisa, au poruncit innaintea solilor de au omoritpre fee'orul hanului; pre urma 0 pre soli au poruncit Stefan Voda de i-au in- 15tepat, slobozind numai pre unul cu nasul ì cu urechile täiate, s5 mearga sàspue hanului ce au vazut. De gasta Dlugoq 0 Cromer 0 Mihovie scriu.

Pre aceia vreme, Tatarai de peste apa Volgai, cu hanul sàu Mainac, tre-cand Niprul, impartindu-se in doao parti, au lovit unii la Litva, altii la Podolia,carii in Litva i 'n Podoliia, tinuturile Litfei la Volin, toata acea margine pre 20langa Camenita, pre langa Zitomiru, Ruzmir, Jidova, Vlodomir, au prädatau robit io.000 de oameni. CA Litfinii, fiind std.* puini, n'au cutezat sa-iloveasca pre Tatar. Precum scrie Cromir, au fost dat mai nainte 0ire lui Ca-zimir, craiul lersc, Mendli-Ghirii, hanul Cramului, avand prietepg acel hancu craiul lersc Cazimir. Iar mai.in launtru n'au putut strica acei Mari, ca era 25

stransa oaste lepsca i ruseasca la Trarnbole cu Rafal Iaroslavschii, staro-stele Liovului, i cu Pavel Iasinschie, starostele Belzului 0 a Helmului.

A.7a stefan Voda, cunoscand ca acele izbande nu de aiurea, ci dela Dum-86r nezeu i sà pogoara, intorcandu-sa la scaunul sat', la Sue'ava, au sfintit maul-

stirea Putna, Septemvrie 3, care iaste zidita de dInsul intru lauda lui Dumne- 30

zeu si a Preacuratei Feèoarei Maicei Domnului nostru Isus Hristos, la caresfintire multa adunare de calugari au fost, cu carii i insu§ Theofil Mitropolitul

Tarasie Episcopul, dimpreuna cu Iosif, arhimandritul §i egumenul Putnii era.Scric ca au fost la liturghie, arhiepiscopi i preoti cu diaconi 64 la jartvenic.

27: Bezului B i B1.Pentru acest capitol transcrie traduce din: G r. Ureche-Simion Das el-

I u I, /.c.,PP. 31-34; Crome r, O. c., P. 398, 399, 402, 403, 405, 409 i Bonfi-nius, p. 396, 397 §i Strjkowsk i, Tom. II, p. 271.

www.digibuc.ro

Rdzboiul lui ,5'tefan Vodd cu Radul Vodd

Zavistiia muma tuturor tiutätilor in lume aCasta iaste, precumsi aicea vedem intre Radul Vodk domnul muntenesc, i intre StefanVodi in anii dela Hristos 1470. Dupà obiöaiul nostru omenesc, cu

5 Cat ari avea nestine mai mult, cu atâta zavistuiaste la averea altuia,cum n'ari avea. Asea Stefan Vodk nu-i agiungea al ski, ce zavistuiaRadului Voclk

Scrie cronicariul lesäsc a pe vremea ce stiia Stefan Vodà casl apropie vremea sà margl singur la craiul lesAscu, precum sl fIg6-

3.0 duisk sA pogorisA craiul cu 3000 de oameni spre Tara Rusascks'a* astepte vinirea lui Stefan Voa. Ce iaräs pricea cu Radul Voda

Pentru zavistiia intre ,5'tejan Vodd # intre Radul Vodd domnul muntenesc# de multe rdzboae ale lor

CAP XXVI

15 Zavistiia muma tuturor räutAtilor in lume aöasta iaste, precum si aiceavedem intre Radul Vodk domnul muntenesc, si intre Stefan Vodk in aniidela Hristos 1470. Dupal obiCaiul omenesc, cu cit cineva ar avea mai mult,cu atAta zavistuiaste altul ce ar avea si el pre atata. Asa si Stefan Voclä nu-iagungea al ski, ci zavistuia Radului Vodl.

20 Scrie cronicariul lesesc, a pre acea vreme, stiind c'd sà apropiia vremeafAgIduintei lui Stefan Vodk cum cl era sa meargä singur la Cazimir craiullesesc, au purces craiul dela Corcin cu 3000 de oameni spre Tara Rusasckvrand acolo sA astepte pre Stefan Vodà. Ci de iznoavá pricea cu Radul Vodk

1470

1470

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI $TEFAN VODA CU RADUL VODA 253

impieded pre stefan VodA, de nu putu merge insu0 la craiul le§Asc. Tarlsoli au trimis stefan VodA cu arti isalite 0 cu pecetea sa, in care siadeveriia, cum la anul viitoriu, in luna lui Mai, va merge la craiul. Sim-tisA craiul lesAsc de gAtirea lui stefan VodA asupra Radului Vodà 0in mare grijä era craiul, ca sA nu agiungA Radul Vodà la agutoriul Tur- 5

cilor 0 sA nu fie apoi rAsipä TArk Moldovii. Jar% de vinirea lui stefanVodA, intAlegand craiul, s'au arzat in §eas1 luni, dupa ce sl va da stirelui stefan Vodà dela cralul, sA margl stefan VodA la craiul; 0 atuncesl intoarsI craiul la Corcin.

IarA stefan VodA au str Ansu tam 0 slujitorii 0 au intrat in Tara ioMunteniascI 0 au prädat marginea, Fevruarie 27, 0 au arsu Brkla

1471 inteo zi, marti, in SAptArnAna Albl, väleat 6979.Iarl Radul VodA, vAzind atAta pradA in tam sa, fAcutA de stefan

VodA, nu s'au lAsat sl nul caute strAmbAtatea sa. Ing de multe ori sAtfimplA de sintu ara de fragede lucrurile omenqti; den nérIbdare mai 15

domnul muntenesc, au impiedecat pre Stefan VodA, de n'au putut merge insu§ila craitil Cazimir. Iar sol au trimis cu cArti iscAlite §1 cu pecetea sa, in care sladeveriia cum la anul viitoriu, in luna lui Mai, va merge la craiul. Sirntiseatunce §i craiul Cazirnir de gAtirea lui Stefan VodA asupra Radului VodA,§i in mare grijA azuse craiul, ca O. nu agiungl Radul VodI la agiutoriul I 20

86v Turcilor, din care sA nu fie mai pe urmI rAsipI Tarai Moldovei. Iarde venirea lui Stefan VodI, intelegând craiul Cazimir, s'au a§Azat in 6 luni,dupa ce va da §tire lui Stefan VodA, sA sA afle la craiul. Si aa craiul Cazimirs'au intors iarA la Corcin.

Iar Stefan VodA au strAns tara 0 slujitorii 0 au intrat in Tara Munteneasa 250 au pradat marginea, Fevruarie 27, 0 au ars Brkla inteo magi, in slptAmAnaalbA.

Scrie letopisetul tArAi de perirea a o searna de boiari de Stefan VodA, anurneIsaiia Vornicul, Negrea PAharnicul gi Alexie Stolnicul, in tArg in Vasluiu. Tara,ce pricinl de moarte au avut acei boiari, nu pomene§te letopisetul; poate cA 30

s'au ajuns cu Radul Vodá, domnul muntenesc.1471 lara Radul VodA, in anii dela zidirea luinii 6979, vAzAnd atAta pradl in

tam sa, flcutA de Stefan VodA, nu s'au llsat sA nu-§ caute strArnbAtatea sa.Ing de multe ori sA intAmplA de sint a§a de fragede lucrurile ornene§ti; dener1bdare, mai 35

13: pradi 0 11100 C.

www.digibuc.ro


multà scAdere si pagubI aduc; asea si Radul Voda, strangandu-§i oasteasa i megiesascI, I au vinit asupra lui Stefan Vodl.

Ce indati ii esi innainte Stefan Voclà i s'au lovit Wile la locul cesä chiamá Socii, Martu 7, cu mare indräznire. Stefan Vodá birui pre

5 Radul Vodà i iná toate stiagurile cu multà moarte in ostenii RaduluiVoclà, si pre cati au prinsu vii, pre tap i-au omorit; numai pre StanCulLogofátul 0 pre Mircea Comisul i-au luat vii.

Inteacest an fost-au mare cutremur de pämäntu, Avgust 29, pevreme de pränzu. Mäcar cà firesc lucru iaste acesta, cutremurul, and

lo sä tamplä, iarà pot sä sä zicA cà semne i arltare, cutremurul, vremilorviitoare iaste. Precum i atunce au insämnat mare värsare de singe§i giugul pägánilor in biata Moldovä §i in alte pärti cre§tine§ti pânäastäzi, precum vom scrie la rándul siu.

In anii dela Hristos 1473, Matiia§, Craiul unguresc, au trirnis 16 mii15 de oaste cu Thoma Tarcet de au prädat pre supt munte, in Tara Le§asa.

69r

1473

multi scidere si paguba aduce dupi sine Indoitä; asa i Radului Vodi s'au In-tâmplat; care stringindul oastea sa i vecineasci, au venit asupra lui ..5tefanVodi.

Ci stefan Vodi, aflindu-se gata, de sirg s'au pornit si i-au esit innainte20 la Soci. i acolo clandu-s räzboi, Martie 7, cu mare indriznire au biruit pre

Radul Vodl, luund toate steagurile cu muld moarte in o§tenii Radului Vodg,0 pre carii i-au prins vii, i-au omorit; numai pre Stan Logoatul si pre MirceaComisul i-au luat vii.

Inteacest an, au fost si un cutremur mare de pimint, Avgust 29, peste25 toatà sara, in vreme ce sizuse domnul la masi de prinz. Micar ci firesc lucru

sint aceste cutremure, and si Intimpli, ci pricina and si cutremuri pimin-tul nu iaste alta, Ara de multi umezeali a pimintului, si string risuflitorilepimintului, i atuncea din umezelele acele Inchise In liuntrul pimintului, slizvoreste vint, i acel vint fiind Inchis Inläuntru 4 'Cara loc sä sufle çi sl

30 iasä afará; unde neafländu-§ de grabl loc, pentrucl skit incuiate acele gaurisau risuflitori a pimintului, si izbeste cu mare tirie acel vint si, izbindu-seasa de tare, cutremuri pimintul pia atuncea, and I giseste loc de iase afari. 87rIari pot si zici ci same i al-Rare cutremurile vremilor viitoare sint, precum

atuncea au insemnat acest cutremur mare virsare de singe si gnigulo pAginilor pe biata Moldova, si pe alte pärçi crestinesti, Ora la aceastä vreme

de acum, precum va arlta la locul slu.In anul dela Hristos 1473, Mateias, craiul unguresc, au pornit 16.000 de 1473

oaste cu Toma Tarcet, de au pa:tat pe supt munte in Tara Lesasci.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI $TEFAN VODA CU RADUL VODA 255

A0jdirea sultan Mehmet, impAratul turcesc, au pradat Tara Bosnei0, bAtând cetatea Iaita, cu mula ru0ne s'au întorsu, lAsand tunuriletoate înnecate in apà.

Aqijderea sultan Mehmet, impäratul turcesc, au prädat Tara Bosnii, 0bätknd cetatea Ianta, cu mare ru0ne s'au intors, Iàsfind tunurile toate inne-cate in apl.

Husaan Cazan, inapäratul Persilor, biruind in cateva rinduri pre SultanMehmet, impäratul Turcilor, aa cat la un rAzboi citeva zeci de mii de oastei-au täiat 0 o au robit a lui sultan Mehmet. Si i-au Mat in Azia crgia Trape-zontul 0 Sinapul la Anadol.

Autorul copiaza stiri1e. din acest subcapitol din G r. Ur e che Vornicu 1-Simion Da scilu 1, 1. c., PP. 35-36 si traduce din Crome r, o. c., P. 405,413, 414.

5

10,

www.digibuc.ro

Al doik rdzbaiu cv au avut Radul Vodd cu ,5'tefan Vodd domnul Mol-dovei la lzvorul Apei in anul 6981

CAP XXII

Stefan Vodk fiindu aprinsu pururea spre lucruri de vitejie, strfinsu-5 S'au oastea si-au luat cu sine pre Basarab sI-1 duck sI-1 pue domn

Thai Muntenesti. Inimile mari, mari lucruri rgvnesc, de multe oria face si a sl lIti peste hotargle sale. Stefan Vodk gItindu-sä de räz-boiu asupra Radului VodI cu oaste, Noemvrie 8, au sosit Stefan Vodgla margine si au impIrtit toate stiagurile ostii sale pre Milcov. Iarg. in

10 18 zile, tot inteacestii luni, goi, s'au lovit cu Radul Vodä la locul ce sIchiarna Cursul Apei si (Mud rIzboiu de imbe pärtili vitejeste, s'aubItut 'Ana in sad.; asijdirea si vineri si simbItl pang* in sarl. lark*

noaptea, spre Durnineck Radul Vodk läsind toati tabgra, au fugit cu

1473

Al doilea rözboi a Radului Vodd, domnul muntenesc, cu $tefan Vodd la15 Izvorul Apei in anul dela zidirea lumii 6981 1473

CAP XXVII

Stefan Vodg, fiind aprins de pururea lucruri vitejesti, strâns-au oaste si auluat cu sine pre Rdsgrabi Vodg, ca si-1 ducg la Tara Munteneascg, si-1 puedomn. Inimile mari, mari lucruri râvnesc, de multe ori si ispitesc a face tid a

20 sg lgti peste hotarele sale. Asa Stefan Vodg, gatindu-se de iznoavg asupra Ra-dului Vodg cu oaste, Noemvrie 8 4110H, au venit la margine Stefan Vodg si auimpgrtit toate steagurile ostii sale pre Milcov. De acii s'au impreunat cu RadulVocil, goi,intea'eastg lung 18 zile, la locul ce sg chiamg Cursul Apei, si dându-irgzboi de imbe pgrtile vitejaste, s'au bgtut pang in seat* asijderea si vineri

25 qi simbitg toati zioa ping in searg. Iará noaptea spre dumineci, au lgsat Ra-dul Vodg toate ale sale in tabgrä qi au fugit cu

www.digibuc.ro

AL DOILE RAZBOI O'AU AVUT RADUL VODA CU STEFAN VODA 257

69v toatA oastea sa la scaonul ski, la Bucuresti. Iará I Stefan Vodk por-nindu-sI dupA d Ansul, incungurat-au Bucurestii Noernvrie 23; iarlRadul VodI inteaceia noapte, au fugit den cetate, den Bucuresti, läsAn-du-si pre doamnA-sa Manila cu fiicA-sa Voichita si tot eau avut sis'au dus la Turci. 5

hi% Stefan Vodk miercuri Noemvrie 24, au dobAndit cetatea Bucu-restii si au luat pre doamna Radului Vodl si pre fiicl-sa, Voichita,s'au luat-o sie doamnA, cA-i murisA doamna C'au avut dupA Chineajna.Luat-au Stefan Vodi toga averea si tot eau avut Radul Vodl si toatestiagurile lui si, veselindu-s1 trei zile, s'au intorsu innapoi la scaunul 10

sail, la SaavA.Precum scrie Stricovschii si Cromer, lAsat-au domn pre BAsArab

Vodi in Tara Munteniasa si au domnit o lunk IarA Radul VodI nä-zuisA la agutoriul turcesc.

Dupl aCastà izbandk Stefan Vodi au trimis solii sAi la Cazimiriu, 15

craiul lesAsc, fAandu-i stire de izb Ana asupra Radului Vodk trimi-tind si 28 de stiaguri, luate dela Radul Vodk arAtAnd cA si domnu aupus pre BAsArab, in locul Radului VodA.

toatl oastea sa la scaunul &In, la Bucure0i, pre apa Dambovitei. Iarl stefanVodà s'au pornit dupa el cu toatà oastea sa, 0 inteaéasta0 lunl, in 23 de 20

87v zile, au incungurat cetatea I Bucurestilor; iarA Radul Vodá inteaceia§ noapteau fugit din cetate, lAsindu-si pre doamna sa Manila 0 pre fie-sa Voichita0 tot ce au avut 0 s'au dus la .Turci.

lad. Stefan Vodk miercuri la 24 de zile a acestii luni, au dobindit cetatea0 au intrat inteinsa 0 au luat pre doamna Radului Vodà 0 pre fie-sa Voichita, 25

sie doamnk cA-i murise doamna ce au avut dupl Cneajna. Luat-au StefanVodA toad averea si hainele cele scumpe, si toate steagurile Radului VodAsi, veselindu-se trei zile, s'au intors la scaunul ski, la SuCavä, lIsAnd pre BI-grab domn Tarai Muntenesti, care au domnit o lunA. Iarl Radul Vodl nA-zuisl la agutoriul turcesc. 30

Dupa a6astA izbindA asupra Radului Vodi, Stefan Vodl intorcindu-sela scaunul sAu la SuCavA, precum scrie Stricovschie si Cromer, au triinis StefanVodI solii sAi la Cazimir, craiul lesIsc, fAcindu-i stire de izbAnda sa asupraRadului Vodi, trimitand 28 de steaguri, luate dela Radul VodA. ArItat-ausolii lui Stefan Vodl cum si cetatea, unde-i scaunul Radului Vodl, cu toatI 35

averea si cu doamna lui o au dobAndit, si cum au pus si domn in locul RaduluiVodA pre BAsArabI VodA.

17

www.digibuc.ro

£58 LETOPISETUL TAIIII MOLDOVEI

Iarg ilia aciia soli a lui Stefan Vodg, aflandu-s1 nepurce0 dela craiul,jag 0 alti soli sosgsc dela Stefan Vodg, la Cazimir craiu, cer§ind agutoriuStefan Vodg impotriva Radului Vodg, fgandu-i stire, cum Radul Vodg,luand agutoriu dela Turci, au intrat in tad de pradi cu foc 0 cu sabie.

5 Pornit-au indatä Cazimir, craiul le§gsc, pre Dobieslav cntelianul 0 preEghidei Sohodolschii la Radul Vodg, pentru sg-1 impace cu Stefan Vodg;iar lui Mihai BuCatschii, staroste, i-au poroncit de sirgu sg porniascl0iahta den Podoliia inteagiutoriu lui Stefan Vodg.

Radul Vodg, ngzuind la sultan Mehmet, imparatul turcesc, de i-au dat10 agutoriu in anul dela Hristos 1475, 0 au intrat in Tara Munteniasci 1475

cu 15.000 de Turci, farä de alti lefecii ce adunasg 0 au dat razboiu luiBäsgrabg goi Dechemvrie 25 0 au infrant pre Bgsgrab Vodg, care, vgzin-du-sä impresurat de vrajma0i sai, au ngzuit la Stefan Vodg in Moldova.

Iarg Turcii s'au pornit in goang dupg &grab Vodg 0 au vinit15 pang la Barlad 0 de acolo Turcii au slobozit I 'Cambulurile sale de au 701

pradat tara 0 s'au intorsu innapoi pen Tara Munteniasca.

lark Ind. aflandu-se acolo acei soli trimi0 de Stefan Vodg la Cazimir,craiul le§esc, iatA 0 alti soli ai lui stefan VoclA au nemerit la craiul le§escCazimir, cer0nd ajutoriu stefan Vodl dela craiul leOsc impotriva Radului

20 VodAl fAcind 0ire cum Radul VodA, tragand agutoriu dela Turci, delasultan Mehmet, impgratul turcesc, au intrat in targ Radul Voda de prada cufoc 0 cu sabie. Pornit-au indatg craiul lelesc Cazimir, socotind cg-i va puteaimpIca pre Radul Vodg cu Stefan Vodg, pre Dobieslav Bisonschie, caqtalanulBelzului, 0 pre Eghidie Suhodonschii, la Radul Vodg pentru pace; iarA lui

25 Mihai Ba.atschii, starostele de Sneten, au poruncit de sarg sg porneascg 0eahtadin Podolia intru ajutoriul lui Stefan Vodg.

Tara Radul Vodg ngzuind la sultan Mehmet, impgratul Turcilor, in anuldela Hristos 1475, dupg ce au luat agutoriu, au intrat in Tara Munteneasdi 1475cu 15.000 de Turci, fail de alti lefecii ce adunase 0 au dat rgzboi lui Bgsg-

30 rabA VodA, goi, Dechemvrie 25 Arm 0 au infrint pe BAsIrabl VodA 0 toatioastea lui, care, vgzindu-se I impresurat de vrAjma0i sAi, au nAzuit dirept in 88rMoldova la Stefan Vodg.

Tara Turcii s'au pornit in goanA dupg Bgsgrabg Vodg 0 au venit pang laBarlad; de acolo au repezit "Cambulurile sale de au prgdat tam 0 s'au intors

85 innapoi spre Tara Munteneascit.

z: abiia solii C. 6: si-i irnpace A. To: 1473 C. 12: 23 C. 23: Doblieslav.

www.digibuc.ro

AL DOILE RAZEOI VAU AVUT RADUL VODA CU $TEFAN VODA 259

1474 In anul 6982, luat-au stefan Vod1 cetatea Teleajina §i au fgat cape-tele parcglabilor, robindu-le muiarile; atunce stefan Vocla multi Tiganiau scos den Tara Munteniasci in lark'.

Intr'acesta an, au fostu rAzboiu cu Ungurii in Tara Munteniascisi cu Tap Alu§ Vodl §i ii birui stefan Vodà.

1474 In anul 6982, au luat stefan Vocli cetatea Teleajina 0 au tAiat capeteleparcalabilor, robindu-le muerile. Atuncea au scos multi Tigani din Tara Mun-teneasa aicea in tar% la noi.

Intea6astà lunA, in 5 zile, au fost rizboi in Tara Munteneasci cu Ungurii0 cu TApAlu§ Voclà gi birui stefan Vocli pre Unguri.

Autorul copiazá cele mai multe stiri din: G r. U r e c he V orni cul- S im i o nD a scAlu 1, /. c.,FP. 36, 37, 38, 39 si traduce din Crome r, o. c., p. 413 §i Strj-kowsk i, p. ...

5

I 0

www.digibuc.ro

De vestitel izbeindd a lui .5'tefan Vodd 6' au balut pre Turd

In anul 6983, iarA dela Hristos 1475, sultan Mehmet, impAratufturcesc, nevrAnd sA lag pre Radul Vodá, fiind supus impArAtiei tur-cesti, inteatAtea pagube ce-i fäcusä de multe ori stefan VodA, gAtind

5 120.000 oaste turCascl cu 'Mari, Ghenarie zo, i-au pornit < cu > RadulVodá asupra lui stefan Vodà, vrAnd sA supue si pre stefan VodA,nu cl-i era milk' de Radul VodA.

Iarl stefan Vodl, luand agutoriu z000 de oaste cAlAreti lesi si avandsi oastea sa patruzlci de mii si mai avea 5000 de Slcui, cu gastà oaste

lo stefan VodA nu asea c'd va putea sta fAtis improtiva atAta multime deTurci si Munteni cu Radul VodA, ce cu mestersug au socotit sI in'éapAcum ori putea. CA intai au trimis de au parjolit iarba peste tot loculin calea Turcilor, de le-au slAbit caii. lark dupa ce au intrat Turcii

De cumplita bdtae a Turcilor de ,Ftefan Vodd in anul 6983 iar dela Hristos 1475

15 CAP XXVIII

Mehmet, impAratul turcesc, nevrAnd sA lag pre Radul Vodà, fiind supusimpArätiei turce§ti, inteatfitea pagube ce-i fäcuse in cAteva rAnduri stefanVodA, gAtindu 120.000 de oaste tufeascA cu 'Mari, Ghenarie zo, s'au pornitRadul Vodl asupra lui stefan VodI nu cA-i era mill de Radul Vodà.

20 Iarl stefan VocIA luund agutoriu si dela Cazimir, craiul lesesc, cu woo deoaste allrime si avAnd si oastea sa 40.000 si 5000 de Slcui dobAndise delaMateias, craiul unguresc. Cu a'east1 oaste nu asa cl va putea sta fAtis impotrivaatita multime de oaste tur6ascI si munteneasa cu Radul VodI, ci cu mester-lug au socotit sA in6apl. CA intAi au poruncit de au pArjolit iarba pe tot locul

25 innaintea Turcilor, de le-au slAbit caii cei gingasi. Iarl dupa ce au tras pe Turci

1475

1475

www.digibuc.ro

DE VESTITA IZBANDA A LUI $TEFAN VODA 261

in locuri stramte, deasupra Racovatului, la apa 13 arladului, acolo au datrazboiu Turcilor, supuind o samä de oaste in lunca, de unde au inceputa da semne de razboiu: in trambitä, in bue'ume si in dobe. Si intorcan-du-sa Turcii asupra glasului bu'eumelor si altor semne de fäzboiu, caO. negura nu rasa pre Turci sa priCapä, de unde le cautä a da razboiu 5

lui Stefan Voda, atunce Stefan Vodä au lovit pre Turci den dos; si demultimea Turcilor, sa ametisa ostenii lui Stefan Voda, biruitori väzin-du-sä, si singur Stefan Voda imbärbatandu-i pre ai sal, cu agutoriullui Dumnezäu ramasärä biruiti Turcii, cat ei in de sine s'au fostutaind. io

7ov Scrie Ian Stricovschii, carte XX, zaC. III, I la o sutä de mii de tru-puri sä fie cAzut inteacel razboiu, precum zice Stricovchii, cl au vazutcu ochii säi grämäzile de oase la acel loc, unde au fostu acel razboiu,viind el den Tara Tur 'Casa in anul dela Hristos 1575; si era si trei1575cruci de piatra, pug in semnele:acei vestite biruintä a lui Stefan Voda. 15

Perit-au multi pasi alesi in razboiu si mai multe de Ioo de stiaguri.Pre cati au prinsu vii, i-au intapat. Iarä pe patru robi turci, mai alesi,oameni de frunte si 36 de stiaguri si o parte de dobanda, au trimis

la stramtoare, desupra Racovatului, pre apa Barladului, si acolo le-audat rdzboi stefan Vodd Turcilor, cu agutoriul lui Dumnezeu. Supusese o 20seamd de oameni in luncl, unde au inceput a da semne de rdzboi: cu trdm-bita, cu buciume §i dobe. Ci intorandu-se oastea tur6ascd asupra glasuluibuciumilor §i altor semne de rdzboi, cà qi negura nu-i ldsa sl prie'apd Turcii

88v de unde I le-ar fi a da rdzboi lui stefan Vodd, acolo din dos i-au lovit stefanVocid pe Turci; i de multimea Turcilor, sd ametise oastea lui stefan Vodd, 25biruitoriu vazandu-se, ci singur stefan Vodd in fruntea o§tilor sale, nepärd-sind, imbArbdta pre ai sdi. i a§a cu ajutoriul a unuia Dumnezeu, rdmasdrä cumare ocard biruiti Turcii, ei intre ei sd omordia.

Scrie cronicariul Ioan Stricovschii, cartea XX zaC. III, la ioo.000 de trupurisd fie azut inteacel rdzboi, precum zice Stricovschii, cà au vdzut singur la 30

/575 anul dela Hristos 1575, cu ochii sdi grAmdzi de oase, viind el din Tara Tur-6ascd, §i trei cruci de piatrd puse intru semnele acei biruinte a lui stefanVodd. Perit-au cdtva NO ale§i inteacel rdzboi §i mai mult de o sutd de steaguri;pre cei prin§i i-au intepat. Iar 4 robi mai de frunte cu 36 de steaguri 0 oparte de dobândä au trimis cu oamenii sli stefan Vodd la Cazimir, 35

ix : Ioan C. 14: 1475 A. 16: intr'acel ritzboiu C.

www.digibuc.ro


craiului lesascu in Litva, multamindu-i de agutoriu. Scrie cronicalesasca: patru pasi alesi au cazut intr'acel razboiu, Arätatu-s'au StefanWA dui:4 acest räzboiu, plecat cu biruinta; dela singur Dumnezäuau numarat ca iaste izbanda. Patru zile niceo mancare n'au mancat,

5 fail numai pane cu apä. Pre fiCorul lui Isac Para, dupa ce l-au prinsuviu, l-au slobozit.

lark' Turcii C'au scapat, au luat pen paduri si au esit unde sa incepeSmila, sau apa Smilii, in tinutul Tutovii. Acolo Turcii, in legea lor,au multamit lui Dumnezau ca au esit la lume.

io Iarä Stefan Voda s'au pornit dupa dansii cu Moldovenii sai si cuwoo de Lesi si au gonit pe Turci, p aria i-au trecut Siretiul la Ionä-sesti, unde sa pomeneste Vadul Turcilor. Si acolo la o movilá mare,diasupra TecuCului, la Siretiu, odihnind Stefan Voda trei zile, i-auvinit veste dela starostii de Craciuna, cetate diasupra Milcovtilui, cl

15 Radul Vodl vine cu osti fail veste.Si intristandu-sa Stefan WA cu cine avea cu ai &Ai, au rapezit

la ostenii sad de-i strangea de sirgu. Venit-au atunce si Sendrea Hat-manul, cumnatul lui Stefan Voda, cu o sarna de oaste, eau fost rämas

craiul lesesc, la Lida, multemindu-i de agutoriu. Scrie cronicariul lesesc : 4 pasi20 alesi au cazut inteacel razboi, steaguri mai multe de too luate si zice : macar

a si lui Stefan Voda nu fará de mare varsare de sänge i-au ramas biruintadespre pagani, incepuse a sä ameti oastea lui Stefan Vodá. Dupa acest razboicu biruinta, plecat unuia lui Dumnezeu, au numarat ea au fost 4 zile duparazboi, nicio mäncare n'au mincat, fail numai päine si apa. Pre feC'orul lui

25 Isac NFL dupl ce 1-au prins viu, 1-au slobozit.Iarä Turcii ce au scapat, au luat pren paduri si au esit unde purcede apa

Smilii, la tinutul Tutovei. Acolo, in legea lor au dat laudá lui Dumnezeu eaau esit la lume.

Iar Stefan Voda s'au pornit dupa ei cu ai sai Moldoveni si cu 2000 deso oaste lesasca, ce i-au fost venit intru agutoriu, si au gonit pre Turci, pana au

trecut Siretul la Ionasästi, unde sa pomeneste astazi Vadul Turcilor. Si acolode supra Siretului, la o movila mare, a Tecuciului, odihnind trei zile, i-au venitveste dela starostii dela Craciuna Craciuna era cetate la Putna deasupra Mil-covului cum Radul Vodä vine cu osti asupra lui Stefan Voda fara de veste.

35 §i Intristindu-se Stefan Voda, cu cine avea cu ai sai, au rapezit la osteniisai de-i stringea de sarg. Atuncea au sosit si Sendrea Hatmanul, I cumnatul 89rlui Stefan Voda, cu o seama de osti, ce au fost ramas

www.digibuc.ro


innapoi; venit-au i Coste Paharnicul cu aka sama de oaste, ce gonisapre Turci de-i trecusä peste Siretiu.

avand bucurie Stefan Voda de ai sai, cum sa aflara pregiur dansul71r la vreme de grije, indata au rapezit pe Sendrea Hatmanul in chip de

strajä, cu putintei slujitori, innaintea ostii muntenesti. i and ei peste 5

oastea munteniasci, furl biruiti; i peri acolo i Sendrea Hatmanul maigos de Ramnic, unde sa pomeni multä vreme Movila Sendrii, si 1-audus de I-au ingropat in Doljesti langa tatä-sau.

Iara Stefan Voda, intälegand ca-i vine asupra Radul Voda cu osti,au trecut Siretiul Ghenarie 13 zile si sä lovirá mai sus de Ramnic. SiEland razboiu de imbe pgrtile vitejeste, multä moarte sa fäcu si cuagutoriul lui Dumnezäu au rämas izbanda la Stefan Vodä. Dat-auvoe Stefan Voda ostii sale sa prade in trei zile, cat vor putea in TaraMunteniasca; i prädand, adus-au multa dobanda ostenii.

Si zabavind acolo Stefan Voda, pana a sà strange oastea, adus-au 15

acolo pre multi din boiarii Tarai Muntenesti si alte capete, oameni defolos, si au pus pre ai sai boiaH i oameni de cinste, de au vorovit

innapoi; indata si Costea Plharnicul cu aka seama de oaste, ce au fost gonitpre Turci de i-au fost trecut Siretul, au sosit.

$i avand bucurie Stefan Voda de ai sli, cum sa aflarI pregur de dansul lavreme de grija, indatI au rIpezit pre Sandrea Hatmanul cu putintei slujitori,in chip de strajl, innaintea octii muntenecti; carii, &and preste oastea munte-neasa, multi pre putini, furl biruiti de octenii Radului Vodl, unde i SendreaHatmanul au perk mai gos de Ramnic; acolo s'au pomenit multa vreme Mo-vila Sandrii i I-au dus de 1-au ingropat in sat, in Joldecti, linga tata-slu.

Yule legand Stefan VodI cum adevIrat Radul Voda, domnul muntenesc,Ii vine asupra cu oastea sa, Ghenarie 13, au trecut Siretul ci mai sus de Ram-nic le-au fost rIzboiul. i and razboiu viteja§te despre imbe pIrtile, multamoarte s'au facut i cu vrerea lui Dumnezeu, au ramas izbinda la Stefan Voda,ca pierduse Muntenii razboiul. Dat-au Stefan Voda voe octii sale sa prade in,trei zile, cat vor putea in Tara Rumaneasca; §i prIdând, adus-au multa do-Hilda ostacii.

Si zabovind Stefan Voda acolo, panI a sa strange octile toate, aducand sipre multi din boiarii muntenesti si alte capete, oameni de frunte, acolo au pussi oameni de ai sai, boiari de cinste, de au vorovit

8: Jolde§ti C. 25: Holdwi B, Do1he9ti B1.

20

25

30

35

www.digibuc.ro


au tocmit, de au despärtit hotar tärgi p an'in pal-gill Milcovul, unde si pangastäzi sg hotäreste. CA mai nainte era price pentru hotar : cg Muntenii vreasg tie hotarul tärli lor p Aug in apa Trotusului, iarg Moldovenii nu-i lgsa. Ceau vrut DumnezIu de au luat Stefan Vodá cetatea Crgciuna, den gura Mil-

s covului, diasupra Odobestilor cu tot tinutul ei ce sä chiming tinutulPutnii 01-au lipit de Moldova si au pus starostii säi pre Ivan si pre Valcea.

Intorandu-sä Stefan Vodg cu ostile sale si viind in sus pre B Arladsi socotind locul la Vasluiu a fi de cask' domnesti, au pus de au zidit bese-rick pre numele svintului Ioan Prediteö, intru lauda 0 bucuriia dupg

lo izb Ana cu näroc, eau biruit pre Turci si pre Munteni, (land laudälui Dumnezgu. Si pre urmg au flcut langg besericg si cask* domnesti,care sg cunoscu si astgzi in tirgu, in Vaslui.

Aflfindu-s1 Stefan Vodä atunce la Vasluiu, ii vini veste de olac deladeregatorii de Soroca, pentru Lobodg 0 Nelivaico, hatmanii cäzäcesti,

15 cum au intrat in targ si pradä. I Deci Stefan Vodg, nesuferind pe 7 Iv

nepriiatinii säi, sg-i lasä sg-i strace tara, indatg au mgrsu cu ai sgi si tam-pin andu-sg cu acei Cäzaci la Grumgzästi, pre Itäut, lovindu-i färä

au tocmit, de au despgrtit din Milcovul cel Mare o parte de pârâu, de vinepre langa Odobesti si trece de dà in apa Putnii. Si pang astAzi iaste hotarul

20 Targi Moldovei si a Tgrai Muntenesti acel pârau, ce sg desparte din Milcovulcel Mare. Iar de mai nainte au fost având tgrgle amândoao pricing pentriuhotar ; ca Tara Munteneascg vrea sa tie hotarul ski pang in apa Trotusului,iarg Moldovenii nu-i Ian, pang au vrut Dumnezeu de s'au tocmit asea. Siau luat Stefan Vodg cetatea Craciuna cu tot tinutul ce sg chiming. tinutul

25 Putnii, si 1-au lip it de Moldova si au pus parcglabii sli pre Valcea si pre Ivan.Intorsu-s'au Stefan Vodg cu ostile sale si mergând pre apa Barladului in sus,

pläcându-i locul intre MI-lad si intre Vasluiu, intru aceia laudg si bucurie dupg iz-banda cu noroc ce au biruit pre Turci Isi pre Munteni, au inceput a zidi biserica luiSfetai loan Prediteci in targ in Vasluiu, dând lauda lui Dumnezeu pentru biruinta

30 ce au fäcut, si pre urmg casä donmesti, cum sl cunosc si pang in vremea de acum.Aflându-se inteacea vreme Stefan Vodg cu ostile sale la Vasluiu, iau veste

de sârg cu olgcari dela Soroca, cum Lobodg si Nelivaico, hatmanii clzacesti,au intrat in tail si pradg. Deci Stefan Vodg, neputând suferi pe nepriiatenisg-i lasg sl strice tara, indatä cu ai sgi cu câti era, i-au cgutat a merge, unde s'au

35 si intâmpinat cu acea oaste azgceascg pre Räut, la Grumgzesti, fiind Cazaciiin prada räsipiti ; si lovindu-i noaptea färg

15 cum din B.

89v

www.digibuc.ro


veste, noaptea, elmasärl Clzacii biruiti; si prinsärä atunce si pre Lo-boa, hatmanul clzkesc, si gonindu-i spre Nistru, multi s'au innecatin Nistru cu Nelivaico hatmanul, fugind. Era si un polcovnic vestit,anume Jura; acolo s'au innecat, unde si astäzi sä pomeneste acel loc,de sä zice Vadul Juräi. a

i intorcandu-s1 stefan Vodä de acolo, au descälecat targul Iasii,si intru lauda lui Dumnezäu, au inceput a zidi beserica Svetai Nicolae;si au mersu la scaunul ski, la SuCavä, cu mare laudá de izbandà delasingur Dumnezäu, esindu-i innainte mitropolitul cu litie, ca unui birui-toriu de limbi plgäne, de 1-au blagoslovit. i&

Atunce mare bucurie fu tuturor crailor 0 domnilor de pen pregiurde biruintä. *i, dupl ce s'au asezat la scaunul slu, au inceput a zidimänästirea Svetai Dimitrie, ce iaste innaintea curtilor domnesti, inSue'avä. i atunce s'au cununat cu doamna Voichita, fata Radului Vodkiarä pre maicl-sa cu mare cinste au trimis-o la domnu-slu, Radul 15

Vodk in Tara Munteniascä. Rugatu-s'au stefan Vodk prin solii sai,

de veste, ramasara biruiti Cazacii. Atuncea si Loboda, hatmanul cazacesc, fuprins de ostenii lui stefan Vodä, si gonindu-i spre Nistru, Nelevaico Hat-manul si cu o seama de Cazaci au intrat O. treaca Nistrul si multi s'au innecat.

un polcovnic vestit, anume Jora, acolo s'au innecat, unde si astazi O. pome- soneste de-i zic acelui loc Vadul Jorai.

*i de acolo s'au intors stefan Vodá si au descalecat targul Iasi;, si in laudalui Dumnezeu au inceput a zidi biserica lui Sfetai Nicolai, care sta si panàastazi in orasul Iasilor, langä curtea domneasca. Deci s'au intors la scaunulski, la Su Cava, cu mare pohvala si biruinte dela singur Dumnezeu de sus, 25esindu-i innainte mitropolitul cu toti preotii, aducand sfanta evanghelie cucinstita cruce in mainile sale, ca innaintea unui imparat si biruitoriu de limbipagane, de l-au blagoslovit.

Atuncea mare bucurie au fost tuturor domnilor si crailor de prin pekurde biruinte. i, dupa ce s'au askat la scaun in Sue'avl, in lauda lui Durnnezeu 30au inceput a zidi manastirea lui Sfetai Dimitrie, ce iaste innanitea curtii dom-nesti in Su Cava. i atuncea s'au cununat cu doamna Voichita, fata RaduluiVoda, jar pre maica-sa cu mare cinste la domnu-san, Radul Voda, in TaraMunteneasca o au trimis.

Iara solii trimisi dela stefan Voda au aflat pre craiul Cazimir in Litfa, unde 35au fost mers la anul nou, trimitand 4 robi mai alesi, 36 steaguri si parte de do-

gor banda lui. i ca stiia I tefan Voda ca nu sa va lasa paganul cu acea rusine,au rugat stefan Voda, prin solii sai

www.digibuc.ro


craiului lesäscu, ca sä sä apropie craiul cu ostile sale spre Tara Rusasa,sä fie mai aproape de stefan Voclà, si auzind Turcii apropiiarea lui,sä aibg grijä.

Radicat-au stefan Vocil atunce pre multi den prostime la statul de5 nemisi, pentru vitejie eau arätat in räzboaele acelea.

Trimis-au stefan VocIA si la sultan Mehmet soli cu daruri, sä facljalobI cä niste oameni räi den Tara TurCascä au vinit de i-auprädat tara, si i-au cäutat al apära tam de acei oameni Ili, cumau putut, socotind cä ce au ficut, fail stirea si flea' poronca

lo impärätiei sale au fäcut; stiind stefan Vodä a nu sä va läsa cu atatasultan Mehmet, impäratul turcesc, nice va uita perirea ostii sale destefan Vodä. 1

Asijdirea si papei de Ram 0 lui Matiia.s, craiul unguresc, au trimistefan Voclä daruri, poftindu-i si pre clansii de agiutoriu improtiva a

15 unuia asea puternic de obste vrajmas a toatà crestinätatea.Iarä Matiias, craiul unguresc, indatä au luat asupra sa acea izbandä

a lui stefan Vodg; läudandu-sk au rApezit drti pre la megiiasi, (landstire ea' ispravnicul säu, stefan Voclà, au bätut pre Turci, iproci ; mIcar6 nu de mult mai nainte petrecusä rusine mare de ispravnicul sgu,

20 pre craiul le§esc, ca, sa O. apropie craiul cu o§tile sale spre Tara Ruseasca, safie mai aproape de stefan Voda, ca. auzind Turcii de apropiiarea craiului delark sa aiba de grija.

Radicat-au stefan Voda pre multi din prostime pentru vitejiia lor la sta-tul de nemi§.

25 Tara §i la soltan Mehmet au trimis sol stefan Voda cu daruri, poruncindsolilor sa faca jalba, ca ni§te oameni din Tara TurCasca eqind, au prädat locu-rile lui; de care apärandu-se tara, i-au cautat lui stefan Voda al apara tara,de au batut pre acei facatori de prazi §i s'au rugat sultanului ca pre cei ce vorfi scapat, O. sa dea lui stefan Voda la pedeapsa, socotind ca ce au facut aceia,

ao fail porunca §i. stirea sultanului au facut. .

A§ijderea §i papei Romei §i craiului unguresc, Mateia§, au trimis stefanVodä frumoase daruri, poftind §i pre ei de akutoriu impotriva a unuia a§a deputernic §i de ob§te vrajma§ a toad cre§tinatatea.

Tara Mateia§ Craiul indatä au luat asupra sa acea izbandä al ui stefan Voda;35 laudandu-se, au repezit carti pre la megiia§i, and §tire a ispravnicul sail,

tefan Voda, au batut pre Turci, mäcar ca nu multa vreme mai nainte aufost patit ru§ine mare Mateiaf Craiu de acest ispravnic al säu,

72r

www.digibuc.ro

DE VESTITA IZBANDA A LUI STEFAN VODA 267

Stefan voa, and au fostu trimis 6000 de Unguri cu särdariul säu,Maer Balas, sä prade in Moldova.

Intr'acest an, vinit-au soli la Cazimiru, craiul le§Asc, trimi§i deIsac Trapezinianul a Husan Cazanilor, indemnand pe craiul lesäscasupra Turcilor. Si dela craiul le§äsc, ace§tiias soli au trecut la alti 5

domni cre§tine§ti, tot cu indemnare asupra Turcilor.hi-A Stefan Vodl nu päräsiia a trimite soli la craiul le§5scu, rugan-

du-1 de agutoriu improtiva Turcilor; el intälesesä Stefan Vodá deniscoadele sale, precum sultan Mehmet strange multime de o§ti la Odriiu.

SvItuia Litva pe craiul Cazimiriu sà apere pe Stefan Vodä in Mol- iodova de Turci cu toatá puterea sa, sä-i fie ca un pärete Moldova, cleatpierzind-o, sl-i fie a sä lupta cu Turcii pentru Tara Lesascä. Ce nemicn'au folosit, nice au daft acestea sfaturi pe Cazimir craiu, nice indemna-rea i poftele a lor sài, cl sà stransesä top svetnicii la craiul in Liublin,in luna lui Iu lie. Fost-au 15 zili voroava pentru Turci si pentru Stefan 15

Vodä; §i acolo cu manie s'au sculat, cu svatul domnilor tuturor, asupracraiului, Dierslav Rizvanschii, voevodul Cracäului, Iani Rizvanschii,ca§telanul Sandomirului si mar§alkul cräii, zicand craiului ca cu

de Stefan Vodl, cand au fost trimis 6000 de Unguri, cu ardariul sàu, cuMaer 135. las, sä prade Tara Moldovei. 20

Intr'acest an, venit-au sol la Cazimir, craiul le§esc, trimi§ de Isac Trape-zoneanul a Husan Cazanilor, indemnand pre craiul Cazimir asupra Turcilor.

dela craiul Cazimir, acesta§,sol au trecut la alti domni cre§tine§ti, tot cuindemnare asupra Turcilor.

Iarä tefan Vodä nu päräsiia prin nepäräsitii solii säi, unul dupa altul, tri- 25mitind la Cazimir, craiul leOsc, poftind akutoriu impotriva lui sultan Mehmet;cà acum intelesese stefan Vodà din iscoade ce avea trimiqi la Poarta turceasca,precum sultan Mehmet, impäratul turcesc, stringe multime de o§ti la Odriiu.

Sfätuia Litva pre Cazimir Craiul ca sä apere pre Moldova cu toad putereadespre Turci, /link pärete Moldova, deck pierzind-o s5.-i fie a sä lupta so

9ov cu Turcii pentru Tara Le§ascä. Ci nimic n'au folosit, nici I au clätit acestesfaturi pre Cazimir Craiul, nici indemnarea i poftele a lor säi, cä si strinsesetoti sfetnicii la craiul in Liublen, in luna lui Iulie, unde 15 zile au fost degasta cu Turcii i cu stefan Vodä voroava. i acolo cu minioasä voroavA, cusfatul tuturor domnilor leati s'au sculat asupra craiului Cazimir, Deerslav 35

Rezvanschii, voevodul CracAului, §i Iane RIzvanschii, ca§teleanul Sandomi-rului i mar§allcul craiei, zicand craiului cl prin

www.digibuc.ro


nebägarea de saml a lui, precum si tatä-ski si frate-sau, ca niste bl5stl-mati, crliia lesascä, care o au luat In floare, si acmu nu numai de nepri-iatini, ce si de tovaräsii necuviosi, si despre Litva flu, care den putereasi statul ei, s'au rAsipit 1 si s'au scurtat si imputinat.

5 Iarà cu aceste voroave a Mr, altà n'au isprävit, ark' cat el au trimisCazimiru craiu soli la sultan Mehmet, pre Martin Vrocemovschii, stol-nicul Craciului, poftind pre impäratul, aducându-i aminte priete-sugul vechiu, care era intre implratii turcesti cu craii lesàsti, sä-s Oil-sascl ()stile diasupra Moldovii, care iaste supt apararea crIiei lesAsti;

10 cl, Intealt chip, toad puterea sa craiul Cazimiriu Impotriva celor ces'ari ridica asupra a lor sli i-a cäuta a o pune. MAcar el mai nainte,fiind de toti monarsii crestinesti îndemnat Cazimiriu craiu asupraTurcilor, niceodatà n'au priimit sl s51 rädice asupra Turcilor. De augresit ceva stefan Vodà sultanului, acea gresalk cu svatul tuturor svet-

15 nicilor trebue A' O. dezlege gudetul.Ce cu acestea cu toate, s'au intorsu solul Vrocemovschii imbrAcat

cu o cabanità cu soboli, cu mArgIritariu cusutl pe margine, dela sultanMehmet, impäratul turcesc; cu care solie, abiia la anul au.sosit la craiul,timplându-s51 multe pedici pre cale.

20 nebAgarea de seamI a lui, precum qi a tAtfine-sAu §i a frAtine-slu blesternAtie,crAiia legascA, care o au luat floare, si acum nu numai din nepriiateni, ci çdin tovaro§ii necuvio0, §i despre Litfa rAu, carea din puterea §i statul ei s'aurAsipit §i s'au scurtat §i imputinat.

Iar cu aceste toate voroavele lor, nimic alt n'au isprAvit, fIrA at gasta :25 de au trimis craiul Cazimir sol la sultan Mehmet, pre Martin Vrocimovelschii,

stolnicul Craclului, poftind pre impAratul, aducindu-i aminte cu prieteçugulvechiu, care era Intre Impgratii turcesti cu craii lesAsti, sà-s pAräseascA oçtiledeasupra Moldovei, care iaste supt stApânirea crliei le§4ti; cl intealt chip,toatI puterea sa craiul Cazimir impotriva celor ce sl vor rAdica a lor sAi, i-a

30 cAutat a o pune. MAcar ckmai nainte, fiind de tori monarsii cre§tine§ti indem-nat craiul Cazimir asupra Turcilor, niciodatA n'au primit O. sA rAdice asupraTurcilor. De au fAcut stefan VodA ceva greçall sultanului, atuncea cu sfatultuturor trebue sA sA dezlege judecata.

Ci cu acestea cu toate, s'au intors solul Vrocimenschii imbrAcat cu o caba-35 nitl cu soboli, cu mArgAritari cusute marginile, dela ImpAratul turcesc; cu

care solie, abia la anul au sosit dela ImpAratul, timplindu-se multe piiadecipre cale.

72'

www.digibuc.ro

DE VESTITA IMANDA A LUI STEFAN VODA 269

ha Turcii atunce au pornit 70 de galioane la Cram 0 au poroncit TI-tarllor de pre uscat si au dobandit Chefe, cetate vestitä a Ianovezilor,care neputand-o Tátaräi mai mult apära, a sease zi o au luat Turcul suptascultarea sa cu viclesug. i dob andind cetatea, indatà pre nemisi, cu feme-ile si cu copiii ski si impreunk cu singuri viclenitorii si cu hanul Cramului 5

Menghe-Cherii, cu doi frati a lui, carii, ori den tamplare viniti acolo, oride frick au vinit dela campu, ca sk scape in cetate, pre toti i-au trimis la Ta-rigrad. lark pe prostime, lksandu-i pe loc p MIA la o vreme, apoi i-au mu-tat pre aiurea. Pre negutitori, pre soli si alti cercatori, pre toti i-au omorit.

Numai un galion, ce avea inlontru 150 de copii tineri, luati den ioChefea, pentru spurcata sodomie a prea curvariului Turc, si ce era do-bandä mai bunk, au dus la sultan Mehmet, fiind ispravnic pe acel ga-

73r lion un Grec. Iatá-i 0 pezevenchi Greci 1 I j acest galion eradespärtit de alte galioane si era 24 de Turci in galion pentru apärare.

Acestea le scrie cronicariul lesäsc dentr'un pisar crIesc, carele pre 15'

aceia vreme s'au tamplat la Cram, trimis de Cazimiriu, craiul lesksc,la Menghe-Cherei Hanul.

9ir

Iark Turcii inteaceia vreme au pornit 70 de galioane in Crim, 0 porun-cind Taargor cu o searná de oaste sk mearga intru akutoriu, au incungiuratsi despre mare si despre uscat Chefea, cetatea Ianovezilor, vestità pe acea vreme, 20care, neputfindu-o Tatarai mai mult apära, a sasea zi o au luat Turcul suptstäpinirea sa, si asa cu viclesug si pre orosanii mai de frunte Vlosi, care viclesugmai nainte de 5 ani s'au fost gatind. Si dobindind pAginii cetatea, indatà i prenemisi cu färneile sale si cu copii si impreun'à cu singuri viclenitorii si cu hanulCrimului Menghe-Gherei, cu doi frati ai lui, carii ori din ce intamplare veniti 25acolo, ori de fricI sA scape acolo la cetate dela câmp, pre toti i-au trimis la Tari-grad. Iarä pe prostime 16sindu-i 'Ana la o vreme pre loc, i-au mutat pre urml preaiurea. Pre negutItori moldoveni, pre soli si alti ceratori, pre toti i-au omorit.

Un galion numai care avea inlàuntru 150 de copii tineri den Chefea, luatipentru spurcata rahna si preacurvia a tiranului Turc, si ce au fost mai bun do- 30bindite, au adus la Sultan Mehmet, fiind ispravnic pre acel galeon un Grec.Si acest galion era desplrtit de alte galioane; 24 Turcii, carii era in galionpentru aparare, au nemerit la Chilia, care pe urrnä o au luat Stefan Vodà.

Acestea scrie cronicariul lesesc dintr'un pisariu crlesc, care au fost de craiullesesc Cazimir trimis la Sultan Menghe-Gerei hanul, care s'au intamplat acolo 35

pe acea vreme.

13: galion unguresc C.

www.digibuc.ro


Atunce au luat sultan Mehmet cetätile in lungu, pe impregiurulCrAmului stându ; luat-au §i Cetatea Albi.

Taxi', cand s'au intorsu solul le§äsc, Martin Vrocemovschii, dela imp&ratul turcesc, au spus craiului, cum au aflat pe sultan Mehmet in Bulgariia,

5 la Varna cu nenumàrate o§ti, viind spre Moldova asupra lui Stefan Vodä.Acest räspunsu au adus craiului dela sultan Mehmet, imparatul

turcesc : precum bucuros ar hi fostu sl facI in destul poftei craiului,de nu 1-ar fi aflat purces den Odriiu cu o§ti asupra Moldovanului, zicindCA acea o§tire pe rugAmintea Muntenilor §i a TatarAlor, birnicilor sli,

1 o face, pre carii nu poate sä-i päräsascl.Ar fi dat pace Moldovenilor, de nu ar fi oprit birul cel legat pre

an §i de ar fi slobozit robii §i de ar fi intorsu cetatea Chiliei.Scrie cronicariul le§lscu, a rgpeziia Stefan Vodi soli dupa soli la

craiul leOscu, pentru agutoriul, arátandu-i precum toti Moldovenii,

15 Oblicind si Tara Lesascl la Cazimir Craiul de luarea CrAmului si de Che-fea de Sultan Mehmet, impAratul turcesc, mare spairnI si .groazA au adaos TaraiLesesti si intru inimile Lesilor, asa ca and ar fi prAdat Turcii Podolia si TaraRuseascA. Iarl, strangAndu-se Lesii la slim in Corcin, sI sfAtuia sA facA ostiimpotriva Turcului. Ci unii sfAtuia sI nu zAdArascl pre un puternic pAgAn

20 ca acela ; altii sA astepte pe VrAcimovici, care era trimis sal la Sultan Mehmet,sfAtuia.

Dat-au nAdejde lui Stefan Vodg. Cazimir Craiul de agutoriu ca-i va da prinStanislav Vontrobca, voevodul Belzului, si pre Andrie Borisovschii, probosciulPen ceciului.

25 IarA sultan Mehmet, impAratul turcesc, dupa ce au dobindit Chefeoa, auluat cetAtile in lung, impregurul CrAmului stAnd, au luat si Cetatea Alba.

S'au fost intors dela sultan Mehmet, implratul turcesc, Martin Vrocimovs-chie, solul lesesc, spuind cum au aflat pre sultan Mehmet in Bulgaria, in orasulVarna cu nenumAratl oaste, tragand la Moldova asupra lui Stefan VodA.

30 Acest rIspuns au adus craiului Cazimir dela impAratul turcesc, precumar fi fost bucuros sA facA In destul I poftii craiului, de nu 1-ar fi aflat acum pur- 91'cezAnd din Odriiu cu osti asupra Moldovanului, zicAnd cA acea wire prerugAmintea Muntenilor si a TAtarAlor, birnicilor sAi, face, pre carii nu poatesA-i pArAseascl. Ar fi dat pace Moldovenilor, de nu s'ar fi oprit birul cel legat

35 pre an, si de ar fi slobozit robii si de ar fi intors cetatea Chiliei. Ii zicAhiliia la istorici.

Scrie cronicariul lesesc, cA repeziia Stefan VodA sol dupl sol la craiulCazimir de agutoriu, arAtAndu-i precum Moldovenii toti

www.digibuc.ro

DE VESTITA IZBANDA A LUI STEFAN VODA 271

vazindu-sa acoperiti de atata multime de Turci, cine§ de sine sa soco-te§te, §i pre insu singur Il lag; iara, de ar videa agutoriul craesc, totivor sta pre langa dansu. *i altele ca acestea at-Ma stefan Vocla lui craiu.Tntalegand craiul acestea, poroncit-au sa marga toatä Tara Rusasca,Podoliia 0 Tara Belziii, el stea de straji la margine. lark* agutoriu lui 5

tefan Vocla n'au vrut sa-i dea.

vazandu-se acoperiti de atata multime de Turci, cinec de sine sa socotecte, 0pre stefan Vocia singur a-1 lasa; iara, de vor vedea agutoriu craesc, toti vor stapre langa stefan Vocli. Le arata 0 gasta prin soli ca, dobandind TurciiMoldova, deodata vor alerga 0 in partile craiei le§e§ti, arzand 0 pradandpaganii. Aceste toate intelegandu-le Cazimir Craiul, de sarg toata Tara Rusasca,Podolia ei Tara Belzului radica care cu Pavel Iasinschii podscarbi 0 custarostele Belzului ci a Helmului au pornit sa stea la marginea tarai de straje.Iari ajutoriu lui stefan Voda n'au vrut sa-i dea.

Pentru acest capitol cronicarul a copiat razboiul lui Stefan cu Turcii din G r.Ureche Vornicul-Simion Dascilul, p. 37-44 0 a tradus din Cro-mer, P. 417, 419 0 422.

10

www.digibuc.ro

Rdzboiul lui stefan Vac Id cu sultan Mehmet când s' au bötut laValea Alba'

CAP XXIV

In anul 6984, sultan Mehmet, impäratul turcesc, väzind atata pa-s gubl ce-i fAcusä Stefan Vodá, s'au sculat cu ostile sale de au vinit sl

calce si sä strâce Tara Moldovii. Si apropiindu-sä I Turcii la Dunäre,multu s'à nevoi Stefan Vodà, cum ar putea opri pe Turci ca sl nu triaclDunärea. Ce in desert s'au trudit, el That -Ai de o parte, Turcii de altàparte, s'au inmultit cu oaste färä numär. Insä deodatä au dat cale Tur-

io cilor si s'au apucat de Tätar; si pre lesne biruindu-i, i-au gonit pangla Nistru. Vrea sä dea räzboiu si Turcilor; ce väzind atata multime deoaste cu impáratul si tätärime si pedestrime cu tunuri, n'au cutezat,

Razboiul lui qtefan Voila cu Mehmet imparatul turcesc când s'au bdtutla Valea Alba

15 CAP XXIX

1476

734

In anul 6984, vkindu-se impAratul turcesc, Sultan Mehmet, inteatâta pa- 1476guba despre stefan Voda 0 cetatile Chiliia 0 Cetatea Alba neräscumparate,fiind Inca 0 supt stäpanirea lui stefan Voda, gandi singur cu capul ski sämarga sa intre cu ()stile sale in lark sa o stroppsca 0 sä o prade. i apropiin-

20 du-se de Dunäre, unde stefan Voda mult s'au nevoit sa nu lasa pre Turci satread. Dunärea. Ci in zadar i-au fost acea nevointa, caci ca. Tatar li de o parte,Turcii de alta parte, cu oaste fail numär ce venise, au dat cale Turd. lor 0 s'auapucat de Tatar, pre care lesne biruindu-i, i-au gonit pânä la Nistru. Vreada razboi 0 Turcilor; ci vazand atka fatal-Arne cu impäratul 0 I multime de 92r

25 oaste cu pedestri multi 0 cu tunuri, din sfatul 0 a boiarilor,

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI $TEFAN VODA CU SULTAN MEHMET 273

ce s'au sfatuit cu boiarii de s'au dat la locuri stramte, spre munte, sä&A poata apara, dacä sa vor birui de Turci.

s'au tras la Valea Alba si Turcii dupa dansii. Pedestritu-s'auoastea lui stefan Vodä sä nu sä nedejduiasca a fugi, ce sa stea cu arme.Datu-s'au razboiu luni, Iu li 26, care razboiu tinu multä vreme nein- 5

frantu, de imbe partile osteniti. Iari Turcii adäogandu-sa cu oasteproaspata, au obosit Moldovenii; neavand agutor nice de o parte, cazut-au in razboiu, aparandu-sa panä la moarte, carii mai mult stropsiti demultimea Turcilor. Perit-au Moldovenii atatea de multi, cat sa innäl-big locul la Valea Alba de trupurile celor periti; multi si den boiari ioau picat, si vitejii cei mai alesi, cu totul. i sa facu scarba mare a toatätara si tuturor domnilor si crailor de pen pregiur, daca auzirä ea aucazut Moldovenii supt mana päganilor.

Inteacest räzboiu au clzut stefan Voda gos de pre cal; ce Dumnäzäu1-au ferit de nu s'au vätamat. 15

IarI Turcii s'au pornit spre Sue'avl si, arzind targul, s'au intorsuinnapoi, pradand si arzind tara.

ca-I sfatuia boiarii pe stefan Vodä sä sä dea la stramtori ca, de O. vor birui deTurci, si sl poata apara mai pre lesne la loc stramt.

i asa, s'au dat stefan Voda cu ostile sale spre munti, unde s'au ales loc de 20r1zboi la Valea Alba, la stramtoare, unde sa chiarna acum Razboianii, dupa acelrazboi ce au avut Moldovenii cu imparatul turcesc. i pedestrindu-se oasteaca sa nu nadájduiasca in fuga, ci intru arme, datu-s'au razboi luni, Iu lie 26, carerazboi traind multa vreme neales de amandoao partile, osteniti, si Turciiadaogandu-se cu oaste proaspata, obositi acum Moldovenii, neavand agutoriu 25de nicio parte, au cazut tare in razboi. Ci pana la moarte sa apara, carii fiindmai mult stropositi de multimea Turcilor, au rämas biruit stefan Voda siizbanda la Turci. Perk-au de ai nostri atuncea atatea de multi, cat s'au Ulna-bit locul de trupurile celor periti; si multi din boiarii cei maxi au picat sivitejii cei mai alesi atuncea au perk cu totul. i sa facuse scarba mare a 30toata tam si tuturor domnilor si crailor de prin prekur, deaca au auzit cà aucazut Moldovenii supt mina paganilor.

Intru acest razboi au cazut stefan Voda kos dupa cal; ci Durnnezeu l-auferit de nu s'au vätämat.

Iari Turcii s'au intors spre Su Cava si arzand targul, s'au intors innapoi, 35prädand si arzand tara.

7: biiatii Moldoveni C.

18

www.digibuc.ro


Iarg Stefan Vodg, dupg ce au pierdut razboiul la Valea Alba, scrieletopisgtul WM, cà au mgrsu In goang dupg Turci ping. la Dunäre,la trecgtoare, i agiungind pre Turci, i-au spgriiat si au scos mutt plian,ce luasä den tug. lark' letopisgtgle streine nu pomenesc de acea goani,

5 cum sg fie mgrsu Stefan Vodg pang la Dungre. Iarä iaste si de crezut,cà cine era Stefan Voda I Ori cu ce mijloc sg va fi nevoit spre rgscum-pgrare despre Turci. I

Pus-au Stefan Vodg de au str Ansu toate trupurile ce au petit in-tr'acel räzboiu si au facut movilg i diasupra au zidit besericg, care

10 stg i Ong astgzi intru pomenirea acelor suflete. Si de atunce sa nu-meste Itgzboianii satul acela, pentru rizboiul C'au fostu acolo la Valea Alba.

Iarg ligsgrab, domnul muntenesc, mare ocarg i rea cuvintare avudespre tosi domnii megiiasi crestini, pentru cgci si el au fostu agu-toriu cu oastea sa, Turcilor, asupra lui Stefan Vodl.

15 Scrie cronicariul lesgsc cg au trimis sultan Mehmet, dupg rgzboiuleau avut cu Stefan Vodg, soli cu daruri la Cazimiriu, craiul lesgsc;asijderea si dela hanul tgtgrgscu, tot pe aceia vreme, pentru prietesugulamanduror cu craiul lesascu. i zice cronicariul lesgsc: ce pricing ar hi

Jail Stefan Vodg, dupg girea nepriiatenilor sli din Tara, au poruncit de20 au strans trupurile mortilor movilg facand, au zidit deasupra lor biserica, unde

trgiwe i ping astgzi Intru pomenirea acelor suflete.

De inturnarea lui .Ftefan Voda dupa ce au pierdut razboiul cu Turcii laValea Alba

Ci am citit la une letopisete, cum sà fie mers Stefan Voda de iznoava. dupa25 Turd In goang, pre carii sg-i fie ajuns la trecatoarea Dungrii, de i-au spgriat

atata, cat le-au clutat a llsa tot pleanul ce luase din tail pre mina lui StefanVodg. Nu pociu adeveri deplin, cgci letopisetele striine nu pomenesc de aceainturnare. Iar iaste §i de crezut, ca cine era Stefan Vodg! Ori cu ce mijlocsg va fi nevoit spre rascumpgrarea aceia despre Turci. I

30 Iarg domnul muntenesc, Basgrabg Vodg, mare ocarg i cuvantare rea auavut despre toti domnii megiia§i cre§tini.

Scrie cronicariul lersc cg au trimis sultan Mehmet, dupg rgzboiul ce auavut cu Stefan Vodg, la craiul leOsc Cazimir cu daruri; i dela hanul tag-rgsc, pe acea vreme Nadur-Gherei sultan, pentru priete§ugul amanduror cu

35 Cazimir, craiul lersc. Si zice cronicariul: ce pricing ar fi

74'

92T

www.digibuc.ro

RAZSOIUL LUI STEFAN VODA CU SULTAN MEHMET 275

fostu pofta lui sultan Mehmet dela craiul, nu aflu, rarä cat grijea luisi nu O. uniascI crestinii asupra Mr; si pentru scIderea eau facut luiStefan Voda i àräi, sa nu tragl Cazimiru craiu i alti domni crestinisa sa radice asupra Turcilor, räscumparand paguba. Raspuns-au craiulle§asc solilor ea priirnqte pace §i pentru intärirea pacii va trimite §i el 5

soliiInteacest an, Joan, implratul Moscului, au luat Novogorodul cel

Mari §i mare parte de Tara Rusasel Ca Alba, adeca Belorosiia, cemainte vreme asculta de marele cneaz a Litvei.

Tnteacest an, au murit sultan Mehmet, aproape de oraul Nico- iomidii qi au Aims in locul lui sultan Baiazit.

1477 Tri anul 6985, Noemvrie 8, s'au prestävit Theoctist, mitropolitulSucevii. Tnteacesta§ an, s'au prestavit doamna Mariia, ce era delaMagop.

1479 In anul 6987, au zidit Stefan Vodä cetatea Chiliei si o au svaqit 15

inteacest an, Iu li x6. Ce nu poci §ti de aCasta ziditurä la cetatea Chiliei,

fost poftele lui sultan Mehmet de pace dela craiul Cazimir, nu afla, Para citgrija Mr sa nu sa uneasca cre§tinii asupra lor ; i pentru scaderea ce au facutsultanul lui Stefan Voda i tarai, O. nu traga craiul Cazimir qi alti domnicre§tine§ti asupra Turcilor, räscumparInd paguba ce au facut sultanul In 20Moldova mai innainte de Stefan. Räspuns-au craiul leqesc Cazimir solilorturceqti, cum §i tatarl§ti ca priimqte pace, pentru a cariia solii intäriturava trimite i craiul la amindoi solii sai.

Inteacest an, Mann, impatatul Moscului, au luat Novogorodul cel Maremare parte de Tara Rusasca cea Alba, adeca Belorusia, carele mai nainte 25

asculta de marele cneaz al Litvei.Inteacest an, au murit sultan Mehmet, aproape de ora§ul Nicomidiei, stand

in locul lui sultan Baezit. Vrajba intre doi pagini : Iuzum Turcul, caruia Ii ziceaunii Salim, fiind biruit de sultan Baezit imparat, au scapat la sultanul Eghiptu-lui §i dind tutoriu sultanul din Eghipet, de iznoava fiind biruit de sultan 30Baezit, au fugit Uzum la Rodos, de acolo la Rim, iara pre urma. omorit.

1477 Tara In anul 6985, Noemvrie 8, s'au pristävit Theoctist, mitropolitul deSuCava. Aicea ma mir cum poate sa fie cu cale de au scris §i Ureche Vornicul,cà inteacesta§ an s'au pristävit doamna Maria, ce era dela Magop; dara Ste-fan Vocla avea doamnä pre Voichita, fata Radului Vodä; ci poate sä fie murit 35întâi aceia, O. pre urma luund pre doamna a6asta dela Magop.

1479 In anul 6987, scrie Urechie vornicul, ca inteacest an au j inceput Stefan93 = Voda a zidi cetatea Chiliei

x8*

www.digibuc.ro

276 .LETOPISETUle TARII MOLDOVEI

cl nu ar fi putut inteun an sä o isprävascA; ce, sau au adaos stefan Vodávr'o cetátue mai micl Carl cetatea cea mare, sau au dires si au intäritla cetate ce au socotit, simtind stefan Vodá de cugetele päginilor asupracetätilor, trägandu-i i alte pänzi, I cá acmu luasä sultan Mehmet Ce- 74°

5 tatea Albk cum s'au pomenit mai sus.Inteacest an, inteaCastä lunä 25, au murit Bogdan Vodk fiCorul

lui stefan Vodá. Murit-au i Cneajna, doamna lui stefan Vodá. Aiceamä mir, cum poate sä fie cu cale de scrie pentru aceste doamne leto-pisätul täräi; cá stefan Vodä acmu luasä doamna pre Voichita, fata

lo Radului Vodá; ce poate fi asea, cum au scris Ureche vornicul, care aumurit intai si care pe urmá.

Iarà in anul 6988, murit-au PAtru Vodk al doile fiCor a lui stefan Vodà. 1480lark' in anul 6989, Iu li 8, au fostu räzboiu in Tara Munteniascl 1481

la Rämnic; s'au bätut stefan Vodl cu TApAlus Vodá. Deci cu agu-15 toriul lui Dumnäzau au biruit stefan Vodä pre Munteni. Perit-au Mun-

teni multi in räzboiu; luat-au stefan Vodà toate stiagurile lor, si multiden bolarii muntenesti au picat inteacest räzboiu. i pre Täpälus Vodäl-au prinsu viu i i-au täiat capul. i despre partea lui stefan Vodkilia au peHt multi den cei mai de frunte oameni. Atunce au pus stefan

20 si o au sfarsit inteacestasi an, Julie 16, care lucru nu sa poate crede, inteunaij sa o ispraveasca; ci, sau au adaos vreo cetatue mai micá caträ cea mare,cum am inteles de o seama de boiari de tail, ales de Panaite ce au fost pos-telnic mare, sau au mai dres si au mai intarit cetatea Chiiei, simtind stefanVoda de cugetele paginilor asupra acelor cetati, tragarklu-i si altä panzä, ca

25 aCum luase Cetatea Alba sultan Mehmet, cum s'au pomenit; sau niscaiturnuri adaogand catra dânsele, panzele, bastile, santuri intarindu-le.

Inteacestas an si inteaCastä lung 25, au murit si Bogdan Voda, feCorullui stefan Voda. Aicea vaz cá iara s'au pristävit Cneajna, numele nu-i scrie.

Iara in anul 6988, au murit Patru Voda, al doilea feCor al lui stefan Vodä.30 lark' in anul 6989, Julie 8, s'au facut razboi in Tara Munteneasca; s'au 131-

tut stefan Voda. cu Tepalus Voda la Ramnic i cu akutoriul lui Dumnezeu aubiruit stefan Voda pre Munteni. Perit-au multi Munteni; luat-au stefanVoda toate steagurile lor si multi din boiarii muntenesti au picat inteacestrazboi. i pre Tapalus Voda -au prins viu i i-au tliat capul. i despre par-

35 tea lui stefan Voda, Inca au perk multi oameni de frunte boiari. Pus-austefan

2i: au din A.

14801481

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI S'rEVAN VODA CU SULTAN MEHMET 277

Voda domn in Tara Munteniascl pre Vlad Vodl Calugärul, carele apoiau flcut viclesug asupra lui Stefan Voda, pentru ce dedesä agutoriuTurcilor, and au vinit, de au luat cetätile si au prädat tam. Si s'auintorsu Stefan Voda la scaonul sal', la Su6avä, cu bucurie de izb aria'eau facut asupra lui Tapa lus Vodä. 5

Zic unii intealt chip de Täpalus Voda, cum atunce au prinsu StefanVoda. pe Radul Voda, carek au fostu atatätoriu de pagani asupra cres-tinilor. Si au dat agutoriu i Brasovenii, taind pre Turci; i luand TaraMunteniasca, au lasat pre Täpälus Vodä domn in Tara Munteniasca,in locul sàu. Ce, ori cum au fost, izbanda lui Stefan Vodä au fost. 10

ZiC si a&sta unii: sa sä fie arätat inteacel razboiu lui Stefan Vodlsvintul macenic Procopie, imbland pe diasupra razboiului ellareintearmat, ca un vitiaz, inteagiutoriu, and valhva ostii lui StefanVoda. Si iaste a sa crede acest cuvant, ca, clack' s'au intorsu Stefan Voda

75r biruitoriu la scaunul I sau, la Su Cava*, si au zidit beserica pre numele 15

svintului macenic Procopie, la sat la Badeuti, unde sta. si Ora astazi.1483 Iará in anul 6991, au inceput Stefan Voda a zidi cetatea la targul

Romanului, ce sa chiamä Smeredova, care au cäzut i s'au rasipit deapa Moldovei cu vreme.

VodA Muntenilor domn pre Vlad VodA CAlugArul, care pre urinI au fAcutviclesug asupra lui Stefan VodA, pentrucl dedese agutoriu Turcilor, când aumIrs Turcii de au luat cetAtile si au pradat tam IarA Stefan Vodl, dupa rAz-boiul cu Täpä1u VodI, s'au inturnat cu mare pohvall acasI la SueavA, lascaunul sAu.

Zic unii intealt chip de TapAlus Vodl, cum atunce au prins Stefan VodApre Radul VodI carele au fost atâtAtoriu de pAgani asupra crestinilor. Si i-auagutat i Brasovenii tAind pre Turci; i luund Tara MunteneascA, au lAsat preTApAlus Voda In locul sAu. Ci, oricum au fost, tot izbinda lui Stefan VodIcA au fost sA tocmeascl.

Zic unii i ae'asta: sl se fie arAtat lui Stefan Voda la acest rIzboi sfântulmAcenic Procopie, umbland asupra rAzboiului calare i intearmat, ca un vi-

93v teaz, intru agutoriul lui Stefan VodI i and valhvI I ostii lui. Ci iaste de a slcrede acest cuvint, cA, deaca s'au intors Stefan Voda cu toata oastea sa ca unbiruitoriu la scaunul ski, la SuCavA, au si zidit biserica pre numele sfan-tului mAcenic Procopie, la sat la Badeuti, unde stA i 'Ana astAzi.

1483 In anul 6991, au inceput Stefan Voda a zidi cetate la tirgul Romanului,ce sA chiarna Smeredova.

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Iarl in anul 6992, Sultan Baiazit, impäratul turcesc, cu multe ostiau vinit in tad si au luat Chiliia i Cetatea Alba. Atunce au fostudomnul muntenesc, Vlad Voda Calugarul, cu Muntenii intr'agiutoriu,cum s'au pomenit mai sus, cä au viclenit pe Stefan Voda, and agiu-

5 toriu Turcilor. Tn 14 zili a lui Iu lie, au luat cetatea Chiliia, fiind par-cllabi Ivasco si Maxim.

Asijdirea inteacel an, in 5 zile a lui Avgust, au luat i Cetatea Alba,fiind parcalabi Gherman i Ioan, si ar fi apucat i alte cetati, ca StefanVodä la largu nu indräzniia sä iasa; ce numai la loc stramtu nevoia, de

lo le facea smintiall. Ce intälegand Turcii, pentru agutoriul ce vinisá luiStefan Voda dela Lesi, dupa ce au luat Sultan Baiazit cetatile: Chiliia

Cetatea Alba, s'au intorsu.Si mai cu dedinsu au intrat in grija Cazimiru, craiul lesasc,

top Lesii, Vazind släbitä Tara Moldovii de Turci, sl nu sa inchine Stefan15 Vodl la Turci i sä sa lasa de prietesugul Lesilor. Ca vestit domnu

era Stefan Voda intre toti domnii crestini, pentru multe räzboae cunaroc C'au avut in toate parti: cu Tatarai, cu Turcii i cu Ungurii. Ceau socotit de au trimisu agutoriu lui Stefan Vodá, mai multu aparandhotarul Tarai Lesästi, nävälindu ostile turcesti i tätarasti.

1484-

20 Iara la anul 6992, Sultan Baezit, imparatul turcesc, cu mare oaste au 1484intrat in tarà §i au batut Chilia j Cetatea Alba. Insa acolo au fost i domnulmuntenesc, Vlad Voda Calugarul, cu Muntenii intr'agutoriu, cum s'au po-menit mai sus, a au fäcut vicle§ug asupra lui stefan Voda, de au dat agutorTurd lor. i in 14 zile a lui Iu lie, au luat cetatea Chiliei in zilele pircalabilor

25 hap) i Maxim.4jderea inteacela0 an, Avgust 5, au luat i Cetatea Alba, fiind parcalabi

Gherman i Joan, §i ar fi apucat i alte cetatii, ca stefan Vodä la gol n'au vrutsa indrazneasca sa iasä; ci numai la stramtoare nevoia de le facea zminteall.Ci vazand Turcii akutoriu dela Tara Leseasca ce venise lui Stefan Voda.

30 Dupa ce au luat Sultan Baezit cetatile Chilia i Cetatea Alba si mai cude-a-dinsul au intrat grije si gand in craiul Cazimir i in toti Lesii i cazusecraiul la grija lui stefan Voda, vazand slabiciunea sa, sa nu sa inchine tarala Turci i sä scape dela prietesugul sAu. CA nu fie§tece donm era stefanVoda, ci vestit intre domnii crestinesti pentru multe razboae cu noroc ce au

35 facut asupra Tataralor si a Turcilor si a Ungurilor. Socotit-au dar CazimirCraiul, sa trimita agutoriu lui Stefan Voda, mai mult aparand de osti hotaraleTarai Lesästi, nävälind Turcii i 'Marg.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI FITFAN VODA CU SULTAN MEHMST 279

Mgcar cg craiul siliia niceo pricing sg nu aibl despre Turci, ce soco-tiia ca avand Ina pgrete pe Tara Moldovii, totus are nevoe de Tätari,Podoliia, Tara Rusascg si Litva. Cu cat mai mult lipsind pgretele, adecgMoldova, s'ari räsipi de tot Podoliia si altele.

Si asea, la inceputul tomnii, in anul Domnului nostru Isus Hristos1485 1485, s'au pogorit I Cazimiru, craiul lesgscu, la marginea Targi Lesgsti,75v la Colomaia, cu toatg sliahta rusascg si a Podoliei gata de oaste, pentru

sg sl auzg la Turci pogorirea sa la margine, despre Tara Moldovü;cg si Turcii pre atunce ari avea grijg de Levi.

Nu dupg multe zile, acolo la craiul, in campii Colomaei, venit-auStefan Vodä cu boiarii sli si cu curie impodobitg, si bine grijiti sluji-torii; si Stefan Vodg viind pre un cal foarte argtos si mare. Sta polcov-nicii si alte cgpetenii crgesti impregiurul cortului, si descälecand aproapeStefan Vodg, indatg i-au esit domnii crgesti innainte, de 1-au dus lacraiul suptu cortu. Si anume facusg inteacel colt pat naltu, pre caresedea craiul la adunare cu Stefan Vodä, in podoabe crgesti, impregiur

5

10

15

Mgcar cg craiul Cazimir siliia nicio pricing Turcilor sg nu deaasupra sa, ci socotiia cg, avand incA plrete pe Tara Moldovei,totuvi are nevoe Podoliia, Tara Ruseascg vi Litva. Cu cat mai multlipsind pgretele Moldova, sg va räsipi de tot Podolia, Tara Rusascg vi 20

Litva. Si cunovtiia acum, oricum a fi vätämati Moldovenii, fiind pgräsitide akutoriul lui. Iar deodatA au socotit craiul, sg sä auza de pogorireasa cu ovti la marginea l'ArA Moldovei, pentrucl si Turcii ar avea grijeasa de n'ar suplra tara des. i adevärat a pe acea vreme avea grijä

94r Turcii de I craii lesästi. 25Si ava, la inceputul toamnei, in anul dela Nasterea Domnului

1485 nostru Isus Hristos 1485, s'au pogorit craiul Cazimir la Liov, undetoatg sleahta rusascg si a Podoliei s'au strans gata de oaste. De acolo,clätindu-se craiul cu toata acea sleahtä vi altg curte a lui, au trecutNistrul supt Halici si au venit la Colomaia si au tgbärit toatg oastea pre 30campii Colomaei.

Nu dupg multe zile, au venit vi Stefan Voda cu frumoasg boerime vi curteimpodobitä vi bine grijiti slujitorii. Adunatu-s'au supt cort Stefan Vodg cucraiul Cazimir, cg anume fAcuse inteacel cort crgesc divan innalt, pre caresAdea craiul la adunarea sa cu Stefan Vodg, in podoabe crgesti, imprekur 35

I I-I2 : slujitorii ad C.

www.digibuc.ro


stind svetnicii &AWL tiind a mini' stefan Vodà stiagul tgräi, cu peceteaei, inchinându-sà craiului dui:4 obiceiul moldovenesc, plecind stiagultarai la piCoarele craiului. Atunce-si slobozirg i atàle cortului, dân-du-sä in laturi ciia ce sta impregurul cortului, de departe prävind.

5 Atunce au giurat .tefan VodI craiului lesascu, i ce au fostu detriabà au vorovit: cum el toatá sara va fi cu priintà craiului si-1 va aveastapin, sà dea agutoriu craiul improtiva a toti nepriiatinilor ski si cunime nu va imbla nice cu o tocmall improtiva craiului si nu sà va at-Maniceodatà nepriaten sau priitoriu nepriiatinilor ctiesti, iproci. Afa-s1 in

10 asezknanturile crAesti uricul lui stefan Vodà, de dinsul pecetluit si de 14.boiari. i asea craiul i, grutand mina craiului, l-au ospätat,sezind stefan Vodà la mask' cu boiarii sài, i i-au cinstit i i-au &fruit binecraiul. i purcezind stefan Vodi dela craiul, datu-i-au 3000 de Lesi cäld-reti, tot inteales dentre toate polcurile. lará craiul s'au dus la Crack'.

15 stându-i sfetnicii crAecti aiLecilor.Iarà tefan Vodä,viind pre un cal foarte ardtos§i mare, stAnd poicovnicii ci alte cäpetenii craecti impregurul cortului, ci descAle-când aproape stefan Voclà, indatà i-au ecit domnii craecti innainte, de au adus lacraiul pe stefan Voclà, tiind in mâna sa stefan Vora steagul täräi cu peceteaei, fäcând acolo in cort dupg obièàiul moldovenesc stefan Voc15. inchinAciune

20 craiului, puind steagul täräi la piCoarele lui craiu. i atuncea au slobozit ci *lecortului, dându-se in laturi ceia ce sta prin pregurul cortului, departe privind.

Acolo stefan Voclà, vorbindu ce au fost de treabl, au e0t gurat craiu-lui, cum cu toatä tara sa va fi cu priintä craiului Cazimir, 0 pre singur craiulsà-1 aibà de stäpân, sä dea agutoriu craiul impotriva la toti nepriiatenii säi

25 cl nu va umbla cu nimini in tocmeall impotriva lui 0 nu sl va aräta niciodatänepriiaten sau priimitoriu nepriiatenilor crAe0i i oaste sau pace cu nimenisä nu facl färà porunca craiului, zicând in tainá 0 de Mateiac, craiul unguresc,

Mateiac Craiul sä acea stlpin Moldovei.Aflä-sä ci acäzilmanturile crAecti uricul lui stefan VocIA de dinsul pe-

30 cetluit 0 de 14 boiari ai lui. i aca, râclicindu-1 craiul ci särutând main. craiului,1-au 0 ospätat acolo craiul, Wind cu 13 boiari de tall la masà. Cinstit bineci däruit stefan Vodä de craiul Cazirnir, au purces stefan Voclä spre tam sa,luund agutoriu dela craiul 3000 oaste allreatà, dintre toate polcurile aleasà,pre cafii au trimis cap pre Ioann Carcovschii, ce sl porecliia Polec, leah, wit

35 vestit I de räzboae; c'au gonisit acest nume Polec, slujind in oastea lui Jicmont,impáratului nemtesc. Iar c craiul Cazimir, dupà ce au purces stefan Vodä dinColomaia, s'au pornit ci el in sus, in Tara Lecasca, ci s'au ackat la Craclu.

22: vorbindu din A.

94°

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI $TEFAN VODA CU SULTAN MEHMET 28x

hi% Ora a sä svätui Stefan Vodá cu craiul lesIsc la Colomiia, iaräden gos au vinit Hroiot cu Turci Ora la Saavä §i au arsu targul

76r Septemvrie 19, luni, §i marti s'au intorsu prádAnd §i arzind tam. I Tax%Octomvrie 9, prestávitu-s'au arhimandritul dela manAstirea Putna.

Nezábav á. vreme, au intrat Tätarai in Podolia §i in Tara Rusascá, Landmari prázi, cat in lungi§ 0 in curmezi§ O. vedea focurile satelor, tfirgrarelor, 0tarinile aprinse.

Si, intelegind craiul Cazimir de trecátoarea Tátaralor peste apa Nistrul,la Tavania, asupra Podoliei 0 a Tárái Ruse§ti, au pornit cu oaste din curteasa pre Iane Olbreht, poruncind 0 la §leahta rusascl §i a Podoliei sä incalece.Ci Tätarái, and O. gáteazá, nu a§teaptä posmagiiacum intor0 cu pleanul,iar tot i-au ajuns Le§ii pre o saml de Thar, cu care mare rázboi au avut Le§ii,insä frânt-au pe Thar dela o vreme täindu-i rdu 0 pre multi vii au prins.

Ci pinà a sá sfätui Stefan Vodá cu Cazimir, craiul le§lsc, unde O. adunasela Colorniia, iará din gos au venit Hroitu cu Turcii pinä la Saava qi au arstârgul Septemvrie 19, luni 0 marti, 0 de acii s'au intors prädand tam 0 ar-zAnd.

Iar Octomvrie 9, s'au pristävit arhimandritul, egumenul márastirii Putnii.

i8: s'au pristAbitul B.La acest capitol, automl a copiat rAzboiul cu Turcii si alte stiri interne din G r.

Ureche Vornicul-Simion DascAlul, o. c., p. 40, 42, 43-46 0 atradus din Crome r, /. c., p. 426, 432 0 433.

5

10

15

www.digibuc.ro

Raboiul lui Stefan Vac% cu Malcoci la Ctalabuga

Intr'acest an, dacä au scos Stefan Vodä pre vräjmasii sal den tad§i clack' s'au räcit vremea §i caii Turcilor au släbit, au lovit Stefan Vodàpe Malco'Cu la Catlabuga, Noemvrie 16, §i au topit toatá oastea tur-

5 Casa §i s'au intorsu cu bucurie la scaunul slu. Atunce au pus StefanVodà al doile arhimandrit mangstirii Putnii.

In anul dela Hristos 1492, au murit Cazimiru, craiul lesäscu, läsindin locul ski craiu, cu testament, pre fiiu-säu, Vladislav. Craft-au Cazi-miru craiul ani 45, iarä de varstä era de 64 ani.

10 Rdzboiul lui ,Ftefan Vodd cu Malcoci la Catlabuga

CAP XXX

1485

1492

Intru acesta an, mai apoi, deaca au scos Stefan Vodl pre vrAjma0i säi 1485din tara §i deaca s'au rack vremea §i caii Turcilor au släbit, au lovit pre Mal-coci la Catlabuga, Noemvrie 16 ANN, de au topit toatä oastea ture'ascá. Intru

15 gastä bucurie, deaca s'au ¡suitors Stefan Vodà dela acest rgzboi cu izbandäla scaunul Om, la SuCavä, pus-au al doilea arhimandrit mkilstirii Putnii.

Iarl in anul dela Hristos 1492, au murit Cazimir, craiul le§esc, läsind in 1492locul säu craiu pre fiiu-säu, Vladislav, cu testament.

Scrie cronicariul le§esc a In luna lui Dechemvrie, cu is zile mai nainte20 de moartea craiului Cazimir, s'au väzut pre ceriu spre amiazAzi, trei I sori 95r

§i'pre urrna dupa apusul soarelui §i stea ca o mAturl s'au arätat. Dupa acestesemne, au murit craiul Cazimir, crAind 45 de ani, iar cu varsta de 64 de anifiind.

8 : in locul lui C.

www.digibuc.ro

95°

RAZBOIUL LUI $TERAN VODA CU MALCOCI 283

Dupg ce au ingropat pe Cazimiru in CracAu, s'au strânsu domniiLitva in luna lui Avgust la Petricov pentru alesul craiului

nou. Acolo, indoite voi a Le§ilor: unii poftiia sä fie craiu fi6orul luiCazimiru, altii vrea pe Olbreht. Si pre urmI, intgrindu-sä partea ceçinea cu Olbreht, au rämas craiu lesäscu Olbreht, pornAzuit pre obi- 5

ceiul lor la crlie de Zbignev arhiepiscopul.Scrie cronicariul leOsc: indatä dupa coronatiia lui Albreht Craiu,

au nemerit soli dela Venetiiani i soli dela sultan Baiazit, implratulturcesc, menind de bine lui Olbreht stäpSniia. Soliia Venetiianilor era

Dupà ce au astrucat pre Cazimir Craiul cu mare cinste in Craau, s'au iostasis toti donmii lesästi i Litfa in luna lui Avgust la Petricov sä aleaga craiunou. Acolo, indoite voi a Lesilor asupra alesului din feCorii lui CazimirCraiul: mai multi poftiia calla lui Olbrehtu, märturisindu-i vitejia asupraMatt lor si intelepciunea i virsta lui; altii zicea < de vitejia > acestuia asupraTätarglor a au fost mai multi din ostenii cei vestiti viteji ce au fost cu 15

clansul i aceia pärtuia lui Alixandru, al doilea dupa Albreht; iarà o partetinea cu Jicmont, cel mai mic fratele bor.

Litfa, dupa moartea lui Cazimir, alesese pe Alixandru, cneazul Litfei. Staimpotrivä altii ziand, cum Litva impotriva asäzImanturilor vechi au facut,aci farà sfatul senatului lesesc s'au ales sie cneaz, si nu iaste lucru cu cale 20

la alesul craiului sá urmeze pre aceia, fiMd ei cei intii. Alixandru A. fie cucneziia Litfei, iar Iane Olbreht, dupa cum ii asäzase frate-säu Vladislav, cupozvolenia sfetnicilor unguresti si a Cehilor sà rämie. SI rämie cu cneziiaCehior cu nadejde pre urmä de crAiia ungureasca, iara Jicmont cu oarecarefagAduintä sau din prividire dumnezeiascl, craiu läsat Lesilor i insemnat sà 25

stlpineasa Tara Lesasa, de vreme cà el cu isteata minte i capul mai cinstesintrece pre altii.

Intelegänd aCasta Elisaftha Cräiasa, de arg stringand i600 de oaste cala-.rime pe bani facuti, i-au pornit cu fe6orul sau ajutoriu lui Fridiric, episcopulde Craau, 0 la toti cati tinea in partea lui lane Olbreht, intre carii multi era 30

de aceia, carii mai luase leafá in Tara Ungureasa cu Ioan Olbreht. Atunceaindatà incepu partea lui Ioan Albreht a sä Mari si mai mult cleat celeapärti. i asa in zo de zile ale lui Avgust, dupa calindariul Rimului, fu alesIoan Albreht, craiu lesäsc, care de särg, la Craau, dupa obiai pombuitfu de Zbignev arhiepiscopul i corunit. 35

Scrie hronicariul lesesc: indatá dupa corunatiia craiului Olbreht, sä fienemerit sol dela Venetiiani i sol dela Sultan Baezit, imparatul I turcesc, debine menind stäpaniia lui Olbreht. Soliia Venetenilor era

4: paces A.

www.digibuc.ro


cu pofta, sa radice si el oaste asupra Turcilor, ca luasa Turcii nistecetati dela Venetiiani. Iara solii turcesti, aducand daruri craiului, auarätat prietesugul vechiu si pacea stäpanu-sau cu craiia lesasca. Sta-tut-au in ganduri craiul, cum ar face, ea, de o parte pacea cu Turcii ii

5 aräta folosul sail, de altä parte agonisita numelui si latimea stäpaniriisale, apoi si rascumpararea unchiu-sau despre Turci dela Varna. Eraindemnat tare si de Unguri, Olbreht, sä sä ostiascä asupra Turcilor.Tamplandu-sa atunce si moarte lui Frideric, impäratului nemtasc,i-au cautat a zabavi cu räspunsul solilor pana la anul, legand pace

lo trei ani cu Turcul, care s'au intarit I cu giurämantu de imbe partile. 76vIn anul dela zidirea lumii 6994, vinit-au Hroiot cu oaste dela Unguri 1486

asupra lui Stefan Voda si esindu-i Stefan Voda innainte cu oaste, s'autampinat la Schee, pe Siretiu, si dand razboiu vitejeste Martu 6, inteoluni, au pierdut Hroiot räzboiul si oastea, mai apoi si capul, insä cu

15 mare primejdie lui Stefan Vodä, el au cäzut gos ,cu calul, cat putin den'au incaput in manule vrajmasilor sai. lark' pe Hroit 1-au prinsu viuStefan Vodä si i-au täiat capul.

la craiul lesasc cu pofta sa radice si el oaste asupra Turcilor, cad le luasesultan Baezit Venetenilor Albania, pustiindu-o, si cetatea pe langa mare,

20 anume Derhah. Iara solii turce§ti, aducand daruri craiului, au aratat priete-§ugul §i pacea stäpanu-sau cu craiia lepscä.

Statut-au catava vreme Olbreht Craiul, gandind in ce chip ar face, ca deo parte pacea cu Turcii ii aratà folosul säu, dintealta parte agonisita numelui§i latimea stapanirii sale, apoi §i räscumpararea unchiu-sau despre Turci

25 dela Varna. Era indemnat si de Unguri Olbreht, sa se weasel asupra Turci-lor. Tamplandu-se pe acea vreme si moarte imparatului nemtesc, lui Fridiric,i-au cautat a tragana raspunsul solilor pana la anul, legand pace trei ani cusultan Baezit, care s'au intarit cu ktiramant de amandoao partile.

Iara intorcandu-ne la historiia noastra, in anul dela zidirea lumii 6994, 1486ao venit-au Hroiot cu oaste dela Unguri asupra lui Stefan Voda, caruia i-au e§it

Stefan Voda innainte pre Siret, la Schee, §i dandu-i räzboi viteja§te inteoluni Martie 6, au pierdut Hroiot razboiul §i. oastea, mai apoi §i capul; insacu mare primejdie lui Stefan Voda, ca s'au pornit calul cu dansul de au datgos, cat min de n'au incaput in mainile vrajma§ilor säi. Iar pre Hroiot prin-

35 zindu-1 viu, Stefan Voda i-au taiat capul.

3: la crliia C. 23: fiisul säu B §i B1.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI $TEFAN VODA CU MALCOCI 285

1490 In anul 6998 au murit Matiias craiu.1496 In anul 7004 s'au sIvärsit Alexandru Vodá, fiCoru1 lui Stefan Vodá,

si 1-au ingropat in márlstirea Putna.

1490 Iarä in anul 6998, fost-au moartea lui Mateias crai si moartea lui Ioan,"unparatului de Mosc.

1496 Iarà la anul 7004, murit-au Alixandru, fe'Corul lui stefan Voclä, si 1-auingropat in mänästirea Bistrita, langä strärnov-s5u Alixandru Voclä.

Stirile din acest capitol sunt copiate din G r. Ur eche Vornicul-SimionDascilu I, /. c., PP. 45-47 §i traduse din Crome r, O. c., P. 437, 438 0 439.

www.digibuc.ro

Rabaul lui Stefan Vodd cu Olbreht crawl lefdscu

Venit-au pre urmä Vladislav, craiul Cesilor si a Ungurilor, si cuAlexandru, cneazul Litvei, fratii lui Olbreht, craiului lesIscu, la Li-voCu si au vorovit pre tainä fratii intre sane, svätuind de oaste impro-

5 tiva Turcilor, ce mijloc mai bun ari afla, 0 acolo au pomenit si pentruStefan Vodá sá-1 scoatä den domnie si sä pue pre fratele lor, pre Jic-mont. Spre gasta ostire, Olbreht craiu au tras pe tainä pre frate-säuAlexandru, cneazul Litvei, si pre loan Tifenie, mistrul Prusilor, si preConrad, cneazul Mazovii, si pre frate-sän, Jicmont. Si au poroncit la

io toatä sliahta rusascä, lesasel si Prusilor 0 Pomeranilor si Slonsaila luna lui Mai sä sä afle toti purcesi si stransi la Liov; si earl acestea,multi oaste pe bani au flcut.

Raboiul lui Stefan Vodd cu Olbreht craiul le fdsc

CAP XXXI

15 Venit-au pre urmg Vladislav, craiul unguresc 0 a Cacilor 0 cu Alixandru,cneazul Litfei, la Liov, fratii lui Olbreht, craiul lecesc, §i au avut voroavä petaira intre sine fratii, satuind de oaste impotriva Turcilor, ce mijloc maibun ar face 0 ar afla, 0 acolo au pomenit 0 pentru Stefan Vodá, s1-1 scoatä dindomnie 0 O. pue pe frate-gu, pre Jicmont. i Scrie, aCastà octire Olbreht, 96r

20 craiul lecesc, pre tainá au tras pre frate-Ou Alixandru, cneazul Litfei, 0 preIoan Tifenie, ministrul Prusilor, 0 pre Conrad, cneazul Mazoviei, 0 pre fra-te-slu Jicmont, pre carele vrea sg-I pue domn tarli, scotind pre Stefan Vodá.Si au poruncit la toatà cleahta lecasca 0 Prusilor 0 Pomeranii 0 Slonsai, laluna lui Mai, sl se afle toti purce0 0 strânci la Liov; 0 cAträ gasta, mula

25 oaste pe bani au acut.

z: Le§ilor A §i. C.

www.digibuc.ro

PI,-//1.

RAZBOIUL LUI $TEFAN VODA CU OLBREHT 287

Asijdirea au rIpezit sol la Stefan Voclá, flcandu-i stire de gätirea saasupra Turcilor 0 indemnindu-1 0 pre dânsul, dupa datoriia cresti-niascá, dui:A vechile asezämänturi, ce are de mainte legate cu craiilesesti, 0 cum sä-i räscumpere Cetatea Albä 0 Chiliia, care luasá Turciidela Stefan Vodl. Si indatä, dupà ce au pornit solul säu la Stefan 5

Vodá, s'au 0 pornit cu frate-säu, Jicmont, 0 cu oaste ce avea in liafl;si sosindu la Primislea, au asteptat câteva zile ceialaltà sä I nemeriascl.

Acolo la Primislea 1-au agiunsu Creslav den Curotvac, cantileriul0 episcopul Chiiavului, trimi§ de Frideric cardinalul la Olbreht craiu,ca sl descoperisä vicle§ugul lui asupra lui Stefan Vocla si au zis craiului iocu frumoasä cuvinte 0 cu pricini, ca acelea, abltindu-1 dela socotiala0 färä de cale ostirea asupra lui Stefan Vodà; ce nemicä n'au isprävit,a cu sudälmi i-au gonit craiul, zicând episcopului sä-§ plzascä slujbabesericii, cum sä cade ca unui preot, iarä nu oastea ; ca, de i-ar sti ci-mesea svaturile lui, o ar arunca-o in foc. 15

Asijdirea Alexandru, cneazul Litvei, la seimul, la Parèov, pre tainäasezasi cu frate-slu, cum el cu oastea Litvei va merge in Moldova prela Braslav 0 pre la Soroca. Si asea au purces pre altà parte: Litva, Zmuzii,

Asijderea au repezit sol la Stefan Vocla craiul Olbreht, facandu-i §tire degatirea sa asupra Turcilor, indemnind si pre Stefan Vodi, dupa datoriia 20crestineascA, dui:4 vechile asAzAminturi ce era legate mai nainte vreme cucraii lesAsti, si cum sl rAscumpere Cetatea AlbA si Chiliia, care luase Turciidela stefan Voca. i asa indatA, dupà ce au pornit Albreht solii sAi la stefanVocIA, s'au si pornit cu Jicmont, frate-slu, si cu oastea ce avea in leafa; si so-sind la Primisle, au asteptat cateva zile ceialaltA oaste sA nemereascl. 25

Acolo la Primislea, I-au atrnns Creslav din Curocva, canteleriul si epis-copul Coiavului, trimis de Fridiric Cardinalul la craiul, caci acum A. des-coperise vicle§ugul lui Albreht Craiul, asupra lui Stefan Vocla, de i-au zis craiu-lui cu frumoase cuvinte si cu pricini ca acelea, abatandu-1 dela socoteala sicea fail cale wire asupra lui Stefan Voda; ci nimic n'au ispravit el cu su- 30dalmi au gonit craiul pre acel canteleriu 0 episcopul Coiavului, zicandu-isal pazeasca leturghiile cum sa cade, ca unui preot, iar nu oastea, ca de ar§ti camesea sfaturile lui, ar arde-o in foc.

Asijderea Alixandru, cneazul Litfei, la seimul, la ParCov, pe taina age-zase cu frate-sau, cum el cu oastea Litfei va trage la Moldova pre la Breslav 35

si pre la Soroca. Si asa Alixandm Cneazul au clatit pre aka parte: Litfa, Zmuzii,

4: carele luasä C. ¡z: fgrA calea C.

www.digibuc.ro


Rusii, Voliniia si Pellesii, si, dupä ce au sosit la apa Buhului, l-au intrebatboiarii Litvei, unde márgu, nestiind ei nernic de acel sfat a lui. Iarä Ale-xandru cneazul i-au poftit O. nu bänuiascâ, aci nu le poate descoperitaina cäiilor, de vreme ce craiul au räspunsu Lesilor, cg, de i-ar sti câmese

5 de pre dansu svatul lui, o ari arunca in foc, i sä cade si lui a sine intainä svatul crAesc.

Räspunsu-i-au boiarii lui cneaz Alexandru : # De vreme ce tu despre noiai tägAduit svatul socotelelor tale, noi mai departe cu tine de aicea nu vommerge, nice ne vom osti necaiuri ». Si asea, neputând cneazul Alexandru sä

lo facä indestul sfatului celui de tainä a frätine-säu, Olbreht Craiul, asupra luiStefanVoclà, Cáci boiarii, svatul si toatä oastea Litvei n'au vrut sä mai marglcu clansul, atunce au pornit inteagiutoriu lui Olbreht pre marsaläcul ski,namesnicul Stanislav Piatrovici Chisca si pre cneazul Simion Ivanovici cucateva mii de dvoreni, oameni alesi. heft' singur Alexandru, cneazul Litvii,

15 au poroncit sä facA cetatea Braslavul, care mainte era arsä de Moldoveni. iIarà Stefan Vodà au pornit cu mare pärere de bine 0 bucurie pre

solii craiului lesäscu, carii, dupä ce au sosit la craiul, i-au spus precum77V

Rusii si Pollisii, si, dui:4 ce au sosit la apa Buhului, 1-au intrebat boiarii Litfei,unde merg, nestiind ei nimic de acel sfat al lui. IarA Alixandru Cneazul au pof-

20 tit pre boiarii Litfei sl nu bInuiasca, cAci nu le poate descoperi taina cAilor,de vreme cA Albreht Craiul au rAspuns Lesilor, cl de ar sti cAmesa lui sfatulacesta, o ar arunca in foc, cl i sA I cade a tine sfatul frätine-au, lui Albreht, 96vcraiul lesesc. Si de aicea sl cunoaste viclesugul lui Albreht Craiul asupra luiStefan Vodä ca cum 1-ari fi rAbdat Dumnezeu .

25 Cu acest rAspuns a cneazului Alixandru turburandu-se, boiarii Litfei aurAspuns inteacesta chip: « De vreme cl tu ai tAinuit sfatul socotelelor taledespre noi, noi mai departe cu tine de aicea nu vom merge, si nu ne vom ostinicAiri ». Si asa, neputind cneazul Alixandru O. facl indestul sfatului celui petainä a frAtine-sAu, lui Olbreht Craiul, asupra lui Stefan VodA, cAci boiarii,

30 sfatul si toatä oastea Litfei n'au vrut sA mai mare. cu el, atunci au pornitinteagutor lui Olbreht pre marsalAcul sAu, namesnicul, anume StanislavPetrovici Chisca si pe cneazul Simeon Ivanovici, cu cafii citeva mii dedvoreni, oameni alesi. Iarl singur Alixandru, cneazul Litfei, au poruncit slfaca cetate Braslavul, care mai nainte era ars1 de Moldoveni.

35 Iarl Stefan VodA au pornit cu mare parere de bine si bucurie pre soliicraiului Albreht, carii, dupa ce au sosit la craiul, au spus craiului precum

34: Broslavul B.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI STEFAN VODA CU OLBREHT 289

.tefan Vodà cu bucurie au priimit aCastä ostire a lui improtiva Tur-cilor, vräjmasii a toatà crestinItatea, fäglduind hrang c'à a griji de oasteacräiascä si insusi cu ostile sale cä sä va uni, numai sd sä porniascl intaicraiul in gos, spre Cetatea Albä si spre Chi liia.

Iarà boiarii unguresti, cunoscând a Lesii imblä sä ia Tara Mol-dovii de tot supt stäpAniia sa, cum de multe ori si supt craii ungurestiau fostu tara supusä, indata, prin solii säi, dau stire lui stefan Vodàsä fie triaz pregiur sine, CA Olbreht, craiul lesäscu, nu asupra Turcilor,ce asupra lui face oaste, sä pue domnu in locul lui in Moldova preJicmontu, frate-säu, care ei l-au gonit den tam lor. i cunoscand stefanVodä viclesugul craiului lesgscu asupra sa, inceput-au a sä päzi taresi a cerca prin iscoade adevärul. .

Mel Olbreht craiu, fäcând cdutare ostii sale in Liov, la sfirsitullui Iunie, pre calendariul lor, au pornit-o drept spre Moldova. i atuncess'au si arätat semne rele si de primejdie Lesilor: Ca' un tärgovgtu, anumeEroba, nebunit, striga prin Liov cä märgu Lesii la peirea sa. Asijdireasupt craiul un podvodnic, ce era mai ales, intr'un parau mic au cäzutsi s'au innecat. Pre un SlehtiCu supt cort I-au detunat si 12 cai. Preotul,

s

10

15

Stefan Voda, a6astä wire a lui impotriva Turcilor, a toata crestinatatea vrajma-sului de cap, foarte bucuros au priimit, fagaduind hranà a griji de oastea craiasca 20

si insusi cu wile sale a sà va urni, numai sl sà porneasca intii craiul in gos,spre Cetatea Alba si spre Chi liia.

Iar boiarii unguresti, cunoscand a umbla Lesii O. ia tara de tot suptstapinirea sa, cum de multe ori 'si supt crai unguresti sä afla tara, de särg prinsolii sli dau stire lui Stefan Voda sa fie treaz pregur sine, ca. Albreht, craiul 25

lesesc, nu asupra Turcilor face ostire, ci asupra lui, ca sa pue pe frate-sauJicmont, pre carele il gonise Ungurii, donm in Moldova in locul lui StefanVoda. Si asa Stefan Voda, cunoscând viclesugul craiului lesesc Albreht, au ince-put a sa pazi tare si indata prin iscoade au cercat adevarul sfatului lui Olbreht.

Iar Albreht Craiul, facând cautare ostii sale la Liov, la sarsitul lui Iulie, 30

dupa calindariul lor, s'au pornit drept spre Tara Moldovei, unde indatä s'auaratat semne rele si de primejdie Lesilor : ca un tirgovat anume Eropa nebu-nit striga prin Liov ca. merg Lesii la perirea sa. Asijderea supt craiul povod-

97r nicul inteun *Au mic era alb calul si cel mai ales ce avea au cäzut I sis'au innecat in puting apa; acest cal era mai mult drag lui craiu. Supt cort au 25

datunat un slehtiCu si 12 cai. Preotul,

zo: a grijk B.

Ig

www.digibuc.ro


fäcfind slujba, au scapat tainele de pre prestol, precum scrie VapouschiiMehovie §i Belschii, prävind singur craiul, au arätat.Iarl stefan Vodä, cunoscfind deplin vicle§ugul lui Olbreht, craiul

lesäscu, §i väzind cä nu merge pre cale dreptu spre Cetatea Albl §i spre5 Chiliia, ce trage la Pocutiia, §i rnai triaz s'au fäcut stefan Vocil lucrurilor

lui Olbreht. i indatä trimisä soli ai sài, boiari de tarä, pre Täutul logofätsi pre Isac Visternicul, la craiul, intrebându-l: cu mijloc prietenesc au cuvräjmä§äscu vine spre Tara Moldovii ? CA, de merge asupra Turcilor, 78rmai driaptà cale au avut pe aiurea; i cum sä adeverisi solilor crAe§ti, ea'

lo la marginea Tarai de Gos ar fi adus hranä de agiunsu o§tii crAe§ti §i aLitvei, §i singur stefan Voda acolo inteagiutoriu gata era sä vie, numaicftt ar fi fost stätut crOul la hotarul Tarai Turce§ti. Ce nemic solii aciian'au cunoscut pe craiul cl imblä cu incAlgune; ascunzind cuvantul, presoli cu bucurie i-au priimit §i darurile ce-i trimisese stefan Vodä. lark'

15 ràspunsul le-au dat tot cl merge la Turci. Trimis-au craiul i solii ski latefan Vodá sä intäriasca cuvantul, iar el viniia cu oaste spre Pocutiia.

Intälegand stefan Vodä cà sl apropie craiul cu oastea de margine,au mai poftorit soliia; trimis-au la craiul iarä§ pre Täutul Logofätul

fäcând slujbg, au scapat de pre prestol tainele, carele precum scrie Vapovie,20 Mihovie ci Belschii, prgvind, au argtat lui crai pravitorii.

Iarg stefan Vodg, cunoscind deplin viclqugul lui Albreht, vgzänd cg nutrage spre Camenitä, de unde i-ar fi calea mai direapta 0 mai aproape la Chiliiaci la Cetatea Alba, ci trage la Pocutia, 0 mai treaz s'au facut tefanVocla lucruri-lor lui Albreht. i a4a indatà au trimis soli de credintg ai sai din boiarii targi,pre Tgutul Logofatul 0 pre Isac Visternicul la craiul, intrebindu-l: cu mijlocprietenesc au cu vrajmg0e trage octile sale craiul toate cu sine spre Moldova ?Ca de merge asupra Turcilor, mai dreaptg cale au avut pre aiurea; 0 cumsà adeverise solilor crlecti, cg la marginea Tgrai de a.os au dus hrang de ajunsoctii craecti 0. a Litfei, ci singur acolo inteakutoriu gata sä vie, numai cfit ar fi

30 satut craiul cu wile sale la hotarul Tgrai Turce0i. Ci nimic aceia n'aucunoscut solii lui stefan Vodg pre craiul, cum umbla cu incgläciune ; ascun-zänd cuvântul, pre soli cu bucurie i-au priimit c1 darurile ce-i trimesesestefan Vodg. Iar acel rgspuns le-au dat, dupg cum merge asupra Turcilor.Mai apoi c solii sal au trimis la stefan Vodg, ca sg mai intareasca. cuvântul,

35 iar el s'au întors cu oastea spre Pocutiia.Intelegand stefan Vodg cum craiul sg aproprie cu oaste de margine, de iznoa-

vg au poftorit soliia, de au trimis innaintea lui craiu iarac pre Tgutul Logofatul

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI STFFAN VODA CU OLBRENT 291

0 pre Isac Visternicul cu multe daruri si au tampinat pe craiul pesteNistru i, trecand Nistrul, s'au descoperit tot viclesugul craiului. Atuncesolii au avut poroncI dela Stefan VodI de au zis craiului: « De veisä faci oastea gasta asupra lui Stefan Vodà, fárl de niceo. pricinI devätImare, pune-va Stefan VodI nevointà, cat te vei cIi, cIci ai ridicatsabiia asupra lui Stefan VodI

Deci, cu gastI solie sImatI a lui Stefan Vodä, s'au maniiat craiul,peste obiceiul a stIpanilor lumii, si puind pre soli la inchisoare, i-autrimis in Liov, pusi in obezi. i indatI, neasteptand ostile Litvei, nicea Prusilor, nice pre Mazuri, s'au pornit de au intrat in sad cu vaj-masie mare 0 au märsu de au incungurat cetatea Sucevii si incepua o bate de patru pärti, nedejduind cA Moldovenilor li s'a fi urit cuStefan VocII, pentru atatea rIzboae cu värsäri de singe ce fIcusä StefanVodä, mai intai cu Turcii, cu TätarAi i cu Ungurii, iproci, si sI vorincrdna lui, pIrIsind pre Stefan VodI.

Ce eau s'au gresit craiul in socotelile sale precum au deprinsu78v pre cei mandri i simeti a-i amägi nIrocul orbu cl mäcar el au avut

craiul optzki de mii de oaste, färI altà adunIturl, ce si trag .clupáoaste, care sl numAra la patruzki de mii, i altà pihotä §i cu araoare

0 pre Isac Vistiiarnicul cu multe daruri i .l-au intimpinat pre craiul deceia parte de Nistrul, i trecand Nistrul la sat la MAhAlicini, s'au descoperitviclesugul craiului. Atuncea au avut poruna sà zicà solii craiului: « Deva sl facl craiul oastea -aceia asupra lui stefan Vodà, nefiind nicio pricinlde vätämare, a pune Stefan Vodä nevointà, cât sl va cài craiul, el au rfidicatcraiul sal:4e asupra lui *tefan Vod5. o.

Pornindu-se in mâniia sa Albreht Craiul, peste obie'aiul a stlpinilor lumii,au trimis pre solii lui Stefan VodI la inchisoare in Liov, pusi in obezi. i indatàneasteptând ostile Litfei, nici pre Mazuri, s'au pornit ca un vrAjmas asupratarai si sand la Saavl, indatà de 4 parti au inceput a bate tare cetatea, nl-

97v dâjduind CA Moldovenilor li s'ar fI urit cu stefan Voclà, pentru atâtea az-boaie cu vArsare de sAnge, ce facuse stefan Vodà mai indi cu Turcii, cu Tatargi

cu ifngurii i cà vor paräsi pre stefan Vodá, vor veni de sl vor inchina lui.Ci s'au gresit Albreht Craiul in socotelele sale. Precum au deprins mai

de multe ori, celor mândri i semeti ii amlgeste norocul orb Ca mäcar clau avut 80.000 de oaste de rAzboi, cum zic ei computove, adea pre izvod, fàràaltI multime de oaste, ce sä trag dupa osteni, sä numära la 40.000 fArl altecare; era araoare

19*

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


treizIci de mii in tabärä, iara cetatenii tare sa apära: ca unde glontu-rile zua spargea, iara ei noaptea tocmiia cu pamantu si cu scanduri sicu piaträ, ea' grijisa bine Stefan Vodä cetatea Sucevii.

Iarä Stefan Voda, dupl ce esisa den Suèava, s'au tras spre Roman5 cu oastea sa si acolo la Roman, s'au stransu la dansu toti ostenii lui,

avand agutor si dela Turci si dela Munteni si dela Unguri z000 deSacui.

Iará Stefan Vociä, macar ea lasasa strajl sa tie vadurili Prutului laCernäuti improtiva Lesilor, au purces spre Roman Stefan Vociä, Avgust

13 26. Esind, deodatá nu le da Lesilor campu; iara pe unde sa räschiraLesii pentru prada si jacul, pre unde si-i gäsiia oamenii lui Stefan Vodä,acolo ii omoraia. Si atata ii stramtorisa pe Lesii, cat nice den tabäränu cuteza s'à iasa, si vazindu-sä Lesii inchisi de toate pärtile, au inceputdeodatä pe tainä, iar l. apoi straga pren tabara si graia eau de craiul lor

15 si zicea: « SA* ne lag craiul sa ne ducem la casale noastre 1 >. Ca nu leviniia nice de o parte brat* nice agutoriu, nice dela Litva, nicedela Prusi, el mistrul Prusilor rämasesä in Liov, unde i si tamplä simoarte.

flra alte 30.000 in tabArg. Iarà cetä;enii tare sl apära: cl unde spärgea20 glonturile puscilor zioa, iar peste noapte astupa cu pamant si cu scanduri

si cu piatrà, caci Stefan Vocla grijise bine cetatea Saavei.Stand dara catava vreme Lesii pregur cetate, iarà stefan Voda, duprce

au esit din SuCavl spre tirgul Romanului cu toatà oastea sa, i acolo la Romande sarg s'au strans toti osta§ii la stefan Vodà, avand agutoriu §i dela Turci §i

25 Munteni; si craiul unguresc trimisese 2000 de Slcui.Iara Stefan Voclä, macar cà läsase straji impotriva Lesilor sa le tie vadul

Prutului la targ, la Cernauti, iara panä a sa strange oastea, au purces StefanVocla spre Roman, Avgust 26 MN. Esind din Suéava, deodata nu le da Le-silor camp; iati, pe unde sa raschira Lesii pentru prada si jacuri, oamenii

30 lui Stefan Voda unde-i si prindea, acolo ii omoräia. Si asa-i stramtoriseoamenii lui Stefan Voda pre Lesi, cat nici din tabära lor nu cuteza samai iasä; cu care vazandu-se Lesii, au inceput deodata pre taina, iarapoi striga prin tabAra si graiia ran de craiul lor: ci sa-i lasa craiul la caselelor sa sa duck fiind cuprinsi de toate partile lipsa, a farsise bucatele si

35 hrana de cai. Si striga de zicea ca. nici Litfa, nici Prusii nu i-au venitinteagutoriu, ca. ministrul Prusilor, anume Tefienie ramäsese bolnav in Liov,unde au si murit.

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI MEAN VODA CU OLBREHT 293

Iará stefan Vocla trimisese de tinea toate drumurili, de nu lasa savie in tabara le§asca nice hranä, nice oaste inteagutoriu. Nice socotisaLeii cu craiul Mr CI vor cadea inteatata lipsa i stransoare de oarneniilui stefan Vodä. i stand pregiur cetate trei säptamani, batand-o denpuFi zua i noaptea i nemic folosind, iata vinirä soli dela Vladislav,craiul ungurescu, la Olbreht, craiul leOscu, in tabarä, intrand la mijlocpentru pace intre stefan \Todd i intre craiul Olbreht.

Priimit-au bucuros Olbreht pacea, fiind i bolnav de friguri craiul.Mfg neputandu-s1 tocmi imbe partile in ponturi, caci siliia Vladislav,craiul unguresc, sä faca pace iiptemeiata intre stefan Voda i intre 01-breht, craiul le§ascu, avand grija de stefan Voda sa nu sa inchine la

79r Turcu, sä le faca atunci mare rasipa taräi i craiei le§4ti; ce aulegat pace intre dânii 'Ana' la o vreme 0 au asezat sà sa intoarca craiulcu oastea sa dela Su 'Cava, pre §liavul pre uncle au vinit, pre unde auintrat in tali.

Iara stefan Voda trimisese de tinea toate ckle i drumurile, de nu lIsa nicidespre Tara Leysca, nici de aiurea sl vie Le0lor, nici hranä, nici ajutoriu.

98f Leii Inca fàrà nklejde fiind, cá vor pAti I atâtea nevoi cu craiul ski, nu soco-tise de mai innainte sä A. fie intärit, luund seama de locuri pe undeau trecut i le-ar fi mai lesne i fkg grijá de a le aduce hranä. i ay.,intru gastà strAmtoare aflându-se Leii cu craiul lor, cum s'au zis maisus, bâtând cetatea trei sAptámâni i zioa i noaptea çi nimica folosind, iatäveni sol dela Vladislav, craiu1 unguresc §i a Cehilor, la frate-gu Albreht,craiul leysc, in tabkl, intrând la mijloc de pace intre stefan Vodä i intrecraiul Albreht.

Priimit-au bucuros Albreht pacea. Ca la ce stramtori era, i-au ckitat aprimii pacea fiMd atuncea i bolnav de friguri Albreht Craiul, vAzândmare sadere dintru cârmuirea sa, in oastea sa. lark neputându-se tocmi imbepartile in ponturi, cAcii siliia Vladislav, craiul unguresc, sl facä pace inte-meiatà intre stefan Voda i 'ntre Albreht, având grijá de stefan Vodä sl nu slinchine la impäratiia Turcului qi sl le facá atunce mare rasipá Tarai Ley4ti

crkei; ci au legat pace intre dân0i Ong la o vreme, pana atunce sa sá poatáintemeia aCastà pace, legata supt Suèavä cu Albreht Craiul §i cu stefan Vodá.

intru acele leglturi, au a§Azat a sa intoara craiul, pe unde au intrat cu o§tilesale in

12: mare perire C.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Si tndatä sä crätirä Lesii dela cetatea Sucevii si au trimis craiul lafrate-säu Alexandru, cneazul Litvei, ce era tot la Bras lav de tocmiiacetatea, dändu-i stire sä nu sä mai trudiascl oastea Litvei. Strigat-au§i pen tabärä sä sä intoarcä la casäle sale, &A au facut pace cu Stefan

5 Voclà. Si au purces craiul dela Suèavk Octomvrie 19, insä nu pe sliav,pre unde vinisk ce pre aka cale, ori pe unde le-ar fi mai aproape detara lor, ori prin locuri intregi, pentru hrana.

lark' Stefan Vodk väzind cä Lesii nu märgu pre unde au vinit, trimis-ausol la craiul, zicfindu-i sä sä intoara pre calea C'au vinit, cà pre unde au pur-

lo ces nu va avea cale decchisa: cA sint päduji deg si dialuri mari si stânci siinchisl drumurile cu lemne si iaste cu grijä ca sä nu-i facI täranii vr'osmintialk fündu-le grijä de Lesi, niam flind gros si neplecat, sä nu tie caleaLesilor la strämtori; arätänd solii lui Stefan Vodä si mijlocile pAcii craiuluice legasà: <4 sä sä intoarc6 pre unde au vinit », cä Stefan Vodà era bucuros

15 sä sä mântue de Lesi, sä iasä mai curund den tall fail niceo primej die.

Iarä indatà s'au clätit Lecii llsând cetatea Saavei, si de acolo indatà aurepezit craiul Albreht la frate-sAu Alixandru, cneazul Litfei, carele A. afla laBras lav de tocmiia cetatea, Ilcându-i ctire sA nu mai trudeascl Wile Litfei.*i indatà au pus craiul de au strigat prin tabärl, cum s'au fäcut pace cu stefan

20 Vodà §i sl intoarce la casele sale. Si aya, in 19 zile a lui Octomvrie, goi, aupurces craiul dela Sue'avä.

Iarà Stefan Voclà, väzänd a Leii pre altà cale, nu pre unde venise, slintorc poate fi socotiia Lesii cA le-ar fi mai aproape sau cici ctiia al aceaparte de loc incotro mergea ei, iaste nealcatà de octi, pre unde merg, ar afla

25 hranä au trimis solii säi la craiul Albreht, zicându-i sl sä intoara pre caleace au venit, aducandu-i aminte a pre ce cale au purces, O. sä intora in stänga,nu va fi aca larga ca ceia pre care au venit, ci 0 iaste plinà de pAduri dese, dedealuri mari ci stânci §i astupatà de lemne. Trebue craiului s5. aibl I de grije ca 98vsä nu-i facä taranii vr'o zminteall, fiind ci in grije de Lesi, neam fiind gros,

30 neplecati si neascultAtori §i cu greu infrAnati. Si singur Stefan Voclä aratadela vreo faptà rea sl nu sà intärite prin padure intru desime, la stramtori,asupra Lecilor, apIrAnduli casele §i pagubele sale.

Toate acestea prin sol le-au arltat stefan Vocil lui Albreht, craiul lecäsc,arAtându-i §i mijloacele plcii, cum acazase sA se intoara pe unde intrase in

35 tall. Vede-se ci acestea cine va lua seama cu amäruntul, cl era bucuros StefanVodä sA nu vie Lesii la primejdie, cl-i sfätuia sa marga pre cale larga, mäcarcl Mihovie, cartea IV, list 357, cap LXXV si Belschie si Vapovschie, nunarl

18: Broslov B.

www.digibuc.ro


Ce n'au intIles Lesii acestea, nice au crezut pre solul lui stefan Vodä,zicand a cu viclesug imbll stefan Vodä sä-s apere locurile acelea, sänu-i prade tam. Deci mergea Lesii, cine cum putea si. pre unde vrea,si al patrule conac au agiunsu tabära la codrul Cozminul; pen codru,drumurile näruite, inchisà, dialuri mari, pädurea foarte diasä si stânci 5

multe inteacel codru. Nenorocitul craiu au poroncit de au bIgat tabäracu caräle, cu chutIli si au trecut fIrI de niceo scIdere.

lark* Mehovie si Belschii scriu a indatä craiul intai au intrat incodru cu velcopolenii. Ce, cum scrie Cromer cronicariul, a doa zi au

79v intrat in codru trimitind innaintea lui puscile si caräle I numai cu iocurtea sa si pre urma lui sliahta, acei mici si acei mari Thai Les Isti,0 Rusimea, fail orânduialä, färä tocmalà, fIrl arme, goli, ca la casälesale; färä grijä imbla pen päduri. Mai pre urmä viniia lefecii. IarIBelschie scrie cl puscile era in mijloc pusä peste obiceiu, spre mai mareperirea Lesilor. 15

viclesugul lui stefan Vodä acea räsipl intru acei codri a Lesilor, de care vompomeni aicea. Iarà Cromer, cartea XXX, list 649, si Herbat, cartea XVIII, list349, si letopisetele rusesti, scriu cl mai mult din netocmeala si indIrItniciiaLesilor s'au intamplat, si. cu vreme sl scoatI Albreht, craiul lesesc, pre stefanVodI din domnie, cu acel sfat pre tainä a lui cu fratii sIi, cum s'au zis mai sus. 20

Ci n'au inteles aCasta Lesii, nici au crezut pre solii lui stefan Vodl, zi-cind a cu viclesug umblI vicleanul stefan Vodl, ca sI nu-i strice Lesii locu-rile acelea si sI nu-i prade tara. Ci si a'easta Ina au avut datorie stefan VodIsI o socoteascI al apära tara, c'e rImäsese Ina nestricatä de ()stile lui Albreht.Mergea dar cine cum si unde putea. Al patrulea conac, au sosit craiul la codru, 25

care codru iaste plin de copaci, prea des de doao mile de loc, ce sl chiiamlcodrul Cozminului. Drumurile nIruite, dealuri, stânci foarte dese printr'acelcodru. Nemorocitul craiu au poruncit Lesilor intai sä bage carIle si au trecutflrä de nicio sadere cargle.

IarI. Mihovie si Belschii scriu a indatI craiul singur cu velcopolenii au in- 30trat mai intai in codru. Ci, cum scrie Cromer, cronicariul lesesc, a dooa zi auintrat in codru trimitind innaintea lui puscile si. carale numai cu curteasa pre urma lui, apoi sleahta, acei mici si acei mari Thai Lesesti si. Rusimea,fIrl oränduialä, färl tocmealI, all arme, goli, ca la casele sale, fIrà grije umblaprin plduri. Mai pe urml veniia lefegii. Ci Belschie scrie cI puscile in mijloc I 35

99r era puse peste obiCai, spre mai mare perirea Lesilor.

5-6: stânci mari C. z7: Cromer...list 34! si Herbat....list 649 B.

www.digibuc.ro


Vinisä acmu la mijlocul codrului caräle crlesti si altele cu greime,and iatä pedestrime de tärani den toate pärti pen paidure dau glas sinävalä asupra taberii cräesti, tae, impungu si omoará pre Lesi, strigand:ucide 1 ucide !, räsipäsc cafäle, jAcuescu, dezbracl si obor copacii asupra

5 lor, Cà era abiia intinati, cl mai nainte täiasá copacii sä stea de aceiatrial:a intinati, si numai cat ii el/Ilia, indatä cädea cu sunet mare pestedrumuri, de nu mai putea Lesii sá mai margl. Unde si stefan Vod5.,fárá nädejdea Lesilor, au nemerit Octomvrie 26, cu multä oaste all-riatà si pedestri, si avea si Turcii 2000; mäcar cä scriu unii, cá era stefan

io Vodá in sanie bolnav de podalghie, acolo cu mare rill/all au lovit den dospre Lesi, cat s'à amestecasä Lesii. Iará pre urmä sä indreptara Lesii, si säapära bärbäteste; ce, fiind färä oranduialä, nice hatmani, nice rohmistri,nice stegari, nice alte semne de ostasi, nici sä mai auziia de sunet, de huet,de träsnet, cázind copacii, de loviturile armelor, de nechez/turile cailor,

15 iproci; care toate in codri mai strasnice si mai cu spaimä räsunand sä pare.Vázindu-sä Lesii periti de oastea lui stefan Vodä, s'au intorsu la

tabära sa, ce si acolo i-au incungurat oastea lui ,stefan Vodá, cat

Venise acum la mijlocul codrului carale craevti §i alte cara vi greime, candiata täranii din toate unghiurile padurilor, pedestri, dau glas vi navall asupra

20 taberii crlevti, tae, impung vi omoara pre Levi, vi striga: ucide! ucide 1, räsi-pesc carale, impravtie, jacuesc, dezbraca vi oboarà copacii asupra Levilor, cariiera abia intinati ; ca mai innainte taiase taranii copacii de-i läsase abia intinati,de numai cat ii clatiia, indata cadea copacii cu mare sunet, de cadea peste dru-muri, cat nu mai putea Levii O. meargä sä paveasca mai nainte, nici cei denainte,

25 nici cei denapoi. i acolo iata, fat% de nadejde Levilor, au nemerit insuvi te-fan Vodá, Octomvrie 26, cu multa vi tare oaste, calareti vi pedestri, avand vi2000 de Turci; mäcar a scriu une letopisete rusesti, cum era in sanie stefanVoda pentru boala de piCoare, ce-i zic podalghia, acolo cu mare navall aulovit din dos pre Levi atata, cat sa. amestecasa Levii, lovindu-i alt ran peste

30 nadejde. !Earl dela o vreme indreptandu-se Levii, cat putea sa apära ba.rba-tevte; ci, fiind fara oranduiala, nici hatmanii, nici rohmistrii, nici stegariu, nicialte semne de ostavi vi nici mai auziia unul pre altul de huet, de tapet, de ne-chiezaturile cailor, de cazaturile copacilor vi de trasnetele lemnelor, de loviturilearmelor, care toate in codri mai stravnici räsunand sa pare de huetul padurilor.

35 Mai pre urrnä, vazandu-se Levii periti despre oastea lui stefan Voda, s'aututors la tabara sa, de unde nu departe evise Levii atuncea, ci vi acolo i-au in-cungiurat Wile lui stefan Vocla, a

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI 3TEFAN VOW, CU OLBREHT 297

pierdusg Lesii toata nadejdea de via* numai spre ceriu cguta: unii strigade akutor la icoana Preasvintei Ngscgtoarei de Dumnezgu, ce-i la Cen-stihov; altii striga pe svinta cruce; altii sg fäggduia la mormantul luialibi Iacov. Ce nu i-au inglduit Moldovenii pang acolo, ce de toatepärtile-i omorgia, pang li-au trimis craiul akutoriu den slujitorii curtii 5

sali inteales; carii, esind den padure cu dobe, cu trambkä, cu armelegoale, au atkat iargs fázboiul cu oamenii lui Stefan Voda. I

Sor Sä intorsese asupra acelora si Stefan Vodg si dand rgzboiu, indatgau dat dos Lesii, de fugiia cine incotro au putut, si au scgpat pen pgduride au ngzuit unde era craiul, abiia esit la sat la Cozmin; pe urmg. si 10

dvorelnicii craiului, cu mang vitejascg apgrandu-sg, s'au intorsu penpgdure la craiul bor.

Dupg ce au trecut craiul peste codru la Cozmin, au asteptat precei scIpati si rataciti de s'au stransu de pen pgduri la tabärg. Iarg foartemultà sliahtg lesascä si rusasca au perk; unii ucisi, altii prinsi; si astäzi 15

stg movill de oasele celor periti, de care scrie Stricovschii cg au vgzutcu ochii sgi foarte movilg mare si oasele acelor periti, and au trecut

1574 pre acolo, in anul dela Hristos 1574.

99v

era pierduti de toatg radejdea §i de vialà, numai spre ceriu cluta: unii strigade akutoriu la icoana Preasfintei Ngscgtoarei de Dumnezeu, ce-i la Cen-stohov; allii striga pre sfinta cruce; altii A. agàduia la mormântul sfântuluiIacov. Ci nu i-au inglduit Moldovenii pang acolo, ci de toate partile ii ucideai-i omorlia, Ong dela o vreme le-au trimis craiul agutoriul din slujitorii

cuqii sale inteales; carii, e§ind din pädure cu dobe, cu trambite, cu armelegoale, au aolat de iznoavà rgzboiul cu oamenii lui Stefan Vodg.

Acum I sg intoarsese asupra acelora Stefan Vodg, cu carii dand rgzboi in-teacea unà datl, eel ce era incungiurati si incà cu viialg, in tabgrg lgsand carglesi altele toate ce au avut, cine incatro putea fugiia, si au cgutat prin paduri deau ngzuit unde era craiul, abia esit la sat la Cozmin; 0 pre urmá si dvorelniciicraiului, cu mang vitejascg apgrandu-se, s'au intors prin päduri iarg la craiul bor.. Dupg ce au trecut craiul peste codru la Cozmin, a doao zi au sgzut craiulAlbreht pe loc, asteptand pe cei scgpati si ratacki pen pgduri sg iasg afarg latabgra. Iarg foarte multg sleahtg lesascg si rusascg au perit, unii ucisi, altiiprinsi. Si astgzi, in locul acela, stg movilg, care, scrie Stricovschie, cà au vgzutcu ochii sgi movila foarte mare si oasele numai acelor periti, in anul dela Hri-

'574 stos 1574.

12-18 : Dupa... 1574 din C. 28: ci inclitro B.

20

25

30

ss

www.digibuc.ro


Scriu cronicarii lesasti de tiräniia lui Stefan Vodá, mai mult deck paga-nii sa fie facut cu Lesii cei robiti intr'acel räzboiu; c'à ori pre cati au prinsuvii, pre tosi ii omoraia. Numai cati au incäput in manuleTurcilor, pre aceiiai-au luat in robie. Dentre caHi mai alesi era: Neculai Grebiadin Tecenschii,

5 voevodulTärai Rusasti i Gavril, al doile Tecenschii den Moravit, mosan,Avenie Hierbort; stand acestiia tare la razboiu, au peHt. Iarä Ianà, feCorullui Zbignev, a podcomorului Cracaului si a starostelui Maliborcului, precarele Il numeste cronica lesasca marsalacul cel mare, l-au robit Turcii i peurmä au scapat si au venit in Tara Lesasca, la mosie-s, precum scrie Meho-

io vie, carte IV. Asijdire pentru Prohnitchii si de alp multi au scapat den ro-bie, den Tara Tufeasca, precum märturiseste Cromer. Iarà pentru fiCorullui Ozdrovoz, voevodul Thai Rusasti, era indoialä, in al optspräzecele anscäpand den robie, multi zicea ca nu-i feCor lui Ozdrovoz acela, ce iastevecin lui. Ce räspunzindu-sä feCor, l-au priimit muma-sa la mosiia

15 tätane-sau. Iarä pe urmä mare betiv s'au ales acela, care au cheltuit si au I./-pus la betie toatà averea tatane-sau, pe obicina betivilor i desfranatilor.

Scriu cronicarii le3g3ti de tirgniia lui stefan Vodg, mai mult deck pgginiisà fie fgcut cu robii Leii, ce-i prinsese inteacel rgzboi; cl ori pre cati aduceavii la dfinsul, indatg porunciia de-i omorgia. Masta astupg alte bungtgti ale lui

20 stefan Vodg, cà sà cuvine ochii domnilor sg fie depärtati de tirgnie; mgcar càar avea pricinà de omorit, ci departe de dansul 3i dela ochii lui sg sg facg. Iargmulti au inaput robi in mâinile Turcilor 3i a Tgtarglor, carii venise intea;u-toriu lui stefan Vodg, dintru carii era mai ales Nicolae Grabea din Tecenschie,voevodul TIrgi Ruse3ti, i Gavriil, al doilea Tecenschie din Moravit, mo3an,

25 j Avenie Hierbort; stând ace3tea tare la rgzboi, au perit. Iarg Iano3, feCorullui Zbiegnev, dinteacesta3i a lui Tecen Grabie, podcomorului Crlauluia starostelui Maleborcului pre carele il nume3te cronicariul magallcul celmare fu luat de Turci in robie. i dus in Tara TurCascg 3i pre urmä auscgpat 3i au venit in Tara Le3ascg, la mo3ie-3, precum scrie Mehovie, cartea

30 IV. Alijderea Pátru Prohnischii, precum mgrturise3te Cromer, 3i alti multirobi au sapat din Tara TurCascg. Iarg de feCorul lui Ozdrovoz, voevodulThai Rusgti, era pe acea vreme indoialg; iar al 18 an, pe urmg i acesta auscgpat, mgcar cu multi zicea cg n'ar fi fost fe6orul lui Ozdrovoz, ci un vecinal lui, carele spuindu-se de feCori l-au priimit mg-sa la mo3iile tätâne-sgu.

35 Iarg pe urmg cel ce I sg fgcuse fee'or lui Ozdrovoz, mare betiv s'au ales, in care Ioorbetie au chieltuit averea sa pre obie'aiul betivilor 3i a desfranatilor.

1-17 Scriu . . . . des fr ana.tilor din C.

www.digibuc.ro


lark dui:4 ce au esit Lesii den pädure, fäcindu-sI mai intäleptidupä atätea pagube eau avut, legand tabära, i tocmind oastea in ran-duialä, s'au pornit dela codru, cä Moldovenii nu-i läsa, ce-i tot piscapen pregur; i intr'o noapte, fiind vântu mare, au aprinsu iarba uscatIasupra taberii; bAtea vântul i s'au fäcut pojar mare. Ce au apucat 5

Lesii de au cosit pe impregurul taberii.Intr'acea datà, viniia i 600 de Mazuri, trirnisi inteagutoriu cra-

iului dela cneazul Conrad, cu un polcovnic si de a Crizacilor, insäpe altI cale. De carii infgegänd Stefan Vodä, au pornit improtiva lorpre Boldor Vornicul cu 3000 de oaste alias1 i i-au tampinat peste ioPrut, mai sus de CernIuti, la Lent Asti, unde iaste ocopul sàpat, i acoloi-au infrântu pe acei Mazuri si au petit mai toti in räzboiu. Cu carebiruintl, si mai simIt Stefan VodI au apucat malul Prutului cu oasteasa, puind nevointI la trecItoare sI rIsIpascI de tot pe oastea lesascä.

Sosindu craiul la Prut, au stAtut trei zile cu tablra legatI si tot sä 15

sloboziia Lesii pe aproape de apuca präda; ce putini sä intorceaca-i prindea oamenii lui Stefan Vodl ucidea. Iarl acolo, in CernAuti,

lark dupl ce au e§it din pädure Le§ii, fäcându-se mai intelepti dupa atAtapagubà ce au avut, legand tabära §i tocmind oastea in orânduiall, s'au pornitdela codru el nu-i llsa Moldovenii din toate pArtile sI nu-i cehliasa 20

sI nu-i pisce; ea inteo noapte, fiind \rant mare, au aprins iarba uscatà asu-pra taberii; bâtea vAntul §i atâtase un pirjol mare, de mergea asupra taberiileqe§ti. Si s'ar fi aprins tablra, de nu ar fi apucat de sirg Leii sä coseascàimpreg-urul taberii iarba.

Inteaceia datà, veniia i 600 de Mazuri, trimi§i inteagutoriu craiului dela 25

cneazul Conrad cu un polcovnic si de-a Crizacilor, insI pe altä cale. De cariiintelegänd Stefan Vodà, au pornit asupra lor 3000 de oaste aleasä cu BoldurVornicul, pre carii i-au lovit, Octomvrie 29, de ceia parte de Prut, la un satce-i zic Lânt4tii, precum sa vld qi astAzi ocopurile acute de Levi pre hotarulacelui sat; i acolo i-au infrânt oastea lui Stefan Voc15. cu Boldur Vornicul §i 30au perh mai toti in rIzboi. Cu care biruintI si mai semet, Stefan Vodä au apu-cat tot malul i;rutului cu oastea sa, puind nevointI la trecAtoare sâ. rAsipeasade tot pe oastea

Sosind craiul la Cerrauti, Octomvrie 29, trei zile au stätut cu tabära le-gatI, iarI Lesii tot O. sloboziia pe aproape de apuca pradI din tail, ci putini 35

sä inturna de oamenii lui Stefan Vodä. Iara acolo, in CernAuti,

x Henta§ti C.

www.digibuc.ro

3oo LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

au lovit spaimI pe Lesi, cum s'au inglotit oastea lui Stefan Voc11, sivine asupra lor i infricosindu-sà, tosi sä gAtisa numai sä fuga 0 maiales velcopolenii incepusä lega pre cai ce avea, precum scrie Cromer,vrAnd &Al lasä carále cu totul; ce, oblicind craiul, au mersu singur

5 de s'au arätat otii 0 au potolit aeasta veste; imblat-au cu fanare toatànoaptea bucura i mergea pre la corturile boiarilor, Ong s'aupotolit spaima.

Iarà a doa zi, Otindu-s1 craiul de purces, au nemerit ateva mii Ide oaste cglAri, Litveni, trimi0 de Alexandru, cneazul Litvei. Im- 8ov

lo plutu-s'au craiul de bucurie 0 mai vegle inimi.Scrie letopisätul cel ruascu, puind pricinä acestor Litveni, pre

carii au fostu povätuitoriu Stanislav Piotrovici Chi§ca i cneazul Si-mion, de care am pomenit mai sus : cA, nevrind alta oaste a Litvei delaBraslav sá mai marg./ dupa craiul, au fostu oranduit pre a:Casa oaste

15 intr'agiutoriu craiului; care intArziiag a merge dupa craiul i i-autAmpinat oastea lui Stefan VeK151 dencoace de Nistru i dându-le

au lovit pre Le0 o veste, care hall la singur craiul o au adus, precum s'auinglotit oastea lui Stefan Voda. §i de iznoavà vine asupra bor. Vrea craiulpre tainà sa lasà oastea §i sa fuga, ci au umplut indata pre toti Le§ii aZasta

20 veste, care o au crezut cu toti. Si indata, inspaimati fiind, mai alesvelcopolenii, carii acum Mcepuse lega ce avea pre cai, sà gatiia sà fugacu mare ocara., scrie Cromer, vrand sàji lasá carale cu totul, ci oblicindcraiul, savai bolnav cum era §i slab, i-au cautat a sa arata otii, trirnitand §i pefrate-säu jicmont §i pe boiari de au potolit ae'astà veste i i-au imbarbatat;

25 cl umbla toata noaptea cu felinare §i cu I lumanäri de vant, pre cine§intimpina, Ii bucura cum nu iaste nimic §i mergea pre la corturile boiarilor§i a§a abiia s'au potolit acea veste.

A doao zi, dupa a6asta veste, stand craiul sA sa cläteasca din tabara, iata aunemerit cateva mii de oaste calareti, Litfini, trimi§i de Alixandru, cneazul Lit-

30 fei. S'au umplut craiul de bucurie, cu toata oastea, de mai buna nadejde §i maivesele Mimi.

Letopisetele ruse§ti pune pricina. acestor Litfini, pre carii au fost pova-tuitoriu Stanislav Petrovici Chi§ca §i cneazul Simeon, de care am pomenitmai sus, cum, nevrand sA mearga alta oaste a Litfei dela Breslav, sa marga

35 dupa craiul Albreht, au fost oranduit pre &Casa oaste intr'agrutoriu craiului,care intarziiasà a merge dupa. craiul. Letopisetul rusesc scrie precum §i preacastä oaste a Litfei sa o fie intimpinat, dupa ce au trecut Nistrul, oastea luiStefan Voda, cu carii sa fie facut mare

I00v

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI ETEFAN VODA CU OLBREHT 3o r

rázboiu, au Infrántu Litvenii pre oastea lui Stefan Vodä i au strábátutde au vinit innaintea craiului la Cernluti. Ce aCasta nice Cromer, nicealte letopisátá lesästi nu o scriu; ce, de ar hi fost adevárat, cum ar hifácut, ales Cromer ? Iarä aCasta scriu el au nemerit Litvenii la craiul

scrie Cromer cá acei Litveni s'au cersut la craiul, sloboazI sámargá in pradá pen tail' 0 nu i-au lásat craiul zicind bolnav

gräbeste sä marga In tam sa.Mai datu-le-au rázboiu Stefan Vodá la treckoare la Prut, ce nemic nu

le-au strâcat, iará nu i-au läsat pâná In Snetin; si pre Mazuri carii aplra precraiul, i-au lovit la ipini. Ce cu putinä oaste au scápat craiul la Snetin. io

hell, dupà ce au sosit craiul In Snetin, au slobozit oastea pre acasäca den robie i Litva s'au dus la Braslav, iarà mai dencolo de Braslavi-au lovit Tátarli i s'au bátut cu Litvenii.

Iará Albreht craiu, dupl ce au agiunsu den Moldova la CracIu,dentru acea bltae rusinoasl, ca and ar fi ispravit vreun lucru bun, 15

au inceput a sl veseli cu ospetà, cu gocuri. Spun cá inteo noapte, mer-gand insusi al treile Cas pe ulitä, teptil, bat, au nemerit pe niste

rázboi; ci, biruind pre oastea lui stefan VodA, au strAbAtut de au e§it innaintealui craiu la CernAuti. Ci, deasta nici Cromer, nici alte letopisete le§A§ti nuscriu; a., de ar fi fost adevArat, cum ar fi tAcut, ales Cromer ? Iar gasta 20

scriu cum au nemerit acea oaste de Litfa la craiul; §i scrie Cromer, curnLitfinii aceia au cer§ut dela craiul sl-i sloboazI pre din§ii in prada laMoldova; ci nu i-au lAsat craiul, zicAnd cl-i bolnav §i pentru boala lui, sAgrAbe§te la tara sa.

Mai datu-le-au rAzboi stefan Vodà la trecAtoarea Prutului, ci nimie acolo 25

nu le-au putut strica Lesilor, iarl nu i-au lásat paná in Snetin; ci, si pre Ma-zurii, carii apAra pre craiul, i-au lovit la ipinle i cu putinA oaste craiul auscApat la Snetin.

dui:a ce au sosit craiul Albreht la Snetin, indatA au slobozit otile cadin robie pre acasA Litfa s'au dus la Breslav; qi mai incolo de Breslav, sl 30

fie lovit câteva oaste de Thar, sA sA fie bAtut cu Litva, precum scrie letopise-tul rusesc.

IarA craiul Albreht, viind din Moldova la CracAu dui:a acea bAtae ruqinat,ca cAnd ar fi isprAvit vreun lucru bun, au inceput a sl veseli cu oaspet, cu betii

lox r §i cu gocuri. Spun cl inteo noapte I mergAnd insu§ al treilea e'as pe ulitAle 35

tArgului, tiptil, fiind beat, au nemerit pe

II: au lcvit craiul C. 13: s'au lovit cu C. 17 6as din B.

www.digibuc.ro

302 LETOPISETUL TAR/I MOLDOVEI

beti, s'au intäratat sfadä intre dânsii si inteacea dark au ränit pe craiul,de au zAcut multe zile.

Scrie cronicariul lesAsc, zicand: anume 1-au fostu pedepsit Dumne-iäu cu acea pagubä rusinatk orbindu-1 a nu-s vedea ocara ce pätisl

5 in Moldova. Mare jeale au fAcut tuturor in Tara Lesasca acea ostirenesocotitä acelui I craiu lesäscu, clacl au vinit veste de atätea boiari 8 1 r

si fi6ori de boiari si de atatea viteji 1 Cum unii in räzboiu au perit,altii in robie au clzut la 'Mari, la Turd, carii cu sangele lor au räscurn-pärat viata lui craiu.

lo Punea vinä mai mare Lesii pre un Filip Callimah, a cäruia svat maimult asculta craiul decat a altor oameni ai sIi. Asea petrec domniicu svatul si cu apropiiarea streinilor la sine. Acest Filip Callimahera Ital den Florentiia, orn invätat, dascal lui Olbreht craiu, orn nestä-tätoriu la cuvântu prost la svat, pentru ce II gonisi den Italia.

15 Si au vinit in Tara Lesasck iar si den Tara Lesascl fugisä peste marepentru niste fapte a lui; apoi pe cArtile lui Albreht Craiu, iarä au vinitin Tara Lesascä si acolo au murit.

bell, s'au atitat sfadà intre din§ii §i Inteacea sfadä 1-au ränit pre craiul, dincare ränäi multà vreme au zacut.

20 Scrie cronicariul le§esc, de zice : anume I-au fost pedepsit Dumnezeu cuacea pagubl ru§inat, orbindu-1 Dumnezeu, de nu-si vedea ocara care o aupltit in Moldova; nimic de folos nu socotiia, nici 4 aducea aminte pre cenepriiaten groaznic §i indrlznet, pe Stefan Vodà, au atitat asupra sa 1 Pe urmAmari pagube §i grele mihniciuni au crescut Le§ilor §i Rusilor. Mare jeak §i

25 mahniciune tuturor in Tara Le§ascl au fost pre aceia vreme, acea o§tire ne-socotità a lui Albreht, craiului le§esc, dupa ce au venit veste de atfitea boiari§i &Cori de boiari, de atatea viteji! Cum unii au perit, altii robi prin Tara Tur-6asck altii la Thar, la Azia, la Capadochia, unii peste mare a s'a' afla, care cusAngele lor au räscumpArat viata lui crai.

30 Punea vina cea mai mare Le§ii pre Filip Callimah, al clruia sfat mai multasculta craiul Albreht cleat altor läcuitori ai sli. A§a petrec domnii cu sfa-tul §i cu apropiiarea la sine a striinilor Acest Callimah era de neam hal,Roman din ora§ul Florentiia, orn invätzt, dascal lui Albreht craiului, om ne-stätätoriu, prost la sfat, pentru aceia 11 gonise din Italia. i au venit in Tara

35 Le§ascl care §i din Tara Le§ascl fugi peste mare, pentru ni§te fapte alelui; apoi pe dirtile lui Albreht craiul, au venit in Tara Le§asa §i acoloau murit.

www.digibuc.ro


Iara Stefan Voda, vrand sal rascumpere strambatatea ce avudespre Levi si sa-§ intoarca pagubele tarai sali, la al doile an, prima-vara, au intrat in Tara Lesasca, avându in oastea sa 'Mari i Turci,de au pradat Podoliia si in Tara Rusasca., p Ana la un targsor, anumeCameiuga, mai sus de Liov, i p Ana la apa Visloca, in lungu i in curmezis 5

pradând. Si mare groaza si fried au pus peste toata crliia lesasca, câtnime, sa-i stea improtiva sau sa-i indfazniasca lui Stefan Voda, nu era;ce toti gata de fuga, nu numai in orase vi pre la cetati, ce la muntipen codri fugiia vi au luat Stefan Voda multi robi: bärbati, muiarisi copii, pre cAtil agungea pre drumuri, fugind in bejenii. Multi auluat Tatar Ai i Turcii in robie.

lark' si Stefan Voda ca la ioo.000 de robi au adus de i-au asezat inTurme de oi multe si de altu feliu de dobitoace au adus den Tara

Lesasca. Ars-au atunce Stefan Vodä Primisle, Radomna, Iaroslav,Prevoschii si Buceciul si multä nevoe au avut si Podhaetul i alte mai 15

mici tftrguri si sate farä numar, prädate i arsa. Numai un lucru aufacut Lesii de folosul lor, insa de frica lui Stefan Voda, au intärit Cra-

8 iv caul I despre amiazäzi, cu baste, cu ziduri si cu santuri si au slobozitpen santuri pe supt cetate apa Rudava, adäogand i alte cask' multepe lânga. ziduri. larà Stefan Voda s'au intorsu cu pace la scaonul sàu, 0

la Su'eava, i cu bucurie pentru biruinta.

1498 inteacesta an, 1498, dupa perirea Levilor la codru, s'au facut mare foa-mete in Litfa vi incepuse a sa atata mare boall in oameni in Tara Lesasca,dela Râm adusa acea boala, §i din Tara Levasca la Litfa. Läsatu-s'au Jicmontde domniia tArli, clruia i-au dat cnezia Glogovului vi a Opatrului in Slonsca. 25

Iara Stefan Voda, vrind sa-vi räscumpere strâmbatatea ce au avut despreLevi vi intoarca pagubele tarai sale, indata la inceputul primaverii, aldoilea an, au intrat cu ovtile sale, avind vi Tatar §i Turci, de au pradat Podolia

IoIv vi Tara Rusasca; vi trecand de Liov I au ajuns pina in targvorul Caciuglocavi rana la apa Visloca, in lung §i in lat pradând. Si nespusa groaza vi frica au 30pus peste toata calla levasca, cât nimeni gata sa-i stea impotriva lui StefanVoda sau sa-i indrazneasca nu era; ci toti gata de fuga, nu numai pre la oravavi pre la cetati, ci la munti i prin codri mari §i devi fugiia, de unde multirobi, ava barbati, cum mueri i copii, s'au robit de Stefan Voda, ajungându-ipre cale, fugind cu bajeniile, din carii mai multi au ajuns robi pre la Dobrogea, 35pe la Machidoniia si in oardele tatarästi §i peste mare, multi.

23: atAna B.

www.digibuc.ro


Albreht, craiul lesasc, vazind prada §i räsipa taräi sale, ce-i facusiStefan Vodä, nu vru sä lasä, ce au stransu oaste §i au intrat in Orasi au prädat panä la Botaseani. Stefan Vodä 'MCA strangand oaste §i

e§ind innaintea Lesilor, le-au dat razboiu la targu, la Botarani, §i infransä5 pe Le§i. Scrie de acestu razboiu letopisatul tdräi, iarä cronicarii lersti

nu pomenescu.In anii 7009, arzatu-s'au intre sine Olbreht, craiul le§esc, cu frate-

sal, Vladislav, craiul unguresc, §i cu Alexandru, marele cneaz a Litvei,cu mari legaturi, vazind rasipa si prada täralor sale de Turci §i de Tatar,

I.0 sä aiba agiutoriu unul pre altu in nevoia si in grijea sa §i de ar simtiunul dentre clansii el face pace pe taina sau oaste cu Turcii, sa nu-1lasa; iati, de nu ar vrea, atunce sa nu fie datori a-1 agutori.

Caci, Inca bine nu sa sfarsisä prada de Stefan Voda in Tara Le-sasca, iara Thug au intrat de au prädat in Podoliia §i. in Tara Rusasca.

15 Deci Albreht, craiul lesäscu, väzind mari banaturi de caträ toti, desirgu au poroncit la toatä sliahta lesasca de s'au stransu la Sandomir,sä margä improtiva Mara lor. Ce 'Ana' a sä strange ei, iarä Tatar li cu multplian sa intorsese fall de niceo grija. Si intalegand Le§ii de inturnatul

Scos-au Stefan Voda multe turme de tot feliul de dobitoace din Tara Ru-20 sasca §i ca la roo.000 de robi i-au asazat, de si panA astAzi trAiaste limba ru-

sasa aicea in tail. Ars-au, aprins de Stefan Vodl, Primislea, Radoamna, Iaros-lav, Prevorschii si Buéociul; multà nevoe au avut si Podhaetul si alte mai micidrgsoare, cu at% numar sate pradate, aprinse si arse. Numai un lucru auflcut Lesii si ei, pe acea vreme de folos, insg de frica lui Stefan Vodà, au 'Ma.

25 rit Crackil despre amiazIzi, cu baste, cu zid, cu santuri, pre care au slobozitpre supt cetate apa Rudava, adaogând si alte case, cateva pre lfinga zid.

Curfind iarAs, 'Ma nebine nesfarsindu-se prada lui Stefan Vodl, iatiTAtargi, lAsand pleanul luat mai nainte din Tara Leseasca, la Cram, de iznoava,in luna lui Iunie, au slobozit mare éambul in Podolia si in Tara RusascA, de

30 au ars si prädat. Iar craiul Albreht, vAzand asupra sa mari blnaturi de earltoti, de sarg au poruncit la toad sleahta lesascl sà sä porneasa si sà sI strAngämai curand la Sandomir si singur craiul, pAräsand CracAul, au alergat la San-dornir. Ci, panà a sa strange Lesii la Sandomir, si pâra a O. pomi de acolo im-potriva TatarAlor, iarà TAtargi sä intorsese cu mult plean, nefiind tine sI le

35 stea impotrivl. Inte legind dar Lesii de inturnarea

16: 91iahta rusascfi C.

1501

www.digibuc.ro


Tgtarglor i ei acolo la Sandomir, C'au putut, au luat vi au stracatin olatul Sandomirului.

Nu lgsgm a nu pomeni aicea semnele ce s'au tamplat in zilele acestuicraiu, atunce, dupg ce s'au intorsu dela Sandomir; cad i singur craiulalergasg den Cracgu la Sandomir pentru grijea improtiva Tätaralor, 5

cum s'au pomenit mai sus. I82T S'au näscut un vital cu cloak* capete la Jidovi, in oravul Cazimirul:

un cap era in locul coadei, iarg coada era in mijlocul spingrii den-a-driapta.

Acest sgmn de nenorocire meniia oamenii, precum nu peste multg iovreme, toamna, au intrat in Tara Levascg veaptezaci de mii de Turci,

Tatarglor, ce au putut vi ei in olatul Sandomirului fiind stranvi, au stricatau luat. Si ava craiul s'au intors la Cracgu.

N'am llsat aicea a nu scrie semnele ce s'au intamplat pe vremea acestuicrai. Dupg ce s'au intors dela Sandomir scrie Cromer in oravul Cazi- 15

z02r mirul s'au ngscut un vile! cu doao capete la Jidovi, j de care un cap era in loculcoadei, iarg coada la mijlocul spingrii era den-a-direapta.

Acest saran de nenorocire vrgjiia oamenii, precum nu peste multä vreme,toamna, spre luna lui Septemvrie, au intrat 70.000 de Turci, au intrat in TaraRusascg; toate acele locuri peste Nistru, pre Haliciu, pre la Jida&v, pre la 20

Drohobeci vi pre la Samboru, cu foc i cu sabie au pustiit, luund robi i multplean. Si de nu s'ar fi intors singuri paganii de bung voe, nimeni nu le sta in-nainte, nici le eviia; ci numai singur Dumnezeu din ceriu, fgandu-i-s1 millde norod, i-au abgtut cu acea iarna de graba cu ometi mari i cu geruri aucazut, cat nu putea Turcii stribate cu caii prin ometi. Si ava la 40.000 de 25

Turci au /Inlay inghetati, nefiind Turcii i caii lor deprinvi la atata racele.Pre multi aflarg oamenii ucigandu-vi caii i intrati in borduh, de sg invaliiacu piialea cailor sgi. Iarg cati au rgmas de Turci, trecand prin tarà flamanzidegerati, facandu-se Moldovenii Levi, i-au lovit la stramtori, i-au omorit,cat abiia de vor fi trecut 10.000. 3o

Iarg Stefan Vodg, pradand Tara Levasca, cum s'au pomenit mai sus, s'auintors cu mare dobanda farg de nicio smintealg, trecand Nistrul la Halici,au pradat vi de Casta parte vi de acii au venit la scaunul sgu, la Su'éavg, cu marebucurie cu biruinta.

Albreht craiul, vgzand atata prada i stricaciune ce-i flcuse Stefan Vodg 35

in targ, nu vru sg lasg, ci de iznoavg au steins oaste vi au intrat in targ i in-cepu a strica vi a prgda tara pang la targ, la Botovani. Si Stefan Voda, deaca

Io: numiia C.

www.digibuc.ro


toate locurile pe Nistru, pre la Hali 6u, pre la JidaCov, pe la Dro-hobi6 vi pre la Sambor, cu foc i cu sabie le-au pustiit i multi robiau luat. Si, de nu s'ar fi intorsu singuri päganii, nime nu le esiia innaintesä le stea improtivä; ce numai singur Dumnezäu i-au bätut, fäcându-i-

o sä milà de närod, cä aceia iarnä de gralA cu ometi mari i cu ger aucazut, cfit nu putea Turcii strábate cu caii prin ometi. Ce au limasinghetati ca la patruzäci de mii de Turci, prin munti. Ii afla oameniiucigAndu-si caii i intra in covul cailor de sä inväliia. Iarl câti au rImas,treand pre aicea pren tail, le tinea calea Moldovenii; fäcându-s5 Levi,

io Ii ucidea, cât abiia zece mii de or hi häläduit peste Dunäre.Stätut-au la mijloc pentru pace intre Jicmontu i intre Stefan

Vodà solii lui Vladislav, craiul unguresc. Si pe acea vreme s'au impäcatStefan Vodä i cu craiul Olbreht, den ce pricini, nice letopisltul leväscunu scrie, färä cât, fiind mai mult datoriia crevtiniascl, aducandu-si

15 aminte vi de prietesugul C'au avut cu Cazimiru craiu, tatäl lui Olbreht:fägäduind unul altuia sl dea agutor improtiva nepriiatinilor

Legat-au la aCastà tocmall de pace, sä nu sä priimasel nice dentr'oparte pribegii i fugarii. lark de ari fugi la crAiia aceia vreun domnu

au prins de veste, strans-au de sirg Wile sale, vi cu cine avea cu ai säi, au evit20 innaintea acei ovti levâvti vi le-au dat räzboi la târg, la Botovani, i infrinserl

pre Levi. Ce am insemnat aicea, iar poate sä nu fie adevIrat acest räzboi,de vreme cà Levii 1-au tâcut; ci atâta am aflat la letopisetul lui UrecheVornicul.

In anul 7009, iar dela Hristos 1499, avAzatu-s'au Intru sine Albreht cu25 Vladislav frate-slu, craiul unguresc, i cu Alixandru, marele cneaz al Litfei,

cu mare legaturi, vIzind râsipile i pradele olatelor sale despre Turci, sl aibàa sâ agutora unul pre altul la nevoia i grija sa; i deaca ar simti unul dintredânvii, a I face pe tainä ori oaste, ori pace cu Turcii, sâ nu-1 lasa; iar de arvrea, atunce sl nu fie datoriu a-1 agutura ceialalti pre acela.

30 Statut-au la mijloc de pace intre Jicmont cu Stefan Vodà, solii lui Vladis-lay, craiul unguresc. Si pe ace vreme, i Stefan Vodà s'au impacat cu Albreht,craiul levesc; din ce pricini nici letopisetul levesc nu scrie, flrä cât fiind maimult datoriia cre vtineascl, aducându-vi aminte vi de prietevugul ce au àvutcu Cazimir craiul, tatAl lui Olbreht: fäglduind unul altuia sA dea agutoriu

35 impotriva nepriiatenilorLegatu-s'au Ia aCastà tocmealà de pace, sl nu sl priimeascä nid dinteo

parte pribegii i fugarii. Iar, de s'ar intâmpla vreunui domn

1499

IO2V

www.digibuc.ro


dela Turci, s aibà ori in Tara Lepscl, ori in Lit va a-1 priimi slobod,aibà a da agutor, cfit s'ar putea, sà-1 ducà sA.-1 a§eazä iar in domnie.

Si acea aOzare, cum Ungurilor, cum 0 Le01or, improtiva Turciloro§tindu-sà, de pururea sà fie inteagutoriu; 0, de nu ari putea singur

82'w merge cu agutoriu, sI aibI pre fiCorul sAu a-1 trimite. Mel Turcilor, 5

improtiva Le0lor sau a Ungurilor o§tind, A' nu le dea agutoriu, färänumai de mare silà, cand ar fi strin0. Si A' aibg urechi de§chisä purureadomnii den Moldova despre Turci, ce ari intàlege, sà dea stire Le0lor

Ungurilor, plzindu-sg unii pre alti.Strambltätile, ce s'ari face la margine de imbe partile, sl le cerce io

starostii de Camenità, de Hotin, de Cernäuti.De s'ari face despre partea acestor starosti vr'o strambkate,

atunce boiari mari s51 trimitä de imbe pärtile s'à cerce i sl fie slobodamânduror näroadelor a face negutitorii unii la alalti. Si pre acesteaaFzàmânturi i scrisori s'au flcut, care A' aflä i astAzi in metrica crà- 15

iascA, in Crack'.Scrie Vapouschii, cronicariul lesàscu, cA pe acea vreme sl fie trimis

Ioan cneazul, impäratul moschicesc, legand 0 el prietesug de pacecu craiul leOscu.

dela Turci a fugi la crIiia aceia, ori in Tara LesascI, ori in Litfa, sà aibI a-I 20priimi slobod i sà aibl a da agutoriu, cat s'ar putea, sI-1 ducà iaräi i sI-1asaze la domniia. Si aceia asIzare, cum Ungurilor, cum Lesilor, improtivaTurcilor ostindu-se, de pururga sà fie intr'agutoriu; 0, de n'ar putea singursl meargI cu agutoriu, sA aibl pre feCorul ski a-I trimite. IarI Turcilor, impo-triva Lesilor sau Ungurilor ostindu-se, sA nu le dea agtitoriu fArà cat de mare 25sill, and ar fi stransi, i sI aibl urechi pururea deschise domnii din Mol-dova despre Turci, ce ar intelege, sl dea stire Lesilor i Ungurilor, feriin-du-se unii pre altii.

Strambätati, ce s'ar face la margine, de imbe pIrtile sl le cerce starostiide CamenitI, de CernIuti, de Hotin. 30

De s'ar face despre partea acestor staroste vreo strambItate, atuncea bo-iari mari sA trimill de imbe pIrtile sl cerce i sI fie slobod amanduror no-roadelor negutAtorii a face precupii unii la alii. i pe aceste asIzImanturiscrisoare s'au fIcut, care sI aflI i astIzi in metrica cräiasa, in CracIu.

Scrie Vapovschie, cronicariul lesesc, cA pe aceia vreme sI fie trimis i Ioan 35

Cneazul, implratul moschicesc, legand si el prietesug de pace cu craiul lesesc.

29: iara face B i 13' 33: pang aceste B.

www.digibuc.ro


Nezäbavä vreme, Sultan Baiazit, impà.'ratul turcesc, intälegänd delegätura pAcii intre atatea domni crestinesti, au trimis §i el soli de pacela Albreht, craiul lesäscu, §i au priimit §i craiul acea pace cu Turcii.Incepand oaste cu Venetiianii, avea grijä sä nu sä rklice acei crai, ce s'au

5 pomenit mai sus, cl au legat pace intre dfinsii asupra Turcilor, cariiluasä dela Venetiiani Morea §i altele multe.

Nenorocit era acest Olbreht, craiu lesäscu, CA de ate ori loviiaTätaräi in tam lui, niceodatà gata nu sä afla improtiva lor, ce tot cuplianuri sa intorcea, precum §i in anul 1500, dupä ce fäcurà arzärnan- 1500

jo turi de pace intre dornnii, ce s'au pomenit mai sus, au lovit Tätaräi laVolin §i in Tara Rusasck pre la Belzu, pre la Crasnostav, pre la To-ruben §i pre la Liublin si pre la Crasnec, panä in Visla, de au prädat§i au robit §i panä a sä gäti craiul sl margA asupra lor, ei s'au intorsucu multà pradä ark' de niceo smintialk

15 Intr'acestas an mari räzboae s'au fAcut in Italiia, bätându-sä Hi§-panii cu Frantozii pentru I cräiia Neapole; §i Maximilian cu Svicerig; _3T

a§ijdirea si papa cu Florintiianii; Venetiianii cu Enovezii; Medeo-lanii cu stäpftnul säu, Ludovic Sforta.

Nezäbavä vreme, sultan Baezit, impAratul turcesc, intelegind de lega-20 tura intre atâtea dornni cre§tinesti, au trimis 9i el sol de pace la Albreht, craiul

le9esc, i au priimit craiul acea pace cu Turcii. Incepänd oaste cu Vinetenii,avea grijä sä nu A. rädice acei crai, carii s'au pomenit mai sus, cl au fost legatpace intre där4ii asupra Turcilor, I carii luase de Venetiia Morea i altele multe. /03r

Nenorocit era acest Albreht, craiul leFsc, el Thar Ai de câte ori loviia25 Tara Lepscä, niciodatà gata nu O. afla asupra lor, ci tot cu pleanuri sä in-

torcea Tätaräi, precum §i in anul 1500, dupa ce &curä asäzärnanturile intre 1500domnii, ce s'au pomenit mai sus, au lovit altar Ai la Volin §i la Tara Rusascä,pre la Be lz, pe la Cratnostav, pre la Torunben, pre la Crasnecu §i pe la Liu-blin, 'Jana la Visla au prädat robind. Acestea intelegänd craiul, pâna a sä gata

so sä meargä asupra TätarAlor, Tätaräi prädând de voe, s'au inturnat färä denicio dodeialà cu robi §i cu mult plean.

Lteacesta§ an, r5oo, mare räzboi s'au fAcut in Italia, bätându-se 1-14- 1500panii cu Frantozii pentru cräiia Neapolii; i Maximilian fAcea räzboi cu Sve-cerii; a§ijderea §i papa cu Florentiianii; Venetenii cu Enovezii; Mediolanii

35 cu stäpinul sàu, Ludovic Sforta.

II: Prasnostav C. 19: intelegAnd d'n A.

www.digibuc.ro


1501 Iarl in anul 1501, s' au str Ansu gim in Tara Lesascl, la Pietricov. Venit-ausol la acel slim dela Stefan Vodg, pe aFgmanturile legate trimisi, de au cer-ut Pätru Vodä Aron, feCorul lui Elias Vodl, ce era pribag in Tara Le-

sascl, pentrucl simtisä Stefan Vodà, cà Pätru Vodà pe multi domni leg0i Iiträsese in partea sa, sà facä oaste asupra lui Stefan Vodä. Socotit-au craiulce ari face ? SA dea pe un orn nevinovat 0 care s'au plecat la crlie, g plrealucru tignesc ; sä tie iar4 pe nepriiatinul lui Stefan Vodl, eraimprotiva ae-zäml.nturilor legate intre sine. Si intälesese craiul cl, de nu-1 va da, oaste slva face pentru d Ansul. Craiul era gata sà purCazl la Prusi.N'au cutezat a läsacererea lui Stefan Vodä, sä-s lag in urma sa nepriiaten, ce den svatul tutu-ror, au aflat sl nu dea pe Pätru Vodá, ce innaintea solilor lui Stefan Vodä,au poroncit de i-au tdiat capul. Si pentru sä nu zicl närodul el 1-au omoritpe dreptate, au poroncit craiul de au sunat, precum Pdtru Vodà au flcutat-0 viclene. Si deci au pornit innapoi pre solii lui Stefan Vodä.

Si dupà ce g ob Ar0 slimul, s'au pornit craiul la Prusi i sosindu laTorunea, au trimis sol la mai marele Prusilor, svätuindu-1 sä vie debura voia sa sä i sl plece lui, decat sà vazä armele leg0i asupti-s.

5

10

15.

5or In anul 1501, stransu-s'au girnu in Tara Leqascl., din porunca lui crai, laPetricov i intAmplindu-se incg solii turcesti neporniti atuncea, urnind Ina la 6ani pacea, s'au tutors solii turcesti bine däruiti de craiul Albreht. Si la acel slim 20au nemerit §i solii lui Stefan Vodà, prin asgzArnânturile legate trimisi, cersind pePltru Vocig Aron, feCorul lui Iiiia Vodä, care era in Tara Le§ascl pribag,pentrucl simtise Stefan Vodg, cum PAtru Vodg acurn pre multi din domnii lesgstiIi trgsese in partea sa, de indenma sg facà oaste asupra lui Stefan Vodg. Socotit-aucraiul la sfat, ce ar face ? SA dea pe un orn nevinovat si care s'au plecat la crgie, sg 25parea un lucru tirgnesc; sà tie iargsi pre nepriiatenul lui Stefan Vodg, era hnpo-triva asgzAmânturilor legate cu Stefan Vodg si cu craiul. Si intelesese craiul dintrusolii lui Stefan Vodg, precum, de nu-1 va da craiul pe asgzAmAnturile ce au fgcut,oaste sg va face pentru dAnsul. Craiul era gata pe acea vreme sg purèazg laPrusi. N'au cutezat a lgsa cererea lui Stefan Vodg gos, sg-si lash' In urma sa 30nepriiaten, ci din sfatul tuturor, au aflat sà nu dea pe Pgtru Vodg, ci innainteasolilor lui Stefan Vodg, au poruncit de i-au tgiat capul. Si, pentru sg nu zicgnorodul cg l-au omorit pe dreptate, au poruncit craiul de au sunat cum

1o3v PAtru Vodg au fgcut I cgrti viclene. Si asa au pornit solii lui Stefan Vodg.Si obâqindu-sä sgimul, indatg s'au pornit cu osti la Prusi, si sosind la 35

Torunea, au trimis soli la mai marele Prusilor, sfAtuindu-1 de bunà voia sa slvie sä sg plece craiului, decAt sg vazg armele lesgsti asuprg-si.

32 solilor lui 135tru Vocrá B 9i B1.

www.digibuc.ro


Acest Pätru Vodá, cum s'au pomenit mai sus, iaste Aron, care s'aubAtut cu Stefan Vodá la Dolje0i, pe Siretiu, 0 dupä izbanda lui StefanVodä asupra lui Mätiia, craiul unguresc, au fugit Pátru Vor lá Aronin Tara Lepscä.

5 lark Olbrehtu, craiul leOscu, asteptind räspunsul sä-i vie delaPrusi, &kit Prusii era indemnati de Nemti sk sä rocopscl asupra Le-Olor, ce au rkspunsu Prusii, cà ei sintu plecati Le0lor, urnind pänäle-ar vini akutoriu dela Nemti. Ce intru acele amesteaturi, ce era intreLesi 0 intre Prusi, au I murit Albreht, craiul leOsc, de ciumä §i 1-au

lo dus in CI-nail de 1-au ingropat. Acest craiu n'au fostu insurat.lark toamna, precum scriu letopisltäle rus4ti 0 Mehovie, venit-au

Sahmat-Chirei soltan, hanul oardelor de peste Volga, fi6orul lui Ahmat,inteagutoriu Litvii asupra Moscalilor. Scrie Cromer ca la ioo.000 deThar si fie fostu cu acel han. Si au mársu hanul cu oastea sa la Tara

15 SibiruIui 0 air stätut supt Novogorod 0 au prädat Tara Moscului pankla Bransco si au dobändit Novogorodul 0 alte cetkti i s'au inchinat.

Dack au murit Olbreht, craiul leescu, s'au stränsu tam la seim laPetricov, fiind cap skimului Fridric, arhiepiscopul Gneznii, care era

Acest Pktru Vodk, cum s'au pomenit la letopisete, iaste Aron, pre carele20 dupa ce 1-au bätut Stefan Vodg. la Doljästi, pre Siret, si dupg izbinda lui Stefan

Vodl asupra lui Mateias, craiul unguresc, au fugit Pátru Vodl la Levi.Iarà craiul Albreht, asteptând räspunsul sk-i vie dela Prusi, ales aci Prusii

urniia rgspunsul, O. aräta craiului a fi plecati, iarä astepta agutor sl le vie delaNernti, cl mai mult Nemtii indemna pe Prusi sk A. räcosascä asupra Lesilor.

25 Ci intru acele amesteckturi intru Le0 0 intre Prusi, iatä Albreht craiul de ciumeau murit; dusu-l-au in Cradu de I-au 1ngropat. N'au fost Insurat acest craiu.

Iarà toamna, precum scriu letopisetele rusesti si Mihovie, Sahmat Ghereisultan, hanul oardelor de peste Volga, feCorul lui Ahmet, trecand apa Volgasi Donul cu toate oardele de peste Volga, au venit inteakutoriul Litfei

30 asupra Moscalilor. Scrie Cromer ca la 100.000 de Mari O. fie fost cu acel han.Tras-au hanul cu Wile sale la Tara Sibirului si au stAtut supt Novrogrod sisupt alte ceati si au prädat Tara Moscului Ora la Bransco si au dobinditNovogorodul si alte cetiti i s'au Mchinat.

Dupa moartea lui Albreht craiul, s'au strans tam la slim la Petricov, fiMd35 cap säimului dupä obie'aiul vechiu Frediric, arhiepiscopul pe acele vremi a

Gneznii, carele

8: aceste arnestecAturi C. 9: si din B. II: lesesti C.

83r

www.digibuc.ro

RAZBOIUL LUI STEFAN VODA CU OLBREFIT 31i

deodatâ si episcop CracAului si cardinal. Stätut-au mult pentru alesulcraiului nou, fiind multe si neprotivite socotelele Lesilor, pre caredentre fie'orii lui Cazimir craiu s'ar alege sie craiu; ca multi poftiia särädici craiu pre Vladislav, craiul unguresc, ziand cä Vladislav cuaverea sa va lâti si va intemeia cräiia si-i va apâra de Turci si de T1-tar; altii poftiia pre Jicmond. Ce au biruit socotiala celor ce poftiiapre Alexandru, cneazul Litvei, cIci era si mai multi si au avut dovadàmai bung spre alesul crliei lesesti.

Aicea am socotit de am scris obiceiale Lefilor cdnd fac craiu nou

Strângandu-sä episcopii si tot clirosul besericii si svetnicii crliei,asijdirea si altà boiarime, tosi la Crack' sä strangu. Atunce craiul celales sá grijeste imbrâcat int Ai de svinta ispovedanie, cu pocaintà, cumilostenie; cu o zi mai nainte duminick sl pricestuiaste. Si a doa zi,and iaste s1-1 blagoslovascl pre craiul, A' strAngu preotii dezdimi-neatä la cetate, in beserica episcopiei, a lui Stanislav, imbräcându-sä

5

10

15

deodatà era vi episcop CracAului Nou. Fiind multe vi nepotrivite socoteleleLevilor, din fe'eorii lui Cazimir craiului pre carele ar alege vie crai, cAci multidin Levi poftiia crAiia lui Vladislav, craiului unguresc, zicind cA Vladislav cuaverea sa va läti vi va intemeia crAiia vi-i va apAra de Turci vi de TAtar. Siacum au fost trimis la Unguri cu povAtuirea lui PAtru RImit, postelnicului 20crAesc, din sfatul pe tainA a o saml de domni : a lui PAtru Mivcovschi , voe-vodul Linciciului, vi a lui Nicolae Vrobloschie, canonicului Craclului, indem-

tog nand pre I Vladislav la calla levascA; altii poftiia pre Jicmontu.Ci au biruit socoteala acelora, ci au poftit pre Alixandru, cneazul Litfei,

cAci era vi mai multi vi au avut vi dovada mai bunA asupra alesului crAiei levevti. 25

Aicea am socotit a fi cu cale a scrie orânduiala fi obieaiurile Lefilor cândfac fi rddicd craiu nou

LAE O. string episcopii vi tot clirosul bisericii vi sfetnicii crliei, avijdereavi altA boerime, ava mireni cu preoti la CracAu sA string. Ava dark craiul celales, imbrAcat, intii sA. grijavte de sfinta ispovedanie prin milostenie vi prinpoclintA care sA face in zioa Duminecii cu o zi mai nainte, la prea sfintacuminecAturA. Si a doao zi, cind iaste sl blagosloveascA pre craiu, sA stringpreotii dez-de-dimineatA la cetate, la biserica episcopiei a lui Stanislav, fin-brAci ndu-se

30

www.digibuc.ro


in mitra episcopasca. Asijdirea i boiarii toti sä aflä la acea adunare depreoti.

Atunce arhiepiscopul cu toatà I preotimea, pre oranduiala besericiiApusului, purced den beseria la curtile cräesti cu cinste si Dumne-

5 zárie i acolo innaintea curtii cräesti, rämäindu scoalele i alte chipuri,ce mergu la alaiu, numai singur arhiepiscopul cu episcopii intrà in curteacrAiascA, sà ducä pe craiul nou la besericä episcopii. Si intai prin postelniculcel mare sau pren alt chip mai de cinste intre preoti, imbracl pe craiul inhaine episcopesti, puindu-I intre domnii i intre boiarii cei mai de frunte.

lo Iarà arhiepiscopul Il stropeste cu apá svintitä i zice aCastä. ruga:Dumnezäule, ziditoriule celor plecati, carele cu lumina Svintului Duh

ne bucuri, trimite asupra acestui serb al tau cutareli darul täu,ca printeinsul sä cunoastem venirea Ta intru noi *.

De acolo duc pre craiul la besericä doi preuti mai de cinste, tiindu-115 unul de maim cea driaptà i altul de mAna cea stängl i innaintea lui,

un domnu dentre svetnici duce corona si altul schiptrul, al treile märulde aur, al patrule sabiia goalä duce si preotii innainte cruce si tot cinude besericä i boiarimea cines la rändul säu.

in mitrA episcopeasa. Asijderea sfetnicii i boiarii toti sA aflA la acea strAn-20 soare de preoti.

dupA ce sA string, atuncea arhiepiscopul cu toatä preotimea, pre orin-duiala besericii, dui:4 obiceiul bisericii Apusului, purced la acea priveall dinbisericA la curtile crAevti, cu mare cinste i dumnezeire ink-0nd. i acolo in-nainte la curtile crAevti, lAsind vcoalele i alte chipuri ce merg la alai, numai

25 singuri episcopii i arhiepiscopii intrl in curtea crAiascA, ca sA ducA pre craiulnou la biserica episcopiei. Intai prin postelnicul cel mare sau printr'alt capmai de cinste intre preoti, imbracA pre craiul in hainele episcopevti, puindu-1intre domnii i boiarii cei mai de frunte.

IarA arhiepiscopul stropevte cu apa sfintitA i citevte aCastA molitvA:30 « Dumnezeule, ziditoriule celor plecati, carele cu lumina Sfantului Duh ne

bucuri, trimite asupra acestui verb al tAu ** darul tAu, ca printeinsul sA cu-noavtem venirea Ta intru noi ».

De acolo duc pre craiul la bisericA doao chipuri mai de cinste preotevti,unul tiindu-1 de mAna direaptA, altul de stAnga, innaintea cAruia un domn

35 dintru sfetnici duce corona vi altul schiptrul, al treilea mArul, al patrulea sa-bie goall duce vi preotii innainte J crucea vi tot cinul de bisericA i boerimeacinev pre orinduiala sa.

84r

I 04v

www.digibuc.ro

OBICEIALE LE*ILOR CAND FAC CRAIU NOU 313

Viind la beserica, acele odoara criesti le pun pe prestol in oltariu:corona, schiptrul, marul si sabiia. i acolo obarsindu orapile sale, arhiepis-copul si episcopii 11 pun in scaunul criesc.Apoi un episcop zice aCastä ruga:

« A toate puternice, prea veCnice Dumnezau, otcarmuitoriule celorceresti si celor pemintesti, carele pre robul tau ai voit a-1 radica lastepena si la vredniciia craiei, rugamu-ne, lag ca, facandu-1 slobod detoate improtivirile, sà sa intariasca cu darul päcii besericii si sprebucuriia veCnicii pad, den darul tau sa sä invredniCascà a agiunge prinHristos Domnul nostru. Amin ».

Sävarsindu molitva, ii aduce aminte tare pentru credinta catraDumnezeu 0 alte bunatäti, ce sa cuvin craiului sa le pazasca, zicand:

« De vreme ce astazi prin manule noastre, prea bunule Doamne,

84°carii purtarn spre a6asta slujbele lui Hristos, Domnului nostru, macarca nevrednic, svinta unsoare si semnele craiei sä le priimesti. Bine iasteintai sa-ti aducem aminte, oarece, pentru sarcina la care esti insämnat;astäzi vredniciia cräiasca iai si a indrepta credinCos närodul tau, ce ti-idat, te grijesti. Luminat, adevärat intre cei muritori, loc plin, insa plinde scadere, de ostenialä si de grijä. *i adevärat de vei cugeta, ca toatä

5

10

35

Viind la biserica, acele odoara crlesti, care duc innaintea lui craiu: corona,schiptrul, marul si sabiia, le pun pre prestol in oltariu. i pe craiu, 'Ana obAr- 20sesc oratiile sale, arhiepiscopul si episcopii il pun in scaunul craesc. Apoi unuldin episcopi zice aéastä molitva:

« Atotputernice, prea ve6nice Dumnezeule, oarmuitoriul celor ceresti sipamântesti, carele pre robul tau ai voit a râclica la stepena si la vredniciiacraiei, lag, rugarnu-ne, ca fäcându-1 slobod din toate impotrivirile, sa sa in- 25

tareascà cu darul a pacii bisericii si spre bucuriia veCnicii paci, din darultau sä sä invredni6ascä a akunge prin Hristos Domnul nostru. Amin ».

Sfârsind molitva, ii aduce aminte tare craiului, pentru credinta caträ Dum-nezeu si alte intelepciuni, ce sa cuvin craiului sa. Ie pazeasca, zicind:

« De vreme ce astazi prin mAinile noastre, prea bunule Doamne, carii pur- sotam intru acestea slujbele lui Hristos Mântuitoriul nostru, macar caci nevred-nic, sfânta unsoare si serrmele craiei iaste sa le primesti. Iaste bine intâi sa aducioarece aminte, de sarcina de care esti insemnat; astazi vredniciia craiasca iaisi a armui pre credideos norodul tau, tie dat, iai grije. Luminat adevaratintre cei muritori loc plin, iara plin de scadere, de osteneala si gru je. i adevar, 35de vei cugeta ca toata

36: cu toad B §i W.

www.digibuc.ro

314 LETOPISETUL TNRII MOLDOVE1

puterea dela Domnul DumnezAu iaste, prin care crIescu craii si flea"-torii legilor cele drepte aleg si de turma, ce ti sä dä pre mink unuialui Dumnezlu vei sä dai saml.

Intai sä pkästi Dumnäzäriia,. pe Domnul Dumnäzäul täu cu toaa5 mintea si cu curaa inemä s1-1 cinstesti ! Legea crestiniascl, cre-

dinta noasträ catoliasca care den pruncie o ai märturisit, ping insfärsit sä o tii nevätämaa si pre gasta improtiva tuturor im-protivnicilor, dupà puterea ta sä o aperi 1 Ispravnicilor besericii si tu-turor preotilor, sä le dai cinstea ce li sl cuvine ! Volniciia besericii si

10 tuturor preotilor ce ar avea obiceiu sä nu o straci 1 Dreptatea, färä careniceo toväräsie indelungu a sta nu poate, spre toti neclintia sä o sa-pinesti I

Celor buni, häräzitoriu, celor räi cerari dandu-le, dupä 1751dire.Pre cei mesári, pre cei slabi, neputinCosi, den toate supärärile sä-i aperi !

15 Tuturor celor ce ari nbui la tine, bun, bländ si priimitoriu sä fii !asea sl te porti, cfit nu spre al au, ce spre a tot norodul folos

cä sapänesti si harul bunätätilor tale nu aice pre pámint, ce in ceriusa tit sä pail el astepti; care acela sl-ti häräzascä tie, ce vietuiaste siimpäräteste DumnäzIu, in vecii vecilor. Amin ».

20 puterea dela Domnul Dumnezeu iaste, prin care craesc craii si facatorilorlegilor celor drepte aleg, si de turma ce p sa dà pe mina, unuia lui Dum-nezeu a vei da seama.

Intai sa pazesti Dumnezeirea, pre Domnul Dumnezeul tau cu toata minteasi cu curata inima sä-1 cinstesti I Legea crestineasca si credinta catoli6asca,

25 care din pruncie o ai marturisit, pinä la sfarsit sä o pi nevatamata, si preaCasti impotriva tuturor improtivnicilor, dupa puterile tale sä o aperi I Isprav-nicilor bisericii si tuturor preotilor sa le dai cinste ce O. cuvine l Volniciia bi-sericii sa. nu o strici I Direptatea, care fat% nicio tovarosie indelung a sta nupoate, spre toti neclatit sa stapanesti l

30 Celor buni, I harazitoriu, celor rai certari, ce sa cuvine, puindu-le. Prevaduve, pre cei meseri, pre saraci si pre cei slabi, dela toate supärärile sa-iaperi I Tuturor ce vor nazui la tine, bun, bland si priimitoriu O. te arati I

i asa O. te porti, cat nu spre al tau, ci spre a tot norodul folos, cá stapi-nesti si har al bunatatilor tale nu aicea pre pamant, ci in ceriu sa-t pail sa

35 astepti; care acela sal harazasca tie, care vietuiaste si imparateste DumnezeuIn veci de veci ».

20: cresc craii B 9i Bi.

1051

www.digibuc.ro

OBICE1ALE LE5ILOR CAND FAC CRAW NOU 315

Dupl acestea Intriaba-1 episcopul, ziand:« Vei s'à päzästi svinta credintä, datà de beserica catoli'dascI §i

stindu pre lane dreptate, sg te porti cu cale ? »RIspunde craiul: « Voiu » I

25r «Vei sl ffi apärare besericii si a slugilor besericesti ? »R Aspunde craiul: « Voiu. »

« Vei cräiia datà tie de Dumnez1u, sl o pAzàsti cu dreptate, Si ochivernisàsti, O. o aperi ? »

« Voiu. i cu agiutoriul lui Dumnezgu si cu svatul credinCo§ilormiei, asea intru toate a plzi m'à guruescu, cum voiu putea mai iobine. #

Dupa aceste cuvinte, ingenunche craiul innaintea arhiepiscopului,luindu-s §licul, zice aceste cuvinte:

« Eu anume cu voia milostivului DumnAzäu, fäcându-mä craiulesàscu, m1 marturisäscu si mä faeduesc innaintea lui Dumngzäu si anärodului pre sama mea dat, dupa putintà §i dreptate a face si a pàzi,prävind la vredniciia milii lui Dumnezäu, precum mai bine im va puteaarata svatul credinCosilor miei. Episcopilor §i preotilor besericii lui

5

15

Sfar§ind aCasta voroava, intreaba episcopul cu aceste cuvinte: « Vei sapaze§ti sfanta credinta data, biserica catoliceasca, §i stand pre langa dreptate sa 20te porti cu cale ? *

Raspun de craiul: o Voiu *.« Vei sa fii aparatoriu ,bisericii 0 slugilor biserice§ti ? »

Raspunde craiul: a Voiu »«Vei craiia tie data de Dumnezeu, sa o plze§ti dupä direptate, sa o chi- 25

vernise§ti §i s1 o aperi ? »Illspunde craiul: 4 VO1U. Cu agutoriul lui Dumnezeu §i cu sfatul

credin6o§i1or miei, a§a intru toate a pazi le fagaduesc cum voiu putea maibine. »

Obar§ind aceste intrebari, craiul Innaintea episcopului ingenuchind, 30luund slicul, aceste cuvinte zice:

4 Eu HMI pc cu voia milostivului Dumnezeu, flcAndu-mä craiu le§esc,marturisescu-ma 0 fagaduesc innaintea lui Dumnezeu §i innaintea ingerilor-lui, indatà dintru acesta§ Cas, gudecata 0 dreptatea 0 pacea bisericii a luiDumnezeu §i a norodului pe seama mea dat, dupa putinta §'t dreptatea a 35

face §i a pazi, privind la vredniciia milii lui Dumnezeu, precum mai bine i'mva putea arata sfatul a credideo§ilor miei. Episcopior §i preotilor bisericii lui

www.digibuc.ro


Dumnazau, a da cinste ce sa cuvine si ce s'au arzat de che-sarii si de craii crestinesti besericii, intreg voiu päzi. Arhimandri-%nor, egumenilor, tuturor ostasilor si slehticilor, cinste ce sa cuvinedupa svatul a credinCosilor miei, a aräta si a da, voiu si ma. Aga-

5 duescu ».Acmu-s pune amandoal manule pre evanghelie si zice: «Ara sa-mi

agiute Dumnazau si aCasta evanghelie I»Apoi arhiepiscopul, zice ruga aCasta:« A toate puternice, Dumnazaule tuturor, imparatul imparatilor 1

lo Domnul Dornnilor, carele pre Avraam, credinCos robul tau, 1-ai facutbiruitoriu asupra vräjmasilor, lui Moisii si lui Isus a lui Navi, pova-tuitorii närodului tau, mare biruinta le-ai dat 0 pre smeritul David,cuconul tau, 1-ai innaltat la impäratie si pre Solomon 1-ai inzastratcu nespusä daruri a prea intälepciunii si pacii. Präveste, rugamu-te,

15 Doamne, la rugiile smereniii noastre si spre acestu serbu al taucutarele ce pre insul cu smerita cinste il cinstim 0-1 alegem craiu.Inmulteste-i darurile .blagosloveniei tale 0 spre insul cu driapta puteriitale, pururea acmu si fiecând Ill indreptiaza, ca urmand credinta lui 8'Avram, blândetäle lui Moisii, tariia lui Isus a lui Navi, agonisind

20 Dumnezeu a da cinste ce sI cuvine 0 aceia ce s'au dat §i aOzat de chesarii 0craii cre0inqti bisericii, intreg voiu pgzi. Arhimandritilor, egumenilor, tuturorosta01or 0 0ehticilor, cinste ce sä cuvine dupa sfatul a credinèn0lor miei,a aràta 0 a da, voiu 0 fägAduesc ».

i a§a pune amândoao mainile pre evanghelie. Apoi zice arhiepiscopul25 aCastä molitvä:

« A tot puternice, Dumnezeule si ziditoriule tuturor, impäratul I implra- 105?tilor 0 Domnul Domnilor, carele pre Avraam, credin6osul robul tau, 1-ai fa-cut biruitoriu asupra vrAjma0lor, lui Moisi §i lui Iisus a lui Navi, noroduluitau mare biruintà le-ai dat §i pe smeritul David, coconul tau, 1-ai innaltat la

30 impärätie i pe Solomon 1-ai zestrat cu nespuse daruri a prea intelepciunii qia pacii. Privqte, ruga'mu-te, Doamne, la rugile smereniei noastre 0 pre acestrrb al tau HMI PC pre care cu smerita cinste 11 cinstim 0-1 alegem.Inmulte0e darurile blagosloveniilor tale §i pre dansul cu direapta puterii talepururea acum 0 fie§teunde II povAtuia0e, ca urmand credinta lui Avraam,

35 blandetele lui Moisi, tariia lui Iisus al Navi, agonisind

8: zice ruga C. 18: fieatecfind C. 34: Avraam din B1

www.digibuc.ro

OBICEIALE LESILOR CAND FAC CRAIU NOU 317

smereniia lui David, fiind innältat cu prea intglepciunea lui Solomon, im-podobit intru toate, tie sg-t placg i pre cgrarea dreptgtii cu norocitpas pururea sg pgsascä si cu coiful acoper mântului tg.'u sk sä imbrace

cu pavgta nebiruirei sä sä acopärg, inväscut cu armele besericii, sädobindiascg cea poftitg asupra vräjmasilor svintei cruci biruintä si sgia izbgndä norocità i sä le adaogg lor spaimä puterii lor si pace celorce vor osti iimpreung cu dgnsul, cu bucurie i cu veselie sä aibg. preHristos Domnul nostru, carele cu puterea crucii au zdrobit iadul, bi-ruind impgrätiia diiavolului, biruitoriu s'au suit la ceriuri, intru caretoate puterile i biruinta crgiilor stä, care iaste mgrire clor smeriti

viatà i mântuire ngroadelor, care petrece intru toti vecii, DumnIzgu.Amin 1*.

Si mai ceteste i alte molitve, ce nu le-au mai scris pentrulungimea voroavei. lark dui:a ce ceteste molitvele, arhiepiscopul Inge-nunche i craiul pe cruce seade culcat. Iarg pevetii cântä niste stihuri,ce nu le'm mai scris. Apoi tosi episcopii cu toatà preutimea ingenun-chindu, fac litie asupra craiului. Dui:4 aceia, arhiepiscopul cetesteoscena i alte molitve. Apoi mai cetescu altg molitvg pentru craiu

sezind episcopul, iarg craiul ingenunchind innaintea lui, sä dezbracg

cu smereniia lui David, fiMd innältat cu prea intelepciunea lui Solomon,impodobit intru toate, tie sä-t plaza 0 pre ararea direptätii cu norocit pasde-a-pururea sä p4ascl 9i cu coiful acoperemintului täu sá se imbrace cupavata nebiruitä sä sà acopere, inasurat cu armele bisericii, sg dobindeascgce a poftit asupra vrgjmasilor sfintei cruci biruinta i sg ia izbända cu norocsg le adaogä spaimä puterii sale 0 pace celor ce vor o0i impreunä cu dinsul, cuveselie sä ail:A pre Hristos Domnul nostru, carele cu puterea crucii au sarámatiadul, biruind impärätiia diavolului, biruitoriu s'au suit la ceriuri, intru caretoate puterile j biruinta crailor stä, care iaste märirea celor smeriti i viata çimäntuinta noroadelor, carele petrece cu tine, 0 impäräteste Dumnezeu pestetoti vecii vecilor. Amin ».

iara mai cite0e alte molitve, care pentru lungimea voroavei nu s'auscris aicea. Pre urrnä arhiepiscopul ingenunche i craiul pre cruce vade culcat.Pevetii cintä stihurile, carele iará0 le trec aicea. Apoi toti episcopii §i proto-popii cu toatä preotimea ingenuchind, deasupra craiului fac litie, care obär-Ondu-o, arhiepiscopul cite0e otcena i alte molitve. Si ga de iznoavi citescmolitva pentru craiu, dupa care, §ade arhiepiscopul, iar craiul ingenuchindinnaintea episcopului, sä dezbrad.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


de hainele preotA§ti. IarA arhiepiscopul i§ intinge in mir §i-i unge mAnacea driaptA dela palmä Onà la cot si intre spete §i in umärul cel drept,cu degetul cel mic zicandu:

« Te ungu pre tine intru craiu, den untul svintAniei in numele5 TatAlui si a Fiiului §i a Svintului Duh. Amin. Pace cu tine !»

Si rAspundu: «Si cu Duhul flu. »Apoi cete§te molitva, precum II pomIzuiaste craiu §i altele, ce nu

le'm mai scris aice pentru scurtarea voroavei. ha pre urmA, dui:Ace citescu I molitvele, toti episcopii, %find pre a maul pomAzuituri de 86r

io bumbac, §tergu locurile cele unsA a craiului, zicand ruga aCasta:« DumnAzAu, ImpArate ImpAratilor, §i Domn Domnilor, prin care

impAratii impArAtesc si fAcAtorii legilor fac giudecAti, sA blagoslove§tiacesta imbrAcAmant crAesc §i II ca serbul tAu cutare craiul nostru,care iaste O. o poarte, haine de bune obiCAiuri §i fapte svinte innaintea

15 ta sl lumineze si dupa viata treatoare, mArire veCnicI ce nu are svarsit,sA mosteniasck prin Domnul nostru Isus Hristos ».

Si imbracA pre craiul in haink ziand:« Ia-t haina fAcutä den patru incepAturi, prin care sA intAlege

patru pArti a lumii a fi supusä puterii dunmAzAe§ti, cA nime nu poate

20 de hainele cele preotesti. *i arhiepiscopul muind degetul cel mic dirept insfantul mir, ii unge maim direapta, incepandu I dela palma pana la cotsi intre spate si in umarul dirept, zicand: « Te ung pre tine intru crai, dinuntul sfinteniei in numele Tatalui si al Fiiului si al Sfantului Duhului tAu.Amin. Pace cu tine §i cu Duhul tAu I»

25 Apoi citeste molitva, precum il pornazuiaste craiu si altele, carele le lasnescrise aicea pentru scurtarea voroavei. Pre urma, dupa ce citesc molitvele,toti episcopii tiind pre a mana pomazuiturile de bumbac, locurile cele unseale craiului le sterg, zicand molitva:

« Dumnezeu, Imparate Imparatilor si Domnul Domnilor, prin carele80 imparatii imparatesc si facatorii legilor fac grudecatile, sa blagoslovesti aèasta

imbracaminte craiasca si fa ca sarbul tau tints poc craiul nostru, careleiaste, sa o poarte ca o haina de bune obi6aiuri qi fapte sfinte innainteata sA lumineze §i dupa viata vremelnick mArire veCnicl ce nu are sfAr§it sAmo§teneasa prin Domnul nostru Isus Hristos ».

95 i asa imbraca pre craiul in haina, zicand:o Ia haina facutä de patru inceputuri, prin care sa intelege 4 parti a lumii

a fi supuse puterii dumnezeesti, ca nimini

io6r

www.digibuc.ro

OBICE1ALE LE$ILOR CAND FAC CRA1U NOU 319

cu näroc a stApani pre pAinântu, de nu i sA va da putere lui dinceriuri ».

Acestea zicand, arhiepiscopul 4 spalà minule si puindu-si infula,haina, ceteqte: «Eckpow g'k eA,Huaro Hora, iproci ». Ducand precraiul la scaonul crâesc, apoi la liturghie, fAcand toti episcopii rugâ spentru craiul §i ingenunchind craiul, arhiepiscopul ii dà sabiia,zicand ruga:

« Priime§te sabiia de sus datä, dela oltariu, prin mlnule noastre savainevrednice, iproci ».

Si atunce, la liturghie, incingandu-1 cu sabiia, zice arhiepiscopul: io« Incinge-t sabiia ta peste mijlocul tlu, pre puternice, §i ia aminte

cl svintii nu in sabie, ce pria credintä au biruit impârätii ».Apoi ii pun corona in cap §i zice:« Priimeqte corona crâiei, care mIcar cA de nevrednici, insä de rriA-

nule episcopilor ti sà pune in cap, in numele TatAlui §i a Fiiului qi a i sDuhului Svint, iproci ».

Mai pre urniä, märul de aur, rItundirea lumii inchipuind, in stanga,si in diriapta schiptrul, toiagul crlesc, ii dau, zicând:

« Priimeqte toiagul intAlepciunii §i. adev5rului, iproci ».

nu poate cu noroc a stApini pre pâmânt, de nu-i sI va da putere lui din 20ceriu ».

Acestea zicând, arhiepiscopul 4 spall mâinile si puindu-s infula, haina,ceteste: # rkporo tn. emmero Eva » §i pre craiul il duce la scaunul crAesc,apoi la liturghie, fäcând toti episcopii rugAciune pentru craiul. Si Inge-nuchind craiul, arhiepiscopul ii &A sabia, zicând molitva : « Priimeste 25sabiia de sus datà dela oltar, prin mâinile noastre slvai nevrednici,iproci ».

Si acolo la liturghie, incingindu-1 cu sabiia, zice arhiepiscopul:<4 Incinge-ti sabia ta peste mijlocul thi, prea puternice, si ia aminte a sf in-

tii nu in sabie, ci prin credintl au biruit impArAtille >>. 30Si pre urmä ii pune ccroana in cap si zice:o Priimeste corona crAiei, care mäcar el de nevrednici, iar din mâinile

episcopilor ti sA pune in cap, in numele TatAlui si al Fiiului si al Sfântului Duh,iproci. »

Mai pre urmâ mlrul de aur, rAtundirea lumii inchipuind, in stânga, si in 35dreapta schiptrul, adecl toiagul crAesc, zicând:

1o6 (< Priimeqte I toiagul intelepciunii i adevArului, iproci n.

www.digibuc.ro

320 LETOPISETUL TARN MOLDOVEI

$i and aduce de pune craiul pe prestol p âne i vin i särua svinaniilecare sä zice pace sä cuminecä atunce craiul.Apoi Il descingu de sabie.$i dupá liturghie, dupa ce 11 pun in scaon, atunce arhiepiscopul

la cräie i oranduiala cräiascä Ii cll, ziand:« $ezi si tine de acmu locul tie dat de DumnAzAu, iproci *.Apoi arhiepiscopul incepe:« Pre tine Dumnäzäule, Te läudäm, iproci ».$i sfärsind, stä den driapta, räspunzind :

Dreptatea i udecata, &ire scaonului au, iprociio Apoi ceteste doal molitve, dupa care obarsesc oranduialele si obi-

coronatiei. Atunce cu totii, cum sintu strâni svatul, cum celbesäricesc asea cel mirenesc, petrec cu mare cinste i cu multe sireaguri presapinul nou a lor, ducfindu-1 la curtea ceatii, unde stau dvorelnicii i altäadunare, oränduite pre obiceiu ce sä face. A doa zi, îi giurä ispravnicii tärgu-

15 lui, aducându-i in tipsie, acoperità cu tafa rosie, cheile argului, acute deaur, i alte daruri. Apoi face craiul cavaleri, clandu-le sabii goale, iproci.

$i acestea pentru mai deschisäle lucruri si a crailor lesesti, cu cariisà megiesazä tara noasträ, mäcar pre scurtu am scris aicea. larà sà vinimla rindul istoriei domnilor tarai noastre, de unde am läsat.

20 i and aduce de pune craiul pe prestol la oltariu pâMe i vin i sArutAsfintenie care sä zice pace sl cuminecA atuncea craiul. Apoi il de§cingde sabie. Dupl liturghie, dupA ce II pun In scaun, acolo episcopul Il innaltAla crAie, qi orAnduiall crAiascA ii dA, aceste cuvinte zicind:

Azi 0 tine de acum locul tie dat de Dumnezeu, iproci *.25 Apoi arhiepiscopul incepe psalmul:

« Pre tine Dumnezeu te- lAudAm, iproci *.Care stând de-a-direapta raspunde:

Direptatea §i glidecata, gAtirea scaunului tAu, iproci *.Apoi cite§te doao molitve, dupA care obAr§esc orânduialele i obi6aiurile corona -

o Pei. Atuncea sfatul straits, a§a cel duhovnicesc, cum cel mirenesc, petrec cu marecinste i cu qireagmi multe pre stapAnul lor nou, ducindu-1 la curtea cetatii, undestau dvorelnicii gi alte orAnduiale dupa obféaiul ce sA face. A doao zi ii gura isprav-nicii tOrgului, aducAndu-i In tipsie cu taftl ro0e acoperite, chieile târgului &cutede aur, i alte daruri. Apoi face craiul cavaleri, dindu-le sabie goala, iproci.

35 i acestea pentru mai deqchisele lucruri §i a crailor leqeqti, cu carii sA megie-§azA tara noastrA, mAcar cl pre scurt am scris aicea. Iarà sà venim la rändulnostru de unde am läsat.

86°

www.digibuc.ro

OBICEIALE LE$ILOR CAND FAC CRA1U NOU 321

Dupä ce au stätut Alexandru, cneazul Litvei, la crliia le§ascl, indatàsà grábi a merge cu oaste asupra TAtatilor dela Volga, carii A rocolisäpre hanul lor §i cerea hanul agutoriu dela craiul le§iscu.

Roco§indu-sä TAtarAi acei de peste Volga pe hanul lor, neputand stahanul, au fostu fugit la Cetatea Albá cu treizki de mii de Thar, a a. agun-sesä Tsátaräi, ce sä roco§isA cu Menghe-Chirii, hanul Cr Amului. Deci hanulacesta au dat §tire la Turci si vrAnd Turcii sä-1 prinza dela Cetatea AEA, elau fugit si de acolo pen pustie si au mersu la Chiev. Ce §i acolo n'au pututsta Er% grijä, CA prinzindu-1 voevodul Chievului, 1-au trimis la Vilna, inLitva, §i acolo i s'au poroncit &A a§tepte venirea craiului. Ce pre urn-iä,väzindu-1 el imblä sI scape §i de acolo, 1-au inchis cu pazI tare.

1502 In anul 7010, prestavitu-s'au Paisie, arhimandritul §i egumänull man5.-87r stirii Putnii. /nteacesta§ an, Avgustu in 4 zile, prestivitu-s'au si Athanasie

Bolsun, curund dupä Paisie, amfindoi lAudati de viatä bunl si curata inviata lor, nelipsindu-le nemic, ce s'au cAzut pästoriei lor, ca sà nu pliniasel.

Scrie letopis4u1 Virg CI au mersu Stefan Vodà cu oaste in TaraLe§ascA §i au luat Pocutiia. Fiindu Stefan Vodg ca un leu, gata de räzboiu,

10

15

Dupa ce au statut Alixandru, cneazul Litfei, la cralia le§asca, Indata sàgrabiia a purcede asupra Tätaralor dela Volga, carii sl racoqise pe hanul Mr §i.hanul cerea agutoriu dela craiul le§esc. 20

Ca raco§indu-se Tatarai Volgai asupra hanului Mr, anume Sahmat, nepu-tand sta mai mult Sahmat, cici ca Tatarli lui O. agunsese cu hanul Cramuluiasupra lui Sahmat, care cu 30 de oameni au fugit la Cetatea Alba ; acolo vrindTurcii sa-1 prinza, ajungind . Man-Gherei hanul Crâmului la Turci, aufugit §i de acolo prin pustii §i au venit la Chiev. Ci §i acolo n'au putut sta fail 25de grija, ca prinzindu-1 voevozii Chievului, 1-au trimis la Vilna, In Litfa, siacolo i s'au poruncit O. a§tepte venirea craiului. Ci pre uring, vazAndu-1 ca

jo7r umblä sä scape de acolo, 1-au inchis cu paza tare pe Sahmat.1502 In anul 7010, pristavitu-s'au Paisie, arhimandritul §i egumenul I mani-

stirii Putnii. Intr'acest an, Avgust 4, s'au pristävit §i Athanasie Bolsun, cutlnd 30dupa Paisie, amftndoi laudati de viata buna §i. curata, carii In viata Mr nimicnu le-au lipsit ce s'au cazut pastoriei Mr ca sa nu plineasca.

Cdnd au luat .5'tefan Vodd Pocutia dela Lefi

Stefan Vodl, fiind ca un leu gata de azboi, ci nu-1 putea imblinzi niminea,§i lui odihna altora i sa plrea ca-i e paguba, au intrat In Tara Lesasca cu oaste,

30: Bolsul B.35

www.digibuc.ro


ce nime nu-1 poate imblänzi, si odihna altora, lui sä pärea pagubä.Si atata s'au fostu supärat Moldovenilor, cfit s'au rugat cu totii luiStefan Vodà de au esit dela Pocutiia, frig mai multu de boalä ce aveala piCoare; 0 cetItile ce luasà, le-au intorsu. Si dupà ce luasä Pocutiia,

5 zicea Stefan Vodá cl acel olat 1-au luat Lesii flrà cale dela Moldoveni.Atunce craiul, dui:A' ce fäcu svat pentru Pocutiia, ce o luas1 Stefan

Vodä, strans-au oaste pe bani si au trimis de au pfädat in talä si aufäcut mare pagubl a lor nostri.

si Pocutiia au, prIdat-o si au luat-o. Si zicea cl acel olat I-au luat Lesi delalo Moldoveni fax% cale.

Atunce craiul, dui:a ce au facut sfat pentru Pocutiia ce o luase Stefan Voda,au strans oaste pe bard si au trimis de au intrat in tail si au facut multa pa-.guba. Si atata s'au fost suparat a lor nostri, pana s'au rugat cu totii lui StefanVoda de au esit dela Pocutiia, insa mai mult de boala ce-au avut la pi6oare.

15 Scrie letopisetul lesesc, cl avänd gänd Stefan VodA sA lovascA Pocutiia, auindemnat intAi pre Tatarli Cramului de au lovit cu pradä Podoliia si Tara Ru-sasca, dupa. care si singur Stefan Voda slobozind oastea asupra Ng Rusesti,toate tinuturile intre Nistru si intre munte, care locuri sa numeste Pocutiia,Para de nicio indoialà si fara de nadejdea Lesilor o au luat si o au stapanit, zicand

20 Stefan VodA cA locul acela, Pocutia, au fost de Moldova.VAzindu-se Lesii intre atatea greotAti si griji, trimitind adese carti Lesii

la craiul Albtandru, i-au clutat craiului a purcede den Litfa 0 la Octomvrieau venit la Liublin si de acolo au &cut sfat cu sfetnicii sli. Si din sfatul tuturorau tras cu bani oaste asupra lui Stefan Vodä si au räscumpArat Pocutiia si au

25 Intrat Lesii in taxi cu multa scAdere larai, asa cat au clutat lui Stefan Vodaa parasi si a esi din Pocutiia, fiMd atuncea si slab Stefan Voda de pièoare, decare slabiciune nu peste multa. vreme s'au dat datoriia omeneasca. S'au fostsupgrat 0 tärAi cu Stefan VodA.

Acest Stefan Vac% cum scriu cronicarii lesesti si ales Stricovschie, au fost30 om hatru si norocit. Om nu innalt la stat si la minte ascutit, istet si stiutor

lucrurilor rAzboaelor, fAcind 1 razboae cu noroc asupra Turcilor, asupra Un-gurilor, asupra Lesilor si asupra Tataralor, la toti vecii stiutu.

3o: hântru B si B1.La rlzboiul cu Olbriht, Costin a copiat si tradus din autorii: G r. Ureche-

Simion DascAlul, Z. c., pp. 47-59; Cromer, o. c., p. 440, 441, 442, 443,444, 445, 446, 448 si 449; Mehovie, o. c., p. 350 si 364 si Bielski p. 128, 129-13o;capitolul Obiceiale Lesilor e tradus din G wagnin-Alexande r, pp. 229-238;celelalte stiri din Letop. lui Ureche-Simion Vornicu 1, pp. 6o-61 si C r o -m e r, PP 449-450.

1071

www.digibuc.ro

De moartea lui s'tefan Voc lä

1504 In anul 7012, nu dui:4 multà vreme, dacl s'au intorsu stefan Vodildela Pocutiia la scaonul sill, la Suèavä, fiind bolnav si slab de ani, caun om eau fostu intru atitea rizboae si osteniali, in patruzici si seaptede ai bkindu-sä cu toti, si dupä multe räzboae cu näroc, eau fäcut 5

cu mare laudi, au ripousat in luna lui Iu lie, in 2 zile, si 1-au ingropatin ministirea Putna de dinsul ziditi, cu multä jeale si plingere tuturor,ca dupä un pärinte a lor, cunoscind top de cat bine s'au sclpat si decitä apirare.

Fost-au acest stefan Vodà om nu mare de stat, minios si grabnic ioa virsa singe nevinovat; de multe ori la ospeti, omoriia färi kudetu.Iarà de alt, era orn intreg la fire, nepregetuitoriu si lucrul siu id stiia a-1apära si unde nu gindiiai, acolo il aflai. La lueruri de räzboae mester,undeera greul, insus nevoia de sä viriia, ca väzindu-1 ai säi, sä nu indäripteazä,

,

De moartea lui ,5'tefan Voda cel Bun 15

CAP XXXII

1504 In anul 7012, nu multi vreme, deaca s'au intors $tefan Vocli dela Pocutiala scaunul sän, la SuCavi, fiind bolnav si slab de ani, ca un orn ce au fost intruatitea rizboaie si ostenele si neodihni in 47 de ani, in toate pirtile de O. biteacu toti, si dupä multe rizboae cu noroc ce au fäcut cu mare lauclä, au riposat 20marti, Julie 2 zile.

Fost-au acest stefan Vodä orn nu mare la stat, minios si grabnic a värsasinge nevinovat; de multe ori la ospete omoriia firi de grudet. Iar de alteleera mu intreg la fire, nelenes si lucrul sill II §tiia apira si unde nu gindiiai,acolo 11 aflai. La lucruri de rizboae rawer, unde era greu, insus nevoia de si 25viraia, ca vizindu-1 ai säi, si nu indiritniceze,

21*

www.digibuc.ro


§i pentru aceia rar rlzboiu de nu izbandiia i unde '11 biruia altii, nupierdea nâdejdea, cà §tiindu-sä cAzut gos, sä rAdica diasupra biruitoriului.I

Dupä moartea lui, pinä astgzi Ii zicSfetd. stefan Vodk nu pentru suflet, 87vcà iaste in infirm lui Dumnblu, câ el incl au fostu om päckos, ce pentru

5 lucrurile vitejiei lui, carele nime den domni nice mai nainte, nice dupadânsul 1-au agiunsu. Mai apoi dupá moartea lui, fiiu-sAu BogdanVodä urmalui luasâ de lucruri vitejâsti, cum s'à tarnplä den pomul bun, bunk' roadä iasä.

Fost-au mainte de moartea lui stefan Vodk intr'acel an, iarn1grea i geroask cât n'au fostu nice därfloara. heft' peste vark au fost

le ploi grele i povoae mari de ape §i multä innecare s'au facut.Domnit-au stefan Vodä ani i luni z i sâptärnani 3. Iarä aproape

de moartea sa, au chemat vlAdicii §i pre toti svetnicii sài, boiarii ceimari, si pre altii câti-§ s'au timplat §i le-au arltat cum nu vor puteatinea ei tara, cum au tinut-o el, ce socotind decât toti mai puternic pre

15 Turcu, au dat invätäturl sl sA inchine Turcilor.

§i pentru aceia rar râzboi de nu biruia; i uncle-I biruia altii, nu pierdeanadejdea, ca tiindu-se cazut gos, sà rAdica desupra biruitoriului.

Mai apoi dupa moartea lui, fiiu-sau Bogdan in urma lui, sa luasa de lu-cruri vitejeqti, cum sà tampla din pom bun, roada bunä iaste.

20 Iará pe stefan Vocia I-au ingropat tara cu multa jale §i plangere in mana-stirea Putna, care iaste de dinsul zidita. Atâta jale ce era 0 plângere ca dupaun parinte al ski, cunoscând toçi cà s'au scapat de mult bine 0 aparare.

Dupa mortea lui, 'Jana astazi Ii zic Sfetai stefan Vocla, nu pentru suflet,cà iaste in rrainile lui Dumnezeu, ca. el Inca ru fost un orn pacatos, ci pentru

25 lucrurile vitejiei lui, carele nimini din dornni, nici mai nainte lui, nici dupadânsul, l-au aguns.

Fost-au mai nainte de moartea lui stefan Voda, inteacel an, iarnä grea §igeroasa, cit n'au mai fost niciodata. bra peste vara, au fost ploi grele §i povoemari de ape 0 multa I innecare s'au &cut.

30 Dornnit-au acest stefan Vocla 47 de ani §1 2 luni §i 3 saptamâni. Apoi austatut la domnie fiiu-sau Bogdan Vocia, ce-i zic cel Orb 0 grozav.

stefan Vocla aproape de mortea sa au chiemat vladicii çi toti sfetnicii sai,boiarii cei mari çi altii câti s'au intâmplat, 0 le-au aratat cum nu vor putea eiO. tie tara, curn au tinut-o ei, ci socotind din toti mai puternic pre Turc, au

35 dat invatatura sà sa inchine Turcului.

Sfilr§itul lui Stefan Vora e copiat din Ureche-Simion DasclIu 1, 1. c.,pp. 61-62.

ro8r

www.digibuc.ro

Domniia lui Bogdan Vodd feebrul lui ,57efan VodelCAP XXI

Dupä moartea lui stefan Vodk pre care il nunagscu si panä astäzibun, moartea, hotarul viiatii omului, hotäreste lucrurile si atata oribine de cel bun, ori räu de cel flu domn a gräi närodul, precum si lui

tefan Vodä, crezu, dupl moartea lui, mai mult .si. mai tare i-au zis celbun. Nemuritoriu nume iaste acest epethet: bun I Uitati-vk domni, laacest nestricat si nemâncat de vierrni nume bun, cAutandu,vä sä-1urmati si. urm find sä-1 agonisiti. Fericit domn dupà a cäruia viatä jälestenärodul si il numeste bun, bländ si rnilostiv.

StAtut-au cu voia tuturor Bogdan Voclà la cArma ;3i stäpaniia täräi,nu mult despärtit de tatä-säu cu firea fiind, si intii socoti sä.-s toc-mascI si sä-s aseazI lucrurile cu megiiasii säi, sä-4 arete nume bun.

,

5

10

De domniia lui Bogdan Voda

CAP xxxfII 15

Dupà moartea lui stefan Vodä, pre carele il poreclesc si päng astäzi in vecinostri bun, moartea, hotarul vietii omului, hotáraste lucrurile si atätä ori binedin cel bun, ori räu din cel räu donm a-i gräi norodul, precum si lui stefanVodk crezu, dupa moartea lui, mai multi si mai tare i-au zis cel bun. Nemu-ritoriu nume iaste acest epithet: bun! Uitati-vä, domnilor, la acest neputredsi nemâncat de viermi nume bun, ca uitându-vä sà-1 urmati si urmand sà-1agonisiti ! Fericit domnul dupa a cArui moarte jäleste norodul si4 poreclestebun si milostiv 1

StAtut-au cu voia tuturor fiiu-sgu Bogdan Vociä la cärma si stäpâniia täräi, numult cu firea despNrtit de tatä-säu fiind. Dupa ce au statut Bogdan Vodá domntäräi, socoti intai sä-si asaze lucrurile cu megiiasii säi, sä-si arate nume bun.

19; crez B.

20

25

www.digibuc.ro

326 LETOPISETUL 'Mil MOLDOVEI

Si pre invätätura tätâne-säu, lui Stefan Vodk trimis-au la impleätiiaTurcului pre Täutul vel logotlt vi pedestrime därlbani, cu Io pungide bani, de au dus la sultan Murat i impäratul turcesc vi i s'au inchinat 88=

cu toatà tara. Si pärand bine impärätiei, cu dragoste i-au priimit vi au5 däruit tosi banii Täutului Logoatului vi dupä ce au vinit, adus-au banii

vi au zidit beserica, ce iaste la Bälälevti pe Siretiu, in tinutul Sucevii,ce stä vi p aria astäzi.

Dupl aceia trimis-au Bogdan Vodä soli la craiul leväscu, Alexandru,vi intre alte arkate legAturi de prietevug intre anvil, au cervut Bogdan

10 Voda pe Elisafta, sora lui craiu, fägäduind c'ä va intoarce Tismenitavi tinutul Cesibisii lui craiu, care le-au fost luat tatà-säu, Stefan Vodä,dela Levi vi le-au fostu stäpânind incA Bogdan Vodä, precum scrieMehoveta, vi nu le intorsese Levi lor: ori cl mAcar nu le avea acesteaBogdan Vodk iarà gandiia sä le ia dela Levi, intealt chip nu poate afla

15 cronicariul leväscu. Vrând Bogdan Vodä sä sä arete Levilor vi blândvi simät.

N'au priimit nice fata, nice muma fetei pre Bogdan Vodk pentrugrozIviia lui, cl era grozav la fatá vi orbu de un ochiu. !risk nevi-And

intai pre invatatura tatane-sau, lui stefan WA trimis-au la imparatiia Tur-20 cilor pre Tämtul logofätul cel mare vi pedestrime de darabanti, de au dus zece

pungi de bani vi s'au inchinat cu toata tara la sultan Murat, imparatul turcesc.Iara imparätiia, de bucurie mare vi de dragoste, i-au primit vi i-au däruit totibanii Tautului Logofatului vi i-au adus in tail vi au zidit pre acei bani bise-rica I in sat, in Balevti, la tinutul Sue'avei, unde stl vi pang astazi.

25 Dupa aceia au trimis soli la craiul levasc, pre acea vreme Alixandru, pe carel-au aflat solia lui Bogdan Voda dus din Radoamna la Cracau, fiind bolnav deboala ce-i zic doftorii paralisis. Acolo aflandu-1 solii lui Bogdan Voda pre Ali-xandru craiul, intre alte aratate legaturi de prietevug intre danvii, au cervutBogdan \To& pre sora lui crai, pe Elisafhta, vie doamnä, flgaduindu-se ca va

30 intoarce Tesmenita §i tinutul Cesibisii craiului, care tinuturi le-au fost luattata-sau, stefan WA dela Levi vi le-au fost stapanind Inca Bogdan Voda, pre-cum scrie Mehoveta, vi nu le intorsese Levilor: ori ca. macar 0 nu le aveaacestea Bogdan Voda, iarä gandiia sa le ia dela Levi, intealt chip nu poate aflacronicariul levesc. Vrand Bogdan \To& sä sa arate Levilor vi bland vi semet.

35 N'au priimit nici fata, nici muma fetei pre Bogdan \WA, pentru grozaviialui, care o avea la fata vi orb de un ochiu. lark nevrand

jo: Bogdan Voda doamni C.

108v

www.digibuc.ro


Lesii sI inarite pre Bogdan Vodä si den priiaten sà-i facI nepriiaten,au aruncat asupra fetei, cum nu va fata, si multämind craiul de darurilui Bogdan VodI pen soli, iarä pentru logodnä, au arätat lucruindoit.

Alexandru, craiul lesIsc, dupä ce au pornit solii lui Bogdan Vodkn'au fost färä grijä de Podoliia si de Tara Rusasck ce svätuia cum ariputea sk depIrtezI pe Bogdan VodI dela Pocutiia si oränduisä lefeslujitorilor, pentru apärarea Peg Les Isti la margine.

CI Bogdan Vodk mIcar cI-i mersese soliia dentâi la craiu Alexandrupentru logodna, ce pierdusI nAdejdea, stiind cl muma fetei mai multstI improtivä. Iark dupà ce oblici cI au murit muma fetei, au poftoritBogdan VodI soliia la craiul, socotind cI nu-i va apära craiul pe sont-sa;ce n'au vrut nicecum sl priimascI fata sI margI dupl BogdanVodl.

VIzindu Bogdan VodI cI-s pierdu nädejdea, strans-au oastea ;leg I88v si au intrat la Pocutiia si, afländ cetItile negrijite, nice altä oaste, pre

lesne o dobandi.lark' Lesii, väzind paguba de Bogdan Vora fIcutä, trimis-au patru

mii de osteni, cu bani fIcuti si pe lesne au impinsu pe Moldovenii lui

5

10

15

Lesii sä intärâte pe Bogdan VodA 0 din priiaten sä-1 facA nepriiaten, au aruncat 20asupra fetei, cum nu i-ar fi voia. i asa, multemind craiul de daruri lui BogdanVodI prin soli, pentru logodna au arätat lucni indoit.

Alixandru craiul, dupa ce au pornit pre solii lui Bogdan VodA, n'au fostfArA grije de Podolia 0 de Tara.RusascA, ci satuia cum ar putea sä depart=pe Bogdan VodA dela Pocutiia §i orAnduise lefe slujitorilor pentru apArarea 25

a marginilor Tarai Le§e0i.Ca Bogdan VodA, mAcar cA din soliia dintai pierduse nAdejdea de sora lui

crai, sl o aibA §ie doarnnA, 0iind cl muma fetei mai mult sta impotrivA. IarA,dupa ce oblici a au murit muma fetei, de iznoavA au trimis Bogdan VodA solila craiul, socotind cA nu-i va apAra craiul, murind mumI-sa, pe soni-sa; nici- 30

cum n'au priimit sA meargA dupa Bogdan VodA. fata.Atuncea, vAzind Bogdan VodA al piiarde nAdejdea de fata aceia, strâns-au

oastea tArai 0 au intrat la Pocutia, in care aflând cetAtile negrijite, nici alte o0i,pre lesne a dobAndi.

Iar Le 0i, vAzAnd paguba despre Bogdan VodI fAcutA, 4000 de o§teni CU 35

bani fIcuti din porunca slimului, trimis-au in tara Rusasck carii lovind laPocutia pre oamenii lui

www.digibuc.ro


Bogdan Voda den Pocutiia. Si pre urma, au intrat Lesii in tall, de auprädat pana la Botäseani, unde au perit doi frati slehtici, ce le ziceaStrus, oameni alesi si viteji, tineri, amandoi podoaba sliahtii rusasti.Alergand mai in lontru cu 50 de osteni pentru prada, dat-au peste catva

5 Moldoveni de a lui Bogdan Vodä si acolo au cazut amandoi fratii. Eranumele acelor doi frati Csesni si Gheorghie si ducandu-i la Bogdanvod5 impreuna cu alti robiti, le-au taiat capetele indata innaintea sa.

Ce si aCasta perire acelor putintei Lesi, mare peire au adus %Arai,a indata agiungand Lesii pre oamenii lui Bogdan Voda si dand raz-

10 boiu tare, au 1-.'"inas biruiti Moldovenii. Perit-au inteacel razboiu par-calabul de Hotin, iara Corp 6u Hatmanul abiia au scapat, II scrie cro-nicariul. Prins-au pre multi boiari de lark' si pre toti, in maniia acelordoi frati, i-au omorit in Camenita. lark cum s'au obarsit a'eastä ostirecu Bogdan Voda, nu scrie Liavul Mehoveta, nice Vapouschii.

15 Zice Cromver, cronicariul lesäscu, cà au aflat ca cu tocmala intreBogdan Vodä si intre Alexandru, craiul lesascu, s'au hotärit intre dansiiarmele si dovada pune cronicariul den scrisoarea craiului ce s'au aflat

Bogdan Vodl, carii era de pazI I lasati la Pocutia, cu lesne cum au fost dobAndit 109*Bogdan Voda tinutul Pocutiei, ava cu lesne 1-au luat Levii dela oamenii lui Bog-

ut dan Vodä. Si pre urrnA, au pradat tara Levi ping. la Botovani unde au petit2 frati vlehtici, ce le zicea Strus, oamenii alevi vi viteji, tineri, amandoi podoabavlehticii rusevti. Alergând mai in läuntru 50 de voinici, au nemerit asupra acAtva Moldoveni, slujitori de ai lui Bogdan Vodl vi acolo au clzut amândoifratii. Era numele celor 2 frati Scevni, carele vAzfindu-1 frate-slu Gheorghie

25 acum clzut, au nevoit sà-1 apere vi clzand cu calul, I-au prins viu oamenii luiBogdan Vodl, pre carele ducându-1 la Bogdan Vodl impreunl cu alti robi,indatà au poruncit innaintea lui de le-au täiat capetele.

Ci gastä perire acelor putini Levi, mare perire au adus tarai; indatà akun-gaud Levii pe oastea lui Bogdan Vodà vi dând rIzboi tare, au räinas biruiti

30 oamenii lui Bogdan Vodà. Cgzut-au inteacel rAzboi pârcalabul de Hotin, iarainsuvi hatmanul Corpaci, il scrie cronicariul, de abia au scâpat. Prins-au premulti dintre boiarii de Tara vi pre toti in mâniia acelor doi frati, ducându-i laCamenità, i-au omorit. Iar nu scrie Lahul Mehovita, nici Vapovschie, cums'au obarvit pre urrnI aCastà Wire cu Bogdan Vodà.

35 Zice Cromver, cronicariul levesc,- a el ava au aflat, cà cu tocmeala intreBogdan Vodà vi Alexandru, craiul levesc, s'au hotArit intre dAnvii armele vidovadä pune cronicariul den scrisorile craiului ce s'au aflat

II-12: cronicarul lepsc C. 16: Cniazul le§esc C.

www.digibuc.ro

89r

DOMNHA LUI BOGDAN VODA S29

in visteriile Crackilui, care scrisori deplin dovedesc, precum si a triiaoark dupl räzboiul i prada Leilor é'au flcut in targ, au mai trimisBogdan Vocla trei soli la craiul lesäscu si au asezat intre dansii aceste

dea craiul pre soru-sa Elisaftha dupä Bogdan VodA, numaisä priimascA Bogdan VodA obiceele besericii Apusului cu toatA curteasa; sä urmeze randuialeIe ramlenesti i sl facä beserici in sarA, in carepreupi papistasi pe oranduiala papei de Ram sä slujascä, i singur papasä intäriascä cununiia lui Bogdan Vodá cu sora lui craiu Alexandra

sä plece Bogdan Vodä cu toatä tam crailor lesesti. i asea, impreunAcu aii dornni crestini, Bogdan VodA sä rAdice oaste asupra Turcului.

Ce acestea nu s'au putut hotäri intre Bogdan Vodä i intre craiulAlexandra, pentru moartea craiului Alexandra ce s'au tamplat, si au limasneisprävite nice de o parte. CA stand Jicmont craiu pe urma frAtine-

lui Alexandra, toate acele s'au uitat. i scrie cronicariul lesäsc, cumsA le fie trimis toate acele scrisori Bogdan Vodä la Jicmond, craiul lesäsc.

Pre aceia vreme, Radul VodA, domnul muntenescu, fArA de niceopricinä asupra lui Bogdan Vodä, s'au sculat cu toatä puterea sa i cu

in vistieriile Cracgului, care scrisori deplin dovedesc, precum §i a treia oarg, dupgrgzboiul i prada Le0lor, ce au fgcut in lark de iznoavg au trimis Bogdan Vodgtrei soli la craiul lesesc, carii au a0zat aceste leggturi intre dân0i: sg dea craiulpe soru-sa Elisafta dupg Bogdan Vodg, numai sä priimeasa Bogdan Vodg legeabisericii Apusului cu toatä curtea sa; sà urmeze rânduialele bisericii rgm1ene0i,sg facg biserici in lark in carii preotii Râmului dupg rinduiala unii papei Romei,

singur papa sg intgreascg.cununia lui Bogdan Vodg -cu sora lui craiu Ali-xandru ; sg sg piece Bogdan Vodg cu toatà tara crailor leeti. i ap. BogdanVodg cu alti donmi cre0ineri, Bogdan Vodg sg. 11c:lice oaste asupra Turcilor.

1 o9v Ci I acestea nu s'au putut hotgri intre Bogdan Vodg i intre craiul lerscAlixandru. Pentru moartea craiului Alixandru nu s'au putut isprgvi nici de oparte, cg stând Jicmont, craiul lersc, pre urma frgtine-sgu lui Alexandru,toate acelea s'au uitat. i scrie cronicariul lersc, cum sg le fie trimis BogdanVodä toate acele scrisori innapoi la Jicmont, craiul lersc.

aind au prädat Radul Vodd domnul muntenesc Putna

CAP XXXIV

5

I 0

15

20

26

30

Pre aceste vremi, Radul Vodg, domnul muntenesc, Pal de nicio pricingasupra lui Bogdan Vodg, s'au sculat cu toatg puterea sa i cu 35

www.digibuc.ro


Roman Pribagul si Intl-And in tail, au prädat si au arsu tinutul Putneisi pe de ceia parte de Siretiu, fäcând multá pradä si peire, s'au Intorsuinnapoi.

In anul 7015 mers-au Bogdan Vodd in Tara Munteniascd asupra 15075 Radu lui Vodd

Väzind Bogdan Vodä paguba täräi sale ficutä de Radul Vodä, n'auputut suferi la oamenii mari, cu greu sä poate räbda acelea ce aducrnicsurare si uitare cinstii numelui lor atata räsipa. Socotind här-niciia si numele tätâne-säu, lui stefan Vodä, sä nu piarl, fiind si el

10 ispitit in cateva ränduri cu lucrurile rhboaelor, spre care mai multii era firea plecatl, vränd O. urmeze lucrurile tätâne-säu den parteavitejiei, sculatu-s'au cu puterea armelor sale, trägand agutoriu si preSlcui, si au intrat in Tara Munteniasck pre la Movila Cäiatei, pesteRamna, si pe la Rätezati, Octomvrie z8, unde au shut zece zili, prä-

15 dand si arzind den Milcov Ora in Rämnic si in gos pe de imbe pärtili,Ora in Siretiu.

Roman Pribeagul de au Intrat in tail ci au prädat ci au ars tinutul Putnii cipe de ceia parte de Siret, de au fäcut multi pradä §i perire, ci s'au intorsinnapoi.

20 Cdnd au mers Bogdan Vodd in Tara Munteneasca asupra Radului Voddin anul 7015 1507

CAP XXXV

Väzând Bogdan Vodà paguba täräi sale, fäcutä de Radul Vodà, nu putusuferi la oamenii cei mari cu greu sl pot suferi acele ce aduc miccorare ci

25 uitare cinstei numelui säu atâta räsipà. Socotind ci numele tätâne-slu, luiStefan Vodà, sä nu piarl, ci el ispitit fiind in câteva randuri cu lucrurile rAz-boaelor, spre care mai mult ic vedea firea plecatá, vrand sl urmeze lucrurilortätâne-säu despre partea vitejiei, sculatu-s'au cu toatä puterea armelor sale,trägand ajutoriu ci pre Säcui, au purces spre Tara Munteneasa ci au intrat

30 la locul ce sä chianal Rätezatii, la Movila CAiatei, peste Minnie, Octomvrie28 Aim, unde au cäzut zece zile, prädänd ci arzând dela Milcov pang. laRärnnic c in kos, pe irnbe pärtile, Oa in Siret.

7: oamenii cei mari C. 7: ce din B.

www.digibuc.ro


i iatI acolo l-au tampinat sol dela Radul VodI un alugIr, anumeMaximilian, de niamul dispotilor grecesti, trirnis la Bogdan VodI pentrupace, aducându-i aminte datoriia crestiniascI, la care datori sint crestinii

89v domni I sI sä uite pururea. i asea, acea solie a Radului Vodl pentr'acelalugär, au incheiat pace intre Bogdan VocII cu Radul Vodl. Pentru maimare incredintare si intemeiare pIcii, au trimis sol si Bogdan VodI la RadulVodá. Gurat-au Radul VoclI cu boiarii sIi, cum va tinea pacea neclätitl sihotarul tIräi pre unde au. fostu, sä nu-1 mai tragI Radul Vodà in parteasa, ee sI-1 intoarcI lui Bogdan VodI 0 alte prIzi ce fIcusI tarIi RadulVodI. i ara s'au intorsu Bogdan VodI cu pace la scaunul sIu.

Mel cronicele lesästi nu pomenesc nemic de Radul VodI nice deRoman Pribagul cl au vinit de au prädat tinutul Putnii, nice de BogdanVodI a au mIrsu in Tara Munteniasel asupra Radului VodI.

De moartea Radului Vodd

Au deprinsu lumea ades a zice, cI de nu ar fi moarte in lume, maibine ar fi. Ce mare gresalI fac intea6asta, cà nu numai firii omenesti,

5

10

15

iatA acolo 1-au intâmpinat sol dela Radul VodA un calugar, anumejI0 r Maximiian I, de neamul despotilor grece0i, cu poftl la Bogdan VodA trimis

pentru pace, aducând aminte lui Bogdan VodA datoriia crestineascA, la caresânt datori domnii cre0ingti sA sA uite pururea. i aça, acea solie a Radului 20Vocil pentr'acel cAluglr, au inchieiat pace intre Bogdan Vodà cu Radul Vodl,trimitind 0 Bogdan VodA solii sli la Radul VodA, pentru mai mare incredin-tarea 0 intemeiarea intre domni. 6urat-au Radul VodI cu boiarii sAi, cumcA va tinea pacea neclAtit 0 hotarul WA pre unde au fost, sA-1 intoarcA luiBogdan VodI Radul VodA 0 alte prAzi ce au &cut tArAi. i aya, s'au intors 25Bogdan VodA cu pace la tara sa.

InsA de acestea nimic nu pomenesc cronicarii leAti, ci au mers cuRoman Pribeagul de au padat tinutul Putnii si cum au mers Bogdan VodA inTara MunteneascA asupra Radului VodA, nu pomenesc, nici sA af15. scris.

De mortea Radului Vodd 30

CAP XXXVI

Au deprins lumea ades a zice: de n'ar fi moarte in lume, mai bine ar fi ICi mare gresall fac a'easta, a nu numai firii omenesti,

20: sa din A.

www.digibuc.ro

332 LETOPISETUL TARlI MOLDOVEI

ce i politiii lumesti iaste trebuitoare in lume moartea. Cum siaicea sà sà uite la Radul Vodà, de nu 1-ar fi haarit moartea,iara's s'ar fi atitat peire i ràsipà 'peg Muntenesti. CA cine eraBogdan Vodl pre aceia vreme, n'ar fi trecut sà nu fie elscum-

5 parat despre Radul Vodà strickiunea Oräi sale, iar4 cu räsipagracilor läcuitori a Tarai Muntenesti s'ar fi acut. Deci trebui-toare iaste in lume moartea, care nu aka, ce hotar face lucruriloromenesti.

Murit-au Radul Vodà intru acest an dupl Pasti si au satut in locul10 lui domn Tarai Muntenesti, Mihnea Vodä cel Räu i Cumplit, ce au

omorit pe boiarii muntenesti.Ita'u au deprinsu a p6rea a o sam'al de domni acestor

pre cei rài i cumpliti domni, li huleste lumea. Ar vrea de totiin& un chip s'a" scrie istoriile lumii, ce a6asta in zadar o fac. Caci,

15 de s'ari läuda numele domnilor celor rli i cumplii, inteun chipcu numele celor buni i milostivi domni, nemic altä nu ar fi, färànumai hura celor buni i lauda celor rài. Ce, càci muritorii mai multaliarga dupa laudà cleat dupa hulk ari alerga toti domnii dupa räutitisi tiränii. 1

20 ci si politiei lumesti iaste trebuitoare moartea. i aicea sa se uite la RadulVocla, de nu 1-ar fi hotarit moartea, poate fi de iznoava s'ar fi atâtatperirea i rasipa bietilor Munteni. CA cine era Bogdan Voclà pre aceavreme, n'ar fi trecut O. nu fie rascumpärare despre Radul Voda stricaciuneatarli sale si aceia s'ar fi facut iara cu rasipa bietilor lacuitori a Tarai

25 Muntenesti. Trebuitoare iaste dar in lume moartea, care nu alt, ci hotarlucrurilor omenesti face.

Murit-au dara Radul Voda inteacest an dupa Pasti, stand pre urma luidomn Tarai Muntenesti, cumplit Mihnea Voda, carele au omorit pre boiariimuntenesti.

an Rau au deprins a parea a o searna de domni acestor tari, cad precei cumpliti i rai domni ii huleste lumea. Ar vrea de toti inteun chipsä scrie historiile lumii, ci aCasta In zadar o fac. Caci, de s'ar laudacei räi i cumpliti domni intr'un chip cu cei buni i blanzi domni, nimicalt n'ar fi, fàrà hula celor buni i lauda celor rai. Ci, caci muritorii mai

35 mult alearga dupa lauda deck dupa hula, cà ar alerga toti domnii duparautäti i dupa tiranii.

24: cu risipa B1.

www.digibuc.ro


90r Aicea Bogdan Vodd au prddat Tara Lefascd pdnd la Liov3509 In anul dela nasterea Mantuitoriului 'nostru Isus Hristos 1509, iara

dela zidirea lumii 7017, dupa toate soliile lui Bogdan Voda la craiullesäscu pentru Elisaftha, sora lui craiu, cum s'au pomenit mai sus, eaau trimis soli la Alexandru Craiu i stand pe urma lui, frate-sau Jic-mond, craiu lesascu, caruia toate acele asezamanturi ce fäcusl i le-auintorsu Bogdan Voda. Vazindu-sa Bogdan Vodä can rusinat pentruacele imblete, cad de i-au i fagaduit lui Bogdan Vodä dea pre Eli-saftha, soru-sa, Alexandru craiu, iarl cu grele ponturi i legaturi, salparlsasca Bogdan Vodä legea pravoslavnica i sl priimasca legea sioranduiala besericii ramlenesti, au socotit sal stanga acea rusine despreacelas craiu, ce-i intorsesä Bogdan Voda toate scrisorile ce facusa frate-

Alexandru Craiu, iara tot cu sangele si pierzarea celor nevinovati.Intrat-au Bogdan Voda in Podoliia cu oaste, trecand Nistrul, Iuni

29, vineri, i sosindu la Camenitä, indatä au slobozit oastea in prada,

5

10

15

Cdnd au prodat Bogdan Vodd Tara Lefeascd Fi au affuns kind la Liov

CAP XXXVII1509 In anul dela nasterea Domnului nostru Isus ffristos 1509, iara dela Adam

7017, dupa toate soliile lui Bogdan Voda la craiul lesesc pentru Elisaftha, soralui crai, cum s'au zis mai sus, ca dupa moartea lui Alexandru craiul, la care 20fäcandu-se in doao randuri solii, trimitand Bogdan Voda pentru sora lui crai,si stand frate-sau Jicmont cel intai cu acest nume, caruia i-au fost intors Bog-Voda toate aceste asazamanturi ce umbla sà sa faca i poftiia Lesii intre dansiisi Bogdan Voda, cum s'au p6menit mai sus. Vazandu-se Bogdan Voda canrusinat pentru Elisafta, sora acestui crai, cà acest Jicmont au fost frate lui 25Alixandru craiului, pentru care de i-au fost i fäglduit craiul Alixandru luiBogdan Voda sa i-o dea, iara cu grele ponturi, sal parasesca Bogdan Vail legeapravoslavnica i sa priimeasca legea i oranduiala Ramului, socoti sal stinga aceanisine despre acelas crai, caruia intorsese toate scrisorile ce fäcuse frate-sauAlixandru, Bogdan Voda, jar% tot cu sângele i pierzarea celor nevinovati. 30

aya, stringanduli oastea, de iznoava Bogdan Voda au purces la TaraPodoliei. Oblicise craiul unguresc Lodovic, fe'Corul lui Vladislav, de gatirealui Bogdan Voda asupra Lesilor i indatä au repezit soli pre stefan Teliiiica sa-1 poata trage pe Bogdan Voda dela acea gatire i sa-1 impace cu Lesii;ci nimic n'au folosit soliia craiului unguresc, ci aim am zis, trecand Bogdan 35

Voda Nistrul vineri, Iunie 29 ARH, au intrat la Rusi in Podoliia i sosind laCamenita inteo sambata, au slobozit oastea in prada

www.digibuc.ro


si au pradat panä la Liov si bätand cetatea Liovului cateva zile, nu oau dobandit, iarä multä avere au luat denteinsa si singur Bogdan Vodaau lovit in poarta cu sulita. Inchinatu-i-s'au cetatea Rohatinul, iaraalte targuri pen pregur le-au arsu si de acolo multà avere au luat.

5 Adus-au de acolo 0 un clopot mare si 1-au pus la mitropolie, inSu Cava.

Era bucurosi si Caminicenil lui Bogdan Voclä, fiind de lege pra-voslavnici tati Podolenii, si pe semne avand dodeiala de Lesi pentrulege, sä fie toti uniiati, cum mai apoi, in zilele lui Than al treile Sobetchii

10 Craiului, toata Tara Lesascä, Rusascl si Podoliia facusä unie. Auzit-amspuind tata-mieu, Miron Logofätul, cum tinea minte, cà era scris inpoarta Liovului chipul lui Bogdan Voda si dupà multa vrerne stand,1-au stersu Lesii. Robit-au multi oameni Bogdan Voda atunce: boe-rime lesasca, fail altä multime, oameni prosti, si viind cu dobanda i

15 la scaunul &au, asezat-au pre acei robiti den Tara Lesasca pre hotarul 90vOdd sale.

De aicea s'au läsat Bogdan Voda a-s mai cerca doamnä stre-inä, ce s'au luat doamna den lark' si au flcut pre Stefan Vodä celTanär.

20 pinä in Liov; cetatea singurá a Liovului, mäcar cA bätandu-o ateva zile,nu o au dobandit-o, iarä au luat multà avere dinteinsul §i singurBogdan Vodà au lovit in poartà cu sulita o ma de loc dela Liov.Inchinatu-s'au cetatea Rohatinul, cáci alte tärguri prin pregurele au ars,

de acolo catäva avere au luat, luund §i clopotul eel mare de acolo, IIIr25 care 1-au adus in ora§ul Sue'evei, scaunul tärai pe acele vremi, 0 I-au pus

la mitropolie.and §i Camenicenii era bucuro§i lui Bogdan Vodà, fiind de lege greCascg

toatà Podoliia, 0 pe semne avand dodeialä de Lqi pentru unirea, cum mai preurinä dupa moartea lui Ioann al treilea Sobetchie craiului, pen toatà Tara Le-

30 §ascl, Rusascl §i Podoliia fäcuse unie. Si scrie Miron, ce au fost logoflt, cumtinea minte in poarta Liovului scris chipul lui Bogdan WA care dupa multävreme stand, I-au §ters Le§ii. Robit-au multà boerime le§ascl, färä altä mul-time de oameni pro§ti. Si a§a, cu dobanda aèlasta, s'au intors Bogdan Vodä. dinTara Lerasa la scaunul säu. Yinpärtit-au pre hotarul WE toti robii, sco0 din

35 Tara Le§ascä.Si aicea acum läsându-se Bogdan Vodà de ali cerca doamnà pre la Leqi,

ç'au luat doamnä din tara §i au flcut pre Stefan Vodà cel Thar.

www.digibuc.ro

DOMNHA LUI BOGDAN VODA 335

1509 Inteacestas an 7017, prädat-au Lesii in Tara Moldovii si au arsuCernautii, Hotinul, Dorohoiul, Botaseanii si Stefanestii si toate satelesi au agiunsu parka la SuCava, precum scriu cronicele lesasti. Ca BogdanVoda, dupl ce au vinit den Tara Lesasca cu izbanda, slobozisä-s osteniisai pre acasä, ce i-au clutat deodatä a sä da in laturi dela Sue'ava.

lark' Lesii, neputand strica nemic cetätii Sucevii, au pradat in zode zile tam si s'au intorsu in sara sa cu mult duium si robi, cat nu puteabirui Lesii sa duca duiumul si 1-au tot ucis si 1-au taiat.

5

1509 Cdnd au prödat Lefii Tara Moldovei leat 7017

CAP XXXVIII 10

Illy

Yntelegand Jicmont, craiul lesesc, gasta pradA a TArai Le§e§ti de BogdanVocil &cud, de sarg au purces dela CracAu la Liov cu oastea cea fAcutA inleafl §i la Liov de sArg toatA §leahta rusasa 0 dela Podoliia 9i din Tara LepscAs'au strAns la clAnsul, gatindu-se asupra lui Bogdan VociA.

Intelegind frate-slu Vladislav, craiul unguresc, au trimis soli la frate-sAu 15Jicmont craiul, poftindu-1 sA pArlsescl acea gAtire de oaste asupra lui BogdanVodA, ci mai bine sl sA impace cu dAnsul, aducAndu-i aminte pagubele lui Al-breht, frAtine-slu, ce au luat dela Stefan Voclà la codrul Cozminului. SocotiiaVladislav, craiul unguresc, cA, de sA va pustii Tara Moldovei, va fi pricinacrAiia lelascA, de va porni asupra sa pre mai mare vrAjma., pre Turcul, ricli- 20cAndu-se atuncea singur Turcul §i crAiei leqeqti §i ungure§ti; cl Turcii, pu-stiindu-se I Moldova, or a§Aza-o cu Turci sau cu Thar.

Ci Jicmont craiul n'au priimit acel sfat §i. invItAturl a frAtine-sAu lui Vla-dislav, craiului unguresc, ci 'au otinduit toatä oastea crgiascA, au dat-o preseama lui Camenetschie Nicolai, voevodul CracAului, hatmanului celui mare 25a crAii le0§ti cl singur craiul pentru boalA ce avea, din care boalA §i curindmoartea i-au sosit, n'au putut merge. Si ap Camenetschie Hatmanul, pomM-du-se dela Liov, au trecut Nistrul in tarA, prAdând §i arzAnd tam. Era intr'aceaoaste lepscA 0 oaste streinA: Cehi i Nemti, i un polcovnic al sAu Ceh, anumeCernu, carele pe de altA parte multe sate, tArgoare au ars, de le-au lAsat nu- 30mai locul. Si a§a au ars CernIutii, Dorohoiul, Botopnii, StefAnqtii i Hotinul,§i prAdind in lung, in curmeziq tara, au ajuns ping supt SuC'avI, precum scriucronicele le§4ti. CA Bogdan VodA, dupg. pradA ce flcuse in Tara LepscA, slo-bozise toate Wile pre acasA, ci i-au cAutat deodatA a sA da in laturi dela Su 'Cava.

Iar Lqii, neputAnd strica nimica cetAtii Suèavei, au prAdat 24 de zile tara 35

§i s'au intors innapoi la tara sa cu mult plean §i robi ; ci, neputând duce Le§iiatAta duium pre cale, au poruncit de i-au tAiat §i i-au ucis.

www.digibuc.ro


Agiuns-au pre Lesi la trecätoarea Nistrului o sarnä de Moldoveni,ce fiind Lesii mai multi, au infrântu Lesii pe Moldoveni si dänd dos afugi, i-au luat in goanä Lesii si multi au azut in prinsoare, anume:Mätei Logoatul, Carjä si Homelnicul, amandoi ori stolnici, ori medel-

5 niceri, cä cronicarii lesesti ii numäscu safari, Patrichii si Dorothei si altiboiarinasi de taxi, ca la 50, cArora den poronca lui Camenitchii Hatmanulle-au täiat capeteli, ziand cum si stefan Vodk tatul lui Bogdan Vodk preoamenii lesästi ce-i prinsesä la Tambov le, i-au täiat cu toporul in Podhaet.

Scrie cronica lesascä cä au vinit sol dela Vladislav, craiul ungurescu,io in Liov, la Jicmond, craiul lesäscu, si au asezat pace intre Bogdan Vodä

si intre Jicmond Craiu: sä intoarcl pagubele unul altuia si robii altuiace luasä Bogdan Vodä den Tara Rusascá si Lesii den Tara Moldovii,si aicea s'au sfarsit ostirea intre dânsii.

Si sosind Camenetschie Hatmanul cu Wile la Nistru, unde incepusl si1 i sleahta lesascl a trece Nistrul, numai oastea cea pe bani si curtea crAiascA au

fost ina ramasi pe marginea Nistrului de '6asta parte, clrora rämäsese capTvoropii dela Bue'aciu, om ispitit la lucrurile rAzboaelor, si acolo i-au ajuns osearra de osteni a lui Bogdan VodA. St Atut-au Lesii tare la rAzboi, iar si Mol-dovenii tare la da rAzboi. Si asa, de arrandoao pärtile atitindu-se tare bätaia,

20 iarA fiind Moldovenii mai putini, dela o vreme au dat dos si luundu-i in goanALesii, multi au cAzut in prinsoare, anume: Matei LogofAtul, CirjA si Homelni-cul, amândoi ori stolnici, ori medelniceri, cl cronicariul lesesc ii nurneste sufar,Patrichie si Dorothei si alti boerenasi de lark ca la 50, cArora din porunca luiCamenetschie le-au täiat capetele, zicAnd cum cA si I tatAl lui Bogdan VodA, II2r

25 Stefan VodA, pre oamenii lesAsti ce-i prinsese la TrAmbovle, i-au tliat cu topo-rul in Podhaet, cArora, vAzAndu-le Camenetschi morminturile 0 movila, aulAcrAmat si s'au gurat sA facA si el asa oamenilor lui Bogdan VodA.

TAmplatu-s'au acest rAzboi in zioa unui sfant, ce-i zic Lesii Frantesc, inOctomvrie 14 zile, dupa cAlindariul lor, 0 de atuncea si mai mult sArbazA

30 Lesii pre acel Frantesco.Scriu cronicarii lesAsti sA fie fost si Turci in oastea lui Bogdan VodA. Si

Asa Camenetschie Hatmanul, cu izbAndA din Moldova 0 cu robi, au aflat precraiul in Liov foarte bolnav.

Si la Liov fiind craiul, de iznoavA au venit soli dela Vladilsav, craiul ungu-35 xesc, anume Ozvald Carlampii 0 Betlen Bernomicu si au asAzat pace cu Bogdan

Vodä inteacesta chip : sA intoarcA Bogdan Vodl Lesilor toatA paguba cadau fAcut in Tara RusascA si craiul Ina sA intoarcA robii si alte pagube lui Bog-dan VodA. Si asa s'au sfArcit octirea intre Jicmont 0 intre Bogdan VodA.

www.digibuc.ro


kteaCasta vrerne, venit-au hanul cu Cramenii asupra Nohailor,insä, ostindu-sä Nohaii, au fäcut räzboiu cu Cramenii si i-au infrantusi au perk inteacel räzboiu doi nepoti a hanului si abiia au scIpat hanul

-1r9 cu putini I de ai ski.Iarg pre atunci, scrie letopisgtul tArgi, cg au prädat sara Bet-Chirii 5

soltan cu Tätaräi pe trei locuri, dela Orheiu pang la Dorohoiu si pe Prutin sus. Mare prada si robie au facut si atunce sg sa fie rgnit de sigiatg,de care rang au murit soltanul.

1509 Intl' acest an, dela Hristos 1509, Vasilie Ivanovici, impgratul mos-chicesc, in luna lui Octomvrie, au luat un oras mare in Litva, anume 1.0

Peco, care stà diasupra unui iazer mare si den iazer curg apg pe mijloculorasului si in seasg mile de kc acea apg cade inteun iazer, ce sä chiamgCiuko, spre Tara Iflantiia, dela Riga 6o de mile.

Pre a6astasi vreme, au venit hanul Cramului cu osti asupra Nohailor, cistrangandu-se Nohaiii, au dat tare rAzboi Crâmenilor 0 i-au bAtut, cit doi ne- 15poti ai hanului au cAzut inteacel rAzboi 0 singur hanul cu putini au scApAtabia.

Lteacest an mare cutremur s'au fAcut in Tarigrad in 40 de zile; surpatu-s'aumulte gamii turce0i, iarI vrând Dumnezeu, au ferit bisericile cre0ine0i. Mu ltemii de oameni au perit de acel cutremur, cat au clutat impAratului turcesc a 20

fugi la Odriiu, ci nici acolo nu s'au cutezat a sA Wza, ci in câmpu cu corturileau sgzut.

Inteacel an s'au pristgvit si acel Techel, vestit talmäcitoriul legii lui Meh-met.

Clind au prödat fara Bet-Gherei soltan cu Tdtardi 25

Intrat-au Bet-Gherei soltan cu multg Tätgrame de au prgdat Tarapen trei locuri, dela Orheiu pang la Dorohoi si in sus pe Prut, mare pradgfäcând tArAi, atuncea sA sA fie rAnit de sAgeatä soltanul, de care rang aumurit.

1509 Inteacesta an x509 dela Hristos, Vasilie Ivanovici, implratul Moscului, 1 30i iv luni, in luna Octomvrie, au luat ora§ mare din Litfa, anume Pico. Acest targ

stA deasupra unui iazer mare pre care umblä slid si alte vase mai mici; curldintr'acel iazer o apa prin mijlocul oraplui 0 in 6 mile dela orq cade aceaapa in iazer, ce-i zic Ciucico, spre Tara Inflantiei, dela Riga 6o de mile, delaNovogorodul cel mare 36 de mile, dela Narva 0 dela Ivangorod, care sânt 3$cetati cu scalele sale, de 40 de mile.

2.1

www.digibuc.ro


In anul 7019, miercuri, in saptImana albá, au murit Mariia, doamna 1511lui stefan Vodá, muma lui Bogdan Vodl, fata Radului Vodà, si cucinste o au ingropat in mInästirea Putna.

Intru acest an, murit-au si Tlutul Logoatul.5 In anul dela Hristos 1510, venit-au la Jicmontu, craiul les6scu, 1510

sol dela Iu lie, papa Ramului, indemnAnd pe craiul impreunä cu altidomni crestini asupra Turcilor, svàtuindu-1 sl ailA pace cu domniiden Moldova 0 sl aseaz5. Tara LesascI despre Moldova 0 sara Litvei

In anul 7019, miercuri, in Saptamana Alba, au murit Mariia, doamna luilo stefan Vocla, muma lui Bogdan Vocla, fata Radului Vocia, 0 cu cinste o au in-

gropat in manastirea Putna.Inteacesta§ an au murit Tautul Logofatul.In anul 7021, Avgust 22, Mindi-Gherei, hanul Tataralor, in Litfa, 0 Bet-

Gherei soltan, fee'orul hanului, in Moldova, au pi-Mat pre a'éasta vreme. Mindi-15 Gherei hanul au pradat Litfa pang la Vilna, de au facut multa paguba 0 multi

robi au luat. A§ijderea pe acea vreme Bit-Gherei, fee'orul hanului, au intratin Moldova, de au pradat tara pânä la Ia§i; ars-au 0 drgul Ia§ii 0 tinutulCarligaturii 0 au akuns pina la Dorohoiu 0 'Ana la tefane§ti, iar altii au prä-dat in kos la Lapu§na 0 la Tigheci 0 de sarg vrind O. iasa cu robii,

20 in Nistru multe suflete au innecat 0 robi 0 de ai sli. Iara asupra lor trimi-sese Bogdan Vocla pe Corpaci hatmanul sax' de i-au lovit cu o mie deoameni §i nesocotit and razboi, au perk de ai no§tri ro, iara 300 auscapat. Iara Tatar li mai mult cu pagubä de apa decAt de oaste avand, s'auintors la Pericop. Iara Bogdan Vocla, ingrozindu-se de acea paguba, au trimis

25 la craiul lersc sol de au poftit akutoriu impotriva Tataralor de vor vrea savie de iznoava ca sa re apere; alta sa sloboaza solii sa treaca la Mosc.de toate i-au fost pre voe.

1511

1513

Afijderea de nifte Tdtari ce au mai preidat Tara Moldovei

Nu multa vreme trecind, ci inteacela§ an, au intrat 'Ma/1i cu oaste mare30 in tara. 0 facind multa robie 0 prada 0 intorcandu-se innapoi, Bogdan Vocia

i-au lovit cu oaste proaspata 0 au scos tot pleanul dela din§ii. MMdi Ghereihanul 81 scrie. I13r

In anul 1510, venit-au la Jicmont, craiul le§esc, sol dela Iulie, al doilea cu 1510acest nume papa Ramului, anume Iacob Peso, carele au aflat pre craiul la

35 Craclu, indemnand papa pre craiul Jicmont impreuna cu alti domni cre§ti-ne§ti asupra Turcilor, sfatuindu-1 sà faca pace cu domnii Moldovei 0 saa§aze Tara Le§asca despre Moldova 0 Tara Litfei

www.digibuc.ro


despre Moscu si sä impreune ()stile sale cu ostile lui Vladislav, craiuluiunguresc si sä pur6az5. la Turci.

Martu 12, dupa calendariul lesäscu, aguns-au sol la craiul lesäscusi dela Bogdan Vodk fiind si sol turcesc nepurces dela craiul. Iará apatra zi dui:4' ce au purces solul turcesc, s'au adunat solii lui Bogdan 5

Vodl cu Jicmont Craiu, aduand odoaräle besericilor ce luasä Moldo-venii lui Bogdan Vodk and prädasä Tara Rusasa de argintu si deaur, 0 robi de imbe pärtile atunce s'au intorsu. i fäcând leg5turi depace, s'au intorsu solii lui Bogdan Vodà innapoi.

Asijdirea in luna lui Mai, au mai agiunsu sol dela Bogdan Vodá 10

la Jicmontu, craiul lesäscu, pentru ostirea asupra Turcilor, atunce aufäcut voroavl.

Vinisä 0 dela ispravnicul besericii Cetätii Albe un sol la Jicmont-i v9 Craiu, indemnându-1 asupra Turcilor. I Vezi, uritä stäpanirea Ogg.-

nilor Ina de pre aceli vremi, când ina nu supusese de tot aceste OH, 15

sä socotiia; cautá dar, ce zici crestine, de giugul cest de acmu.Nemerit-au pe urmä soli si dela impAratul Moscului, asezind Litva

despre Tara Moscului.

despre Mosc si sg sä impreune ostile sale cu ostile lui Vladislav, craiulunguresc si g pufeag asupra Turcilor. 20

In luna lui Martie, iz zile dupa calindariul lesesc, au venit sol si dela Bog-dan Vocil la Jiemont, craiul lesesc, unde fiind si solii turcesti. A patra zi, dupace au pornit pre Turci, s'au irnpreunat solii lui Bogdan Vodl cu craiul Jic-mont, aducând aur, argint, ce, áu fost luat de pre la biserici, când au pradatTara Rusascl, si robi de imbe pIrtile atunces s'au intors. i &and de iz- 25noavA legAturä de pace, s'au intors solii lui Bogdan Vociä innapoi.

lag in luna lui Mai in 1z zile, au venit de iznoavä sol dela Bogdan Vodála Jicmont, craiul lesesc, si atuncea au fost voroavl pentrii ostire asupraT urcilor.

Venise si dela ispravnicul bisericii CetAtii Albe un sol la Jicmont 30craiul, indemnand asupra Turcilor. Uritä stApânirea a págânilor depre acele vremi, când ing nu supusese de tot aceste Ori, socotia; darce zici, grace crestine, de gugul cest de acum. i purin pe urma aunemerit si solii dela imparatul Moscului, asezând Litfa despre TaraMoscului. 35

14-15 : stfipinirea Turcilor C. 33 zice B.

www.digibuc.ro


Scriu cronicarii lese§ti cl la Noemvrie in 7, pe calendariul Mr, au maitrimis Bogdan Vodä sol la craiul leOscu, sä-i dea agutorimprotivaTätarälorCrameni 0 au mai poftit sä-i slob oazä solul säu sä triacl pen Litva, la Vasilie,impAratul Moscului. Slobozit-au craiul solul de au trecut la Moscu cu pace.

In anul 7021, Avgust 22, Mendi-Chirei hanul, cu Tätarli in Litva 1513Bet-Chirii soltan, ffeorul hanului, in Moldova au prädat pana la Ia§;

ars-au 0 targul Ia§ii i Carligkura 0 au agiunsu panfi la Dorohoiu i panäla tefäne§ti 0 in gos au prädat Läpusna si Fälciul 0 de sirgu vrandsä iasä cu robii, s'au innecat multe suflete in Nistru i robi i Tatar.

lo Trimis-au Bogdan Vod dupä Tatar pre Corpa6u, hatmanul siu,de i-au lovit cu moo de Moldoveni i nesocotit and räzboiu, au peritro de Moldoveni, iarà 300 au scfipat. Deci Tätaräi, mai mult de apaavand pagubA, au trecut la Pericop.

Asijdirea färä zAbava, inteacelas an, au mai intrat TätarAi in tat%15 cu mare oaste i, fäcand multä robie i pradä, i-au lovit Bodgan Voclà

si au scos tot plianul dela clan§ii.Asijdirea in anul 1511, au intrat Tfitarli Cramului in tarä. Ce, avandu 1511

Bogdan Vocil oaste le§ascl 4000, cu hatmanii le§e§ti Stanislav Lasco-ronschii i Tvorovschii, i Unguri vr'o opt sute i gltindu-sä Bogdan

20 Vodä sä-i lovascA, iarä Nohaii, intälegand de vinirea Cramenilor intam noasträ, i-au lovit ei §i mai intai in Cram. Ce au cäutat Cramenilora läsa dobanda den Moldova 0 s'au intorsu sä sä apere de Nohai, trigpang a sosi la Cram, iarä Nohaii cu ce au putut apuca, prädand in Cram,s'au dus peste Volga si au rämas tam noastrà neprädatä. I

25 Pre aceia vreme, s'au atitat spurcata eresä a lui Martin Liuter, fiind 92rorn invälat in theologhia, in ora§ul Vetimbergu, in Tara Saxonia, preunde a besericii Apusului s'au escat invfifitura lui.

Scriu cronicarii lemti cA la Noemvrie, 7 zile, dupa calindariul Mr, de iz-noavA au trimis Bogdan Voda soli la Craclu, la Jicmont, craiul lersc, cer§ind

30 agutoriu dela craiul leosc impotriva TAtarälor CrAmleni, §i au cer§ut slobo-zenie solului sàu sl treacl la Vasele impäratului Moscului, cu voia craiului,pang in Lida. Slobozitu-i-au craiul solul de au trecut la Mosc cu pace.

Dela gasta vreme, spurcata ereticie a lui Martin Liuter; fiind orn invätatin theologhia, pre unde a bisericii Apusului in ora§ul Vitembergu, in tam

85 Saxonia s'au atAtat invItätura lui.25 : spurcata faptà C. 3i : i Vasele B.

www.digibuc.ro


Pre acele vremi, mari roco§iri in partile turce§ti era ca Salim beg,fiCorul lui sultan Baiazit, vrand &a.' omoarä pre tatl-sau §i sa apuce elimparltiia, au supus intai supt stäpanirea sa cetatea Chefea, ce iastein Cram, care mai nainte o au fostu dobandit moqu-sau, sultan Meh-met, dela Enovezi §i au mai luat §i Cetatea Alb/ si Chiliia de supt 5

ascultarea tatane-slu, lui sultan Baiazit, §i le-au intarit el cu eniceriisai. *i fiind la un cuvantu cu hanul Cramului, s'au roco§it asupra ta-tane-säu, lui sultan Baiazit, care pre acea vreme, avand nevoe de impa-ratul Persilor §i bätran fiind, pierzind multä oaste a sa cu Persii, audosit den Tarigrad la Odriiu. Iara Selim beg, auzind el tata-sau s'au iodus la Odriiu, avand Crameni, Sirbi, Bolgari §i Turci cu sine, au purcesasupra tatâne-sau spre Odriiu. Iara auzindu biiatul tatä, purces-au §iel cu oaste improtiva fiCorului ski, celui rau, §i tampinandu-sä o§tile,au infrantu batranul pre fiCor, cat abiia au scapat cu un fiCor a hanului.

1512 heal curundu dupä gasta rocosire, in anul dela Hristos 1512, sultan 15

Baiazit, de bunk' voia sa, fiindu bätran, au läsat imparätiia acelui fkor

1511 La anul 1511, de iznoavä Tatarli Cramului inteacest an au intrat in tara,i /3v impotriva carora au purces Bogdan Voda, avand sit 4000 de I Lesi, cu hatmanii

lesesti inteagutoriu, Stanislav Ascoronschii §i Tvoroschii §i Ungurii mai binede 800. Ci, gatindu-se Bogdan Voda sa lovasca pre 'Mari, iara Nohaii intelesese 2ode intrarea Cramlenilor in tail, ci i-au lovit ei mai intai in Cram, de au cautatCramlenilor a läsa toata dobanda §i sa se apere de Nohai. Ci, pang. a A. intorcehanul la Cram, Nohaii, cu toata prada ce au putut apuca din Cram, au trecutVolga si asa tara au haladuit clq prada.

Pre sasta vreme, mari amestecaturi era in partile turce§ti, ca Alimbeg 25sau Selim &Cord sultanului Baezit, vrand sa omoara pre tatä-sau, sa fieel imparat, au supus supt stapiniia sa cetatea Chefea, ce iaste deasupra MariiNegre in Cram. Si aCasta o au fost dobandit mosu-sau, sultan Mehmet, maiinnainte dela Inovezi, si au luat si Cetatea Alba si Chiliia de supt ascultarea ta-tane-sau, lui sultan Baezit, care, pre acea vreme fiind si bateau, si avand nevoe 3'de imparatul Persilor, pierzand citava oaste a sa cu Persii, au dosit din Tari-grad sultan Baezit la Odriiu. Iar Selim, auzind de tata-sau el s'au dat la Odriiu,si fiind la un cuvant cu hanul Crarnului, avand Crameni, Sarbi, Bulgari siTurci cu sine, au purces asupra tatane-säu, lui sultan Baezit, spre Odriiu. Ci,auzind bietul tata, au steal's si el oaste si au purces impotriva feCorului ski 85celui rau, si asa l-au infrant, cat abiia au scapat Selim cu feCorul hanului.

1512 Iara curand dupa gasta, la anul 1512, fiind batran sultan Baezit, de bunavoia sa, au lasat imparatiia fee'orului

www.digibuc.ro


al säu, Selim beg sau sultan Selim, iarä el insus s'au ales loc de odihnäbltranetelor sale la Amasiia, in Tara Siriii, si cat au sosit acolo, a doazi au murit.

In anul 7022, un Trifaila, ce sä facea fiCor de domnu den Moldova, 15145 au intrat fara veste in %ark' cu oaste ungureascä. ha oblicind Bogdan

Vodá, i-au esit innainte cu oaste, de catä au avut in vreme de iarnä, lapod la Vasluiu si tampinandu-sä, s'au lovit ostile si infrangand preUnguri, au prinsu pre acel Triflill viu, Fevruarie in 27, si ducandu-1la Bogdan Voda, i-au taiat capul.

10 lark' in anul dela Hristos 1514, au dobandit Vasilie, impäratul Mos- 1514cului, cetatea Smolensca, vestit oras, bltand-o in 12 sapfamani I, cu 92rmultä värsare de singe si multà avere au luat Moscolii den Smolensca.i mai nainte multu singe a Moscalilor s'au värsat pentru acestu Smo-

lenscu in zilele craiei lui Cazimir si a lui Olbreht si a lui Alexandru;15 ispitindu-s1 in multe randuri Moscalii cu ostile sale, au marsu in Litva

sal dobandiaseä Smolensca si n'au putut, fiind ispravnic cetatii Smolenscäi

slu, iar el singur s'au ales loc de trai orasul Hamazia in Tara Siriei, ci, dupace au mers acolo, a doao zi au murit.

Ceind au venit Trifdild cu oaste ungureascd asupra lui Bogdan Vodd in anul 7022 1514

20 CAP XXXIX

Inteacest an a domniei lui Bogdan Vodä, färä veste au intrat in tarl unTrifäill, ce O. acea fee'or de domnu. Ci oblicindu Bogdan Vodá, cu cine auputut pre vreme de iarnä, cand toate ostile au I deprins a fi odihna pre la 114rcasele sale, si au esit la pod la Vasluiu si acolo dandu-i räzboi, au prins pre acel

25 Trifaila viu, Fevruarie 27, pre carele ducandu-1 la Bogdan Vodl, i-au täiatcapul.

La anul 1514, Vasilie, impAratul Moscului, au luat vestit oras cu cetate 1514tare Smolinsca, dupa ce au bätut 12 saptamini. Mu lt sAnge s'au värsat mai in-nainte vreme a Moscalilor pentru acest Smolinsca, pre vremile crailor lesesti,

30 a lui Cazimir, a lui Albreht si a lui Alixandru, pre a carora vremi sa ispitiia inmulte randuri Moscalii cu ostile sale, de au mers asupra Smolinscului, laLitfa; ci pe vremea lui Jicmont craiului, fiind ispravnic cetatii Smolinscai

www.digibuc.ro


Solohur in zilele lui Jicmontu, s'au apArat bärbäteste. Iarà croni-carii Litvii scriu a cu viclesug o au dobAndit Moscalii.

1516 Tn anul dela Hristos 1516, iarl dela zidirea lurnii 7024, au muritVladislav, craiul unguresc si cesescu, si au rknas craiu in locul lui, fiiu-sau Ludovic, cucon de zece ani fiind. 5

Iarä la al doile an dupl aCasta, s'au arätat pe ceriu, despre rniazä-noapte, sämnu de mirat vecilor: stea in chip de orn, strälucind multävreme si iarl s'au ascunsu.

Asijdirea curundu dupä acela särnnu, intru aceias lunk s'au cutre-murat pämântul, inteo zi, luni. io

De moartea lui Bogdan Vodd

1517 In anul 7025, Aprilie 18, plinindu-sä domniei lui Bogdan Vodäani rz si luni 9, datu-s'au datoriia firii ornenesti, rapoosat-au in târgu inliusi si, aducandu-i oasäle in mänästirea Putna, cu cinste 1-au astrucatlinga tatä-säu, Stefan Vodk nu cu putinä laudä pentru lucruri vitejästi 15

un Solohur, ora bärbat la apIratul cetätii. Scriu cronicile Litfei, cl cu vicle§ugsl-1 fie luat Moscalii cetatea Smolinsca, sä fie ajuns la altä oaste, ce era pe aceavreme pug pentru paza cetätii cu acel Solohur. Ci ori cum, au luat Moscalii,fiind singur Vasilie, impäratul Moscului, la acea Wire ; multä avere au scosde acolo Moscalii cu sine la Mosc. 20

1516 La anul z516 dela Hristos, iar dela zidirea lurnii 7024, au murit Vladislav,craiul unguresc 0 a Cehilor, fiind de vârsta de 6o de ani, 0 in locul lui au stä-tut craiu fiiul sal, Lodovic, fiind de I() ani.

Iarà la al doilea an, s'au arätat pre ceriu mare §i de mirat vecilor semn,despre amiazA noapte, ca in chip de orn, strAlucind rnultä vrerne, §i iar s'au 25ascuns.

A§ijderea curand dupg acela§ semn, intru aceia§ lunä, s'au flcut cutremurmare de pämânt, inteo luni.

1517 De moartea lui Bogdan Vodd anul 7025 Aprilie x8

Plinindu-se domniei lui Bogdan Voclä ani 12 0 luni 9, datul'au datoria 30omeneascl, murind in târg in Hu§i, 0 de acolo i-au adus oasele cu mare cinstein marastirea Putna, langa tatà-gu, stefan Voclä, 0 acolo l-au astrucat, nu cuputing laudá pentru lucruri viteje§ti

29 : Cap. 18 B.

www.digibuc.ro


6'au fäcut, cä nu in betii, nice in ospetà, ce ca un strAjeriu in toateparti au priveghiat, ca sä nu sä stirbascA tam ce-i rämäsesä dela tatä-sAu. Mu lte lucruri bune au fäcut.

Iarä ce s'au lucrat in lontru sau in tarà la noi, despre partea gude-5 Igor si a dreptätii, nu afläm. Cunoaste-sä cA unde nu-s pravile, den

voia Domnilor, multe strâmbätäti sä fac.

ce au flcut, eà nu in beii, nici in ospete, ci ca un strkiariu in toate pgstileau priveghiiat, ca sä nu sl stirbeasa tam ce-i rämlsese dela tatl-sAu. Multelucruri bune au fäcut.

143 Iarä ce s'au lucrat in lätintru sau in tart la noi, despre partea tudetelora direpatii, nu afllm. Cunoaste-sA cl unde nu skit J pravile, din voia domnilor,multe strâmbAtAti sl fac.

Toate §tirile din acest capitol sunt copiate sau traduse din urmritorii autori: G r .Ureche Vornicul-SiMion DascAlul, o. c., pp. 81-9o; Cromer,P. 454 unde citead. indirect de data aceasta pe M eho vi e §i V a p oviu s, 455, 541,542, 543, 545, 547 §i 552; Nicolaus Isthuanffius, Histaria Hungaria sauRegni Hungariae Historia, p. 67 §i Ceasornieul Domnilor.

114V

www.digibuc.ro

Domniia lui ,s'tefan Vodd feiorul lui Bogdan Vodd

CAP XXII

Dupg moartea lui Bogdan Vodg, stgtu domnu lark fiiu-sgu, StefanVodg, intärit la domnie dupg obiCaiul domnilor %leg de Theoctist, mitro-politul Sucevii. 5

Pentru acestu Stefan Vodg, cronicele lesästi nu pomenesc, ce scriu93r cg dupg Bogdan Vodg, au stgtut j domn tgrgi Patru Vodg Rarq.

Scrie letopisgtul tärgi, cg in al doile an a domniei lui Stefan Voclg,3518 in anii 7026, Avgust 8, s'au radicat Albu sultan dela Pericop cu multa

tItgrame, de au trecut Nistrul fgrg veste §i au vinit spre Prut i au ioagiunsu pang la locul, ce sa chiarna Sgrbaca, mai sus de Stefänesti,§i au inceput a präda tam. Tug narocul cel bun a lui Stefan Vodi s'au

Domniia lui ,'tefan Vodd fi borul lui Bogdan Vodd

CAP XL

Dupg moartea lui Bogdan Vodà, stätut-au domn tkäi fiiul Au, StefanVodá, nepot de feCor lui Stefan Vodä celui Bun, intärit la domnie dupa obi-Caiul domnilor tArai de Theoctist, pe acea vreme mitropo it tIrAi, 'in oraqulSue'avei.

De acest Stefan Vodà, cronicele lev.0 nu pomenesc, ci scriu cä dupamoartea lui Bogdan Vodà, au stätut domn Pltru Vodä Rarq.

Scrie letopisetul çàrài, a la al doilea an al domniei lui Stefan Vodà, in anul1518 7026, Avgust 8 Alia, s'au ràdicat Albul soltan cu TAtarAi dela Pericop, cu

multä oaste tAtArascä, de au trecut Nistrul färä veste i au tras spre Prutau ajuns pinä la locul ce sà chiama Särbaca, din sus de Stef-ane§ti, i s'au apu-cat a prAda Tara. Ci norocul cel bun al lui Stefan Vodà s'au

9: Aprilie 2 C.

15

20

25

www.digibuc.ro


prilejit cu oaste gata in gura Coroviei, mai gos de *teflne§ti, fäcând§tire 0 tärAi de s'au strinsu de sirgu. Iarà Tätarg bulucindu-sä sä iape Prut in sus, trimis-au stefan Vodà pe aräbätu Vornicul cu Gosenii,de au trecut peste Prut si au lovit pe 'Mari in rävärsatul zorilor ark'

5 veste 0 i-au rAsipit, at nu mai avurä de ce s'a' apuca, ce pre multi autgat, multi in Prut s'au innecat 0 in Cuhru s'au näroit ii-i scotea viiden näroiu si pre doi marzaci mari, anume Timu§ si Bicaz, i-au prinsuvii, altii s'au räsipit pe campi. i la treatoarea Nistrului n'au ràmasThug ark' pagubk fiindu-le caii obositi de multä fugk au intrat in

10 Nistru 0 multi s'au innecat 0 singur sultanul au scIpat ränit, cu pu-tintei de ai säi.

Iará stefan Vodk dupa n'grocità izbfindà C'au luat asupra aceluisultan, s'au intorsu in Mr Mu, dând lauda lui Dumnezki pentru bi-ruintà 0 pre toti vitejii s'ai i-au &Inuit. Dupa aceia §'au luat doamnä

15 tefan Vodk anume nu scrie pre cine au luat.In anul 7031, au pribegit earpe Postelnicul in Tara Le§asck de

frica lui stefan VodA.1523

prilejit cu oaste gata in gura Corovii, mai gos de tefIne§ti, fAcând §tire qitArAi sA sl strângA de sirg. TAtarAi bulucindu-se, O. suia in sus pe Prut. stefan

20 VodA au trimis pre CArAbAut vornicul cu Josenii, de au trecut Prutul qi aulovit pre Mari la rAvArsatul zorilor fArA veste qi i-au rAsipit, cA pre multi'Mari au tliat §i multi in Prut s'au innecat §i in Ciuhra s'au nAruit §i-i scoteavii din noroi. A§i§derea qi pre doi mirzaci mari, anume Timi§ §i Bicaz i-auprins vii ; altii s'au rAsipit pre câmpi §i la trecAtoarea Nistrului n'au rAmas

25 fArA pagubl; fiind obositi caii lor de multA fuga, au intrat in Nistru qi multis'au innecat §i singur sultanul sl fie scApat rAnit §i cu putintei Mari.

Iar stefan VodA, dupi izbândl ce au avut asupra acelui han, s'au intorsla HarlAu, Wind lauda de biruinte, qi pre toti vitejii cei buni i-au dkruit. idupa aceia q'au luat doamna stefan Voca, iar pre cine §'au luat doamnA, nu

30 scrie l letopisetul Tarai Moldovene§ti. II5rIn anul 7030, au murit BAsaraba VodA, domnul muntenesc, dupa care sl 1522

nevoisa un Turc, anume Mahmet Bei, de apucase domniia Thai Rumine§ti,iara nepriimindu-1 tam pentru legea lui cea intunecatA, sá oscirbiia de dinsulsi multi dintre ei sA munciia sA apuce domniia, ales pribegii, carii era de pAziia

35 una ca gasta. i intre multe amestecAturi au a§lzat pre Radul Voda la domniiaThai Muntene§ti.

In anul 7031, au pribegit earpe postelnicul de frica lui stefan VodI. 1523

i8 : impfirlejit B.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI FITFAN VODA 347

De peirea lui Arbure Hatmanul cu fiéorii sdi

ArAtatu-s'au acestu Stefan Vodä mare vArsAtoriu de singe, cum s'aucunoscut cu moartea lui Arbure Hatmanul si apoi cu ffeorii lui in cetatein HarlAu, al-or le-au tAiat capetele. DupA ce au täiat pe Arbure bAtrAnul,tot intr'acel an, au täiat si pre Toader §i pre Nechita, fee'orii lui Arbure. 5

Scrie letopisätul tArAi, cum sl-i fie aflat Stefan VoclA in viclenie,iarI adevärat lucru nu sl §tie. Dark dacA au aflat in viclenie pre Arbure,fiCorii ce-i fAcusä de i-au omorit ca ci pre tatA-säu ? Pentru a6asta sA

g3v cunoacte tiräniia i lui Stefan Vodä.Zice Sineca filosoful, cA tiranii numai pricinA au de pedepsit, iarA 10

mijloc nu au. Crescut-au acest Stefan Voclà pe manule lui Arbure Hat-manul ci ce platA au luat dela domnu-sän 1 Cum §i Sineca filosoful, decomplitul Nero, impäratul Ramului, care au crescut pe manule Sinecäi,si ca un bkrän svetnic l-au svätuit, carmuindu-1 pentru binele cel deobste, iarA apoi Sineca fu omorit de Nero. 15

Zice Salustie: « Celor cumpliti domni, a face strimbätAti, iaste astApini ». lark precum nice dela o curte a domnilor niceodatä nu

Cdnd au perit Arbure Hatmanul cu feeorii siii

ArAtatu-s'au acest Stefan Vodl mare vArsAtoriu de singe, cum s'aucunoscut cu bietul Arbure Hatmanul i cu feeUrii sAi In cetate in HArlAu, 20cAror le-au tAiat Stefan VocIA capetele; mAcar mai pre urml, dupA. ce auperit bItrinul Arbure, tot inteacela4 an, au omorit ci pre doi fe6ori ai luiArbure, anume pre Toader §i pre Nichita.

Scrie letopisetul tArAi, precum sA fie aflat Stefan VodA in viclenie pre Ar-bure Hatmanul, iar lucru adevärat nu sA ctie. Dar aicea de vreme cl au 26aflat pre Arbure cel bAtrin in viclenie, darA feCorii lui ce au fAcut de i-auomorit cu tatl-slu ? Aicea A cunoWe tirIniia lui Stefan VodA.

Zice Seneca filosoful, cA tiranii numai pricini cautl de pedepsit, iarA mij-loc n'au. Si cl au crescut acest Stefan VodA pre mAiniIe lui Arbure. Au cumplitulNeron, ImpAratul Rimului, n'au crescut pre mainile SinecAi filosofului, ci 30ca un bAträn sfetnic l-au ocirmuit pentru bindle cel de obcte, ci pre urmä 131-tranul Seneca cumplit fu omorit de Neron.

Zice Salustin: « Celor cumpliti donmi a face strambItAti, iaste a stäpani ».IarA, precum nici dela o curte a domnilor nu

18: au pribegit B 0 Bi.

www.digibuc.ro


lipsWe zavistiia, ara nice la domniia lui stefan Vodà; i cu cat era maicu atata mai lesne cale au aflat zavistnieii i imbunätorii asupra

lui Arbure Hatmanul.Zice Clavdie: « Otrava zavistiei cumplite niceo zi nu o poate impaca ».

5 adevärat, precum zice un Valerie cel Mare: « Niceo fericie ara deizbandä nu-i, care s'ari putea feri de dintii zavistiei ». Ara 0 närocirealui Arbure, deodatà cu zavistiia sä hotäri de tiräniia lui stefan Vodätanärului.

Väzind dar ciialalti boiari fapta lui stefan Vodà, toti s'au ingrijeat,to caci i earpe Postelnciul simtisä tinere i groznice lucruri a lui stefan

Voda, plecate spre N7E-sari de singe, au pribegit mai nainte, cl toti satemea de plata lui Arbure, el vor lua fierarele de dan0 dela stefan Vodä.

In anul 7032, radicatu-s'au boiarii taräi asupra domnu-slu, luitefan Vodl.

15 Zice Plutarh filosoful: el domnii cei buni den cei räi cu gasta sädespartu, cà celui ràu donan numai ascultare, iarà celui bun, 0 ascultare

dragoste i sä arata. Päräsisä boiarii a avea dragoste spre domnul lor,pentru groaza i tiräniia ce fäcusä cu Arbure i cu fi6orü lui de-i omorisä.

1524

lipse0e zavistiia, aça nici la domniia lui stefan Vocia; i cu cat era mai tank.,20 cu atata mai lesne cale au aflat zavistnicii i imbungtorii i asupra lui Arbure

Hatmanului.Zice Clavdie: « Otrava zavistiei cumplità nicio zi nu o poate implcaadevärat, precum zice un Valerie cu poreclä I Marele: « Nicio fericie aa i 15v

de izbandä nu-i, care s'ar putea feri de dintii zavistiei ». Aa i norocirea25 lui Arbure, deodatä cu zavistiia sl hotärirl de tiraniia lui stefan Voda

tanarului.Vazand ceialalti boiari ai lui stefan Vodä, toti s'au ingrijat, cäci atuncea

çi earpe postelnicul simtise tinerile i groaznicile lucruri a lui stefanVocil, plecat spre värsäri de sange, au fost pribegit mai nainte in Tara

30 Le9ascl, cä wepta top, cum vor lua plata lui Arbure i ei.In anul 7032, ràdicatu-s'au boiarii tärli asupra domnului säu, lui stefan 1524

Vodg.Zice Plutarh filosoful: cà domnii cei buni din cei räi cu gasta sà despart,

cä celui rAu domn numai ascultare, iarä celui bun 0 ascultare i dragoste i sl35 aratä. Päräsirä boiarii de groaza çi tiräntia lui stefan Vodä ce fäcuse cu Arbure

cu feCorii sai, a avea dragoste spre domnul kr.

28: simOse din A.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI STEFAN VODA 349

Ce cu totii s'au ridicat asupra lui, lush' cu greu iaste a afla pre tira-nul adormit, CA den fire iaste fricos 0 dupä ce-s impreunI si fapta cufirea si mai fricos iaste. CAci fapta cea cumplità a domnilor turbati,

94r le aratà de pururea innaintea I ochilor griji si primejdii. Asea si StefanVodk dupg ce-s arätä fapta sa cu moartea lui Arbure 0 a fiCorilor sg, 5

s'à cunoscu improtiv tuturor boiarilor sAi si avea grije pururea, in caregrijä era triaz prekur s âne.

Ce n'au folosit nemic biiatii boiari, CA lui Stefan Vodä ii vinisä tarainteakiutoriu, ce indatà s'au räsipit prin alte OH boiarii, iarà pre catiau prinsu vii, pre toti i-au omorit, anume: pre Coste Paralabul si pre 10

Ivanco Logoatul si pre Sima Visternicul si a6asta s'au timplat in tirgu,1523 in Roman, Septemvrie 22, in anul 7032.

Pentru oaste turéascd

Trite acelas an, intorcindu-sä niste Turci den pradk den Tara Le-sasck le-au esit Stefan Vocla innainte la Prut 0 den patru mii de Turci, 15

putini au larlduit spre tara lor.

Ci cu totii s'au ràdicat asupra lui Stefan Voclk ci greu iaste a afla pre tiranuladormit, cl din fire iaste fricos si dupa ce impreunà fapta cu firea maifricos sA face. CAci fapta cea cumplitä a domnilor cumpliti, le arata depururea innaintea ochilor grije 0 primejdii. Asa si Stefan Vodk dupa ce arla 20fapta sa cu moartea lui Arbure si a fe6orilor lui, sA cunoscu impotriva tuturorboiarilor sli si avea grije de pururea, in care era treaz prekur sine.

Ci n'au folosit nimic bietii boiari, a lui Stefan Voc1à venisl-i tara inteaku-toriu, ci indatá s'au asipit printr'alte OH, iarä pre cati au prins vii, pre totii-au omorit, anume: pre Costea Pircellabul si pre Ivasco Logoatul si pre 25Sima Vistiiarnicul si aCasta s'au intAmplat in tirg, in Roman, Septemvrie

1523 2, lea 7032.

Pentru oastea tureascd

Inteacest an, intorandu-se o seang de Turci din pradà dela Tara Lesasckle-au esit Stefan Vocll innainte la Prut si din 4000 de Turci, putintei au sapatla locurile sale. Nu pomenesc cronicarii lesIsti, nici cum am zis, de acest Ste-fan Voclä nimic.

12: Septemvrie 2 C.

30

www.digibuc.ro


Acevti Turci au prIdat in Tara LevascI olatul Liovului vi a Sanon-cului vi a BelcIi vi Tara Podoliei vi nicio smintialI de Levi n'auavut. Ce cu mult plian s'au intorsu, cl n'au cutezat Levii sl-i lovasaundeva, precum scrie cronica levascI de gastä oaste tur6ascI in anii

5 dela Hristos 1524; iarl de Stefan VodI nu pomenescu cronicele levIvti. 1524

Pentru legdturi de pace ce au tocmit ,*fan Vodd cu .7icmontu craiu

Scrie letopisItul tätli cl au trimis Jicmontu, craiul leväsc, sol laStefan VodI pentru calea negutitorilor, sä aibI devchisI cale pen taila trece spre Tara TurCascä. Avijderea vi Stefan VodI au trimis sol la

lo Levi, pentru intIrirea plcii vi pentru gudecIti la margine lor de imbepIrtile sI sI facl. Avijderea pentru cale devchisI pen Tara LevascI slail:A oamenii lui Stefan VodI a trece la Moscu. Ce de altele au priimitcraiul, iara soli sI triacä dela Stefan Vodä la imparAtila Moscului n'aupriimit, pentru mare vrajbä ce era intre Levi vi intre Moscali

15 In anul 1526, au rImas biruit Ludovic, criul unguresc, de sultan 1526Selim, impIratul turcesc, la cetatea Mohaci, cu mare pagubI vi cea

0 seamä de cronicari levevti nu scriu, fárä la anul dela Hristos 1524 pome- 1524nevte de oaste tur6asa vi tAtärascl ce au i lovit in Tara Levasa, de au prädat ii 6rolatul Liovului vi a Sanoncului vi a Besai vi Tara Podoliei, carii flrä de

20 nicio zminteall de Levi, s'au intors cu peanuri, ca n'au cutezat Levii sl iasäsä-i lovascl undeva.

Avijderea pentru egata pace intre Jicmont, craiul levesc, vi intre acest te-fan Vodá nimic nu pomenevte cronicariul levesc Stricovschii, iarà la letopisetulmoldovenesc sl aflà scris, cum 1 fie trimis soli Jicmont, craiul levesc, la .te-

25 fan Vodà pentru calea negutätoriilor, sà ail3ä devchisä cale prin tail a trecela Tara TurCasa. Avijderea stefan Vodà trimitind solii sAi la Levi pentruintärirea prietevugului vi pentru judeatile marginilor de imbe pIrtile sä säfacA vi deosebi vi pentru calea deschisI prin Tara Levascl a oamenilor luistefan Vodà, trecand la impäritiia Moscului. Ci altele au priimit craiul, iarl

so solii lui stefan Vodà sä treacl la Mosc prin tara lui, n'au priimit, cAci preacea vreme mare vrajbA era intre Levi vi intre Moscali.

In anul dela Hristos 1526, au rámas biruit Ludovic, craiul unguresc, nepot 1526de feCor lui Cazimir crai vi nepot de frate lui Jicmont, craiul levesc, de sultanSelim, impäratul turcesc, la cetatea Mohar, cu mare pagubl vi cea

4: oaste le§ascrt A §i C. 19: Tara Doliei B §i B1.

www.digibuc.ro

DOMMIA LUI $TEFAN VODA 35 1

94T de pre urrnä perire §i räsipà Ungurilor; ck fugand i Ludovic craiu,s'au näruit §i inteo mla§tinä Meat de calul ski, acolo s'au nklu§it.Iarä sultan Selim inteacel an au luat Buda §i. alte cefali §i targuri.

1526 /n anul dela zidirea lumii 7034, au prklat Stefan Vodl Tara Mun-teniascl panä la Targ§or; §i necäiuri nu i-au cutezat Radul Vodà sä-istea improtivk ce cu pace au nevoit de au potolit pe Stefan Vodä.

1527 lark in anul 7035, Septemvrie 20, räpousat-au Pkru Vodk fratelelui Stefan Vodl. kteacesta§ an, au murit si Stefan Vodà cel Tank-in cetatea Hotinului, oträvit de doamnä-sa, §i 1-au ingropat in mänäs-tirea Putna. Domnit-au acest Stefan Vocil ani 9 §i luni 9.

Acest Stefan Vodà sämäna §i la fire cu mo§u-säu, Stefan Vodk cä laräzboae era närocit, cä tot izbändiia §i lucrul ski §tiia a-1 purta, mäcar cä eratank- de zile; numai era mânios §i pre lesne värsätoriu de singe omenescu.

Dupá ce au perit Ludovic, craiul unguresc, au ridicat craiu o samäde Unguri pe Ian Zapolii §i indatà au raärsu de au luat cetatea Budii

dupa urmi rAsipa Ungurilor; a fugind Lodovic craiul, s'au niruit inteomlactina, cAlcat de calul sAu, s'au nAducit acolo. Iari sultan Suleiman auluat inteacel an Buda ci alte eetâti §i târguri.

1526 Iari in anul 7034, pridat-au Stefan VodI Tara Munteneascl pina laTimor 0 nicAirea n'au cutezat Radul Vodi sl-i stea impotrivA, ci cu paceau nevoit Radul Voclä de au potolit pe Stefan Vodà.

1527 Iarl in anul 7035, c'au plAtit datoriia omeneascA Pátru VodA, fratele luiStefan VodA, fe6or lui Bogdan Vodi.

Tnteacesta an, Ghenar 4, murit-au 0 Stefan VodA cel tinAr, feCorului luiBogdan VodA, in cetatea Hotinului, otrAvit de doamna sa. Vezi aicea moarteaacestui Stefan VodI de singura doamna sa omorit; nu va fi putut nici ia arAbda virsarea de singe, ce fAcea Stefan VodA, domnu-siu.

116v Niciodati sfircitul bun a tiranilor I nu s'au auzit. Citeste, cetitoriule, histo-riile impiratilor lumii 0 vei vedea sfirsitul tiranilor tot rAu. Astrucat-au oaselelui Stefan Vodi in ministirea Putnei, ce-i ziditA de mosu-siu, Stefan VodA celBun. Domnit-au acest Stefan VodA 9 ani 0 9 luni. Letopisetill cel moldove-nesc scrie cA l-au otrivit doarnna sa.

Acest Stefan Vodi sämina cu fire mo0i-säu, lui Stefan VoclA celui Bun, cAla rAzboae era norocit, a tot izbindiia 0 lucrul ski il stiia purta, micar clera tinir de zile; numai era minios ci pre lesne vArsAtoriu de singe omenesc.

Dupa ce au luat sultan Suleiman Buda 0 au petit Lodovic, craiul ungu-resc, au ridicat o seamA de Unguri pre Ioan Zapolie 0 indatA au purces asu-pra Budei,

6

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

352 LETOPISETUL TX.RII MOLDOVEI

innapordela Turci. lark' alesul crgiei lui Ian Zapolii n'au fostu aceadatà de temeiu. Ce, dad.' sg stransArà la Pojun multime de Unguri, fiindsi ciliasa cea vaduvA a lui Ludovic, acolo au ales pre Ferdinand, craiulungurescu, si indatà au mersu cu osti de au luat cetatea Budei de supt

5 ascultarea lui Ian Zapolii. lad. lui Ian Zapolii i-au autat a fugi inTara Lesascá.

In anul dela Hristos 1530, Jicmont, craiul lesIscu, Mid 135.tran,au coronit pre fiiu-sAu, Avgustu, copil fiind de zece ani, cu voia tuturorLesilor.

io care fId nimic zàbavl o au luat innapoi, llsAnd adva oaste in ce-tate pentru apgrare. i alesul la cdie acestui Joan Zapolie, n'au fost de te-mei acea dad. Ci, deaca sI strAngd dela Pojun Acolo sà incoroneazàchesariul cu corona cdiei ungure§ti 0 acolo stà 0 corona ediasel, mutin-du-o dela Buda pentru primejdii; tot acolo iaste 0 sfintul trup intreg al lui

lb Sfedi Ioan cel miostiv, care 1-au adus Mateiaq Crai dela Tarigrad, 1-au cenitla impgratul turcesc la pace mullime de Unguri, unde 0 cdiasa lui Lo-dovic mortului, Mania vlduva, sl afla, au ales pre Ferdinand cel intai cu acestnume craiu unguresc 0 de sirg au purces Ferdinandu cu o§ti asupra Budei0 o au luat de supt ascultarea lui Joan Zapolie; i-au autat a llsa cdiia

20 ungureasa i au trecut in Tara Le§asel.La anul dela Hristos 1530, Jicmont craiul leçesc fiind barin cu varsta,

au coronit din voia sa 0 alesul tuturor Le0lor, pre fiiul ski Avgust Jicmont,ffind tank- de zece ani.

Acest capitol este copiat si tradus de cronicar din autorii: G r. Ur e c he Vor-nicul-Simion Dasctilul, /. c., pp. 90-94; Cromer, o. c., p.588, 597si6o4; Isthuanffius, o. c.,p.go, 92, 93 0960 Ceasornicul Domnilor.

1530

1530

www.digibuc.ro

Dornniia lui Pdtru Vodd Rarel fieorul lui ,tefan Vodd cel Bun

CAP XXIII

Daed au murit stefan Vodä cel Tanär, s'au strânsu boiarii impreundcu toate apeteniile de tat% i s'au svätuit pre cines vor alege domn,cä pre obiceiul tdrdi, pre atunce, nu ined-pea altul la domnie, flea' numai 5

9 r5 cine era samantä de domnu. I Ce intreb and i iscodind unul de altul,s'au aflat unul de au mârturisit el au infäles dentru mitropolitul Theoc-tist, ce sâ presavisâ mainte de stefan Vodä, cä, ffind bolnav stefanVoid la Hotin, au läsat cuvânt, de i sä va tampla moarte, sl nu puela donmie pre altul, ce pe Pâtru Mâjeriul, ce l-au poreclit Rams de iopre numele muiarii, care au fost dupä altu bärbat, targovAtu den HarlAu,ce l-au chemat Rares.

1527 Domniia lui Pdtru Barg feeorul lui qtefan Vodd cel Bun anul 7035

CAP XLI

Dupa moartea lui stefan Vodä celui 'Mar, s'au strâns boiarii impreun5.1 15

/ I 7v cu toate capeteniile de tall i s'au satuit pre cine vor alege sä pue domn, cäpre obièlaiul tAräi, pre atuncea, nu incapea altul la glomnie, flrä numai carelevrea fi sämintà de domnu.

Ci intrebând i iscodind unul de altul, s'au aflat unul de au mârturisit cäau inteles dintru mitropolitul târâi ce sâ pristävise, Theoctist, mai innainte 20de stefan Vod5., precum s'au pomenit mai sus, fiind i stefan Vodà bolnav laHotin, au llsat cuvânt, de sä va sfârsi stefan Vodà, si nu pue la domniepre altul, ci pe Pâtru Majariul, ce l-au poreclit Rams, de pre numelemuerii, care au fost cu alt bärbat, târgovät din Hârau, ce l-au chiematRams. 25

23

www.digibuc.ro


Deci, adeverindu-1 a iaste de osul lui stefan Voda, cu totii I-auradicat domnu Ghenarie zo; carele fiind domnu t Arai, nime r; Idejdean'au perdut ca pace si odihnä era tuturor si ca un pastor bun cepäzeste ttirma sa, asea Pätru Irma' in toate parti sträjuia si priveghea

5 §1 nevoia sä sä latasca eau apucat; ea nemic, dupa ce s'au asezat'la domnie, n'au zabavit, ce de razboae s'au apucat si la toate ii mergeacu name.

Cdnd au prädat Pdtru Vodd Tara Sdcuiascd

heal in anul 7036, radicatu-s'au Pätru Voda cu oaste si au marsulo asupra Sacuilor in Ardial, impartindu-si oastea in cloak' polcuri, pe

cloak' potici si au pradat pe biiatii Sacui si orasele si satele lor si s'auinturnat fall de niceo smititialä la scaonul lui, la Su Cava.

i indata s'au apucat de au urzit manastirea Pobrata si o au zidit'Ana in gumatate.

15 Dupa ce pierdu räzboiul Ioan Zapolii craiul, eau avut mai preurma la Tocai cu Ferdinand, i-au cautat a-s lasa craiia si au nazuit inTara Lesasca la Jicmont, craiul lesascu, si intrand in Tara Lesasca, au

A§a pe PAtru Vodà, aflandu-1 0 adevIrindu-1 cà iaste de osul lui stefanVodl, cu totii 1-au radicat domnu, Ghenarie 20 : care apucindu-se de domnie,

20 nimeni nAdejdea n'au pierdut ca pace 0 odihnI era tuturor 0 ca un pästoriuce pAze§te turma sa, a§a PAtru Vodà in toate pArtile strAjuia §i priveghea 0nevoia A. O. lätascl ce au apucat; cA nimic, dupa ce s'au aOzat la domnie,n'au zAbovit, ci de räzboae s'au apucat si la toate ii mergea cu noroc.

Cad au pradat Pdtru Vodd Tara Sdcuiascd intdi leat 7036

25 RAdicatu-s'au PAtru Vodá Rarg asupra Sacuilor la Ardeal si s'au impArtitoastea in doao polcuri 0 pe doao poteci, au trecut peste munti §i pradând

pre bietii Säcui, orarle 0 satele lor, s'au inturnat in lark la SuCava.i indatä s'au apucat de au zidit mAngstirea Pobrata 0 o au zidit pinà in

kumatate.30 Jail dupa pierzarea rlzboiului ce au avut mai pre urmä craiul Ioan Zapolie

cu Ferdinand la Tocai, i-au autat a-§ lasa craiia 0 tara 0 au nlzuit in TaraLe§asca la Jicmont, craiul lersc, 0 intrând in Tara Le§ascA, au

28: Pobrata din A.

1528

1528

www.digibuc.ro

DOMNI1A LUI PATRU RARES 355

descälecat la Ioan Tarnovschii, cu mare nume 0 cunoscut intre toliLe 0i. Acesta Tarnovschie cu bucurie 1-au priimit in casa sa oaspe ii-iläsä cetatea cu totul sä-i fie de hranä. 0 de slujbi 0 adäogindu-i toateargintärii, ce ar fi trebuit la masa unui craiu.

Iarä aicea in /arä, intälegand atru Vodà. Rare de atätea ameste- 5

cäturi intre craiu Ferdinand 0 intre Ian Zapolie in Ardial, 0 avänd9-v5 grijä ca sä nu sä atitä dentru acea I turburare 0 in tam lui, ca 0 in Ardial,

au trecut cu oaste in Ardial 0 au lovit färä veste pre oamenii lui Fer-dinand, de i-au tliat 0 i-au räsipit ; luandu-le tabära, s'au intorsuinnapoi in Tara sa cu mult plian. io

Iarà Ian Zapolie, auzind in Tara Lesascl de räsipa oamenilor luiFerdinand, de Pätru Vodä, mare bucurie avu 0 indatä trimisä sol laPAtru Vodä, de-i multami 0-1 ruga sä-i fie inteatutor, sä-q poatä do-bändi crälia sa.

Pátru Vodä iarä au intrat in Tara Unguriascä, ffind apreg la präzi, 15

0 au dobandit dela Skui cetatea Bistrita. Ce nu o putu tine inde-lungu, avänd grijä de sultan Selim sä nu-i vie bänat, ce au prädat 0o au läsat pustie Säcuilor.

desdlecat la Ioan Tarnovschie, cu mare nume 0 cunoscut intre toti Le0i. Acestadal-A Tarnovschie cu mare bucurie 1-au priimit in casa sa oaspät pre craiul Ioan, 20instreinat de lam sa, cât cetatea cu totul i-au lAsat sl-i fie de hrana 0 de slujba luiIoan Craiul, adAogAndu-i toate argintAtii ce ar fi trebuit la masa unui craiu.

lad aicea in tara, intelegánd PAtru Vodà Rarg de atâtea amestecAturi Iix7v intre craiul Ferdinand 0 intre craiul Ioan, ce sà lucra in Ardeal, 0 având grije

ca sA nu sA atâte dintru acea turburare ce sA fAcuse in Ardeal, 0 in tam lui, au 25intrat cu o seamA de oaste de tail in Ardeal 0 fArA veste au lovit pre oameniilui Ferdinand, de i-au tAiat 0 i-au rAsipit, luundu-le tabAra, 0 s'au intors cumare plean in tara sa.

Tar% Ioan Craiul, aflându-se in Tara LqascA, dui:4 ce i-au venit veste deprada i rAsipa o0ilor lui Ferdinand fAcutA de PAtru VodA, mare bucurie avu 300 indatl prin solii sli mare multAmitA au trimis lui PAtru VodA, rugAndu-1 sa-ifie intru agutor, sA-0 poatl inturna crAiia sa.

De iznoavä PItru VodA, nu aa jAlind soartea cea rea a lui Ioan Craiul,cum fiMd apreg 0 aprinsu la prIzi, au intrat in Tara Ungureasa 0 au luatdela SAcui cetatea Bistrita, la marginile Ardealului. Ci nu o au putut tinea 35indelung, avind grije de sultan Suleiman ca A. nu-i vie vreun bänat, ci o auprädat de o au läsat pustie Skuilor.

23*www.digibuc.ro


IarA letopisAtul tArAi scrie: cà dupl soliia i pofta lui Ian Zapolii,au pornit PAtru Vodá cu oastea sa pe Grozea, vornicul cel mare, 0 preBarbouschii Hatmanul, improtiva oti1or, ce era a lui Ferdinand la Ardial,

IaiA in anul dela zidirea lumii 7036, vAzind Pátru VoclA mari amestedituri5 in Tara Ungureasca, pentru crliia ungureascA, ce trAgea unii in partea lui Fer-

dinand, a trimisese i cArtile sale la Sasii dela Ardeal, de-i trAsese in parteasa Ferdinand, care 0 cu o seamA de wile sale trimisese Ferdinand Craiul pePAtru Perenie 0 pre Valintin Toronschii asupra Ardealului, pentru sá piarzAraciejdea aceia despre partea lui Ioan Zapolie i acum sosise Ora la Brapv

10 otíle lui Ferdinand 0-0 pusese tablra in cAmpii Barciului, de unde ar puteamai lesne a trage tot Ardealul in partea lui Ferdinand Craiului. Mare grijespaimA sl fAcu in tot Ardealul.

Ci iatA, de unde nu sI nádájduia de agutor Ardelenii, PAtru Vocll Rare§,intelegAnd acele turburAri in Ardeal, avAnd grije a nu sl pogoare 9i asupra

15 rarli acele Wi a lui Ferdinandu, au intrat cu o0ile sale de tail pre doaopoteci, impArtinduli oastea in doao polcuri i treand muntii, au lovit preoastea lui Ferdinand, cAnd nicio grije despre PAtru VodA nu avea, 0 le-auluat Ungurior toatá tablra çi cu mare izbandl s'au inturnat in Tara la scaunulsAu, la SuCavA.

20 i dupl ce s'au inturnat cu izbAndA PAtru VodA, au urzit mAnAstirea IPobrata, de o au zidit ping in gurnItate.

Acestea intelegAnd Ioan Craiul, care fusese izgonit de Ferdinand in TaraLepscA, de izbAnda lui PAtru VodA ce au fAcut in Tara Ardealului asuprawilor lui Ferdinand, mare bucurie au avut qi de iznoavA trimitAnd Ioan Craiul

25 din Tara Le§ascA sol la PAtru Vociä cu multemita pentru ajutoriul lui asupranepriiatenilor, 1-au poftit sl nu-i pArAseascl Pltru VodA cu agutoriul sAu, sA-0poatA rAscumpAra crAiia ungureasa

Ci PAtru Voclá nu aea pentru folosul craiului Ioan, cum pentru folosulslu, de iznoavA s'au rAdicat cu oqti 0 au intrat la Ardeal de au bAtut 0 au

30 dobAndit Bistrita, cetate sAcuiascA, intre hotarul TArai Moldovei 0 a TarAiUngure§ti, care cetate, avAnd grije de sultan Suleiman, impAratul turcesc,nu o au stApinit indelung, ci prAdAndu-o, o au lAsat pustie iar in mAnaSlcuilor.

AkastA poveste intealt chip o scrie Urechie Vornicul, precum dupa soliia35 i pofta lui Than Craiul, au pornit PAtru Vodl asupra wilor ce era impotriva

lui Ioan Craiul la Ardeal, el i-au fost dIruit Ioan Craiul lui PAtru VodA cetateaBistrita, au pornit PAtru VodA oqtile sale pre Grozea, vornicul cel mare,pre Barbovschii Hatmanul, pre mai credin6o0i boiarii sAi, i i-au invatat, oseami de oaste sI treacA pre drumul BraqAvului, iar altA oaste, pe drumul

40 SuCavei mai pre sus, de au intrat in Ardeal.

1528

18r

www.digibuc.ro

DOMNI1A LUI PATRU RARE$ 357

cl däruisä lui Pltru Vodi Ioan Zapolie cetatea Bistrita. Si au invItatPátru Voclà de au trecut o samä de oaste pe drumul Braseului, iar osamä de oaste pe drumul Sucevii, mai pe sus, si au intrat in Ardial. IarlUngurii, simtindu-s1 a fi impresurati de vräjmasi, s'au &it de rk-boiu. i sä: lovirl ostile den sus de Braseu i (land razboiu bärlAteste,cu multä värsare de singe de imbe pärtile, rämasärä Ungurii biruiti deoastea lui Pätru Voca, läsandu-s toatä tabara, au dat dos a fugi; perit-aumulti domni unguresti inteacel räzboiu pe apa, anume B Arsa.

Iarl dupä aèa izbândà a ostilor lui Pltru Vocil asupra Ungurilor,oastea ce intrasä pe den sus, fäcând mare pradà i striaciune in Ardial,s'au intorsu amandoal (Wile cu iz13 aria' la domnu-säu, Pátru Vodä.

Dupä gastä izbändl, ce fAcu Pltru Voclà asupra Ungurilor ce eraimprotiva lui, Ian Zapolii craiu sä fie mai däruit cäträ cetatea Bistritii,si alte cetäti lui Pátru Vodk. Pätru Irodä indatä au trimis oameniisä ia supt sap Aniia sa acele ceati fägäduite. Ce Bistricenii n'au suferit

96r stäp âni I streini, ce i dentru indemnarea acestor cetäti, cumu-i Braseulaltele den pregiur, sä lepädarä si de Ian Zapolie craiu.

10

15

Iarà Ungurii de sirg, simtindu-se a fi impresurati de vräjmasi, s'au gAtitde räzboi, cl nu atita grije avea Ungurii de ostile cele de sus, cum de cele degos ce le veniia asuprä. i asa stringindu-se câtva dornni din Ardeal, carii 20era gata sl stea pentru volniciia i mosiile sale sä mom* adunindu-se cutunuri i cu multe arme, s'au apropiiat din sus de Brasov oaste de caste.acolo dindu-le räzboi de imbe pärtile cu mare värsare de singe, rimasärä.bietii Unguri biruiti de oasteá lui Pätru Vocid si läsind i Ungurii tabäratoatà, au dat dos a fugi; picat-au multi domni unguresti inteacel räzboi la apa 25ce-i zic Birsa.

lark dupá izbânda lui PAtru Vodà Rams asupra Ungurilor, oastea ce in-trasà pe din sus, fAcind mare pradl i strickiune in Ardeal, s'au inturnat I

118Y amândoao ostile din Ardeal cu izbiridä in tail la PAtru Vodá, domnu-sän.Dupa aCastä izbindä ce au fäcut Pátru Vodá asupra Ungurilor, ce era 30

impotriva lui, Ioann Craiul sä fie däruit clträ cetatea Bistritei, i alte cetäti luiPátru Vodà. Pätru Vociä indatäs au trimis oamenii säi, sá ia supt stäpiniia saacele cefiti agAduite. Ci Bistricenii nu s'au suferit cu stäpin strein, ci si dinindenmarea altor cetäti, cumu-i Brasâtil i alte de prin prekur, sä lepadade Joan craiul. 35

)3: au trecut in Ardial C. 5: rAzboiu viteje9te C. lc: pe dedesuptu C.

www.digibuc.ro


Acestea cunosandu-le Pátru Vodä, a nu numai pre dânsul, cenice pre craiul lor nu priirnbcu, s'au pornit insus cu oastea sa asupraBistricenilor, carii, fiind cuprinsi si strânsi de armele lui Pkru Vodade toate 01-0 le, de nevoe s'au inchinat lui Pkru Vodk priimindu

5 ispravnic i deregkori peste dânsii dela Pätru Vodä. i land PätruVodá multe daruri de acolo, s'au intorsu innapoi la scaunul sä.u, laSue' avA.

Rdzboiul lui Pdtru Vodd eau avut cu Lefii la Pocutiia

Simetiia mai de multe ori orbeste pre oamenii mari, precum aicea10 pe Pkru Vodá Rares, ck simetindu-sä de atfitea rIzboae cu näroc ce

fäcusä in Ardial, socoti cà i cu Lesii îi va sluji närocul. Afländ cap deprice, sá nu zia. Lesii färä de cale, trimis-au sol la Jicmont Avgust,craiul lesäscu, de-1 pofti sä-i intoara mosiia mosilor säi, Pocutiia, eaufostu vindutà si zIlojitä de craii lesAsti mosilor säi. Ce craiul nu socoti

15 altä, färá at cA Pkru Vodá zädäreste loc de price; ce niceun lispunsusolilor lui Pltru Vodà n'au dat, ce s'au intorsu, färA de ispravä. Iarä, dui:4ce-i vinirA solii färä niceun rispunsu, s'au gAtit cu oaste si au intratPkru Vodä in Pocutiia, de au prädat si au arsu sate si tfirguri: Colomâia,

Acestea cunoscändu-le Pkru Vodk care nu numai pe Pátru Vodk ci nici20 pre craiul ski a nu priimesc, s'au pornit singur cu sine cu toad oastea sa,

cu mare aprindere de minie asupra Bistricenilor, carii fiMd cuprinsi si strinside armele lui Pgtru Vodá de toate pärtile, s'au inchinat lui Pkru Vodg, prii-mind ispravnic cu dereggtoriu pre dinsii dela Pltru Vodi. i luund Pitruvocil multe daruri de acolo, s'au intors la scaunul slu, la Su6avA.

25 Semetiia mai de multe ori orbeste pre oamenii cei maxi, precum aici pePAtru VodA Rares, cl semetindu-se de atkea rAzboaie cu noroc ce au flcutin Ardeal, socoti cA acela§ noroc ti va sluji çi cu Leii. Si asa, afländul prilejo cap de price, sá nu zicA Lesii cg-i al% cale, trimis-au solii sgi la craiul lesescAvgust Jicmont, de-1 pofti ca sa-i intoarcl mosiia mosilor sgi, Pocutiia, care

SR au fost vindutà i zAlojitA de craii lesästi mosilor sài. Ci craiul nu socoti alt,fall cat cA Pkru VodA zklAraste loc de price; ci niciun rAspuns solilor lui PI-tru Vodà n'au dat, ci s'au intors fArA ispravg. Iarg, dupg ce venirg solii la Pg-tru Vodg nici cu un rgspuns, gandi cu armele sale cl va lua Pocutia i nimicazAbovind, au intrat cu oastea sa in Tara Pocutiei, de au. prldat Pocutia si au

35 ars sate si tirguri:

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU RARE$ 359

Snetinul, Tismenita si altele pira la Halici si cu acea pradI s'auintorsu Pätru VodI innapoi.

IntAleg And Avgust Jicmont, craiul lesIscu, de prada si stricIciuneace fIcu PItru VodI in Tara Pocutiei, indatä au trimis pre Ian HrabiiTarnovschii, Hatmanul cel mare a cräiii lesilsti, cu oaste. IarI atuncepre ceriu s'au arätat stea cu coadä, ce-i zic cometa, in zi intAi a luiAvgust si au stItut catIva vreme.

$i trecusä atunce Imo Lesi Nistrul sä scoatI pre oamenii lui PltruVodä, ce-i 1'5:sag sI tie in Pocutiia orasele si sI fie de apIrare. Datu-

96v le-au räzboi I in 12 locuri si inglotindu-sl Lesii, le-au cIutat a läsaPocutiia Lesilor.

I-au fostu dat stire mai nainte oamenii lui PItru Vodà, ce era inPocutiia, de vinirea Lesilor asupel-le, si trimitind Pätru Vodl 6000de osteni, i-au lovit Tarnosvchii Hatmanul cu Lesii si i-au rIsipitaproape de targsorul Gvozdetul. IarI dupä acea izbandl, s'au in-turnat Lesii innapoi, neavand grije de Moldoveni deodatI, CA ari vinicu oaste.

Snetenul, Tismenita si altele pina la Haliciu si imprejur si cu acea pradis'au intors Pam Vodá innapoi.

Oblicind de a6astA pradA si striciciune ce au fAcut PAtru VodA in Pocutiia,Jicmont, craiul lesesc, indatA au pornit pre Ioan Hrabie Tarnovschii, hatmanul

I I 9r cel mare I a crAiei, cu osti.Atunce§ in zi i a lui Avgust, ce sA prinde la noi Iulie ar, s'au arAtat pre

ceriu stea cu coadA, ce-i zic cometa, care au trAit catAva vreme.$i Ong. aceia, 1200 de Lesii trecuse Nistrul spre Pocutia ca sI scoatI pre

oamenii lui PItru VodA, ce-i llsase sA tie orasäle si sl fie de aparare in doao-sprAzece locuri. 5i au dat räzboi Lesii cu Moldovenii, ci dela o vreme inglo-tindu-se Lesii, le-au autat Moldovenilor a lAsa Pocutia Lesilor.

Fost-au dat stire mai innainte la Pátru VodA oamenii lui din Pocutia, deoastea lesasa ce le vine asuprA, si pornind de sarg PAtru VodA inainte 6000de oameni, aproape de targsorul ce-i zic Gvozdetul, i-au lovit Tarnovschii Hat-manul cu Lesii si i-au spart si au rAmas Gvozdetul pe seama oamenilor le-sIsti; dupa care izbindI a lui Tarnovschii Hatmanul, sl incepuse a O. inturnainnapoi Lesii, nepurtand grije asa curând, ca sA aibA oaspet pe PAtruVodA.

9: ce-i luasi C. 18: Hruleciu B §i JP.

5

lo

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Ce, iatà si Pätru Vodà, precum scriu cronicarii lesesti, cu zo.000de oaste cu tunuri, soseste. Luand veste Tarnovschii Hatmanul, au fostuintrat in grije Lesii; lásAndu-si tunurile 0 tatAra, sfAtuia sI sà dua innapoila cetatea Haliciului. Ce nepriimindu a6asta Tarnovschie, au mersu la

5 Ob Artin si acolo arzindu tabära, au fäcut santuri impregiur si, sosindPltru Vodà cu oaste, cu tunuri, i-au incungurat pre Levi, cit nu aveagrije Pätru Vodà a va piiarde räzboiul cu Lesii, cum avea grije sl nu-iscape den tabArä. Lunecoas'l sintu lucrurile omenesti in lumeaaasta. Imbla Moldovenii impregurul taberii lesesti sI amägiasck

in pre Lesi s'a" iasl den tabk-à la hartu, ce având Lesii loitre, sl suia pesanturi si rAniia pre multi Moldoveni de a lui Pátru Vodl. i incepuráMoldovenii a bate in tabära lesascä den puri, ce putira sadere fAcea,cá era grijitä bine tabAra lesascä. Dat-au si Lesii den pusci, cit depär-tail pre Moldovenii ce nàvgiia pe aproape si le cgutä a sl da innapoi.

15 Esit-au o samA de oaste lesascA afará den tabärà si A fAcu un räzboiumare, cu multà värsare de singe de irnbe Ortile, si infrangand pre

Ci iatà si Patru Vocla cum scriu cronicarii levävti cu 20.000 de oastecu tunuri ca. sosevte. Luund veste Tarnovschie Hatmanul, deodata au stätutLevii in grije, läsandul tunurile vi tabara, vi sfätuia O. sa intoarca innapoi la

20 cetatea Haliciului. Ci n'au priimit aCastä ruvine Tarnovschie Hatmanul zicand,ca inca nevazand pre vrajmavul sau sa dea dos, ci mai bine a muri cu cinstesau a izbandi. *i. ava au intrat la Obartin vi acolo au avazat tabara, facand van-turi imprejurul taberii, vi carale impregurul taberii le-au umplut cu pamant, inloc de blvti, vi pe dupa earl au oranduit strifeti cu sinete. Iara dupa ce au grijit

25 bine Levii tabära, iata vi Patru Voda singur cu oastea sa O. arata Levilor vis'au tabarit imprejurul taberii levävti, oranduind 50 de tunuri sa batá neparasitin tabara levasca. Nu avea grije ava Patru Voda el va piiarde razboiul cu Le-vii, cum avea grije sä nu-i scape din tabära. Lunecoasa sant lucrurile omenevtiin lumea aasta. i ava indata, fiind intearmati Moldovenii, umbla prin pre-

30 jurul taberii levavti, ca sä amageasca pre Levi, sä-i scoata afara din tabärä lahart, iara Levii avand vi loitre, pe care suindu-se pe vanturi, raniia pre multidin oastea lui Patru Voda. I Dupa aceia, incepura oamenii lui Pätru Vocla a III?bate neparasit in tabára cu puvci, 5 6 asuri, ci putina scadere fäcea in Levi, caera bine grijiti vi legati cu tabara.

35 Iara vi Levii, avand cateva tunuri pe care puscariu mai mare era tasco-schii, orn mevter la indreptatul puvcilor, au slobozit vi ei puvcile in oamenii luiPatru Vodä vi au facut mare gaura inteinvii, cat vi osiile la puvcile lui PatruVoda le-au sfäramat vi au omorit pre un puvcav al lui Pltru Vocia.

www.digibuc.ro

977

DOMNIIA LUI PATRU RARE? 367

Moldoveni, n'au mai putut sta, ce au dat dos si-s läsarä tabära cu totulin maim Lesilor.

Iarà pre urmä, Lesii ce au rämas de paza marginii la Pocutiia, nusä räbda, ce adesà intra in lark' de präda. Iara si oamenii lui Pätru Vodä,unde tampina pre Lesi, Ii omoräia, cat putini sä intorcea cu mare scA-dere innapoi. Asijdirea gätindu-sä i000 de Lesi i vinirà sl prade insarà; iarä lovindu-i Moldovenii lui j Pätru Vodà pe Prut, la Tarasäuti,putini au hälgduit la tam lor.

5

Si aa au cAutat celor ce nivAliia la tabAra lesascA, a O. da innapoi.DupA aceia Tarnovschie scos-au o searnA de oaste afarA din tabArA. Mol- io

dovenii, vAzind la poarta taberii le§ä§ti unde sta Balenschii 0 Andrei Troia-novschii, dupi carii i alti rohrnistri, au dat acolo navall. Ci indati Tarnovschiihatmanul, strigand asupra Le01or sä pApscl asupra Moldovenilor, cà infran-sese Moldovenii pre Troianovschii cu oamenii sli, ci grind i Balinschii cuoamenii sli, l-au infrant 0 pre acela Moldovenii, picand la acea nAvall catva 15Lesi; iarä grind si alte polcuri lesästi, de iznoavA s'au atitat razboiul intre Le0

intre oamenii lui PAtru Vodl. Era din cApeteniile leAti : Neculae Slinavschii,Macii Vlodic i altii cu dânsii. StAtut-au un rAzboiu tare intre ei, cu multAvirsare de singe de imbe pArtile, pinä de iznoavi Procop i Alixandru, fratiiamAndoi tot de Sineuce0i, au nävälit den tabArA din dos asupra oamenilor 20lui PAtru VodA, dandu-le agutoriu Tarnovschii Hatmanul cu oaste proaspAtA.2 Casuri acel rAzboi au stAtut intre dânii, ping singur Tarnovschii Hatmanul,cu toatà oastea pedestra, s'au clitit din tabAri asupra oamenilor lui PätruVodä 0 au infrant pe oamenii lui PAtru VodA, cat n'au mai putut sta, ci aupurces in rAsipl. Iarl singur PAtru VodA inteo movilA a§tepta sA vazA sfigitul 25

razboiului, care vAzand pre ai'sli fugand, au dat dosul çi singur Patru VodA,lasand toatA tabara in mina Le0lor. moo de Moldoveni au clzut in robiialui Tarnovschii,tunuri 5o,färA alte sinete mai mirunte le-au luat hatmanul, carele au trimis toate la Craclu. CAmArapl A.Odlovului arunca bani pre ulite debucurie. J 30

120r Iar Tarnovschii, hatmanul leàsc, dupl acea izbandA asupra lui PatruVodA, lAsand oastea la Pocutia, s'au dus de sarg la craiul. IarA Le0i cei rima0pentru paza marginii la Pocutia, nerAbdand a merge adese la pradA in tar* precarii oamenii lui PAtru Vodà Ii strica, de le-au clutat Le0lor cu mare scAderea sA intoarce innapoi. lark' de iznoavA gAtind o mie de Le0 sA intre in tara sA 35prade, iatA färà veste i-au incungurat catAva searnA de oaste a lui PAtru Voda,la locul ce sA chiamA TarasAutii, §i a§a i-au lovit, cat putini din Le0 au scApat,cA pre loc, cum scrie cronica lqeascA, mai bine de 200 au clzut morti, farlce au luat in robie vii.

www.digibuc.ro


Acestea intälegand Ian, craiul ungurescu, de atatea amestecaturiintre Lesi si intre Moldoveni, trimis-au sol la Avgust Jicmontu, craiullesäscu, ce mai mult n'au isprävit, fail cat inteun an s'au asezat,

Scrie cron¡cariul lesäscu ca si un Ibraim Pasea sa fie trimis la5 craiul lesäscu, cu pofta sä intoarca lui Patru Vodä puscele, care le-au

fost luat Tarnovschii Hatmanul dela Patru Voda.Tndelungandu-sa den zi in zi pacea intre Lesi si intre Moldoveni,

nu sä räbda oastea lesasca, ce era la Pocutiia si mai la margine de straje,ce au intrat in tarä de au pradat si au arsu Cernautii si alte sate, pana

io in Botaseani, neavand Moldovenii niceo grije despre Lesi, fiind pacelegata.

Vazindu atata pagubl Patru Vodä despre Lesi, s'au gätit cu oastesi au intrat in Podoliia in luna lui Fevrar si au prädat si au arsu Cer-voni si Iagolnita si Carnocojintii, si, prinzind veste Lesii, s'au gatit

15 rotmistrii, ce era de paza pre margine, si cu Sineuschii, Hatman Polni,si cu alti rotmistri cu oaste si au esit innaintea Moldovenilor la apaSiretiului; si &and razboiu, au infrant Moldovenii pre Lesii si multi

Acestea intelegând Joan, craiul unguresc, gi vAzAnd atAtea amesteaturiintre Levi vi intre Moldoveni, trimis-au soli la Jicmont, craiul levIsc, carii

20 n'au putut isprävi mai mult, färä cat inteun an s'au avazat. Scrie cronicariullecesc a vi un Ibraim pavâ sA fie trimis la craiul levlsc, cu poftà sl intoarcálui Pâtru Vodl puvcile, care le-au fost luat Tarnovschii Hatmanul dela dinsul.

Yndelungându-se din zi in zi pacea intre Levi vi intre Moldoveni, nu rAbdäoastea levasca ce era la Pocutiia vi mai la margine de strajà, ci au intrat 'in

25 tat% de au prädat vi au. ars Cernlutii vi alte sate, pia. la Botovani, neavândMoldovenii nicio grije despre Levi, fiMd pace legata.

Vlzând atAta pagubá Pâtru Vodl despre Levi, au gltit oaste, fiind iarnala Fevruarie, au dat cuvant sal potcoveasca caii pentru iarnà goala, ce era vighetoasä, vi deaca au intrat in Podolia Moldovenii, au ars Cervoni vi Iaghel-

30 nitu si Camocojinti, de care prada prinzand de veste Levii, s'au &it roh-mistrii ce era puvi pre margine, vi cu dânvii Andrei Tecenschii vi Nicolae Si-neuschii hatmanul Polni vi cu alti rohmistri cu ovti vi au evit innaintea Mol-dovenilor la apa Siretiului.

Scriu cronicarii levävti sa fie fost vi Turci câtva intre Moldoveni; datul'au35 rAzboi la apa Siretului; purta din dreapta hatmanul de câmpuri pre Levi

3: Inteun an s'au asezat C. at: si cu B §i Bi.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU RARE.5 363

au perlt, multi s'au innecat in Siretiu, pe multi au luat vii in robie.Prins-au seasäzIci de slehtici alesi, precum scriu cronicarii lesästi,iarA periti 800, de cei mai de gos.

De vinirea lui sultan Suleiman impdratul turcescu asupra lui Pdtru

1538 Vodd Ram # de pribegiia lui in Tara Unguriascd in anul 7046 5

Sultan Suleiman, intälegand de atätea fizboae ce fácea Pkru Vodä,intâi prädând in Tara Unguriascä, apoi in Tara Lesascl, CA si craiulunguresc si craiul lesäscu fäcusä jalobA la sultan Suleiman de präzilelui Pätru Vodã.

Nicolae Sineuschii, iarà de-a-stânga Tecenschii, starostele Rohatinului, ci putin 10

au stätut Lesii la räzboi, a indatA au purces Lesii in rAsipA, cine incAtro pu-izov tea; multi I s'au innecat in Siret, multi au incAput la robie vii. Prins-au 6o

de slehtici alesi scriu cronicarii lesästi iarä 800 periti de cei mai de gos,cAzut-au la acest räzboi : Vinglinschii din Herbul Gotibii si Pilijchii din HerbulLeleva, iarA Vlodec Pravtici s'au prins viu de Moldoveni. 15

aind au venit sultan Suliiman impdratul turcesc asupra lui Pdtru Voddfi au prddat tam

CAP XLII

Sultan Sulliiman, implratul turcesc, vAzând multe amesteaturi a lui PA-tru VodA, pentru care si Jicmont craiul lesesc si loan Zapolie, craiul unguresc,prin oamenii sli fAcuse jalbl la PoartA asupra lui PAtru Vodä ; care intrandin urechile lui Sultan Suliim. an s'au scirbit rAu pe Pkru VodI, cl craiullesesc Jicmont, prin solul sAu Cretcovschie, au arAtat Portii prAzile &cute dePAtru Vodä la Pocutia si alte prAzi la Podolia.

Sta tare solul lesesc asupra lui Pkru Vodä cu pirl, zicând si aCasta : cl denu-1 va ridica impAratul din tad. si din domnie pe PAtru Vodà, 11 vor scoateei cu oaste, ne mai putänd mai mult suferi rAutkile ce s'au escat intre dânsii,cl acum hatmanul lesesc kann Tarnovschii, din porunca lui Jicmont Avgustcraiul al doilea, cu mare oaste trecuse Nistrul si incepuse a bate cetatea Ho-tinului, asteptând si pre craiul lesesc Avgust Jicmont, carele venise pänä laLiov, nu cu putinä putere. Ce scrie Stricovschie cl ar fi dobandit cetatea, cAsi lagumuri gAtisä sA pue supt cetate. Ci oblicind PAtru VodA, au trimis degrabA la Tarnovschie Hatmanul cu mare poftl, de au llsat cetatea Tarnovschie.

3 : iari periti au fostu C. 5 : anul 7000 C.

20

25

30

www.digibuc.ro


Asijdirea era pirä asupra lui Patru Voda de negutitorii turci, cefrecea cu negotu dela Cram pren Moldova in sus, ca-i jecuiaste PatruVoda si-i omoara cu oamenii sal. i acele pusci, ce le-au luat Jicmont,craiul lesäscu, dela Patru Voda, le-au fostu luat Patru Voda dela Perenie

5 Si dela Maelat, hatmanii lui Ferdinand, imparatului nerntäscu, dela Ardial.De aceste jalobe a doi crai, fiind atigat cu manie sultan Suleiman, ca si dela

mersesa jaloba asupra lui Pâtru Voda, indatä au poroncit ostilor salesa sa grijascl; deodata au trimis poronca si la 'Marl, cà avea i grijesultan Suleiman despre Lesi, sa nu aiba mai mare gale'ava pentru tati.

asea, tot pe o vreme, and inca Tarnovschii, hatmanul lesäscu,era supt Hotin cu oaste lesasca sa dobandiasca cetatea Hotinul, invraj-biti fiind Lesii cu Patru Voda, cum s'au scris mai sus, pornitu-s'ausultan Suleiman cu oaste insus cu sine, si Tätarai pe de altä parte auintrat in taral, arzind i robind. Iarä biiatii boiari, intalegand de prada

15 Tataralor si de impäratie ca au sosit la Dunäre, sa svatuia i cercaunul cu altu ce sà vor face, sa poata haladui de atatea nevoi siprimejdii, ce s'au stransu asupra lor i asupra %Arai.

Iara si Ioan Zapolie, craiul unguresc, au facut iara jalba asupra lui PatruVoda la Suliiman, impäratul turcesc, precum i-au pradat i i-au rasipit cetatea

20 Prejmaului si cum i-au luat cetatea Bistrita i catra acestea si de moartealui Grit si altora catva polcovnici, omoriti de PAtru Voda.

Asijderea era si aCasta Ora asupra I lui Patru Voda, cum negutatorii tur-cesti ce merge cu sculele sale dela Cram prin Moldova in sus, Ii jIcuiastePAtru Voda cu oamenii ce are insemnati i pusi pe acea treaba, de tin drumu-

25 rile negutätorilor de-i jacuesc omoara. Si acele pusci, ce le-au luat Jicmont,craiul lesesc, dela PAtru Voda, le-au fost luat Patru Voda dela Perenie si delaStefan Maelat, hatmanii lui Ferdinand, imparatului nemtesc, dela Ardeal.

La aceste jalbe a doi crai, fiind atatat de manie sultanul, care intelesese si detiraniile ce incepuse Patru Voda a face cu lacuitorii tarai, ca si din Tara' mersese

30 pe taing jalba asupra lui Patru Voda, de sarg au dat poruna ostilor sale sa segrijascA; deodata au trimis porunca si la 'Mari, ca avea grije si sultan Sulei-man, imparatul turcesc, despre Lesi, sa nu aiba mai mare galCava pentru tara.

Si asa tot pe o vreme, and Inca. Tarnovschii, hatmanul lesesc, tot suptHotin sA afla, pornitu-s'au sultan Suleiman singur cu oastea sa i pe de altA

35 parte si TatarAi si au intrat in tail de ardea i robia. Jará bietii boiari, intele-gand de prada Tataralor si cum cà au sosit i imparatul la Dunare, sa sfätuia

cerca unul dela altul sfat, ce vor face, ca. sA poatä hälAdui de atatea nevoisi primejdii, ce s'au strans asupra lor i asupra tarai.

97'

12II"

www.digibuc.ro

98r


Iark dupä ce au vinit acestea toate la urechile lui atru Vodk si maivirtos Hirea Chelariul spuindu-i cum si tara sä vorovIscu sä-1 01.1-sasck multà scirbä au intrat in inema lui, cä, inatro vrea intoarce oastemai intai, nu putea cunoaste, cà Lesii era supt cetatea Hotinului cuarie, puterea Turcului mare, multimea Tätargor neoprità, cesti dinlontru slabi i sà urisä tuturor cu Pätru Vodk plini de viclesuguri.Ce s'au ales den toate cu ai sài svetnici, ca sà agiungl la Ian Zapolii,craiul unguresc, sl-i impace i sä intoarcg oastea asupra TharAlor,socotind cI de va putea birui pre Tatark iarl pre Turcu pre lesne Ilva impäca. Ce cu greu iaste a sl trece sorocul lui Dumnäzäu ; cl mäcarcà cu Lesii ii implcasä pe Iltru Vodk craiul ungurescu, iarl oasteaturöascI cu singur sultan Suleiman trecea Dunärea i Tätaräi ca unpohoiu, de grabk acoperig tara.

Ce PItru Vodä, cu toate acestea, fiind in grijk iarä mai tare sä temeasä nu-1 prinzl boiarii i sä-1 dea pre maina lui sultan Suleiman, por-nitu-s'au doamna spre munti innainte; päräsit de tap s'au dat si ella munte. Ce i acolo, neputandu-s1 amistui, aflând cale deschisä pein tirgu pe in Piatrk au trecut si pre langä mänästirea Bistritei; in muntediasupra mänästirii, s'au läsat ca sà sä poatà odihni, iarä indatä väzu

10

15

lark dupà ce i-au venit acestea toate la urechile lui PAtru Vodl, i mai zovartos Hârea Chelariul spuindu-i cum i tara sA vorovAsc sA-1 päräseascA,multA scârbA au Intrat la inima lui, cl incotro vrea intorce oastea mainainte, nu putea cunoa§te : cA Leii venise supt cetatea Hotinului cu tArie,puterea Turcului mare, múltimea TAtarAlor neopritA, ce§ti din lAuntruslabi i sA urise tuturor cu PAtru Vodl, plini de viclepguri. Ce s'au 25ales din toate cu ai sli sfetnici, ca sA ajungl la Ioan Zapolie, craiulunguresc, sl-i impace i sA intoarcl oastea asupra TAtarAlor, socotind cl deva putea birui pre 'Mari, iar pre Turc pre lesne 11 va Impaca. Ci cu greu iastea sA trece sorocul lui Dumnezeu; el mAcar cA cu Avgust, craiul leçesc, implcasepe PAtru VodA Ioan Zapolie, craiul unguresc, iarl oastea turCascA cu singur 30

121v tan Suliiman trecea DunArea I §i 'Magi ca un pohoiu, de graba, acoperise tamCi PAtru VodA, cu acestea cu toate având mai mare grije, sA nu-1 prinzA

boiarii s5.-1 dea pre mâna sultanului, porninduli doamna §i coconii spre muntiinnainte, pArlsit de toti, s'au dat spre munte. Ci §i de acolo, neputându-seamistui, aflând cale deFhisI prin târg, prin PiatrA, pre lânga mänästirea Bistritii, 35

desupra mInIstirii, In munte, s'au lAsat ca sA poatA odihni; au vAzut

21 : cu §i tara B.

www.digibuc.ro


pre ciia ce-1 goniia, unde incungurarä mlnAstirea de toate phtile caun roiu. Ce, cunosand acestea Pätru Vodl, au incälecat de sirgu precal si singur au fugit sl hállduiasa. Au nemerit la un sähastru duhov-nic, unde iaste acmu marastirea Besäricanii, si i-au arätat calea spre

5 Tara Unguriascl. *i intrând in munte, departe räticit, färl drum,firä povoatà, au intrat in strâmtori ca acelea, de nu era a mai mergenice cllare, nice pedestru si i-au clutat a-s läsa calul. *i au purcespedestru, in seasä zile, rätkind pren munti, flAmAnd si trudit, au agiunsuinteun pârâu, ce curl spre Tara Unguriasa spre Säcui, si esind pe

10 pâraul acela, au nemerit la niste päscari, carii, dacä i-au luat sama, cadrag 1-au priimit. Iarl Pátru Vodä sl spärie si foarte sà temu de aceip äscari, iarä ei cu gurlmfint s'au &rat innainte-i, cum ii vor fi cu drep-tate si nemic sä nu sl tiaml; si acolo au dat Pltru Vodl päscarilorgalbeni de aur 70. Dacl au väzut plscarii galbenii, si mai bine 1-au

15 priimit si I-au dus la otacul lor, de I-au ospätat cu ospätu päscäresculark' daa au insgrat, 1-au imbräcat in haine proaste si cu comlnac incap si 1-au scos in Ardial. i fiind oaste unguriascä de strajä, la mar-gine, i-au intrebat: ce oameni santu ? Ei au zis: <( Sintem päscari », siasea au trecut prin strajea unguriascl si nime n'au cunoscut pe Pltru

20 Vodl.

ca un roiu de toate pärtile incungurand rnänästirea, ca si-1 poatà prinde.Ci cunoscand acestea Pätru Vodà, au incAlecat de sarg pre cal si singurau fugit sA häläduiascä si intrând in munte departe, färl drum, &ràpovatä, au ajuns la stramtoare ca aceia, de nu era nice de cal, nici de pede-

25 stru, unde i-au autat a läsa calul. i asa pedestru, in sase zile rätkindprin munti, flämind si trudit, au nemerit inteun parau, ce cull spreSAcui, si esind pre parau, au dat de niste páscari, carii deaca i-au luatseama, cu dragoste 1-au priimit. ha Pätru Vodä infricosandu-se de aceipäscari, s'au späriat, iar plscarii cu jurämant s'au jurat innaintea lui, cum

30 ii vor fi cu dreptate si nimic sA nu sl teamä; si acolo au dat Pätru Vodäpäscarilor galbeni de aur saptezeci. Deaca au vAzut päscarii galbenii, cubucurie 1-au priimit si 1-au dus la olatul lor, de 1-au ospätat. IarA deacaau inserat, 1-au imbrAcat in haine proaste si cu comlnac in cap si I-au scosin Ardeal. i trecInd päscarii pe PAtru VodA la Ardeal, fiind oaste tocmità

35 de straje ungureascA, la margine, iarä intreband pre oameni: ce oameni sant,ei au zis: o santem päscari, » si asa au trecut prin straja ungureasa si niminean'au cunoscut pe Pátru Vodä.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU RARE.5 367

i 1-au dus la casa unui boiariu ungur, priiaten de mai nainte lui-8v9 Pátru Vodg, i ce neaflând pre acel boiarin acasg, färg numai pre gupg-

niasa lui, si i-au spus pgscarii pe taing de Pltru Vodg; si intglegand iade Pltru Vodg, 1-au priimit cu cinste la casa ei si-i ggti ospgt. Acolosg tamplä vinit si o slugg, crezutg a lui Pgtru Vodg, nemerit la acel satsi el dentru acea räsipg, ce sg tamplasg domnu-sgu, lui Pgtru Vodg,si stiindu cg Pgtru Vodg intrasg in munti, cum s'au pomenit, si dacgintgliasg de pgscarii aciia, cg au vinit den munte, el au mgrsu sg-i intrebe,doar ar sti ceva de domnu-sgu, si dacg-i vgzu, indatg au cunoscut pedomnu-sgu, pe atru Vodg, si-i cdzu la piCoare de i sä inching si-i sg-rutg pièoarele. Iarg Pgtru Vodä, vgzind pre credideoasg slugg a sa, mults'au bucurat si s'au mângâiat si multe cuvinte au vorovit cu dânsulsi imblanzindu-i-sg inema, au adormit putinel. Nice zgbavg multgfgand, ce pang a odihni Pätru Vodg, iarg acea gupgniasg au ggtit unHagan cu seasä cai si cu doisprgzece voinici intearmati si clack' 1-audesteptat, au sezut in Hagan numai cu aprodul, sluga sa, si au mersuprin locuri can fgrg drum, Ong au sosit la casa altui boiariu ungursi acela priiaten lui Iltru Vodgi si dacg 1-au vgzut, cu bucurie 1-aupriimit si 1-au ospätat si indatg i-au ggtit liaggn cu seasg cai. Cg vreme

De acii päscarii 1-au dus pe Pátru Vodá la casa unui boiar ungur, fiindu-ide mai innainte priiaten, ci, neaflând pre acel boiar acask färá numai pre ju-pâneasa lui, i-au spus plscarii pe tainá de Pätru Voda; si intelegând ia cá iastePátru Vodk cu de toate 1-au priimit la casa ei si i-au fAcut ospät. i un voinicoarecare, ce fusese aprod la Pâtru Vodk intAmplându-se inteacel sat, fiindscApat si el dintru acele räutäti, ii spuserà lui de päscarii aceia ce venise dinmunte si stiind el cá Pätru vodà au intrat in munti si nimic de dânsul nu sästie si cugetând intru inima sa, ca doará va putea sti ceva de domnu-slu 1

I 22r au mers la päscari ca sá poatá intelege ceva, vreun cuvAnt dintru dânsii, sideaca au vlzut, indatà au cunoscut pre domnu-säu, Petru Vodk si au azutde i-au särutat pienarele. Väzând Pätru Vodä pre credine'odsä slugl a sa, mults'au bucurat si s'au mângâiat si multe cuvinte au läsat cAträ dânsul si imblân-zându-i-sä inima, au adormit putintel. ZAbava multà n'au fäcut, pâna a odihniPátru Vodä, iar acea jupâneasä au gätit leagän cu cai si cu doisprlzece voiniciinarmati si, deaca I-au desteptat, au Ozut in leagän cu aprodul si au merspre locuri färä de drum, pânä au sosit la casa alttii boiar unguresc si acelapriiaten lui PAtru Vodk carele deaca 1-au vlzut, cu dragoste 1-au priimit 0 I-auospätat si indatä i-au gAtit leagän cu 6 cai, cl loc

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


de zAbavl nu era, el den urmà prinsesä veste ostenii unguri, ce era destrajk cum au trecut Pätru Vodä pentre dânsii si nu 1-au cunoscutsi de acolo s'au fostu pornit dupä dânsul a-1 cerca, sà-1 agiungä. CeDumnAzAu, otarmuitoriul tuturor celor ce-1 roagä cu credintä, au aco-

5 perit pe Pätru Vodä si i-au deschis calea de au sosit mai curund la ce-tatea Ciceul, Septemvrie 28, simbätä, in räsäsita soarelui, au intratin cetate 0 au inchis portile. lard ciia ce-1 goniia pre urink väzind clau hälkluit Pätru Vodä la cetate, ei s'au intorsu innapoi.

Atunce multä plangere si tänguire era de doamna Elena si de fiii säi,10 Ilie si Stefan, si de fiicl-sa, Roxanda, si de toti ai casäi lor, I pentru multä

scArbä si nevoe ce le vinisä asuprä, stiind den call cinste si märire au cäzutla atâta pediapsä. lark' Patru Vodä au intrat in besericä si s'au inchinat,multamind lui Dumnäzlu, cä I-au izbävit den mänule vräjmasilor säi.

Cetatea Ciceul, in Tara Unguriasck era datá de Matiias, craiul15 ungurescu, lui Stefan Voda Bätranul, dupä ce sä impäcasä am andoi,

cum s'au scris mai sus la rändul säu, si era slobodà acea cetate de craiiunguresti, domnilor den Moldova, sä-s tie acolo averea cu oamenii lor.

Iarä Ian Zapolii, craiul ungurescu, infälegand de clAtirea lui sultan Su-leiman spre Moldova, asupra lui Pätru Vodä, avand grijà de viclesugurile

20 de zThavä nu era, a din urml prinsese veste- oastea dela straja ungureascA,cA au trecut PAtru Vodà pentre din§ii 0 nu 1-au cunoscut 0 de acolo s'aupornit dui:A dansul a cerca sA-1 poatA prinde undeva. Ci Dumnezeu cela ce eotarmuitoriu a tuturor celor ce i O. roagl cu credintA, au acoperit pe PAtruVodA §i i-au dat cale deqchisä §i mergand cu nevointA au sosit la Ciceu qi

25 sâmbAtA in rAsfirita soarelui, Septemvrie 20, au intrat PAtru VodA in cetateaCiceul 0 au inchis portile. Iar ceia ce-1 goniia din urmA, vAzAnd cA auhäldduit PAtru VodA dinnaintea Mr, s'au intors innapoi.

Acolo multA plangere era 0 tânguire de doamnA-sa Elena qi de fiii sIi,Iliia., 0 Stefan, §i de fiia-sa Roxanda §i de alti cäsa§i, pentru multA sarbA si

30 nevoe ce le venis1 asuprA, stiindu-s1 din ckl märire au cAzut la adta pedeapsà.Decii PAtru VodA au intrat in biseria de s'au inchinat lui Dumnezeu §i aumultemit a 1-au izblvit din miinile vrAjm*lor.

Acea cetate Ciceul, o au fost dat Mateia4, craiul unguresc, lui Stefan VodAcelui Bun, dupa ce s'au fost impIcat, §i era a6asta cetate slobodä de craii un-

35 gureqti, sA tinea supt porunca domnior de Moldova.IarA, intelegind §i Ioan Zapolie, craiul unguresc, de clätirea lui sultan Sulii-

man, impäratul turcesc, asupra lui Pätru VodA, avind grije de viclesugurile

99T

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU RARIE5 369

pAgAnesti, cA, dacà va supune de tot Tara Moldovii, sä nu întrepaganul si la Ardial, sä supue 0 Tara UnguriascA, fiind megiiasi, mAcarcA era legati cu mare prietesug Ian Zapolii, craiul unguresc, cu sultanSuleiman; ce niceodatA crestinilor drag pAgAnul n'au fostu 1 Cersut-au*tor craiul unguresc dela Ferdinand, impäratul nemtäscu, dupä ase-zatä pace ce era între dänsii, sä sragutoriasck unul cu alt la vreme de triabl,sà-i trimitä osti mai de grabä. Iarà si el, strangändu-0 ()stile unguresti, vapriveghea ca la loc bun sä-s ispiteasa närocul cu ostile si cu singur sultanSuleiman. i trimitind impäratul nemtäsc oastea sa, ca la opt mii, pre laVaradin, la începutul secerusului, si de acolo au mersu la Ardial. Iarä,cum putea Ian Zapolii, craiul ungurescu, siliia sä fie pre taini acea pornirede oaste, sä nu oblièascä sultan Suleiman, având mare prietesug cu dânsul.

Prädänd si stropsind Turcii cu sultan Suleiman Tara Moldovii, eratara bejenitä la munti; stransu-s'au vlädicii si boiarii täräi la sat, la Badeuti,den sus de SuCavä, si satuindu-sä cu totii ce vor face de acea nevoe cele vinisä asuprä-le si-au ales cu sfatul de au trimis sol dentre dânsii

5

10

15

pAginesti, indatä au repezit la Ferdinand, implratul nemtesc, fAcându-iI 22" stire de sfatul lui Suleiman, carele i mIcar el ar trage cu ()stile sale la Moldova

iar avea grije, a, de va supune de tot Tara Moldovei, sá nu intre paganul siin Ardeal si in Tara Ungureasd, fiMd vecini, ca sä le supue. Cerea ajutoriu 20

Craiul unguresc Ioan, dela Ferdinand impAratul, dupä asAzate legAturi ce eraintre craiul unguresc inteacea vreme cu Ferdinand, impAratul nemtesc, sIse akutoreasca unul pre altul, sà-i trimitä impAratul Ferdinand osti mai ingrald. Si craiul unguresc ind, strArigAndu-si wile sale unguresti, va priveghiiaca la loc bun sä-si ispiteasca norocul cu ostile si cu singur sultan Suleiman. 25

NiciodatA crestinilor drag pägAnul n'au fast 1 FAcut-au de shrg rAspuns Ferdi-nand impäratul lui loan, craiul unguresc, cum va sArgui la inceputul secerisuluisä sA afle toate wile cele impArAtesti si. cele nemtesti la craiul Joan. Si asa lavremea cea insemnatA, s'au strAnsu ostile la Varadin si de acolo au purces laArdeal ca la 90000 de osteni. Iarl cum putea siliia si loan Zapolie, craiul ungu- 30

resc, sA fie pe tainl acea pornire de oaste asupra lui Suleiman, cad avea mareprietesug Joan, craiul unguresc, cu sultan Suleiman, impAratul turecsc, cums'au arAtat mai sus, ca sA nu oblie'ascl sultan Suliiman impäratul.

PrAdAnd si stropsind sultan Suleiman Tara Moldovei si fiMd tara baja-nitä spre munti, s'au strAns vlAdicii si boiarii tArli la sat, la Badeuti, de s'au 35

sfAtuit cu totii ce vor face de acea nevoe ce le venisl asuprä si au alescu sfatul, ca O. trimitA soli

29 : Aradin B.

www.digibuc.ro


la impärgtie, cu mare rugiminte i plangere sä-i iarte; anume au trimispe Trifan Colpan I la sultan Suleiman, in SuCavk i 'au cersutdomnu. Väzindu impAratul rugämintea lor, s'au milostivit i i-au ertatsi au trimis la dânsii pre un agl al säu de credintk de i-au chemat pre

5 toti la sine, in SuCavä. Iarä ei cu multä MCA au märsu si au cäzut lapi6oarele impäratului i priimindu-i ca pe niste robi ai sAi. Apoi s'auales domnu pe Stefan Vodä, fiCorul lui Alexandru Vodk ce era de mainainte izgonit de Pätru Vodk i acolo la SuC'avk impäratul au legatbir pre an sä-i dea tara ate zece mii galbeni de aur; iarl alte vistere,

lo ce n'au fostu apucat sa le radice Pätru Vodà cu sine, toate le-au luatatunce impärätiia i intorandu-sä imparltiia den SuCavä, I-au petrecutStefan Vodà pang la Dunäre.

Intälegind sultan Suleiman, dupä C'au trecut Dunärea, cl IanZapolii, craiul Ardialului, cu ostile sale si cu ostile lui Ferdinand, im-

15 päratului nemtäscu, au apucat poticile muntilor, ca, de-ar vrea el cuTurcii sä intre in Ardial, sä nu-1 lask si cum iaste gata sä sä batä cudânsul, de acea veste pAganul gemánd i sarsnind in chilli, aprinsude mânie, au trimis 6aus la Ian, craiul ungurescu, zicându-i, c5. au

99'

la imparatul cu mare rugaminte i plangere sa-i iarte. Si ap au ales dintre20 dânsii de au trimis sol pe Trifan e olpan, in SuCava la imparattil, de-1 rugara

de pace 01 cequra domnu. Vazand impäratul rugamintea lor, s'au milostiviti-au ertat 0 au trimis la dal-10i pre un aga al ski, orn de credinta, de i-au

chiemat pre toti la imparatul, in Su6ava; carii cu mare frica au mers0 au cazut la pienarele imparatului, pre caHi i-au priimit impäratul cu bine,

25 ca pre niste robi ai säi. Mai apoi s'au ales domn pre Stefan Voda, feenrul luiAlexandru Voda, care era mai denainte izgonit de Patru Voda, i acolo laSuéava fiind imparatul, au legat bir 10.000 ughi de aur sä dea pe an tam laimparätie; iar alte vistere, ce n'au fost apucat Pätru Voda sa le scoatä cu sinela Ardeal, le-au luat toate imparatul, 1 sultan Suleiman, 0 aa s'au pornit in- I23r

30 napoi imparatul, sultan Suleiman, petrecandu-1 i Stefan Vodá 'Jana la Du-nare.

lark dupa ce au trecut Dunk-ea sultan Suleiman, luund veste precum Ioan,craiul unguresc, cu wile sale 0 cu otile lui Ferdinand, imparatului nemtesc,au apucat caile muntilor, ca, de-ar vrea imparatul, sultan Suleiman, sa. intre

35 in Ardeal cu wile sale, sa nu-1 lasa, 0 cum ca iaste gata sa sa bata cu dansul, deacea veste gemand i scirsnind in dinti impäraml, sultan Suleiman, aprin-zandu-se cu mare mini; au trimi 'Cau0 la Ioan, craiul unguresc, zicandu-i a au

www.digibuc.ro


uitat de binefacerea lui si fAcandu-1 nemultämitoriu, sà-i spue cA cu-rund va face del va piiarde &Ea si sl va Cal

ItAspuns-au Ian, craiul unguresc, Turcului cu multd plecare, cumel acea &ire de osti nu irnprotiva impArätiei au fAcut, pre carele 1-aucunoscut apArâtoriu vietii sale si cinstii sale, ce improtiva vrâjmasului 5

slu, lui Evaltru Voclà, carele fiind suptu poronca crailor unguresti, aufäcut de multe ori präzi in Ardial, pre carele acmu il are inchis in cetateCiceul si in scurtâ vreme, il va avea in mAnule sale. Iar implratul ni-ceun bAnat sä nu aibl si niceo indoire de prietesugul C'au legat cudânsul, iproci. lo

Iati Pâtru Vodk fiind silit in cetate, in Ciceu, in mare inchisoare,sl ternea si de oamenii gi ce-i avea de apârat cetatea, ca sl nu-1 dea in

Ioor mânule Ungurilor. Iarà nice sä indoia de tot cu mila lui I Ian Zapolii,craiul unguresc, ce de bunl voe esind den cetate, au câzut cu rugl-minte la craiul sà-i lag' cetatea Ciceul pentru traiul gut cu casa sa, 15

rugându-s1 sl-i iarte greselele cele de mai nainte gresite de dânsul,argtand craiului cum 0 el, rnAcar cI iaste craiu, iarl fiind orn, iaste supusprimejdiilor 0 vrernilor improtivnice acestii lumi, iproci.

uitat de binefacerea lui si fâcându-1 nemultemitoriu, sA-i spue cA curând11 va face del va piiarde crAiia i O. va al.. 20

La acestea a lui sultan Suliiman, au râspuns craiul Ioan Zapolie solilor luisultan Suliiman cu multA smerenie, cum el nu impotriva irnpAratului, precarele 1-au cunoscut apArAtoriu vietii sale §i cinstei sale au &cut acea gâtire deo0i, ci irnpotriva nepriiatenului sal, lui Pâtru VodA, carele, fihid supt poruncacrailor ungure0i, au &cut in cateva rânduri prAzi in Ardeal, pre care acum 25il are inchis in cetatea Ciceului, pre carele in scurtA vreme il va avea in mAinilesale. Mil impAratul Suliirnan sl nu aibA nicio indoire de prietqugul ce aulegat cu dânsul, iproci.

Iarl Pâtru Vodâ, fiind slit in mare inchisoare in Ciceu, sâ temea 0 de oa-menii sâi, pre carii avea de aproape in cetate cu sine, ca sä nu-1 dea in mAinile 30Ungurilor. Iar nici sâ indoia de tot cu mila lui Joan, craiul unguresc, ci deburil voe esind din cetate, au clzut la rugärnintea craiului Joan, ca sä-i lagcetatea Ciceului pentru traiul sâtr si a casei sale, rugAndu-se sl-i iarte celemai de nainte gre0te de dinsul craiului, arAtAnd craiului Pâtru Vodl cum 0el mâcar cA e craiu, iarà fiind orn, iaste supus primejdiilor 0 vrernilor improtiv- 35

nice a lumii ace§tiia, 0 cl va fi cunoscut 0 craiul de multe ori mutArile 0 ne-stArile lumii ace0iia.

www.digibuc.ro

372 LETOPISETUL TkIII MOLDOVEI

Fäcutu-s'au pace Pltru Vodà dela craiul unguresc 0 1-au rugatde i-au dat voe sä sä cerce la Poartà, sä-s poatä tocrni lucrurile despreimpärätie. i dandu-i voe si slobozänie, agiuns-au Pätru Vodi pre laPriiatinii säi la Poartl, trimitind Pltru Vodà daruri viziriului 0 altor

s agi impäeätesti.

FAcutul'au Pátru Vodà pace despre craiul unguresc, dupa care l-au rugatPätru Vodá de i-au dat voe sá ajungl la Poartä, pentru 0.1 tocmeascl lucruriledespre impáratie, cu care voe i-au dat slobozenie §i craiul; singur au ajunspe I la priiatenii sAi la Tarigrad, trimitAnd Pltru Vodà daruri veziriului §i 1 z3v

lo altor agi impärgte§ti.

Pentru acest capitol N. Cos tin a copiat si tradus din autorii: Gr igo re Ur e-c h e Vornicul-Simion Dascálul, /. c.,pp. 95-105; Cromer, o.c.,p. 604, 605, 607; Isthuanffius, /.c.,p. 96, 145 i 146 §i Bielschi, p. 563tradus in Rev. Cerceari istorice, p. 137.

www.digibuc.ro

Domniia lui Stefan Vac!

CAP XXIV

Iarl stefan Voda, aicea in %ark intalegand cä au clzut Pätru Voclàpre mänule craiului ungurescu, nezabävind vreme, au räpezit la Poarta,fäcând stire si rugindu-s1 pen priiatini vizirului, sa poronöascl impä- 5

rätiia la craiul ungurescu, sa-i trimita legat pe Patru Vodä. Ce PatruVodä i§ asezasä lucrurile de &tea impäratie, de-1 cherna sä marga laPoartä.

*i mergänd Patru Voda la Tarigrad, s'au asezat la Galata, care cetateiaste fäcutä de Itali si de un niam ce sä zic Liguri, si sä numeste la ioistorii Pera; acolo curl Boazul intre Pera, adecä Galata, si intre Tarigrad.

tefan Vodä, aicea intru nenorocita lark multe si grele dabile strângeadela biiatii läcuitori; si dela o vreme s'au aratat mare varsatoriu desinge, ca fie pentru ce mica gresalä poronciia de omoraia si inca demulte ori la masa chemând pre multi, cu mana sa ii omoräia. 15

IarA stefan VodA, aicea in tail, oblicind de PAtru VodA cum au clzut premAinile craiului Ioan Zapolie, nezAbovind vreme, au repezit la PoartA, fAcindstire §i rugAndu-se prin priiateni veziriului, ca O. porunéascl impArAtiia lacraiul Ioan s1-1 trimitA legat la stefan Vodl. Ci PAtru VodA 4i asezase lucru-rile despre impArAtie de-1 chiema la PoartA.

i mergAnd la Tarigrad Pitru Vodà Rares, s'au asAzat la Galata, care ce-tate iaste fAcutä de Itali ci de un neam ce-i zic Liguri ci sA numecte la historiiPera, curAnd Boazul intre Pera, adecl Galata, ci intre Tarigrad.

Iar stefan VodA aicea in Tara mari O. grele nevoi cu &rile fAcea bietilorlAcuitori; ci dela o vreme s'au arAtat mare värsAtoriu de singe, cA fie pentru cemicA greplA porunciia de omoriia ; si Ind. de multe ori la masA chemind, premulti cu mina sa ii omoriia.

20

25

www.digibuc.ro


Ioan Zapolii, craiul unguresc, and au trimis jalobl la imparatulturcesc pentru Pätru Voda Rams, curn s'au pornenit mai sus, jeluitu-s'au i pentru moartea lui Grit, de carele ne trage randul sä pomenimaicea. I

5 Dupa ce au murit Ian Bamfi, ce era voevod Ardialului in zilele oovlui Ian Zapolii, craiului unguresc, au statut Grit otcarmuitoriu i na-mesnic craiei unguresti, insä la gasta deregatorie a lui Grit, cfitva boiariunguresti n'au vrut sá priimasca. Ce stand i Laschi Liavul, care peatunce era in mare cinste la craiul Ian Zapolie, i cu Verbetie in partea

lo lui Grit, i-au ispravit deregatoriia aöasta dela craiul i i-au facutispisoc craiul, poroncind sä iscaliasca i boiarii Taal. Unguresti. Cen'au vrut boiarii, nice au priirnit sä iscaliasca pentru mare ura ce aveape acel Grit.

Acesta era om i trufas, i pentru limba tureasca era cunoscut la15 impärätiia Turcului; pe carele II trimisese Ian Zapolii craiul la Poarta, dupa

De vreme ce am pomenit de Grit, pentru a caruia moarte au fost paritIoann, craiul unguresc, la imparatul sultan Suliiman pe Patru Voda, am socotitsa punem de dinsul, adeca de Grit, oarece aicea la acest rand.

Dupà ce au murit Ioan Bamfie Lindva, care era voevod Ardealului in vre-20 mea lui Ioan Zapolie, craiul unguresc, au statut otcarmuitoriu §i namesnic

craiei ungure§ti, insä la gasta diregatorie a lui Grit, catva boiari ungure§tin'au vrut sà priimeasca aèasta. diregatorie. Ci stand §i Laschi Leahul, care erapre acea vrerne in mare cinste la Ioan Zapolie, craiul unguresc, cu Verbetie inpartea lui Grit, au isprävit acea diregatorie de otcarmuitoriu §i namesnic craiei

25 ungure§ti dela Ioan Zapolie, craiul unguresc, 0 au poruncit de au facuthat.,erif lui Grit craiul sa-1 cinsteasca in ivalä, poruncind sá iscaleascaboiarii Tarai Ungure0i. Ci n'au vrut sä iscaleasca, nici priimiia boiarii aceadiregatorie a lui Grit, cumu-i Ioan Telie, ispravnic Belgradului, carii in Ar-deal Stanislav Valarie, diregatoriul Belgradului sarbesc, i Tibac, episcopul

30 Varodinului i altii, intre carii i Nadasdie, ace0ea n'au priimit deregatoriia luiGrit 0 nici au iscalit, pentru ce mare ura. avea Grit pre ace0ea ce s'au pome-nit mai sus.

Acest Grit era orn i trufa.1, i pentru limba i turcasca era cunoscut luisultan Suliiman, imparatul I turcesc, çi lui Ibraim Pasa, veziniul pre acea vreme,

35 pre care Il trimisese Joan, craiul unguresc, dupa

12: s5 iscaliascl i boiarii Täräi Ungure§ti C. 23: Veubetie B §i B1.

I 24r

www.digibuc.ro

DOMNHA LUI *TEFAN VODA 375

ce-1 facusä otcarmuitoriu Thai Unguresti, pentru sa aseaza. lucrurileTat-6i Unguresti, ce sa atitasl iar netocmalä intre domnii unguresti.

Zic unii CI acestu Grit sä fie vorbit in taina cu viziriul, trägand lasine craiia unguriascä, si asezase une lucruri spre peirea lui Ian Za-polii, craiului ungurescu. Ce bine zice Scriptura: ca cine sapl groapaaltuia, el cade inteinsa. Asa si Grit, dupa ce au purces den Tarigrad,trecand Dunk-ea la Dristor, au vinit in Tara Munteniasca, avand cusine 3000 de pedestrime eniceri si calari 1 000 si mai bine de Turci,Para Unguri ce era ai lui; avea si ferman la Patru Vodä si la RadulVoclä, domnul muntenescu, sä asculte ce le-ari poronci Grit.

Scrie Istvanfie, sa fie spanzurat la Dunare pre un boiariu mun-tenesc, anume Ilie, aratand tuturor läcuitorilor Täräi Muntenesti sasa tiamä de insu.

Trecand peste munti la Tara Unguriasca, s'au asezat cu tabara laBraseu si indatä au trimis Grit carti la un domnu ungurescu, anumeEmirit Tibac, ce era ispravnic Ardialului, fäcandu-i stire sä vie la dansulpentru svatul a mari lucruri. Iara Tibac, nepurtand grija de viclesug

ce 1-au fAcut otcArmuitoriu TArii Unguresti, la PoartA, pentru sl asaze lucrurileArdealului, care de iznoavA sl atAtase netocmele intre domnii unguresti.

Zic unii a acest Grit sA fie vorbit pre taing cu Ibraim Pasa veziriul, trA,end Grit la sine crAiia TArai Unguresti; askase une lucruri spre perirea luiJoan, craiului unguresc. Ci bine zice Scriptura: « Cine sapa groapa altuia, cadeintrInsa ». Asa Grit, dupa ce au purces dela Tarigrad, trecAnd Dui-area laDArstor, au venit in Tara RumAneascA. Avea cu sine 3000 si mai bine de pe-destrime eniceri si cAllri moo si mai bine de Turci, fArA Unguri, intre cariiUngurii era: Urvan, Bastiian, Dotie si Gaspar Perusie, horvat de neamul luiGheorghe cAlugAr, innaintea cAruia i-au esit din Podolia si Eronim Laschii;avea si ferman la PAtru VodA si la Radul VodA, domnul muntenesc, sa-1 as-culte ce le-ar porunci Grit.

Scrie Istvalfie O. fie spAnzurat la DunAre acest Grit si pe un boiariumuntenesc, anume Ilie, arAtAnd tuturor lAcuitorilor TIrai Muntenesti.

Trecfind dad. acest Grit muntii la Ardeal, s'au asAzat cu tabAra la Brasov,trimitind la Emiriz Tibac cArti, fAcAndu-i stire de inturnarea lui dela Tarigrad,O. vie la dinsul pentru sfatul a mari lucruri. Acest Tibac, cum am zis, eraispravnic Ardealului, lAsindu dar altele la Unguri sl scrie mai pre larg. IarATibac, negrijindu-se de viclesug

iso : Ardealui B

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

376 LETOPISETUL 'MIT MOLDOVEI

despre Grit, 1 indatà cu 200 de oameni au vinit la Grit 0 s'au arzat ioi rca de doal mile dela Bra§eu §i acolo noaptea, fiindu Tibac supt cortu,au trimis Grit ni§te eniceri de 1-au ucis. Asijdirea 0 pre oamenii lui,pre ati au putut prinde, i-au omorit.

5 Dacä au adus capul lui Tibac la Grit, väzind ciialalti boiari faptatiriniascI a lui Grit, s'au apucat de arme 0 strangandu-sä cu totii laSibiiu, s'au sfátuit sä rascumpere nevinovata moarte a lui Tibac despreGrit, alergându cu sabiile crunte prin sate si prin orar, strigând 0arltând moartea lui Tibac, fAcutä de Grit.

lo Nezabavindu vreme, sä aleg trei bärbati, anume: Gutard 0 StefanMaelat 0 Franöusco Cvendie, at/I' carii s'au adunat multi domni,pre carü ii trec cu scrisoarea pentru inmultirea voroavei, läsind cine vavrea sä §tie mai multi, sä cetiasck la Istvanfie, istoricul Täräi Unguresti.

Trimis-au indatä soli la Pátru Vodá aicea in tail 0 la Radul Vodä15 in Tara Munteniasck arätând tiräniia lui Grit, 6'au omorit pre Tibac

si pre altii, cerandu agutoriu improtiva lui Grit. Amindoi domnii nus'au apärat a le da agutoriu, ce indatä le-au trimis osti si ara cu toatäoastea facându-sä ca la 40.000.

despre Grit, de sârg cu zoo de oameni au venit la Grit 0 s'au a§Azat de 220 mile dela Bra§ov 0 acolo noaptea, fiind Tibac cu corturile, au trimis Grit o

seaml 0 din enicari ce avea cu sine, de au ucis pre Tibac, taindu-i capul;pre oamenii lui Tibac, vrând O. A. apuce de arme, de0eptati fiind din somn,i-au omorit, putini sal:And.

Dupa ce au adus capul lui Tibac la Grit, 9i vlzAnd ceialalti boiari fapta till-25 neasa a lui Grit, s'au apucat de arme 0 strangindu-se cu totii la Sibiiu, s'au sfl-

tuit sA rascumpere nevinovata moarte a luiTibac despre Grit, alergându cu sabiilecrunte prin I sate 0 ora0, strigând 0 arätand moartea lui Tibac, fâcutà de Grit.

Neznovind vreme, sá aleg 3 bArbati rAscumpârAtori mortii lui Tibacanume : Gutard Comsu, stefan Mailat §i Frane*cu Cfendie, atrà carii s'au

30 adunat atva, pre carii ii trec pentru lungimea vorbei, lAsand cine va vrea sl§tie 0 pre aceia, sA cerce la Istvalfie, historicul Tarai Ungure0i, iara noi slvenim la historiia noastra.

Trimis-au indatà soli pre Nicolai Cornisie i pre Martin Adrasie, apete-niile Slcuilor, cu arti la Pâtru Vodà aicea in tall 0 la Radul Vodä in Tara

35 Munteneasa, arätând tiriniia lui Grit cu moartea lui Tibac 0 altora, cerândagutoriu impotriva lui Grit. Nu le-au apärat amândoi domnii ajutoriul, ci desarg le-au trimis o0i 0 ap cu toatà oastea fAandu-se ca la 40.000.

124"

www.digibuc.ro

IOIV

DOMNIIA LUI ?TEFAN VODA 377

Acestea dad. oblici Grit, cum nu numai Ungurii, ce 0 amandoidomnii din ceste täri ii are nepriiatini, fiind in mare grija, s'au mutatla cetatea Meghisiia, care dobandind-o, au svätuit cu ai sal de s'auinchis acolo, pang i-a vini agutoriu dela craiul Ian Zapolii 0 dela Meh-met Para, sarascheriul de Beligrad, 0 Bali-Bei, capitanul Samandrii.Ce, nemerind mai curund Ungurii cu afroriul dela domnii acestortari, n'au lasat pe Grit sä sa grijasca de altä cu zaharalele 0 aka. ce&ask' sä aduca de pre aiurea in cetatea Meghisiia, ce au 0 purces sadobandiasca cetatea, unde era Grit.

Apäratu-s'au deodatä Grit, avand cu sane eniceri 0 akä oaste tur-Casa, impingând pre Unguri deodata. Iara sfatuindu-sä acei ce eragurati I asupra lui Grit, socotind ca nice hrana indelungu nu va aveaGrit in cetate, au incungiurat cetatea, /iind-o inchisa de toate partile,0 au pus de au strägat 6 cine nu va fugi dela Grit p Ana in 4 zile sàvie la dansii, ii vor avea de vrajmasi. Deci, intai Urvan, Batiian 0 Pä-rusii, läsind pe Grit, au fugit in tabära acelor trei barbati, ce incun-gurasä cu o0i pe Grit. A0jdirea 0 targovetii au abatut in Turci, dei-au tliat 0 i-au omorit; pre cati§ n'au putut scapa den targu, au ince-put a-i bate den tunuri, de sä sfarama cetatea.

5

10

15

Acestea oblicind Grit, cum a nu numai pre Ardeleni, ci si pre amandoi 20domnii ii are vräjmasi, fiind in mare grije, s'au mutat la cetatea Meghesiia,care dobandind-o, au sfätuit cu ai sAi sA sà inchizà acolo, pfinä E. va veniajutoriu dela Ioan Craiul si dela Mehmet, sarascheriul Belgradului, si Beli-Bei,clpitanul Samandrei. Ci, nemerind mai curind Ungurii cu ajutoriul delaamindoi domnii, n'au lAsat pre Grit sl O. grijasa de alte, a zaharelele si altele 25ce sI gltase de aiurea sa aducl in cetatea Meghesiei, ci au si purces sä dobin-deascl cetatea unde era Grit.

Apäratu-s'au deodatà Grit, avind cu sine eni6ari si altä oaste turCasaimpingAnd pe Unguri deodatà. Ci flcAnd sfat acei ce era jurati asupra lui Grit,socotind cà nici hranA indelung nu va avea in cetate, au incungurat cetatea 30de iznoavä, tiindu-o inchisà. Pus-au de au strigat si in tabAra lor, cum cinenu va fugi dela Grit in 4 zile si sl vie la dânsii, ii vor avea de vräjmasi. Si asaintii Urban, Bastiian si Párusie, läsand pe Grit, au fugit in tabdra celor trei Mr-bati, ce era cu osti impotriva lui Grit, sl sA facá una cu totii. Asijderea si târgo-vetii au abätut in Turci, de i-au tAiat si omorAndu-i; pe clti n'au putut scIpa 35den târg, au inceput a-i bate din tunuri, de care au inceput a säflrâma cetatea.

33 : Batiian B §i B1.

www.digibuc.ro


Ara, vazindu-s1 Grit de nepriiateni incungurat si imputinfin-du-A brana, s'au agiunsu cu o samä de oaste, dandu-le daruri, sä-1lasá cu freorii lui sl iasä den cetate, ce nemic n'au isprävit la niste oa-meni, ce era aprinsi cu räscumpArare asupra lui. i intr'aCasta strin-

5 soare fiindu Grit, iatä azu zidiul cetätii de cAträ räsärit, bätut de pusci,care spärturä väzind ostenii, indatä nävälirä in cetate cu multä vär-sare de singe, c'ä Turcii den cetate sä apära bärbäteste. Ce biruirà Un-gurii pre Turci si dobandirä cetatea, neläsind pe nime viu. Iarä Gritcu fiCorii säi au fostu scApat den afará de zid, lásindu toatä averea sa

10 in jac biruitorilor. Ce, nemerindu in tabára Muntenilor 0 a Moldo-venilor, l-au prinsu si l-au dat Ungurilor si au pus pe calo de i-autäiat manule, apoi i-au täiat capul. Perit-au si Do tie.

Tara pre doi fie'ori a lui, anume Anton si Andrei, aducandu-i aiceala Pätru Vodk i-au omorit pe amändoi. Vezi cum pläteste DumnAzdu

13 tiranilor, värsätorilor de singe! ha' de iaste asea de Pätru Vodä, cum

Aga, vizindu-se Grit de doi nepriiateni incunkurat 0 sfir0se I §i hrana,temindu-se 0 de foame, s'au ajuns cu o seami de oaste, dindu-le daruri, casi-1 Iasi cu feCorii lui si iasi din cetate, ci nimic n'au ispravit la ni0e oamenice era aprin0 cu riscumpirare asupra lui. i era din toate pirtile incunturati

20 cetatea 0 tirgovetii inchisese toate portile 0 portitele de nu era loc de git,cl Mai lat 0 Gutard 0 Cvendie, cu o parte mare de caste, despre partea deamiazizi päziia, iari Moldovenii cu Muntenii 0 Batotie despre risirit; iar pedespre apus §i despre amiazinoapte Toma Bernardie cu Sicui imprejur piziia.

Intr'a6asti strinsoare lovind pe Grit 0 boala, pfinà a nu-I obori boala de tot,35 au inceput a socoti de sciparea sa 0 a copiilor sii de ar putea, i inteacestea

gindind, iatI zidul cetätii de tunuri despre rAsirit au cizut, care väzind oastea,neweptind porunca sirdarilor sii, au dat nAvali, grind peste ziduri unii,micar ci. eniCarii 0 alti Turci al:4ra tare; ficindu-se multi virsare de singe0 in Unguri, dela o vreme biruiri Ungurii pe Turci, au dobindit cetatea,

30 nelisind pre nimini viu. Iari Grit cu fe6oriil au fost scipat denafarà de zid,lisind toati averea sa in jac biruitorilor. Ci, nemerind in tat:4ra Muntenilor0 a Moldovenilor, 1-au prins 0 1-au pus la pazA tare. i na, sä scurtim voroava,luundu-1 cei trei birbati pre Grit, intai au poruncit unui Tigan calo de i-auteliat miinile, apoi au pus de i-au tiiat capul. Perit-au 0 Datie §i altii multi.

35 Pre fee'orii lui, Anton 0 Andrei, de-a-firea chipuri, aducandu-i aicea laPitru Vodi, i-au omorit. Vezi aicea cum plite0e Dumnezeu tiranilor 0 vir-sitorilor de singe! Iari de iaste ava, cum scrie Istvalfii, 0 de Pitru Vo di,

at : Gutavd B.

I 25r

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI $TEFAN VODA 379

scrie Istvanfie, cl au omorit pre fiCorii lui Grit, urità §i fled milk' faptási abiia auzità in lume la crqtini 1

Zic unii, cl, daa au intales sultan Suleiman de inchisoarea lui Grit,sà fie poroncit lui Ian Zapolii, craiului ungurescu, sä margá sä deaagutoriu lui Grit; ce n'au cutezat craiul, ziand c'al nu are cum asupra 5

unui närod sl margä pentru moartea lui Tibac.102r Iall, dupà ce au I perit Grit, au stätut ispravnic Peg Ungure§ti,

Maelat §i Balasii.

ce au al-Mat nemill cu feCorii lui Grit, cumplitä 0 (*rill faptä 0 abiia auzitela cre§tini in lume! io

Zic, cum Sultan Suliiman, dupa ce oblicise de moartea lui Grit, A. fie po-runcit la Ioan Zapolie, craiul unguresc, sä meargá sä dea lui Grit ajutoriu;ci n'au cutezat Ioan Craiul, zicind cà n'are cum innaintea unui norod sá steairnpotrivä, pentru moartea lui Tibac .I

125v Dui:A moartea lui Grit, au stätut ispravnic Ardealului Mailaz §i Balasie. 15

Co stin a fo rmat acest capitol traducind pagini din I s t huan f fiu s, /. c.,Q. 146, 125, 126, 127, 129, 130, 131 §1 132 ;4 din Crome r, o. c., p. 615.

www.digibuc.ro

Aicea scriem de lucrurile crdiei ungurefti # cum au cuprinsu TurciiTara Unguriascd

CAP XXV

In anii dela zidirea lumii [6988] iari dela Mantuitoriul nostru Isus5 Hristos 1480, cräind Matiias Corvin pentru faptele si vestea celuialalt

Corvin, Ian Huniad, svIdindu-sI cu Cehul sau Bohemii si impotrivaAvestriei, cu Turcii au tinut pacea. Ce, vIzind si papa de Min si

too.000 de galbeni de aur, carii in toti anii îi da crIii ungurestiagiutor improtiva Turcului, s'au taiat dela Unguri acesti bani. La Ar-

lo dial era ispravnic pre atunce stefan Bator.Pe aceia vreme, un Alai-Bei cu multe osti turcesti au lovit Ardialul,

insà, cu agutoriul cIpitanului de Timisvar, mare perire s'au fIcut inTurci 1 De iaste asea, cum scrie hronograful, seasIzaci de mii de tru-puri turcesti sI fie azut pAnI la Dun Ire.

15 Aicea scriem de lucrurile crdiei ungureti # cum au incdput craia ungureascain mibta Turcului in anul dela Hristos 1480 iar dela zidirea lumii [6988]

CAP XLIII

CrAind Mateia§ Corvin pentru faptele i vestea celuialalt Corvin, IoanHuniiad, sfAdindu-se cu Cehul sau Bohemii i .impotriva Avstrii, cu Turcii

20 au tinut pace. Ci, vIzInd si papa de Râm i Venetiianii 100.000 ughi de aur,care îi da in toti anii crAiei ungure§ti ajutor impotriva Turcilor, s'au tAiatace§ti bani dela Unguri. La Ardeal era ispravnic pre aceia vreme stefan Bator.

Pre aceia vreme un Ali-Bei cu multe o§ti turce§ti au lovit in Ardeal, insA,cu ajutoriul capitanului de Timi§var, mare perire s'au fAcut in Turci. De iaste

25 asa, cum scrie hronograful, 6o.000 de trupuri turcesti sI fie clzut pAna laDunAre.

16: 1408 B.

1480

1480

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAIEI UNGURESTI 38 t

Iara tot in sfatul säu nu s'au inselat Turcii: ca Ungurii si cu Nemtiisä sildiia atunce si intre dinsii nespusä värsäri de singe s'au flcut;

154 CA in anul dela Hristos 1514, s'au rocosit si s'au intäritat täränirneaimprotiva domnilor säi, ridicindu-si craiu pre Gheorghie den Säcui,mare värsätoriu de singe, in toate pärtile cräiei. Apoi s'au adunat laTimisvar si incungiurindu-1 sä-1 ia, i-au lovit Ian Zapolii, voevodulde Ardial, si cu agiutoriul Timisvarului i-au infrint; si au cäzut acelGheorghie cräisorul cu frate-säu Lucatie la prinsoare. Si-1 pusä voe-vodul pe acel cräisor la mari chinuri: fácindu-i cununä de hier, aprinsäin foc, i-au pus-o in cap, cununindu-1 ca pe crai. Apoi, slobozindu-isinge den vine, au dat sä bea ostenii, ce era prinsi cu dinsul; alegindsi zo de cäpitani, iaräsi de ai lui, in trei zile opriti de mincare, apoii-au silit sä mänânce carnea de pe cräisorul lor de viu; iarä rämäsita

jo2v de pe trupul lui si a frätine-säu, puindu sä Lei mincäri, au I pus la aceamasä sä mänânce ostenii lui, ce era prinsi cu dinsii.

Ace le pozne faicandu-sä in cräiia unguriasa si värsäri de singe,atunce and Sultan Suleiman stätu impärat, iara la Unguri era craiuLudovic orn tânär. A cäruia copilärie si turburärile crlii unguresti

5

10

15

Iarà tot in sfatul ski nu s'au a§azat Turcii, c5. Ungurii §i cu Nemtii sl sfldiiaatuncea i intre din§ii neauzite, nespusl vársare de sAnge s'au fácut; c5. in 20

1514 anul 1514 s'au rocosit si s'au ostit täsInimea asupra dornnilor sli, ridicindu-siun crAi§or, anume Gheorghie din SAcui, mari várslri de sânge fäcându-se intoate pIrtile §i in toatä crgia ungureascA, implrtindu-se in doao parti sl cu-prinza toate unghiurile crgiei. Mai pre urml s'au adunat la Timivar, careleincungiurAndu-1 sä-1 ia, i-au lovit Ioan Zapolie, voevodul de Ardeal, §i cu 25ajutoriul Timu§varului ii infrange; cade acela crlipr Gheorghie si cu frate-sail Lucatii la prinsoare. i pune pe crAirrul acela voevodul la inafi chinuri,a ficindu-i cununl de hier aprinsi in foc si i-au pus-o in cap, cununindu-1ca pe crai. Apoi slobozIndu-i sange din vine, au dat sá bea o§tenii lui,prin§i cu ansul, cu pähar; alegând §i 20 de cApitani iaräs de ai lui, 303 zile opriti de mincare, i-au pus cu sila sá mánince carne de viu de predinsul; rämisita de pe trupul lui si a frätine-säu puind si. La mineari,

1261 au pus la I aceia masä sà minince iarl din ostenii lui ce era prinsi cudinsul.

Ace le pozne cind sä fac in crliia ungureascl si värsare de singe, stAtuse 35impirat turcesc Sultan Su liiman, iarl la Unguri sä alesese crai cu numele luiLodovic orn tini.r. A cAruia copilarie si turburärile

www.digibuc.ro


väzind Turcul, au legat pace cu Persii si s'au intorsu cu tot gAndufspre Unguri si cu toatA puterea. VAzindu-sI Ludovic neatocma laputere cu Turcul, trimis-au pre la toate cräiile crestinesti soli, cer-sindu agutoriu impotriva Turcului.

5 Si asea, când ciia imblä svätuindu-sä si cumpänindu-sk sultanSuleiman purcede cu toatA puterea sa asupra &Ali unguresti. CraiuLudovic iasA si el, cu catä oaste avea, innainte la Moha6u si (land riz-boiu, acolo au perit si el si mai toatä oastea unguriasck pripindu-1Turcii, Ong soseste Ian Zapolii, Domnul Ardialului, cu oaste den

lo Ardial si a Ungurimei de Sus. Cuprins-au Turcu toate locurile pe Dravasi Sava si sl intorcu cu mare plian.

IarA Ian Zapolii, tampinAndu-1 veste pre cale de perirea lui Ludo-vic craiu cu ()stile lui, au si luat in gAnd de cräie, väzind a s'au stinsucu acel Ludovic de istov sAmintiia de crai unguresti. Si indatä incepu

15 a trage la sine pre domnii unguresti si cu daruri si cu cuvinte, arätändu-lila ce folos si la ce bine s'au adus tara si cräiia unguriasa craii streinide alte niamuri. CA Albreht Craiu, den casa Avstriei ales, atAtea turburAri

vAzind sultan Suleiman, au legat pace cu Per§ii 0 s'au intors cu tot gfindulspre Unguri 0 cu toatA puterea. VAzAndu-se craiul Lodovic netocma la

N putere cu sultan Suliiman, trirnis-au pre la toate crAiile soli, cer§ind ajutoriuimpotriva Turcilor, arltAndu-le 0 de Ville lor grije de Turci de vor supunecrAiia ungureascA Turcii 0 ales la Venetiia solul unguresc ce graiu au avutcAtrA republica lor ! AducAnd la sultan Suliiman scrig oratie §i eitind-o innainte,sl fie rAs sultan Suliiman.

25 i a§a, and ceia umblA sfAtuindu-sA §i cumpAnindu-se, sultan Suliimanpurcede cu toatA oastea §i cu mare putere asupra crAiei ungure§ti. Bietul craiuLodovic ca un orn tAnAr, cu citA putere avea, ii iase sultanului innainte laMohaci, la care loc 0 el singur au perit 0 mai 0 toatA oastea ungureasca,pripindu-1 sultanul pAnA soseste Ioan Zapolie, domnul de Ardealul cu o§tile

30 Ardealului si a Ungurimei de Sus. SA intoarce sultan Suleiman dupl aceaizbAndA cu mare plean, coprinzAnd toate locurile pe Drava qi Sava.

Iarl Joan Zapolie, timpinAndu-1 veste pre cale de perirea craiului cu o§tile,vAzAnd cl s'au stins cu acela Lodovic de istov semintiia de crai ungure§ti, inloc au luat gAnd de crAie. i indatA au inceput a trage la sine pre domnii un-

35 gure§ti §i cu daruri 0 cu cuvinte, arAtändu-le la ce folos si la ce bine s'au adustara qi crAiia ungureascA crai streini de alte neamuri. CA Albert craiul ales dincasa Avstrii, atatea turburAri

3 r : Dreava B.

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAIEI UNGURESTI 383

si mestecAturi au läsat in crAie pe urma sa. Vladislav Liavul cu nesoco-tiala lui, la 'Varna au perit si au räpus oastea, täriia si vartutea crliei.

Aducand aminte faptele sale si dezrädäcinarea care o fAcusä el laTirnisvar a täränimei ostite si potolitul acelui pojiar, arätând si ocara niamu-lui ungurescu, avand oameni harnici si de triabä si cum sbi-s aliagl crai denalte niamuri ? Cu aceste cuvinte si. fäglduinti au tras atri sine pre multi

i o3r domni si apetenii. Si and au fostu la astrucarea 1 oasllor lui Ludovic, inBuda, cum s'au arätat mai sus cä au perit la MohaCu si s'au aflat trupul luiinteo bahnä intinat, unde-I väzusä un ostian de a lui, ea' au pefit ngdusit decalul lui, aleg craiu pre Ian Zapolii o samä de domni, ce-i träsesä in partea sa.

De altä parte Ferdinand, fratele impäratului nemtäscu, si el au trascäträ sine pe o samä de domni, &A' apuce el crAiia, fiind el si sämintiialui mai aproape de crliia unguriasck de vreme ce Albert Craiu au fostuden singele lor, dentr'o casä cu insii, a Avstriei. Si cu Ferdinand tineaparte catva de zavistuia pre Ian Zapolii.

si amestecAturi au läsat in craie pre urma sa. Vladislav Liavul cu nesocotealalui la Varna au räpus oaste, toatà täriia si vârtutea crliei.

Aduand aminte faptele sale si dezrädlcinarea, care au fäcut la Timirar,atâtea rlutäti ce fäcusà turburatä si ostitä täränimea si potolitul acelui pojar,arätänd si ocara neamului unguresc, având oameni harnici si de treat* sä

126 v aleaga crai dintr'alte neamuri ? Cu acestea cuvinte 1 si fägkluinte, au trasail% sine pre câtva domni si boiari. i când au fost la astrucarea oaselor craiu-lui Lodovic, la Buda, celui perit la Mohaci, cum au arkat si mai sus &Casapoveste, c5 s'au aflat trupul craiului Ludovic inteo balmä, cu indreptatul unuislujitor, care au väzut uncle' au perit craiul, aleg pre acel Ioan Zapolie, craiunguresc, de care am pomenit si la domniia lui Pkru Vodä Ram, cu ajutoriuldin domni, mai ales : stefan Velbitii, lui Pavel Artandin, Gheorghie PAshanii,lui Nicolai Ghesla, a lui Ioan Dativ. t

De altà parte, pre aceia vreme, Ferdinand, fratele impAratului nemtesc,väzând si el cà din semintiia crailor unguresti n'au rämas urinkoriu si el autras pe o seaml de domni unguri din sus in partea sa, cum ar fi mai aproapesi sementiia lui de crkia ungureasa, de vreme ce Albert craiul au fost desingele lor, dintr'o mg cu dinsii a Austriei. Si cu Ferdinand tinea cfitya dezavistuia pre Ioan Zapolie, intre carii era domni: Stefan Bator, Valentis,Turoge si Stefan Maelaz, Than Sala, Gaspar Sáred, Bantazab Pafi, FerensGnar si cltrà dânsii si Pavel Bahaz, vestit orn de lucrurile räzboaelor, de nea-mul ski Tribal.

a: au rfimas oastea C. 17: au pus oaste B §i B1. 25 dintealtä B.

5

10

15

20

25

no

35

www.digibuc.ro


Adunându-sä domnii ce tinea cu Ferdinand, cu oastea lui au purcesdreptu la Buda. lax% Ian Zapolii, craiul nou, väzind asupra sa putereviind si el incá cu toate lucrurile cräii neasezate, si din domnii luinirne nu-i vinisä, ca la un lucru ce era Inca cräie noaä, au purces del a

5 Buda si au luat calea spre Tara Lesascl. Iarà ostenii lui Ferdinandgonindu-1 in urmi si au luat Buda färä de niceo apärare ostenii luiFerdinand si pusärä otarrnuitori sau namesnic pre $tefan Bator cräiiunguresti si pre alti domni.

Iarä Ian Zapolii, pribag in Tara Lesascä, au nlzuit la un domnu Haylo anume Ieronim Lasco, orn vestit peste toti. Priimind acela pre Ian

Zapolii pribagul cu mare omenie si cu dragoste si atäta ii fägaduicum mäcar toatä averea sa sä-s pue la mijloc, numai sl-1 pue in scaonulcräii unguresti, va sili si a nevoi.

Jicmont, craiul lesäscu, rnäcar de razimul acela ce räzima la dânsul craiul15 cel pribag, Ian Zapolii, la Lasco, Ii pärea bine, insä mai multnu sä ame.steca.

Iarä Lasco cu a lui socotialà ia innainte gand si dela o vreme, iispune c'd nice inteun chip cu altu miiloc, la cinstea si podoabele sale

Acestea, adunfindu-se cu ostile lui Ferdinand, dirept asupra Budii au pur-ces. Ioan Zapolie craiul vázänd asupra sa putere si fiind Ina crai nou cu toate

20 lucrurile neasazat, socotise sa astepte pre nepriiatenii sail la Buda; apoi, va-zand el din domni nu vin la dânsul nimea, ca la un lucru ce era incl craienoao, au purces dela Buda si au luat cale spre Tara Lesasca. Iar ()stile luiFerdinand gonindu-1 in urma, pre carii au apucat din ostenii lui Joan i-au prinssi i-au rásipit, luund Buda fail nicio aparare si sange, si pune pe stefan Bator

25 craiei unguresti otcarmuitoriu adeca caimacam, (land sotie pre Pavel otcarmui-toriu de Ostrogon si pre Baritzsii pre carti logofat si pre Alexie Torcon visternic.

Iara Ioan Zapolie pribag la Lesi au nazuit la un domn din Tara Lesasca,anume Hieronim Lasco, peste toti vestit cm pre acele vremi in Tara Lesasca.Ace la priimindu-1 pre Joan Zapolie pribagul cu mare ornenie si dragoste, la

30 toate voroavele cu dänsul panä inteatata-i fagaduia, cat zicea a tot 1 gandulsau si toad nevointa sa si toata averea sa va pune la mijloc, numai sa-1 pueiar in loc in scaunul craiei unguresti.

Jicmont craiul lesesc mäcar de razimul ce razima la dânsul craiul cel pri-bag, Ioan Zapolie, la Lasco ii parea bine, insa mai mult nu sä amesteca.

35 Iará Lasco cu ascutita socoteala sa ia innainte gaud si dela o vreme, iispune a nici inteun chip cu alt mijloc, la cinste si podoabele sale

21 : incA cráii B.

I27r

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAIEI UNGURE5TI 385

nu va vini, färà numai prin nIzuire la sultan Suleiman, impäratul tur-cescu. A cäruia fiind de curund sol dela Lesi, Lasco, au cunoscut orncu inaltä fire si nu lui asea de tarl &I tie, cum de veste in toatá lumea,

ro3v sä aibä I un craiu ciriac al säu si de dinsul pus craiu, cu mare vesteII va fi; pre care svat asea suptire, amestecatoriu, la lucruri mari ase-zat, si el si pribagul craiu, sä apucä Lasco de triabg si agiunge intaila viziriul, cu care avu cunostintl den solie. Apoi, fárá zäbavä vrerne,4 face dela seim solie la irnpärätiia Turcului; si mergand sol, au imblatcu daruri si intai pre viziriul si pre alte capete ce era aproape de impl-ratul, in partea sa i-au tras.

Iarä in fruntea soliei dela impärätie, au poftit cu puterea sa si cuarmele sale sä pue pe asupritul si gonitul den scaonul säu, Ian, cu marestrimbätate dela Ferdinand, cu viclesugul a o samä de domni unguresti;gräind cAträ implratul cl: « Ce ar fi mai mare si mai vestitä impäratilorlaudà si in lumea toatà vestea si vâlhva, cleat a apAra asupritii, a radicaazutii; si. pentru unele ca acestea radicA Dumnezeu pre impärati sile ciä si le läteste si innaltä puterea, pentru sä fie apärare lumii de strfim-bätäti; si ce-t trebuiaste impärätiei tale la mai mare si läudat lucru in

10

15

nu va veni, fail numai prin nIzuiri la sultan Suleiman, implratul turcesc. Aclruia fiind de curând sol Lasco dela Lesi, au cunoscut orn cu innaltà fire §i 20nu lui a§ea de tara sA tie, sl aibA un craiu cirac al sAu §i dela dânsul puscrai, cu mare veste ii va fi; pre care sfat asa suptire orn cu fire ameste-catoare la lucruri mari asIzat si el si pribagul Ioan, sä apucI La§co detreabâ. §i ajunge intai la veziriul cu care avusese cuno§tinta din solie la implatiia Turcului La§co. Apoi si peste neindelungate vremi, 4 face dela 25slim solie cu pofta a multi domni lesesti si purcede supt umbra trebilor crlieile§e§ti tocma la Poarta lui sultan Suleiman, unde intâi pre veziriiil §i precâtva pa§i aproape de impäratul Suleiman, cu daruri in partea sa ii trage.

Si in fruntea soliei dela implratiia, pofteste cu puterea sa si armele salesA pue pre asupritul si gonitul din scaunul slu, Ioan, cu mare strimbâtate 30dela Ferdinand, cu viclesugul a o seana de domni unguresti; grAind call im-paratul ca: « Ce ar fi mai mare si mai vestite impäratilor laudà §i in lume toatàvestea si vilfa deck a apära asupritii si a ridica clzutii: §i pentru acesteaunele, radica Dumnezeu pre irnpArati si le dà si le lIte§te si innaltà puterea,pentru sl fie lumii aparare de strâmbItAti. Si ce-t trebuia§te, imparate Su lei- 35mane, la mai mare si lAudate in

z8: mari A; mai Iludat C 21: a qhdea In tat% B §i Bi z6: solie din A

25

www.digibuc.ro


toatä lumea, cleat acesta: s aibl crai ciriaci, la care fericiia impäratilorcuvioasä îç arät scara. Pre Ian craiu, scos den scaonul ski de nepriia-tini, pre carele, dad 11 va radica nalta i nebiruita mana Ta, in togaviata lui i dmintiia lui in urma lui, neuitatä va fi mila bunätätii

5 Tale ».N'au trebuit mai mult cleat atata sä osteniasel Lasco la o impà-

eltie, care unele ca acestea päzeste i astiaptä. Yndatà au esit porondde gätire de oaste. Räspunsu esit lui Lasco: sl-i iasä cu Ioan innaintealui la Beligrad, indatá cat s'a dezvära in anul viitoriu.

o Adulmäd Ferdinand aceia a lui Lasco Liavului la Poartà soliesi trimite si el soli unguri ca dela un craiu ungurescu, la sultan Sulei-man, poftind cu insäläciune innoire craiei pe chipul säu. Ce, nu-ifu priimità soliia la impärätie, faispunzind solilor lui Ferdinand, carelefärä rusine crgia altuia o au dlcat de care ar fi implatiia mai aproape,

15 cà nu iaste den bätrani împàràiei aceiia a priimi la prietesug pre aciia,carii numelui Otomanilor fac strambätate, nice pre unii ca Ferdinand,care nevrednic giudecat iaste la innalta impärätie de prietesug. i Ind

I04r

toatá lumea vhlfa deal a'easta, sä aibi crai ciraci, la care fericie impâratilorcuvioasa 4 arät scara. Pre loan Craiul, scos din scaunul ski de nepriatenii tli,

20 pre carele, daca va râdica innalta çi nebiruita ming Ta, milelor çi bunätà-tilor Tale, in toatä viala lui çi sementiia lui pre urma lui, neuitate vor fi».

N'au trebuit sa osteneascl mai mult LaFo la o impâratie, care uncle caacestea pAze0e çi a0eaptâ. In loc au e0t poruncl de &ire I de oaste. RAspuns / 27 ye§it lui Laqco sl-i iasä cu Joan irnpAratului innainte la Belgrad, indatä ce sl

25 va dezvära anul viitoriu.Adulmecl Ferdinand aceia a lui La§co Leavului la Poartá soliia çi alege

0 el soli dela sine Unguri ca dela un craiu unguresc trimite la soltan Sulei-man, poftind cu in§llaciune dela impArátie innoire crgiei pe chipul sAu çi ces'ar cadea çi cinste implrätiei la câmara lui din aceia craie, nu sA leapádá Fer-

30 dinand. Iar, nu-i fu priimità solia la impärAtie, ráspunzand solilor lui Fer-dinand, cum nu iaste din bâtranii impärätiei acee a priimi la prieteçug preaceia, carii numelui Otomanilor fac strâmbätäti, nici pre unii ca Ferdinand,carele fárá ru0ne crliia altuia o au alcat, de care ar fi mai aproape impäratiia,ca una, care cu biruinta çi armele çi vitejiia sa, nu cu me0quguri çi cu ameste-

35 aturi au pus piCorul. Nevrednic pentru aceia judecatä iaste Ferdinand la in-nalta Impáràtie de prietepg. Si Ina

: aibi C 2-3 : nepriiatinii C

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAIEI UNGURE8TI 387

sä stie ca strambatatea i calcarea c'au facut Ferdinandu cräii ungu-resti, iata asupra Ii vine cu mare putere la rascumpärare l cu atateaosti, cat sa cerce pre Ferdinand Ora si in partile Apusului. Dupa acesträspunsu, i solii a-i scoate den Tarigrad au esit poroncl.

Inteaceia vara, purces-au Turcul cu multime de osti; si esindu-iIan Zapolii innainte la Beligrad cu Lasco Liavul, la adunare, s'au clätitputinel de pre perinä sultan Suleiman, cu zbarcita frunte, insa cubland ochiu cautand spre Ian, i-au tinsu mana, zicandu-i: t< Iç daumana aparatoare la toate trebile tale si radicatoare la cinste care aifostu i aceia care dela Dumnezlu nemic altä nu pofteste, numaiasupritii i cazutii sa-i radice. Fii, dar, cu bunä i vesell inimä i mi-lelor mele neuitätoriu I ». i indatä au invatat pre viziriul sa-i iasa cartecu guramantu cu aceste cuvinte scrisä la hronograf:

Datatoriul de daruri i milelor sale, acela a toate ziditoriu, Dum-nezäu, si cela ce iaste mare si puternic, prin voia dumnezlestii socotele,acela care a imbe raiurile iaste sultan si a tuturor imparatilor acestiilumi ratite carmae'u si al doilea crangul cap si a ostilor deregatoriu,

5

I 0

15

si §tie ci strâmbitatea i cilcarea care au ficut Ferdinand criiei ungure0i,iati asupri Ii vine cu mare putere la riscumpirare i cu atâtea o0i, câtsi cerce pre Ferdinand pana si in pirtile Apusului. Dupa acest rispuns i 20

solii din Tarigrad a-i scoate, au e§it porunci.Inteaceia§ vari, cat s'au dezvirat, au purces sultan Suleiman cu mare

mulpime, ciruia Ioan craiul cu glotipara sa i cu mamca sa, La§co Leaful, cums'au pomenit 0 mai sus mai, pre scurt la rindul ace0ii pove0i, au e§it laBelgrad pre Dunire innainte; la adunare s'au clitit Sultan Suleiman de 25pre perini unde Odea, cu zbircita frunte, insi cu blind ochiu clutind asupralui Joan, i-au tins mina, dau mina apáritoare la tpa%e trebiletale 0 ridicitoare la cinste carea au fost si aceia care dela Dumnezeire nimicalta nu pofte0e, numai asupritii i cizutii sa-i râdice. Fii, darà cu bung 0veseli inimi i milelor mele neuititoriu ». i indati au invitat pre veziriul BO

sg iasà carte cu jurimint, actinamea zic ei jurimint; cu aceste cuvinte Ilaflu la hronograf:

Dititoriul de daruri i milelor sale, acela mare 0 de toate ziditoriul Dum-nezeu, acela care iaste mare 0 puternic prin voia dumnezewii socotele, acelacarele a imbe raiurile iaste sultan j 0 a tuturor impäratilor ace0ii lumi läite 35carmaci si al doilea cringul cap §i a wilor diregitor,

x : Fie C.

www.digibuc.ro


carele iaste al nostru proroc Mehmet, asupra cäruia proroc fie purureablagoslovenie si dragoste innaintea dumnlzlestii mile, prin a aruiabunä mill si ai skài patru priiateni mari invätätori tainici: Abubechier,Osman, Omer, Ali, prin carii bland in bunItati, innaltul Dumnlzau,

5 dentru a sa nesfarsitä mill, fie pururea vesel si priimitoriu de tot, pu-ternicul Dumrilzau, si a toti svintii si fericite suflete, carele ill laudl;cu a clruia voe si mill, eu, Sultan Suleiman I Shiac, impáratul impl-ratilor cu mila lui DumnlzAu, läudat mare si nebiruit, implratul Tari-gradului, craiu crailor, dätätoriul cununelor, umbra lui Dumnlz'au

i 0 asupra pämantului, stäpanitoriul a märii cei mari si a Evropei de Gos,Siriei, Araviei, Iudeii, Hananeii, Galileii, Finichiei, Alexandriei, Eghi-petului si a marelui Caer, Ethiopiei, Midiei, Liviei, Lanhe, a mlriidela Handi si a Marii Rosii, crgii Ierusalimului, Samariei, a rrarii Ti-veriii, Damascului, Halepului si a marii Antiohiei, Mesopotamiei, Hal-

15 deii si a marelui Vavilon, cu mai mare si mai micá Armeniia, Parthi-lor, Persilor, Mengrililor, Giurgiilor, rrarii Caspiei, Trapezontului,Tavrizii, Capadochiei, Chesariei, Pamfiliei, Chilichiei, Tarsiei, Cara-maniei, Amastriei, Paflagoniei, Lidiei, Frighiei, Vithiniei, marelui oras

carele iaste al nostru proroc Mehmet, asupra caruia proroc fie pururea bla-20 goslovenie §i dragoste innaintea dumnezegtii mile, prin a caruia buna mill, 0

cu ai sai patru priiateni mari invätätori §i tainici: Abubechier, Osman, Orner 0Ali, prin carii bland in bunatati innaltul Dumnezeu dintru a sa nesfar0ta milkfie pururea vesel i priimitoriu de tot, puternicul Dumnezeu 9i a tuturor sfintii0 fericite suflete, carele 11 lauda; cu a caruia voe 0 milä, Eu, aultan Suliiman

25 Shiiac, implratul irnparatilor cu mila lui Dumnezeu, laudat mare 0 nebiruit,implratul Constandinopoliei, craiul crailor, datatoriul cununilor, umbra luiDumnezeu asupra parnantului, stapanitoriul a marii cei mari §i a Evropeide Cos, Siriei, Araviei, Iudeii, Hananeii, Galileii, Finichiei, Alexandriei, Eghi-petului 0 a marelui Cair, Ethiopiei, Midiei, Liviei, Lanhe, a marii dela Handi

30 0 a Marii Ro0i, crliei Ierusalimului, Samariei, a marii Tiveriei, Damascului,Halepului 0 a marii Antiohii, Mesopotamiei, Haldeii 0 a marelui Vavilon, cumai mare 0 mai mica Armeniia, Parthilor, Persilor, Mingrililor, Giurgiilor,märii Caspiei, Trapezontului, Tavrizii, Capadochiei, Chesariei, Pamfilii, Chi-lichiei, Tarsiei, Caramanii, Amistrii, Paflagonii, Lidiei, Frighiei, Vithiniei,

35 marelui oraq

14: mfiri Antiohiei A 27: a marii mfiri B ai W 31: Avilon B

I 04v

www.digibuc.ro


Nichea, Nicomidiei, a Halchidonului, a toatA marea Anatoliia, Gretiei,Tratiei si a marii Romaniii, Machidoniei, Thesaliei, Peleponisului,Corinthului, Hersonului, Albaniei, Bosnii, Volgariei, Valahiei, MoldaveiSchitiei, Tartariei si a multe alte nesfarsite tArii si &Ali si impArAtii,dobAndite cu sila si cu puterea si arme vitejesti si vitejiia noastrA fulge- 5

rAtoarei sabiii; si de mai nainte de noi implrati Mehmet Shiac si fiiu-ski, Sultan Selim Shiac, blagoslovitul pArintele nostru, la odihnacArora necuprinsA si prea innalta milk' fericiia dumnäzliascA cu sufletelelor, in veci sA fie ! ».

s Vog, dark prea luminatului Ian, den mila lui DumnIzAu craiul ioungurescu, Croatii, Dalmatii, Moravei, iproci, Eu mai sus pomenitulsultan, Suleiman Shiac, impAratuI Turcilor, nebiruit, giur innaintea atot puternic DumnAz5u, svinta prea innalta lumina lui, a tot puternic,si bunItatea DumnAzAirii lui, la tAriia ceriului, soarele, luna, stelele,

I oy pAmântul si fata pAmAntului, la impArAtiia prea svinta I a lui Mehmet, 15

strAmos, mosul si tatAl mieu si muma mea si panea mea, sabiia, su-fletul si viata mea si a tuturor busiurmanilor obrezuituilor, skatate !

CAtrA tine, fratele mieu, lane craiu, nu te voiu pArIsi, de ari vini toateimpArAtiile 4 crIiile mele la scAdere, sâ nu sl aliagA nemic de dânsIle,

Nichea, Nicomidiei, a marei Halchidon, a toatà marea Anatoliei, Gretiei, Tratiei 20si a marii Romanii, Machedoniei, Thessaliei, Peloponisului, Corinthului, Her-sonului, Albanii, Bosnii, Volgarii, Valahii, Moldovei, Schitii, Tartarii 0 amulte alte nesfirsite tAri si crAii si irnpIrätii dobindite cu sila i putereaarme §i vitejiia noastrà fulgerAtoarei sabiei; §i. mai de innainte de noi impAratiMehmet Shiiac, blagoslovitul pärintele nostru, la odihna arora necuprinse 25si prea innalta mila fericiia dumnezeiasa cu sufletele lor in veci 41 fie! ».

128v I Voao, dar, prea luminatului Joan, din mila lui Dumnezeu, craiului ungu-resc, Croatii, Dalmatiei, Moravei, iproci, Eu mai sus pomenit Sultan Sulei-man Shiac, impAratul Turcilor, nebiruit, jur innaintea a tot puternicului Dum-nezeu prea innalta sfanta lumina lui 0 bunkatea Dumnezeirii lui, la ariia ce- 30riului, soarele, luna, stelele, plmântul si fata pAmântului, la impArAtiia prea sfântaa lui Mehmet strAmos, mosul si tatAl mieu si muma mea si pâinea mea, sabiia,sufletul mieu si viata mea si a tuturor busurmanior imprejur giatilor, sAnAtate!

CAträ tine, fratele mieu, Thane craiule, nu te voi pdrAsi de ar veni la cAderetoate impAratiile si crAiile mele, sl nu sl aleaga nimic de dânsele, 35

5: §i putere C.

www.digibuc.ro


sà rAmaiu numai insumi sau cu doi-trei Busiurmani impregiur tAiati,incA legat i datoriu sintu i rAmaiu sl te caut i sl te cercu prin toateunghiurile lumii i sä-t zicu: « IatA, eu gata sintu; ce vei despre mine,la tot gata sintu bine sä fAcu; i fAgAduintii mele, de nu voiu face destul

5 deplin, dentr'acela 6as, prea puternicul DumnAzäu, manila i dreptugiudetul lui, asupra capului mieu sA vie si pre tot sl mä piarzà. Si oride ce m'as atinge cu trupul mieu, prea innaltul Dumnäzäu in piatrA

mä intoarcA; nice sä mä sufarA täriia pamantului, nice imbland, sämA poarte; ce in &al pärti sä sà räsfacä i sä mA inghitä cu tot trupul

lo i cu sufletul mieu i sA ma soarbä ».

Acestu giurlmant asea groznic prin toatä crAiia unguriascI si lapArtile Ardialului, pre la tosi s'au rapezit. Iarl ei cu ()stile indatA säclätesc spre Buda, care foarte lesne o au luat: cl Nemtii väzind atatagreime de osti, läsindu targul, s'au mutat la cetate, care o tinea Na-

15 dajde; i in cetate nepriimind Nadajdie sà sA inchine, 1-au pus in obeziNemtii si au fAcut de häläduirea sa legAturA. Si asea, çi targul i cetatealuand iimpAratul, au dat pre ma= lui Ian Craiu. IarA impäratul cu ostileau märsu dreptu la Beciu i bätandu-1 cu tot feliul de arme o lunä in-triagA, apArat fu de Salmas Hispanul cu mare vitejie. Apropiindu-s1

20 sA rAmai sangur sau cu doi trei Busurmani imprejur tAiati, incA legat i dator antçi rAmii sA te caut i sA te cerc prin toate unghiurile lumii i sa-t zic: TatA, eugata sant bine sl-t fac, ce vei despre mine la toate; i fAgAduintii mele de nule-oi face destul i deplin dintr'acela das, prea puternicul Dumnezeu, miniiadrept judetul lui asupra capului mieu sA vie 0 pre tot sA mA piarzl. i ori de ce

25 m'as atinge cu trupul mieu, prea innaltul Dumnezeu in piatrl sà intoara; nicisA mA sufere tAriia pAmintului, nici umblind sA mA poartl; ci in doao parti slsl desfacA i sä mA inghità cu tot trupul i sufletul mieu i sl ml soarbI 1 ».

Acest jurAmint a§a groaznic prin toatä crAiia ungureascA 0 la pArtile Ar-dealului pre la toti s'au repezit. IarA ei cu o§tile indatA sA clAtesc spre Buda,

30 care foarte lesne o au luat, cl Nemtii vAzind atata greime de osti, lAsand tar-gul s'au mutat la cetate, care o tinea Nadajde; i in cetate nepriimind Na-dajde sA sA inchine, l-au pus in obezi Nemtii si au fAcut de hAlIduirea sa lega-turA. i a§a, i tirgul i cetatea luund impAratul, au dat pre mina lui Ioan Crai.Tarl singur cu o§tile au purces drept asupra Beciului ; care ora§ cu tot feliul

85 de arme bAtindu-1 luna intreagl, cu mare vitejie a lui Nicolae de Salmaq, Hi§-pan apArat fu. Apropiindu-se

si clitescu C.

www.digibuc.ro


iarna, s'au intorsu Turcul innapoi, and pre mama lui Ian Craiu toatepodoabele cräesti: corona, schiptrul si altele la divan in viderea tuturor,cu toate l-au impodobit §i i-au zis impäratul:

# Priiatene si frate, de vreme ce la nevoia ta, la mine §i la agutoriullog mieu ai näzuit, dui:4 I a lui Dumnkäu, eu incI intälegand strambI- 5

tatea deplin, cetatea §i orasul Buda si toad cräiia ungureascl in mânata le dau §i pre tine craiu ungurescu aleg §i intärescu.

Voaä iarl§, domnilor si boiarilor acestii cräii, poroncescu sä fitiacestuia craiu al vostru plecati §i cu credintä I Care lucru de yetiface, ml yeti avea priiaten; iarl de nu, sabiia mea in voi sä va ioincrunta.

Tu dar, priiatine craiu, bunäTätilor lui DumnäzIu si a lor mele neui-tätoriu sl fii; care tu aicea ai cununa §i alte podoabe: sä te impodobestitu §i urmAtorii täi dupl. tine I ».

Dupä acestea, läsindu cu câteva stiaguri pre Aloizi Grit, fiCorul lui 15

Andriiu, hatmanul Venetiianilor, de paz1 craiului, s'au intorsu cu multplian Turcul spre Tarigrad.

Iará dupà ce sä dusä Turcul, Ferdinand i§ ridia inimile cu Un-gurii den partea sa, asupra lui Ian Craiu §i II inchide in Buda impreunä

iarna, Sultan Suliiman s'au intors innapoi, (land pre mina craiului Ioan toate 20129 r podoabele crIiei: corona, schiptrul si alte podoabe I crle§ti la divan, la vederea

tuturor, cu toate acestea l-au imbrAcat; sä-i fie zis acestea impäratul:o Priiatine si frate, de vreme ce la nevoia ta, la mine si la ajutoriul mieu ai

razuit, dupg a lui Dumnezeti, eu Ina intelegänd strimbkatea ta deplin, ceta-tea si orasul Buda si toatà cräiia ungureasca in mainile tale dau si pre tine 25craiu unguresc aleg si intäresc.

Voao iarls, domnilor si boiarilor acestii crlii, poruncesc sA fiti acatuia craiu-lui vostru, plecati si cu credintk Care lucru de veti face, ml yeti avea priiaten;iar de nu, sabia mea in voi sä vä incninta.

Tu dark priiatine craiu, bunätätilor lui Dumnezeu si a lor mele neuitä- sotor sl fii 1 Aicea ai corona si alte crlesti podoabe, care tu si urmAtorii ai sä O.impodobeasa ».

Dupà acestea, läsänd cateva steaguri pre Aloiz Grit, feCorul lui Andrei,hat manul Venetiianilor, craiului de pazá, singur cu mult plean au pureesspre Tarigrad. 35

Ferdinand de purcesul Turcilor luund veste, isi radicl inimile iara cuUngurii din parte asupra lui Ioan Craiu si 11 inchide in Buda impreuni

www.digibuc.ro


cu Grit, ce-1 läsasä impärätiia de pazà. Ifni' domnii unguresti din partea1111 Ian craiu, ce rämäsesä afara de închisoarea Budei, pre Nemti inspai-marä si purced färä izbfindà dela Buda.

Mu ltä värsare de singe au fäcut intre sine Ungurii, pfe acele vremi,5 carii cum putea birui unul pre altu. Unii tinea cu Nemtii, altii cu Turcii,

pini dela o vreme, pe imbe pärtile au pätrunsu acea grozävie ca de fiarksi mai mult de fiarä sälbätecie.

Si au stätut intre Ferdinand si intre Ian Craiu asäzare: sä crAiasclIan In viata sa; iara dupd moartea lui, nu altul, ce numai Ferdinand

lo sau un fièor a lui, sá fie craiii. Tall lui Ian craiu, de-i va rämine fiCor,sl tie toate cetätile tä..âne-säu 0 pre Ardial. Si pink' inteatita sl in-desa, cit pe Grit, ce-1 läsasä sultan Suleiman de agiutoriu lui Ian craiu,11 trägea In partea sa cu &Ali; ce iar altu folos n'au fäcut, filleit värsare de singe intre sine. Pre urmà s'au asezat cu legIturi

15 de pace, cm gutimânturi intre sine: de ar vrea sä-i cake Turcul, sotiisä-s fie.

cu Ioan pre Grit, carele 11 lAsase impäratul Suliiman si cu citya din domniunguri, anume : Emiric Tibac, Gheorghie Pistini, Stefan Verbetie. Insä cu osir-diia si mare vitejiia a o seaml de donmi unguresti, carii era denafarl de inchi-

20 soarea Budei si anume: Toma Nadazdi, Ioan Zeret, Frantesco Capolnaz,Cazon voevodul de Ardeal si lui Ioan Bamfi si alti donmi crliei unguresti,strânsi cu neindoit gand, Velhelmu Baron de Ronghel Dolfu, hatmanul preNemti, inspäimintat, purcede firà izbindä dela Buda.

Mult singe au värsat intre sine Ungurii pre aceia vreme, care cum putea25 pre care sl biruiasa. Unii tiind cu Nemtii, altii cu Turcii, dela o vreme

au pätruns pe imbe pärtile aceia grozävie, decât de fiarä mai mult.Si au stitut 1ntre Ferdinand si intre Ioan Craiu cu aceste legAturi asizare:

sä. criiascl Ioan in toatä viata lui; iar dupa moartea lui, nu altul, ci Ferdi-nand sau un fe6or al lui sä fie crai. FeCori de va lisa pre urma sa Joan, pe toate

30 cetitile titine-siu si pe Ardeal. Si pina inteatita I sä viriia, eit si pre Grit, 129vcarele 11 läsase sultan Suliiman de ajutoriu lui Ioan Craiu, si pre acela cu darea-1 trage in partea sa siliia. Ci iarl alt folos neficind, fill cât iarl virsare desinge intre pärti, intre Gotart Cun si Bamfi si Intre Nicolae Bator de Gaghisi loann Cucude. Iarl pre urmä au venit la legiturä de pace si acum si jurati

35 'nitre sine: de ar vrea sä-i calce Turcul, sotie sä-si fie.

13: n'au fäcut altà C. 17 : Crit B zo : Fratesco B.

www.digibuc.ro


io6r Iark dupa ce s'au asezat craiul Ian, au inceput cu gand I de insurat;den svatul priiatinilor sai, s'au luat craiasä pre Isavela, fata lui Jic-

mont, craiului lesescu; i aducând-o cu cinste i cu mari gloate, s'aucununat in Ston Beligrad. Abiia sà saturl biiatul craiu de putintea pace

cralasa la Buda; iarl la Ardial sä radicl o sama de domni de oprescudärile visteriei. Ce, indatà grind craiul, au potolit acea räscoalä i cucertare unora. Acolo ostenind craiul dupa asezarea i potolitul acelorrocoseni, sä bolngveste in oras in Sas Sebes. Incepusä a sä rkfcaden boalk cand numai ce-i vini veste ca i-au näscut un fältu dà-jasa; si de buurie, uitand slabaciunea boalei, s'au luat dupa mese

petreclnii, den care au cazut in mare herbintialà inimii i 'ausvarsit viata, cum s'au scris mai sus de moartea acestui craiu IanZapolii.

Iara in urma sa, au lasat cu testament pre cuconul ski de va trai,urmätoriu cräiei si pre Gheorghie Martinengo, cirmuitoriu Oradiei,pentru mare credintä ce avea la dânsul si pre o ruda a sa, anume PätruViitehii, au läsat epitrop cuconului, rugând pre toti domnii sä nu

Asazand de abiia craiul Mann pre scura vreme in pace, au stätut pe endde insurat si din sfatul priiatenilor sai prin soli: stefan Broderii ì Verbetii,pre Izavela, fiia craiului lesesc Jicmont, crliasä o au dobAndit; care adusàcu mare gloata i podoabe la Stol Beligrad, cununata cu Ioan Craiu fu. Abiiasa satura bietul craiul de putine pace, crliasa tingrà la Buda, iar la Ardealsa radica de iznoava un stefan Maelaz i Emiric Tibac, turburând Ardelenii81 opreasca &rile vistieriei. Unde singur incalecand, curând au potolit aceiarascoala si cu certare unora. i acolo ostenind craiul Ioan, dupaf alylzarea sipotolitul amesteclturilor in Ardeal, cade in boalà in ora§ Sas Sebeq. Incepusea sa radica din boala, când i-au venit veste ea i-au nascut fat, parte barba-teasel, craiasa; de aceia bucurie, uitând Inca neasezatä bine boala, s'au luatdupa mese si petrecanii, din care au cazutu la mare hierbinteala inimii de ausfârsit viata, cum s'au pomenit mai sus la randul sau, de moartea acestui craiuMann Zapolie.

Aproape de moarte, au lasat cu testament pre fiiu-säu urmator craieipre Gheorghie Martinuc carmuitoriu Oradiei, pentru mare credinta ce aveala clansul i pe Patru Viitehi, unul din rudele sale, pitropi pruncului face, ru-gfind pre top domnii cu lacrami si de fall cati au fost i prin carp câti n'aufost de fall, prin sangele i neamul unguresc sa nu

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

394 LETOPISETUL TARlI MOLDOVEI

priimascg craiu strein, dand pre fiiu-säu in läturi, i sg agiungg la sultanSuleiman, cg va fi apgrgtoriu fiiului ski; i indatg. la Poarta lui sàtrimitg soli pentru innoirea crliei fiiului säu.

C Ateva zile au dinuit moartea craiului, necatindu-sä ostile den loc5 i nestiind nemic de moartea craiului.

So lie indatg la implrätie pornind si and solii cu mare credintä,pre testamentul craiului, mgrgu cu sirguialg la Poartà, iarä Ferdinand,intäleg and de moartea lui craiu, indatg trimite la crgiasa sl sä tie in Buda,poroncindu-i sä sä tie de tocmala c'au fäcut bärbatu-sgu in viata lui,

lo sg lasä crgiia, sä sä ducl la orasele cele asezate cu pruncul ei, fäggduin-du-i si mai multe zestre ca unii crgiasg, cum s'ari cädea. lark de nu arivrea de bung voe sä sä ducg §i va vrea sà calce tocmala si legIturilecraiului, bärbatului ei, in dog rAnduri asezate, arme sä astepte; cu care,ca o cräie driaptg a sa, va cerca casa Avstriei ; i, 1 de sirgu \roll sale, in ce

15 voe iaste, räspunsu sg-i facg.Deci pre solul lui Ferdinand multe zile l-au oprit in Buda dire-

gItorii crgiei si tgrziu foarte cu greu au fäcut pe cräiasa sá priimasclsoliia. Deci, ce au poroncit Ferdinand, toate au grgit solul si pe urrni

lauda de arme.

20 priimeascg crai strem, and fiiului sgu in laturi, i sä ajungg la sultan Sulii-man, care va fi apgrätor pruncului; i indatg la Poarta lui soli sg trimitäpentru innoirea crgiei fiiului sgu.

Cfitäva vreme s'au tginuit moartea craiului, neclgtinindu-se si ostile de loc,nestiind nimic 1 de moartea craiului.

25 Solie indatg la irnpärätie pornind pre Ioan Erehi si pre Stefan Verbetii,cind solii, cu mare credintg pre testamentul craiului, merg cu sirguialk la

Poartà, jail Ferdinand oblicind moartea craiului, tablele leglturii tocmitecu Ioan Crai pank au fost viu, pre Nicolai Salma la Buda trimite crliasii, porun-cindu-i sk sk tie de legItura bkrbatu-slu, llsknd crliia i sk purèazi pre toc-

ao meala la ora§ele cele aWate i stäpiniia cu pruncul, fagaduindu-i 0 mai multezestre, cum s'ar adea unii crkiase. Iarä, de nu va vrea de bunk voe sa laskva vrea sk calce tocmeala i legIturile in doao rinduri a§Izate, arme sk wepte ;

cu care ca o crlie dreaptä a sa va cerca casa Avstriei; 0 de sirg voii sale, ince voe iaste, räspuns sk. facI.

35 Pre Salma, solul lui Ferdinand, multA vreme l-au oprit in Buda direggtoriicrgiei si tgrziu i foarte cu greu au fgcut pre ergiasa sg priimeascg soliia porun-citg de Ferdinand, toate grgind solul si pre urma graiului i laude- de arme.

o6v

I3Or

www.digibuc.ro


ILispuns-au crliasa aträ sol, ci nu poate sI stea acmu dupa sva-turi, ce ari rIspunde lui Ferdinand, släbitä flind de lacrämi si de amarajeale dupg sotul ei, craiul; nice poate nemic face fIrä invätätura tatânegr.', lui Jicmontu, craiul lesIscu, la care, de nu-m va da o vremeFerdinand sä agiungu la tatä-mieu pentru invItitura, ce O. vaapuca de arme, putinI laudI va agonisi si Chesar Maximilian si Ferdi-nand, asupra unii fämei stânsä de lacrämi 0 asupra unui pruncu in fase.

Dupä soliia rIspunsä de cräiasa, Ferdinand nemic zIblvind, auales oaste si cu mare tocmall cu ghenarariul ski, Leonard Velsho, §io trimisä in crIiia unguriascI sI batä cetätile: care nu va vrea de bunIvoe sä sl inchine, sä le cuprinzä cu osteni in partea sa.

Sultan Suleiman, cu svatul socotindu cI cu cinste impleätiei iastesä apere, pre gurImintul säu si dat cuvintul pre cräiasa vIduva sipruncul, chemand pre solii unguresti, le räspunsä cum au dat crIiiaunguriascI lui Ian si fiilor sli si au innoit acea crIie si asupra prun-cului, fiiului lui Ian 0 sämintiei lui. Si s'au gätit de oaste, puind toatäputerea sa, sä nu sä bucure nepriiatinul sIu Niamtul; and si solilor

Au rIspuns crliasa solului, el nu poate sl stea acum dui:4 sfaturi, ce arräspunde lui Ferdinand, slIbitI de lacrImi si amarI iniml dupa craiul, sotulsIu, nice poate face nimic fIrI de invItItura tItine-säu, lui Jicmont craiullesesc; la care de nu-m va da vreme Ferdinand sl ajungI si la tatl-sIu pentruinvItItura, ce sl va apuca de arme, putinI lauda va agonisi si Chesar Maxi-miian si Ferdinand de or veni cu arme asupra unii fArnei stinsI de lacrImi siasupra unui prunc in fasuri:

Dupl soliia rIspuns dela crliasa, Ferdinand nimic netrIgind, aleasä oastesi cu mare tocmealI cu ghenarariul slu, Leonard Velsho, in crIiia ungureasaporneste sl bad cetätile ; care nu va vrea sI se inchine de bunl voe, si cuprinzIcu osteni in partea sa.

Soltan Suliiman cu sfatul socotind a cu cinste impärätiei iaste sl aperepre jurImintul sIu si dat cuvintul, pre crIiasa vIcluva si pruncul, chemindpre solii unguresti, le rIspunde curn au dat calla ungureascl lui Ioann si fiilor

130v lui; asa innoiaste toatI aceia crlie si asupra pruncului fiiului lui si 1 semintieilui, panä vor tine si ei credinta impIrItiei si vor fi multemitori si amintetiitori milelor implrItesti. Si iatI sl aratI lumii stätItoriu < cu > cuvintul 0mila sa, sl gIteazI de oaste, puind toatà puterea, sI nu sA bucure dusmanul,Neamtul; dam' si solilor

21: de-m B. 3o: Indati cuvintul B. 34: stäpfinitori cuvintul B §i B1.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

396 LETOPISETUL TIM MOLDOVEI

daruri si pruncului in semne de apIrare &altar' cu sirmä tbut, pavätlcu piiatri scumpe impodobità si buzdugan si sabie tot cu mArgAritarpeste tot acoperitl. i indatl au poroncit lui Ustref Pasa s'i lui MehmetPasa sá purCazI cu oaste, sirguind sl apere pe crEasa si pre cucon.

5 Ferdinand, inteacea vreme, trimite si el sol la Sultan Suleiman,poftind cräiia unguriascl cu legAturi ca acelea, cu care au tinut si IanCraiu dela implrätiia lui. Ce, solii lui 1 cu mare scarbl i-au pus la in- I orchisoare, zicandu-le el sintu de moarte, &Ad sintu dela un nepriiatena impArätiei trimisi; si acela ce-s bate goc de impärAtie, mill cere ail

io de rusine, calcl crAiia unguriasa si pe cräiasa cu pruncul, care iaste suptapärarea impArltiei.

Nemtii lui Ferdinand, daa simt a vin acei doi pasi Ustref si Meh-met Pasii, sä dau innapoi; iarà cum intlleg cà s'au intorsu Turcii, iaräau vinit cu hatmanul lor Rohan Dulfu si paril in Buda sosind, o au

15 incongurat de toate pgrtile cu mare strânsoare.Sultan Suleiman, intllegAnd aCasta veste, sl apucl cu mare sirguiall

a sI gAti de oaste; si indatà au pornit ostile de pren tot locu innaintela Buda si el singur, cu multime de oaste, au purces pre urml, gräbind

daruri §i pruncului in semne de aparare: caftan cu sfirmà tesut, pavaza20 cu pietri scumpe impodobitä i buzdugan de hier cu aur bAtut, pe coadä

iar cu aur, 0 sabie cu margaritar peste tot acoperità. Cu groaznicl intr'aceiadatà pre aceig soli ponmel la Ustreh 0 Mehmet Pa 0i indatä sä purCazA cuo0i, cu mare sarguialä inteajutoriu 0 aparare crliasei 0 pruncului, nesocotindalte piiadeci sau cu iarnä sä se mantuiascl; 0, de ar pati ceva cräiasa din

25 zabava purcesului, cu capetele vor plati ei scAderea ce ar avea crAiasa.Ferdinand inteaceia§ vreme alege 0 el soli unguri 0-i trimite la soltan

Su liiman, poftind crAiia ungureasca cu acele leglturi, care au tinut 0 IoanCraiu dela impäratiia lui. Ci, solii lui cu mare scârba s'au pus la inchisoare, zi-cându-le cA gilt de moarte, cI skit dela un nepriiatin a imparätiei trimi0; 0

30 acela, care 4 bate joc de impäratie, milà cere 0 ail de ru0ne cala callaungureasca 0 pre crgiasa cu pruncul, carele iaste supt al:al-area implitiei lui.

Nemtii, daca sämt cä vin oqtile turce0i cu acei doi pa0, carii s'au pomenitmai sus, Ustreh Pap 0 Mehmet Pap, sä dau innapoi; 0 indatá cum au intelesa s'au intors innapoi Turcii, iarà vin cu hatmanul Rohan Dulfu 0 pinä in

35 Buda sosesc, incunjura Buda de toate pärtile cu mare stransoare.Aprins de minie soltan Suliiman din aCasta veste, sa apucA cu mare sirguialà

de &ire de oaste, pornind indatà (wile de pretutinderea in chip de olac innaintela Buda, 0 el singur cu mare multime de o0i, in urma celoralalte o0i,

www.digibuc.ro

131r

DE LUCRURILE CRAIEI 1JNGURE5T1 397

sl apuce pre Nemti suptu Buda. Si când agiungea in marginea crlieiunguresti, 1-au tAmpinat veste de izb Ana, cum Rohan Dulfu, ghe-narariul lui Ferdinand, cu doalzAci de mii de Nemti, cu Unguri, au peritcu totul de Turcii, carii au mersu mai nainte. Dupä gasta veste, mergeamai incet; si agiungänd la Buda, au descälecat despre Buda veche.

Si indatA craiului pruncu ce-i pusese nume Stefan i-au trimis daruri:trei cai cu toate podoabele, i caftane boiarilor ce era pre langa cucon.

Solii turcesti eau MArsu cu daruri, au poftit cu mare blAndetä delacräiasa, sä trimitA cuconul in tabärä, la corturile impAräte§ti §i pre totidomnii §i. boiarii pre lAnga pruncu, färä de niceo siialà; ca impAratulva sA prAvasck cu ochii slit pre cuconul priiatinului §i. ciriacului säu §i denbratAle sale sa-1 dea fiilor sAi, carii sintu aicea, ca de pre acmu sä-1 cunoascl§i. de temeiu priete§ug neclItitei credintei Otomanilor, de acmu sA inCapA.

Si pre singura cräiasa, in loc de flied a sa i noru o tine, ca pe o flick'a jubitului ski priiaten §i ciriac a rápousatului craiu sotu §i pruncului

cu nedeprins ovtilor sale conace, peste obiceiul eniCarilor, silind sl apuce preoastea nerntascg. la Buda vi gnu O. scape vi de luna lui Avgust, care lung. Inadela tatg-sgu, sultan Selim, tinea vi fericitg I de rAzboae. La marginile crgleiungurevti, acum intrase cu wile, l-au timpinat veste de izbândà vi cum Ro-han Dulfu, ghenarariul lui Ferdinand, cu zo.000 de Nemti cu totul au perit.Dupg gastg veste, mai incet tragind ovtile spre Buda, au descAlecat inteaceia-laltA parte, la Buda veche, pentru putoare de trupuri ce perise.

In loc craiului prunc, cAruia stefan nume Ungurii pusese, au trimis daruri:trei cai cu toate podoabele vi frgele vi vele tot cu pietri scumpe impodobite,;i caftane tuturor boiarilor, carii ar fi pre lingà prunc pe aproape.

Solii turcevti, carii au adus daruri, au poftit cu mare blind* dela crAiiasasA trimita pre fiiu-slu pruncul *in tabArä la corturile impgrätevti vippre totidonmii vi boiarii pre PATIO. prunc, nimic la inima sa de maicA nepriimind vreosfiialg, cl de aceia a inimii mArire iaste soltan Suleiman, oil pre toti alti impa-rati nu numai cu puterea vi. norocul, ci vi. cu Dumnezeirea vi direptatea biru-iavte, toate fericite vie vi fiiu-sAu ngdAjduiascg cu gAnd neindoit. Va impgratulcu ochii sA privasa pre fiiul priiatenului vi cireacului ski vi din bratele salesg-1 dea fiilor sgi, carii cu impArAtiia sa aici ant, de acum sA-1 cunoascA dinpruncie §i de prietequg temelie neclAtitei credintei Otomanilor de acum sAinceapg. Pre singura crgiasa in loc de fie-sa vi nor tine, ca pre o fiicA ce iastea iubitului sAu priiaten vi cireacului sgu, rgpoatului craiu sot, vi pruncului

17: vgust. B.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


craiu maick ari vrea priiatene§te sä o vazà. Numai pravila den bAtrânia Otomanilor, apärä 1 a intra bärbatului strein la lIcasul fämeesc. Nice 107va pofti pe cräiasa la sine poate, la corturi, pentru prepusul lumii, sänu sà clätiasel in ceva cinstea numelui ei, care, la färnei mari §i_ de

5 cinste, mai scumpä de toate odoarl iaste cinstea.La acestu graiu a solilor, indatä, ränitä inema de maicá a crEasäi,

foarte slabk mihnità 0 improtivä au räspunsu cediasa. Iark daca i-auzis Gheorghie Martinengu (e)pitropul sä socotiasck cu gastä de§artlsiialà sä nu intärâte pre päglnul varvar la niscai tifänii, cu inema in

l o tremur au imbracat pruncul cu lucii crle§ti fa§uri §i 1-au pus cu mamcain carät1 lucie de aur 0 cu o samä de doamne de cinste 0 cu tosi domniisi boiarii 1-au trimis la corturi.

Esit-au innainte multe stoluri de al:46 0 1-au petrecut pftnä incorturile impäräte§ti. Sultan Suleiman cu blândetà au cautat spre cucon

15 Si I-au luat in bratäle sale, vorovindu pren tälma6u cu mamca; au chematsi pre copiii sái, ce era cu dânsul, 0 le-au zis sä särute pe pruncu, eliaste fiiu ciriacului säu, sä tie minte, inteaceia dragoste sä-1 aibA si ei,cum au avut el pre tatà-säu. Jail pe domni si pe boiari ce vinisä cupruncul, i-au chemat cu viziriul la mesà.

20 craiu maicä, ar vrea prietene§te sä o vazä. Numai pravila din bätrâni a Otomani-lor aplrä a infra barbatul strein la läcaqul ameesc. Nice a pofti pre crAiasa la sinepoate, la corturi, pentru prepusul lumii, sI nu O. clateasa cinstea in ceva nu-melui ei, care la fâmei mari 0 de cinste, mai mare de toate odoarge cinstea iaste.

La acest graiu al solilor, indatl, rânita iniml de maicl a crliasei foarte25 slabA, rnahnitl 0 impotrivA au räspuns crAiasa. lark deaca i-au zis Gheorghie

Martinul pitropul sä socoteascA, cu gastà 1 Wall sä nu intärâte pre IA-gânul varvar la niscai tiränii, cu inima sa in tremur, au imbräcat pruncul culucie crägti fapri §i l-au pus cu mamca in carAtä lucie de aur §i cu câtevadoamne de cinste 0 pre toti domnii 0 boiarii l-au trimis la corturi.

30 E0t-au innainte ateva stoluri de cAlAri din tabärl afar% 0 cu alai, cumzic ei, l-au dus la corturile impärAte0i, rulde soltan Suliiman cu mare blandeteau cAutat la cocon 0 l-au luat singur in brate, vorovind prin tâlmaci cu mamca ;au chiemat 0 pre fiii sli ce era cu dânsul qi le-au zis a grute pruncul 0 cäiaste fiiu cireacului sAu sl tie minte, inteaceia dragoste sa-1 aibA 0 ei, cum au

35 avut el pre tatl-sAu. Iarl pre domni 0 boiarii ce venise cu pruneul, i-au chie-mat cu veziriul la mese.

8: pitropul A §1 C.

131r

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAM UNGURE$T1 399

Si and acolo ospetiazA pre domnii unguresti, era gata oranduitäoaste sá cuprinzä targul; -si necunoscand TJngurii, au purces Turciieniceri bulucuri, anume cä mergu sh vazI orasul, cat nice ciia ce au strä-juit la porti, nu au simtit, cind au cuprinsu portile cetätii, toate ulitälesi meidianul orasului de mijloc. Indatä au inceput a sträga telalii pre ulità, 5

sl A' inchizA tot omul la mg-0 si cines in gazda sa; armele, tot omul delacasa sa, sä le dea, care va sä nu piiae cu toatà casa sa. Si aCasta de o face,nime grijà sl nu aibk Daca i-au dat stire lui sultan Suleiman cl targuls'au cuprinsu flea de niceo tulburare multimei orasului si acmu sintu

io8r toate portile si ulitäle pre sama enicerilor, iark clack* insärask au 1 triznis iopruncul la murnä-sa; iarl pre boiari, pre toti i-au oprit in tabärk

Cräiasa, clack' au vAzut cetatea cuprinsä de Turci si domnii opriti tosiin tabärk au scris rävas cu mare jalobl la impgratul si cu lacrämi: # SI nuuite impäratul cinstit si cel milostiv numele säu si slava ce are de bunätä-tile sale la toatà lumea si gurImantul, carele lumii stiut iaste, cu carele au 15

intärit milele blandetälor sale si pe urml sotului sän craiului, sä tie; preboiari, carii toti acestiia au tinut credinta stäpanu-slu cu toatä inema in par-tea numelui Otomanilor si impärätiei sale, improtiva nepriiatinilor impärä-tiei si stäpanului lor craiului, ciriacului scaonului säu, sä-i sloboazI ».

i cand acolo ospeteazA pre dornnii ungure§ti, acum era gata orinduitioaste sA cuprinzà targul. i a§a, necunoscut, au purces buluc dupa buluc eni-cerii, anume cA merg sA. vazA ora§ul, cat nici ceia ce au strajuit portile nu s'ausimtit, and au cuprins qi portiJe §i ulitile toate §i meidanul ora§ului de mijloc.YndatA au inceput a striga telali pe ulite, sA sA inchizI tot omul la casA §ii cine§in gazda sa; armele tot omul dela casA sA dea, care va sA nu piiae cu toatA casalui. i gasta de o face, nimeni grije sA n'aibl. DacA i-au dat §tire 14i sultanSuliiman cA tit-gul s'au cuprins fArA de nicio turburare multimii orgului giacum sant toate portile §i ulitile pe searna enicerilor, mAcar c5. inserase, aupot-nit pruncul cu cinste la mumA-sa; jar% pre boiari pre toti i-au oprit in tabIrà.

CrAiasa, daca lu vAzut tot ora§ul cuprins de Turci §i donmii toti opritiin tabArà, au scris Ilya§ cu mare jail:4 la impAratul §i cu lacarni, O. nu uiteimpAratul cinstit §i cel milositv numele sAu §i slava ce are de bunAtAtile salela toatà lumea §i jurAmintul care lumii §tiut iaste, cu carele au intArit milele§i blandetele sale, §i pre urma sotului säu craiului sI tie; pre boiari, caretoti ace§tea au tinut credinta stäpinu-säu eu toatà inima in partea numelui

I 32r Otomanilor §i I impArAtiei sale, Impotriva nepriiatenilor impArAtiei §i stApanului1

lor craiului cireacului, sA-i sloboazà; cafii au slujit scaunului sAu.

20

25

30

95

www.digibuc.ro


Au stAtut dupl aCasta patru zile impAratul la svat ce va face cu Buda sicu casa crAiasAi si cu domnii unguresti. SvAtuia unii sA-i trimitä in Tari-grad si pe pruncu si pe donmi si in Buda sl sA pue pasi. IarA altii svätuiasA nu sA calce gurAmântul, nice sA sA facA sill ca deasta, lumii uritl, unii

5 fAmei si unui pruncu, carii s'au priimit pentru apArarea, si acmu sA-iscoatA den casa lor la robie, la care faptA in toatl lumea ocarl sl va naste.

IarA pasea de Beligrad svAtua sA sl pue pase in Buda, pe obiceiulbAtrânilor sAi; crAiasa sA sA trimitä la tatl-sgu; pruncul in Tarigrad,

Au stAtut dupl gasta patru zile impAratul la sfat ce va face cu Buda si cuto casa crliasei si cu domnii unguresti. SfAtuía Mehmet Paa si un Custreh Par,

amandoi musaipi : si pruncul si domnii sA sl trimitA la Tarigrad. La Buda sA sApue par orn bland, sA carmuiascA pre Unguri cu blindete, pre 'ncet sA-i deprinzlsupt jugul impArAtiei. Jail. Rostin Pasa, ginerile lui sultan Suliiman, sfAtuia niciinteun chip sA nu calce si jurämantul dat si sl nu sA fad. silA ca gasta mill

15 lumii, unii fAmei si unui prunc, carii s'au priimit supt apArare, si acum sA sescoatA din casa lor la robie, cu care faptA in toatA lumea numelui ocarA a naste.

Impotriva tuturor Mehmet, Pasa de Belgrad, cAruia Iahaoglu il cherna preporeclä, sta clAtind cu capul si intrebat, ce si cum ar socoti el, cl era intre totimai bAtran, au zis cAtrA impAratul :

20 # Multe sfaturi ant la impArati, impArate Suliimane, iar unul numaidirept iaste. Ce mi sA pare, voi zice. In voe va fi a primii si a nu priimi si arade de un orn prost ca mine sau a fi cu greu urechilor voastre; oi priimide veti rade, sau cu greu yeti priimi, prostiia mea va face aceia, iar nu rAu-tatea in partea scaunului tAu; cl de sant si prost, bltranetele mele loc sl aibl I

25 i mai mutt fAcut batran, tot bAtand rAzboaie cu acest neam. Si nu mi-i laudA,Ina din zilele pArintelui tAu, multe 0 izbande, am invAtat toatA firea, toatAasezarea acestor oameni. Clutati sfatului vostru, cAialA sA nu aveti ; de 5 oriacesti 20 de ani innarmat in Tara Ungureasca am venit, la toate aceste rAz-boae, sau cap pre altii, sau slujitor supt ascultarea altora am fost. Si cu gand

30 ce ai venit sA innalti implrAtiia si sA lAtesti hotarAle impArAtiei noastre si sAasezi pace, O. odihnim. Dela o vreme supt norocul au, dui:A ostenelele tale,ai luat Beligradul, cuibul si scaunul tuturor talharilor asuRra i noastrA. Un-gurii dupl aceia au prAdat Misia si Bosna, pentru care fapte ai venit si in cestepArti cu rAzboi. Ai zdrobit toatA oastea si pre craiul singur. Si dupl acestea

35 l' au venit si Buda supt putere si la maul, cu mare numelui tAu cinste si van,si pang in inima nepriiatenului tAu ai apropiiat grije.

Apoi ai dat pe seama unui Ungur, care nice§ era de sange crAesc nIscutsi cu cu ce folos l-ai imbrIcat cu podoabe crAesti. ? S'au sculat un crai dintre

27; a iar sl nu aveti B

132v

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CI tklE1 UNGURE5TI 401

in casIle impIrIte0i, sI-1 hräniasa 0 sI criascI in legea lor; pre totidomnii sl-i omoarI; cetItile lor O. le rIsipascI; cati oameni ar fi derázboiu toti la Anadol sà-i triaci; numai tárani plugari, lucrItori de

Nemti asupra lui 0 l-au scos din crlie si au cuprins si Buda 0 toatI crAiia, cuatata izbandele tale 0 trude si cu sangele nostru agonisite.

Acum iatI al cincilea ostire face, al:4'1nd Buda de Nemti cu atata a impI-rItiei chieltuiall 0 atata osteneall si sarguialA 0 a ta 0 a gtii, cat poate zicecl nu ai venit pre pArnnt, ci ai zburat in aripi cu gastA nAdejde a noastrI a tu-turor, ca doarl vei face sagit dela o vreme acestor nepAci si vArsare de sin-gele nostru cu acest neam. Ci, precum vAz eu c5 iaste sfatul unora, la nesfar-yite trude 0 ostenele si a rAzboaelor grije te vor pune ; cu apArarea ace0iivkluve 0 unui copil de tatA, 4 aratI laudA, cAriia pret nu iaste.

Eu ca un prost nu pricep ce ar fi lauda aceia a lumii fArA de folos. Oaseleroade slavA gasta, carea aduce grije §i rAzboae. Nici la intelepti purtAtori deosti, loc nu are veste ca gasta, care asezare nu face. Mo0i 0 vestitul tatAltAu, 22 crAii cItrA impIrAtiia noastrI au adunat para acum. Decat aceia, maifericit te voi sA fii, iar nu mai intelept CAci iaste mai mare a fi intelept,decat in tot 'easul a fi nebun carea nu iaste alta mai mare decat aèasta:treaba altuia O. pIzesti si a toatI viata, avere, cinste, impIrAtie, la grije sA layi.

Destul ai fAcut, cat mi sl pare, milii, blandetelor, bunItAtilor tale 1 Mosii§i pArintii tal cu acestea nu sA indestula, ci cu biruinta asupra nepriiatenilor,0 dui:4 biruintA cu asIzarea *nor; care toate intelesului si intelepciunii tale,dau, impArate, ca unuia pre carele te-au impodobit Dumnezeu, 0 cA e0i sangeimpArAtesc 0 ca. esti impArat intelept.

133`Eu ceiu partea mea, dud socotesc a rAzboaielor I griji, primejdii si cum-

'Ana. Zic atata: pre Unguri sI nu-i credem, cA cu ochii vedem nepriiateni. MI-car cA unii sA fac a sA tupila supt umbra ta, mai multi Unguri grit la Nemtisi tin cu dansfi. CrAiasa ca o flmee cu un prunc in brate, harnicA A tie impo-triva Neamtului crAiia 0 orapl acesta, nu iaste l Va trebui dar cu puterea im-pArAtiei toatI 0 totdeauna cu pedestrime, cu tunuri sA stIm pururea gata, A. oapIrIm pre gastA fAmee; care lucru, nu laudA, ci mare ocarI in lume ne va face.

mIcar mai apoi sl nu aducem cu vreme lucrurile impArAtiei noastre lacumpAnA. Mai cu cinste 0 mai cu folos iaste a merge cu arme asupra altora,cleat a sI apAra de altii.

SfAtuesc darI aCasta; crAiia de atâtea ori luatI §i cuprinsI cu rAzboae,pasalac sA sA facA, dupl obiceiul bItrinilor nostri; crAiasa sA sI trimitA la ta-tA-sAu, pruncul la Tarigrad, in casa impArAteascA, sI sA hrIneascA si sA creascAin legea noastrA; domnii toti sl sA omoarl; cetAtile lor sA sA rIsipeascl. Calioameni de oaste pot fi, toti la Anadol, sA sA treacl; numai plugarii carii lucrea-zA pIrrantul, aceia, pre la tArguri si sate sI-i lase cu oameni de pizI pre la cetIti.

5

10

15

20

25

30

35

40

www.digibuc.ro

402 LETOPISETIM 'Mil MOLDOVEI

päitifintu, pre la targuri, pre la sate, pre la cetäti, cu oameni de pazá sit-ilag.

Sultan Suleiman, cumpänind cu gändul svaturile de imbe pärtile a pasi-lor, au ales mijlocul : nice asea apreg, cum au zis pasea de Beligrad, nice cum

5 au zis ciialalti. Au trimis poroncä cräiasäi sä nu-s facA voe rea, pentru cici iicautà a esi acmu dentegasta cetate, care neputând-o sprejeni de Nemti,s'au socotit a o tinea cu 1 osti impärkesti. Iarl ei, scaon cräescu s'au asezat 108vcu pruncul, la Lipa, si cu tot Ardialul si pärtile cräii unguresti de sus, p Auk'sl va radica pruncul stefan craiu in vfirstä, acea tail fiind mai in laturit. i

lo cu atAta va fi mai indämänä crgiasäi, cä sl va hotäri cu tatà-säu, cu craiullesäscu, având impärätiia pururea grije de gasta, aft' fie supt apIrarea im-pärätiei, pruncul cu mumä-sa. Care, den loc au dat porona sä fie sloboziboiarii, cines la slujbA C'au avut, numai Verbetii bitranul sä rämäe inBuda, sl giudece oamenii dupà pravila bor. .5i iatà petreckori impärä-

15 testi, cu stiaguri, cu carä si agi impärätesti pre längl crIiasa, de s'aur Adicat toatà averea casei; numai armele cetätii 0 zaharale au läsat.

Atunce cräiasa, cu lactimi si cu ascunsu suspin, ceriului pAganiascamärturisind inseleciune, au purces den Buda. Biiatii domni, scäpati cu

Asea tara aCasta vei asaza si Nemtii or sta de grije Avstriei si Stiriei, nu20 de Tara Ungureasca. »

Soltan Suliiman, cumpanind cu gindul sfaturile de imbe partile a pasilor,au ales mijlocul: nici asea apreg, cum au zis Pap de Beligrad, nici cum ceialalti.Au esit porunca craiasei sa nul faca voia rea, ace Ii cauta a esi dinteaCastacetate, care neputänd a o sprijini de nepriiateni Nemti, s'au socotit a sa tinea

25 CU osti Imparatesti. Iara ei, scaun craesc s'au asezat cu pruncul, Lipa, 0 cutot Ardealul si partile crliei unguresti de sus, pia sa va radica pruncul

tefan craiu la varstä, aceia tail fiind mai In laturi si cu atâta mai Indemânäcrliasei, ca sa va hotärî cu tata-sau, cu craiul lesesc, avänd imparatiiapururea grije de gasta, sä fie supt apärarea imparatiei pruncul cu muma-sa.

30 Care din loc acum sà dea poruncl puternicului singeacului I de Timisvar,boiarii, toti domnii, cines la slujba care au avut, numai Verbetie bkrinul saramie aicea la Buda sä judece orasul dupa pravila bor. i iata petrecatoriImparatesti cu steaguri si call sl vor da; agi imparatesti pre MO craiasasal rädice toata averea casei si podoabele toate si vase, pânä la Lipa; numai

35 ce ar fi armele cetätii sa lasä pre loc si zaharelele.Ara crliasa, cu lacrämi si ascuns suspin, ceriului märturisind pAgineasca

insIlAciune, din cetatea 0 orasul Buda purcede. Bietii domni impreuna cu

133`'

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAIEI UNGURE$TI 403

zile, purced cu crAiasa; de bucuriia vietii, 6 nu §'au pus capetele, auuitat 'eau pierdut. Si asa mântuindu-sä cräiasa cu pruncul Stefan Craiu,cäruia apoi Ungurii i-au pus nume Ian Jicmontu, §i in dragostea VA-ne-slu, lui Ian craiu, carele aproape de treizaci de ani au crdit cu binedela tosi domnii, boiarii den tot Ardialul ail adus pruncului la Lipascaon nou de cräie, daru.

Acestea and sä lucriazä la Buda, iarl Ferdinand luand veste deperirea irwii sale la Buda, temändu-s1 de puterea Turcului, au trimissol cu daruri scumpe la sultan Suleiman, poftind cräiia unguriascI sili-o dea pre sama lui, sä-i dea harae'u pre an. lark' sultan Suleiman,

crliasa purceg; de bucuriia vietii, cl nu §'au pus capetele, au uitat ce au pier-dut. 5i ava, mântuindu-se cráiasa cu pruncul 5tefan Craiu, cáruia apoi Unguriii-au pus numele Ioan Jicmont, §i in dragostea tätâne-sáu, lui Ioan Craiu, careleaproape de 30 de ani au crlit la dán§ii, cu bine dela toti, domnii, boiarii §i totArdealul au adus pruncului la Lipa scaun nou de crlie, daruri.

Acestea când sá lucreazá la Buda, iará Ferdinand luund veste de perirea1::tilor cu Rohan Dulfu, temándu-se de puterea Turcilor, pentru O. aruncezábavä lui sultan Suleiman, sol pre Nicolai Salma la Buda trimite cu darurilui sultan Suliiman dela Ferdinand; un páhar de aur cu iscusite me§te§ugurifácut, cu ales márgäritar irnpodobit §i un Casornic. Ace la era de mirat odor,care cu roatele de argint intorcea nu numai Casurile zilelor, ci tot crugul ce-riului, 0 a celor 7 planite clátire cursul soarelui i prernenelele lunii cu mare§i de mirat me§terqug, cu a Casurilor §i minutelor in multi ani másura; carecum de tárziu unele cu altele in mare sárguialä intorcându-se, din clátireaceriului celui mai de sus de.toate, care porneqte altele de dedesuptul ski cru-gurile cemti aceluia ce-i zic astronornii adecl clátitoriul cel intâi sau clá-tirea cea dintái, care toate celelalte porne§te cruguri. Acestea de mari astro-nomi cu adâncl socoteall izvodite 0 fácute.

1 34= Spun la Maximiliian impáratul de a cáruia viatá au rárnas poveste I de zá-bava lui in tot traiul la mari §i de mirat lucruri.

Care daruri foarte au pläcut lui sultan Suleiman cl era acel sultan ap desuptire la minte, cat nu numai era cárturariu in basnele ce are legea lor, ce §iastronomia §i cozmografia intelegea, dascal având pre lângá sine pe Hamondoftorul de toate clásalii.

Poftia solii lui Ferdinand dela sultan Suleiman craiia ungureasa O. deapre searna lui, legata supt haraciu, precum au fost datá lui Ioan Craiului intoti anii.

i: de bucuria biiatii A. 5: §i tot C. 23: §i minunatelor B.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

404 LETOPISETUL TkRII MOLDOVEI

luand darurile, au rispunsu prin talma6u a necuvioasä legAturi ar fiacele de pace: sä ia Ferdinand crkia, care au tinut-o Ludovic Craiuc'au petit cum s'au scris mai sus, si el sä färnfte cu osteniala si trudasi cheltuiala, cu atata numai cu hargul; de pe Tara Avstriei asezat

5 scaonul ski spre pace, atunce sl sä tie cu adevärat impArltiei lui prie-tesug. Care mijloc 1 de-i va pärea lui Ferdinand cu greu si ar vrea sä I 99raliaga räzboae, pre aceia va sta: ea' si crkia unguriasa despre dânsulva apära si pärtile Avstriei in prada vor merge.

Asea läsind sultan Suleiman lucrul la mijloc, cu apropiiate vremilo de toamnä, s'au intorsu spre Ora sa, läsind in Buda oaste de pazà, eniceri.

Inteaceia, Gheorghie Martinenzii, la Lipa, nebAgand in saml prealti domni, trebile cräii au luat dupl pärerea sa, pre sine; cu ce, au adus

Sultan Suleiman, cu vesell fatä luund darurile, au räspuns prin tälmacicum necuvioasä legAturi ar fi acele de pace : sA ia Ferdinand ora§e §i targuri

15 3i: crkia, care au tinut Ludovic craiu Pre acel Lodovic omorise sultan Su-leiman in rAzboi §i el cu osteneala, truda §i chieltuiala, EA rAmae cu atäta,numai cu haraCul. De pe Tara Avstriei a§Azat scaunul ski spre pace, atuncesl sA tie cu adevArat impArAtiei lui priete§ug; care mijloc de-i va pärea luiFerdinand cu greu §i ar vrea sä aleaga rlzboae, pre aceia va sta: cA. §i crAiia

20 ungureasa despre dânsul va apAra §i pärtile Avstriei in pradä vor merge.Ap lAsind sultan Suliiman lucrul la mijloc, cu apropiiate vremile de

toamnä, au purces spre scaunul slu, läsand la Buda oaste de pazA enie'ari.Itnteaceia, la Lipa, Gheorghie Martinuz nebAgänd pre alti domni in

seaml, trebile crliei au luat dupl pärerea sa pre sine; cu ce, au adus pre era-25 iasa la gânduri, muma coconului, cA ar fi pofti el crAiia; din care prepusuri

au intrat intre dân§ii mari zarve, care §i lor §i pärtilor crqtinWi pe acolo, marerAu s'au atâtat 0 s'au inceput. Si pang inteatâta au venit lucrul, cat crliasa,temändu-se de sine §i de copil, jalbA au trimis la sultan Suleiman asupra luiGheorghie, cum s'ar ajunge cu Ferdinand spre peirea ei qi a fiiului ei. mnsä

so aCastä zarvA, panä inteatâta räul sAu socotind, domnii au nevoit sA potoalepre crliasa cu mare nevointA, cu totii.

InsA nu indelung au stAtut acea tocmealI intre crAiasa §i intre Gheorghie,care väzänd-o cA jail crAiasa umblA sl-i coboarl dela Turci peirea, cu tainAajunge la Ferdinand, arAtându-i 1 toatA inima cu priinta spre slujbele lui,

35 Si nu de vreo viclenie impotriva fiiului a stäpftnu-slu Ioan, la care mila §i. cre-dinta au avut, cat la moartea sa §i fiiului sAu pruncului, atuncea de curând

4: ca atAta A. 26: plrintilor B. 29; Gheordie B.

134°

www.digibuc.ro

DE LUCRUR1LE CRAIEI UNGURESTI 405

la ganduri pe craiasa, ca ari pofti el craiia; den care prepusuri au întratîntre dansii mari zarve, care si lor, si partilor crestinesti pe acolo, mareflu s'au atitat §i s'au început. *i. pana inteatata au vinit lucrul, cat au

näscut, si a toatei casei sale epitrop 1-au lasat, ce vazand cu lucruri si cu soco-tele mueresti purtandu-se crliasa, vedea a va pogori perire si cestoralalte 5

parti a crliei unguresti, cum s'au facut si cu Buda; ca firea muereasca si de-sate prepusuri, alergand in tot Casul la ajutoriul turcesc, cu care umblete aa ei trägind ostile turcesti de nicio nevoe, va face de vor cadea si aceste orasepre mainile Turcilor, cum au cazut si Buda, pierzind pre sine si pre fiiu-sau. ioPentru aceia alt leac nu vede: numai cräiasa cu fiiul ei sa se dea pre Mainilelui Ferdinand, rarrasita craiei, ca la un monarh cu puterile si care poate O.apere despre Turci, sa nu piiae; si cum au ramas si craiasa ca o fainee si copilulincä nu la varsta de cârma, sa mute la tarale cele care au fost legate Inca debarbatu-sau, Ioan.

Ferdinand, macar cá nusà incredea cu amestecatoare si nestatoare firi a 15

lui Gheorghie Martinuzii, iara nu lasa acest prilej ce i O. face Ca de câteori pogoriia Ungurii cu netocmelele lor pre Turci cu Nemtii la sfada, de atateaori lua si Turcii despre ceia parte despre dânsii cetati; Inca incapea si Nemtiidespre partile sale de cuprindea si ei cetati si orase face sfat de care da stirefratine-sau lui chesar. i deodata trimite moo de oameni alesi calari si câtäva 20armata, adeca tunuri si altà ce ar trebui de aparare, la Gheorghie Martinuz,care tinea inca dela Ioan Craiu Oradiia, si farà nimic alta zabava gateaza sialte osti cu Ioan Baptista Castand, om viteaz la lucrurile razboaelor, de neamulsail Hispan; si dupa câteva sfaturi la Beciu, Castand, unde si de firea lui Gheor-ghie Martinuzii au pomenit, cum vor sa iasa lucrurile lui, au purces in par- 25tile unguresti si Ardealului,,sarguind cu toate sfaturile la Gheorghie, in Oradia.

135r Izavella Craiasa, vazind aiave amestecaturile lui Gheorghie, aduna I ghiulusla oras Agnez, anume impotriva lui, nädäjudind cà cu aceia adunare va mazilipre Gheorghie din toata puterea ispravniciei lui, cu ajutorul inw,rotivnicilor.Ci Gheorghie Martinuzi orn amestecatoriu mare, daca sirnte gandul craiasii 30CU o searna de domni, el inca pre la priiatenii sai scrie carti si in loc pur-cede cu gloata la orasul acela, unde incepuse a sa aduna ghiulusul.

Iar craiasa, deaca prinde de veste a au apucat el innainte la oras cu gloatasa, ori a sa sfiia, ori sà nu-1 vazà in ochi, au trecut la Belgrad. El in loc facede sa räsipesc toti dela acel sfat. i de atuncea in vedere nepriiaten copilului 35craiu si mâne-sa craiasei, au inceput a cuprinde orasele pre numele luiFerdinand crai nou. i in putine zile soseste si Baptista Castand cu ()stilelui Ferdinand la Clujvar.

Dupa sosirea lui Castand cu ostile, merge Gheorghie la craiasa, stiind-oacum inspäimatä, si dupa cateva mustrari, ii zice sa nu mai amestece zarve, 40

www.digibuc.ro


adus pe crliasa de au läsat cràiia lui Ferdinand pre tocmala i scrisorile,eau fäcut Ian Craiu, bärbatul ei, cum s'au scris mai sus, cu legIturi caacestea: cfalasa, cu numele fiiului säu, Ardialul a-1 apara de Turci nupoate, ce sä fie crgia pre sama lui Ferdinand cu folosul a toata cresti-nätatea. Si in locul Ardialului, au luat cräiasa cu cuconul ei o lark anumeEvboriia i Ratisboriia, in Ungurimea de Sus, alAturea cu Tara Le§asckpeste muntii lersti, a cIror OH era vinitul pre an 25.000 de galbenide aur. Si pentru mai mari legäturi priiate§ugului intre casäle lor, Anna,fiica lui Ferdinand, sä fie logoditä dupá Ian Jicmontu, cuconul crä-

lo iasäi, i cu zestre 100.000 galbeni de aur; i datoriia, care era fácutäde tatá-säu 0 de muml-sa, crEasa, 5o.000 de galbeni de aur, asijdireasà plätiascä Ferdinand. Si in loc de zälog pentru acestea, au pus cetateaCasa, sä fie scaon crliasäi cu fiiul ei. Si pre aceste tocmele i legáturi,care al-Ma Baptista Castand, ce vinisä dela Ferdinand cu oaste i cu

15 armatk inteagutoriu lui Gheorghie Martinenzii, ce era ispravnic §icarmuitoriu langa cräiasa i langa cucon, läsat de Ian Craiu, cum s'aupomenit mai sus. Apoi acela au fäcut amestecäturi i s'au agiunsu cu

ci mai bine cu cinste i cu pace sa dea craiia lui Ferdinand pre seamk dupacum au fost legat i barbatul ei, Ioan Craiu, cu Ferdinand. Si in loc alt ghiulu§

20 de tap domnii la Clujvar strange; la care, innaintea tuturor, Castand au spuscu ce treaba au intrat cu otile stapanu-sau in Dachia, aratand i tablele legatecu Ioan Craiu: dupa moartea lui, la Ferdinand sá vie craiei ungure§ti stapaniia,§tiindu-se §i Ferdinand de ce s'au legat.

Legaturile era acestea : craiasa cu numele fiiu-sau, Ardealul a-1 apara de25 Turci nu poate, sá dea pre seama lui Ferdinand cu folosul a toatá cre§tinatatea.

Si in locul Ardealului sä ia crliasa cu fiiu-säu o tat% ce-i zic Evboria §i Ratis-boria in Ungurimea de Sus, aläturea cu muntii le§e§ti, a caror taxi venitulface 25.000 de galbeni de aur pre an. Si pentru mai mare legatura priete§ugumicaselor lor, Anna, fiia lui Ferdinand, de acum sa fie logoditä dupa loan Jic-

30 mont, care nume Ii dedese domnii din Ardeal, cum s'au pomenit mai sus, §icu zestre roo.000 de galbeni de aur. Datoria ajijderea care era de tatä-sau §ide muma copilului indatorite 50.000 galbeni de aur sä plateasca Ferdinand.Si in loc de zalog I de acestea, Ca§a O. fie scaun craiasii §i pruncului, fiiul 135vei. Si pre aceste tocmele §i legaturi, care arata Baptista Castand, intariia

35 Gheorghie Martinuzii.Cu grea de manie eautatura craiasa spre Gheorghie, i-au cautat a priimi

aCastä tocmeala, zicand cä doar o va scoate Dumnezeu de supt jugul luiMartinuzi §i denaintea ochilor lui. Si cu acele fagaduite amagitoare a lui

www.digibuc.ro

DE LUCRURILE CRAJEI UNGURE$TI 407

109v Ferdinand. Au purces celiasa cu cuconul ei I la Tinob si au scos cununa,schiptrul, märul i alte podoabe crAesti si le-au dat lui Castald. Spun,sI fie flcut crliasa graiu ca acesta cätfl cucon:

1 Dael si al au si al mieu nIroc n'au vrut sl fii in scaonul crlesc atltâne-tlu, carele drept tie sl cuviniia, i cu dumnäzlescu i omenescu 5

&let, manie spre noi a ceriului, care nice cu un mijloc a sl primeninu poate, a räbda ne caua inteaceste cumplite vremi i sl alegem ceTAU mai mic sI vede; càci iaste sl i sä plätiascl caiia de mosie. Numaice-i mai flea' grijl i cu binele crestiraatii sa priimim. Inteaceia, anilorIncà esti varsa, care a te chivernisi la grele vremi nu poti improtiva ioputernicului; cu voe bunk sl dai celui mai puternic, sl nu fim de alumii mustrare. Incailea pe partea crestiniasci priiatini i cu mill sprenoi sà facem, cg. a Turcilor prietesug, puternic, dar cl iaste fled credina,bine 1-am simtit. Fie, dar i DumnIzlu asea sl däruiascI. Marea strim-bltate a ta, incai cu binele crestinilor sä fie ! 15

Tie, Castalde, dau acestea a caii odoark cu care sl incununl craiiunguresti; tu fla zlbavl, la sap Anul au, Ferdinandu, sl le dai, prealuminatul sapanul au, carele, luandu-le, nu asea de dânsele sà sl

Castand si flglduinta cu numele lui Ferdinand, purcede in loc din scaunpentre Castand i Martinuzi cu fiiul ei la un oras, anume Tinob, cale de 8Casuri dela oras. Acolo scotand cununa, schiptrul, mArul, semnele i podoa-bele crAiei unguresti, spun sä fie fAcut la fiiu-sAu, copilul, graiul acesta:

DacA si al du 0 al mieu norocul n'au vrut sä fii in scaunul cdesc a tl-tine-tAu, carele drept tie gl cuveniia cu dumnezeesc i cu omenesc judet,maniia pre noi amândoi a ceriului, carea nici cu un mijloc a sA premeni nupoate, sà suferim trebuiaste Inteaceste cumplite vremi §i sà alegem ce ràumai mic sä vede, ace iaste sl i sA plateascA crliia de movie. Nudiai ce-i maifArà grije i cu binele crestinAtAtii sA priimeascA. Intr'aceia anilor Ina e§tivarsta, care a te chivernisi la grele vremi nu poti. Deci ce iaste peste varstaputerea ta, a lAsa cu pace iti caud. i ce a tine nu poti impotriva puterii Tur-cului, cu voe bunA sA dai celui mai puternic, O. nu fim de a lumii mustrare.Incaile pe partea cre§tineascA priiatin i cu mill spre noi sA facem, cA a Tur-cilor prietesug puternic, dad fArA credind, bine 1-am simtit. Fie, dar si Dum-nezeu asea sA aruiascA 1 Marea strimbAtatea ta cu bindle cre§tinilor sA fie I

Tie, Castande, dau aceste a cdiei odoarl cu care sA incununA craii ungu-re§ti; tu, fArI zAbavl la stApimil tAu, Ferdinand, sA le dai 0 pre luminatul stA-pinul tAu, carele luundu-le, nu asa de dânsele sA sA

20

25

30

85

www.digibuc.ro

408 LETOPISETUL TARR MOLD9VEI

bucure, cum pentru binele acestor thii cre0ine0i, nevointä 0 grijásä ail* 0 de cuvantul ski, prin tine dat, sä sl tie I ».

Indatà dupa acestea, au marsu cu toti domnii la gurImântu sä fiecu credintä in partea lui Ferdinand, 0 ales Gheorghie Martinenzii,

5 §1 apoi Sasii, Skull. lad apoi, 0iind cl aCastä primenialà a lor färäsvadà cu Turcii nu va fi, au satut 0 la svat de oaste. MI% crEasa aupurces peste grei munti, pärisindu Ardialul.

Gheorghie Martinenzii, amestecAtoriul 0 neaFzatul intru imble-tele sali, cum de purcesul crliasäi vesel, asea de räzboaele cu

lo Turcii, carii era gata, mahnit, in multe ganduri sA izbiia: 0 I intAi hargul, iic=care sA da la Turci, la cetatea Uivarului, l-au strânsu 0 l-aupornit cu sirguiall la impArAtie dand stire la Poartà 0 de acesteace s'au ficut, CA toatà vina iaste acei fImei crliasà, den imbletelefämee0i.

15 i cu de acestea siliia sà-§ tocmascl lucrul 0 numele ski la Poartà 0sA intoarci gandul Turcului de osti, gatite pentru imbletele lui asupraArdialului.

bucure, cum pentru binele acestor tari cre0ine0i, nevoind 0 grije sä aibI 0de cuväntul slu pre tine dat, sä sA tie! )

20 Indata dupa acestea, au mers toti domnii la jurämänt sa fie cu I credind 136?in partea lui Ferdinand, 0 ales Gheorghie Martinuzi 0 apoi Sasii, SAcuii.Si dupa jurAmant, 0iind a a6astä premeneala a lor färA de sfadà cu Turciinu va fi, au stätut 0 la sfat de oaste.

Iad cdiasa, ca una acum nu stäpinA, sä nu mai zAboveasa in casa altuia,25 strängänduli borfparele, au purces cu grei munti pre cale din pamäntul Ar-

dealului. Spun ca la un munte innalt, pogoritA din carata paid au incungiuratun pisc, cAutând asupra Ardealului cu suspini, paid i-a sosi carAta, cArturarefAmee au scris inteun copaci cuvinte letine0i, ** adecA: ap va ceriul. Acestasemn llsfind durerii inimii sale, au purees, parasind Ardealul.

80 Gheorghie cum de purcesul craiasei vesel, aa de dzboaele cu Turcii,carii acum spanzura gata, mähnit, in multe gänduri sa izbiia. Si indi haraciul,care sä da la Turci, la cetatea Uivarului strängind, l-au pornit cu sarguialala impäratie, eland 0ire Portii 0 de acestea ce s'au facut, a toad vina iasteacei dmei, a crAiasei, din umbletele a ei famee0i.

85 i cu de cestea 0 cu pornitul haraciului, siliia sä-0 tocmeascA numele laPoarta 0 sA intoara gindul Turcilor de o0i, gätite pentru umbletele lui asu-pra Ardealului.

www.digibuc.ro


kg aceste irnblete a lui Gheorghie in imbe pArti, i-au gAtit perire cusvatul a unora dentre dAnsi. CA si Turcul, sultan Suleiman, oblicind pentruArdial inchinat la Ferdinand, au poroncit pasii de Buda si lui Stefan Vodiden Moldova si domnului muntenescu si la alti pasi, sä intre in Ardial cuarmata, sA certe vicleniia eau fAcut impArAtiei. Mers-au oastea tuf6ascAcu domnii acestor tArii si au apucat ateva cetAti; luat-au si cetatea Lipa.IarA Ungurii Ina sA pun improtivA cu osti si iau cetAtile iar atrA sine.

Si asea, inteacesta chip and stau, poronceste Ferdinand la Ba-ptiste Castald, oricum ar putea face sA omoarl pre Gheorghie Marti-nunzii, simtind imbletu lui intoarsA la Turci. heft' Castald, plininduporonca, &A gastA trial:a lui Palavitin Polcovnicului si lui Marco Antonii,care era diiac pre cArti nemtAsti la Gheorghie, sl-i faa saml. FAcut-aupe porona si au ucis pre Gheorghie Martinuzii, pentru a cAruia moarte,späimati Ungurii si mai ales SAcui fac intre sine gurAmAntu asupra luiCastald Babtiste. Asea, dupA multe cu Turcii amestecIturi, Ferdinand,sA tragA inimile Ardelenilor la sAne, le pune voevod pe Andrei Bator.

Crdiasa Isavela, inteaceia vreme, cerand dela Ferdinand cele prinBaptiste Castald fägAduite, iarA, daa vAzu a numai ce o poartA cu

5

10

15

Insä acestea imbletele lui Gheorghie de imbe pArtile, i-au gätit perire, iarlcu sfatul unora dintre ei. CA si sultan Suleiman, oblicind inchinat Ardealul 20

la Ferdinand, veziriului de Buda si cu dânsul lui Stefan VodA, domnului deMoldova, si Mircii Vodä, domnului muntenesc, si la alti pasi imprejur, taretrimite poruncà sl intre in Ardeal cu armata, mAna sä certe vicleniia flcutAimpArAtiei. Purced pasii si domnii dela aceste tAri dupA porunca imparl-teasa si cAteva cetAti iau, intre care si Lipa apucA. Ungurii si ei cu câteva 25

osti sä pun si ei impotrivä si iau cetätile iar cgträ sine.asea, inteacestea cand stau, Ferdinand prin cärti la Baptista Gastand po-

runceste, oricum sA fad., pe Gheorghie Martinuzi sA-1 omoarl, simtind umble-1 3 foi tele lui intoarse la Turci. Ca stand, plinind porunca, dA aCasta treabA lui I Palavitân

Polcovnicului si lui Marco Antoni, care era diac pre cArti nemtesti la Gheorghie, 30

sl-i facA seama. Fac ei dupa poruncI si ucig pre Gheorghie Martinuzi, cu acAniia moarte, spAimati Ungurii si mai ales SIcuii, fac intre sine jurAmântasupra lui Castand Baptista. Asea, dui:4 cAteva cu Turcii amesteaturi, Ferdi-nand, sA tragA inimile Ardelenilor cAtrA sine, le pune voevod pre Andrei Bator.

CrAiasa Iezavella inteaceia, cerând dela Ferdinand cele prin Castand fAgA.- ssduke, daca vede cA numai ce o poartA cu

24: domnii din A.

www.digibuc.ro


cuvinte deserte, amAgindu-o, incepe pe tainA a sl agiunge cudomnii de Ardial, cei ce sl &rasa' asupra lui Castald ; si auagiunsu si la Mircea VodA, domnul muntenesc. Apucatu-s'au MirceaVodA pentru trebile crliasAi I si a cuconului ei, la impArAtiia Turcului. 1 1 ov

5 Si stand asea la pArere den doaA pArti, si de Turci si deNemti, trimit sol la Ferdinand, poftindu-1 sä nu fie opriti a-s cercamijloce de pace cu impArAtiia Turcului: el cu vinirea a unui hasechi,anume Halil, pe carele ispravisä Mircea VodA, nedejduia Ardelenii,CA vor pleca pre imparAtiia Turcului la pace, nepomenind nemic de

1 o Ferdinand.Dat-au voe Ferdinand, insA cu tocmalà: sI dea Turcii cetAtile ce

luasi de curund. SA apucl Halil cu easpunsu de cale si pani in optsprA-zece zile, räspunsu sA aducA. ha' panA la intorsul lui Hali, s'au stransuUngurii la ghiulius, la Aguropol, unde soseste si Hali, aducandu rAs-

16 punsu dela impArAtie, cl intealtu chip impArAtiia nu priimeste, nice vapriimi; numai, de vreme ce au murit Gheorghie cu nediriaptA moartesi ei cu puterea lor pre Nemti nu-i pot scoate den Dachia, sä asculteporonca impArAtiascA, sà aducA la loc pre cuconul Ian Jicmontu, fiiullui Ian Craiu, cu mumA-sa, crAiasa, la crAie, de vor Ungurii pace si

20 cuvinte intru desert, arnIgind-o, incepe pre tainA a sA ajunge cu domnii deArdeal, cei jurati asupra lui Castand, si ajunge si panA la Mircea VodA, domnulmuntenesc. SA apucA Mircea Vodl de trebile crliasii si a fiiului ei la imparatiialui sultan Suleiman.

stand asa din doao pArti la pArere, Ardelenii, si de Turci si de Nemti,25 trimit sol la Ferdinand, poftindu-1 sA nu fie opriti ali cerca mijloace de

pace cu impArAtiia Turcului; cA cu venirea unui hasichi, anume Hali, pecarele isprAvise Mircea VodA, radAjduia Ardelenii cA vor pleca pre impArAtie lapace, nimic nu pomenind de Ferdinand.

Au dat aceia voe Ferdinand, bid cu tocmeall: sl dea Turcii cedtile ceso luase de curand. SA apucl flab cu rAspuns de cale si pang in 18 zile raspuns

sl aducl. Jail panA la intorsul lui Hai, ghiulus a Ungurilor la Agoropol sAstrange, la care soseste si Hali, aducand rAspuns dela impArAtie acesta: clintealt chip impArAtiia nu priimeste, nice va priimi; numai de vreme ce aumurit Gheorghie cu nedreapta moarte si ei cu puterea lor pre Nernti nu pot

35 scoate din Dachia, sA asculte porunca impArAteascA, O. aducl la loc pre IoanJicmont, fiiul lui Ioan Craiu, cu muml-sa, crAiasa, la crlie, de vor Unguriipace,

www.digibuc.ro

137r

DE LUCRURILE CRAIEI UN GURE4TI 411

liniqte, care o au avut dela impärätie in zilele lui Ian Craiu. Si iatà pa0ide Buda sl poronceqte 0 i sl da pre mänä putere de o0i sä vie la dan0i.Deci, de vor fi drepti 0 sä vor da supt ascultarea impärätiei, hällduiti vor fi;iarà de ar mai trägäna cu Aceste amestecáturi, inchinându-sä la altii, platafaptelor lor gata iaste: cl tosi läcuitorii ace0ii tari supt sabie vor merge.

S'au cutremurat toti Ungurii de aceste poronci, care au adus Hali,qtiind bine de puterea Turcilor cum iaste. Mult au luptat BaptiqteCastald sä-i imbärbätezä improtiva Turcilor, ce nemic cu me0equ-gurile sale n'au putut face. Inteacea datä, s'au roco0t 0 qtile nem-t4ti pentru lefe ce nu luasá 0 era sä ucigä pre Castald 0 pe alte cä'pe-renii a lor; 0 neputându-i opri, s'au dus, puinduli alte capete dentresine. Pe urma lor 0 Castald s'au luat 0 s'au dus la Beau. Spun, cl iaräel au fäcut acel me§ter§ug, sl iasä den Ardial mai cu acoperità ru0ne. I

lin4te 0 mintuire, care au avut in zilele lui Ioan craiu despre imparatie.Si iatä la veziriul de Buda sä porunceqte 0 i sä. dà pre maul toate Rumele 0domnii de Moldova 0 de Tara Munteneasa, oastea Cramului, pe 'Mari, WOacgtea sl se adune la pava de Buda 0 cu aceia putere ca la zoo.000 de Weniacolo sà vie la dan0i. I Deci de vor fi drepti 0 sä vor da supt ascultarea irn-pAratiei, hälIduiti vor fi; iara, de ar vrea sà mai träglneze aceste arneste-aturi, inchinandu-se la altii, plata faptelor lor gata iaste, supt a numelui luiDumnezeu jurlmant, cl toti lácuitorii acei täri supt sabie vor merge 0 fämeile0 copiii lor in ve6nica robie, de care räu §i vaet, sufletele lor sä dea searna,carii sant pricina pogoritului acestor räutäti. Dupa acest räspuns, altul sä numai a§tepte, numai sangele acela dela sufletele lor, sä se cee dela Dumnezeusearna, carii räutätilor ce vor'sä fie, pricina au dat.

S'au cutrernurat toti Ungurii de aceste porunci, care au adus Hali ; 0iindfoarte bine de puterea Turcilor cum iaste, au inceput a gandi de sine. Mult auluptat Castand sä-i imbärbäteze impotriva Turcilor, ci n'au putue fate cu me-tequgurile nimic.

Inteaceia§ datä, s'au rocgit qtile nemte§ti pentru plata lefelor, c5, nuluase cateva lefe. Si aqa de greu sä turburase, cat era sä ucigA pre Castand 0pe toate capetele, carii era tot gpanoli; nu i-au putut nici inteun chip deacea zarvä sä-i opreascl Castand, cl oastea, puindu-§ alte capete dintre sine,au purces spre Beciu, in urma clror 0 Castand in putine zile au plecat.Spun a iar el sä fie &cut acela me§terqug, sä iasä din Ardeal mai cuacoperitä ru0ne.

7: au lust C.

5

3 0

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

412 LETOPISETDL TARII MOLDOVEI

IarA, dupl ce s'au dus Castald, tot Ardialul s'au plecat supt ascul- 1 1 ir

tarea Isavelii CrliasAi si fiiului ei. Iarl panA a vini criiasa, multe zarveera intre dansii. Ce, dacA au vinit, au trimis zece mii de galbeni deaur la Poarta impArAtiei Turcului, sl-s facA priiateni; care bani, apoi,

5 s'au legat la impAraitie in loc de datorie, ping in cesti ani ce au perdutTurcii Buda si tot Ardialul, si s'au asezat pace, p Ana* la moartea crliasAL

lax% pe urma crAiasli, rAmaindu Ind copilul nu de varstA, el au poftit,si domnii l-au sfAtuit de au ales 12 svetnici, priiatini de a tAtâne- ski, 0,carmuiascA trebile crAiei, insI zilele lui nu de tot fericite. CA, lAsindu-sl

lo numai cu un gandu la una imparAtie a Turcului, a toti craii si domniicrestinesti s'au pornit urA, cat nime den crai sau den domni crestini, p ha' siVenetiianii, den casAle lor mosancA de cinste sA-i fie crliasA, n'au priimit.

Spun cA cu invAtAtura doftorului, anume Stan, care au clzut la legearieniascAAriian sl cunoaste pe diresAle lui date Ariianilor in Ardial

15 OM' acmuacest craiu au asezat aCastA lege, s'A fie priimità in Ardial;si nu numai lege ariianiascA, ce si lege papistAsascA, calviniascA si liuti-riniasci si acea ariianiascl, cArii legi iaste cap Fotie si Ariia, dela sAboaráprocleti. i aceste patru legi stau panA acmu, scotindu-s ochii unii ahora.

Care lucru deaca s'au fAcut si au lipsit, tot Ardealul s'au plecat supt ascul-20 tarea Iezavellei CrAiasii 0 fiiului ei, fAcand intre sine multe amestecAturi, Ora

a veni crliasa in scaun. Jail viind crAiasa §i cu fiiu-sAu, Ioan Jicmont, la stA-paniia Ardealului, pentru sA-si facI priiateni la Poarti, au trimis to.000 degalbeni de aur sA impartA pre la Porti daruri, carii apoi s'au legat la impArAtiein loc de datorie, panA in ceste vacuri ce au pierdut Turcii Buda, cu care 0 tot

25 Ardealul. i ar s'au arzat Cava ani pace Ora la moartea crAiasei.IarA dupa moarte, rAmaind fiiu-sAu 'Ina de carma crAiei tAnAr, el singur

au poftit O. l-au sfAtuit priiatenii tAtine-slu sA 1 aleagA ia domni sfetnici, sAcarmuiasa trebile crliei. ksA zilele lui nu de tot fericite, cA, lAsandu-s6 nu-mai cu tin gand la una, impArAtiia Turcului, a toti craii unguresti s'au pornit

so urA pang intru atata, cat nimeni din crai, din domnii cre§tinesti, panA siVenetiianii, din casele sale mo§ancA de cinste sl-i fie crAiasA, n'au priimit.

Spun de dansul cA cu invAtAtura doftorului, anume Stan, care au clzutla legea arieneascA Ariian sA cunoaste pe diresele lui date Ariianilor panAacum in Ardeal el au a§Azat aceste legi sl fie priimite in Ardeal: a papista-

ss silor, a calvinilor, a luteranilor si ariianilor, cAriia lege iaste cap Fotie si Ariiadela sAboarA procletiti. i aceste patru legi stau 0 'Aril acum, scotandu-si ochiiunii altora 0 panä in ceste vremi.

12: moped A.

137,

www.digibuc.ro


Murit-au acestu craiu tank., näscut si crescut tot in zarve si inneasazari, nu fled prepus de otravk rämäind criiia iar aiä urmAtori,samintie de crai. Si apoi s'au osebit Ardialul dela cräiia unguriascksupt cnezi. Si intai Stefan Bator, carele pe urna au fóstu craiu inTara Lesascä, iarä in locul lui au statut cneazu Jicmontu Bator si sapoi Andrei Bator, ce 1-au stansu Mihai Vodk domnul munte-nescu, cu poronca Turcilor. Acel Jicmont Bator au fäcut schimbucu impäratul nemtäscu, de au läsat Ardialul in sama imparatului

iii v nemtascu si i-au dat lui, imparatul o tärisoarä I in sus. Si cu ace!schimbu, iar au adus asupra Ardialului amesteaturi, ce nu s'au 10

indelungat.Iarä dupl Andrei Bator, au stätut cneazu Jicmont Racoti; si iarä,

la inceputul domniei lui, au inceput valurile si netocmelele, in caresa afla capetele acei täri. Ce, bätändu-sä pe domniia acei täri, iar denBatoresti, anume Gavriil Bator, si fagaduindu-i cloak olate, a Muca- 15

.6Ultli Si a Patacului, acela au läsat cneziia lui Gavriil Bator si el cu mareavere s'au mutat la Mucaci §i la Patac.

Au murit acest crai Omar, nascut si crescut tot in rascoale, nu fara prepusde otravk lasind cräiia iara fará urmätoriu.

Si dupa moartea lui, s'au usebit Ardealul dela cráiia ungureascI supt 20cnezi. Si intAi Stefan Bator, care apoi din cneziia Ardealului I-au luat lacraiia lor Lesii A. le fie crai; iar in locul lui, la Ardeal, au statut cneazJicmont Bator. Acestuia iarls i-au abatut sa facà schimb cu impäratulnemtesc: pe niste tarasoare in sus, sä dea Ardealul. Si cu acest schimbuiaras au adus amestecaturi asupra Ardealului, insa n'au träganat mult cu 25de acestea viata.

In locul lui au statut Andrei Bator si pe acest Bator I-au stills' domnulmuntenesc, Mihai Vodä, cu porunca Turcilor, rasipindu-i oastea; iara, singurAndrei Bator nlzuind la Sibiiu, nu I-au priimit orosanii, ternandu-se sa nu leaducä dupa sine nevoe; si asa, umbländ prin paduri rätäcit, au perit de pästori. 30

Dupä acest Andrei Bator, au statut cneaz Jicmont Racotii, care in loc, lainceputul domniei sale, au inceput iar valurile si netocmelele, in care sä aflacapetele acei tari. Ci bätändu-se pe acei taxi cneziia, iara de Batoresti unul,

I38r anume Gabriel Bator si fagIguindu-i doao olate: a Mocaciului I si a Patacu-lui, cela Racotii au läsat cnezia lui Bator si el cu mare avutie s'au mutat la 85Mucaci si la Patac.

27: ndrei. 35: cela Bator B §i. 131.

www.digibuc.ro


Acest Gavriil era zburdat copilandru; cu hihote sa marturisiia, a prebatranul Racoti, cu temere, a 1-au amagit si 1-au späriiat de i-au luat de-a-marl domniia Ardialului. Si asa, in gandul au, cel cu crieri tineri suit,s'au desfranat in viata fail de rusine, calcand casale a oarecati boiari mari,

5 fIcand sill fameilor Mr si fetelor Mr. Anume trimitea unde stiiafamei frumoasä; si pre unde i sa tampla a trece, fugiia oamenii de-sascundea fämeile si fetele, pre la beserici. Si, and II spunea slugilelui ca sa ascund si fug oamenii cu fetele, el radea cu hohot in mareglas. Atka era departe de rusine ca o flail I Iará lute() vreme, au mersu

lo la Sibiiu, nestiindu nime de vinirea lui. Acolo, asea färä veste, au scospe bärbati den-a-farä de oras, cati au socotit ca ar fi mai multi la numärde curtea lui, iara fameile lor li-au impärtit tuturor a Mr sli de petre-canie flea lege, alegandu-si intai sie un cardu. Si sintu fameili la Sibiiuiubeta, cum 4 sintu de feliu albenetä.

15 Pentru care spurcatä si. rar auzitä fapta, striga theologhii, preotiiMr, pre la beserici de ai lor, au raispunsu cI blanda plata iau Sibiianiipentru fapta c'au fäcut cu Andrei Bator: la nazuirea lui, n'au vrut o

Acest copilandru, Gabriel Bator, zburdat de tinerete, cu hihote sä mar-turisiia a pre bkrAnul Racoti, cu temere, ci 1-au amAgit 0 l-au spkiat de i-au

2 0 luat de-a-mina domniia Ardealului. i ap., in gindul ski, cel cu crieri tinerisuit, au sosit la desfranatà fârà ru§ine viata, alcând casele a ckva boiari, cusila femeilor lor, a câteva §i fete de boiari, peste voia lor stricindu-le fe6oriia.

Anume trimi0i sk avea sA iscodeasca unde ar afla flmee frumoasà, pinäinteatâta, cAt pre unde sl prilejiia a trece, 0 tkanii 0 boerena0i fugiia, ascun-

25 zhnduli femeile 0 fetele pre la biserici. i, când ii spunea slugile lui, cumsl ascund 0 fug cu fetele oamenii, el /idea cu hohot in mare glas. Atka eradeparte de ru0ne I

Aceia fiarà au lovit intr'o vreme fail de veste si au apucat orasul Sibiiul,care fapta lui nice in gaud era orosanilor sA facI a§a: fkä veste au scos pre

30 barbati denafarà de orag, câti au socotit a ar fi mai multi cu numärul decurtea lui, iarä Pameile lor le-au impArtit tuturor a lor sk de petrecanieail de lege, alegAnduli indiu ie un card. Si sant femeile la Sibiiu iubetecum isi sant de feliu albenete.

Pentru care ram auzita fapta, cand striga theologhii, preotii Mr pre la35 biserici de ai lor, au raspuns cà blandä plata au Sibiianii pentru fapta ce au

facut cu Andrei Bator: la azuirea lui, n'au vrut o

a: pre din B 6: a merge C. iso: cAtra B ai 131. 34: rani din Bt.

www.digibuc.ro


portitg sg-i deschizà, de au perit. Iarà cu gasta faptä ce face cu muia-rile lor, niceun rgu nu face, ce inmulteste targul.

Aceste färà de legi, nepovestite, nespusg, nice auzite in lume, vIzind1121 domnii peste dumngzgascg I si omeniascg pravilg, trimis-au jalobg la

impgrgtie pe dansul. Care lucru simtind el, si temandu-sl de viclesug,s'au mutat in Oradie. i esindu la primblare, 1-au ucis doi fiCori deboiari unguri si s'au stansu cu acel carlan ark' rusine laudata casg aBatorestilor, cu rgu sfarsitul sgu si de ocarg.

Pre urma aceluia au stgtut cneazu Ardialului, Betlen Gabor; acestaera cu mare si deplin fire. Fostu-au improtiva Nemtilor multg vremecu Cehii impreunat; si cu agiutoriul Turcilor, pang la zidiurile Be-ciului au agiunsu cu oaste si pkrtile cräiei unguresti de sus au dezbgtutdespre Nemti si la volnicie au adus. Murit-au acestu cneazu in anul

1629 dela Hristos 1629, cu mare jeale tuturor dentru acele pgrti.Pre urma lui, doamng-sa Caterina, carea era den casa cnezilor de

Brandaburg, au nevoit de au pus pe fratele sotu-sgu, stefan Betlen,care la Turci era de mare credintg, insg orn bland; si vgzind intre Un-guri multe capete amestecgtoare, au lgsat de bunI voe cneziia si au

portita sa-i de§chiza de au perit. larà cu a6asta fapta ce face cu muerile lor,niceun rail nu face, ci inmulte0e targul.

Aceste fat% de legi vazand dornnii, lumii neauzite, peste dumnezee0i 0omene0i pravile, trimis-au jalba la imparatie pre dinsul. Care lucru simtindel, 0 temandu-se de viclepg, s'au mutat hi Oradia, unde intr'una de zile

138v esind la primblare, I-au ucis.doi feCori de boiari unguri. i asa au stalls acelfail de ruqine c:rlan laudata casa I a Batore0ilor, cu rau sfar0tul ski 0 de ocara.

Pre urma acestuia au stätut cneaz Ardealului Betlen Gabor; acesta,domn cu mare 0 depling fire fericit. Fost-au improtiva imparatiei Wearntuluicatava vreme cu Cehii impreunat; cu ajutoriul 0 a Turcilor pang la zidurileBeciului au dus oaste 0 partile craiei ungure0i de sus au dezbatut despre

1629 Nernti 0 la volnicie adusa. Au murit acest cneaz 'in anul dela Hristos 1629,iar dela zidirea lumii [713A cu mare jale a tuturor din acele parti.

Pre urma lui, doamna mortului, Ecaterina, care era din casa cnezilor deBrandaburg, au nevoit de au pus pre fratele sotu-sau, stefan Betlen, care laTurci era de mare credinta; Ursa om de firea sa bland 0 de pace, vazand multecapete amestecatoare 0 de zarve intre Unguri, au lasat de bung voia lui cnezia0 far% varsare de singe au

14: cu mare jalobi C.

5

10

15

20

25

80

35

www.digibuc.ro


dat locul Raco;astilor. Spun de &gala Ungurilor, cu povestea luiEsop, care scrie cä broasteli tiind un butuc in Mc de imparat, in locullui au ales pre un searpe sä le fie impärat, ce era inteun iazer.

Asea Gheorghie Racoti, stätut la cnezie cu sfatul si priimirea tuturor,5 intOrit-au Ardialul in zilele sale si pOrtile Ungurimei de Sus cu inte-

rneiatà cnezie; pre multi amestecatori i-au räsipit si i-au pus la inchi-soare in toatä viata Mr. i panI inteatata intärit si interneiat, catsi el nedejduia de crAiia lesasca, ca si Bator; in anii dela Hristos1648, si cugetand, cum ar &gunge la cununa cräiei, au cAzut in boalä

30 ce sl chiarnä melenholiia; care den svatul doftorilor siliia sl O.lecuiascl cu vanätoriia ; ce nefolosindu-i si acele primbläri, s'ausfarsit viata.

/n locul lui Gheorghie Racoti au stätut cneazu Ardialului fiiul luicel intai nascut, bra' pre numele tátane-säu, Gheorghie Racoti I orn cu

15 innaltä fire. De acesta, cum si de urmasii lui, vorn scrie unde vomagiunge la domniia lui Vasilie Voclà, c'au domnit in tali la noi. Deaicea ne intoarcem iara la randul istoriei noastre.

1648

112v

dat locul Räcotastilor. Spun de cliala Ungurilor cu povestea lui Esop, carescrie cà broastele tiind un butuc in Mc de imparat, in locul lui au ales pre

20 sarpe sä le fie imparat, carele era acolo intra'cela ezer.Si asa Gheorghie Racoti statu la cnezie, fibd hatman intai si vestit la

Betlen Gabor, in partea de sus a Ungurimei; puternic foarte, au luat cneziiacu sfatul si primirea tuturor. Au intärit acest cneaz in zilele sale si Ardealul sipartile Ungurimei de Sus si intemeiatä cnezie: pre catva amestecatori i-au

25 räsipit si i-au inchis in toad viata Mr; si pang inteatata barite si 'lute-meiate, cl acurn si el nadejde tragea de cräiia lesasa ca si Bator. In anuldela Hristos 1648, de ganduri curn ar ajunge la cununa craiei lesasti, au cAzut 1648la boall, cariia zic doftorii melenholia; care din sfatul doftorilor siliia sI selecuiasca cu vanatoriia; ci nefolosindu-i si acele primblari, s'au sfarsit

30 viata.In locul lui Gheorghie Racoti, au stätut la cneziia Ardealului fiiul lui cel

intai näscut, bra pre nurnele tatine-sau Gheorghie Racotii, om nu innalt,iar färä temere fire. De acesta, cum si de urmasii lui, vorn scrie unde vornajunge de domniia lui IVasilie Vocla aicea la noi domn in tad. 139r

35 Ci sá ne intoarcem de aicea bra la rindul historiei noastre.

2: Itiind C.

www.digibuc.ro

MOARTEA LUI STEFAN VODA 417

Moartea lui ,5'tefan Voclei

Patru Voda Rareq, daca §'au arzat lucrurile dela imparatiia Tur-cului gi-i vinisa agl impäratescu cu huchiumuri, de-1 cherna la Poarta,sta sal scoata domniia %Arai.

Mel Stefan Vodä domnindu aicea in tara, §tiind pe Pâtru VodI el 5

au mirsu la Poarta §i imblä sä iasa domnu, nu putina grija avea, stiin-du-1 ca §i avere multa au luat cu sine la pribegiia lui, de au dus in Ciceu,care acestea toate ii era ca o ghiata la inema lui.

In zilele acestui Stefan Voda, au fostu läcuste §i au mancat toatäroada parnantului O. s'au fácut foamete mare in tarä §i la Unguri. Si 10

urit era tuturor acest Stefan Voda pentru faptele lui de &Arlie, cum .

s'au pomenit mai sus.lira intr'o zi, s'au radicat Gänestii si Arbure§tii, §i cu slugile lor

intrand in cetatea Sucevii, 1-au omorit, unde odihniia Inca in asternutnumai cu camera; ca niste talhari §i uciga§i räsipit-au ura casai cu 15

drugi, unde odihniia domnul lor, nestiindu dornnul nemic de aceatamplare sa-i vie asupra. Si cu totii, navälind ca ni§te hiari salbateci,1-au omorit cu multe rane, cat §i astazi s'a cunoaste singele pe zidiul

ha Pátru Voclà Rare§, dupl celi a§lzase lucrurile despre implrätie §i-ivenise agI cu huchiumuri de-1 chiema la Poartá, sta del cerca vreme sà-§ispräveasa de iznoavä domnia tIrli.

Stefan Vodä dornnind aicea Tara Moldovei §i intelegând de Pâtru VodàRare§, care sà afla la Tarigrad, priimit in cinste la impärâtie, nu puling grijeavea, §tiindu-1 a 0 câtäva aver'e au luat cu sine la pribegiia lui din tarl la Ciceu ;ci acestea toate ii era lui ca o ghiall la iniml.

Si in zilele acestui Stefan Vociá s'au prilegit mare foamete ii tari 0 laUnguri, cl viind läcustele a§ea multe, cat au stricat toata roada pâmintului intara. Si urind tara pre Stefan Vodl, 1-au poreclit LIcustà Vocia; iarl 0 boiariiil urise pentru faptele lui, ce s'au pomenit mai sus, de tiranie.

Iarà inteuna de zile, o walla de boiari, Gäne§tii 0 Arbure§tii, voroviti laun loc spre cumplita moarte stApanu-sAu, lui Stefan Voda, care nu li s'aucAzut; aflând Stefan Vodl Ina intea§ternut, odihnind in cetatea Sucevei, 1-auomorit. (0, spurcatà fapta 1). Iarà aptatorii ace§tii rari auzite fapte au fost MihulHatmanul 0 Trotu§an Logoatul, fiind sfatuiti de cu searl ca ni§te tAlhari 0uciga§i. Si a§a cu totii, cu arme 0 cu slugile sale, inteun cerdac sus in cetate,unde odihniia Stefan Voclä, asipind u§ea §i nävälind la a§ternut la Stefan Vodá,

I: Titlul: Moartea lui stefan Vocii C.

27

20

25

30

35

www.digibuc.ro


pAretilor casAi aceiia, in cetatea Sucevii, pistrelat den Stefan VodA, 0tAindu-i capul, 1-au scos afarA. ACasta plat./ au luat Stefan VodA delaciia ce-i milui Bi-i cinsti; ing pe urmA le-au plAtit DurnnAzAu cu urgie,cum sä va scrie mai gos la rindul istoriei noastre.

5 Domnit-au acestu Stefan VodA ce 1-au poreclit LAcustA ani 2 0 luni 3.IarA dupä spurcata faptA c'au arAtat Mihul Hatmanul 0 Trotu§an Logo-

fitul cu alti protivnici a lor, dupi ce au omorit pe Stefan VodA, au radicat cutotii domnu pe Cornea, portarul Sucevii; iarA mai nainte au fostu slugA laMihul Hatmanul 0 i-au schimbat numele de i-au zis Alexandru VodA I.

io in anii dela zidirea lumii [7046] iarA dela Hristos 1538, AlexandruVodA Cornea 0 cu Mihul Hatmanul, iprociii, luând veste de PAtruVodl Rarq cl iaste in cinste la impärätie, au flpezit de sirgu la Ferdi-nand, craiul ungurescu, pe unul ce-i zicea PAtru Robeu, ispravniculSibiiului, cu rugAminte de agutoriu, sA-i trimitä improtiva lui PAtru

15 VodA, giuruindu-sA cu toatA tara cA sA va inchina supt ascultarea crAii

1538II3r

neStiind nimic de acea tamplare sl-i vie asupra, s'au sculat fiind numai cuamera: iarA ei cu totii, ca niBte hieri sAlbatice 0 flit mill, au ravAlit asupralui Stefan VodA, pre carele cu multe rane 1-au omorit; tAindu-i capul, 1-auscos afarA. Ce platA au luat Stefan VodA dela ceia ce-i cinstise gi-i miluise !

20 Dumnezeu pre urmA le-au plAtit cu urgie, cum sá va arAta la randul sAu.Domnit-au acest Stefan VodA pre carele II poreclise LAcustA Vodl, 2 ani 03 luni,larA dupl fapta cea spurcata ce au arAtat Mihul Hatmanul I 0 TrotuBan /39v

LogofAtul, dinpreuna 0 cu alti carii era protivnici lor, dupA ce omoria preStefan VodA, cu totii au rAdicat domn pre Alexandru ce-i zic Cornea, care au

25 fost pre vremea aceia portariu ceatii Sucevei, iarl mai nainte de acea diregátoriede portar cetAtii, au fost sluga la Mihul Hatmanul. Si, dupa ce au ridicat domnpre Cornea Portariul, i-au schimbat 0 numele de i-au zis Alixandru Vodä.

in anul dela Hristos 1538, iar dela zidirea lumii [746] Alixandru VodA Cor- 1538nea Bi cu Mihul Hatmanul 0 cu TrotuBan Logoatul, luund veste de PAtru

8 0 VodA RareB cA sA aflA in cinste la imparatie, au repezit de sarg la Ferdinandcraiul unguresc pre oarecare ce-i zicea PAtru Robeu, ispravnicul Sibiiului, preacele vremi, cu rugäminte la Ferdinand de agutor impotriva lui PAtru VodARareq, care acum wepta caftan de domnie dela PoartA, arAtAnd precum Bi intrecutele vremi, au avut domniia razim de craii ungureSti; cerea ajutoriu impo-

35 triva Turcilor sA BA poatA apAra de Pátru VodA, fagAduindu-se Alixandru Vodäcu boiarii sli, cum sA va inchina cu toatl tam supt ascultarea crAii

4: all va pomeni C. 8-9: marginal, titlul: e Cornea Portarul au stAtutdomnu »: la majoritatea manuscriselor din grupele A §i C.

www.digibuc.ro

MOARTEA LUI $TEFAN VODA 419

unguresti. Masta pofta de akutoriu intarziindu-sI despre Ferdinandu,mai multu akutoriu au facut lui Patru Voda la Poarta, ca au luat prelesne domniia si cu mai putina cheltuialI, oblicindu-sI la Poartá imble-tele lui Alexandru Voda cu a sfetnicilor sal.

Luand Pâtru Voda a doa domnie, au purces cu imbrihorul impi-ratescu cu multirne de eniceri si calärime de oaste tur6asca; in 6 zilea lui Ghenar au purces Patru Vodä spre Dr Astor si de acolo au trecutDunarea. i viind la Braila, sa gad sa margà asupra lui Alexandru VodICornii. IarI boiarii %leg, intalegind de domniia %Arai data lui PatruVoclI, au parisit toti pre Alexandru Vodä Cornea si au esit in tImpi-narea lui Pâtru Voda la Braila. Mr% Alexandru Voda au limas in Ce-tatea Noal cu Mihul Hatmanul si cu Trotusan Logofatul si cu PI-trasco si Crasnes si Cozma. Iara ciialalti boiari, mergInd la Patru Vodiin Braila, pre toti i-au priimit cu drag, ertindu-le greselele acute demai nainte si ei toti priimind cu bucurie pe Patru Vodä.

5

1 0

15

unguresti. Masta pofta de ajutor a lui Alixandru Voda despre Ferdinandintarziindu-se, caci Ferdinand indata au chiemat la sfat o sutra dindomnii sai, aratandu-le pofta lui Alixandru Voda 0 a boiarilor tarai,ce li s'ar parea. Ci soliia lui Alixandru Vocla la Ferdinand 0 raspunsul intar-ziiat dela Ferdinand oblicindu-se la imparätiia Turcului, mare ajutoriu 20au fost lui Pátru Voda Rare§ cu luarea pe lesne 0 putina chieltuiall a doaodomnie a Oral.

Ca de sirg, oblicind sultan Suleiman de lucrurile 0 socotelele lui Ali-xandru Voda, au dat domnia.a. doao lui Patru Vodá Rare§, pre care cu imbri-horul impärätesc, cu multime de inicefi 0 oaste, calarime turèasca, sä duca pe 25Patru Voda domn la scaunul ta.rai; carele in 6 zile a lui Ghenarie, in zioa deBotez, au purces Patru Voda spre Dristor 0 de acolo au trecut bdriarea, auvenit la Braila, gatindu-se cu wile sa mearga asupra lui Alixandru Voda.

14orha boiarii pig, intelegand de domniia I tarai data lui Patru Voda, au pa-

rasit cu totii pre bietul Alixandru Voda Cornea 0 au e§it intru intimpinarea 30lui Patru Voda la Braila, lasind pre Alixandru Voda pre seama MihuluiHatmanului in Cetatea Noao si cu Trotusan Logofatul si cu Patrasco si cuCrasnes si cu Cozma. Iara ceialalti boiari s'au dus toti la Braila innaintealui Patru Voda, pre care i-au priimit Patru Voda cu dragoste ertandu-legresalele lor cite i-au fost aratat in domniia lui Patru Voda dintii. i asa cu 85mare bucurie top priimind pre domnu-sau, Patru Voda, au strigat de bine,menind in ani indelungati 0 norociti domnului sau, lui Pitru Voda, cu marebucurie aflandu-se top.

27*www.digibuc.ro


Iarä pe Alexandru Vodá, precum scrie Isfanfie, istoricul ungur,1-au omorit boiarii ce era cu dânsul, nedejduind cä dentru acea faptävor avea cinste la Pátru Vodä. *i qind 0 aciia boiari in tampinarealui Pkru Vodá, cu multe gloate de tara, au intgles Pätru Vodá fapta

5 lor 0 Dumnäzäu nu i-au läsat flea' osindá, pentru moartea ce fäcusäei, intai lui stefan Vodä Läcustä, apoi lui Alexandru Vodá Cornii. Auporoncit Pltru Vodá de le-au tliat capeteli 0 intAi i-au muncit cumunci grele 0 groznice. Apa iaste sfir0tul räilor 0 cumplitilor värsä-torilor de 1 singe nevinovat.

lo Iarà viind Pkru Vodà in Gälati, au pus hatman pe Petrea, fi6 orullui Vartic.

Iará pre Alixandru Vodà, precum scrie Isfalfie, historicul ungur, I-auomorit si pre dânsul boiarii, care au Arms cu dinsul, nädAjduind a dintr'aceafapta vor avea obraz la Pâtru Vodä. Iarà boiarii, dupa ce au omorît si pre Ali-

15 xandru Vodà, au esit cu totii la Galati intru intimpinare lui Pâtru Vodá cuciteva gloate de tara, pre carii cunoscându-i Pâtru Vocll vicleni si DumnezeuvrAnd sA rAscumpere mortile facute de dânsii lui stefan Vodä Läcustä silui Alixandru Vodá Cornea, au poruncit de le-au tAiat capetele, muncindu-iintii cu grele si cumplite munci.

20 A.,a iaste sfirsitul rAilor si cumplitilor, ales vIrsätorilor de sânge nevino-vat 1 NerAbdAtoriu indelung pentru sAnge, au rlsplätit Dumnezeu mortileacelor doi domni de acei lupi incruntati.

Iarl acolo pe loc, la Galati, au pus Pâtru Voda batman pe Petrea, feCor luiVartic, care si pâralab de Su'eavä.

54: pre boiari B si 13'.Capitolul acesta este o traducere a lui Mir on Costi n, precurn a arätat d-1

P. P. Panaitesc u, din To p p elti n, partea II-a a lucrArii sale: Orieines etoccasus Transsylvanorum. N. Co stin a eliminat ce nu 1-a interesat si si-a insusitcapitolul. Moartea lui stet.= Vodl Lficustä si domnia lui Alexandru Cornea, copiatesi traduse din Ureche Vornicul-Simion Dascillul, l.c.,pp. 508-509si Isthuanffius, 1.c.,p.1460147.

113r

www.digibuc.ro

A doa domnie a lui Pdtru Vodd Raref

CAP XXVI

1540 In anul 7048, Pâtru Vodä Rares, asezindu-s1 in a doa domnie, tri-mis-au de s'au adus doamna si cuconii den cetatea Ciceul, den TaraUnguriascl. *i. sosind la Suèavl Mai 25, esit-au in timpinare Pätru 6

Vodä cale de trei mile si cu multä bucurie si veselie la aduna-rea lor.

Dupä aceia trimis-au Pätru Vodä sol la Jicmont Avgust craiul, des'au cersut robii ce-i robisg Tarnovschii Hatmanul, cind vinisä la Hotin.Ce nu i-au fost de niceun folos soliia aceia, cä s'au intorsu solul lui 10

PAtru Vodà fix% de niceo ispravä.

1540 De a doao domnie a lui Pdtru Vodd Raref leat 7048

CAP XLIV

Dupi ce s'au asizat al doilea rind Paru Vodä la domnia WM; trimis-aude au adus pre doamnl-sa Elena qi pre fiii sAi, pre Iliia§ §i pre stefan, §i prefiia-sa Roxanda dela cetatea Ciceul. i sosind la Su Cav5. Mai 25, le-au e§it

i4ov Iltru Vodl I in timpinare cale de trei mile dela ora§, cu multà bucurie §i ve-selie la adunarea bor.

$i iata, aqäzindu-se la scaunul säu la Su Cavä cu totii, trimis-au soli lacraiul lersc, la Jicmont Avgust, del cerea robii sAi ce-i luase Tarnovschie Hat-manul cu oastea, and venise la Hotin. Ci n'au folosit, intorcindu-se solii luiPAtru Vodà, neispravind nimic.

15 : doarii-sa B. 17: zile B.

35

20

www.digibuc.ro


Vinit-au poroncd la Pdtru Vodd Raref dela sultan Suleiman # laRadul Voc domnul muntenesc fl la papa dela Nicopoe sd margd in

Tara Unguriascd sd prinzd pre Maelat domnul ArdialuluiSultan Suleiman, infälegind pentru Maelat, domnul de Ardial, cl 1mb 11

5 cu viclesug asupra call Isavelii si a fiCorului ei, agiungandu-si cu Ferdi-nand, trimis-au porona la Ahmet, pasa dela Nicopoe, si la Pltru VodA si laRadul VodA, domnul 'peg Muntenesti, de au märsu cu osti in Ardial.

Intrat-au PAtru Vodi pre Oituz i s'au adunat cu pasa CU RadulVodA la Durare. Niceo scIdere Peg Unguresti, pre unde au mArsu,

10 ostile n'au fäcut, pentru sä nu aibI grijä i prepus Maelat. Iarä, fiindufArA grijä Maelat la casäle sale, fAcurA svat domnii acestiia cu pagea,neputAnd sI-1 prinzI fAtis, sI-1 prinzI cu viclesug. Si trimisla de che-marA pre Maelat sA vie la pasea, pentru intemeiarea legAturilor de paceintre dânsul i intre impArAtie, fAcAndu-i stire cä i sultan Suleiman

15 au purces de vine sA mAntuiascA Buda de Incungurarea Nerntilor, soco-tind cl mai bine cu pace sA sA aseazä, deck cu värsare de I singe.Ciind au venit poruncd Impardteasca dela sultan Suleiman la Pdtru Voddsd meargd cu oftile fdrdi sd se impreune cu Ahmet pa fa din Nicopoe i cu RadulVodd domnul muntenesc sd mearga asupra lui Mailat ispravnicul Ardealului

20 IntelegAnd sultan Suleiman de Mailat care umbla cu viclesuguri asupracriiei Izaveliei i a fiiului ei, akungAndu-se cu Ferdinand, trimis-au poruncala Ahmet paga din Nicopoe i la Pitru Vocli §i la Radul Vodi, dornnulmuntenesc, si meargi asupra lui Maelat, ispravnicul Ardialului, si-1 prinzi.

Purcezind dar Pitru Vocli pre Oituz, au trecut cu Wile sale in Ardeal25 i s'au impreunat i cu pava din Nicopoe gi cu Radul Vodi la Dunire. Mergind

pini in Ardeal cu otile Pitru Vodi, nimic scidere tiräi n'au ficut, pentrusi nu aibi prepus i grije Maelat. Iari Maelat, dupa ce pirisise a bate cetatea

cici acum ficuse tocmeall i a8Azimint cu hatmanul lui JoanCraiul, si afla Maelat fit% de nicio grije, la curtile sale 81zind.

80 Nici putea intealt chip ostile turcesti si a domnilor fAtis sä-1 prinz1, cAcisi sunase cA-i vin lui Maelat oti inteajutoriu dela Ferdinand. Cipa'a i domnii sfat sa-1 poati gibza cu vicle§ug. De sirg trimisiri la Maelatsi meargi in tat:4ra lui Ahmet Paqii pentru intemeiarea legiturilor de paceintre dinsul i 'ntre împàràe, ficindu-i qtire ci i sultan Suleiman si aflä

85 acum purces in cale, si mintuiasci Buda, care pre aceia vreme era incungiuratide wi nemteqti, socotind ci mai bine ar fi cu pace si se a§aze, decit cu vär-sare de singe; ci si vie la pap.

zz: Mehmet page B

www.digibuc.ro

1541

jr

A DOA DOMNIE A LUI PATRU VODA RARE$ 423

Rgspuns-au Maelat cg nu are cum merge la para; ce, de-i va trimitepap zglog pre un fiCor al säu, el va veni la para. Rgspuns-au papa apre fiiul säu nu-1 poate trimite la dinsul, cgci iaste in slujbg impgrä-teascg si iaste cu primejdie de viatg la dinsii a trimite zglog, fgrg stireaimpgrätiei; ce-i va trimite doi agi mari: de Vidin si de Silistra, cgrora 5

le-au dat impgratul stiaguri de isprävnicie. Si imbrizind papa pe doicomiri dela grajdiul lui in haine scumpe i cu arme ferecate si precai impodobiti, i-au trimis. Si increzindu-sg Maelat, i-au priimit cucinste, nesocotind a fi viclepg.

Vgzind zgloage acei Turci de cinste, au vinit Maelat in tabgri la iopap i deodatä au mersu la corturile lui Pitru Vodg; i priimindu-1Pgtru Vodg cu cinste, 1-au tinut cu voroavg, ping au vinit multime deTurci, amestecati cu Munteni, de 1-au luat i 1-au bggat in obezi. Siducindu-1 la pasea, 1-au trimis indatä la impgrgtie, la Tarigrad, i acolopuindu-1 la inchisoare, 1-au tinut ping i s'au sfirsit viata. 15

Iarg Pitru Vodg, intorcindu-sg dentru acea slujbg impgrätiascgiargs pen Ardial, au vinit la scaunul domniei sale, nu färg pradg Ardia-lului si era atunce anii dela zidirea lumii 7049.

In care solie a lui Ahmet Pasii au trimis rgspunsul Maelat, ci nu are cummerge la dinsul; ci, de-i va trimite Ahmet Pap zglog pre fiiu-sgu, va veni la 20Ahmet Pap. Ci pap au rgspuns cg pre fiiu-sgu nu poate sg-1 trimiti la dinsulde vreme cg sg aflg la slujba impgratului i ar fi cu primejdie de viata ladinsii, a trimite zglog fig stire imparateasca. JarA va trimite doi agi mari: deVidin i de Silistra, ciror anigndurora le-au dat singur cu mina sa sultanSuliiman steagul de isprgvnicie. Si ap au trimis doi comisei dela grajdurile 25

lmbracati in haine de lastrg, arme pe linga dânii scumpe, nestiindpovestea nici acei doi Turci. I-au priimit i Maelat cu cinste, nesoeotind a fivreun vielesug.

Vgzind i zgloage trimii, oameni de cinste ca aceia, purcede i Maelat laAhmet Pala la tabgrg i deodatg au mers la corturile lui Pátru Vodg; pre 30carele priimindu-1 Pgtru Vodg i zgbovidu-1 cu voroava, iati multime de Turci,amestecati Cu Munteni, au nemerit la cortul lui Pätru Vodg, trimisi dela Ah-met Pap §i dela Radul Vodg, i acolo au prins pre Maelat. Ferecindu-1 inobezi, 1-au dus la pap; iarg pap indatg 1-au trimis la Tarigrad, la inchisoare,

acolo s'au sfirsit i viata Maelat. 35Iarg Pltru Vodg dupg acea slujbl impgriteascg s'au intors iar prin Ar-

deal, nu fgrg pradg Ardealului.

www.digibuc.ro

424 LETOPISETUL 'MD MOLDOVEI

Asijdirea au vinit poroncl dela sultan Suleiman la Pätru Vodá,al doile an dupl aCasta, de au intrat in Tara UnguriascA cu osti, pentrumulte amestecIturi si neasezAri, ce era pentru crIiia unguriascä, duplmoartea lui Ian Zapolii, precum s'au pomenit mai sus. Bucuros era si

5 PItru VodA de aceli poronci, a nu putea uita Pätru Vodä strambAtätilece i-au fäcut Ungurii, and era in cetatea Ciceiul. Si au prädat PAtruVodI cu oastea sa si au arsu Tara UnguriascA Ora la Cetatea de Baltä.Sezut-au seasA zile la Cetatea de Baltä de au fäcut mare pradä si stri-aciune Ardialului si s'au intorsu pre la Bistritä si au esit peste munti

lo la Baia. Însä letopisAtAle streine I lesAsti si unguresti, de gastä ostirea lui PAtru Vodl nu pomenescu, ce de Iliias Vodä, fiCorul lui PätruVodä, scriu cä au fAcut acele prIzi la Ardial, precum vom arka larAndul ski, unde vom scrie domniia lui Iliias VodA, fie'orul lui Pitru VodA.

Dacl s'au intorsu PAtru VodI den Ardial, au sAvArsit zidirea mfing-15 stirii Pobrata, ce iaste de dansul den temelie zadità. Urzit-au si mAnA-

stirea RAsca, sävIrsit-au si mingstirea DobrovItul; zidit-au si manA-stirea Cäpriiana in tinutul Läpusnii. SAvArsit-au si episcopiia den Ro-man si in mitropoliia den Su CavA au innoit si au impodobit, cum si

Vázind multe 0 nepäräsite amesteaturi in Ardeal pre acele vremi, precumto s'au pomenit, osebit de lucrurile si amestecAturile crlii ungurqti dupa moar-

tea lui loan Zapolie, sultan Suleiman, de iznoavä vine poruncI lui BaruVodà sI meargA cu wi la Ardeal. Bucuros era §i Patru Vodà de acele porunci,cici tot nu putea uita strambAtAtile ce cunoscuse la cetatea Ciceului despreUnguri. Ci de iznoavä au intrat PItru VodI cu ostile sale de au prIdat in Ar-

25 deal §i au ars Ong la Cetatea de Bahl, unde au Ozut 6 zile, Wind multàstriaciune §i pagulDA Ardealului. Si dupa acea pradl, cum s'au pomenit maisus, s'au inturnat Pätru Vodà pre la Bistrità, mäcar a nici cele le§4ti nicicele ungurWi letopisetà, de gastà Wire a lui Eltru Vocil nu pomenesc; ci deIliia§ Vodà, feC"orul lui Pltru VodA, scriu cronicele ungurwi de aceste pr5zi

30 la Ardeal, precum vom aräta la rindul sIti, cind vom scrie de domnia luiIlias VodA, feCorul lui PItru Voda Rams.

lark dupa ce s'au intors PAtru VodA dela Ardeal spre tara sa, au 1 sIvArsitmfingstirea Pobrata, care iaste de dAnsul ziditA, ce iaste pre apa Siretului de-spre soare-apune. Asijderea si mAnAstirea RAsca au zidit-o si mAnAstirea ce-i

85 zic DobrovAtul, la tinutul Vasluiului, au sIvArsit. Si mfinAstirea CIpriana auzidit, care minAstire se aflA la tinutul LApusnei. Si alte lucruri bune sI aflefIcute de dinsul in Tara, cum iaste §i la episcopia de Roman si la mitropolia

I I 4v

II4v

www.digibuc.ro

A DOA DOMNIE A LUI PATRU VODA RAREE 425

la mAnAstirea Bistrita. i alte beserici de piaträ au zadit Pätru Vodäin tail: cum in Hârläu, in Bae i in alte locuri.

Sàmäna bine a fi fie'or lui stefan Vodà celui Bun: asea istet la firespre ràzboae, cum 0 a zadi beserici i alte lucruri bune de pomenirein Ora; la giudetä blând i dreptu, statul lui cuvios i gata la cuvântu.

Imbátranit fiind Pltru Vodl cu boall grea adaos at% bgtri-netàle lui, §'au dat datoriia cea de olte cu mare jeale tuturor i l-au

1546 astrucat in mânástirea Pobrata in anii 7054.

de Su Cavá 0 la minástirea Bistrita. A0jderea biserici de piatri citeva in tarigut zidite de Pitru Vocli, cumu-i in Har lau, in Baia.

Sárnina bine a fi fe6or lui stefan Vocli celui Bun: aqa la isteate fire de riz-boae, cum 0 a zidi ministiri, biserici i alte lucruri de pomenire aicea in Tara;la gudete blind i drept, statul lui era cuvios i gata la cuvint.

1546 Fiind tiara anii dela zidirea lumii 7054, acum imbitrinit Pitru Vocli çi cuboall grea adaos citri batrânetele sale, dat datoriia cea de ob0e, moartealui cu mare jeale a tuturor. Astrucatu-s'au oasele In ministirea Pobrata dedânsul zidità. Lucrurile lui pre larg s'au pomenit mai sus.

Automl a copiat i tradus pentru acest capitol urmätoarele izvoare: G r. U r e-c h e Vörnicul-Simion Dascilul, 1. c., pp. Istht. anf-fius, o. c., p. 159 0 Cromer, I. c., Anul 1542.

5.

10

15

www.digibuc.ro

Domniia lui Iliiaf Vodd fecYorul lui Pdtru Yodel Raree

CAP XXVII

Dupl moartea lui Pitru Vodi, au ridicat domnu boiarii pre fiiu-ski Iliia§ Vodi. Ce, departe de firea tätine-siu era Iliia§ Vodi 1

5 De acestu Ella§ Vodi, scrie Isfanfie istoricul, ci pe vremea ceera multe amestecituri in Ardial, i-au vinit 0 lui poroncl impiritiascidela sultan Suleiman, de au intrat in Ardial, avind 0 oaste turciascicu sine. *i trecind peste munti, s'au tibirit la Toriian 0 de acolo auslobozit cilärimea 'eambul 0 au pridat ora§ile Sicuilor 0 au arsu ora§ele

10 Sasilor, anume Herman 0 Prejmerul, ping. in pimintu 0 multi oameni

Domniia lui Iliiaf Vodd fel'orul lui Patru Vodd Raw

CAP XLV

Dupi moartea lui Pitru Vodi, au ridicat boiarii domn pre fiiu-siu cel

15mai mare Iliia§. Departe acum in domnie aritasi acest Min Vodi de tad-sill,Pitru-Vodi: cum ci viata sa spurcati, a§a 0 lucrurile, cum si va arita maigos. Micar a si arita boiarilor 0 tirii acest Ilia§ Voda mu blind 0 milostiv,ci pre urmi s'au aritat ca lupul cel supt piialea ofi, ce iaste in poveste.

La anul, toamna, la Septernvrie 3, 7057, au statut Iliia§ Vodi, feèorul lui

20Pitru Vodi, la domnie. De acest Ilia§ Vodi putin am vizut la letopisetul luiUreche Vornicul 0 a unui Simeon Dascalul. Iari aflu la Isfalfie historicul,de lucrurile et-66 ungure§ti 0 a Ardealului scriitoriu, pomenind mai mult deacest Ilia§ Vodi, feCorul lui Pitru Vodi. Pe vremea I ce era amesteciturile inArdeal, i-au venit 0 lui porunci dela sultan Suleiman de au intrat in Ardeal.

25Care, trecind cu o§tile peste munti, avind 0 oaste tur6asci cu sine, s'au ti-birit la Torian §i de acolo s'au slobozit oastea cilirimea, 0 Moldovenii 0Turcii, in pradi spre Stepusie, spre Orbai §i Cvizdie, oraple 0 cetitile Sicuilor,care in lung 0 in lat mare pradi le-au ficut. A§ijderea ora§ile Sasilor, anumeHerman 0 Prejmerul, 1-au ars pini in teruelie, in pimint, de au robit 0 oameni0 mult plean de dobitoace au luat.

1543

142'

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ILIIA$ VODA 427

au robit. i prinzind veste Ungurii, au skit si au scos tot duiumul celuasI Moldovenii i Turcii. i pre multi osteni de a lui Elias VodI au

I5r luat Ungurii i Nemtii. I Iarl, de ar fi sosit pedestrimea nemtascI sile fie apucat poticili, nice singur I1iia VodI n'ar fi scIpat. i asea, cudesert s'au intorsu innapoi I1iia VodI la scaonul &Au, la Sue'avl. 5

Dentru acea tovärIsie cu Turcii, Elias Vodi s'au arätat firea lui depIrtatI de cum 11 socotiia boiarii i tam. CI de atunce s'au dat dupI obiceialeturcesti, avand Turcii tineri pre langl sine, carii 1-au adus la spurcatacurvie, depIrtandu-sI de obiceele crestinesti, care sl cuvin domnilor cres-tini, In vedere sI arka crestin Elias Vodl, iarI inteascunsu pagan Turcu. ioAtata cIlcas/ legea crestineascl, cat de-1 vrea rIbda DumnIzIu maiIndelungu, pre multi, de nu pre toti, li vrea duce la orbire i la întunerec.

In zilele lui, certat-au DumrazIu tam pentru spurcate faptele lui,eu geruri mari, de au sIcat pometii i vlile. Tiran sI fIcusI Iliia VodI;

IarI, inturnandu-se cu pleanul oamenii lui Ilia VodI i cu Turcii, prin- 15zandu-le veste Ladislav i Pavloban cu diregatorii lul Batorie §i ispravniciide patru I.Ara§oare Ardealului, care stau in megigie cu oracul: Colosa, Doboca,Osdiia §i Cuculom, s'au gatat de sarg de razboi. i viind qi Batista ci cu Felexdespre Braceu cu octi nemtecti, au purces si tie calea octilor lui Iliac Voda §ia Turcilor, carii si inturnase din prada cu mult plean, §i pre sfatul lui Bap- 20

ticte siliia sa apuce Grille despre munti.Oblicise acum Iliia§ Voda de octile ce-i vin asupra, ci au grabit sä treaca

muntii mai de graba; ci, fiMd ingreuiat cu mult plean, au ajuns octile nemtectipre Iliac Voda qi pre Turd, §i acolo au scos tot pleanul Nemtii cu Unguriidela Ilia§ VodA ci au apucat calva octeni de ai lui Iliac Voda; §i din Turci au 25

perit acolo. i, sI fie sosit pedestrimea nemteasa i SIcuii sI fie apucat pote-cile muntilor, nici Iliac VodI, nici Turcii n'ar fi scIpat. i asa, cu pdeskt s'auIntors Iliac Voda la scaunul sat', la Su6avI.

Dupa ce s'au Inturnat Ilia§ Voda din Ardeal, la scaunul sau, s'au aratatfirea lui, departata de cum it socotiia tara. Ca dintr'acea tovara§ie cu Turcii 30la Ardeal, s'au dat dupI obiceiurile turcesti, avand citva Turci tineri prelangl sine, carii 1-au adus la spurcate curvii pre acest Iliac Voda, departan-du-se de obféaiurile crectine§ti, care sa cuvin domnilor crectinecti. La vederecrectin sa arata Ilia§ Voda, iara inteascuns pagan Turc. Atka calcase legeacre§tineasca, cat de-1 vrea tinea Dumnezeu mai indelungat, I pre multi, de nu 35pre toti, Ii vrea duce la orbire j la intunerec.

Certat-au Dumnezeu tam pentru spurcatele faptele lui Ilia§ Voda, cat §icopaci, pometii ci viile au secat de geruri mari. Tiran sa fAcuse Ilia§ Voda;

www.digibuc.ro


au omorit pre Vartic Hatmanul simbItà dupl Pa§ti, in targu, in Hu§i,0 1-au ingropat in manästirea Pobrata.

Deci intunecat 0 rätäcit de tot Ella§ Vodä, cu intunecärile diavo-lului, läsat-au tara 0 dornniia la frate-säu, Stefan Vodä, in anii dela Zi-

5 direa lumii 7059, iarä dela Hristos 1550 0 s'au dus in Tarigrad la SultanSuleiman, de au priimit lege turöascl.

Scrie Cromver 0 Gvagnin cä, dui:4 ce s'au turcit, 1-au pus la ispräv-nicie sultan Suleiman. Deci väzindu-sä in cinste Iliia§ Vodà, pentrusä-§ arete credinta 0 slujba la impärätie, vorovindu-sä cu o sarra de

lo osteni turce§ti, cu §tirea Portii, având povatä pre un Turcu, de nu vafi fostu Grec, anume Marmara, au mersu la Brat lav 0 au incunguratcetatea 0 au aprinsu targul de au arsu panà in pämântu 0 au luatpre top oamenii in robie. lark* pre urmä, 0 pentru gasta faptà asupranevinovatilor crestini ce au perit 0 i-au robit la Brat lav, intorandu-sä I

15 cu izbAndä, prepus-au pre dânsul sultan Suleiman pentru legea lor, clnu o tine deplin, §'au poroncit del-au omorit; si nu sl §tie cu ce moarte 1-auomorit, nice s'au mai §tiut ce s'au fAcut. Ii§ea i-au plätit DumnäzIu I

au omorit dui:a Pa§ti, sâmbâtä, pre Vartic Hatmanul in tärg, in Hu§i, pre ca-rele I-au ingropat in minästirea tIthne-sau, in Pobrata.

20 i a§a, rätâcit deplin fiind Ilia§ Vodl de minte 0 de luminä cu intunea-rile diavolului, llsAndu-s domniia la frate-slu, Stefan Vodä, in anul dela zidi-rea lumii 7059, iar dela Hristos 1550, s'au dus la Tarigrad la sultan Sulei-man de au priimit legea tufeasa.

Scrie Cromver si Gvagnin : dupà ce s'au turcit, 1-au pus la isprävnicie sultan25 Suleiman pre Ilia§ Vodà; in care vlzindu-se Bias Vodä cinstit, pentru sä-si arate

credinta si slujba cAtrà implrätie, vorbindu-se cu o seama de osti turcesti, custirea Portii, av&nd povatä pe un Turc (de nu va fi fost Grec) anume Marmara,au mers la Bratlav cetate si o au incungurat ; luund in robie pre toti orosanii, auaprins targul Bratlavul de au ars Ora in pâmint. Iarà pre urmä si pentru gastà

50 faptà asupra nevinovatilor crestini, ati au petit si robiti la Bratlav, intorcAndu-sela Tarigrad Ilias Vodl Turcul, prepuind pre dinsul sultan Suliiman pentrulegea lor a nu o tine deplin, au poruncit de 1-au pierdut : poate fi in mareinnecat ; cl nu s'au mai stiut nimic de el ce s'au &cut. Asa i-au plAtit Dumnezeu 1

24: Gvagnit B; Gvagnig I3'. 32: au porcit B.Izvoare utilizate: G r. Ureche-Simion Dascálu I, /. c., pp. 116-117

si Isthuanffius, o. c.,p. 209 si Paszkowski.

1550

1 I SV

1550

www.digibuc.ro

<Domniia lui ,tefan Vorld fceorul lui Pdtra Yodel>CAP XXVIII

Dupg ce au pgrgsit Iliias Vodg si legea si tara, radicat-au domnutgrgi pe Stefan Vodg, fiCor mai mic lui Pgtru Vodg, socotind boiariisi tara cg va sgmgna tätane-sgu, lui Patru Vodg, uitandu-sa si. la spur-cata faptg a frätine-säu, lui Iliias Vodg Cg domnilor buni si intglepti,oglindg trebue sä fie faptele trecute a trecutilor domni; cele bune side laudg sg le urmeazg, iarg de cele rele si. de hulk departe sg fie.

Stefan Vodg dentai sg argta spre top plecat si. milostiv si spre faptebune silitoriu, spre beserici nevoitoriu, ca sg sg stangg si sg sg uitenumele cel rgu a frgtine-sgu si sg innoiascà bunul nume a tatane-sgu.Adevgrat, ficorii buni adaogg si cresc numele pgrintilor sgi si-1 fac failmoarte; iarg cei rgi fie'ori ockgscu si stangu numele parintilor burii.

Domniia lui ,Ftefan Vodd feéor lui Pdtru Vodd Raref fratele lui Iliiaf Voddce s'au turcitCAP XLVI

Dupg ce au pgrgsit Ilias Voda si legea si tara, radicat-au tara domn, puinddornn tarai pre Stefan Vodg, fratele. lui Ilias Vodg, feCorul cel ina1 mic al luiPgtru Voll Raresi, socotind cg va skrigna acest Stefan Vodg tAtâne-sAu, luiPAtru Vodg Rams, prgvind si spurcata domnie a frAtine-slu, lui Ilias Vodg.Ca domnilor intelepti oglindä trebue sg fie faptele trecute a trecutilor domni;

143= cele I bune si de laudä sg le urmeze, iarg de cele rele si de hula departe sg fie.Stand darg Stefan Vodg la domnie, sg arAta spre top plecat si milostiv si

silitoriu spre fapte bune, spre biserici nevoitoriu, vrAnd cu acestea sA sAstAngl numele cel rAu a frätAne-säu si sl innoiascA bunul nume a tAtine-sAu, a luiPAtru VodA Rares. (AdevArat, feCorii buni adaogl si cresc numele plrintilor sAisi-1 fac nemuritoriu, iarl cei rAi fee'ori ocArAsc si sting numele plrintilor buni).

22: de din A.

5

10

15

20

25

www.digibuc.ro


Cu ce socotialá au fácut acest Stefan Vodà CI va arAta de au scos dentam sa ereticii, pre carii ii siliia sl-i aducl la pravoslavie. CI pe unii deArmeni de bung voe, cu fägAduintl, pre altii cu sila ii intorcea cAtridriapta credintä; iara mai multi, läsindu tam, s'au dus pen alte täri,

5 cine incitro au putut e9i, pentru sä-q tie legea sa.Pe proasti cale purcesese Stefan Vodà cu acestea, socotind a va stange

ocarita viata a frätine-säu, lui Iliia Vodl. Si el pe urmä au urmat fapte,nu pläcute lui DumnIzau, vätämätoare oamenilor, cä s'au pornit spre Pi-comie, care iaste mum/ tuturor räutätilor. CI den 11comie ce avea Stefan

10 Vodä, s'au fäcut curvariu. Nu si räbda de muiari cu bärbati, nu rämäneafete fe6oare nebatgocurite, nu häläduia gupinesäle boiarilor sli, nesilite,

Väzindu-1 neinfrinat in läcomie §i in curvii I säracii läcuitorii §i 1 1 6r

boiarii täräi nu 1-au putut räbda. Zice Svinta Scripturà Leviticon 20:K Cela ce va preacurvi cu muiarea altuia qi va face curvie cu muiarea

15 vecinului säu, cu moarte O. moat% curvariul 0 preacurvariul ». $i la adoa lege zice Sfänta Scripturà: o Blästämat, carele doarme cu muiarea

Cu ce socotealA au socotit acestea Stefan VodA a va arAta de au scos dintara sa ereticii, pre carii ii siliia si-i aducl la pravoslavie. CA pre unii din Ar-meni de bunAvoe, cu fAgAduinte, pre altii cu sila ii intorcea cAtrA credinta pra-

20 voslavnicA; iarà mai multi, lAsind tara, s'au dus la Turci si la Levi si prin TaraUngureascA, cine incitro putea sI iasA, pentru sAli tie legea sa.

Pe proastI cale purcesese Stefan VodA cu acestea, socotind a va astupaocArita viiatA a frAtine-sAu, lui Ilias VodA. Si el pe urmA au urmat fapte luiDumnezeu neplAcute, vAtAmAtoare oamenilor, a s'au pornit spre lAcomie;

25 0 lAcomiia iaste muma tuturor rlotAtilor. CI din lAcomie intli ce avea, StefanVodA s'au &cut curvariu. Nu sA. rAbda de mueri cu bArbati, nu scApa fete fe-&are nebatjocorite, nici jupAnesele boiarilor sli nesilite nu hIlAduia.

Acesta Stefan VodA s'au al-Mat in faptele curviei urmând pre Gavriil Ba,tor, domnul Ardealului, de care am pomenit in historiia de crliia si craii si

30 domnii unguresti, care dându-se dupa curvie, de nu scApa femei cu bArbati sifete fee'oare, pre urmA l-au ucis doi &Cori de boiari unguri. Asa si pre StefanVodA, vAzAndu-1 neinfranat in lAcomiile si curviile, bietii lAcuitori vAzindu-simuerile la sila curviei, fetele sale batjocorite si stricate, n'au putut suferi, ZiceSanta Scriptura la Liviticon cap 20: # Cela ce va preacurvi cu muiarea altuia si

35 va face curvie cu fAmeia vecinului slu, sl moarà cela ce au curvit >>. Si la a doaolege jail SfAnta Scriptura zice cap 27: o Blestemat, carele doarme cu muiarea

28-29: Andrei Bator B 0 II'.

www.digibuc.ro

DOMNDA LUI 3TEFAN VODA 431

vecinului säu 0 sä zicl nlro-dul Amin. Ara sl fie ! t.. La Ezdra cap 3zice: # DepArtati-Vá de muerile plmintului 0 de muiarile streine ! ».Pavel Apostul Corinthieni I zice: 4 Feriti-vä de curvie, cá pe curvarisi pe preacurvari gudeca-i-va Dumnkäu ! ». Pentru aceia cu cale sfl-tuiindu-sä boiarii 0 cu dreptate asupra lui Stefan Vodk 0 au trimis la 5, ......botarn pribegt, ce era esiti den tarl de spurcatele fapte a lui Stefan Vodiin tam Lepsck fäcándu-le tire el nu mai pot räbda pe Stefan Vodkpentru nesuferite faptele lui; ce sá vie 81 sä mantuiasci de Stefan Vodá.

Atunce boiarii pribegi ce era in Tara LepscI s'au sfátuit sl nu viefirä cap; ce au riclicat domn dentre din0i pe Petrea Stolnicul 0 au ioe0t in tarä cu oaste le§ascä.

Iará boiarii ce era cu Stefan Vodk aflánd vreme asupra domnu-ski la Tutora, n'au mai putut a§tepta vinirea boiarilor pribegi, ce s'aurádicat ei noaptea la pod, la Tutora, 0 au fliat atäle cortului asupra luiStefan Vodl 0 cu multe rane l-au pltrunsu 0 l-au omorit. 15

Ara giudecI Dumnäzlu pe curvari 0 pe preacurvari ! Dar aciDumnlzIu pune 0 innaltà pe domni stäpini tärälor, sä caute sá giu-dece strImbatätile oamenilor, iarä nu sá facI sill fámeilor 0 fetelor

vecinului sáu si sá zicA norodul Amin. Asa sA fie!». La prorocul Ezdra143v cap 3: « DepIrtati-vl de neamurile 1 streine si de muerile lor! ». Pavel 20

Apostol cap i cAtrA Corintheni, zice: # Feriti-v1 de curvie cA pre cur-varii si preacurvarii ii va judeca Dumnezeu » Cu cale sfAtuindu-s1 boiariisi cu dreptate asupra lui Stefan VodA.

Scriu cronicarii lesAsti a acest Stefan Vodl ajunsese la Poartk fagIduindcä sA va turci ca si frate-sAu si-i venise si flgAduinte dela impArAtie cl-i vor 25da diregAtorie la Anadol.

IarA au ajuns boiarii lui Stefan VodA de sirg la pribegii, care era esiti dinmulte nevoi a lui Stefan Vodà in Tara Lesasck flandu-le stire de spurca-tele 0 nesuferitele mai mult faptele lui Stefan Vodk Si asa venind de grabi sipribegii din Tara Lepsck adunándu-se noaptea cu totii la Tutora, la pod, 30au diat atele cortului asupra lui Stefan Vodà 0 cu multe rane cuprinzindu-1l-au omorit.

A.ea judecI Dumnezeu pre curvarii 0 pe preacurvarii, cum zice PavelApostolul earl Corintheni, ce am arkat mai sus. Dar cici pune Dumnezeupre dornni stapini tArAlor, au ii pune pentru sile si strâmbAtAti bietilor lIcui- 35tori. Si adevärat alte strambAtAti: lipsà, sArAcii, nevoi skit de suferit; iarl sA-si

18; fimeilor 9i bliatilor A 9i C. 21-22: pre curvari B.

www.digibuc.ro


biiatilor lIcuitori. Cà alte strImbätIti toate sintu de räbdat, iarI sl-s vazIcineva muiarea, luatl de langI sine la curvie, sau fata feCoarl den sinulsi de singele ski sI o siliascä spre spurcatä poftI a curviei, cum poatesä rabde ?

5 i a'easta Ina sä sl §tie cI prin slobozirea lui DumnIzIu, neräb-and spurcata faptä, sä pedepsIscu de oameni domnii räi i turbati.Precum O. de acest stefan VodI I s'au arItat cl 1-au omorit boiarii. 116vDomnit-au ani 2 si luni 4.

In anul 7065, iarI dela Hristos 1556, sultan Suleiman au trimis 1556io oaste turöascl in Tara Unguriascl, sl bat/ Sighidinul. IarI Thoma

Nadazdii, ispravnicul Tärai Ungureqd, intIlegand cu au vinit Turciila Sighidin, s'au pornit si el cu o§ti ungure§ti de au inceput a bate ce-tatea Babotie, ce era luatã de mai nainte de Turci.

Iarä, intIlegAnd Turcii de aasta, au läsat Sighidinul si au mIrsu15 sä dea agiutoriu cetItii Babotii; si dind rIzboiu, au infrOntu Ungurii

pre Turci i i-au biruit.Atunce s'au intorsu cräiasa Isavela cu fiiul ei, Ian Jicmontu, la

eneziia Ardialului, den poronca lui sultan Suleiman, gIsind-o pre insä

vazà cineva muiarea, Mat/ de anga sine la curviia altuia, fata fe6oarl cea din20 sinul omului spre spurcata poftä a curviei, cum poate sä rabde ?

aCasta mncà sà tie cà prin slobozirea lui Dumnezeu, neräbdind maimult spurcata faptà, precum a lui stefan Vodá, sl pedepsesc de oameni domniirli i spurcati, precum s'au arätat i aicea cu stefan Vodl, omorit de boiarila Tutora. Domnit-au acest stefan Vodà doi ani i patru luni.

25 Fiind cursul anilor 7065, iar dela Hristos 1556, sultan Suleiman, impära- 1556tul turcesc, au pornit pre Ali Pap, cel cu porecll Hadam, cu o§ti sA batà Si-ghidinul din Tara Ungureascl. Iarä Thorna Nazdazdie, ispravnicul TArli Un-gurqti, auzind de oastea tufeascl cu Ali Pap Hadammul cä au incungiurat§i bate cetatea Sighidinul, s'au pornit §i el cu oatile sale ungure§ti de au ince-

30 put a bate cetatea Babotiia, ce era pe seama implratului sultan Suleiman.Masta intelegind Hali Pap Hadâmul, au pArlsit Sighidinul §i au purces

sà dea ajutoriu ceatii Babotiei I unde o- incungiurasa Thoma Nadazdie: §i i44rdandu-§ rlzboi Ali Pap cu Thoma Nadazdie, au ramas biruit Ali Pap.

Pre a'easta vreme, s'au inturnat la cnezia Ardealului Ezavella, cräiasa mortu-35 lui Ioan Zapolie, craiul unguresc, cu feCorul slu, loan Jicmont, din porunca

lui sultan Suleiman, glsind-o

21 : slävirea B; slozirea B1.

www.digibuc.ro

DOMNIA LUI $TEFAN VODA 433

solul turcescu la Petricov in Tara Lesasca. Si de acolo, impreuna cusolul turcescu au vinit in Ardial, cum am pomenit mai sus, unde amscris de craiia unguriasca.

1554 Iara in anul dela Hristos 1554, Ivan Vasilievici, marele cneaz, im-paratul Moscului, au dobandit supt ascultarea sa orasul Astrahanul 5

si oardele ce sintu la Marea Caspiia, clrii märi ii zic Moscalii Hva-lensca more. De atunce sä scriu imparatii Moscului stapani As-trahanului.

Daca au omorit boiarii pe Stefan Vodl la Tutora, au radicat domnuOrli pre Joldea. Si au purces in sus pe Jijii a sä marga la SuCava, la scau- ionul domnescu, sa nuntiascl, sl-s ia doamnI pre Roxanda, fata lui PätruVodl Rares, sora lui Stefan Vodä. Si agiungand pana la Sipote, preMiletin, s'au tampinat cu boiarii pribegi, carii si ei radicasä domnudentre sini pre Petrea Stolnicul si i-au schimbat numele Alexandru,cu porecla Läpus iianul. 15

solii turcesti pre Ezavela cu fiiu-sau la Petricov, in Tara Le§ascl; 0 delaPetricov s'au dus Ezavela Craiasa la rra-sa, crAiasa Bona, la Var§av. Si deacolo impreunä cu solii turce0i au venit in Ardeal, precum am argat maisus, unde am scris de cräiia ungureasa

1554 Fiind cursul anilor dela Hristos 1554, iarl dela zidirea lumii 7063, Ivan 20

Vasilievici, marele cneaz, impäratul Moscului, orapl Astrahanul 0 oardelece-s pe Marea Caspiei, cArii märi zic Moscalii Hvalinsca more, au dobänditsupt ascultarea sa. De atuncea sä nume0e stäpinul Astrahanului.

Deaca au ucis boiarii pre Stefan Vodä, feCorul lui Pátru Vodä Rare§, laTutora, din sfatul tuturor au râclicat domn tärli pre Joldea i i-au dat doamnä 25pre Roxanda, fata lui Pltru Vodà, sorá lui Stefan Voda. Si deci au purcesJoldea Voda pre Jijiia in sus, sl meargA la Su'eavA, sä facá nunta 0 au merspana la Sipote pre Miletin, neavand nicio veste de venirea altui domn.

Ca prbegii din Tara Le§asa intelegând aCastä faptà ce s'au lucrat inMoldova, de sarg s'au adunat cu totii de s'au sfätuit 0 au aflat vreme pe in- 30demanä sa-si meargá la mo0ia sia. i indatä au clzut dupà Sineuschii Hatmanulcoronie, voevodul Rusii, cu rugAminte de ajutor sä vie in tarl. A.,a Sineuschiivoevodul 0 cu 0irea craiului le§esc, nezAbovind vreme, au sträns oaste 0 aupurces singur cu sine spre Moldova.

Iará boiarii *Ai, carii era pre acea vreme pribegi in Tara Leçasa, sf6.- 35tuindu-se ca sa nu fie fail cap, au radicat domnu pe Petrea Stolnicul, schim-bandu-i numele Alixandru Voda, cu porecla Lapusneanul,

www.digibuc.ro

434 LETOPISETUL URI! MOLDOVEI

Boiarii cei pribegi cu Alexandru Voda LapuFianul, intrand cuoaste le§asca in WI, au intäles el boiarii cestelalti ce era in %ark', §'auradicat domnu pre Jo ldea, nea§tepand vinirea lor, cum le-au fostutrimis cuvântu sa pazasca sä vie cu un cap dentre clan0i, ca nu mai

5 pot suferi I pre stefan Voda. Tndata au rapezit cu o sarna de oaste pre I17rMOtOC Vornicul sä prinzä pe Jo ldea; 0 tampinandu-1 la ipote, 1-auimpresurat oastea 0 1-au luat fax% de niceun räzboiu, a Jo ldea nemicn'au tiut de oastea ce 1-au impresurat. i ducand pre Jo ldea la Ale-xandru Voda, 1-au insämnat la nas 0 1-au trimis la calugarie.

io pre care 1-au ales pribegii dintre sine. au intrat in sara cu oaste leçasca precuvantul 0 a boiarilor de tard, ce trimisese mai denainte la pribegi in TaraLe§asca ca sa vie fail zabava cu domnu, ea ei vor sili sa se curateze de stefanVoda, cum s'au 0 intamplat 0 s'au pomenit mai sus.

A§a pribegii ne0iind I de Jo ldea ea 1-au radicat boiarii domnu dupa fapta15 asupra lui Çtefan Voda, s'au gatit cu oaste le§asca 0 cu Alixandru Voda La-

pu§neanul sa intre in tara; ca boiarii ce era in lark nea0eptand cele ce au fostporuncit 0 satuit cu pribegii tarai din Tara Leçasca, radicase fail de nicio0ire a pribegilor donmu pre Jo ldea Voda, cum s'au pomenit mai sus. Cu caresosind la ipote, iati acolo boiarii tarai luara veste cum pribegii au intrat in

23 tara cu Alixandru Voda 0 cu oaste le§asca..i pribegii ilia intelegand a au ridicat tara cap pre Jo Idea Voda la dom-

nie, carele merge la Su Cavä sa faca 0 nunta cu Roxanda Domnita, fata luiPatru Voda Rare§, de sarg au pornit Alixandru Voda pre Motoc Vornicul cuo seama de oaste innainte ca sä prinza calea Joldii. Care intampinandu-se cu

25 Jo ldea la ipote, neavand a§a de aproape Jo ldea Vodä nicio 0ire, 1-au impre-surat oastea le§asca 0 1-au luat viu; pre care ducandu-1 la Alixandru Vocla, 1-auinsemnat la nas 0 1-au dat la calugarie.

16: cela ce B 24: Intamplându-se B i B1.Izvoarele copiate si traduse pentru acest capitol sunt: Grigor e Ur e c he

Vornicul-Simion DascAlul, I. c., pp. 118-121; Isthuanffiuso. C., pp. 236-238; Ceasornicul Domnilor §i Biblia, probabil cea din 1688.

II4v

www.digibuc.ro

Domniia lui Alexandru Vodd ce i-au zis Ldpufnianul

CAP XXIX

1557 Li anul dela zidirea lumii 7065, Alexandru Vodá Làpu§nianul, dacaau prinsu pre Jo ldea 0 1-au dat la aluggrie, mers-au cu toti boiariila SuCavä si au nuntit, landu-si doamnä pre Roxanda, fata lui Pkru 5

Vodà Rares, ce era intai sl o ia Jo ldea.Inteacestu an, s'au tamplat mare omor in oameni 0 iarra grea.Arzandu-sä la domnie Alexandru Vodg, au aezat pace de taw

pärtile 0 au grijit azare tàrg. i domnind cu lini0e, au zidit mang-stirea Slatina intru lauda lui Durnngzáu, cu multá cheltuialá 0 oserdie, ioiscusitá intre alte manästiri in tail si o au sviintit preaosvintitul

De domniia lui Alexandru Vodd Ldpupteanul

CAP XLVII

1557 Fiind cursul anilor dela zidirea lumii 7065, dupá ce au venit AlixandruVodä in tarà 0 au insemnat pre Jo ldea la nas §i-1 dede cgluggriei, s'au luat 15doamnä pre Roxanda, fata lui Pâtru Vodá, care era mai nainte Joldii. Priimiddar pre Alixandru Vodg cu dragoste boiarii 0 mergând pre la Hâr Mu, au tre-cut la Su Cavä 0 s'au açlzat la scaun la Su '6\4: 0 acolo fäcând nuntá, s'au cu-nunat cu Roxanda.

TAmplatu-s'au inteacel an mare omor 0 iarnä grea. 20

lark deaca s'au a§lzat Alixandru Vodä la domnie, au pus toatá grija sprepace despre toate pärtile 0 de Wzarea táräi. hi% cu doamnl-sa Roxanda auavut doi fe6ori : pre Bogdan 0 pe Pátru.

Domnind cu lini0e Alixandru Vodá Läpu§neanul tara, zidit-au mlnásti-rea Slatina intru lauda lui Dumnezeu cu multá chieltuiall 0 osirdie, vestitá 25

145r intre alte mAnIstiri a tArái; care I minästire s'au sfintit de preasfintitul

28*

www.digibuc.ro


mitropolitul Sucevei, Grigorie; fost-au la svintäniia Slatinii preoti cudiaconi 116, in luna lui Octomvrie 14, fiindu cursul anilor 7066. 1557

Mai pre urmà au zidit Alexandru Vodl si mânästirea Pangäratii;zic CA mai multu de fricl decit de bung voe, o au zfidit, arAtandu-i-sa

5 de multe ori in vis marele mAcenic Dimitrie, ingrozindu-1 pre Ale-xandru Vodà sà-i faca besericI pre acela loc. Si zidind-o cu oserdie,o au svintit pre numele marelui micenic Dimitrie.

lark la al patrule an a domniei sale, venitu-i-au ferman dela sultanSuleiman, implratul turcesc, lui Alexandru Vodi si domnului mun-

io tenesc, de au märsu la Ardial. Si impreunindu-sl cu oaste tur6asel,au asezat la crge pre Ian Jicmontu la scaunul de rnosie, cäruia ii pusesenume Ungurii Stefan, fienrul lui Ian Zapolie, craiul ungurescu. Sis'au intorsu cu pace la scaunul ski, la SuCavä.

In zilele acestui domnu, prestIvitu-s'au I Macarie, episcopul Roma- 117v15 nului, ce au fostu episcop ani .27, si cu cinste 1-au astrucat in mang-

stirea Rasca, ce-i zidità de dânsul. lark' in locul lui fu svintit Anastasie,orn harnic, intru slujirea pâstoriei sale. 14 ani au fostu episcop, preurml si mitropolit au fostu.

Grigorie, mitropolitul SuCavei si a toatA Tara Moldovei. Avut-au la sfintenia Sla-20 tinei preoti cu diaocni 116, in luna lui Octomvrie 14, fiind cursul anilor 7066. 1557

Pre urmA i manAstirea PingAratii in munti o au zidit. Spun a mai multde fria deck de buravoe, de multe ori arItAndu-se in vis sfintul marele ml-cenic Dimitrie, ingrijindu-l. pre Alixandru Vodl ca sl-i facA bisericA preacela loc. i fAcând cu osirdie, o au sfintit pre numele santului mAcenic

25 Dimitrie.lark la al patrulea an al domniei sale, venit-au ferman dela ultan Sulei-

man, impAratul turcesc, la Alixandru VodA 0 la domnul muntenesc O. meargIla Ardeal cu o0i, sl a§aze la crAie pre loan Jicmont la scaunul cel de mo0e,cIruia ii pusese nume Ungurii stefan, feCor lui Ioan Zapolie, craiului ungu-

30 rescu, impreunându-se cu ()stile turcesti ce era orânduite de sultan Suleiman.i ap au purces Alixandru VodI la Ardeal pre porunca impArAtiei. S'au in-

tors Alixandru VodA cu norocire la scaunul sAu la SuCavA.In zilele acestui domnu, s'au pristAvit Macarie, episcopul de Roman, zidi-

toriul §i incepAtoriul mAnAstirii RAFAi, carele au fost episcop la episcopia35 Romanului ani 27, 0 cu cinste fu astrucat in mAnAstirea sa, in RAFa. In locul

lui fu sfintit Anastasie, om vrednic intru slujbele plstoriei sale, carele 14 aniau fost episcop 0 pe urmA qi mitropolit au ajuns.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALIXANDRU VODA LAPU3NIANUL 437

1562 Pre a6asta vreme, in anii dela Hristos x562, iarà dela zidirea lumii7071, Ivan Vasilievici, impäratul Moscului, avand cu sine trei sutede mii de oaste, s'au pornit asupra cetAtii Polotcul, ce iaste pre apaZvina, §i cu muld Värsare de singe o au dob audit. Aflat-au mari vistereintru acea cetate; zece mii de oameni au robit. (Scriu cronicarii 144ti).Iará pe Jidovi, carii n'au vrut sl sI boteazä, au poroncit de i-au innecatin apa Zvina.

1562 Pre aceste vacuri, la anul dela Hristos 1562, iara dela zidirea lumii 7071,imparatul Moscului, avand cu sine 300.000 de oaste s'au pornit asupra cetatiiPolotcul, care cetate sta prea apa Zvina, si cu mare varsare de singe o au do-bandit-o. Aflat-au mari visteriuri inteacea cetate: 10.000 de oameni s'auluat robi (scriu cronicarii lasasti) pre care cu sine i-au dus la Mosc, Ivan Vasi-lievici; iara pre Jidovi, care n'au vrut sa O. boteze, au poruncit de i-au innecatin apa Övina.

Pre a&sta vreme, s'au apzat tocmele de pace intre Ferdinand imparatulnemtesc si intre Suleiman imparatul turcesc in 9 ani I.

Iara Ioan Jicmont, fee'orul craiului Ioan Zapolie, domnul Ardealului, de145' iznoava face amestecaturi. Ci simtindu-se, Zase si Balasie unindu-se cu ()stile

nemtesti, pre care era capitan Nimitie, au räsipit ostile lui Ioan Jicmont si laaceia stransoare ii adusese, cat era si fuga Ioan Jicmont in Tara Lepsca. Ci,imbarbatandu-1 boiarii lui, tras-au si osti turcesti la ale sale si au incungiuratcetatea Sacmariul, care batand-o in catava vreme, nu o au putut lua. S'au in-tors la Ardeal fara niciun folos.

Aicea am socotit O. mai insemnez de lucruri streine pre scurt 'Ana vomveni la domnia lui Despot, de care ne-ar fi randul aicea a pomeni.

1564 Fiind cursul anilor dela Hristos 1564, Ferdinand imparatul nemtesc sicraiul unguresc au murit; dupa a cal-Ilia moarte sa fac rocosituri intre Unguricu indemnarea Ardelenilor si sa apuca de arme. Ci intelegand Maximiliian,care au statut si imparat nemtesc pre urrna lui Ferdinand, au pornit ostile saleasupra Ardealului cu hatmanul sat' Lazar Sfindie. Luat-au Lazar Sfindie ce-tatea Tocaiul si de sarg si Sacmariul, fiind de Unguri lasat pustiiu de fricaostilor nemtesti.

Iara Mustafa pasa de Bosna cetatea Crupa, care batandu-o 25 de zile, o audoblndit, puind supt sabie pre toti din cetate.

Pre aceia vreme, era solii nemtesti la Tarigrad, care au legat pace, numaicu räspunsul solilor dela sultan Suleiman prin Hudaiat, terzimanul sau, saintoarca. Tocaiul Ardelenilor.

Iara Ioan Jicmont cu ajutoriul turcesc au luat Inaul cetatea si Desovulsi Vegosfarinul.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

438 LETOPISETUL 'Mil MOLDOVEI

Pentru Dispot cu ce Imblete au efit la domniia reirdi vom sd ardtdm

In anul dela zidirea lumii 7070, iarä dela Nasterea Domnului nostrului Isus Hristos 1561, Iacov, oarecare Vasilie Iraclie, de niam grec, 1561den ostrovul Samus, socoti cu arme si cu osti sä intre in tat* sa apuce

5 domniia tarai.Acestu Grec, Iacov Vasilie, dela Iracliia, dupl nespusa trufie gre-

Casel si a lui, fäcandu-sa a fi niam de a dispotilor, cad si aCasta auGrecii den firea lor, a sa face niamuri mari. Ca unii nu numai de nia-mul imparatilor grecesti a sa numi, ce si de niamul acelui Iraclie, vestit

io pe vremile Elenilor, de niamul lui Ahilevsu, nu li-i rusine a grai min-ciuni, asa si acestu Iacov Vasilie sa numiia a fi de niamul dispotilor.Si altii il stiia cä iaste de niam dela Sam, sau cum scriu unii, Critian.Care, fiind trufas si mult de sine socotind, sa fece a fi de niam mare,avandu hrisovul, care s'au dat dispotilor de Carol al cincele chesariu,

15 luat cu mestersug dupä moartea unui dispot, inteacesta chip: IDispotul cel adevärat fiindu pre acele vremi in Ram si bolnävin- 1 1 8r

du-4 au murit; iarä acest Iacov Vasilie era sluga, mai ispravnic si

De domniia lui Despot Vodd ne vine rdndul sd scriem fi de rekboiul lui cuAlixandru Vodd Ldpufneanul

20 CAP XLVIII

In anul dela Na§terea Domnului nostru Isus Hristos 1561, iarg dela zidi-rea lumii 7070, Iacov, oarecare Vasilie Iraclis, de neam grec, din ostrovulSamuq, socoti cu arme I 0 cu o§ti sg poatä intra in tax% sg apuce scaunul tgrgi.

Acest Grec, Iacov Vasilie, dela Iraclia, dupg nespusa trufie greCasca 0 a25 lui, facandu-se a fi neam de a despotilor, ca si aéasta au Grecii de firea lor

a sg face de neamuri mari. CA unii nu numai de neamul impgratilor grece§tia sg numi, ci 0 de neamul acelui Iraclie, vestit pe vremea Elinilor, de neamullui Ahilevs, nu li-i ruqine a spune minciuni. Aqa 0 acest Iacov Vasilie sg numiiaa fi de neamurile despotilor §i altii 11 §tiia cg iaste de neam dela am sau cum

30 scriu unii, Critean. Care fiind trufa§ §i mult de sine socotind, sg fIcea a fi deneam mare 0 avand uricul, care s'au dat despotilor de Carol al cincilea chesar,luat cu me§tequg dupg moartea unui Despot inteacest chip :

Despotul cel adevärat fiind pre acele vremi in Ram bolnav, de care boalgau 0 murit acolo; iarg acest Vasilie Iacov era slugg mai ispravnic qi

28; nu ti-i ru§ine B. 3o: nesocotind B.

1561

146'

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALIXANDRU VODA LAPUSNIANUL 439

mai istet la fire. *i dupI moartea lui Dispot, s'au sfltuit cu tovara§iisai, cu slugile lui Dispot, zicand cltra

Fratilor, stapanul nostru au murit si nu are niceo samintie a sapre langa sine; pentru aceia, boiarimea svatului Ii vor lua tot ce auramas, cum iaste legea divanului lor, iara noi vom ramane cu nemic 5

dentru atata slujba, ce am slujit lui Dispot pen tari streine, panä aicea.ha de ml veti asculta, cum voiu învàta, i voal §i mie va fi bine. SImergiti înnaintea svatului §i sa spuneti de moartea stIpanului nostrului Dispot §i sä faceti jalobI pre mine, zicand ca iaste un nepot a luiDispot, care va sä ia toata averea mortului Dispot, unchiului sàu, i lonoal nu va sa ne plätiasca, pentru slujba noasträ ce-am slujit lui Dispot.

atunce va poronci sfatul de ml vor cherna va poronci sa väplatescu. Iará eu và flgaduesc sä luati voi toatI averea, c'au rimas delastapdnul nostru; nurnai scrisorile sa-m dati mie §i ceva de cheltuiala,cat sà mä po6u duce de aicea, sai-m aflu stapan; ca voal nice de o triaba 15

nu vl sintu acele scrisori ».ascultandu-1, tovara§ii lui au facut cum i-au invItat el. i impar-

tind ei averea, ce le-au fostu ramas dela Dispot, luat-au el scrisorile,

mai istet la fire, §tiind limba franCasca, nemte§te, grece§te §i letine§te. i fiind§i hatru, dupa moartea lui Despot, au chiemat pre toti tovaro§ii sài, slugilelui Despot, §i ap au fäcut vorbA cAträ

0 Tovar4lor §i fratii miei dragi, tiçi cA stäpinul nostru au murit §i nuare niceo semintie a sa pre MO sine: pentru aceia, boerimea sfatului dupamoartea lui ii va lua tot ce au ramas, cum iaste legea divanului lor, §i noi vomramine cu nimic dintru atata slujba ce am slujit lui Despot prin tari streine 25pang aicea. Pentru a&:.asta, de ma yeti asculta, cum voi inväta, i voao §i. mieva fi bine. FaceIi a§a! Mergeti cu totii Innaintea sfatului §i spuneti de moarteastapanului nostru lui Despot §i faceti jalba pre mine, zicand ca iaste nepotulmortului Despot, unchiului säu, §i nu va sa ne plateasca pentru slujba noa-stra, ce am slujit cu credintà unchiului sàu, lui Despot. i atuncea vor porunci 30sfatul de ma vor chiema §i-mi va porunci sa va platesc. Iara eu ma fägAduesc,toatä averea ce iaste a mortului a vá impArti voao ; iarl eu nimic alt nu poftescPara numai zapisele i uricele, care le-au avut mortul Despot, §i numai de

i46v chieltuiall sa-mi dati atata I, cat sa ma poci duce aiurea sà aflu alt stapin; cavoao nici de o treaba nu va sant acele scrisori, nici va fi de vreun folos ». 35

Deci tovaro§ii lui Iacov Vasilie Grecului auzind acestea, au priimit foartevoio§i §i au raspuns cum nu numai « te vom marturisi la sfat de nepot lui Despot

www.digibuc.ro


ate au fostu, zapisä 0 uHce, intre care scrisori era 0 uricul cel de dis-potie, cum s'au scris mai sus, 0 o sarnä de bani de cheltuialä. i sä fäcunepot lui Dispot, pre numele unui nepot, c'au fostu avut Dispot, 0perish' in rázboiu.

5 Deci Iacov Vasilie, viind deodatà la Braru, au inceput a suna cumiaste nepot lui Dispot 0 arlta uHce de dispotie. *i imbland pren toatäTara Nemtasck au trecut in Tara Lepscl. Apoi au vinit aice in %arkla Alexandru Vodä Läpu§nianul; flandu-s1 rudà doamnii, 1-au priimitcu dragoste Alexandru Vodà, ed. doamna Roxanda I era de pre mumä-sa

10 rudä de dispot 0 avea socotintl dela Alexandru Vodl 0 dela doamnaRoxanda.

larä, dupl firea cea nestatoare greöascl, cari-i tot a supune prealtii 0 a rämäne numai ei nesupu0, au inceput cu o sarnä de boiaHa lui Alexandru Vodä, pre tainä a sfätui, cum ari putea sä apuce dom-

15 niia täräi, cl era sätui 0 boiarii de Alexandru Voclà, pentru multe greu-täti ce incepusä a face Alexandru Vodä täräi. Nu s'au putut ascundesocotiala 0 gandul Grecului despre Alexandru Voclä; cI infälegand

mortului, ci ori unde va trebui te vom mArturisi». *i el Viind bine a nepotul luiDespot cu acest nume, de oarecând au fost peHt in rAzboi; §i ap au priimit

20 asupra sa de s'au fAcut a fi nepot lui Despot. *i impärtind acolo averea luiDespot intre tovaro0i sli, 9'au oprit o seaml de bani de chieltuiall.

*i viind deodatä la Ardeal, la Brarv, au inceput a suna cum cä iaste ne-pot lui Despot i arAta i urice de despotie. 5i acolo, dupa rAzboiul ce fIcuseCarol Chesariul la Morin in Toroana impotriva Frantozilor, umblând prin

25 toatA Tara NemteascA, au trecut in Tara LgascA §i. de acolo au venit aiceain tara la Alixandru Vodä; pre care deodatä l-au priimit in dragoste AlixandruVodä, fäcându-se §i rudA doamnei Roxandei, ace Roxanda, doamna lui Ali-xandru VodA era de neamul Despotilor. i a§a câtäva vreme avea mare soco-tintA dela Alixandru VodA §i dela doamnA-sa Roxanda acest Iacov Vasilie.

30 lark dupa firea cea nestAtAtoare greCascA, cari-i tot a supune pe altii §ia rImâne numai el nesupus, au inceput cu o seaml de boiari ai lui AlixandruVodA pre tainA a sfätui, cum ar putea sA apuce domniia tArai, boiarii //Azara era sAtui de domniia lui Alixandru Vodl §i greutätile ce au inceput a facetärAi. Nu s'au putut ascunde socoteala 9i gindul Grecului despre Alixandru

35 VodA; care intelegand Alixandru VodA

5-6: precum iaste C. 35. care .... Vodá din B1.

1187

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALEXANDRU VODA LAPU$NIANUL 441

Alexandru Vodk au pus de 1-au oträvit pre tainä si simtindu-sä a fioträvit, indatà au luat doftorii §i nu i-au sträcat nemic otrava.

Dupg aceia au fugit de aice pren Tara Munteniasa §i au trecutin Ardial, in Braseu. Acolo, alegändu-s loc de odihnk stiind limbásäsack nemtasck lätiniascá si romaniasck fiindu in Braru cfitävavreme, trimis-au Alexandru Vodà sà-1 poatà gamba. Ce, oblicind el,§i intälegfind CA vrea sa-1 dea Jicmond, craiul unguresc, de grumazilui Alexandru Vodk au fugit furis den Braru, noaptea, slobozit pestezid de un priiaten den cetatea Brarului. $i imblind rätkit prin multelocuri, lipsit fiind si de chel§ug, nestiindu-sä ce sä face, au nemerit laOlbreht Laschii in Tara Scepinului, la hotarul Tärai Lesi§ti §i Ungu-resti, avänd slobozänie dela craii ungure§ti.

$i pentrucä nu de mult mai nainte s'au fostu luat acest Laschii fämeecu multà avere, vlduvl, priimitu-l-au Laschii Liavul cu cinste la casasa. $i fiind lipsit de bani Iacov Vasilie Grecul a face oaste, au clzutcu rugäminte la Olbreht Laschii, arätändu-i niamul säu si instreinareasa, fäglduindu-i Grecut a niceodatá nu-i va uita facerea de bine, numaisä-1 agutoriascä la lipsa §i la nevoia lui. Priimit-au Laschii rugäminteaGrecului, ea' era acel Laschi räsipitoriu si cheltuitoriu a lor sale, §i

au poruncit de au oträvit pre Iacov Vasilie Grecul pe tainA. Ci, simtindu-sea fi otrAvit, in loc luund doftorii, nu-i stria nimic otrava.

i indatA lAsind tara, au fugit prin Tara MunteneascA la Ardeal, la Bra.ru,i acolo, socoti loc mai bun de odihnA, 0iind 0 limbI säseasa §i rumä-

neascg ; in Bra§eu fAcind zAbavä câteva vreme, au fost trimis Alexandru VodAdupA ansul sA-I poata prinde. Care, oblicind acest Despot §i 0iindu-se cAvrea sA-1 dea Jicmont crai de grumazi lui Alixand.ru VodA, noaptea, furi§, prin

147r priiateni slobozit, din cetatea Bra§eului au fugit. $i umblind rakit 1 prinmulte locuri, lipsit fiMd §i de chielpg, ne§tiindu-se ce sä. face, au nemeritla Olbreht Laschi in Tara Scepinului, la hotarul Tarai Le§4ti 0 Tär Ai Ungu-re0i, slobozenie avind dela craii ungure§ti.

i pentrucl nu de mult innainte, au fost luat acest Laschi flmee0 vAduvla lui Gheorghie SAredii, cu multA avere, priimitu-l-au Laschi Leavul pre acestDespot, la casa sa cu cinste. i, cA avea lipsA de bani a face oaste, au cAzut curugAminte la acest Laschii, arItindu-i neamul sAu 0 instreinarea sa, rugindu-seGrecul lui Laschii cum niceodatA nu va uita de binefacerea lui 0 ca acestea,numai sa-1 agutoreascA in lipsa 0 nevoia lui. Priimit-au Laschii poftele luiDespot, cA. era acel Laschii rAsipitoriu 0 chieltuitoriu a lor sale 0

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


ravnitoriu celor streine; cI avere nespusä c'au avut dela tatä-sIu I si ceau luat cu flmeils väduva ce o luasI de curund, asea cheltuiasI si im-prästiiasI, cat rämäsese la toti färä nume de avere, ce mai mult lipsit.

Iarä pe pofta lui Iacov Grecul, ce s'au pus nume Dispot, s'au zIlojit5 toate mosiile sale dreptu zece mii de galbeni de aur vi al acei bani au

purces a face oameni de oaste Dispot cu Laschi Liavul, nu atatea demulti, ce cat sl le agiungI numai sä intre in %ark socotind Dispot clindatI ce sä vor apropiia de marginea täräi, i sä va inchina toatI tara,arkand nesuferite nevoi si apäsuri a lui Alexandru Vocil asupra farli.

10 Si gItindu-sI de ce le-au trebuit si oaste cu opt tunuri mari de za-diuri, au sosit in Podoliia; ce, acolo, den poronca lui Jicmont, aflandu-säcatIva oaste den tarl, si de Levi si Rusi, i-au impiedecat de n'au pututtrece, mäcar cI au stätut la bltae. Ce, fiind mai putini, n'au putut treci,ce pierdurä rIzboiul si tunurile; a sä tamplasI si Dimitrie V41101/etChli,

15 voevoda Podoliei, la acel rIzboiu cu Laschii si cu Dispot.Dupä aceia, Dispot tot n'au pierdut nadejdea, ce au trecut la Fran-

cesco Zaie, ispravnicul lui Ferdinandu, in Tara Unguriasck impreungcu Laschii. Si impIcand pre Zaie cu multe daruri, l-au rugat de

ravnitor celor streini; a averile nespuse ce au avut dela tatl-sIu si cele ce20 agonisise dela fArneesi vAduvI ce o luase de curand, asa chieltuisI si imprA-

stiiasA, cat rAmIsese la toti ail nume de avere, ci mai mult lipsl.IarA pe pofta lui Despot, zAlojitu-s'au acel Laschii toate mosiile sale drept

10.000 galbeni de aur si cu acei bani au purces a face oaste Despot si impreunIcu Laschii, nu atata de multA, cat sA le ajungl numai deck sA intre in lark soco-

25 tind Despot cI cat sl vor apropiia de marginile tArAi, indatA i sl va inchina toatAtara, arAtand nesuferite nevoi si apAsuri a lui Alixandru VodA asupra WM.

5i asa, gAtindu-s toate ce le-ar fi trebuit si oaste cu 8 tunuri mari de zi-duri, au sosit in Podolia; ci acolo, din porunca craiului Jicmont, aflandu-se câ-teva osti din tail si de Levi si Rusi, l-au impiedicat de n'au putut trece Laschii

30 cu Despot, mIcar cI au stAtut la bAtae. Ci fiind mai putini, n'au putut treceLaschii cu Despot, ci pierzand rAzboiul si tunurile cl sA tamplase si voevodaPodoliei, Dimitrie Visnovetschii, la acel rAzboiu cu Laschii si cu Despot.

Iarl mAcar cA sA vAzuse Despot de acea datI scApat de socoteala sa, iarln'au pierdut nAdejdea, ci autrecut la Francesco Zase, ispravnicul lui Ferdinand,

35 in Tara Ungureasca de Sus, la care [ tare au indemnat si pre Laschii de aumers impreunI. Asa darI, impIcind pre Zase cu multe daruri, l-au rugat de

20: agonise B.

I19r

147v

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALEXANDRU VODA LAPU$NIANUL 443

agiutoriu sä poati merge sà apuce domniia *Ai, al-Rand precum0 capetele ce sintu in lark boiarimea, II aqtiaptä, avänd bunä näclejdede biruintl. Si dui:a multá voroavä intre dânsii, au ales de au scris laFerdinand jaloba 0 pofta lui Dispot de agiutoriu 0 slobozánie wilorasupra lui Alexandru Vodk arätänd a mai cu cale 0 mai cu cinsteiaste sä aibä pre Dispot priiaten, decat pre Alexandru Vodk care, fiindsupus Turcilor, face multe 0 nespusä tiränii läcuitorilor %Arai.

Iarä Ferdinand mult au socotit cu svetnicii sAi. Ce nu sä tocmiiala svat toti in socotiall pentru Dispot, cl unii zicea: nu trebue a säprotivi unui om, ne0iut inck nice niamul lui, nice härniciia lui, 0 cb.' I

119v nu trebue a intärata pre Turcu, supt a cäruia stäp Arlie zace acea sarà;0 cltra acestea, cl legAturile, carele poftiia a avea cu sultan Suleiman,impäratul turcescu, sl le aFazà, sä vor sträca, de sä va protivi unuiorn ne§tiut ca acel Dispot, 0 ca acestea. IarA altii dentre svetnici, cariiera mai aprinsi la minte, aräta cA nu trebue sä lasä impäratul

ajutor sA poatá merge Despot la scaunul tgrgi, arAtind precum 0 capetele cesAnt in targ, boerimea, il weaptA, avAnd bung ngdejde de biruinte. DupgmultA voroavg intre Despot cu Laschii 0 cu Zase, au ales sA scrie la Ferdinandjalba 0 pofta lui Despot de agutoriu 0 slobozenie wilor, de agutoriu lui Des-pot asupra lui Alixandru Vodg, argtAnd cA mai cu cale 0 mai cu cinste ar fisg aibI priiaten pre dinsul decgt pre Alixandru Vodg, care, fiind supus Turcilor,face multe 0 nespuse tirgnii lgcuitorilor tArgi.

Aceste arti a lui Despot nemerind la Ferdinand, impgratul nemtesc,in netAmplarea a mai multi sfetnicilor sgi, ci cu ceia ce s'au intAmplat pre aceavreme pre linga Ferdinand, anume : Nicolai Olah, Arhiepiscopul Strigonului,Thoma Nadazdie palatinul, din care cel dintai era din orAnduiala preotascg,iarg acesta Nadazdie din qteni era domn sfatului 0 cu Gheorghie Dras-covici, episcopul Zgrabii, 0 cu Francesc Forbaci, episcopul Varadinului; cuace0ea au stAtut impgratul Ferdinand la socotealg §i la sfat; iarg pre urmg §icu Nemtii, carii ti tinea sfetnici, au avut voroavg de lucrurile lui Despot, nusg tocmiia darg acestea in socotealg. i unii cu altii nu sfgtuia inteun chip :cl unii zicea cum nu trebue a sA protivi unui om, ne§tiut incg, nici neamul lui,nice härniciia 0 cg nu trebue a vAtArna 0 a atâta pre sultan Suleiman, 'fin-pgratul turcesc, supt a al-Ilia stApinie zace aceia targ; 0 cgträ acestea, CA le-glturile, carele poftiia a avea cu sultan Suliiman sA le apze, le vor strica, desg vor potrivi lui Despot, 0 ca acestea. Tara altii din sfetnici, carii era mai aprin0la minte, arAta cum nu trebue sg lasA impgratul Ferdinand o lark care 0 mai

25: a ma multi B.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Ferdinand o tall, care si mai nainte vreme era supusä craii unguresti, ce,sal ispitiasca cu dansa narocul. Iara de ar fi vr'un prepus despre Turcu, sava raspunde ca fat% stirea lor au intratDispot cu oaste in liafa sa, in Moldova,cum si la stapaniile turcesti sa tampla de multe ori ostiri ark' de stirea impl-

5 ratiei. Ae'astä parere de pre urma fu mai socotita de Ferdinand imparatul sifacu raspunsu lui Zaie sa fie foarte cu tainä acel lucru cu Dispot, caruiai-au trimis Ferdinand imparatul si dar, Fag mii de galbeni de aur.

Iarä Zaie, dupa ce intaliasä voia implratului ski, s'au sfätuit cuLaschi Liavul si cu Dispot, purtand toate pre taina. Au oranduit pre

lo Anton Säcuiul cu mare veste, pre atunce purtatoriu de osti, si pre IoanRussel, de niamul ski de Burgundiia, care avea o suta de calärime cusineta supt ascultarea sa, si Ian Velleiu frantoz cu 1 oo calärime sicu aka" pedestrime s'au unit si el cu ciialalti; si den Slonsca cu PatruSeldetie cu 150 calärime au vinit la agutoriul lui Dispot si pedestrime,

15 Nemti den cetatea Casovei si dentr'alte cetati de pre margine furl adu-nati, cat cu totii sa facusa z000 de osteni alesi. Acestea isprävindu-sa,

nainte vreme era supusA crAii unguresti, ce sA-si mai ispiteascA cu dânsa no-rocul. Iar de ar fi vreun prepus despre sultan Suleiman, sl va rAspunde cäFAA stirea lor, au intrat Despot cu oastea in leafa sa in Moldova, vränd sä-si

20 ispiteasca norocul cu Alixandru Voda, precum si la stapaniile turcesti I sa in-tampla de multe ori Wire fIrA stirea impArAtiei. A6astä plrere de pe urmA fumai mult socotitA de impäratul Ferdinand si atunce au fAcut rAspuns lui ZasesA fie foarte cu tainA acel lucru cu Despot, cAruia i-au trimis Ferdinand ism-páratul si 6000 galbeni de aur dar.

25 Iarl Zase, dupa ce intelesese voia impAratului sAu, purtând toate pre tainA,sfAtuindu-se cu Laschi si cu Despot, orinduiaste pre Anton SAcuiul, cu mareveste, purtAtoriu ostilor pre acele vremi. MAcar cl deodatA sI apära tare An-ton SAcuiul, iarA mai pre urmA fu tras cu fAgAduintele lui Despot Voda de aupriimit sA ia asupra sa toatA aceia cArmA; asijderea si pre Ioan PAtru Russel,

30 de neamul sAu de Burgundia, care avea Ioo de alärime cu sânete supt ascul-tarea sa, cu Clavdie frate-sAu s'au impreunat; asijderea si Ioan Velleiu, deneamul sAu frantoz, carele, luundu-si fAmee de neamul Magmibalilor, O. asl-zase in Tara UngureascA cu roo de cAlArime si cu alta pedestrime, s'au unitsi el cu ceialalti. i din Slonsca cu PAtru Seldetie 150 de alArime au venit la

35 ajutoriul lui Despot si pedestrime scosi de Nemti, scosi din cetatea Cassovieisi dintr'alte cetati de pre margine furA adunati, cAt cu totii sA fAcuse 2000 deosteni alesi. Acestea isprävindu-se,

32 . Nagmibaliler B1.

148'

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ALEXANDRU VODA LAPUSNIANUL 445

au läsat in socotiala lui Anton Slcuiul, el sä fie purtätoriu acei ostisi sä carmuiascI pre toti; iarl Laschi sä aibl grijä pentru alte trebi a luiDispot.

i vrind sà fie pre tainä lucrurile lor, au fäcut veste a au muritDispot si indatà Laschi au ascunsu pre Dispot inteo amarl de tainä 5

si fácu veste cl-i bolnav si sl arätä mahnit 0 cu voe rea Laschi pentrui 20 r Dispot. Iarä, peste putine zile, esit-au 1 Laschii jealnic, ziand cà au

murit Dispot si de cheltuiala ce au fäcut cu atata somä de bani pentruDispot rämäne pägubas. Flcut-au slcriu de mort si au pus o piaträmare si-1 duce cu preati la besericl de-I prohodesc si-1 ingropati. i lodui:A acestea, s'au pornit Dispot cu osti, cu Laschii Liavul, cu tunuri,prin Tara Unguriascl si apropiindu-sä de muntii Peg Lesesti, inprejma Liovului, avea Lesii plzitori la aile acelor munti; ce, n'au pututopri pre oastea lui Dispot. i viind la marginea Täräi Moldovei, obli-cisä Alexandru Vodà de apropiiarea ostilor cu Dispot, ce nu credea, 15

viindu-i veste mainte cA au murit Dispot, avand iscoade oameni aisäi, de au väzut ingroparea acelui säcriu. Tara apoi i-au cAutat a crede

mAcar a Laschii poftiia O. poarte el toatA cArma, ci s'au ales Anton sä fiepurtAtoriu acei osti si sA cArmuiascA pre top., mAcar a era din cAteva neamuriadunati. Pre urrnA si Laschii au läsat in socoteala lui Anton sl fie purtAtoriu 20

acei osti, iar el avea grije de alte lucruri a lui Despot.i vrind sä fie pre taira lucrurile lui Despot, socotise cu totii sl facà veste

de moartea lui Despot VodI.Care indatA Laschii, ascunzând pre Despot VodA, fAcAnd un sicriu de orn

mort, in care puind o piattA mare, adunA preotii si-1 duce de-1 prähodesc la 25bisericA. i ducea in umere sicriul slehticii, ostenii lesesti, si ingroparA acelsicriu in biseria cu piatra cea mare. Iarl Dispot era ascuns in cetate trite()

i48v cAmarl de tainA, stiindu-1 I numai o slugä credine'oasä a lui.asea dupl acestea, sä pomi Despot VodA cu Laschii, cu Anton cu ostile,

cu 8 tunuri, trIgand prin Tara UngureascA de-a-stânga lAsAnd SArAdnia si 30Mucgul de-a-dreapta, O. abAturA spre muntii TArai Lesesti, in preajmaLiovului. Avea Lesii päzitori la clile acelor munti, ci n'au putut sta nimicimpotriva ostilor lui Despot Vodä, a le-au cAutat acelor päzitori a da cale. iasa au sosit la Estepnici, la marginile TArli Moldovei. Acum oblicise Alixan-dru VodA de apropiiarea ostilor lui Despot VodA si nu credea pentru Ci 35oblicise mai nainte de moartea lui Despot VodA, fiind pre acea vremeoamenii lui Alixandru VodA fatä la ingroparea acelui sicriu. Ci dela o vreme,din priiatenii sAi Alixandru VodA ce avea Lesi, i-au cAutat a crede

www.digibuc.ro

446 LETOPISETUL TXRII MOLDOVE

den priiatenii säi Lesi, cA au invis Dispot si vin cu Laskii asupra lui,cu ()stile unguresti cu Anton Säcuiul.

Sirguit-au si Alexandru Vodl de s'au stransu ostile sale ca la 25.000,fäcându-le autare la Su Ca* ce mai multi era tärani in oastea lui

5 cleat slujitori. Esit-au Alexandru Vodä improtiva lui Dispot; stiiaAlexandru Voda cä si Nemti sintu in oastea lui Dispot.

Tocmit-au la treckoare Alexandru Vodá ostile sale cu tunuri, sänu lash* a -trece oastea lui Dispot. Iarl Dispot, imbland cäläri pre Or-mure, vlzu toatà oastea lui Alexandru Vodl, si sä spämäntä el nu-1

lo va putea infränge. Ce socoti sä sä intoarne si sä fuga, pierzind nedejdeade izb Ana. Iark oblicind Anton Säcuiul de spaima lui Dispot, l-auimbärbätat si au cercat de aflarà altu vad si trecu oastea lui Dispot cuLaschi si cu Dispot.

Iarä Alexandru Vodk väzind trecerea lui Dispot, den sfatul lui15 MOtOC Vornicul, ce era pre atunce purtätoriu de ostile lui Alexandru

Vodk au intorsu tunurile cu mare nevoe de unde era tocmite si le pogorimai gos. Iarl Anton Säcuiul cu ai sgi trecind de sirgu, dederä nlvallsi apucarä si podul si tunurile lui Alexandru Voda; iarä dupa ce au

cä au invis Despot 0 cl s'au apropiat cu La§chii 0 cui Wile ungurwi 0 cu20 Anton Secuiul de marginea *Ai.

&Tuft-au 0 Alixandru Vocil de §'au strânsu qtile sale ca 25.000, fäcân-du-le dutare in câmpii SuCavei. Ci mai multi era in oastea lui tärani decâtslujitori. Purces-au Alexandru Vodà impotriva lui Despot Vodl, de care 0iiacum 0 Nemti are in oaste Despot Vodà.

25 StAtut-au la treckoare Alixandru Vod5. cu Wile sale, tocmind câteva tu-nuri asupra trecaorii sa nu-i lad d tread. deodatä Despot Vodá. Iara DespotVodl, umblând dlare pre tärmuri singur, vlzu toatà oastea lui AlixandruVodà, care ingrijindu-se tare, incepuse a-§ piiarde nädejdea de a birui preAlixandru Vodà, ci gändi sa fuga. Iar, oblicind Anton SAcuiul gindul lui

30 Despot Voda, au zis lui Despot Vodä de cercará 0 aflarà alt vad de trecuráWile ungurwi 0 cu cele nemte0i, cu Laschii 0 cu Despot.

lad Alixandru Vodà, vAzand trecerea lui Despot Vodà, din sfatul lui Mo-toc, carele era pre atuncea puratoriu de Wile lui Alixandru Vod5., au intorstunurile de unde era tocmite cu mare nevoe 0 le-au pogorit mai gos; mai

35 mult au acut aCasta Motoc din nesocoteala sa. lad Antonie cu ai di de sârgtrecând vadul, dederä nAvalä 0 apucarà §i podul 0 tunurile lui I AlixandruVod5 0 a§a

149'

www.digibuc.ro


120V trecut toti, tocmind I toatà oastea Anton, indatä dederä in dobe i intrâmbità sämnu de räzboiu i nàvàlirà asupra ostii lui Alexandru Vodä.Zic, sä fie avut Alexandru Vodä in oastea sa si woo de eniceri si altiTurci calärime. Ce, n'au tinut multà vreme räzboiul CA' ostenii lui Ale-xandru Vodá sà amestecask cälärimea cu pedestrimea turèascA,purCasärl in räsipä. Gonitu-i-au cAtva loc Anton si Burgundii cu raitariifrantozi, de i-au agiunsu ì i-au fdiat. Picat-au multi den ostenii lui Ale-xandru Vodä. Fostu-au impArtitä o samA de oaste, pre care o purta Motocsi Bogdan; acestea au tinut catäva vreme räzboiul cu Laschi i cu Dispot.Ce, nemerind Anton Säcuiul cu ai sgi i dänd räzboiu, indata au purcesin fäsipl Alexandru Vodl cu Motoc i cu Bogdan. Rämas-au multestiaguri de a lui Alexandru Vodà i tunurile toate, pre maim. lui Dispot.

Scrie Istfanfie istoricul sà fie cäzut inteacel räzboiu trupuri triimii de ostenii lui Alexandru Vodà i enicerii mai toti periti i robiti;multi au cAzut robi pre mäna lui Dispot. Ce, pre toti i-au slobozit, cu 15.

trecurA pre urma lui toti. Dupa ce au trecut Antonie cu ai sIi, lAsând preLaschii i pe Despot pe urmA, lAsat-au i pe un polcovnic al slu, anume PAtruDe lie O. asculte pre Despot i, când a porunci el, sä sloboazA tunurile asupralui Alixandru Vodà. Au trecut podul întài venind dupa dinsul Russel cu Bur-gundii i Velleiu cu ai säl; iarl Stefan cu porecla Ba log cu o seamA de pede- 20strime, pre care era mai mare De lie, si Laschii cu Despot mai pre urmA, sit eitrecurI asa in doao siraguri. Tocmind toatA oastea Anton, indatA dând in dobe

in trâmbite senm de rAzboi, fAcurA nAvalA asupra ostii lui Alixandru VodA.Scrie Istfalfie istoricul sA fie avut .Alixandru VodA si woo de eniceri

Turci cllArime. N'au putut sta mula vreme la rAzboi oastea lui Alixandru 25.

Voda; ci amestecându-se cAllrimea cu pedestrime turCascA, au purces in rA-sipl oastea lui Alixandru VodA, gonindu-i câtva loc Anton si Burgundieraitarii frantoji de i-au ajuns si i-au tAiat. Picat-au multe trupuri din oastealui Alixandru VodA. Fost-au impArtit o sama de oaste cu Alixandru VodA precare o purta Mot0C si Bogdan, carii câtAva vreme au tinut rAzboiul cu Laschii 30ci cu Despot VodA. Acolo nemerind Anton Ungurul cu polcurile sale si andrAzboi, numaidecit au purces Alixandru VodA cu Motoc si cu Bogdan inrAsipA. RAmas-au câteva steaguri de a lui Alixandru VodA pre mâna lui DespotVodA si tunurile toate.

Scrie Istvalfi sA fie cAzut trupuri din oastea lui Alixandru VodA la 3000 si 35.

enicerii mai toti, si clzuti c robiti. Robi multi au clzut la Despot VodA, precarii i-au slobozit pre toti Despot Vodá, fiind si cu

19; Rusime B i B1.

www.digibuc.ro


sfatul lui Laschi 0 a lui Anton, pentru sa tragl cu blandetá inimilea tuturor läcuitorilor täräi spre Dispot.

La acestu räzboiu, tare si vitejeste au satut Alexandru Vodäsingur, CI pre un Ungur ce fâcea rIzboiu singur cu dansul, l-au

s oborît cu sulita de pre cal. Asea II laudà istoriia streinä, cä multivreme singur Alexandru Vodä cu putini, päräsit de toti, au tinuträzboiul.

lark dupà ce au purces in räsipà si Alexandru Vodl cu cine erapre langa sine rämasi, au cäzut ca la 2000 den ostenii lui, impiedecati

lo intre niste garduri si santuri, ce era îngräditi niste pometi, unde sastrânsesä täränime. Unii den fugarii osteni a lui Alexandru Vodà,s'au fostu suit pen copaci, lásAndu-si caii, 0 pre aciia ucide-iden sinetä. Acest räzboiu a lui Alexandru Vodä cu Dispot, la ce locau fostu, cronicarii streini I nu scriu; iarl räpousatul Grigorie Ureche,

15 c'au fostu vel vornic, scrie cI au fostu la Verbiia, lug pre scurt scrie;iarä noi, den cronice streine, am aflat mai pre largu si scriem mai prelargu.

Alexandru Vodä, dupä ce au pierdut räzboiul cu Dispot, luandu-sde grabA doamna si averea toatä, cl mai nainte trimisesä la S1.16avg

20 de s'au luat tot c'au avut si au trimis spre Dunäre, si el den Iasi, s'au

sfatul lui Laschii 0 cu a lui Anton pentru O. tragà cu blandete inimile tuturorlacuitorilor tarai spre Despot Voda.

La acesta räzboi, tare 0 viteja0e au stätut Alixandru Vodà singur, a preun Ungur ce fAcea razboi singur cu dansul, l-au oborît cu sulita de pre cal.

25 i aqa il lauda. historii streine, cum ca catäva vreme, singur Alixandru Vocll cuputini, parasit de toti ai lui, au tinut razboiul.

Iara dupa ce I au purees in rasipà 0 Alixandru Voda cu oastea ce avea prelanga sine ramasä, au cauzt ca la woo, împiedecati Intre ni§te garduri 0 van-turi, cu care era Ingraditi pometii, unde s'au fost strans taranimea. Unii din

.30 fugari, osta0 a lui Alixandru Vodl, s'au fost suit prin copaci, läsanduli caii,0 pre aceia ucidea-i din sinete. Acest rlzboi a lui Alixandru Voda. cu DespotVoda, la ce loc au fost, cronicarii streini nu scriu; iarl Urechie Vornicul scrieel au fost la Verbiia, insA pre scurt scrie; iarA noi din cronice streine am aflatmai pre larg, precum 0 scriem.

35 Alixandru Voda, dupa ce au pierdut räzboiul cu Despot Vodä, luundulide graba doamna 0 averea toata, cl mai de vreme trimisese la Sue'avà de auluat ce au avut 0 au trimis spre Dungre, 0 el dela Ia0 s'au dus spre Hu§i.

121r

1490'

www.digibuc.ro


pornit spre Hu0. Acolo sä grijiia sä strangg tam 0 sä ia agiutoriu delaTurci, sä sä intoarcl asupra lui Dispot; ce nemic n'au folosit.

Lauda acestui räzboiu o scriu 0 o dau istoricii streini lui AntonSlcuiul, care nepäräsit 0 färä preget imbärbätand pre ai säi, au luat'Mai biruintä. ItIzboiul acesta s'au tamplat in zua svintului Martin, 5

ce-1 särbazA papista0i; care svintu iaste in II zile in luna lui Noem-vrie dupä calendariul lor, iarä la noi vine in 31 zile a lui Octomvrie.

Dupä izb ilia, Dispot cu Laschi Liavul 0 cu Anton, cu toatá oastea,au mersu la Sue'avä 0 au pus de au zugrävit pe päreti la ulita ce sächerna Ulita Tätärascä, räzboiul lui Dispot cu Alexandru Vodk chipurile 10

cäpitanilor osäbi de a domnilor, cu mare mestersug scrise chipurilehatmanilor 0 anume; care zugrIviturä 0 scrisoare cu vreme pre urmáau clzut 0 s'au 0ersu.Precum 0 o besericl in 1-1Arläu, ce au fostu ziditäde Dispot Vodk in pomana tätâne-sgu, de Fag stinjini in päreti deinnaltk care stä astäzi räsipitk 0 nime nu scrie de acea beserick nice 15

iaste pomenire de dinsa, papistä§asck fAcutà de Dispot VodkN'au zAbAvit Dispot, ce au trimis in goanä dupä Alexandru Vodà;

ce nu 1-au putut agiunge, nice alt nemic de a lui n'au putut lua, färä-numai un car cu covoare, cu päretare, imbrächninte de cask iar proaste.

Acolo sl grijiia sä strängä. tara §i sä ia ajutoriu dela Turci, sä sä intoarcl asupra 20

lui Despot Vodl, ci nimic n'au folosit.Lauda acestui räzboi o scriu §i o dau historicii lui Anton, care nepäräsit §i

all preget imbärbätind pre ai säi, au luat intii biruintä. Räzboiul acesta s'auintimplat in zioa santului Martin ce-1 särbeazA papista0i in luna lui Noem-vrie i r, dupa calindariul lor, iar la noi vine la Octomvrie 31. 25

Dupa izbindä, Despot Vodä au purces cu Laschii §i cu Anton §i cu toateo§tile drept la Su6avä §i au pus de au zugravit pre plreti, la ulita ce sä chiernapre atuncea Ulita Tätärasc5., rIzboiul lui Despot Vodl cu a lui Alixandru Vodl§i chipurile capitanilor deosebit de a domnilor, cu mare me§ter§ug acute chi-purile hatmanilor 0 anurne; care zugräviturl §i scrisoare pre urmä, cu vreme, 30

s'au 0ers. Precum 0 o biseria in Harläu, care au fost zidità de Despot Vodàin pomana tätine-säu, de 6 stinjini in pärete de iinnaltä, care stä astäzi räsipitä §inime nu scrie de (Musa, nice iaste pomenire de acea bisericI papist4asa, acutä.de Despot Voclä (care pe urml vei vedea de ce lege era acel Despot Vod1).

Iarl n'au zäbovit Despot Vodä, ci de sArg au repezit in goanä dupa Alixandru 35I5Or Vodà; ci nul-au putut agunge, nice alt nimic dintru a luiAlixandruVodà l n'au pu-

tut lua, arà un car in care era covoarl peritare, imbräcämintele casei, iarl proaste.

29

www.digibuc.ro


Iarä Alexandru Vodl, stranganci faing0t1 de Wenii sli ce scapasäcalarime turci 0 mai vinisä i alti Turci ca la 5000, intre carii avea sioarecati eniceri, cu aciia au vinit Alexandru Voda pana in Prut.acolo, dreptu Hu0, au facut pod peste apa Prutului: i acolo Wepta

5 agiutoriu pre Mircea Vocla, domnul muntenescu. Iarä, intllegandDispot el s'au Wit Alexandru Voda, strans-au tara 0 Wile täräi la sane,ca 25.000 weni cu tärani, la Su Cava, 0 land tunuri 32, Dispot Vodáau purces den Suöava sä margä asupra lui Alexandru Vodl. IntälegandAlexandru Voda de apropiiarea lui Dispot Vodä asupra lui, au poroncit

10 de au sträcat podul la Prut ce-1 fäcusä.Era un sat despre partea lui Dispot cu putinelä cask unde socotind

Anton Skuiul bc bun de supus tunurile, au tras tunurile 0 le-au supuspentre case; iarä pre sineta0 unguri i nemti pentre desime i pentre

Dupa ce au sosit Despot Vodà la scaunul tarai la Sue'avl, i-au esit mitro-15 politul tarai cu toti episcopii ci cu tot norodul in timpinare de l-au petrecut

cu mare cinste pina in cetate. IarA Despot VodA, stiindu-se nemantuit de Ali-xandru VodA, de care avea mare grije, dupa ce intelese cl au trecut Dun Area,stiindu-1 c cu avere esind din lark au oprit toate ostile cele streine pre lângàsine. i sA arAta blAnd Despot VodA spre toti c cu cuvinte dulci pre boiarii

20 tArAi imblinzindu-i c intärindu-i cu nAdejde de binefacere spre toti, sl grijide iznoavA de osti asupra lui Alixandru VodA.

IarA Alixandru VodA, strfingindu-si rAmIsita ce scApasA din alArimeturCascA si adunând c alti Turci ostaci ca s000, intre carii avea sicatya eniceri, cu aceia cu toti au purces Alixandru VodA si au venit

25 la apa Prutului. i acolo, drept Husi, au facut pod peste Prut, çi acoloau asteptat ajutoriu si pre Mircea Vodk domnul muntenesc. Dupa ce auinteles Despot VodA de Alixandru Vodk a au sosit la Prut cu osti turcestisi asteaptA ajutoriu pre Mircea VodA, domnul muntenesc, din sfatul luiAnton Ungurul, au strans tam si octile Valli la sine; ca la 25.000 de osteni

30 cu tarani s'au strins la Sue'avA la Despot VodA. Luund 32 de tunuri cusine Despot Voda au purces din Su Cava asupra lui Alixandru Voda.Intelegand Alexandru Voda de nepriiatenul sau, de Despot Vodà, cA sA apropiecu osti asupra lui, au poruncit de au stricat podul la Prut, care flcuse inpreajma târgului Husilor. .

35 Era despre partea lui Despot Voda un sat cu putinele case, unde socotindAnton kc bun de supus tunurile, au poruncit de au tras tunurile de le-au su-pus pentre locurile caselor acelui saticel, jail pre sanetacii unguri c nemtipentre desime c pentre

121

www.digibuc.ro


copaci i pe malul Prutului, unde era mai ponorit malul, au supus säfacl mestersug viclian si au poroncit sä nu dea den sinetà peste poronca

Sta ostenii lui Alexandru Voctà cu Motoc i cu Turci amestecati,2.000 pre o rapä a Prutului; carii, dacI väzurl cà sä apropie oastea

lui Dispot, si au poftit Motoc de au vorovit cu Anton Slcuiul, amandoipuind parola. Ce vor fi vorbit in scurtà voroavA, nu scriu istoricii, färäcat cl au voroviet amandoi. Nu s'au putut vedea de oastea lui AlexandruVodä, oastea cea supusä a lui Dispot, pentru desimea cälärimei luiDispot Vociä. Turcii asijderea, fiind far/ grije pentru apa Prutului,care era pentre dansii, nice socotiia a fi vreun viclesug, ce alerga bulucurisl vaz1 tabära lui Ungurul.

Atunce poronci de sirgu Anton de sloboziel tunurile in oastea luiAlexandru Voclä, i poronci de esirä sinetasii de unde era supusi. Putinräzboiu tinurl ostenii lui Alexandru Voclä, cà slobozind foc tare Un-gurii, picare de pripä caii lor, i unii morti clzuti, altii räniti, au datdos la tabära tor.

Iarä luand veste de vinirea Mircii Voctä si de Mara inteagutoriului Alexandru Voclà, s'au apucat Anton Ungurul cu mare sarguialä a

5

10

15

copaci i pre malul Prutului, unde era mai ponorit malul, au supus sa faca i me§-isov te§ug viclean, carora au poruncit Anton sà nu dea din sanete peste porunca lui. 20

Sta o§tenii lui Alixandru Voda. cu Motoc, amestecati cu Turci pre rapaPrutului, 2000 carii, dupa ce vazura ca sä apropie otile lui Despot Voda,

poftit Motoc sä vorbeasca. cu Anton Ungurul, puind parola. Ce vor fivorbit acolo in scurta vreme, nu pomenesc historicii, farà cat au vorbitamandoi. Nu s'au putut vedea de oastea lui Alixandru Voda oastea cea supusa 25

a lui Despot Voda, pentru desimea calarimei a lui Despot Voda. Turcii a§ij-derea, fiind färä grije pentru apa Prutului, care era pentre dan0i, nu socotiiacà poate fi viclevg, alerga bulucuri sa vaza tabara lui Anton Ungurul.

Atunce de sarg porunci Anton de slobozira in oastea lui Alixandru Vodatunurile ; a§ijderea dedera poruncl de qirà de unde era supu§i seneta§ii. Pu- 30tin razboi tinurä otile lui Alixandru Vodä, cä &and foc Ungurii tare, picarade pripa caii lor, i unii morti, cazuti, i altii räniti, au dat dos la tabara, undeera Alixandru Voda.

lira, oblicind Anton Ungurul de venirea Mircii Voda. §i a Tätaralor intruajutoriul lui Alixandru Voda, podul pe Prut ce l-au fost stricat Alexandru : 5Voda, s'au apucat cu mare sarguiall sa-1,

Lui Anton Ungurul C. 35; ce din A.

www.digibuc.ro


face podul ce-1 strAcasä Alexandru Vodá; aducand multe cosuri, im-plându-le cu pietri, le-au aruncat in Prut, legându-le de grinzi cu nuialede stejar si de loze in loc de odgoani I peste carele au pus Hag impletite I 22r

bine, asternand paia si pliavä peste liasä. Pus-au tunurile in färmurile5 Prutului, de apära despre oastea lui Alexandru Vodä podul, CI fâcea

navall sä impiiadece sä nu poata face podul.Vgziindu Alexandru Vodl cg s'au isprävit podul peste Prut si agu-

toriul i sä intarzie dela Mircea Vodà si dela Tätari, pierdut-au nädejdeade agiutoriu si de noapte s'au radicat si s'au dus spre Chilia si spre

lo Cetatea Albä si trecând Dunärea, s'au dus la Silistra si de acolo laTarigrad cu toate ale sale; iarl ostenii lui s'au räschirat incátro au putut.

facA aducind multe couri, implandu-se de pietri, le-au aruncat in Prut, legAn-du-le de grinzi cu nuiale de stejari 0 de loaze in loc de otgoane, peste carelelesi. impletite bine, Wernind desupra pae 0 pliavä. Pusese tunurile pre

15 malul Prutului de apAra despre oastea lui Alixandru Vodà podul, cà danàválà Wile lui Alixandru sl poatä impiedeca A. nu sl facl podul.

VAzind Alixandru Vodà cà s'au isprävit 0 podul gata pe Prut, 0 ajutoriulMircii Vodä 0 a Tätarllor cl intârzliasä, pierzinduli radejdea de ajutoriu,de cu noapte au purces spre Chiliia ci spre Cetatea Albl. 0 trecAnd Dunärea

20 la Silistra 0 de acolo drept la Tarigrad cu toate ale sale; iar ceialalti, cariiincltro au putut, s'au rIlchirat.

Capitolul acesta este alclituit de N. Costin din paginile copiate dela G r. Ur e cheVornicul-Simion Dascálul, /. c., pp. 121-129 sicele traduse din Ist-huanffius, cuvint cu cuvint, p. 261, 262, 263; Paszko wski este de asemeneautilizat; o. c., p. 126.

www.digibuc.ro

151r

Domniia lui Dispot Voeld.

CAP XXX

Dispot Vodá, vazind ca-i slugi närocul si acolo, cu vitejiia lui Anton,s'au intorsu cu mare bucurie la Ias, si, pre obiceiul domnilor, i-aucetit molitva de domnie Grigorie Mitropolitul; si apoi, mergand la 5

Su Cava, au poroncit de au stragat sa parasascl toti armele de aparatsi sä marga cines pre acasä.

Dupa ce sosi la Su Cava, esitu-i-au in tfimpinare mitropolitul Ojaicu episcopii si cu tot närodul, de-1 petrecurä pana in cetate. Avindgrija de Alexandru Voda, stiindu-1 si. cu avere esit den tail, au oprit 10

toad oastea streina pre lfingä sine si sa arata bland tuturor si cu cuvintedulci; pre boiari Imblanziia si-i intäriia cu nadejde de bine cä vor aveain dornniia lui. Poroncit-au si gasta: el cine nu va asculta si nu sa vasupune poroncilor lui, sa va certa cu moarte. Gala top de rail de Ale-xandru Voclä si-1 fäcea tiran; iarä lui Dispot närocire in multi ani striga. 15

Ales-au Dispot VodA patru boiari de credintä, pre carii au läsattoata carma tärai: pe StroiCu vel logofat, pre BarnovCu hatman, pre

Iara Despot Voda, vazand ca-i sluji norocul si acolo cu vitejiia lui Anton,s'au intors cu mare vitejie la Ia0 0 acolo i-au citit molitva de domnie GrigorieMitropolitul dupá obieai. Si din Ia0 au purces la Suèavá 0 acolo au poruncit 20de au strigat I säli lag toti armele de apárat 0 81 meargá cine§ pre acasá.

Arátatu-s'au Despot Vodá cu blindete tuturor; iará au poruncit 0 aCasta,cá cine nu va asculta de porunca 0 nu sä va supune poruncilor, A va certa demoarte. GI-Ma toti de ráu de Alexandru Vodá 0-1 fAcea tiran, iará lui DespotVodá norocire in multi ani striga. 25

Ales-au dupa aceia Despot Vodá patru boiari de credintl, pre carii ausocotit sä-0 lasá toatá cfirma tárái, anume pre Stroici fácindu-1 logofát mare,pre Barnov6u hatmanul, pre

www.digibuc.ro


Motoc vel vornic si Grigorie Leveles, de niamul lui dela Beal, ce erain mare cinste la Dispot Vodà.

Iarà Mircea Vodà, fiindu purces cu oaste sä vie inteagiutoriu luiAlexandru Vodl cu Tätar Ai, clack' au intäles de fuga lui Alexandru Vodä,

5 s'au intorsu iarä la scaonul säu. IDispot Vodá, mAcar cl luä izb andä si s'au asezat bine in domnie, 122 v

darä. Tara era desartà si stoars1 de Alexandru Vodá; si fiindu multetrebuintl la inceputul domniei lui, fiind in mare lipsä de bani si chel-tuiale den zi in zi adlogandu-sa, nice s'au gäsit cat de putin in urma

10 lui Alexandru Vodl, CA luasä tot cu sine Alexandru Vodà, si nice lefeleslujitorilor nu avea de unde pläti; sä-i sloboazà, nu cuteza, el tot aveagrijä de Alexandru Vodä. Iarä apoi au slobozit oastea toatk la ernatec,insä cu putinä platä. Cl deodatä socotisà sä li sà dea de tot capul ateun galbIn de aur; si acesti bani neputandu-sä mai de grabl strange,

15 au poroncit de au luat un policandru si niste svesnice de argintu, cefäcusä Alexandru Vodl in mitropolie si le-au strAcat de au flcut bani

Motoc vornic mare, cIce acum dintr'acea soptI, de care s'au pomenit mai suscu Anton, au fost luat credinta despre Despot Voda §i Grigorie cu poreclaReveles, de neamul lui dela Beciu, fee'or a unui Joan Reveles episcopului

20 oarecand a unui ora§ Burgundie, orn §tiut, care in mare cinste §i trecereera la Despot Voda.

Iara Mircea Voda, domnul muntenesc, care era purces cu o§ti intr'ajuto-toriul lui Alixandru Voda cu Tatarai, dupa ce intelesese de fuga lui AlixandruVoda., s'au intors iarà la scaunul ski.

25 Despot Voda, macar a aCasta data dupa al doilea ralzboi cu Alexandru.Voda cu izbanda s'au a§azat bine la domnie, dara tam era de§arta §i stoarsa deAlixandru Voda. i fiind multe trebuinte la inceputul domniei lui DespotVoda, ace era in mare lipsa de bani §i chieltuiala din zi in zi adaogandu-se,nice s'au aflat cat de putin in urma lui Alixandru WA ca scosese Afixandru

30 Voda tot cu sine §i acum Despot Voda nice lefele slujitorilor nu avea de undeda; sa-i sloboaza, nu cuteza, cà tot avea grije Despot Voda de AlixandruVoda.

Dupa acestea toate, cum s'au pomenit, slobozit-au o§tile toate DespotVodä pre la ernatec, insä cu putina plata, ca deodata socotise ate un galben

35 de aur sI dea de tot capul. *i acestea a nu s'au putut mai de graba strange,au poruncit de au luat un policandru §i ni§te sfe§nice de argint, ce au fost fa-cute de Alixandru Voda la mitropolie, de le-au stricat li au facut bani

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI DISPOT VODA 455

de plata o§tii; deci cu acei bani, facuti den argintul besericii i cu ces'au strinsu den %ark au dat lefile slujitorilor.

ha indata au intrat in ura %Arai Dispot Voda, vazind ca stricI odoa-ale besericilor, carele sintu de alti domni inchinate lui Dumnazau.(SA prave§ti aicea raul niam al Grecilor §i giudeca de toti ara: pedepsit 5

pknintul pre care pun piCorul Grecii I).i ara, dupä ce si a§aza Dispot la domnie, trimis-au sol la Jicmond,

craiul ungurescu, sa-i dea cetatile Clujvarul si Ciceul, care cetati eradate Inc/ de Matiia§ craiu domnilor den Moldova; cà intealtu chip,de nu le va da si le va tine in pieptul lui ascunsa, le va scoate el den iopieptul lui. De care solie miniindu-sa Jicmond craiu, au raspunsusolului si spue lui Dispot Vodi ci Critenii de pururea sintu min6unosi.

Alexandru Vodi, dupi ce au mirsu in Tarigrad, ficut-au jalobä laimplratiia lui sultan Suleiman, pentru mare strimbatate ce i-au facutDispot. Iara impäratul, dacä au intäles, au poroncit vizirului sä duck' 15

cu agutoriul siu pre Alexandra Voda la domniia tarai. Trimis-au si lacraiul le§ascu cu banat, pentru ce au lasat prin tara lui a sa face atiteaamesteckuri %Arai cu Dispot I.

de plata o§tii. *i a§a din banii, WO din sfe§nicile bisericii si ce s'au mai15iv strins din tara, s'au dat lefele slujitorilor. i de acii numai I deck au intrat 20

in ura tarai Despot Voda, vazincl ca sä stria odoarele bisericilor, care de altidomni s'au inchinat lui Dumnezeu.

*i aça, dupa ce A a§aza Despot Vodä in domnie la scaunul tarai la SuCava,au trimis sol la Jicmont, craiul Ardealului, sa-i dea cetatile Clujvarul §i Ciceul,care cetati era date de Mateia§, craiul unguresc, domnilor de Moldova; ca 'in- 25tr'alt chip, de nu-i va da pre mina lui Despot Vocia, de le va tine acele doaocetati In pieplul sau ascunsa, le va scoate el din pieptul lui Jicmont. De caresolie maniindu-sa Jicmont, craiul Ardealului, acest raspuns au dat solului luiDespot Voda: sa-i spue lui Despot Voda ca Critenii de pururea sant minci-ng*. 30

Alexandra Voda dupa ce e§i din tail, §i cu toate timplarile, cum s'au po-menit mai sus, au mers in Tarigrad i au facut jalba la imparatul sultan Su-leiman, dind arzu cu pia de mare strâmbatate a sa despre Despot Voda.Sultan Suleiman au poruncit veziriului sä duca cu ajutoriul imparatesc preAlixandru Voda la scaunul tarii. i la craiul le§esc au trimis cu banat, ace 35ar fi lasat prin Tara lui a sa face atitea amestecaturi Wait cu DespotVoda.

www.digibuc.ro


lark and sä gätiazI Alexandru Vodä sä vie cu domniia iar in tarä,iatä sosäscu boiari trirnisi de Dispot Vodä la impärltie cu pocloane,adäogAnd birul, zece mii galbeni de aur, si tocrnindu-si lucrurili DispotVodá despre impärätie, trirnisu-i-au stiag si sabie scumpà, pre un agä

5 inwärätescu, de domnie noal.AsezAndu-si Dispot Vodà lucrurile domniei si despre impärgtie

Turcului, incepu a face mari räutati si tirinii. Iarä Anton Säcuiul, däruitbine de Dispot Vodà, cu aur, cu argintu si cu haine scumpe, cu sobolisi sabii ferecate si palose la cai, cu sele ferecate, s'au intorsu la casa

io sa, läsindu in locul säu langa Dispot Vod5. pre Pätru Divoe, ce eraläsat de paza cetätii Sucevii. Asäjdirea lui Albert Laschii i-au dat galbenizece mii, fägäduindu-i Dispot Vodä cä-i va da si alti bani, ce-i mairämäsese dator, si i-au dat si cetatea Hotinului, la care ispravnic aupus Laschii pre Ian Piasovschii, orn al ski, liav, slehtien. Iarà pre urml

15 la mare vräjmäsie si vrajbä au Nil-lit Dispot cu Laschii, precum vornaräta la randul säu.

Dupä ce s'au dus Anton si Laschi pre la ale sale, s'au dus si Ian PltruRuseglu; mäcar ca-1 opriia Dispot Vodà sä mai sazä, ce, fiindu legatin slujbele lui Ferdinand, impäratului nemtäscu, s'au dus si el in Tara

20 and O. gatqte Alixandru Voda cu domnia sä vie iar in tail, iatà sosescboiari trimi0 de Despot Vodà la implrätie cu multe pocloane, adlogänd birul laimpárltie ro.000 de galbeni de aur 0 §'au tocmit Despot Vodä. lucrurile §i delaimp ärätie 0 i-au dat steag 0 sabie scumpa., prin agl impärätesc, lui Despot Vodà.

Dupa ce §'au a§Azat Despot lucrurile domniei 0 despre impärätiia Turcu-25 lui, incepu a face mari räutati §i tiränii Despot Voda. Iar Anton Ungurul, de

care s'au pomenit mai sus, daruit bine de Despot Vodá cu aur 0 cu argint 0cu haine scumpe, cu sobol 0 sabii ferecate 0 palor la cai, cu ple ferecate, s'auinturnat la casa sa, läsänd in locul sat' pre ringa Despot Voda. pre Pätru Divoe,ce era läsat mai mare de paza cetatii Sue'avii. A0jderea lui Albreht Laschii,

30 10.000 de galbeni de aur i-au dat, fagaduindu-sa sa-i mai dea 0 alti bani, ce-imai rämäsese Despot Vodl, 0 i-au dat i cetatea Hotinului, la carea ispravnicau pus Laschii pre Joan Piasotschii, orn al ski, Oehtici lersc, rracar ca in scurtàvreme, la mare vrAjmaqie au venit Despot I Vodä cu Laschii, precum vom 152rspune la rändul säu.

35 Pre urmä, dupa ce s'au dus Anton 0 Laschii pre la ale sale, Ioan PltruRusigla mAcar ca-1 opriia Despot Vodà sa mai qazà, fiind legat in slujbelelui Ferdinand, s'au dus 0 el in Tara

www.digibuc.ro


UnguriascI, däruit bine de Dispot Vodá. Spun, sa-I fie petrecut unconac singur Dispot Vodä. Trimis-au Dispot Vodä sol la implratulnemtascu, multamindu-i pentru de binefacerea lui, fac andu-i stire ca. 0despre impäratiia Turcului s'au arzat domniia. Asijdirea si la craiullesäscu au trimis soli Dispot Voda.

lark* dupa acestea toate, cum s'au pomenit mai sus, pe vremea coronatieilui Maximilian, ce 1-au coronit craiu ungurescu la Pojin, in anul dela zidirea

1564 lumii 7072, iarä dela Hristos 1564, schimbat acmu Dispot Voda : den bland,cumplit; den milostiv, apucatoriu si lacom, puind pre tara mari nevoi. Dez-braca si besericili, casale lui Dumnazau, land arginturile de facea bani.

I 23v Preste I nadejdea tarai despre Dispot Voda, neputand sufericu anevoe sasufere raul si nacazurile de obste boiarii si cu Tomra, ce era hatman petoata oastea tarli, cu totii s'au giurat sa fie la un cuvantu, sl scoata peDispot Voda den domnie, alegand pre Tomsa Hatmanul, care era cu inemämare, dentre toti sa fie incepatoriu acestui lucru. Atunce intalesesä boiarii,cum Dumitrasco Visnovetchii, indemnat de Laschii, era gata sa vie sä iadomniia lui Dispot Voda, ca. si Laschii sl intorsesä cu räu asupra lui Dispot

5

10

15

Ungureascâ, däruit bine de Despot Vodà. Spun, sà-1 fie petrecut un conacsingur Despot Vodl; la masul cel dintâi a lui Pâtru Ruseglu, i s'au furat zcai foarte frumosi, care cai i-au fost dAruit Despot Vodl. Prepus-au tare 20

pre Despot Voda Ruseglu pentru furtisagul acelor cai si cu banat s'audus Patru Ruseglu in Tara Rusasca si de acolo la Cassoviia.

Trimis-au Despot Voda soli la imparatul nemtesc, multemindu-i pentrude binefacerea lui, fAcihdu-i stire c4 si despre impArItia Turcului s'auasAzat domnia. Asijderea si la craiul lesesc au trimis solii sli Despot Vodl. 25

Iarl dupa acestea toate, cum s'au pomenit, fiind cursul anilor dela Hristos1563 1563, iar dela zidirea lumii 7072, pe vremea coronatiei lui Maximilian, pre

care I-au coronit la Pojun crai unguresc, schimbat acum Despot Voda : dinblind, cumplit; din milostiv, apucatoriu si lacom, puind pre tail mari nevoi,de dezbraca si bisericile, casele lui Dumnezeu, luund arginturile de facea bani. 30Peste nAdejde 01-'6 despre Despot Voc15, neputând suferi cu anevoe slsufere rAul si necazurile de obste boiarii cu Tomsea, care era hatman petoate ostile tArli, sà scoatà pre Despot Vodà din domnie, si gurati cu totii O. fieinteun cuvant, au ales pre Tomsea, care era cu inima mare dintre toti, sa fieincepatoriu acestui lucru. Atuncea intelesese boiarii cum Dumitrasco Vi§- 35novetchii, indemnat de Laschii, cI acum si Laschii sa intorsese cu ram asupralui Despot Vocla, a era gata sa vie cu osti Visnovetschii asupra lui Despot

www.digibuc.ro

458 LETOPISETHL TARII MOLDOVEI

Voda, s'au sfatuit boiarii sä trimità la Visnovetchii sä-1 poftiasca domnu%Arai.

iintindu-sä Dispot Voda urit täräi, avea grijä mari, ca unul inchisin cetatea Sucevii, au rapezit pre un Valintin ungur la Ferdinand Che-

5 sariul si la Maximiliian, craiul unguresc, in cai de olac, poftindu agu-toriu de apärare improtiva boiarilor sai si au invätat Dispot Voda aceluiValentin sä gäsascä sa sa vazä cu Zaie si cu Anton Slcuiul, sa-i pof-tiasca dela Dispot Vodä, sa strangä osti si sa pazascl sa-i vie intea-kutoriu, fägaduindu-li arnanduror Dispot Voda mari daruri ca si intai,

10 aratandu-li ea' lesne vor putea sta improtiva unor oameni, ce-s nestiutiintru mestersugurile räzboaelor.

lark' si Ferdinandu, imparatul nemtascu, si Maximillian, craiul ungu-rescu, socotira a nu rasa pre Dispot Voda in primejdie, carora aräta nemu-tatä credinta si slujbele sale, Dispot Vodä. Deci priimirl amandoi rugä-

15 mintea lui Dispot Voda, stiind ca au fostu si mai nainte aparätori craiiunguresti, Tarai Moldovei. Iará si. Anton Sacuiul, de care nu odata ampomenit, intälegand den Valentin grijea si stramtoarea lui Dispot Vodä,nu apära despre sine agutoriul, ce socotiia cà va avea piiadica departareacaii sale cu ostile, si ca-i lipsiia banii, intru cari stau madularile ostiior.

20 Voda; s'au sfatuit sa trimita boiarii la Vi§novetschii sa-I pofteasca domn tarai.Samtindu-se dupa acestea Despot Voda urit WE 0 avand grije mare, so-

cotindu-se ca unul inchis in cetatea Sucevii, au repezit pre un Valentin ungurla Ferdinand Chesariul §i la Maximilian, craiul unguresc, in cai de olac, pof-tindu-i de ajutoriu 0 de ap6rare Impotriva I boiarilor sli si au poruncit Despot

25 acelui Valintin sä &easel sl sä vaz1 cu France§co Zaie §i cu Anton SIcuiul,sà-i pofteasa dela Despot Vodä, sA plzascä sl strAngä oqti §i sà vie intru aju-toriul lui Despot Voda, flgAduindu-sA Despot Vodä amanduror ca nu va uitain toata viata lui de binefacerea lor §i-i va darui mai bine de cum i-au daruitintai pre amandoi, aratandu-le ca foarte lesne vor putea sta impotriva unor

30 oameni, ce ei skit ne§tiuti intru mester§ugurile razboaelor.Iara 0 Ferdinand, imparatul nemtesc, 0 Maximilian, craiul unguresc,

socotira a nu lasa pre Despot Voda in primejdie, carora arata nemutata cre-dinta 0 slujbele sale Despot Voda. Priimirä amandoi rugamintea lui DespotVodk stiind ca au fost 0 mai nainte aparatoriu craiii ungure§ti, Präi Moldo-

35 vei. Iar si Anton Sacuiul, de care nu odata am pomenit, intelegand din Va-lintin grija 0 stransoarea la care sa afla Despot Voda, nu apara ajutoriul de-spre sine lui Despot Voda, ce socotiia cà ar avea piiadeca clii sale departareacu o§tile, 0 ca-i lipsiia banii, in carii stau madularile razboaelor.

I52°

www.digibuc.ro


Asea, intarziindu-sä lucrurili, au sosit Dispot la mai mare perire. In os-tile Ardialului, care sä afla pururea gata, nu punea niceo nädejde, cáci pe I

124r voevodul de Ardial, mai nainte si cu scrisorile si cu cuvintele de vätämare IIsträcasä Anton Säcuiul, pre diregatoriul a cinci beserici, anume pre LupulPetii, solul chesariului Ferdinand, carele trecand pren Ardial la Tarigrad, il 5

prinsesà, pentru ce l-au fostu p Lind pre Anton Säcuiul la sultan Suleiman.Asijdirea intre dânsu mari si grele pricini era de neprietesug si a-

celi pricini intai au fostu de au päräsit Laschii pre Dispot de Vodá, s'auunit Laschii cu Visnovetschii asupra lui Dispot Voclà, aflându-sä preatunce la Liov, in Tara Lesasct io

S'au fostu pornit acmu Dispot Vodà cu oaste, sä ia cetatea Hotinului desupt ascultarea lui Laschii, care i-au fost-o dat mai nainte, precum s'au po-menit, el era ispravnic pus de Laschii Ian Piasovschii. Väzind dar Piasovs-chii apropiiarea lui Dispot Vodä, au trimis innainte-i de i-au spus cä-i va dacetatea Hotinului, numai sä-1 lasá sä iasä el cu al ski slobod den cetate.FIcu- 15

tu-i-au Dispot Vodà pre voe lui Piasovschii si au luat cetatea iar in sama lui.Intäleg and si aasta Laschii, si mai mare &ire au fäcut cu Visno-

vetchii si s'au pogorit cu osti la Camenitä in Podoliia. Ce Dispot Vodà

i asa, intirziindu-se lucrurile, au sosit la mai mare perire Despot Vodá.In ostile Ardealului, care sä aflä pururea gata, nu punea nicio nädejde, cáci pre 20cneazul din Ardeal, mai nainte si cu scrisorile si. cu cuvintele de vätämare ilstricasl Anton Säcuiul, pre diregAtoriul a cinci bisericii, anume pe LupulPetii, solul chesariului Ferdinand, carele trecand prin ArdeaI la Tarigrad,il prinsese, pentru cáci 1-au fost pfirind pre Anton Säcuiul la sultan Suliiman.

Asijderea intre dAnsul si intre Laschii mari si grele pricini de neprie- 25tesug era si. aceste pricini intai au fost de au pärIsit Laschii pre Despot Vodisi s'au unit Laschii cu Visnovetschii asupra lui Despot Vodl, aflandu-se preacele vremi la Liov, in Tara Rusascl.

S'au fost pornit Despot Vodà cu Wile sale la Hotin, sä-i ia cetatea de suptascultarea lui Laschii, care i-au fost dat mai nainte, si era ispravnic ant in ce- 30tate Piasotschii VIzind Piasotchii apropiiarea lui Despot Vodä, au trimis intimpinarea lui Despot Vodà, zicandu-i cä-i va da cetatea Hotinului, numai

15 r3 cu al sail A. iasä slobod. 1 Flcutu-i-au pre voe Despot Vodà si pe pofta luiPiasotschii si au luat cetatea iarä in seama lui.

Intelegind si aCasta Laschii, si mai mare gltire au fäcut cu Visnovetschii si 35s'au pogorit cu ostile in Cameniti, in Podolia. Ci vg.zind cA Despot Vodl.

25. pricini din A.

www.digibuc.ro


n'au cutezat sA triaa Nistrul, pentrua avea oaste putinä, ce s'au intorsuspre Galati si la Reni si de acolo iar la Su6avA.

MAcar cA sA intorses1 Dispot Vodl, iarA urit tuturor pentru greutAtilece fAcea tArAi, fiind lacom, a, gel alte nevoi, mai scosese de cask' cAte

5 un galbän de aur. SA fAcusl si cumplit tiran si neimblAnzit si asupracelora ce &A despArtiia de muiare si lua alta, a acelora mari si cum-plite munci le fAcea, ziandu-le aci nu s'au indestulat cu o fAmee.Si a6asta ina au adaos la nevoia tArgi, a si muiarea aceia plátiia a triiaparte de galbän de aur si atunce da voe sA sl despartä de bArbat. Si

lo gasta o fAcea Dispot cu sfatul unui orn, anume Ian Liubcenie, ce-1adusese den Tara LesascA 04 fAcusl episcop. Pre multi, tAindu-lecapetele, poronciia de nu-i ingropa multe I zile sA fie la prAvirea altora. rz.i.v

Il urisl rAu tara si pentru credinta pravoslavnicA cI nu o tinea DispotVodA, a la besericA rar sau niceodatA nu mergea, ce cu alte slugi petrecea.

15 *1 in Cotnar, fiindu Sasi multi pre atunce, le-au fAcut beseria si smallsi au adunat vivliothichi. Pre semne, beserica cea stracatA den Cot-nariu a papistasilor el o au &cut, de nu va fi si cea mare, ce sta.' 0 pinäastAzi cu Sasi; si aduna dascali de prin Tara NemtascA si den Tara

pentru putine ()stile sale a n'au cutezat sI tread Nistrul, ace s'au intors20 spre Galati si la Reni si de acolo iarA la Su6ava.

La SuceavA, mAcar cA sl intorsese Despot Vocil, iarg urit tuturor pentrunevoile ce fAcea si nespuse greutAti tfirli, fAcându-se mare lacom Despot VodA,cum s'au pomenit si mai sus, cA, fall alte nevoi ce era, mai scosese eke un galbende aur de casA. SA fAcusl si mare cumplit si neimblânzit tiran si asupra acelora

25 ce sA despärtiia de muiare si lua alta, cA acelora mari si cumplite munci le fAcea,zicind cAce nu s'ar fi indestulat cu o fAmee. Si acestea incA au adaos la nevoiletäräi, cA si znuiarea platiia a treia parte de galben de aur si atuncea da voe sAlsA desparta de bArbat. Si a6asta o fAcea Despot VodA cu sfatul a unui Ioan Lub-cenie, pre carele il adusese din Tara LesascA 04 fAcuse episcop. Pre multi, tAin-

30 du-le capetele, porunciia de nu-i ingropa cAtIva vreme sà fie la priveala altora.Il urisl rAu tara si pentru credinta pravoslavnicl, care nu o tinea Despot

VodA, cA la biserici sau niciodatA, sau rar de mergea, ci cu alte slugi petrecea.CA in Cotnariu, unde sA afla Sasi prea multi, le-au &cut bisericA si scoall si auadunat vivliothichi. Pe semne, biserica cea stricatA din Cotnari a papistasilor

35 el o au fAcut, de nu va fi cea mare de stA si pang astAzi; si aduna dascalidin Tara NemteascA si din Tara

35: cea din B1.

www.digibuc.ro


Le§asck papista0. De atunce au rämas aice in tarä la noi ezoviti sialti popi de a besericii Apusului, papista§i. *i. den sfe§nicile dela mitro-polie de argintu, fäcute de Alexandru Vodä Upu§nianul cu mare chel-tuialà, den care au fäcut bani, cum s'au pomenit mai sus. Acmu obli-cis5. Ora de niamul lui Dispot c'd cu amàgituri, iarä nu drept au fostuagonisit acest nume impArätescu de Dispot §i de Heracli, de niamulimpàratilor Tarigradului fäcându-sä.

Era 0 trufas mare §i mult socotindu de sine Dispot; §i O. simetiiasä apuce domniia Thai Muntene§ti dela Mircea Vodg §i Tara Ardia-lului, având la acestea svetnic pre un Dumitra§co Bolgariu, zicand cii s'au pogorit den ceriu cloak' cununi de aur. OblicisI intr'un randuDispot Vodà cA au murit Jicmont, craiul ungurescu, si sl pornisä cuo§ti sl intre in Ardial s'a' apuce cräiia; si, sosind Ong la. Trotuq, i-auvinit veste cä s'au inskatosat Jicmond Craiu §i. s'au intorsu indatàinnapoi la scaunul säu.

Aflu §i aöasta la Istvanfie istoricul: cI, e§ind Dispot Vodä, cum s'aupomenit, spre Hotin, imblând cu putini in campi, i-au esit multime deoameni qi incungurându-1, strAga A. le radice acele grele ari, ce le

5

10

15

Lepscä, papista0. De atuncea au ràrnas aicea in tail la noi ezuvetii 0 altipopi de ai bisericii Apusului, papist*. Aqijderea sfesnicul cel de argint dela 20

mitropolie, facut cu mare chieltuiall de Alixandru Vodä Läpupeanul, din careau fäcut bani. Acum oblicise tara de neamul lui Despot Vodl a cu amägituri,iar nu dirept au fost agonisit acest nume impärätesc Despot Vodä 0 de

153v Iracli, de I neamul impäratilor Tarigradului fäcându-se Despot Vodl.Era 0 trufaq mare 0 multe socotind de sine Despot Vodä, a pusese gind 25

O. apuce domniia Thai Muntene0i dela Mircea Vodä 0 Tara Ardealului,având la acestea sfetnic pre un Dumitra§co Bulgariu, zicând a i s'au pogoritdin ceriu 2 cununi de aur 0 ca acestea. Oblicise inteun rând Despot Vodä deloan Jicmont, cneazul Ardealului, cä zace de moarte 0 O. sunase la multi demoartea lui Jicmont. Acestea intelegând Despot Vodä de sirg sä pornise cu 30

o0i O. ápuce Ardealul 0 sosind la Trotg supt muntii Tarai Ungure0i, cariidespart ArdeaIul de Moldova, au luat veste Despot Vodä cum s'au sInätoat IoanJicmont, cneazul Ardealului, 0 s'au intors de sArg iar innapoi la scaunul ski.

Aflu 0 a6asta la Istvalfi historicul: cl, eqind Despot Vodà, cum s'au po-menit, spre Hotin, umblând cu putini in câmpi, i-au e9it multime de oameni 0 35

incunkurindu-1 striga A le rAdice acele däri grele, ce le

28: si cu acestea B 0 B1

www.digibuc.ro


aruncasi de cask' cite un galbän de aur. Iari Dispot Vodi le rispundeaci den svatul lui Birnov si a lui Motoc si a doi vlidici face acelegreutiti de pune cu asupri, si de iaste cu voe, si le dea pre ,aciiapre minule lor, si-i omoari, zicind ci tot acesti patru au fostu

5 pricina si la Alexandru Vodi, de 1-au indemnat la toate tiriniile,si I nu si vor piräsi de räutitile lor acesti patru, de nu va gribi Dispot I 25rVodi si le faci svirsit viiatii lor. i abiia cu multe cuvinte s'au asizatacea multime de firani, adeverindu-sä ci le va face pre pofta lor si leva ridica acele nevoi. Aöastä vorbä si räspunsu a lui Dispot Vodi, de

io au vinuit pre acei boiari,au fostu pe urmi perirea lui Dispot Vodi.LAE B Arnov, intilegind pirerile si poftele tirinimei, stiind si

socotiala lui Dispot Vodä, socotit-au CA mai lesne iaste si faciorice va putea, cleat si pitimasci. Svituindu-si cu altii, s'au apucatcà va fi el cel intii pricinitoriu si desteptitoriu acestui lucru. i intii

15 pre Ioan Luscenie, ce-1 adusese den Tara Lesasci si-1 ficusä episcop,1-au otrivit, ea' acela stiia toate svaturile lui Dispot Vodä, si 1-au ingropatafari den tirgu, unde zic meidianul denafark pre acel Lustinie. iasea s'au apucat de celelalte cu mare ticere si tainä.

aruncasA de casA ate un galben de aur. IarA Despot Vodl le raspundea cum20 din sfatul lui Bârnovie ci a lui Motoc ci a doi vlAdici face aceste greutAti de

pune cu asuprA, §i de le iaste cu voe, sA dea pre aceia pre mAinile lor sl-iomoarA, zicind cl toti acqti patru au fost pricina §i la Alixandru Vodà, del-au atâtat la toate tirAniile, §i cA nu O. vor pArAsi de rAutAtile lor acqti patru,de nu va grIbi Despot Vocil sá le facA lor sfit*t vietii lor. i abiia cu multe

25 cuvinte s'au arzat acea multime de tArani, adeverindu-se a le va face poftalor ci le va rAdica acele nevoi. MastA vorbA 9i rAspuns a lui Despot VodA,de au aruncat vina asupra acelor boiari, au fost pe urmA perire lui DespotVodA, precum sA va arAta mai jos.

Ara Bârnov intAi, intelegand pArerile ci poftele tAranilor ci ctiind acum si30 socoteala lui Despot VodA, socotind cl mai lesne iaste sA facA orce decât sA

pAtimeascA, sfAtuindu-sA cu altii, s'au apucat a el va fi cel intai pricinuitoriu§i deqteptAtor acestui lucru. i intAi pre Ioan Luscenie, episcopul ce-1 adusesedin Tara LepscA qi-1 fAcuse episcop, l-au otrAvit; carele ctiia toate i sfaturile 154`lui Despot VodA ci l-au ingropat afarA din târg, unde zic meidanul

35 denafarA, pe acel Luscinie. i a§a cu mare tAcere ci tainA s'au apucatde celelalte.

13: faci din B.

www.digibuc.ro

DOMNHA LUI DISPOT VODA 463

'Earl Dispot Voda s'au luat doamnä den Tara Lesascä, fata lui MartinZborovschie, om stiut pre atunce in Tara Lesascl, socotind cl cu legä-tura aceia va trage si pre Laschii iarä in dragoste.

Iará tara, väzind pre Dispot Vodà CA s'au luat sie doamnä de altàlege, §i mai tare il urirl pre dansu. La nunta sa, Dispot Vodà acele 5

cheltuiale au adunat, cat nu numai de tot omul, de tot fel de bucate,ce si pasäri, vdnat si peste si feliuri de cheltuiale la bucate, cu mai marelipsä si nevoe biiatilor läcuitori a täräi; §i. cu acestea s'au adaos den ziin zi mai mare urà asupräs Dispot Vodi.

Intai sg Incepu roco§ire asupra lui Dispot Voclà. Venisä oameni de iotarä §i spusärl lui Dispot Vodl cl au intrat Thug de peste Nistru intall si pradà si ardu §i cerea agutoriu improtiva TätarAlor. Iarä DispotVodl, mIcar a:4 zicea multi si mai ales Lupul Sasul, pre carele II adusesede fäcea bani, cl era 'nester, stiind bine limbA romaniascä, sä sä pgzasclde viclesugul boiarilor; ce, väzind dela o vrerne imbunäturile boiarilor, 15

I 25v ce era giurati inteun cuvantu asupra lui, carii i il svätuia sà trimitä oasteparte mai multä improtiva Tätarllor, s'au inselat Dispot Voda" si autrimis inteales osteni unguri 350 §i Sirbi 50, tot cAlärime, cu

Iarà Despot Vodà §'au luat doamna din Tara Lesasca, fata lui MartinZborovschii, orn stiut pre acele vremi in Tara Lesasca, socotind a cu legatura i0aceia va trage pre Laschii iar in dragoste.

Iara tara, vazand pre Despot Voda ca s'au luat si doanmA de altA lege, simai innainte urira pre Despot Voda. La nunta lui Despot Vocla cu fata luiZborovschii, acele chieltuiale au adunat Despot Vocla, cât nu numai de totomul, de tot feliul de bucate, ce si pasari, vânat si peste si feliuri de chiialtuiale 24la bucate, cu mai mare lipsa si nevoile bietilor lacuitorii a tarai; si cu acesteaau adaos din zi in zi mai mare ura asupra sa Despot Voda.

LIVE asea s'au inceput racosiri asupra lui Despot Voda. De peste Nistru,care apa cade la Cetatea Alba 'in Dunare, s'au fäcut ca venisa oameni de tall sispusara lui Despot Voda cum ca au trecut Tatarai Nistrul si prada si ard si O. 30roaga de akutoriu impotriva Tataralor. Iara Despot Vocla, macar ca-i zicea multisi mai ales Lupul Sasul, pre carele 11 adusese Despot Vocia CA era rnester de faceabani, §tiind §i limba moldoveneasca bine, sa sa pazeasca de viclesugul boiarilor;ci,vazanddela o vreme imbunaturile boiarilor, ce era gurati inteuncuvânt asupralui Despot Vocla, si au pornit inteales 350 calarime unguri si 50 de SArbi, 35

7: c5. mai A. 26; cfi mai B §i. B1.

www.digibuc.ro


câteva mii de Moldoveni si oarecati Nemti pedestrasi §i povAtuitoride tunuri.

Toatá gastä oaste o au dat in sama lui Ilie Torman §i a lui StefanTom§a, carii era la un bc grliti cu alti boiari asupra domnului Mr,

5 lui Dispot Vodä. lark dupa ce trimisl oastea cu Toroman i cu Tomsa,nefiind niciun Tätar, ce liniste, niceun sämnu de pradä, ce tkere,toata sta in pace; si vkind ciia ce era giurati asupra lui Dispot Vodä,cá Ungurii i Sirbii cugetà a fi lucrul intealt chip, au räspunsu ciialalticl iaste mester§ug de Mari fäcut §i au orinduit Tomsa pre Ungurisi cu celalalt intealtà parte, vränd sä-i impartà la un sat aproape deNistru, si le-au poroncit sä-s grijascl caii si pre sine la acel sat. Iaràpre Sirbi i-au orânduit la alt sat, nu departe de ciialalti, sä gäzduiascAacolo. lark' noaptea poronceste Tom§a i Torman de au aprinsu o cask'in sat, fäcând sämnu Moldovenilor, de au abätut cu totii cu sabiile

15 goale in Unguri i in Nemti. PeHt-au multi si den Moldoveni, iaràUngurii i Nemtii de tot, toti, cà rämäind o samà, sä al:Ara dentru ogrädinä cu santu incunkuratä, atva Cas, pänä ce au poroncit Tom§ea

catava mii de Moldoveni si era cAtva Nemti pedestrasi i povatuitoride tunuri.

20 Masta oaste toata o au dat in seama lui Hie Torman 0 a lui atefan Tomsea,carii era la un loc graiti cu ceialalti asupra lui Despot Voda. lark dupl ce sosira()stile lui Despot Voclä trimise cu Tomsea si cu Toroman, nefiind niceun Ta-tar, ci linite, niciun semn de prada, ci tacere, toate in pace sta ; i vazandceia ce era gurati asupra lui Despot Voda, cä Ungurii i Särbii cugeta a fi

25 lucru intealt chip, au raspuns ceialalti ca iaste mestersug facut de 'Mari si Evtvau orinduit pre Unguri Tomsa i cu celalalt intealta parte, vränd sa-i impartala un sat aproape de Nistru, i le-au poruncit grijasca caii si pre sine laacel sat. Iara Sarbilor le-au insemnat de au mers la alt sat, nu departe dela ce-lalalt, ca sä gazduiascä acolo. ai asa, noaptea, porunceste Tomsa i Toroman

30 de au aprins in sat o cask care era semnu; dupl ce vor vedea Moldovenii acelsemn, sa abata toti in Unguri i in Nemti.

asa navalind noaptea Moldovenii cu sabiile goale in Unguri i in Nemti,carii dela o vreme desteptati unii, apucAndu-sa de razboi sà sa apere, au perkmulti 0 din Moldoveni, iara Ungurii i cu Nemtii de tot; ca, ramaind o seaml,

35 s'au dat inteo gradina incungiurata cu santu si de acolo câteva Casuri s'auaparat, Ora ce au poruncit Tomsa

24 lui din B1.

www.digibuc.ro


cu Toroman, au zis de au indreptat puscile asupra lor si acolo pangla unul s'au topit si Nemtii, claw le poroncisä Tomsa sä sloboazáfocul in Unguri si in Sirbi, si ei, nevrând sä asculte poronca,stiindu-i tovar4i, i-au tliat pre toti; flrä numai unul, anumeHristofor, carele au indreptat tunurile asupra Ungurilor, au rämas viu. 5

Vázindu Sirbii acea perire, o sami dand innot, au trecut pesteNistru si au scipat, lad citi n'au vrut sä fugl, au petit toti deMoldoveni.

Inteacea zi, dupá ce s'au lucrat acestea, purces-au Tomsea cu To-roman la Su Cavä asupra lui Dispot Vodá; insä intii au märsu pre la iocetäti si la targuri, pre unde era pAzitori oamenii lui Dispot Vodg, si

126= intai au lovit la cetatea Niamtului, unde era 1 plzitoriu cetAtii IachimPrudintii Seleziian, tovaräs in toate närocirile lui Dispot Vodl. Nu s'autAmplat atunce in cetate, iar päzitorii cetätii, nestiind a fi viclesug,au lasat pre Tomsa in cetate si putini Nemti, ce era in cetate, pre top 15

i-au ucis si au luat cetatea in sama lui. Tara Prudintie, nestiind nemic,si având durere de cetate luatá de 'romp, s'au dus la SuCavä cu vr'opatru, cinci tovaräsi; and rilvalä pren oastea, ce era pregiur cetate,au scápat intreg in cetate.

155!

cu Toroman de au indreptat puscile asupra lor ; si acolo Ora la unul s'au topit si 24Nemtii, cAror le poruncise Tomsa a sloboazA in Unguri si in SArbi focul, si ei,nevrand sl asculte porunca, stiindu-i tovarosi, i-au tAiat; fArA unul Hristofor,care au Indreptat tunurile asupra Ungurilor, au rAmas viu. VAzind Sarbii aceaperire, o seaml and innot peste Nistru au scApat, iarA, care n'au vrut sA fugA,au perit de Moldoveni. 25

Inteaceias zi, dupa ce s'au lucrat acestea, au purces Tomsa cu Toromanla Su6avA asupra lui Despot VodA, care sl afla inchis in cetatea Saavei; iarATomsa au purces deodatA pe unde era la cetAti si la targuri pAzitori oamenlilui Despot \To& si intai au lovit la Cetatea Neamtului, unde era päzitoricetAtii Ioachim Prudenschii Siliziianul, din neamul sAu nAscut din cetatea sovestal ce sA chiming Glogoviia, tovaros in toate norocirile lui Despot VodA.Nu s'au intAmplat atuncea in cetate, iarA pAzitorii, nestiind a fi viclesug, aulAsat pe Tomsea in cetate si putini Nemti, ce era in cetate, pe toti i-au ucissi au luat cetatea pe seama sa Tomsa. IarA Prudentie, nestiind nimic, si avanddurere de cetate luati de Tomsa, s'au dus la SuCavA cu 4.cind tovaroli; 35and !avail prin oastea ce era pregur I cetate, au scIpat intreg incetate.

30

www.digibuc.ro


Tomsea, dupä ce au luat cetatea Niamtului, nezabovind, s'au dusla Su Cava si s'au inceput mai tare a sá strange cetatea Sucevii. IaräDispot Voda, neputand sa iasä den cetate cu avail fätis, s'au apucatde au intarit cetatea sä sá poatä vara si au pus de au slobozit un tun,

5 ce era mai mare, (land veste sä sa stranga toti ai sal. Avea nädejde DispotVodá in Zborovschii, socru-sau, de agutoriu, ea va asaza cu Laschii si-iva vini agutor; asijdirea si la Anton Slcuiul si la Zaie nedejduia siO. va apara den cetate, panä-i vini agiutoriu dela acestie, ce s'au zis.

Avea cu sine in cetate Dispot Voda slujitori de trial:4 1256; mailo multi era Unguri; si pe calärime era Martin Farms, iara pe pedestrime

Pätru Devan, ce era lasat de Anton, si pedestrime Unguri 300 suptascultarea Thomei Cälabanianul, Stefan Horvat. lark' celelalte polcuriera de multe feliuri: Vlosi, Nemti, Greci, Lesi si Turci; era adunatisi putintei Moldoveni.

16 Dispot Voda, ramaind in mare stransoare, si vazindu-sa farä vesteincungurat de nenorocire si ciia ce era odatá supt mila lui si sä paresatunce priitori lui; insa era si mesteri a multe lucruri, den caHi era mai

Tomp, dupl ce au luat cetatea Neamtului, nimic zabovind, s'au inturnatla Saava §i s'au inceput mai tare a O. strange cetatea Sucevei. Jai% Despot

20 Vodá, neputand sa iasá din cetate, fat4, cu navall, s'au apucat de au intaritcetatea, O. sa poata apara de dupa zidurile cetatii, i au pus de au slobozit un tun,ce era mai mare decât toate in cetate, and semn sa sa stranga ai lui. NA-dejdea Inca nu pierduse Despot Voda de agutoriu; avea nadejde in socru-sauZborovschii, cá va aqlza cu Laschii de-i va veni ajutoriul; a§ijderea §i inteun

25 Anton Sacuiul §i Zaie nadajduia de agutoriu, socotind ca sà va apara din ce-tate, pang ii va veni agutoriul, care s'au zis.

Avea cu sine de treabl slujitori in cetate iz56, din carii mai multi eraUnguri; 0 pe callrime era Martin Farcaq, iara pe pedestrime Patru Divan,pre carele l-au fost lasat Anton, era povatuitoriu precum s'au aratat mai sus.

30 300 de pedestra0 unguri carii asculta de Thoma Calabanian, Stefan Horvat side Grigorie Gherontoi. Iara celelalte polcuri din multe neamuri: VloO, Nemti,Greci, Le§ii, Turci, era adunate cu putini Moldoveni amestecati.

Despot Voda, rämaind la mare inchisoare, §i väzandu-se farä veste stransde nenorociri, §i aceia carii oarecind era supt mâna lui Despot Voda, carii

35 sa pares atuncea priimitori lui Despot Voda, ce era §i Eaqter a multe lucruri,din caHi era mai

18: priitori Bi.

www.digibuc.ro

DOMMIA LUI DISPOT VODA 467

multi Vlo0 sau Itali sau Nemti, i-au fostu radicat cumplire celor ce eragiurati asupra lui Dispot Vodä, atata cat nice muiari, nice copii, n'auläsat vii. Intru aceste amestecaturi, pre Gheorghie Reveles, nascut laBe Cu, care strangea haraCul in partile despre Dunäre, ne§tiind nemicde roco0turi, l-au prinsu 0 l-au trimis la cetatea Niamtului la inchi- 6

soare. 1

126v Stand incungiurata cetatea Sucevii mai mult decum sl socotiia,iara rocornii boiarii mai ales Barnov, Motoc 0 cu StroiCu, svatuira0 aliasärä cap dentre sine pre Tomp, 'C' 'au fostu hatman.

multi Vloqi sau Ita li sau Nemtii, i-au fost radicat cumpliri celor ce eraasupra lui Despot Voda jurati, atata, cat nice mueri, nice copii, n'au lgsatvii. intru gasta amestecatura, pre Gheorghie Revelis, nascut la Beciu, de caream pomenit mai sus, care stringea haraciul in pArtile din gos despre Dunäre,0 ne§tiind nimic de rocoOturi asupra lui Despot Vodà, l-au prins 0l-au trimis la Cetatea Neamtului la inchisoare.

Majoritatea stirilor din acest capitol sunt traduse cuvant cu cuvant din Is th uanf -f i u s, /. c., p. 263, 264, 265, 266, 279, 280, 281 ; restul din G r i g. Ur eche Vor -nicul-Simion Dascilul, o. c., pp. 134-135.

10

15

www.digibuc.ro

Domniia lui .5'tefan Tomfa

CAP XXXI

Dupl ce au radicat cap 0 donm pre Tomp., mAcar fArá voia lui,incepurA mai tare a bate cetatea 0 au oranduit Tomsea patru tunuri

5- de bAtea in poartA, sl färame poarta, sl dea návall in lontru. Ce, ffindne0iutori Moldovenii Tom 0i, putinä stricAciune fAcea, cA e0ia dencetate 0 da nAvall ci-i impingea atata, cat dela o vreme imbla den cetatepe ascunsu afar% la hranä de aducea in cetate. Si intru una de zile, cuslobozAniia lui Dispot, svAtuindu-sä cu polcovnicii den cetate, PAtru

lo Devan au dat ravali cu 400 de oameni asupra acelora, ce era oranduitide Tomsea Voda de bAtea cetatea; 0 aciia au dat nAvalA, cat apucasI

Domniia lui ,Ftefan Vodd Tomfea fi de moartea lui Despot Vodd

CAP XLIX

Stand incungiuratä cetatea Sucevei mai mult decat sá socotiia, iarl in ta-15 bArä boiarii sfAtuirl, mai ales Bernov, Motoc 0 Stroici 0 aleserl pre Stefan

Tornca, mAcar fArA voia lui, domn grAi.Dupl ce radicarä cap 0 domn dintre sine pre Stefan Tomcea, incepurl 0

mai tare a bate cetatea ci au randuit 'romp Vodá patru tunuri de bätea inpoartA, ca sfAramAnd poarta, sä poatA da nAval1 in cetate. CicA era ne0iuti

20 Moldovenii noctri, putinä striaciune fAcea, cl eciia cetAtenii de le da nAvalici-i impingea atata, cat dela o vreme umbla pre ascuns den cetate afarl deaducea hranA in cetate. Si intru una de zile, cu slobozenia lui Despot VodA,satuindu-se cu polcovnicii din cetate, PAtru au dat nAvall din cetate cu 400de oameni asupra celor, ce era oranduiti de Tomca VodA de bAtea cetatea, 0

35 aceia nAvall au dat, cat apucase

155°

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI $TEFAN TOM$A 469

de trägea cu manule acele patru pusci in cetate. Fäcut-au den toatätabära nävalä mare, sä nu lasä tunurile sä le ia in cetate; ciia sä le ia,cestiia sl nu le dea; stku un räzboiu mare, ce, dela o vreme, aruncândden cetate cumbarale i dandu foc Nemtii, rämaskä biruii Moldo-venii Tomsii si luarä tunurile cei den cetate. Perit-au den MoldoveniiTomsii atunce ca la 200, precum scrie Istvanfie, mIcar cä poate sälaude pre ai sài, i acolo au petit i Ilie Toroman, cel intai rocositoriuasupra domnu-slu, lui Dispot Vodä, s'au luat indata plata. lark'den oamenii lui Dispot Vodä, seasä periti de suliti si pre atâtearäniti.

Ständ lucrurile asea, precum s'au scris, iarl Tomsea väzind moalelucrul de dob Audit cetatea cu ai säi, s'au sfkuit cu boiarii de au trimissol la Jicmont, craiul ungurescu, cersind oaste sä-i trimità inteaku-toriu asupra lui Dispok nepriiaten i invfaibit lui DispotVodá. i iatä vini veste la Tomsea, cum Dumitrasco Visnovetchii, orichemat de boiari, ori indemnat de Laschii, cä au sosit cu osti la marginea

cu acela gaud sl apuce domniia, intälegänd netocmalä intre Dispotintre Tomsa I.

5

10

15

cu mAinile de trAgea acele patru tunuri In cetate. FAcut-au din toatAtabAra nAvall mare, sl nu lag tunurile O. le tragA In cetate; ceia sl nu 20

le dea, ceialalti sA le ia; stAtut-au un rlzboi mare, ci, dela o vreme aruncânddin cetate cumbarale de mAnA §i din sânete, cum dau Nemtii foc, s'au intorsbiruiti oamenii Tornsii VodA, de le-au cAutat a llsa acele patru tunuri premAnA cetAtenilor. Perk-au, precum scrie Isfalfie, mAcar cä poate sA laudemai mult pre ai sAi cu cei rAniti, din oamenii Torn§ii VodA, la 200 25de oameni, i cu dân§ii i Toroman, cel întâiul rAcqitor asupra dornnuluiski, Despot Vodl, §'au luat acolo plata. Iarl din oamenii lui Despot, 6 peritide sulitA §i pre atAtea rAniti.

Stând acestea ap cum le-am scris, iarA Tomp VodA, vAzând moale lucrude dobândit cetatea cu ai sAi, s'au sfAtuit cu boiarii sA trimitA sol la Ioan Jic- 30

I56r mont, cneazul de Ardeal, cer§ind o5ti inteajutor I asupra lui Despot VodA,§tiindu-1 pre Ioan Jicmont nepriiaten §i invrAjbit lui Despot VodA. Ci iatl so-sirA la Tom§ea VodA vqti inteaceia zi dela margine, precum Dumitra§coVi§novetchii, ori chiemat de lAcuitorii tArAi, ori de o seamA de boiari detarl indemnat, ori de Laschii atâtat a au sosit cu oti la marginea tArAi, cu 35

acela end viind ca sà apuce domniia, vAzand netocmealA intre Despot VodA§i intre Tomp VodA.

www.digibuc.ro


Päräsit-au Tomra Vodä cetatea i s'au mutat cu tablra peste Si-retiu, iarl Visnovetchii cu oastea sa, s'au pus cu oastea sa in locul, undestkusä Tornsea la cetate. Vizut-au Dispot in locul unui nepriiatenpre altul sosit 0 de dânsul incungurat; mai in mare grijä stätu Dispot

5 Vodà, asezAnd tabära lfing5 cetate Piasovschii, omul lui Laschii, de careleam scris mai sus, el era läsat de Laschii in cetatea Hotinului. Pre acel Pia-sovschii 1-au trimis Visnovetchii sol la Dispot Vodà in cetate cu aceste pon-turi: «De va da Dispot Vodá 25.000 galbeni de aur lui Visnovetchii atunce,pentru cheltuiala eau fäcut cu oastea sa, i de sl va apuca de tot anul sä-i

10 dea cite 12.000 galbeni de aur, Il va scoate de primejdie ». Primit-au cumare bucurie Dispot aceste legkuri si au multämit lui Visnovetchii;si &limit bine Piasovschii, s'au intorsu la tabära lui Visnovetchii.

ha' inteaceias zi, venit-au boiarii %kg la Visnovetchii in tabärä,carii, dela toatä tara c1-1 priimäscu domnu, i-au arkat, ducandu-i

15 al* dela toti boiari, si dela lark pentru mai mare si intärita credintä;iarà pre Tomsea otarmuitoriul, 1-au fIcut otarmuitoriu domniei,pftnä sä va alege altu domnu, i pânà sl va sat* bkaia Cetàtii, läu-dând pre Visnovetchii pentru lucrurile lui stiute in lume, 'eau isprävit

Pärdsit-au 'romp Voda de a mai bate cetatea i s'au mutat cu tabära de20 ceia parte de Siret.

Iarl Visnovetchii s'au pus cu ostea sa in locul unde stätusä Tomsea Vodáde bätea cetatea. Asa cât bietul Despot Vodà s'au dzut in locul unui vräjmas,altul sosit i in6ungiurat de dansul; la mai mare grije au stätut Despot Vodl,asäzänd tabära supt cetate Piasotchii, omul lui Laschii, de care am pomenit mai

25 SUS, CA era läsat de Laschii in cetatea Hotinului. Pre acest Piasotschii I-au trimisVisnovetchii sol la Despot Vodä in cetate cu aceste ponturi: « De va daDespot Vodä 25.000 de galbeni de aur lui Visnovet atuncea, pentru chieltuialace au fäcut cu oastea sa, si de sä va apuca de tot anul sä-i dea cke 12.000 gal-beni de aur, sä nu tread de vremea insemnatl, il va scoate din primejdie

so Priimit-au cu mare bucurie aceste legkuri Despot Vodà si au multemitlui Visnovetchii; i däruit bine Piasotchii, s'au intors in tabärä la Visnovetchii.

inteaceias zi, au nemerit boiarii täräi la Visnovetchii in tat:ark carii eradela toatä tara cI priimesc domnu pre Visnovetchii, i-au arätat i i-au adus cktidela toti boiarii i dela tad, lui Visnovetchii pentru mai mare si intkita credintä,

35 si d pre Tomsa otcarmuitoriu 1-au flcut domniei, Ora sä va alege altul donmusi ping sä va sax* bätaia cerätii, läudind pre Visnovetchii pentru lucrurile luistiute la toad lumea, ce au isprävit

I27r

www.digibuc.ro

/27v

DOMNIIA LUI STEPAN TOM*A 471

improtiva Moscalilor vi a Tätatilor, fiind de niana mare. Si ca acestecuvinte invelätoare arätänd boiarii Liavului Visnovetchii, avea s'au amggitVivnovetchii de vicleniia boiarilor de tail vi trufindu-sä Liavul cu aclejverinta domMei täräi, de sirgu trimite cärti in cetate la Dispot Vodkdändu-i vtire de vräjmavie vi cum nu priimevte niceun avezamant cu 5

dânsul. Vedea-vei nebuniia Liavului la ce au vinit vi ce priimevte.Evisä den cetate o samä de Unguri pentru hrana, vtiind ce legäturi

priimisä Vivnovetchii cu Dispot Voda. Pre acei Unguri au poroncit dei-au ucis; unii, inchizändu-sä inteo mg in targu, trimis-au sä-i doban-diascä; ce, au evit den cetate o samä de Unguri de au dat akutor celor 10

inchivi, cu mare moarte in Le§i. IIara Visnovetchii, nesocotindu-sä a fi amägit de boiarii täräi, au ordn-

duit 500 de Clzaci, cu Levi amestecati, pe pofta boiarilor, sä trimitäcu anvil sä aducä capul Tomvii uitä-te la mevtervug ! s1-1 inchinelui. Iark clack' au trecut acele 500 de ovteni Siretiul, fiindu oastea Tomviisupusä, nevtiind Cäzacii cu Levii de oaste supusk i-au lovit Moldo-venii cu Tomvea vi pre top i-au topit, ch n'au rämas niceunul.

15

impotriva Moscalilor vi a Tätarllor, fiind neam mare. Cuvinte amIgite viviclene asupra lui Vivnovetchii, arkind boiarii lui Vivnovetchii. Ava dar

156v Vivnovetchii, amAgit de viclene vi de dulcele buze a solilor i de tara vi 20

trufindu-se cu adeverinta domnii Virg, de sarg trimite cArti in cetate laDespot Vodl, fIcindu-i vtire de vrajmAvie vi cum cI nu priimevte niciunavlz5mAnt cu Despot Vodà. Vedea-vei, nebune Liavule, la ce ai venitvi ce priime§ti 1. .

Fost-au e§it o searnA de Unguri din cetate pentru hrana, vtiind cele ce 25

priimisl. Vivnovetchii cu Despot Vodà mai nainte prin Piasotchii. Pre acei Un-guri au poruncit de i-au ucis; unii, inchizindu-se inteo ma in targ, poruncisl-i dobindeasca; ci, au evit o searrl de TJnguri din cetate de au dat ajutoriucelor inchivi, cu mare moarte in Levi.

Iarà dui:A aceia, Vi§novetchii, nesocotindu-sA a fi amggit de boiarii tlrai, au 30

orinduit 500 de Cazaci cu Levi amestecati, pe pofta boiarilor, sA trimitá cudânvii sl aducI capul Tomvii uità-te la ce mevtervug sa-1 inchine luiVivnovetchii. Dupa ce au trecut acele 500 de ovteni podul la Siret, fiind oasteaTomvii Vodl supusA acolo la acel loc, viind Cazacii cu Levii, nevtiind nimicde oastea tarai ce era supusà, i-au lovit acolo Moldovenii cu Tomva Vodl, cal 35n'au scIpat niciunul.

30: nesotindu-sä B 33; ViSnovelchi B.

www.digibuc.ro


Mr% Visnovetchii, nestiind de perirea oamenilor sli, socotindu-s/acmu domn ärài, esisl in calla a era si can bolnav, cu putini oameni,in timpinarea oamenilor sài. i oblicind de perirea oamenilor säi, atuncesi vAzu amägit i viclenit de Tomsea 0 de boiari. Nu s'au späriiat deo-

5 datà Liavul; ce, au incungurat tabära cu carä, iarà cu cAlärime au esitla räzboiu, care s'au tamplat la pod la Vercicani i fiindu bolnav Vis-novetchii, au dat tocmala ostii in sama lui Piasovschii. Datu-s'auräzboiu Moldovenii Tornsii cu Lesii lui Visnovetchii i deodatä infran-Ora Lesii pre Moldoveni; all pre urmä, Tomra de altà parte

lo lovind pre Lesi, i-au infrantu si au prinsu viu pre Visnovetchiipre Piasovschii i indatä pre acesti doi, i-au i trimis la Tarigrad,la impärätie.

Prinsoarea lui Visnovetchii ara s'au tamplat: fiind bolnav Visno-vetchii, precum s'au pomenit, neputand fugi mai departe, au intrat

15 inteo clpitä de fan, la un sat, langI Botärani i mergand un preot lafan sä incarce cu greu i anevoe sä trece primejdiia omului ce-i säpetriacä; nicecum nu sä poate trece fan in car, aflat-au pre Visno-vetchii ascunsu in capita' si 1-au legat bine si 1-au dus in Botärani de1-au inchinat Tomsii; i deci, cum s'au pomenit, i-au trimis la implrátie.

20 Iar Visnovetchii, ne0iind nimic de perirea oamenilor sli, au fost esit incarata cà era si can bolnav, cu pUifli oameni In tampinarea oamenilor sai,acurn socotindu-se domn rài. Iar, dupa ce au oblicit de perirea oamenilorsli, i vazându-se amagit i viclenit de Tornsa Vodä si de boiari, nu s'au spa-riiat deodata Leahul, ci au incungiurat tabára cu cara, iar cu calarimea au

25 esit la razboi, care s'au tamplat la pod la Vercicani, i fiMd bolnav Visno-vetchii, au dat tocmeala ostilor sale in searna lui Piasotchii. Datu-s'aurazboi Lesii cu Moldovenii si deodata infrânsara Lesii; iar pre urma,Tomsa VodI de aka parte lovind pre Lesi, i-au infránt si au prins viu preVisnovetchi si pre Piasotchi; pre acesti i-au i pornit Tomsa Voda la

30 Tarigrad, la imparaitie.Prinsoarea lui Visnovetchi asea s'au tamplat: fiMd bolnav Visnovetchi,

precum s'au pomenit, neputând fugi mai departe, au intrat inteo copitä defân, la un sat, la Botoseani i tâmplându-se un preot la an sa incarce cugreu i nevoe sa trece prirnejdiia omului ce-i e sa petreacä; nicecum nu sä

35 poate trece an in car j au aflat pre Visnovetchii ascuns In copitä 0 1-au dus 157rla Tomsa de 1-au inchinat; i asa, cum s'au pomenit mai sus, 1-au trirnis laimparatie cu Piasotchii.

www.digibuc.ro

DOMNIIA WI $TEFAN TOM$A 473

Ducând oamenii Tomsii pre Virovetchii la impärätie si pre Piaso-vschii, s'au tampinat cu oamenii lui Alexandru Vodá, ce viniia cu cArtiin orä la boiari, cà era domniia datá iar lui Alexandru Vodà Läpus-nianul. Dacl tampinarl oamenii lui Alexandru Vodä pe oamenii Tomsii,ducând pre Visnovetchii in calea Tarigradului, luarä pre Visnovetchii si

iz8r pre Piasovschii dela oamenii Tomsii I si-i trimisärl ei in Tarigrad laAlexandru Vodä, de i-au inchinat el la impärätie, zicAnd ca tara II poftestepre dinsul sä le fie domnu si in nädejdea lui au fäcut slujbk impärätiei.

Iarl pre Visnovetchii si pre Piasovschii au poroncit impäratul de i-aupus de vii in carlige, despre Galata; si in cirlige au trait vii panä a triiazi, cu multe sualmi si ocAri spre Mehmet, si Turcii ca inteo proascIsägeta inteinsii de-i implueä de sigeti. Si asea s'au sfarsit Virovetchiisi Piasovschii.

Dispot Voda ar hi putut esi den cetatea Sucevii sl sà fie dus incätroar hi vrut, panä a sl gälcevi Tomsea cu Virovetchii, precum il sfAtuiamulti de ai lui. Ce den sfatul lui Dionisie Aval doftorul, au rämas incetate, zicandu-i sä nu bage in samä pre Moldoveni. Iará den Ardialsä pornisä i000 de clläreti si pre atâtea pedestrasi, dela craiu Ioan

5

10

15

Duand oamenii Tomsii pre Visnovetchii si pre Piasotchii la impärAt ie,s'auintArnpinat cu oamenii lui Alixandru VodA, carii veniia cu cArtile impAratului 20sA ia tam; cl intelegind impArAtiia de atAtea amestecAturi ce sI fac in tarA, nusuferi, ci au dat domnia iarls lui Alixandru Vodä. DacA intAmpinarl ducAndpre Dumitrasco Visnovetchii Ia Tarigrad, II luarl dela oamenii Tomsii si-itrimisArA la Alixandru Vodà in Tarigrad, de i-au inchinat Alixandru VocIA laimpArAtie, zicAnd a tam pofteste dornn pre dAnsul §i in nAdejdea lui au &cut 25

slujba impAratului.hi% impAratul pre Visnovetchii si pre Piasolchii au poruncit de i-au pus de

vii in cArlige, despre Galata, si in cArlige au trAit vii Onà a treia zi, cu multesudAlmi si ocAri spre Mehmet, si Turcii ca inteo prosa sAgeta inteinsii de-iumplea de sAgeti. Si asa s'au sävirsit Visnovetchi si Piasotchii. 30

Ar fi putut Despot VodA la garéava Tomsii cu Visnovetchi esi den cetateaSucevei, sI sl fie dos cu 6'0 oameni avea pre lAngA el la cetatea Hotinului, saula alt loc mai fArA grije, precum 11 sfAtuia mai multi din cetate. Ci din vina sisfatul lui Dionisie Aval doftorul, 1-au impiedecat, sfAtuindu-I sl nu bage inseamA pre Moldoveni, ci sA astepte acolo in cetate. Iar din Ardeal sl pornise 35moo de cAlAreti si pre atAtea pedestrasi dela Ioan

16: de a lui A. 27: Piasotchi B.

www.digibuc.ro


ficrnontu, 0 au vinit inteagiutoriu Tomsii si iar au märsu Torn§eade au incungurat cetatea Sucevii, unde era Dispot inchis, si au apro-piiat puscile de bätea cetatea.

Iarä Dispot, mäcar el §tiia cI au vinit Unguri agutoriu Tomsii,5 tot nu pierdea nädejdea; sä plinisä trei luni de cfind era inchis in

cetate i sositi in mare strAnsoare i lipsä de zahara. Esit-au den cetatede au dat nävalä oastea pedestrime asupra Ungurilor §i a Moldovenilor.Stätu un räzboiu mare cu multà värsare de singe in imbe pärtile. Petit-au la acel räzboiu Barnov, de sulità, i Grigorie Vintie, orn blästämat,

lo den capetele lui Dispot Vodä, Deleghetii, care de multe ori svätuia preDispot Voclã sä omoarä pre cei vicleni ai säi. Zicea in sagA.

hi% dupá ce sä apropiiarä Ungurii cei denafará supt cetate in me-terezà, incepurá a vorovi cu cei den lontru pe tainä, fAgAduindu-le delaRadislav Radac, mai marele lor, lefe bune i slobozänie in tara lor.

15 Incepurà cei den cetate a sä pleca spre alte lucruri noaä sä facä. VAzut-au 0 pre oarecare den cetate, gräind de pre zidiu cu altii de a Tomsii,

Jicmont, domnul de Ardeal, cu Ladislav Radac, om cu veste de rizboae. AcestRadac au potolit pre Sicui ce si ridicasi la Ardeal asupra lui Ioan Jicmont.Oblicind Ton-1.ra de gasta oaste trimisi de Jicmont cu Ladislav Radac, le-au

20 e0t innainte cu mare cinste i cu bucurie i-au priimit in tabira sa 0 de iznoaviau apropiiat otile, incungiurind cetatea Sucevii, unde era Despot Vodi0 au apropiiat puFile de o bitea.

Iari Despot Vodi i cei cu dinsul Inchiçi, micar cà auzise de venirea aceio0i dela Jicmont, cneazul de Ardeal, cu Ladislav Radac inteajutoriul Tom0i,

25 nu pierdea inimile; si acum sà plinise trei luni inchisoarea lor in cetate si sositila I mare strinsoare çi lipsi de zaharele, sfituia si dea nivall din cetate in tabiraTom0i. Si ap in zioa sfintului evanghelist Luca, in care Grigorie Ghironteicu pedestrime 0 Martin, e0nd din cetate, au dat nivalä asupra Ungurilor0 a Moldovenilor. Stitut-au un rizboi mare intre dân0i, cu multi virsare de

30 singe imbe partile. Pefit-au inteacel rizboiu Bernov, de sulitä, çi GrigorieVentie, om blestemat din capetele lui Despot Vodi, Delaghetie, care de multeori satuia pre Despot Vodi sä omoari pre acei vicleni ai sii. Zicea in çagi.

Iari cu sfatul lui Ladislav Radac, dupi ce mai apropiari tunurile mai suptcetate, ficind çançuri çi metereze, incepuri a face Ungurii cei denafari cu cei

35 dinliuntru pe furiç voroavi, çi figiduindu-le dela Ladislav Radac lefe buneçi slobozenie la mo0ia lor, incepuri cei din cetate a si pleca spre alte lucrurinoao si faci. Vizut-au pre oarecare din cetate cà griia de pre zid cu altii de aiTom0i,

157V

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI $TEFAN TOM$A 475

i z8v pre carele intreb Andu-1 Dispot VodA I sä-i spue ce au vorovit, si elnevrAnd sä spue deplin, 1-au omorit.

Atunce mare gAlCavä si strAgare sä auziia in cetate, c5. Dispot Vodiprepuindu-si pe Pâtru Devan, polcovnicul, de viclesug, vrea 81-1 omoarl;care mai nainte era de mare credintl la Dispot Vodä. Iarä slujitorii, 5

väzind näpaste ce sä face polcovnicului ski, mare zarvA fecerä si säsvätuia sä omoarä pre Dispot Vodà; apoi socotirá sä nu-s facl numeräu si ucigasi de domnu si trimisla sä le giure Tomsea Vodà sä fieslobozi si ei sä deschizg cetatea.

LitälegAnd Dispot Vodä svatul lor, pus-au de au omorit inteo iocask' pe Pätru Devan, dupà a cäruia perire, apoi fätis strAga cä eivor trichina cetatea. IarA Farms, ce era mai mare pre cälärime, siapitanii, caHi nu era Ina la aceli gAlcevi, sta intre slujitori sl-ipotoalk pre unii cu rAu, pre altii cu rugäminte, si ales pre pedestrime,carii era mai multi cleat ciialalti, ce gâlceviia mai tare; ce nemic 15nu folosirk

pre care ducindu-1 la Despot Vodä si spuindu-1 cum 1-au vAzut grAindde peste zid cu cei denafark intrebindu-1 ce ar fi vorbind, si nevrAnd deplinsl spue, au pus de 1-au omorit.

Inteaceia vreme, mula galCavä si hramIt sA auziia din lAuntru in cetate, 20cl Despot VodI prepuindul pre PAtru Dival, polcovnicul, de viclenie, vreas1-1 omoarA; care mai innainte era in mare credintä la Despot VodA. tail slu-jitorii, vAzAnd näpaste cl sA face polcovnicului, mare zarvA fecerä si intAi slispitiia sä omoarA pre Despot VodA; apoi sA satuirA cAl vor face nume, cumnu pentru apitanul 1-au omorit, ci au viclenit pre domnu-säu si s'au lAcomit 25de au luat bani dela Tornsa. i asa rupsära sfatul ca sA trimitä sA le kureTomsa sä fie ei slobozi si ei sA deschizA cetatea si ei sA häläduiasck de numesi de viclenine sA sl curAtascA. Despot Vodä oblicise acestea si deodatA i-aupotolit cu banii.

Dupa ce i sä pArea lui Despot VodA cl au asIzat acea &Call, iarg Ladis- 30lay Radac trimite pe tainä la PAtru Dival de s'au asAzat cu el sA inchine cetatea.

158r ACasta oblicind Despot Vodä I pre tainä au pus inteo casä de au omorit prePAtru Dival, dup. a cAruia moarte fAtis striga cA vor inchina cetatea. JarFarcas ce era mai mare pe cAlArime, si cApitanii, carii Ina nu era la acele gAl-cevi, au statut intre dânsii sl-i poatà potoli pre unii cu rAu, pre altii cu rugl- 35minte si ales pe pedestrime, caHi era mai multi cleat ceialalti, ce gAlceyiiamai tare, ci nimic n'au putut folosi.

www.digibuc.ro


Tnceput-au a sl ruga Dispot Vodà cu mula rugaminte a lor säisä* nu-1 lash', ziand cl iaste aproape si agiutoriul ce le vine dela Lesi,cä." sà fácea cuvântu in cetate a s'au impAcat Laschii cu Zborovschii,socrul lui Dispot Vodà, si vine cu 4000. de Lesi. Ce nimic n'au folosit

5 rugämintea lui Dispot Vodä, a pedestrimea incepura a destupa incue-torile portii, ce era astupate cu pämintu si cu piiatri. Era si o bute marepliná de pietri; fästurnandu-sä, au cäzut peste Martinengu si 1-auomorit. Acel Martinengu era den Tara Unguriascä dentru tArgsor,ce s'à chiamä' Svintul Gutard.

10 Väzindul Dispot Vodà sosia perirea, o cununI scumpà de aur ceavea, neavand cu alt cu ce mulami a o samA de Nemti si Unguri ce-i slujisäcu dreptate, le-au impärtit acea cununI si imbräcindu-sä in haine ce aveamai scumpe si inalecl pe cal cu podoabe scumpe si cu alai, dupgoranduialà domniascl, au esit den cetate la Areni, unde era tara adunaa.

15 Venitu-i-au innainte poroncl dela Tomsea Vodà, de au desellecatDispot de pre cal, si au märsu pe kos la Tomsea unde era si stândDispot innaintea Tomsii si in viderea tuturor, 1-au mustrat Tomsa cu

Incepusl acum toti a sfAtui pre Despot Vodá sä agunga la Tomsa cu lega-turi de pace &Ili poatä scuti viata. Ci, nevrand Despot Voda sà sA plece, au

20 inceput cu mula pleaciune a sl ruga a lor sai, sl nu-1 lag, fiind aproape viajutoriul ce le vine, cl era acum vestea in cetate precum s'au implcat Laschiicu Zborovschii, socrul lui Despot Vodl, vi a vine cu 4000 de Levi. Ci nimicn'au folosit Despot Vodl, a pedestrimea ce era inläuntru incepurà a destupaincuetorile portilor, care era astupate cu lut vi cu piatrà vi au devchis portile.

25 Acolo fiind o bute mare plina de pietri vi asturnAndu-se, au azut asupra luiMartin din intAmplare vi I-au omorit. Acestu Martin era dintr'un târgvordin Tara Ungureascl, ce sa chiming Sfântul Gotard.

Vlzand acestea Despot Vodá cu perirea sosità asuprâii, iar el o cununAde aur ce avea scumpà, neavând alt cu ce multemi a o seamA de Nemti vi Un-

30 guri, ce i-au slujit cu dreptate, le-au implrtit acea cununl. Imbräcatu-s'auin haine ce avea mai scumpe domnevti, pre cal cu podoabe inalecat, vi cu alaidupa orânduiala domneasc5, au evit din cetate afarl la Areni, unde era tamadunatä.

Venitu-i-au innainte porunca dela Tomva, de au desalecat de pre cal, vi35 au mers pre gos Despot Vodà la Tomsa si sand innaintea Tomsii si in vederea

tuturor, 1-au mustrat Tomsa cu

22: Zorovschii B. 23; cu pedestrimea B.

I29R

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI $TEFAN TOMSA 477

multe cuvinte, aducandu-i aminte de multe lucruri flea cale 0 failde lege, ce facea; ca nu numai tam au pustiit, ce 0 de lege s'au ras,0 besericile au dezbracat 0 le-au prädat. Si dupl mustrare, l-au lovitcu buzduganul de multe ori panä au dzut la pämant 0 i-au täiat unTatar capul, macar ca 0 den gloatele ce sta acolo sa rapeziia de-1 loviia. 5

Acolo au omorit 0 pe Iachim Prudintii. Si despoindu-i piialea de precap, o au implut de paia 0 o au trimis in Tarigrad la implratie. Devarsta era Dispot ca de 40 de ani 0 au domnit aproape de trei ani.

Atunceq, daca au perit Dispot Vodá la Su Cava, au sosit 0 AlbertLaschii, voevoda Siregiului, cu 14..000 de oaste la Siretiu, ce viniia intea- 10

gutoriu lui Dispot Voda. Tntalegand Tomra de vinirea lui Laschi, autrimis pre un dpitan de Nemti 6'au fost la Dispot Voda, taindu-i nasul0 urechile sa marga sa spue lui Laschii ca au perit Dispot Vodä; iar deva vrea Laschii sa pata 0_ el, cum au patit Vi§novetchii, sl vie cum aupurces. Si mergand, Niamtul acela au spus lui Laschii 0 svatuindu-sa 15

multe cuvinte, aducandu-i aminte multe lucruri fArA de cale 0 fArA de lege cefAcea; a nu numai tara au pustiit, ci 0 bisericile au prIdat 0 q'au rAs de lege.Si dupa mustrare, 1-au lovit cu buzduganul de multe ori, pAnA ciand laplmant Despot VodA, i-au diat un Thar capul, mAcar a 0 gloatele ce sta

158v acolo, sI lIsa asupra lui de-1 loviia. i acolo au omorit I 0 pre Ioachim Pru- 20dentie. Si despuind de piiale capul lui Despot Vodl, 1-au umplut cu pae 01-au trimis in Tarigrad la imparAtie. Inteacesta chip s'au tAmplat sfAr§itullui Despot VodA. De virsti era de 40 de ani; au domnit aproapede 3 ani.

Pre acele vremi, cAnd au perk Despot Vodà la SucavA, iatä sosise 0 Al- 25breht Laschii, voevoda Siregului, la tArmurile Siretului, care veniia intruajutoriu lui Despot VodI cu 14.000 de o§teni; ci nimic nu i-au folosit, càdupa firea Le§ilor gatindu-se cu greu, ping a sosi Laschii sA dea agutoriu luiDespot VodA, jai-A Tom§a in§Alase 0 omorise pre Despot VodA. Si intelegAndTom§a de venirea lui Laschii, au trimis pre apitanul de Nemti, de pedestrime, 30ce era la Despot VodA, tAindu-i nasul 0 urechile 0 dezbrAcindu-1 de haine,1-au trimis la Laschii sA-i spue cA au perit Despot VodI; iarA, de va vrea sApap Laschii, cum au pAtit Vi§novetchii, sA vie cum au purces, cl a§a vor pAti§i el 0 oamenii lui. Acestea spuindu-i Neamtul lui Laschii, au intrebat sfat derotmistri 0 porupicii sli, ci toti i-au zis ca: # De vreme ce pentru cela ce 35.

ai purces, au petit, adecA Despot VodA, care perind, au perit 0 chieltuialalui Laschii, n'avem ce umbla sau ce auta, ci sA ne intoarcem innapoi *. mns'Anu-§ putea alege cale, pre care sl vor intoarce, avAnd grije de viclequg pre la

www.digibuc.ro


Laschii cu ai sài, ce toti i-au zis: « De vreme ce au perit Dispot Vodkpentru carele mergu, perit-au i cheltuiala lui Laschii ». Si s'au intorsuinnapoi Laschii cu oaste sa; i gonindu-i Tomp cu 12.000 de oastepfinä mai sus de Snetin i nimica nu le-au putut sträca Le0lor i intor-

5 cându-sä Torn§a, au aprinsu Snetinul, la intorsu.

Rdzboiul Tomii cu Mirce Vodd domnul muntenescu

Intru acele zarve ce s'a.' face aice in lark in anul 7068, Mirce Voda 156odin Tara Munteniasck intälegând de atatea amesteaturi ce sl fIceaaicea çi domniia Tom0i nea§ezatà dela impärätie i pentru supärarea

io tArái ce au fostu in zilele lui Dispot, socoti sä-q ispiteasca nàrocul maimult de cum era, sá apuce tara, sä fie domnu Tarai Moldovei.

codrii Cozminului. SI temea de tArani, intelegAnd de dânvii sl nu säciuiascäpAdurea, vtiind patima lui Albreht craiul.

Scrie Gvagnis historicul, cá mai multi satuia pre Laschii sá sA intoarne15 pre la codrii Cozminului, 0 au aflat sä trimitä Laschii zoo de rAitari inteales,

sl nu lasä táranii sl sAciuiascl pAdurea, ci sA apere pânà va veni Laschii. Si s'aupornit Laschii cu oastea sa spre codru i apropiiat, s'au auzit &rid din saneteraitarii lui Laschii, carii aflase pre titrani aind pádurea. i ava slobozise in tAranisfinetele sà-i impiiadice de acel lucru, i späriindu-s1 taranii, au trecut Laschii.

20 Iarl Tomva cu 12 mii de oaste veniia sI apuce pre Levi netrecuti vi trimi-sese innainte de treatoare Tomva sà-i poatä gamba undeva pre Levi I 1i podu-rile la treatori le strica.

Gonitu-i-au Tomva Vodà pre Levi cu Laschii, pinA mai sus de Sneten,neputandu-le nimic strica Levilor, s'au intors Tomva vi au aprins la intors

25 Snetenul. Si aa s'au intors Laschii fIrà de nicio dot:aria.

Rdzboiul Tornii Vodd cu Mircea Vodd domnul muntenesc

CAP L

I59f

Pre acele vremi, in anul 7068, Mircea Vodà, domnul muntenesc, intele- 1560gfind de atatea amestecáturi ce sä fAcea la Moldova, socoti 01 ispiteasca

30 norocul mai mult decat era, sI apuce tara, sI fie domn vi Tärli Moldovei.Uitandu-se la implrechiiarea intre allravi vi pedestravi, alta, si pentru supa-rarea lArli ce fäcuse Despot Vodà, socotiia vi neasezata domniia Tomvii despreimplratie. Cu acea socotealà s'au pornit Mircea Vodl cu ovtile asupra Tomvii.

www.digibuc.ro

/ 29"

DOMNIIA LUI STEFAN TOMSA 479

Ce, prinzind de veste Tomsea, s'au gAtit de sirgu cu osti i i-au esit innaintela Milcov i dându-s rAzboiu, au pierdut Mircea VodA rAzboiul. DupAizb Ana Tornsea VodI asupra Mircii VodA, s'au intorsu la scaonulsAu la Ia i gAtind boiaH sA trimitä la Poarta impArAtiei cu aiçi oamenide tail, sA-i scoatA stiag de domnie, iatA-i sosirA olAcari cu veste de 5

domniia tArli datI lui Alexandru VodA LApusnianul, care acmu erasosit la Braila, si de acolo sA gàtiia cu 'Mari si cu Turci sA Intre in tarA.

Acestea intälegand Tomsea VodA, s'au svAtuit cu boiarii sài, ce vorface, si socotirà sA trimitA la Alexandru VodA oameni de tat% giurati,sl-i spue cum tara toatA nu-1 va, nice 11 iubäscu si de acolo ei sAla impärItie i Ong nu-i va vini aspunsu dela impArAtie, nu vor lasapre Alexandru Vodà sà intre in

Dupl ce au mArsu oamenii Tomsii cu acele cuvinte la AlexandruVodá, si-i zisärà cum nu-1 va tam, sA fie zis Alexandru VodA: « De numA va tara, eu îi voiu pre insii; si de nu mA iubAsuf ei, eu îi iubAscu 15

pre dansii; i voiu tot merge, ori cu voe, ori fled voe *. i oprind la sinepre solii Tornsii, au rApezit la Mari hochimurili, pre poronca impArAtiei,

Ci, prinzAnd de veste Tomsa, s'au Oft de sArg si au esit innainte la Milcovacolo g'au dat razboiul 0 au pierdut Mircea VodA rAzboiul.Intelesese sultan Suleiman, impAratul turcesc, de atAtea amestecAturi ce 20

sà fAcea in tail', de care Joan Jicmont, cneazul Ardealului, au fost flcut stirela imparatie, de iznoavA au dat domniia lui Alixandru VodA LApuvieanul.

Dupa izbAnda lui Stefan Tom§a VodA asupra Mircii Vodl, domnului mun-tenesc, s'au fost inturnat Stefan VodA Tomp la Ia0 0 de acolo au gAtit boiarisA-i trimita la PoartA cu aiçi oameni de Tara, sA-i scoata steag de domnie ; iatA-i 25sosirA olAcari cu veste de domniia tArg, cum iaste datA lui Alixandru VodA,care acum sosis1 la BrAila si de acolo sA gateaza cu 'Mari i cu Turci sA intrein tail.

Masta intelegind Tomp. VodA, s'au satuit cu boiarii sAi, ce vor face, 0aflarà sfat ca sl trimitA la Alixandru Vodl oameni de Tara giurati, sl-i spue cum 30tam toatA nu-1 va, nici il iubesc si de acolo sA treacA la impArAtie 0 ping nuva veni rAspuns, sa nu-1 lasa pre Alixandru Voda sA intre in Tara.

159v Dupl ce au mers solii Tomsii cu acestea la Alixandru VodA, si-i ziserl I anu-1 va tara, sA fie zis acestea Alixandru Voda: 4 De nu mA va tara, eu îi voipre dân0i; 0 de nu mA iubesc, eu ii iubesc pre din0i: i voi tot merge ori 35cu voe, ori fArA de voe >>. i oprind la sine solii Tomsii, au repezit la Mari peporunca impArAtiei hochiumurile.

www.digibuc.ro


vi indatl au purces Ma/1i in tämpinarea lui Alexandru Vodk deau acoperit lam p aril in Prut, prädänd vi arzind. De altä parte, AlexandruVodA cu oaste tufdasca vi cu cine avea pre lfingI sine, au intratin tail.

5 Deci, väzindu-s1 Tomvea intru aceste griji vi el nu va putea staimprotiva puterii impärätevti, cu svetnicii säi: cu Motoc Vornicul, cuVeveritä Postelnicul vi cu Spane'oc Spätariul, au trecut in Tara Le-vascl vi s'au avezat la Liov, dupä ce domnisä cinci slptämâni. Vezicum orbäscu pedepsäle pre orn 1 Acolo au näzuit, de unde le-au vinit

i o perire; vtiindul fapta cu Vivnovetchii lucratk vi au cutezat a mergein Tara LesascA I Iarl pre Dumitravco Sirbul prinzindu-1, 1-au datMircii Vodl in Tara Munteniasck pre care il inslmnasi Tomvea lanas den driapta, cu prepus fiind de domniia Tärai Muntenevti, vi 1-auomorit Mircea Voda.

15 Avezfindu-sä Tomvea cu boiarii ce s'au pomenit, in Tara Levasala Liov, scrie Istvanfie cl vi Stroku au fostu pribag acolo intre aceiboiari, crAind pre acea vreme Jicmont Craiu la Levi. I Era la acel craiuin mare url vi prepus Tomvea cu sotiile sale. lax% Alexandru Vodk

TAtarAi indatA au purces intru intimpinarea lui Alixandru VocIA, acoperind20 Tara cu multimea sa, pradind 0 arzind. Bine au zis unul: cind nebunesc

domnii, sA stinge §i piiare cel nevinovat rarod.De altA parte, AlixandruVodA cu Turcii §i cu oaste ce au avut pre lingl sine.

Vizindu-se Tomp inteacea grije §i cá nu putea sta impotriva acei puteri,cu sfetnicii sai: cu Motoc Vornicul 0 cu VeveritA Postelnicul §i cu SpanCoc Spa-

25 tariul, au trecut in Tara LeascA vi s'au avAzat la Liov, dupa ce au domnit cincisAptAmini. Vezi aicea cum orbesc pedepsele pre orn1 Acolo au nAzuit de undele-au venit perire, qtiinduli faptele cu Viqnovetchii lucrate §i au cutezat amerge in Tara Le§eascA !Vedea-vei pre urmA Tom§o, cu sfetnicii tAi, unde §ila cine ai nAzuit!Iarl pre Dumitmco SArbul, prinzindu-1, 1-au dat Mircii

30 VodA, domnului muntenesc, pre carek insAmnase Tom§a de narea direaptä,cu prepus fiind de dorrmie TIrai Rumine§ti, pre care 1-au omorit MirceaVodA.

A.,ezAndu-se Tom§a cu ceialalti boiari, cum s'au pomenit: Motoc Vornicul,VeveritA Postelnicul, Spanenc SpAtariul, scrie Isvalfie cl 0 Stroici au

35 pribegit atunci cu Tomva la Liov, crAind pre acea vreme Jicmont crai la Levi.Era la craiul in mare urà vi prepusuri Tornva cu soliile sale. Iará AlixandruVodA LApuvneanul,

130r

www.digibuc.ro

DOMNHA LUI $TEFAN TOM$A 481

daca s'au acezat la domnie, scos-au Cauc impäratescu de au trimis cupark' la craiul leOscu, la Jicmont, asupra Tom 0i 0 a boiarilor pentruviclepgul lor. Zice Titero a mare vinä sä aflä intru acela ce liapàdIi adevárul, 0 slujbele le pune intru viclenie.

Vázind craiul 0 sol trimis dela impä'rltie prin mijlocul lui AlexandruVodl, cu pail asupra Tomcii §i altor boiari vicleni, 0 §tiind 0 de prin-soarea ci moartea lui Voicrivetchii 0 a lui Piasostchii den Podoliia, si pentruslutiia a multi ce fäcusA Tomea, trimis-au pre omul gu, anume Cra-sinschii, de au tAiat capul Tomcii ci acelor boiari a lui, anume: Motoc,si VeveriVi 0 Spankoc. Zice Istvanfie cl 0 Stroici au perit atunce.Si i-au ingropat afará den tirgu, la manAstirea lui Svetäi Onufrie. Iarápre Gheorghie Reveles, ce era inchis de Tomca in Cetatea Niamtului,trimis-au Alexandru Vodá de l-au zugrumat acolo.

5

10

Aice vom mai scrie de lucruri streine

1565 In anii dela Hristos 1565, lovit-au Tatar Ai in Podoliia 0 in Tara 15

RusascI, prldAndu 0 pustiindu multe tirguri ci sate; a0jdirea TAtarli

dupâ ce sI asIzá in scaunul târai, in Iasi, cu a doao domnie, scos-au 6,ausimpârâtesc de au trimis cu Ora la Jicmont, craiul lesesc, asupra Tomsiisi altor boiari pentru viclesugul bor. Zice Titeron: mare viná sá afllintru cela, carele si adevärul isi leapädá si slujbele le pune intru viclenie. 20

Vázind craiul si sol trimis dela impárätie prin mijlocul lui Alixandru Voc11,cu pârá asupra Tomsii si altor boiari vicleni, si stiind si de prinsoarea si moar-tea lui Visnovetchii si a lui" Piasotchii din Podolia, si pentru slutiia a multi ce

16or flcusä Tomsa Vodä, au trimis pre omul säu craiul, anume Crasinchii 1 de le-autgiat capetele : si Tomsii si lui Motoc si lui SpanCoc si lui Veverità. Isfalfie 25scrie si lui Stroici, pre carii i-au ingropat afará din tfirg, la mânästirea luiSvedi Onufrie. Iatà-te-i Tomso, si tu Moloace, la ce sfirsit ati sosit I

Iarl pre Gheorghie Reveles, care era inchis in Cetatea Neamtului deTornea, au trimis Alixandru Vodá de 1-au sugrumat acolo.

Aicea sil mai scriem fi de lucrurile streinilor 30

1565 In anii dela Hristos 1565, iara dela zidirea lumii [7073] au lovit Tätaräi inPodoliia si in Tara Ruseascá, pi-land si pustiind multe târguri si sate; asijde-rea Moldovenii, cum s'au pomenit cu Tomsa, au lovit la Pocutiia de au arsSnetenul. Inchis-au Tátarái

25: Stan6oc B

11

www.digibuc.ro


la Mejiboje au Inchis pre Sineuschii, voevoda Ruschii, i batman End,cu mare greu s'au apärat de Mari. Cäzacii, carii era in Litva, avândupovatä pre un Berila, au Intrat de au prädat In Tara Moscului §i la untArpor ce-i zic Sitna, au bätut pre 300 de Moscali, landu-le i ateva

5 puFi.

la Mijiboji pre Sineuschii, voivoda Ruschii, i hatman fiind, cu mare greu s'auapArat de TAtari. Cazacii, carii era in Litva, avAnd povatA pre un Berula, auintrat de au prAdat in Tara Moscului. Acgtea Cazaci, la un tArgor ce-i zicSetna, au bAtut pre 300 de Moscali, luAndu-le i citeva pu§ci.

Pentru accasat domnie, Costin copiazA din Gr. Ur eche Vornicul-Simion Da sc/t 111 1, /. c., p. 14o-146 ai traduce restul atirilor din IsthuanffiusO. c., p. 282, 283 911 284.

www.digibuc.ro

A doa domnie a lui Alexandru Vodd LeipwnianulCAP XXXII

Alexandru Voclà Läpusnianul, dacà s'au mintuit de grijea denafarà,s'au adus doamna i cuconii den Tara Munteniasa, au pus gänd s sä man-tuiasa si de vräjmasii ski cei den lontru, pre carii î prepusese el, cl pentru 5

viclesugul kr fu scos den domnie. Invätä in tainä pre slujitorii säi ce avea inliafg, oameni streini, de s'au supus in curtea domniascä in Ias ; i che-mändu la curte pre boiarii, cani, viind färä grijä de primejdie, nice On-dindu de fapta tiräniascä ca aceia, clack' au intrat toti in curte, atunce slu-

130v jitorii pre invätätura I 6'au avut, au inchis poarta i s'au slobozit cu sabiile 10

ca niste lupi inteo turtnà färä pästoriu, in boiari, a-i taia i a-i snopi i a-igiunghea ; si nu numai pre boiari, ce si pre alti 'oameni, catil era in curte;nu-i mai alegea: vinovati, nevinovati, pre toti i-au tälat; multi säriia depen ferestri de sus, de s'au frântu piCoarele. Atunce, numai boiari s'augäsit periti 47, fit% de altii cati vor fi petit intru acea zarvä tirániascá. 15

A doao domnie a lui Alexandru Vodd Ldpufneanul

CAP LIAlexandru Vodl, deaca s'au curatit de toatA grija de afarA, §'au adus pre

doamnA-sa Roxanda §i pre fiii sli din Tara Munteneascl, au pus gind sAsA curAteascA de vrAjrnasii sAi cei din casA, pre carii Ii prepusese el, el pentru 20

viclesugul lor s'au fost scos din domnie. Au invItat inteo zi lefecii, carii auavut streini, de i-au supus in curtea domneasa in Iasi, si au chiemat pre obi-ai la curte, carii färä de nicio grije si de o primejdie ca aceia negandin-

du-se, dacä au intrat in curte, iarl slujitorii dupa invAtätura ce au avut, au in-chis poarta, ca niste lupi inteo turma fArà de niceun plstoriu, au intrat in bietii 25boiari, Ii snopiia junghiia, ci nu numai pre boiari, ci si pre slujitori; nicialegea pre cei vinovati, ci unul co altul Ii punea supt sabie; adea multi de prin

iflov ferestri de1i frängea piCoarele. Perit-au atuncea 47 de boiari färà de alacurte.

31.

www.digibuc.ro

484 LETOPISETIUL TARII MOLDOVEI

Deci, dupl obiceiul tiranilor a sä bucura de värsare de singe, ii pärealui Alexandru Vodä iu0irare inimii 0 domniei sale. Ce, ia cautà, vezi, cemärturise0e Svinta Scripturà la boy, cap XV: 4 In toate zilele sale, celnedirept sä trufe0e 0 numärul ailor nestiut iastei tiräniei lui. Sunetul de

5 spaiml pururea intru urechile lui, 0 cand iaste lini0e; el pururea 4 pre-pune viclequg; nu crede cà s'ari putea intoarce den intunerec in luminkprävind impregiur pen tot locul. Sabiile cand s'ar cati sä cerce paine,vede el i s'au gAtat lui. In mana lui, zua intunerecului; inspäima-l-va predansul lipsa 0 stramtorile incungura-l-vor ». i iaraq la « Pilde » zice in

10 cap XXVIII: « Leu räcnind 0 ursu flämand, domnul räu asupranärodului ». Ia aminte ce liac scrie Titero de tirani. Zice: « Niceo tovä-rásie sä nu fie noaä cu tiranii; 0 nu iaste improtiva firii, a-I dezbraca, depoti; 0 -ilia cu cinste iaste pre tiran sà-1 omori, el acestu feliu veninos i

ram, trebue starpit den obitea oamenilor; cä, precum sa tae une inchieturi a

15 trupului, care, neavand singe, sac/ 0 sgcate vatäml 0 celora pärti sänätoasäa trupului, ara 0 inteacel feliu de oameni, vräim4ie 0 neimblanzire deflail, dela olve, ca dela omeniia trupului, despärtit 0 depärtat trebue ».

i ap, dupà obi6aiul tiranilor a sä bucura de vársare de sange, ii parea lui Ali-xandruVocla usurare inimii si domniei sale. Ci ia-ni vezi ce marturiseste Santa

20 Scripturà la boy, cap XV: # In toate zilele sale, cel nedirept sa trufeste si numa -nil anilor nestiut iaste tiraniei lui. Sunetul de spaima de pururea intru urechilelui, si cand iaste liniste ; el de pururea isi prepune viclesug; nu crede a s'arputea intoarce dintru intunerec la lumina; privind imprejur pen totul locul,sabie, cand sa va cläti sA cerce pane, vedea cl i s'au gltat lui in maim lui. Zioa

25 intunerecului 11 va späima pre dansul, lipsa 0 stramtorile it vor incunkura predansul ». i iarg0 la « Pilde *, cap XXVIII de domnul tiran: o Leu racnind siursul flämanzind, donmul rail asupra norodului. » Ia aminte ce leac scrie Ti-teron de tirani. Aqa zice: « Nicio tovorl0e sä nu ne fie noao cu tiranii; qi nuiaste improtiva firii, sa-1 dezbraci pre dansul de poti; si 'Mel cu cinste iaste

30 pre tiran sa-1 omori, caci acest feliu veninos si rail, trebue sterpit dela obsteaoamenilor ;, ca. precum O. tae une inchieturi a trupului, care, neavand singe,sacà si skate vatarna si celora pärti a trupului slnAtoasà, asa 0 intr'acel chipde oameni, vräjrnIsie §i neimblanzire de fiiara, dela obste, ca dela omeniia trupu-lui, despartit trebue si departat. »

29 de din A.

www.digibuc.ro

A DOA DOMNIE A LUI ALEXANDRU VODA LAPUSNIANU 485

N'au rAmas nime pre urma acevtii cumplite fapte a lui AlexandruVodä, sä-i arete slujba vi credinta den dragoste. Mare lucru vi temeinieiaste a sluji domnilor den dragoste, iarA mivel acela domnu, cAruiaslujäscu de fricä. Frica dragoste nu are, CA unde-i fricA, nu-i dragoste;

131 r unde nu-i dragoste, iaste urA, den care i izvoräscu multA rAsipä domnilor. 5

i Alexandru VodA, la luarea a doa domnie a lui, s'au fostu adeveritimpArAtiei el va rAsipi cetAtile *Ai, puind in socotialä ca gasta, cacu rAsipirea cetätilor, mai lesne 4 va isprävi domniia dela impArAtie,vi cA va släbi vi tara. Ce intru amandoaA socotelele nu s'au invälat Ale-xandru VodA, ce avezindu-s1 la scaunul domniei, au trimis de au implut lo

cetAtili de lemne vi le-au aprinsu de au arsu vi s'au asipit. Numaicetatea Hotinului o au lAsat sA-i fie apArare despre Levi.

Faptele domnilor, ori laudA, ori ocarà le aduc vi le räsunA la lume;de sintu fapte bune, laudä; de sintu rele, ocara. Nime nu va läuda gastafaptä a lui Alexandru VodA cu rAsipa cetätilor, iarA a-1 ocäri pentru 15

aceste strickiuni, C'au fäcut cetAtilor, lumea nu sA va sätura de ocAri.Pre aceste vremi, sultan Suleiman, impAratul turcesc, cu mare

gätire de ovti au märsu asupra Nemtilor, de care intAlegAnd Maximiliian,

N'au rAmas nime pre urma acestii cumplite fapte a lui Alexandru VocIA,sa-i arate slujba si credinta din dragoste. Mare lucru si de folos iaste si temeiul 20domnilor, candu ca. sa slujeste din dragoste, iara misel acela domn, caruia-islujaste de frica. Frica dragoste nu are, unde iaste flick dragoste nu e; undenu e dragoste, iaste ura, din care izvorasc multe fasipe donmilor.

Alexandru Voda, la luarea domniei sale al doilea rand, de care pomenimaicea, s'au fost adeverit imparatiei a va rasipi cetatile tarai, puind in socoteala 25

ca aCasta, ca, cu fagaduinta de stricaciunea cetatilor tarai, si mai lesne 4 vaispravi domniia dela impärätie, si ca. va slabi si Tara. Ci intru arnandoao soco-

ióir telele nu s'au insälat Alixandru Voda, ci asäzandu-se la scaun, au trimis I deau umplut cetatile de lernne si le-au aprins de au ars si s'au räsipit. Numaicetatea Hotinului au lasat sä fie aparare despre Lesi. 30

Faptele domnilor, ori lauda, ori ocara le aduc si le rasuna la lume; de gritfaptele bune, lauda; de sant rele, ocara. Niminea nu va lauda aCasta fapta a luiAlixandru Vocla cu räsipa cetätilor, iar a-1 ocari pentru aceste stricaciuni, ceau facut cetatilor, lumea nu sa va satura de ocari.

Cand stau aceste lucruri, cum s'au pomenit, iara sultan Suleiman, impara- 35tul turcescu, cu mare gatire de osti sA gAteste asupra Nemtilor, de care &ireintelegind Maximiliian,

www.digibuc.ro


imparatul nerntäscu, strins-au seim la orasul Avgusta, cu boiarimeasi cu staturile implrätiei; iara al doile slim au strinsu la Pojun cu sta-turile unguresti si pentru lucrurile unguresti. i la seimul dela Avgusta,singur Maximiliian impäratul au märsu, jail la cel dela Pojun, pre

5 frate-säu Carol au trimis. i acele säimuri le-au stransu pentru gätireaostilor improtiva lui sultan Suleiman. Priimit-au toti la seimul delaAvgusta sà facI osti, si asea, cu mare sirguialä a tuturor Nemtilor, aualesu, cu cllärime, cu pedestrime, A.' facl 50 .000 ; asijdirea si TaraUnguriasa au ales sä dea agutoriu si cu bani si cu oameni.

io Iarä sultan.Suleiman, fiind indemnat si de craiul Ian Jicmont si de As-Ian, pasa de Buda, la inceputul lui Iunie, au purces cu osti den Tarigrad si.sosind la Odriiu, au pornit pe Bertas Pasa cu 26.000 de cällrime si cu 2000de eniceri, s'l lovascl innainte in Tara Unguriascä. Iarl lui Jicmond, craiude Ardial, cu Tatar Ai, au poroncit sl margl s'à batä Säcmariul I si Tocaiul, Si

15 sultan Suleiman sl margl la Agriia sau la Sighidin. Berta§ Pap färà zlbaväau sosit si au incungurat Ghiula cetatea; atunce bltandu Ghiula, iatä so-seste si sultan Suleiman la Beligrad. Acolo la Beligrad i-au esit innaintesi Ian Jicmont, craiul de Ardial, cu frumoasI si impodobità curte sidupà adunare, däruit de sultan Suleiman, s'au intorsu cu oastea sa.

20 impäratul nemtesc, strânge slim la orasul Avgusta, cu boerimea si statulimparatiei; iar al doilea säimu s'au strâns la Pojun cu staturile unguresti§i pentru lucrurile ungure§ti. *i la slimul dela Avgusta, singur Maximiliianimpäratul au mers, iar la cel dela Pojun, pre frate-säu Carol au trimis. iaceste säimuri le-au sträns pentru gAtirea ostilor impotriva lui sultan Suliiman.

25 Priimit-au toti la slimul dela Avgustä sä facà o§ti, si asea, cu mare särguiall atuturor Nemtilor, au ales cu ardrime, cu pedestrime, O. fad. 50.000; a§ijderea§i Tara Ungureasca s'au ales sl dea ajutoriu 0 cu bani si cu oameni.

Iarà sultan Suliiman, fiind indemnat si de cneazul Ardealului, 0 de Aslan,pap de Buda, la inceputul lui Iunie, au purces cu osti din Tarigrad. Sosind la

30 Odriiu, au pornit dela Odriiu pre Berta§ Pap cu 27.000 de alärime §iz000 de eniceri, sä loveascl innainte in Tara Ungureascä. Iarà Ardelenilor §iTatargor au poruncit sI meargI sl bad Sacmarul si Tocaiul si singur sultanSuliiman sä meargl la Agriia sau la Sighidin. Iarà Berta§ Pasa, nezAbovind vre-me, au sosit si au incungiurat Ghiula cetatea ; bätänd incl. Berta§ Pap Ghiula,

35 iatä soseste si sultan Suliiman la Beligrad. i acolo la Beligrad, i-au esit intimpinare 0 Ioan Jicmont, cneazul de Ardeal, cu frumoasá si impodobitä curte0 dupl adunare, däruit bine de sultan Suliiman, s'au intors la oastea sa.

131v

www.digibuc.ro

A DOA DOMNIE A LUI ALEXANDRU VODA LAPURNIANUL 487

lark dupl ce sA porni sultan Suleiman sä batà Agriia, pre Mehmet, pasade Bosna, lovindu-1 Ungurii la cetatea Clujul ark' veste, 1-au omorit. Tnàle-gând sultan Suleiman, au läsatAgriia si au vinit minios la Sighidin, de undeesisAUngurii 'eau omorit pre Mehmet, pasea de Bosna ; iarà Berms Pasa auluat Ghiula inchinându-i-sà; luat-au si cetatea Iniul, läsat de Neinti. 5

Maximilian impAratul cu frate-säu Ferdinand, in 15 zili a lui Avgust,dupä calendariul lor, au purces den BeCu la ()stile sale, care sta cu ta-bgra la Ovarin, care osti cu calärime, cu pedestrime era mai mult de

oo.000, i clAtindu-sl, au pus tabAra la Iavrim. Iarl Ian Jicmont cuTAtarai au incungiurat Tocaiul si au prädat Tätarli pre la Sares Patac, 10

pre la Mocgu, luând multe mii de oameni in robie.Iarà sultan Suleiman, care avea 100.000 cab:rime flea eniCari, au

inceput a bate Sighidinul i o apAra vitejeste den lontru Nicolae Zren.De multe ori si den cetate esiia de fäcea nävalà asupra Turcilor. Iaräacolo zlbovindu-sl sultan Suleiman, au clzut in boalä de vintre §1 15

curund au murit acolo la Sighidin. Tginuit-au citeva zile veziriulMehmet Pasea moartea lui sultan Suleiman si incepu si mai tare a batecetatea i aprinzindu-g den lontru cetatea, a opta zi, Septemvrie, s'au

(6Iv Iarl, dupa ce sl pomi sultan Suliiman sl batA Agria, pre Mehmet, pa§ade Bosna, la cetatea Clujul lovindu-1 Ungurii din Sighidin fArA veste, 1-au 20omorit. De a cAruia moarte intelegAnd, §i acum mAnios sultan Suliiman aulAsat Agriia §i s'au pornit la Sighidin cu toatA tablra, iarl Berta§ Paga au luatGhiula inchinAndu-i-sI, qi au luat §i cetatea InAul lAsatA de Nernti.

Iarä Maximiliian impäratul cu frate-slu Ferdinand, in 15 a lui Avgust,dupA calindariul lor, au iiurces din Beciu cu o§tile sale, care sta cu tablra la 25Ovaren, care osti Cu cAlArime, cu pedestrime, era mai mult de roo.000 ; §i clAtin-du-se cu Wile sale, au pus tabAra la Iavrim. IarA Ioan Jicmont pre acele vremicu TAtarAi au incungurat Tocaiul §i au prAdat TAtarAi pre la Sares Patac, pela Moncaci, luund multe mii de oameni In robie.

Iarl sultan Suliiman, care avea cAlArime 100.000 fArl inie'ari, au inceput 30a bate cetatea Sighidinul, care cetate o apära tare din lAuntru Nicolae Zrin,el de multe ori §i din cetate e§iia de fAcea nAvall asupra Turcilor. IarA acolozAbovindu-sl sultan Suliiman, au clzut in boalA cu vintre, de care in scurtA vre-me au murit acolo la Sighidin. Thinuit-au citAva vreme Mehrnet Pa§a, veziriul,moartea lui sultan Suliiman §i au inceput mai tare a bate cetatea §i aprinzindu- 35se din lluntru cetatea, a opta zi, Septemvrie, dupa calindariul papista§ilor, s'au

36; Septevrie B.

www.digibuc.ro


aprinsu peste tot de ardea. Atunce Turcii au dat nävalä la cetate, iarlNicolae Zren, väzindu-sä in primejdie, au deschis poarta si au pus tu-nurile in poartä si ständ vitejeste cu ai säi, au perit la sease sute deTurci. Si atunces, la acea nävalk ränindu-sä cu cloak' rane, au picat

5 si el si ciialalti au perit I toti, impresurandu-i multimea Turcilor.Iarä, dupl ce au dob Andit Turcii Sighidinul, au slobozit viziriul

oastea in pradä pfinä. la Caniza si peste apa ce-i zic Arabon, iarä el aupurces de au dus oasäle lui sultan Suleiman in Tarigrad. Ian JicmondCraiu, intälegand de moartea lui sultan Suleiman, au läsat Tocaiul.

io lark' Maximiliian, impäratul nemtäscu, intälegand &ä s'au intorsu ostileturcesti, mergänd pre la Comaran, s'au intorsu la Be Cu.

Pre aceste vremi, in anul 7073, Septemvrie 23, au pus AlexandruVodä pre Theofan Episcopul, mitropolit Sucevii. Atunce s'au rldicatun Stefan Vodä den Tara Unguriasck fäcându-sä vità de domnu si

15 strangand pästori de prin munti si altà adunäturk au intrat in taxi,smomind pre oameni sl i sä inchine, sä-1 aducä la domnie. Ce, intäle-gänd Alexandru Vodk au trimis improtivä-i slujitori si tampinandu-1mai sus de cetatea Niamtului si. dand räzboiu, l-au infrintu si i-auräsipit oamenii, iarl el au scäpat prin munti pedestru.

132'

1564

20 aprins peste tot de ardea. Si atunce au dat Turcii navall la cetate, iara NicolaeZrin, vazandu-se in primejdie, au deschis poarta si au pus tunurile in poartasi acolo stand barbäteste cu ai sai, au petit la 600 de Turci. Si acolo la navalä,ranindu-se cu doao rane Nicolai Zrin, au picat; ceialalti au perit, impresurin-du-i multimea Turcilor.

25 Dupa ce au dobindit Turcii Sighidinul, au slobozit oastea in prada 'Ana. laCaniza si peste apa ce-i zic Arabon si el au purces la Tarigrad de au dus oaselelui sultan Suliiman. Ioan Jicmont, cneazul de Ardeal, intelegand de moartea luisultan Suliiman, au läsat Tocaiul. Iara Maximilian imparatul, intelegand deostile turcesti ca s'au intors, mergAnd pre la Comorani, s'au tutors la Beciu. 1 1564.

$0 Pre aceste vremi, in anul 7073, la luna lui Septemvrie 23, iara dela nasterea i62rlui Hristos [1564] au pus Alixandru Vocla pre Theofan episcop, mitropolit deSaava. Si aicea s'au râclicat un Stefan Vocla din Tara Ungureasca, facându-sevita de donm si strangand pastorii de prin munti si alta adunatura, au intratin Tara, momind oamenii sa i sa inchine si sa-1 dua la domnie. Ci Alixandru

35 Vodk daca au auzit, au trimis impotrivl slujitorii sli, carii 1-au timpinat maisus de cetatea Neamtului, si dând razboiu, l-au infant si i-au rasipit oamenii,iar el au scapat prin munti pedestru.

www.digibuc.ro

A DOUA DOMNIE A LUI ALEXANDRU VODA LAPUSNIANUL 489

Alexandru Vocik cAzind in board grea, si sä pricepu el nu vaesi, ce-i va fi boala hotar vietii sale, chemat-au episcopii si boiariitäräi, arkandu-le pre fiiu-sau, Bogdan VocIA, mosan si urmkoriudomniei tärli, dupa moartea lui, sä-1 priimascä si sä-1 rädice domnu.

Scrie letopiskul tär Ai, sä fie fostu moartea lui Alexandru Vodä CII 5

insäläciune, cA fiindu slab de board., apropiiat de moarte, s'au guruitcAlugäriei, de ar mai avea vikk si au lAsat cu cuvantu episcopilor siboiarilor, de ar vedea cd-i spre moarte, s5.-1 cAluggriascI. Deci, väzin-du-1 cl au fostu lesinat in board', mai multu mortu deck viu, dupä cu-vantul lui, I-au tunsu cAlugar. Iark dupä ce s'au trezit den lesinAturk 10

väzindu-sä cälugärit, tunsu, sä fie zis el, de sä va scula, va popi si el preunii. Apoi sä-1 fie otrAvit doamnä-sa Roxanda, temandu-sä de cuvântu

Fiind cursul anilor dela Hristos ** iarl dela zidirea lumii ** JicmontAvgust, craiul lesesc, strAngând oaste aleask ca la 100.000 si mai bine, cu multetunuri, au purces supt cetatea Radocovici, de 24 de mile dupa Vilna si de acolo 15era sA A. clAteascA asupra Moscalilor; ci sarcindu-si zaharelele, s'au intorscraiul la Grodna, in Litva. Orânduit-au craiul pre Ioan Hudchevici de au merssA dobändeascA cetatea, ce sA chiamA Ula, si incepuse Hudchievici a bate ce-tatea Ula. IarA intelegind Moscalii, carii era in cetatea Polotcului, au purcesintru ajutoriul Ulii, unde bAtea Hodchevici. Ci Lecii, neasteptând rAzboiuI 29cu cei din Polotcu, pierzand ckva acolo ucisi de cetAteni, s'au dus Hudche-vici innapoi. lard pre urmA au ars Lesii Ula; avea Lesii hatman atunci I

Alexandru VodA Lapusneanul, cAzând la boalI grea, de care sl pricepeaea nu va esi, ci cA-i va fi acea boall hotar vietii sale, chiemat-au episcopii si bo-iarii tArli, arkându-le morean si urmAtoriu domniei tArai dupa moartea sa, 25pre fiiu-sau Bogdan VodA, sl-1 radice si sa-1 priimeascA domn tarai. Domnit-aucu amândoao domniile ani **.

Scrie Ureche Vornicul si dui:A dänsul Simeon, precum sA fie fost moartealui Alixandru VodA cu iricAlAciune, ca in boala lui simtindu-se slab, apropiiatde moarte, s'au adeverit calugariei, de ari mai veni la viatä, si au läsat cuvânt 39

162v episcopilor si boiarilor, cà spre moarte sa-1 1 cAlugareasca. Asa, vAzdridu-1 cAau lesinat in boalA si mai mult mort decât viu, dupa cuvântul lui l-au cAlu-grit, puindu-i nume de cAlugArie Paisie. lard, dupa ce s'au trezvit din lesina-turA, vAzindu-se cllugär, zic, A. fie zis, cl, de sA va scula, va popi si el pre unii.

Cauta aicea cA vrea sA incale Alexandru VodA si pre Dumnezeul cA 35apoi episcopii si boiarii intelegând acela cuvânt, si mai cu de-a-dinsul Ru-xanda doamnä-sa, temându-s1 de un cuvfint

19: cetatea Polutului B §i JP.

www.digibuc.ro

490 LETOPISETUL TARIf MOLDOVEI

ca acela, cl era de a 0 credere, tiind cad moarte i catA groazA fácusAmai nainte in boiarii ; temându-s1 doamna, sl nu petriaa ia maiflu cleat altii, 1-au otrAvit 0 au murit Alexandru Vod i cu cinstei1-au ingropat in mAnAstirea Slatina, zidità de dânsul.

5 ZiC, el acestu Alexandru VociA au fostu scotind 'ochii oamenilor0 pre multi au slutit in domniia sa. Domnit-au intru amândoaä dom-niile ani * *

ca acela, cl era de 0 a credere, §tiind cAtA groazI çi moarte mai innainte inboiarii sli fficuse, ternându-sl doamna O. nu petreacA mai rAu deck altii,

lo 1-au otrAvit 0 au murit Alixandru VodA i cu cinste astrucat in mInAstireaSlatinei, de dânsul ziditl.

Acest Alexandru VocIA, zic, cl au fost scotind ochii oamenilor §i pre multiau slutit in domniia sa.

In anul dela Hristos 1568, la luna lui Septemvrie, Cazacii dela Vitegsca15 dela Besrula, având povatA pre Stanislav Pat, voevodul de Vitegsca, au ars

aceste tfirguri 0 sate moschice§ti: Utsnet, Vielis i Biela 0 le-au pustiitpre urmA au prins CAzacii aceia cfitva dvorelnici 0 pre un plharnic a irnpAratuluimoschicesc, anume PAtru Holovici, om ales 0 §tiut, i <cu > mult plean s'auintors la Vetigsca. IarA pre urmA Moscalii, cu 6000 de Mari Nohai, au venit

20 la Vitegsca cu trei voevozi, anume : Seremet, Vasilie Buturlin çi Hrebor, cuo§ti moschice§ti 0 au ars satele i imprejurul cetAtii, iarA cetAtii n'auputut strica.

nteacesta an, Ioan Jicrnont, cneazul de Ardeal, au fost tras pre cAtvadomni ungure§ti dela Maximiliian, implratul nemtesc, in partea sa. Ci oblicind

25 pre urmA Maximilian impAratul i stringind slim la Pojun, pre unii dintr'aceidomni i-au ornorit, pre altii i-au ertat.

Pentru acest capitol, automl a copiat domnia lui Alexandru din G r. Ur e cheVornicul-Simion DascIlu /. c., pp. 146-150; restul stirilor sunt tradusedin Is thuan f fiu s, o. c., pp. 300-320.

13 2 v

1568

www.digibuc.ro

Domniia lui Bogdan Vodd fieorul lui Alexandru Vodd Ldpupzianul

CAP XXXIII

1568 In anul dela zidirea lumii 7076, iara dela întruparea Domnuluinostru lui Isus Hristos 1574, radicat-au cu totii donmu Valli pe BogdanVoda, fkorul lui Alexandru Vodl Lapunianul. Fiind cucon de 15 5

ani, toate trebile täräi 0 a domniei, le purta muma-sa, doamna Ro-xanda, ca era harnica 0 intaliapta, cu dunmazarie 0 milostivä 0 la toateburatatile plecata.

*i dupl doi ani 0 noaa luni a domniei lui, au murit doamna Ro-xanda, muma lui Bogdan Vodal, 0 ramaind Bogdan Vodä singur, cumu-§ oera bland 0 cucernic, deodata tuturor arata dreptate. De carte nu eraprostu, la calarie sprinten, cu sulita la halca nu lesne avea protivnic

Domniia lui Bogdan Vodd feeorul lui Alixandru Vodd Lopupteanul

CAP LII

Dupl moartea lui Alixandru Vodá Làpusneanul, fiind fiiu-sAu Bogdan 15/568 de 15 ani, 1-au ridicat cu totii dorrm tArAi in anii dela zidirea lumii 7076, iarl/63r dela Hristos 1572. Lucrurile I tär51 le otarmuia muma-sa, doamna Roxanda,

cl era o amee harnia §i inteleaptä, cu dumnezeire, milostivA si la toate bunl-tAtile plecatà. Si dupa ce au domnit Bogdan Vodà doi ani si 9 luni, au muritdoamna Roxanda, muma lui Bogdan Vodä, §i au ingropat-o in mlnAstirea 20Slatina, unde §i domnu-s5u Alixandru Vodà.

Daca au murit doamna Roxanda, muma lui Bogdan Voda, §i rarnag dom-niia pre fiiu-sAu, Bogdan Vodà, singur el cumuli era blind si cucernic, de-odatà tuturor aräta dreptate. De carte nu era prost, la allrie sprinten, cu su-lita la halca nu prea lesne avind çie protivnic, 25

www.digibuc.ro


§ie, a sägeta den arcu, nu putea fi mai bine. Iarl ce era mai de triab4domniei lipsiia cl nu cerca la svat bätranii. Svatul coptu de bkrâni,coapte lucruri adaog domnilor, iarl svatul crud de tineri, crude 0 ne-mistuitoare lucruri fac domnilor.

5 Apa, Bogdan Vodà dela cei tineri de casä lua invätäturä. Iubiiaglumele i mäscIriCuni i gocuri copiläresti. Mai apoi au lipit pre lângasine Le§i, de-i era 0 de svat 0 de alergat Ia halca, räsipind cu dfinsiiaverea domniascá. A§ea, näpusti trebile äräi, ci pre cAti Ii iubiiapre atAta Ii urisä pre urmä.

lo Aceste lucruri cu hulk trägandu-sä de nepriiatini la urechile vräj-ma§iIor säi, la impgrätie, nu atata, ce pre mai sus le adIogea; intrfindin urechile svetnicilor impäräte§ti, aflând vreme i ei imple pun-gile, dat-au stire impäratului. De care lucru mai cu deadinsu dac4 auintäles impäratul, au socotit sl maziliaseä pe Bogdan Vodä §i sl tri-

15 míà l la Rodos, sà aducä pre Ion Vodä.Scrie cronica le§ascá, precum Bogdan Vodà, clack' au intäles de ma-.

zilie dela iimpärätie, cä sä scarbisl pre dinsul sultan Selim, ce stätupre urma tätâne-säu, lui sultan Suleiman, au pribegit in Tara Lesasclla craiul Jicmont Avgustu, vr And craiul agutoriascä, ca pre cela

20 a sageta cu arcul, nu putea a fi mai bine. Iarl ce era mai de treabg dom-niei lipsiia cl nu cerca la sfat bgtrânii. Sfatul copt de bgtrâni, coaptelucruri adaogg domnilor, iarg sfatul crud de tineri, crude si neamistuitoarelucruri fac domnilor.

Asa, Bogdan Vodg dela cei tineri din casg lua invAlgturg. Iubiia glumele25 mAscgriciuni i jocuri copilgresti. Mai apoi au lipit pre langa sine Levi, de-i

era si de sfat si de halca a bate, rasipind cu dânsii averea domneascg. Asangpusti trebile tgrgi, pre câti Ii iubiia intAi, pre atâtea Ii urisg pre urmg.

Aceste dela o vreme lucruri cu hulg, trAgAndu-se la urechile vrgjmasilor,la impgrAtie, nu atata, ci mai pre sus le adgogea; intrând in urechile sfetnicilor

30 impärke§ti, aflând vreme §i ei sà-§ umpll pungile, dat-au stire impgratului.De care mai cu deadinsul deaca au inteles impgratul, au socotit sg mazileasapre Bogdan Vodg i sA trimitg la Rodos, sg aducg pre Ion Vodg.

Scriu cronicarii lesgsti, precum Bogdan Vodg, dupg ce oblici de maziliiasa despre impgrAtie, cl sg scArbisg pre dfinsul sultan Selim, impgratul turcesc,

35 ce stAtusg pre urma tgtine-sgu, lui sultan Suliiman, si au trimis sg-1 mazileascg.Iarg Bogdan Vodg au fugit in Tara Lesascg la Jicmont Avgust, craiul lesesc,craiul vrând sg-1 atutoreascg ca pre cela

133

www.digibuc.ro


ce au nazuit 0 s'au dat supt mila §i apärarea lui, cä sä adeverisä sä deacraiului le§Ascu 24.000 oameni de oaste Bogdan VodA, and ar pofticraiul.

Trimis-au craiul le§Ascu sol la impärltiia Turcului, pre AndreiTarnovschii la Tarigrad, cu rugäminte pentru Bogdan Vodä, sä-1 prii- 5

mascä iar4 supt mila sa impärätiascä la domniia Täräi Moldovei. Dupa ceau mersu Tarnovschii la Tarigrad, hau priimit intai viziriul pre urmä0 impäratul cu bine 0 cu prietenie. Iará Bogdan Vodà, nea0eptändsolul cräescu cu rIspunsul, au intrat in %ark' fled 0irea craiului, cu2.000 de Lesi dela cumnatii säi le0, cA o sorá a lui Bogdan Vodä era märi- io

tatä dup. Caspru Panevschii, iarà a doa sorl a lui au fostu logodità dupàCristef Zboroschii, 0 multa pagubä au fAzut täräi cu acei Le0. $i

ce s'au dat la mila i la apArarea lui, cà s'au fost adeverit Bogdan Vocll163v lui Jicmont, craiul lersc, sA-i dea 24.000 de oameni I de oaste, cand ari

pofti craiul. 15

Trimis-au craiul lersc Jicmont Avgust la sultan Selim, impAratul turcesc,sol pre Andrei Tarnovschii la Tarigrad, poftind craiul pre impAratul Selim,ca s5.-1 priimeasa pre Bogdan VodA supt mila impArAteasca. 0 sA-1 facA lad.domn Taal Moldovei. Dui:4 ce au venit Tarnovschie la Tarigrad, 1-au priimitintai veziriul 0 pre urmä 0 impAratul cu dragoste. 'ark' Bogdan VodA, newep- 20

tänd rAspunsul lui Tarnovschii, solului caesc, au intrat in tarl fail 0ireacraiului, cu woo de Le0 dela cumnatii sli, dat acest a 'utoriu luiBogdan VodA.

Scrie cronica le§a§cA, el o soru a lui Bogdan VodA au fost mAritatA in TaraLerscA dupa Caspru Punévschii, lax% a doao soru a lui au fost logoditA dupA 25

Cristov Zborovschii. Ci pre urinA viind Cristov Zborovschii la BogdanVodA sA-i dea pre soru-sa, cum s'au tocmit, n'au vrut Bogdan VodA O. i-o deapre soru-sa, 0 incA cu cuvinte proaste au urnit pre Zborovschii. Cu acesteavAtImându-sl Leahul, §i au 0 pus gand, cum 'ari intoarce despre Bogdan VodAamAgitura 0 ocara ce i-au facut. Tamplandu-se Bogdan VodA in Tara Le§ascA 30

singur, al treilea <an>, iarna, mergänd in sanie, cA mergea atunci Bogdan VodAsa. sA logodeascA cu fata lui Ioan Tarlo, 1-au intimpinat o sluga a lui Zborovschii,i-au spus de Bogdan VodA, inturnandu-sä de sarg sluga lui Zborovschii. In-cAlecat-au indatA Zborovschii cu gloata sa 0 au prins pre Bogdan VodA ; ne-vrand sA4 sloboazA, cAutat-au lui Bogdan VocIA de i-au dat lui Zborovschii 35

6000 galbeni de aur. Tarl pentru rArnA0t1, s'au apucat cheza0 PanevschieLeahul pentru Bogdan VodI §i ap au slobozit Zborovschii pre BogdanVodA.

www.digibuc.ro


pentru aceia, nu i-au mai putut tocrni trebile domniei lui Bogdan Vodäsolul crlescu, la impärätiia Turcului, la Tarigrad, mäcar cà deodatàpe pofta craiului, contenisä impärätiia pentru maziliia lui Bogdan Vodá.Iark luandu apoi veste de stricaciunea täräi cu Le 0i, 6'au flcut Bogdan

5 Vodk trimis-au impAratul de au adus pre Ion Vociä dela Rodosi-au dat domniia Peg Moldosii, iarl Bogdan Vodl au fugit in TaraLesasa.

In anul dela Hristos 68, Avgust Jicmond, craiul leOscu, au im- 1568päcat pre Ian Jicmont, craiul ungurescu, cu Maximilian, implratul

lo nemtäscu.inteacest an, sultan Selim, implratul turcescu, trimis-au sol la

craiul le§Ascu pre Ibraim Stras, Liav turcit, poftind pre craiul le§äscu,pentrucl avea nepriiatenie Turcul cu cniaz Ivan, impäratul Moscului,sä-i sloboazI craiul lesascu 30.000 oaste turCasca pren Tara Le§ascl

15 sä triacl la f Moscu. Ce, n'au priimit craiul leOscu sä triacl oaste pren 133'tam lui; ce, au trimis i craiul lesäscu sol pentru aCasta la sultan Selim,pre Andrei Tarnovschii, sä intoarcl Turcul oastea, care o pornisä cu

Bogdan Voclk dupa ce au intrat in tat% cu acele z000 de Le§i, multa pa-gubl au &cut tarai. Oblicise Bogdan Vocil cA s'au mazilit, ca sultan Selim im-

20 paratul, macar a pre pofta craiului le§esc deodata contenise cu maziliia luiBogdan Voda ; iar, dupa ce au inteles de lucrurile lui Bogdan Voda, cum auintrat cu Leii in tall de s'au stricat tara, au trimis de au adus pre Ioan Vodadela Rodos i i-au dat domniia tarai, iara Bogdan Voda au fugit in Tara Le-§asca.

25 In anul dela Hristos 1569, Avgust Jicmont, craiul le§esc, au impacat pre 1569nepotu-sau Ioan Jicmont, cneazul Ardealului, cu Maximilian, imparatul 164.r

nemtesc.Iara inteacesta§i an, ioltan Selim, imparatul turcesc, au trimis sol la craiul

le§esc pre Ibraim Straq, Leah turcit, din Herbul Ozdrovoz, poftind pre craiul30 le§asc soltan Salim imparatul prin Ibraim solul, avAnd neprietenie soltan Selim

cu imparatul Moscului Ivan, sa sloboaza craiul leqesc 30.000 de oaste turéasca,sa treacl prin Tara Le§asca, la Mosc. Ci aéasta nicecum n'au priimit craiul;§i cu acestea au trimis i craiul sol la soltan Salim pre Andrei Tarnovschii, carepurcezand din Liublin, au trecut pre la SuCava, pre la Lapuvia, au mers la

35 Chiliia i dela Chiliia au luat Dunasea in sus la Tulcea ; trecand Dunarea, ausosit la Tarigrad. Soliia dela craiul au fost aCasta: sà intoarca sultan Salim o§tilesale, care le-au fost pornit cu

www.digibuc.ro


trei zile mai nainte de ce sosisA Tarnovschii, sA margä pre altä cale, clpren Tara Le§ascA nu o va läsa craiul sa triacl. Pornit-au dara pre altàcale sultan Selim o§tile sale, de au märsu la Astrahan. Ara era de pu-ternici craii l44ti pre atuncel...

3 zile mai innainte de ce au sosit Tarnovschii, din Tarigrad, pre aiurea slmearg5, a prin Tara Le§ascl §i prin hotaräle crlii le§e§ti, nu le va llsa craiullersc. Pornit-au Wile sale sultan Salim asupra Astrahanului pre ala cale,iar nu pre unde poftiia el. Asa era de puternici pre acele vremi craii le§e§ti I

Aicea am socotit §i calea o§tilor turce§ti §i isprava ce au isprävit la Astrahan.

Pentru acest capitol Costin copiazil din Grigore Ureche Vornicul-.Simion DascAlul, l. c., p. 150 si traduce din Bielschi, Cronica Polska,in CercetAri istorice, p. 141.

www.digibuc.ro

Pentru tara ci stelfidnirea Astrahanului

CAP XXXIV

Häniia sau craiia Astrahanului sta. diasupra Märii Caspiei, dupgoardele Nohailor i dupa Tätaräi de peste Volga, si acestea tot supt

5 Moscu sintu. i multe orase bogate i indestulate sintu, intre care iasteorasul Astrahanul, cea mai bogatä scalä pre Marea Caspiia, si de prenumele acestuia oras, toad acea cräie sä numeste: deasupra tärmu-relui apei Volgäi si de altà parte, unde apa Volga azind in Marea Caspiasä imparte in 70 si mai bine de boazuri, cj acolo face ostroave asea de

10 dese, cat de departe prävind, sä pare a fi ca o mare acele boazuri.ACasta hänie sau cräie era mai nainte slobodä i avea stäpanii säi de

mosie. Iarl in anul dela nasterea Domnului si Mantuitorului nostru Hri-stos 1554, i-au supus marele cneazu i impärat Moscului, Ivan Vasilievici.

De fora stdpdnirea Astrahanului sd scriem aicea pe ce vreme au cdzut15 supt stdpdniia Moscului

CAP LIII

HAniia sau calla Astrahanului stA desupra MArii Caspiei, dupa oardeleNohailor i dupA 'Muli de peste Volga, i acectea tot supt Mosc sAnt.

multe orace bogate i indestulate are, intre care iaste oracul Astrahanul,20 cea mai bogatA scalA pe Marea Caspiei, ci de pre numele acestui orac Astra-

hanului, toatA acea crAie sA poreclecte : desupra tArmurelui apei VolgAi, de altaparte unde apa Volga, cIzAnd in marea Caspiei, sA imparte in çaptezeci ci maibine de boazuri ci acolo face ostroave ap de dese, cht de departe privind, I sApare a fi ca o mare acele boazuri.

25 A6astA hAnie sau craie era mai nainte vreme slobodA §i avea stApAnii sAi democie. Tara la anul dela Nacterea Domnului c Mântuitoriului nostru Isus Hri-stos 1554, i-au supus Ivan Vasilie, impAratul Moscului.

1554

I6C1

1554

www.digibuc.ro

PENTRU TARA $1 STAPANIREA ASTAHANULUI 497

z566 Iarà in anul 1566, sultan Selim, impgratul turcescu, fiind aprinsude läcomie 0 de zavistie, indatà, la zece zile a lui Martu, au pornit denTarigrad o§ti pre uscat, 26.000 cälärime 0 30.000 eniceri, 0 pre mare150 galioane, 0 oardele tätärästi, Crameni 0 Nohai 80.000, care o§ti trecandindelungate 0 multe primejdioasl tini 0 iazere, au sosit la Azac, ceiaste in gura Donului. Era turcescu Azacul 0 panä acolo mai svAr§isazaharaoa, ce-§ adusese pre cAmili 0 pre catari, sä le fie de calea Astra-hanului. i odihnindu-si o§tile toate la Azac, in zece zile, plug s'augrijit de altà zahara, 0 au purces intinsu la Astrahan, pre cimpi pustii,

i 34r peste I oardele titAel§ti, Nohai, Cerchezi 0 peste alte locuri. Sosit-aula cetatea Astrahanul in 25 de zile a lui Iulie.

lark' galioanele de pre mare au sosit supt un munte, ce sA chiaml Pere-voloca. Avea mäestrii multe in galioane de säpat muntele acela, care

S

10

1565 Iara la anul 1565, sultan Selim, impasatul turcesc, fiMd aprins de manie §ide zavistie, pentru sà-§ inmultasel §i sal latasca implratiia sa, indata, 15

la zo zile a lui Martie, au pornit din Tarigrad pre uscat 0 pre maremulte o§ti turce§ti: 25.000 cllArime 0 30.000 eniceri pre uscat, 0 pre mare15o de galioane, §i oardele tätIrl§ti, ara a Cramului, cum a Bugacului, dinporunca impArateascl 80.000. Care oqti trecand indelungate §i multe apri-mejdioasä tini §i iazere, au sosit la cetatea Azacului, fiMd pre aceia vreme 20

Azacul turcescu, care stà in gura apei Donului, care apà cade in iazerulMeotidului. i Ong a sosi la Azac, mai salise hrana 0 zahareaoa, care o aufost adus pre amile 0 pre catari §i pre cai, gAtitä pentru Astrahan. i acolo laAzac, s'au adunat cu wile turce§ti 0 cele tätArà§ti, odihnind zo zile pre loc, pings'au grijit de alte zaharele ce au putut, 0 ara dirept la Astrahan s'au pornit. 25

Pre (Wile tureeqti saraschiiariu mai mare era Becter-Beiu dela Chefea, §i6 singegaqi, iarä pre eni6ari era Veli-Aga, capitan pap. Tunuri putine era ino§tile despre uscat pentru cale departe O. primejdioasä: 2 baliemezuri §i 3 maimici; supt baliemez cite iz parechi de cárnile tragea. Iarl in (Wile tatarl§ti12 tunuri mai sprintene de camp, care le trägea iarä amile; iara pre Wile 30

tlarà§ti era mai mari Sulet-Beiu §i Mustafa. Acea oaste toatä mergea precâmpi pustii, peste oardele tätArg0i Nohai 0 peste Cercheji 0 peste HArgi.Sosit-au supt cetatea Astrahanului in 25 a lui Iulie.

Iarl oastea de pre mare, care au fost pornit sultan Selim la Astrahan, isode galioane, in care era 5000 eniCari cu sanete, §i 3000 de Bosneni carii tragea 35la vasg, I pre carii era cap Miserli capitan par, orn ales, 0 cu dinqii multe

165' zaharele, care mergea dupà o§ti. Care sosind la muntele ce-i zic Perevloca,avea mäestrii multe inteacele vasI sI sape acel munte Perevloca, care

32

www.digibuc.ro


munte stä intre Don 0 intre Volga, 0 pentru aceia ii zic Perevolocaacelui munte, d pre acolo azacii moschice0i trägea vasäle sale, ni§teluntri iu0:)are peste acel munte, den apa VolgAi pfinä in apa Donului,cale de psä.. mile mari. Acolo Turcii, dad au sosit, vrea sä tae muntele,

5 sä abatä apa Volgäi in Don. Ce i-au lovit 15.000 de Moscali färä veste0 den 8.bco de Turci, ce era la acele vasä de tras, abiia au rämas vr'o3.000 0 le-au dutat a sä intoarce innapoi, cu armata lor ce era in vasà;0 nice aciia intregi n'au sdpat, cA panä la Azac, i-au gonit azacii cuacele luntri a lor de prin stuh, dându-le spaimä. Uneori le e0ia innainte,

lo alteori noaptea, 0 denainte 0 den dos facea nävall la acele galioane cumultà scldere Turcilor, pang abiia au sdpat in Azac cati mai rämäsesä.

Iarä, dad au deFrtat tunurile 0 au descärcat den galioane altà geb-hana in Azac, Septemvrie 20, aprinzindu-sä o mg in cetate, s'au aprinsu0 acelea toate, iarba de puF5. 0 altele, cu multà scldere celor den cetate

15 munte stä pre apa Donului si. intre apa Volgli. Acest munte pentru aceia sàchiamg. moschiceste Perevloca, aci acolo azacii moschicesti le cluta vasele salesi luntrile a le trage peste acel munte, pâra la Don dela apa Volgli. Si au obiCaiusi deprindere cu acel feliu de luntrisoare a sale de umbla, tiara dela Azac pin&unde era Azacul turcesc, in gos pe apa Volgai. Si acest munte, intre aceste

20 ape, iaste trei mile si gumätate numai innalt, si in gos iar atata; numärg a fide tot acel munte mai ca 6 mile. Supt acel munte, dacl au sosit costae turcesti,esind la margine au aflat buturi, pre care era sl-s pue vasele, sä treacá acelmunte. Si iatà acolo 1 3.000 de Moscali, având povätuitoriu si. hatman pre Si-I--bank, i-au lovit acolo färà veste, unde 6000 de enièari au omorit, altii din

25 Turci abiia au scgpat la vasele de pre apg, unde de iznoavä asea i-au lovitMoscalii, cât din 8000 abiia au scIpat 3000 de Turci. Ce vrea Turcii O. taemuntele si sà abatä apa Vol& in apa Donului. Dupg acea perire a lor, le-auautat a sl intoarce innapoi cu aceia armatà a bor. Si intorandu-se innapoiTurcii, iarl câteva mii de azaci in luntrisoare mici mergea dupg. dânsii, &In-

30 du-le ades spaimà si groazg. ; le fAcea mare sadere, cä uneori trecea innainteazacii, acelor galioane turcesti, noaptea, ni din dos, ni din fatg, esind din stu-furi ; mai pre urmä i-au lovit Cäzacii, aproape ffind de Azac de doao mile, siacolo câtva Turci au omorit si. pre altii au ränit, cât abiia cu rämäsità ausapat la cetate, la Azac.

35 i sosind supt cetate, de sârg au desertat Turcii din vasä tunurile si altg.gebhana, pravul, gloantele. Si acestea toate, Septemvrie 20, aprinzindu-sg omà in cetate, s'au aprins, cu mare sadere acelor din lguntru, asa

If 5 : smunte B 35: di vasi B

www.digibuc.ro

PENTRU TARA SI STAPANIREA ASTRAHANULUI 499

in oameni 0 in tot eau avut. Si asea s'au präpädit de tot acea oaste turCasca,ce mergea pre apä la Astrahan, si ce au rämas, imbl and pre in unghiuri inteoparte si intealtä, niceun galion deplin 'Aril in Tarigrad nu s'au intorsu.

Iarl Cázacii aciias intorcandu-sä, sloboziia pojar in cimpi de ardeaiarba, ca sä nu sä intoarcl pre acolo oastea cea cäläriatà, Turci si Tä-tari, dela Astrahan, si pentru sä nu margä hranä* Turcilor dela Azac,nice de aiurea. Care oaste, neputandu-s1 apropiia de cetate, pentnlapa Volgäi, ce trecea pre supt cetate si o incungurä, si fiind cetateabine grijitä cu arme si cu oameni, zAbovindu oastea tur6ascl, nemicnu incepea. Si cind sä socotiia Turcii färä de grijä nice dentr'o parte,

I 34v iatä citeva mii de Moscali noaptead cu luntri, cu seici si cu plute, cuhatmanul lor Srbrni, Septemvrie 22, mai nainte de zori de zul, au lovitpre Turci si pre 'Mari, fäcându-le multá scädere. Au intrat Moscaliivitejeste in cetatea Astrahanului.

Si oblicind Turcii de oastea lor cea de pre apä, ce le viniia intea-giutor, cum au pätit si cum s'au intorsu, si hrana imputinänd, era toti cumultä grijä si deodatä au läsat cetatea si vrea numai sä sä intoarcáinnapoi. Ce, cu sfatul Tätarälor, a doa zi au incunkurat cetatea, si

5

10

15

in oameni, cum intealte lucruri a bor. Asa s'au präpädit de tot acea oaste tur-1 65r C"ascl, care mergea pre apl la Astrahan, si ce I au rlmas, umblind prin unghiuri-, 20

si incoace si incolo, niciun galion deplin la implratul Selim nu s'au intors.hi% Cazacii aceias intorandu-sk sloboziia peste tot locul pojar de ardea

iarba, pentru sl nu sl intoarcl oastea cea tur6ascl si cea atIrasa dela Astra-han pre acolo si pentru sI nu mearg/ Turcilor hrara dela Azac, nici de aiurea.Care oaste, neputindu-sl apropiia de cetate pentru apa Volgli, care curl supt 25acea cetate si o incungurl, si fiind Astrahanul bine grijit cu arme si cu oamenii,znovind Wile turcesti o slptlminl de zile, nimic nu incepea. Si asa, andsl socotirà Turcii a fi, negAndind de niceo parte, iatà in doao zile a lui Septem-vrie, citeva mii de Moscali noaptea, cu luntri, cu slici si cu plute, cu SrAbr/-nic, hatmanul moschicesc, mai nainte de zori de zio au lovit pre Turci si pre so'Mari, in carii fland scldere mare, au intrat Moscalii vitejaste in cetateaAstrahanului.

Si oblicind Turcii de oastea lor cea de pre apl, ce le veniia inteagutoriu,curn au pItit, si acum si hrana le lipsiia, incepusl foarte a sl ingrija in desine si deodatl au fost lbat cetatea, vrfind sa se intorne innapoi. Ci, cu sfatul 35TltarAlor, a doao zi au incungiurat cetatea,

28-29: Septevrie B.

32*

www.digibuc.ro

500 LETOPISETILTL TARI MOLDOVEI

incepurá a face o cetätue acolo, unde au fostu Astrahanul cel Vechiu, calede doaä mile mai in sus, pe apä, dela Astrahanul acest de acmu.indatà s'au pornit multe mii de 'Mark pentru hrana la Moscu, ceniceunul de aciia nu s'au mai intorsu, cä i-au lovit Moscalii si niceun

5 Thar viu n'au sclpat. i mai zäbävind Turcii 1 1 zile, neavänd zaharea,nice hranä de cai, s'au intorsu, aprinzind cetatea ce o fAcusä ei, cumare jeale lor si cu ocarà; aprins-au si un sat längl cetate.

hi-A purcesul lor dela Astrahan inteacesta chip s'au tamplat. Sep-temvrie 1 z, de diminiatà, pe obiceiul lor, au trâmbitat, si indatä s'au

io pornit agarlacul lor cu amile si cu catäri, si a doal oat% trimbitänd,indatä sä pornirä cu rinduialà ca gasta: intii spahiii, in câteva stoluri,apoi dupä dânsii mergea tunurile si gebhanaoa si in imbe pärtile, mer-gea siraguri de clmile si de catari si caii in povod, ce ducea zaharea;apoi enicerii, unii cálári, altii pedestri cu sänetà; dupa eniceri mergea

15 solacii cu arce, ce poartä cauce in cap, cu sirmä cusute, de pislä, albe;dupä solaci ducea câtva cai in povod a sarascheriului ostii, cu podoabefrumoasà foarte; dupa povodnici viniia sangagasii, iarä pre urma lor viniia

si incepura a face o cetatue acolo, unde au fost Astrahanul cel Vechiu, 2 milein sus pe apa dela Astrahanul cest de acum. i indata s'au pornit cateva mii

20 de 'Mari la Mosc pentru hrana, ci niciunul de aceia nu s'au intors, ca i-aulovit Moscalii 0 niciun Tatar viu n'au scapat. i a§a, mai zabovind 1 1 zilio0ile turce0i, neavind nice zaharea, le-au clutat a aprinde cetatea ce o ficuse,cu mare jeale 0 ocara a sa s'au intors; aprins'au un sat länga cetate.

in 12 Septemvrie au purces dela Astrahan o§tile turce0i. Iari purcesul25 ostilor turcesti dela Astrahan, inteacesta chip s'au intamplat : dez-de-dimi-

neata, dupa obi6aiul kr, au dat 0ire de purces din trimbita, dela corturilesaraschiariului, pe o0i, din care glas 0 stire de trimbita, indad s'au por-nit amilele si caräle. i peste putina vreme, al doilea zisara in trambitä, in surleturcelti 0 in dobe, 0 aqa sa pornira §i qtile cu I a'easta oränduiall: giia indi

30 spahii in ateva polcuri, dupa din0i veniia tunurile 0 gebhanaoa, adeca glon-turile 0 iarba, care le trägea camilele 0 catärai ; cu camilele din toate partilemergea 0 allii cai in povod pre carii purta zaharea; apoi eni'arii, unii callri,altii pedestri cu sinete; dupa enféari veniia solacii cu arce, carii poarta Oicesau cauce, in jumätate cusute cu sarong, iara jumätate de pisla alba; dupa so-

35 laci ducea catva cai in povod foarte frumo0 a saraschiariului qtilor, cu po-doabe frumoase; dupa povodnici veniia

33 : cu arge B.

166r

www.digibuc.ro

135r

PENTEV TARA $1 STAPANI EA ASTRAHANULUI 501

sarascheriul, i dui:4 dansul un prapor mare, de coade albe de cai, iscusittocmit, i pe urmä viniia trei stiaguri mari rosii de taftä, invalite,care numai la batae le dezvälescu de tot, si in loc de boldu iaste facutàineml mare de aur; deasupra acelor inimi sint scrisä slove: legea luiMehmet I pre niste cänafi sau säcsori de last* si la vremea räzboiuluicu nepriiatinul, atunce dezvalescu acele stiaguri sl vazá toti legea scrisapre acele stiagtiri: sä nu jäluiascal viata pentru legea lui Mehmet; si lepoartà auii sarascheriului, de pe osti. Dupä acele stiaguri viniia tabul-hanaoa, dupä tabulhana viniia opt stiaguri, fiestecare intealt feliu defloare, dui:A stiaguri, un buluc mare de spahii, iara pe de laturi mergeaCausi de nu rasa sä sà apropie de acel beglerbeiu, ce era mai mare preostile turcesti. Lai% pe de laturi mergea alte polcuri, unii innainte, aliimai innapoi, cine unde putea. Iara la conac acei singegasi i spahiipetrec pe sarascheriul panä la cortul lui si stand in rand, i sä inchinä.

Iarä 'Mark mergea: pre urma ostii turcesti, Mehmet Chirei Soltan,fiCorul cel mai mare a hanului, cu zece mii de Mari a1ei, iarà Cazi Chirii

5

10

15

saraschiariul însui, dupa care un prapor mare, de coade albe de cal, iscusittocmit; pre urma lui veniia 3 steaguri mari de taftä rosie; putea fi inteunsteag ioo de coti, i acele trei steaguri era invalite prekur lemn sau coadasteagurilor, ca nu le dezvalesc de tot, fail numai cand iase la batae cu nepriia- 20tenul. Pre acele lemne a steagurilor, in loc de bold, iaste facuta inima mare deaur ; deasupra acelor inimi spanzura canafi catya, sau säsèori de lastra, pre carelesant scrise slovele lui Mehmet; i pe vremea razboiului cu nepriiatenul, atuncedezvälesc acele steaguri, pentru ca vazand toti legea scrisa pe aceste steaguri,sa nu jaluiasca viata pentru legea lui Mehmet. Acele lemne de steaguri le poarta 256ausii sardariului sau sarascheriului ostilor. Dupa acele steaguri, veniia tabul-hanaoa surle, trambite ; dui:4 tabulhana veniia 8 steaguri, fiestecare de floareasa ; dupa steaguri, un polc mare de spahii ; iara pe de laturi mergea 6auside nu lasa sà sä apropie de acel beglerbeiu, ce era mai mare pe ostileturcesti. Iara pe de laturi mergea alte polcuri, unii innainte, altii den'napoi, 30alii mai de laturi, cine unde putea. Tara la conac acei singagasi i spahiipetrec pe sarascheriul pana la cortul lui i stand in rand, i sa inchina. Seara,dupl apusul soarelui, inteamurgul, striga toti: hala, hala, hu. adeca : Dum-nezeu miluiaste-ne pre noi. 1 Dupa acea strigare, asa era de ticere, cat cine nuveniia aproape, nu sà auziia nirnic, sí, de avea a grai unul catrà altul, soptiia. 35

166v lara Tätarai asa mergea : pre urma ostii turcesti, Mehmet Chirii, fe6orulcel mai mare al hanului, cu 10.000 Mari alesi, jara cu tata-sau Cazi Chirii

17: un prator B i B1.

www.digibuc.ro


hanul mergea innaintea o§tilor turce§ti cu giumatate de milk iaraAldi Chirii Soltan, cu treizaci de mii de Nohai, den a stanga mergea.Giancläi, domnul Azacului, cu alta tätärame mergea de driapta.

lark' la un loc, den doaazaci 0 una de zile a lui Septemvrii, 'Ana5 in 23 Septemvrie, n'au avut apa sa bea nice Turcii, nice Thug, Ora

al patrulea conac, au sosit la un iazer dupa apusul soarelui §i era apainteacel iazer can saratä 0 au baut apa mai toata den iazer 0 de acoloau agiunsu a doa zi p Ana la apa bunk', unde sa chiarna Burna 0 Ches-ceniia. De acolo sa incep campii flea apä, cl pe acolo le-au cautat a

1 o merge, caci pre aiurea Moscalii au arsu campii.IBA Cazi Marzea, povoata oardelor Nohailor, s'au vorovit cu hanul sa

povätuiasca. pre Turci pentr'acei campi, sa le ia agonisita, ca O. apucasa ca-i

hanul era in oaste cu gmmatate de mill innaintea ostilor. Iarl Andi-Ghirii soltancu 3 o .000 de Nohai den-a-stanga mergea. Domnul Azacului, cu feCorul sAu, CaclAi,

15 mergea din dreapta cu cateva mii de 'Mari. Jul era Sulhet mai mare pre oasteaMarasca. Hanul singur mergea innaintea ostilor turcesti de kumatate de mill.

Cand era sl sa clateascl foarte de dimineall, batea in dobe, de:s1 clatiiaWile cele din frunte, pre urma dupa un Cas, in trambite zicea ca in bucimmusichiceste, cand ucid cainii. Si asa de sarg incAleca toti pre cai cu steaguri,

20 care era 4. Avea 0 un steag negru 0 ro§u in chipul celor turce§ti, cu inimade aur, §i slove scrise legea lui Mehmet; §i dupa ce ridica steagul, indata in-caleca hanul cu feCorii sai innaintea polcului dui:4 4 steaguri: <intai) de taftärosie cu galbenk a doao alba amestecatl cu rosie, al treilea de tafta albk incare marginile verzi era si in \Tad cu coadA de cal neagra era ; al patrulea steag

25 era tot de tafta rosie cu bold de aur, desupra cu slove de aur arapesti.Si asa din 21 pana in 23 de zile a lui Septemvrie, trei conace n'au avut apa.

Wile turcesti, nici Marasti, panA a patra zi au sosit la un iazer, dupl apusulsoarelui, in care iazer era apa putina, grata ; unde de o parte de iazer s'au pusoastea turCasca, de alta parte oastea tatarasca, asa cat mai toga acea apa din iazer

3o au baut. Si de acolo purcezand, a doao zi n'au aflat apa. Iara al doilea conac, aunemerit la apa bung intre doao iazere; sa chiama Burna 0 Chesceniia. De acolosa incep campii fara ape, peste care campi le-au cautat a merge, ca pe aiureaMoscalii au fost ars campii.

Iara Cazi Marzea, povata cea mai mare a oardelor Nohailor, s'au fost vorbit35 cu hanul Cramului, de au povatuit pre Turci pentr'acei campi, pentru sl le

ia agonisita, cl sl apucasl cl-i vor duce pre Turci prin locuri bune si cu ape,si cu iara de ajuns

26: eptevrie B.

www.digibuc.ro

PENTRU TARA $1 STAPANIREA ASTRAHANULUI 503

vor duce pre Turci pre locuri cu ape 0 cu fiat% de agiunsu de hrana, zicandcà numai in patru zile vor avea cale p Ana la Azac. Ce a'easta era vicle§ugulTätaralor asupra Turcilor.Si a§ea, unora le-au murit caii, altora le-au statutcaii ; ca, merg and pe acei c ampi, nu afla apa c ate 5 zili, 0 multi Turci au limas

135v pre acolo, unii I taiati de 'Mari, altii le§inati de foame 0 de sete. Caii Turci-lor, carii sta, ii lua Tatarli §i-i manca. Nice noaptea la pa§une nu cutezaTurcii sl-§sloboaza. caii, ca-i fura Tätarai §i-i departa in locuri pustii.

Si mai multu fu a merge Turcilor pentr'acei campi, ce le zic campiiMagerilor, cä de pre acele locuri au e§it Ungurii ca stiia TA-tarai ca pre acolo sintu §erpi multi 0 alte jivini 0 arnagisa pre Turcide-i dusära pre acolo, unde au aflat multime de §erpi si de alte jivinicumplite. Pre langa ni§te mla§tini, era locul plin de piei de §erpi, saparea ca-i acoperit campul cu panza alba. Spun, el pre acei campinu pot imbla vara nice cu mii de cai, de multimea §erpilor.

Margand darä oastea tur6ascI peste acei campi, neavand apá catevazile, au sosit la un parau sac sau cu putine apa si navälind sa. apuce

5

10

15

de hranä, zicind ca numai patru zile skit de acolo 'Ana la Azacu. Ci a6asta167 R era vicle§ugul Tataralor asupra Turcilor. i asa o sama i de Turci le-au

murit caii, unora le-au statut caii, ca, mergind pre acolo, uneori cite 5 zile nuafla apa ; si putini au esit din Turci de acolo, ca pre unii Tataräi omoriia, altii 20

de foame 0 de sete periia. Caii Turcilor, carii sta, ii lua Tätarai Nohaisi-i minca. i Turcii nu cuteza sä-si sloboaza noaptea caii la pasune cu roao,ca-i fura Tatarai vi-i departa in locuri pustii, ci le cauta a-i tine lânga coi-turila sine, grijindu-le de cu zio iarba.

i mai mult O. facea. Turcilor a merge printr'acei cimpi, ce le zic câmpii 25

Magearilor, ca de acolo au esit Ungurii, caci §tiia ca. pre acolo iaste multimede §erpi 0 de alte jivine. Ci Tatarai ii stiia arnagi pre Turci, zicand ca-i vremede iarnä si toate jivinile au intrat 'in pamânt. i a§a, arnagindu-sa Turcii, dupace au sosit acolo, au aflat multe jivini cumplite, sarpi asa de grosi, ca pienrulomului si lungi foarte. Acolo, pre multe locuri s'au tâmplat si ales pe linga 30

mla§tine de era locul plin de piei de §erpi. Aa era campul albu de acele piei,cat sa parea ca-s acoperiti campii cu panza alba. Si §erpi multi era intr'aman-doao o§tile. Spun, ca peste acei campi nu pot umbla vara nici cu cateva sutede cai, de multimea §arpilor, macar ca. Mull Nohai, cand umbra' pre aceicampi pentru vinatul, atunce a§a fac: slobod pojar innaintea sa de ard iarba, 35

0 a§a ii cauta acei jivine a 'Ultra in gauri, iara care nu intra in pamânt, arde.Ailergand dara wile turce§ti peste acei campi, nu avea apa cateva zile, au

mas pre langa ni§te movile fara apa, unde :,i astäzi stau ziduri de caramizi

www.digibuc.ro


apa, multi s'au ucis intre sine. $i mai mergand de acolo, au mas la nistemovile fail de apa, acolo era zidiuri de caramizi, sa cunostea ca au fostuoarecand niscai beserici, fiat% multa, de multe feliuri, si mai multicerbi, de carii scriu multi, a manâncl serpi. i mai mergand fat% apä cloak'

5 zile, au sosit a triia zi la o mlastina tinoasa cu apä foarte amará si grata%Ce cum au fostu, au baut si oamenii si caii, de nevoe, de multä sete.

Acolo le-au vinit veste el au perit vr'o 500 de Turci, oameni alesi,ce-i amagisä un Tatar, zicand el stie fantani cu apa bunà in campi,numai sa-i platiasca lui cu bani si el sa-i duel la apa, si luand Tatarul

10 catva bani dela Turci, i-au departat in campi, unde neafland apa, au fugitTatarul; iara Turcii, ratkiti, toti au perit; numai patru Turci ce aveacamile s'au intorsu si au nemerit in oaste si au spus de perirea celorlalti.

ha a doa zi, au nemerit la un iazer curatoriu, ce sa chiama lesestePrzevodnita, adeca trecatoare, si fünd apa bunk au odihnit o zi. i de

15 acolo, a doa zi, mergand 'Ana in sat% fara apa, era apa in oastea täta-rasa, iara Turcii sapasä gropi si I aflasa putine apa, de ploae, ce ploasaintr'acea zi.

Acute, sá cunoaqte a au fost oarecand niscai biserici. Flail multe 0 demulte feliuri §i mai multi cerbi, de carii scriu multi cá mánâncl Orpi, de care

20 SI afla multi.*i aa de iznoavá fikd fara apa cateva zile, au sosit la un parau secu

sau cu putina apa. ci, pana a sa strange oastea toata, sá sfarsise acea apa,cl au fost bait altii; la acel pârau, nävälind Turcii, multi s'au ucis intre sine.De acolea s'au pornit noaptea pe rIcoare, neavând apá doao zile, a treia zi I

25 au sosit la o tiná in care era apa foarte amará 0 sat-a* ci, de mare sete,au autat 0 oamenilor 0 cailor a o bea.

Acolo le-au venit veste cl au perk ca la 500 de Turci, oameni ale0, precarii i-au fost amágit un Thar, zicind cá §tie citeva fântâni in cimpi, numaisá i sl dea un dar bun, 0 pe urinà luund multi bani dela dán0i, i-au dus in

-30 câmpi, unde neaflind apá, au fugit Tátarul; 0 a§a top rátácind, au perk,numai patru dintru dansii s'au intors, carii avea si camile cu sine; aceia aunemerit in oaste 0 au spus de perirea kr.

Iará a doao zi, au nemerit la un iazer curátoriu, cáruia zic Le0i Przevod-nita, adecá treatoare, in care iazer fiind apá buná, au odihnit acolo caii o zi.

35 A doao zi, sculandu-sá de dimineatá, toatá zioa mergánd fárá apá páná inseará, era apá in oastea tátárascl, Turcii sApasá puturi i aflase putinea apáde ploae, care ploase inteacea zi.

136'

I 67v

www.digibuc.ro

PENTRU TARA $1 STAPANIREA ASTRAHANULU1 505

Inteaceia zi, pre un ginere a lui sarascher pa§ea l-au jecuit Tgtargi,mergind el innainte cu patruzgci de Turci O. agiungg la Azac, pentruhrana, 0 sg sg odihniascg. Ce, Tätargi pre toti ii jgcuia, cum pre ceide pre urmg ce räminea de oameni sau de oaste, aa 0 pre cei ce treceainnainte. Deci Turci, cleat sl incapg in primejdie la Tgtari, sg lgsa 5

de nu cuteza sg: margg niceunul innainte sä hälgduiascg la Azac, si delipsa ce avea de foame 0 de sete, 0 de primejdiia de Tätari, ping agiun-sari la ezerul ce sg chiamg Gigherlic, 0 acolo s'au odihnit §i ei 0 caiidoal zile; 0 acolo cantariul de posmagi cite 84 galbeni de aur cumpäraTurcii, 0 fging chila cite zo galbeni de aur, 0 mazire cu numgr cumpgra, iocite 1 o grguntg la un aspru, iarä pe urmg 0 mai scump cumpära tit-nariul de piine coaptä. Insg, 0 aciia ce fgcea acea negutitorie cuatita scumpete, läcomindu-s1 la bani, la amar au sosit, cä-i amägirgTätargi, zicind cg sintu numai trei conace pang la Azac, iarä abiia aumärsu de acolo in §eapte zile ping la Azac. 15

La acel iazer, ce s'au pomenit, Gigherlic, au ospgtat hanul preTurci, impgrtind tuturor cite o bucatg de pine, zicându-le cg toatg

Inteaceia* zi, pre ginerile sarascheriului il jgcuisä Tgtargi, el avind cusine 40 de Turci cglgri, s'au fost pornit sl meargg innainte la Azac, pentruodihna sa 0 pentru sal cumpere bucate de hrana oamenilor sgi. Tatarái 20tinea calea de jácuia 0 pre cei ce mergea innainte 0 pre cei ce rImânea deoaste. Ci acum vrea Turcii mai mult sá moarä de foame, deck sA incapá inprimejdie; cu lipsa de mancare 0 de bluturl, mai toti Turcii au perk, iará0 call Tätarllor fuel hámnisisia, pinä iat'd in deseará sosirà la ezerul careA. chiamá Gigherlic, acolo s'au attitorat putinel 0 le-au autat a sä odihni 25putinel acolo 0 ei. 0 caii doao zile; 0 acolo un titnar de posmagi cite 84 gal-beni de aur cumpgra Turcii; ro graunte de mazäre la un aspru; chila de flinä20 galbeni de aur, 0 chila ce iaste ca gurngtate de miertà. i pre urml 0 maiscumpu cumpara titnariul de paine coaptá. Iará pe urmá, 0 aceia ce vindea,lgcomind la bani, la amar au sosit, cl le-au fost spuind Thug cum dela acel 30rims, dela acel iazer, trei conace sint ping la Azac ; ci i-au amggit, cg de acolode abiia au mers in 7 zile ping la Azac.

Intr'aceia zi in urmg, citeva zeci de carA turce§ti §i cgmile §i catiri multi, 1168r care n'au putut sosi la acea apg de iazer, când sg odihniia altii, ci le-au jgcuit

toate TItargi 0 ce au fost in carg au luat tot §i pe slugile Turcilor i-au omorit. 35

La acel iazer, Gegherlic au ospgtat hanul pre Turci, impgrtind tuturorate o bucatà de pgine, zicându-le cg toatg

34 ; sosi din B1.

www.digibuc.ro

5o6 LETOPISETUL TARII MOLDOVE1

hrana cata are le imparte lor; ce, aCasta facea hanul pentru sal acoperävicle§ugul sau.

Dela acel iazer, a doa zi au sosit la iazer curator, care sa chiamaSassele Gighirligu, §i panä acolo iaste hotarul campilor magere§ti.

5 Inteacela campu, pang astazi sà \Tad zidiuri multe §i turnuri multe depiatra, unde au fostu dedemultu beserici. i asea sä vàd, ca and chipde oamenii cei vechi, mormanturi de piaträ le fäcea; iara acmu aucrescut pre aceli piiatri mu§chiu. Tatatii cei batrani spunea curn auauzit den batranii lor, ca au lacuit pre aceli locuri cre§tinii, ce n'au §tiut

io ce niam au fostu: Sarmati sau Petihoti sau Greci, cad aciia tin legegre6asca.

Deal säptamani deplin au calätorit pre acei campi. Iara e§ind den-tr'acei campi, in 9 zile a lui Octomvri, au avut conac färà apa I, iaräa doa zi au poposit la o apa mica, ce sa chiama Cheughelnic. Ce Ora

15 acolo au limas giumatate de cai morti §i leqinati de sete §i multi Turciau murit i s'au bolnavit de sete §i de foame §i sa ruga altora sä-i omoara,sa nu mai reabde foame §i sete.

Inteaceia zi, s'au scornit vantu mare, cat oboriia pre orn de inpièoari, i caii hamnisiti §i nu putea de vantu nice sa sä clatiasca. Si

20 hrana catä are imparte cu dan0i; gasta o au facut, acoperind viclqugulsau hanul.

Dela acest iazer, a doao zi au sosit la iazerul curatoriu, care sä chimingSasselle-Gighurligu, i Ora acolo iaste hotarul campilor magirqti. inteacelcampu, pia astazi sä vad ziduri multe i sa vad pre acei campi multe turnuri

25 de piatra, unde era mai nainte biserici. i a§a sa \Tad, ca, and chip de oameniicei vechi, mormanturi de piatra le facea; iara acum au crescut pre acele pietrimu§chiu. Tatarai cei batrani spunea, ca au auzit de batranii lor, cum aufost lacuit pre acele locuri cre§tinii, ci n'au §tiut ce neam ar fi fost: Sarmatisau Petihoti sau Greci, cáci aceia tin legea greCasca.

30 Doao saptamani deplin au calatorit pintre acei campi. Iara e§ind din-tr'acei campi, la 9 zile a lui Octomvrie, au avut conacul de mas färà apà, iaraa doao zi, au poposit la apa mica, ce-i zic Cughelnic. Ci pana a sosi acolo,Turcilor gumatate de cai murisa i unii au leqinat pre cale de sete; a§ijderea§i catva Turci au murit, iara multi bolnavi de sete §i de foame, ruga pre alaltii

35 sa-i omoar,a, sa nu mai rabde sete §i foame.Inteaceia zi, acela \rant sa scornisa, cat oborlia oamenii pedestri §i caii

homnisiti, cat nu putea de vant sä sä clateasca nicicum. Si

I36V

www.digibuc.ro

PENTRU TARA $1 STAPANIREA ASTRAHANULU1 507

dupà vantu, ploae rece, trei zile ploand neincetat; i aceia ploae austräcat mai rgu pre Turci, cati mai rgmgsesg; §i pre langg acea apg, aumersu trei zile pang in Azac, cg acea apg intrg in apa Donului la Azac.Sosind la Azac, au fostu rgmas ca la doag sute de Turci pre cale.

Acolo intre Don §i intre Cheoghelnic, Tàtarài erniazg, iarg vara 5

mergu in campii cei mari cu dobitoacele sale.Supt Azac au sosit noaptea i s'au tgbgrit langg apa Donului, cg

acolo era o cetgtue micg, care au fostu arsu de pray de puscg, ce s'aufostu aprinsu; i acolo la acea cetatue î strangea hrang, pang s'au stransuTurcii cei rgina0, cl-i aducea Tätargi pre caii sgi, argtand Tag cu dansii, ioiarg unii ngmiia cai dela Tgtari. Si dupg ce sosiia la conac de acei

la Azac, le hierbea pgsat §i le da i posmagi, cg de mult1 flgman-giune, nu putea sg mgnance, cg li sg inflasä capetele i pantecele;inteacea noapte multi au murit.

Si dela Azac, au intrat in corgbii impgrAtWi si au purces pre mare 15

spre Chefea. Si scornindu-sg furtung pre mare, s'au innecat corgbiileacelea §i s'au innecat toti.

ntr'aceia zi, au omorit multi oameni i cai cgzuti. Dupg vant, s'au slobozit ploaerece 3 zile ploand neparasit; i gasta ploae au stricat oastea ture'asca ce mairamäsese, ca s'au umplut de apa. 6almalele si hainele, de nu putea sä sà clateasca 20de greimea lor, i sg facusa tina mare si lunecus. Si pre aéasta apa Ghioghelnic,au mers 3 zile Oa la Azac, cà cadea in apa Donului. Sosind la Azac, au

/68 y aflat la 200 de oameni I ramasi pre cale. Acolo intre Don si intre Ghio-ghelnic, Thug Nohai erneaza, iara vara merg in campii cei mari cu dobi-toacele sale, a acolo sant mlastine de sapà puturi dobitoacelor sale. 25

Supt Azac au sosit noaptea, Octomvrie 14 zile, i s'au pus cu tabgra peapa Donului, cg, acolo era o cetatu.e mica, care au fost ars de praf de pusca,ce s'au fost aprins; i acolo la acea cetatue îi strangea hranä, panà ce s'austalls din zi in zi Turcii cei ce au fost ramas, pre carii Ii aducea Tatarli precaii sài, aratand mill cu dansii; Irisà aceia avea ate putini bani, 4 RglIniia 30cai la 'Mari, carii, dupà ce sosiia la conac in Azac, le herbea pasat si le da

posmagi, cä de mare flamangiune, nu putea sa manance, cg li sg imflacapetele i pantecele; i inteaceia noapte, multi au murit dinteaceia. Intea-ceiasi noapte, s'au tamplat ger mare, de care multi din cei slabi au murit.

A doao zi, cumparandu-si hranà i intrand in corabii imparätesti, cateva 35s'au slobozit pre Marea Neagrg spre Chefea. Ci a treia zi, s'au scornit aceiafurtunä pe mare si s'au sfaramat vasele acelea i s'au innecat toti.

www.digibuc.ro

508 LETOP1SETUL TAR11 MOLDOVE1

Iarg beglerbeiu cu cinci sangaggi au limas la Azac cu rgmäsitaoamenilor sgi, ca la o mie de oameni poate sg fie fost, §i acoloastepta poronca impärätiascg, cä avea grijg sg nu-1 omoarg impgratulpentru ce au pierdut atata oaste; ca den vr'o doag sute de mii de

5 oaste cu cälärime, cu pedestrime, i vasa pre apg 150 au pierdut,abiia doag mii de oameni s'au inturnat innapoi. Iarg den Tatarg putiniau perit, fiind mai deprinsi cu lipsa, si avand cateva iape cutegia j cu laptele lor, färg numai Tatar eau trecut peste Volga pentruhrana, in Tara Moscului, niceunul nu s'au intorsu innapoi, nice s'au

lo §tiut ce s'au fäcut.Iar in anul dela Hristos Mantuitoriul nostru 1571, intrat-au TA-

taräi in Tara Moscului si in zua de Ispas, au aprinsu targul Mosculo cetate den kos, de au arsu pang in pgmantu, si multi oameni au

perit de foc; numai cetatea Chitaigorod au häläduit ca s'au apgrat15 Moscalii, si cu mare plian s'au intorsu Tätargi, färg de niceo scgdere

sau dodeialg.

/37r

1571

Iarg oastea tätgrasca au trecut peste Don §i cu [fa§ea] de Silistra, carii maiavea putini oameni cu sine. Iarg singur beglirbeiu cu 5 sangacgi au rämassupt cetatea Azacului cu rärnA§ita oamenilor säi, ca la moo poate sä fie fost,

20 i acolo astepta porunca implateasa, cà avea grije sà nu-1 omoarä impäratulpentru càci s'ar fi lgsat amggit de Tgtari, de au pierdut atata oaste. Mare scl-dere de wi au avut Turcii, ca 200 Si mai bine de mii de oameni cucu pedestri, §i 150 de vasl au pierdut; abiia 2.000 de oameni de s'au intors laTarigrad. Iarä din 'Mari putini au petit, fiMd mai deprii* cu lipsa qi avand

25 cateva iape cu dansii, trgiia cu laptele lor, fgrà aceia Tàtari, ce au fost trecutpeste Volga pentru hrana in Tara Moscului, din carii niciunul nu s'au intorsinnapoi, nice au mai putut §ti de dAnqii, Thar Ai, ce s'au

Iarl la anul dela Hristos Mântuitoriul nostru 1571, iara dela zidirea lumii r571[7079] au intrat TAtargi Cramului in Tara I Moscului si in zioa de Ispas, au 169r

30 aprins targul Moscul i o cetate din gos de au ars pang in temelie, unde multioameni au perit de foc; numai cetatea ce-i zic Chitaigorod au hglgduit cg oau apgrat Moscalii, i cu mare plean s'au intors Tgtargi, fgrg de nicio dodeialg.Iarg sà ne intoarcem de unde am lgsat.

30: tArgul Mcsásul B i 131.

Acest capitol este tradus cuvant cu cuvfint din Pa s zko wsk i, Cronica o ziemiTataraskieiy, p. 59.

www.digibuc.ro

Domniia lui Ion Vodd

CAP XXXV

Acestu Ion Vodä, a cui fienr ar fi, scrie la istoriile lesàsti sg fie fienrunui stefan Vodä, insI nu cu cununie. Altii zic cä au fostu dela Ma-zoviia, den Tara Lesascä, sI fie slujit la Ferlii, voevodul Craclului, 5

§1 sà fie mersu acestu Ion Vodl in Tarigrad; iar nu insAmniaz1 cu cetriabl s'à fie mersu, nice cronicarii lesästi. Iarà letopisltul vorniculuiUreche scrie CI Ion Voda sä fie fostu fiCor de Arman, iarl den cineau aflat aCasta, nu aratà dovadä.

Intàlegand impärltiia de amestechurile lui Bogdan Vodà, cutn s'au 10

fost impriiatenit cu Lesii, de-s mAritasA surorile dupà Lesi, si el era sà-sia doamnä den Tara Lesascl si tinea Lesi de svat pre lângà sine, au

De domniia lui Ion Vodd

CAP LIV

1570 Fiind cursul anilor 7078. Acest Ion Vodà a cui feCor ar fi, la historiilelesesti aflu, cum zic unii, sl fie fost feCor a unui tefan Vodl, ing nu cu cunu-nie. Altii zic sä fie fost din Mazoviia, din Tara Levascl, O. fie fost slujit acestIon Vodá la Ferleiu, voevodul Cracaului. Acest Ion Vodà sA fie mArsu la Tari-grad la implillie; iar a cui feenr ar fi si pentru ce au mers la Tarigrad, nicecronicarii lesesti nu insemneazà. Iarà si letopisetul lui Ureche zice sä fiefost feenr de Arman, din ce ar fi fost stiut a6asta, nu scrie, poate fi dinpoveste au inteles.

Pre acest Ion Vodà, intelegAnd sultan SAlim, Impäratul turcesc, de ame-stecIturile lui Bogdan Vodä, cum s'au zis mai sus, cä s'au fost imprietenitcu Levii, del märitase vi sororile dupl Levi, vi singur inc.1 pusese gindsà-vi ia doamnä din Tara Levascl, vi a avea Levi sfetnici pre lângl sine,pre carii mai mult II asculta deck pre boiarii täräi, socotiia implratul O. nu

15

20

25

www.digibuc.ro


mazilit pre Bogdan VodA §i au adus dela Rodos pre Ion VodA §i i-audat domniia tArAi.InsA qi la Rodos nu putem sti pentru ce au fostu dusIon Vodk poate fi surgun, fAcut de mai nainte. LuAnd stiag de domniein anul 7078, au purces cu oaste turCasck cum scrie Gvagnin, ca la

5 20.000. E§it-au in tAmpinarea lui Ion VodA o samA de boiari de larkmai de frunte: Gavril Logoatu §i Dinga Hatmanul.

lad Bogdan Vodk intAlegand de domniia datA lui Ion Vodk aurApezit la niste boiari in Tara Le§asck ce-i trimisese cu priete§ug inpartea sa, cu priiatesugul poftindu-i de agutoriu improtiva lui Ion VodA.

lo Ce, sirguind IonVodA cu oaste turCascA §i. cu Mari, au apucat Ion VodAscaunul domniei in Ia§i in postul mari. IarA Bogdan VodA s'au dusla Hotin, neavAnd niceun agutoriu. I

Ion Vodk dacA s'au arzat in scaonul domniei tArli, socoti la ince-putul stApAnirii sale sA sl areate groznic §i strapic, sA sA tiamA toti

15 de insul; cA atunce§ in zua de Pa§ti, au tgiat pre Iona§co Zbiiara.Bine au zis de tirani, a niceo vreme n'au de blindetl. Precum acest

Ion Vodk nice la zua Pa§tilor nu s'au infricosat de DumnAzAu sA nu

cumva < sA > facA Bogdan VodA asAzAmint cu craiul lesesc, sA dezbatA taradela ascultarea impArAtiei turcesti si sA o lipascA cAtrA crAiia lesascA, au

20 mazilit pre Bogdan VodA si au pus domnu pre Ion VodA, fiind pre acelevremi acest Ion Vodi la Rodos, pe semne surgun mai nainte fAcut. Careleluund si steag de domnie, au purces cu cAtAva oste ture'ascA cum scrieGvagnin ca la 20.000, e§ind in timpinarea lui Ion VodA o searnA de boizride fall, mai de frunte, anume Gavriil LogofAtul si Dinca Hatmanul.

25 IarA Bogdan VodA, dui:4 ce au inteles domniia datA lui Ion VodA, aurepezit la boiari in Tara LesascA, pre carii trirnisese in partea sa cu priete-sugul, poftindu-i de akutoriu I impotriva lui Ion VodA. Ci, Ion VodI sAr-guind cu oastea tut-Casa, si era si Mari cu dfinsul, au apucat scaunul deau sosit in Iasi In postul mare, care acum sA asAzase scaunul domniei, Ia§ii

30 tfirgul. Bogdan VodA, necutezându-se mai mult sA stea, si pentru lipsa aju-toriului sAu din Tara LesascA nevenind la dânsul, s'au mutat la Hotin, lamarginea tArAi despre Lesi, despArtindu-i nurnai apa Nistrului.

lad cleat ce s'au asIzat Ion VodA In scaunul tArli, socoti la inceputul stl-panirii sale sA sA arate groaznic si strasnic, sA sA teaml toti de dinsul; cl acolo

35 in Ia§i au tAiat pre Iona§co Zbiera in zioa de Pa§ti. Bine au scris detirani cl nicio vreme n'au de blindete precum acest Ion VodA nici lazioa Pa§tilor nu s'au infricopt de Dumnezeu sA nu

1570

137 '

169v

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ION VODA 511

faca varsare de singe. Statut-au indatä ingrijiati biiatii boiari, mäcarca alergasa in tampinarea lui Ion Vodk cu mare poftl de domnu crevtinvi bland, vi sa tanguia cl mai bine le-ar hi fostu cu Bogdan Vodl; mäcarca avea Levi pre langa danvi, ca, de le lua Levii hrana, cu cat mai vartosTurcii, cull 4 radea de muiarili vi de copii lor. 6

Iarl lui Bogdan Vodk viindu-i agutoriu la Hotin den Tara Le-vasck dela priiatinii lui, doaa mii de Levi, cu Nicolae Militchii Hatmanulvi cu Neculaiu Siniavschii, voevodul Tafai Rusasti, intrand acele 2.000de Levi in lark prada vi sträca tot ce afla. Pre urmä au mai intorsu osarna de Levi, oameni mai provti, innapoi, pentru sä nu strace in %ark 10

zic Levii, vi trecand codrul Militchii, au agiunsu la apa Prutului vi deacolo au rapezit pre Bielavschii cu oamenii lui la Bogdan Vodk la Hotin,de au pogorit puvcele, vi dupa ce au sosit puvcele, s'au clatit vi BogdanVodä p aria la Stefänevti cu oaste levasca. Si tampinandu-sa cu oastealui Ion Vodk n'au cutezat Levii sä stea la razboiu, ce numai strajile is

faa vIrsare de sange. St Rut-au indatà ingrijati bietii boiari, mAcar clalergase intru intimpinarea lui Ion VodA, cu mare poftl de domnu crevtinvi bland, vi sA tinguia cA mai bine le-ar fi fost cu Bogdan Vodà, mAcarl aavea Levi pre MO dansul; c5., de le lua Levii hrana, cu cat mai multTurcii, cari ivi radea de muerile vi de copiii lor vi-i batjocoriia cu spurcata 20faptà a sodomiei. Acestea la inceputul domniei lui Ion VodA s'au arkat.IarA vei afla pre urrnà ce tiran au stAtut.

Iarg-lui Bogdan Vod5 i-au venit agutoriu la Hotin din Tara LevascA, delapriiatenii lui, cá vi cumnati 4 fAcuse din casa Padnevschilor, c5. o soni aveadupa Podnetovschii, alta.o logodise dupa Zborovschii vi el sA logodisA cu fata 25lui Tar lo vi o vrea lua, de nu i s'ar fi schimbat norocul. Avezandu-se BogdanVodI cu agutoriul priiatenilor sIi, cl-i venisI doao mii de Levii cu NicolaiMielitschii hatmanul, au poruncit prin tabArA de au fAcut vi au pus span-zufAtoare, poruncind cu certare de moarte, cine ar face cuiva strambAtate cat deputin, zicandu-le cg nu in tara a vräjmavi, ci a priiateni merg vi ca la tara sa. 30

Si acolo, pre loc, indaa au ales Militschii ro de Levi, intorcand alte sacsa-nale vi oameni mai provti in Tara Levasc5.. IarA singur cu 300 de oameni auales Militschii vi trecand codrul, a doao zi au sosit la apa Prutului, de unde au

170r repezit pre Bielavschii vi cu oamenii lui Bogdan VodA. la Hotin, I de au pogoritpuvcile. Si, dupa ce au sosit puvcile, s'au clAtit vi singur Bogdan VodA pana la 35Steanevti eu oaste levascl. Acolo au prins veste Levii cu Bogdan VodI a viIon Vodà sl apropie de danvii vi sträjile lui Ion VodA sA vedea. Si ava, sa-tuirà Levii sA porneascl pre Stanislav Lascoronschii vi pre Nicolai Iazlovitschii,

www.digibuc.ro

st 2 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

s'au lovit vi s'au întorsu spre Hotin. Si Moldovenii lui Ion Vodk cuTurci amestecati, s'au luat dupä Levi, sA-i poatä inchide undeva la

pre Nicolai Herbort, pre Stanislav Volchii vi pre Cruzin Nitschii, pre acevtirohmistri cu steagurile sale vi cu dinvii pre Tezroc petihovtill cu 30 de Cazaci.

5 Iará Moldovenii lui Ion VodA, dupA ce au vAzut aceste ovti trimise deLevi, au trecut Prutul in ceia parte, ava cat Levii mergea de ceia parte de Prut,Moldovenii pre de 6asta parte, vi mAcar cA la Moldovenii lui Ion VodA eramai multi, scrie ca la 6.000, iarl Levi era 400, pre semne prea laudà Leviipre ai sli, iarA bAtae nu v'au dat Levii cu Moldovenii. Aicea sä vede cl s'au

lo temut Levii vi au avut direptate 400 de 6.000 sä sl tearnA, ci s'au inturnatLevii la tabAra sa.

A doao zi, iarl au pornit aceia oaste Levii, carii dand asupra strAjii luiIon Vodl, unde era vi Turci amestecati, vi acolo v'au dat räzboi. Si indatAau infrint Turcii pre Volschii vi pre Temruc, carii au fost dat nlvall intAi,

15 iarl dupa ce s'au apropiiatHerbort Lascoronschii vi Iazlovetchii vi Crunzinschii,zicind in trâmbite de .räzboiu, au fAcut mare nAvall, at au plecat straja luiIon Vodä de fuga, vi acolo au dobindit Levii 24 de robi; iar din Levi unCAzac numai de a lui Temruc vi acela avind cal tare in gurk neputându-1tinea sä-1 intoarck au perit de un Turc, tAiat de sabie. S'au tâmplat vi un

20 Tätar intre CAzacii lui Temruc, care vAzAnd intAi rAzboiul pierdut a lui Timrocde oamenii lui Ion VodA, au fost fugit la tabArk sl spue hatmanului Mielitschiicl au incungiurat Turcii wile lui; ci pre urrnA, vAzind a n'au fost adevAratce au grAit TAtarul, au poruncit de au pus in lanturi pre acel Thar.

lark dui:a ce intelesera Levii din spusoarea limbilor, pring din sträjile25 lui Ion VodA, de multimea ovtilor lui Ion VodA vi cum peste deal numai

stä oastea cu Ion VodA, vi le venisl vi dela rohmistrii, carii O. afla tot in orAn-duialk stind gata de rAzboiu, la hatmanul ca sg. le I trimitä ajutor; vi ava prespusoarea acelui care venisk trimis dela straja levascA la hatmanul, anumeLivcinschii, au trimis hatmanul pre Ioan Iordan vi pre Maciisco Zaleschii cu

30 steagurile sale intr'agrutoriu, dupa care vi singur hatmanul cu toatä oasteas'au pornit.

Apropiindu-se oastea levascA de Iavi, au vAzut atunci Mielitschii Hatmanul,a au fost adevArat ce-i spunea limbile, 0 era cAtAva oaste a lui Ion Vodl,care au stAtut toatA gata in arAtarea Levilor. IarA pre vremea dui:A Rusalii,

35 goi acestea, acolo vrind hatmanul Mielitschii sA ispiteascl pre nepriiatenulski, au pornit pre Herbort vi pre IatlovAtschii vi pre Timmroc, sI facà hartcu dânvii, doar ii va scoate mai in laturi, unde supusese Mielitschii Hatmanulo seaml de oaste a sa, c5 au fost pus o samA de Lipcani vi cu rAitari cu sin*.Ci pricepuse vi Ion Vodl mevtevugul lui Mielitschii vi n'au lAsat sA iasA oastea

40 afarA departe de tabArA. VAzAnd Mielitschii Hatmanul atâta multime de oaste21 : IeNtschii B.

I70v

www.digibuc.ro


vr'o strämtoare, dandu-le räzboiu in multe locuri, pink* la cetatea Ho-tinului, fiind cetatea pre mänule Lesilor; au trecut peste Nistru oastealesascä cu Bogdan Voclä färä smintialà.

a lui Ion Voda, cariia nu-i va putea sta impotrivä, indata au poruncit sa cercevad la Prut, sä poata trece cu ostile sale asupra lui Ion Voclà; ci el nu spreIasi, ci spre Hotin avea voe sä treaca, cum au vi facut. Vázand Ion Voda caLevii au dat dos vi a trag innapoi, s'au läsat dupà dânsii a-i goni.

Bogdan Vociä, vazandu-se parasit vi cazut de nadejde a sà avaza in scaunultárli, au cazut dupl Herbort Latscoronschii vi dupl alte capete levavti sä steasá dea razboi lui Ion Voda, ci n'au isprävit nimic, raspunzand Levii lui BogdanVoda ca n'au loc bun de dat razboi. Ci avea ducandu-sä Levii, i-au agunsinteo vale pre Levi Ion Voda vi acolea le-au dat razboi vi au slobozit tunurilein Levi. Ci tunurile nimic nu le strica, cI-i covârviia glonturile tunurilorpre Levi. Iar inteacea noapte, n'au mai dormit Levii, ei sta toti gata premalul Prutului de sà strejuia de oastea lui Ion Voda ; iar, dupa ce s'au facutzio, sa. vazura Levii ca Ion Voda sta cu tot deadinsul sa-i poata inchide preLevi undeva, sa-i bage la stramtoare.

Ci au lasat hatmanul pre Herbort pre urrna vi I el sa treaca cu tabara insus pe Prut. Lisa mare navala au avut Herbort despre oamenii lui Ion Voda,vi cu vat-sue de sânge de imbe partile, 'Jana ce sosiia Levii in tabara bor. Iara. unTurc, umblând pregur tabara levasca, baindu-vi sulita, chiema sa O. lag unuldinteinvii, din Levi, la hart cu dânsul. Ce-1 lovi pre acel Turc un Leav cu bardivace poarta ei, cat cazu Turcul de pre cal. Dat-au navala Turcii sa apuce pre Turculcel cazut mort, Levii O. nu-1 dea, au statut un razboi intre danvii, cat aupetit de amândoao partile Catva, iarä mai multi din Turci. i acolo au luat unsteag rovu turcesc un Le0, anume Jicmont Rojin, taind mina stegariului.

A doao zi, iaravilea mare buluc de Turci au fácut navala la tabara, dincare un Turc, luund aminte pre un Leav, anume Stanislav Colpa, ca era precal impodobit, il chiema Turcul sarbevte sa iasa la hart cu dânsul. Vrea Leavulsà iasä la campu cu acel Turc, ci nu 1-au lasat hatmanul pentru unele pricini.Iar in locul lui Colpa au trimis pre Paväl Hanjovschii sa faca hart cu acel Turc;pre semne era Harvat sau S arb pre voroava lui cea sarbeasca. Scrie Belschii deacest Stanislav cà ava era de tare, cat pre doi oameni râclica bite() palma a sa,vi intamplându-sä in Craclu, au radicat un clopot in clopotnitä ava de mare,cat nu 1-ar fi radicat 40 de oameni. Zic cà ava de tare era, cat lemnul verde ava-1strangea, cat curgea apa dinteinsul; doao potcoave de cal le frângea. i altemulte de acest Stanislav scriu cronicarii leAti, care läsam la dânvii sa le vtie.

Ci, cum am pomenit, in locul acestui Stanislav Colpa, au fost evit la hartHanèovschii, care facand cu Turcul hart, 1-au lovit cu colèacul in frunte Leavul

35: 8 de oameni B.

33

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

514 LETOP1SETUL TARII MOLDOVE1

IarI Ion VodI, dui:4 ce au trecut Leyii peste Nistru, au inceputa bate cetatea Hotinului yi in cfiteva sAptämäni neputându-o dobandi

pre Turc. SI poticnisä Turcul sä dea gos de pre cal, la care sA-1 apuce särisäalti Leei, anume Stanislav Bozga ei Stanislav Negotchi. Ci Turcul, pina

5 sosi ceia Leei, s'au zmult din mâna lu Hadeovschii i acolo au stätut un räzboimare pre urmA, cat infränsese Turcii pre Leei; ci, adaogandu-sa Leeii cuHerbort i Volschii cu polcurile sale, de iznoavA tare rAzboi ständ, ei au infrintLeeii pre Turci. Si mergänd câtva loc I in goanä Leeii dupl Turci i nepu- /7/ vtand capetele Leeilor sà intoarcA pre gonaeii sAi, au purces i altA oaste leyascA

10 sä intoara pre gonaeii sIi. Ci cei ce goniia innainte, vAzänd cà vin de a lorpe urmA, au tot mers in goanA, ping ce i-au bä'gat pre Turci in tablra luiIon Voc11. Ci de acolo au luat pre Leei in goana, ci nimic nu le-au stricat,cà s'au aparat Leyii pinA aproape de tabAra bor. i apropiindu-se Leyii deHotin, la un loc mláetinos, acolo le-au dat mare nAvalA Turcii i cu Moldo-

is venii; ci i acolo s'au apIrat Leii, el inglotindu-sa Leyii din tabArA, au cAutatTurcilor a da dosul; pinä in Nistru au mers Leyii tot cu Moldovenii i cuTurcii petrecAtori. CA la Podet, de n'ar fi pus Leeii 12 pueci de apIra trecl-toarea, ar fi venit la mare perire

Ci cu noapte au sosit Leeii trecând Nistrul la Hotin, cä Hotinul era Ina20 pre seama lui Bogdan VociA, unde läsase in cetate pre Leaful; anume Do-

broslovschii. Iar, dupa ce sosirl Leeii la Hotin, au avut ei mai mare rIzboicu Turcii i cu Moldovenii. Ci nici acolo nu i-au putut strIbate pre Leei, cibIrbäteete s'au apIrat i acolo Leeii, care anume scriu cronicarii leeeeti. Cinoi pentru lungimea voroavei, trecem cu condeiul.

25 Deaca au vAzut Leeii a nu vor putea sta indelung impotriva lui Ion VocIA,avänd grije ei de Bogdan VocIA, cI eqiia singur la räzboi de multe ori, fArA

etirea lui Militschie Hatmanul, el ei din tabAra lui Ion VodA nepArAsit da dintunuri in Leei, s'au pornit cu tabArA i n'au stätut supt cetatea Hotinului,cl capete ce era ei cu Bogdan VoclI au intrat in cetate.

30 Bogdan VodA au trimis din cetate pre Leaful Raditschii la Ion VociA, pof-tindu-1 sA nu-i ia domniia, Vezi poftä nebunA I aducandu-i aminte cumnici Ion Voda nu sA va putea rIzima indelung, de vreme cl au scos färä dedreptate pe Bogdan Voda din domnie. Socoteasca cum iaste de greu lucru,cela ce au fost mai dinainte stapän, sA nu aibl nimic, ei cà ce face astAdatA

35 lui Bogdan VodA, alii cA vor face lui sA etie i sA nAdAjduiascA cA iasteDumnezeu, care rAsplAteete toatà strâmbAtatea.

La a6astä solie a lui Bogdan VodA, Ion Vodä nimic n'au I rIspuns, nici I72rs'au turburat, ci pre sol al lui Bogdan Voc11, pre Raditchie, 1-au trimis la im-pArAtie ca pre un rob; pre carele ducAndu-1 un Catty la Mehmet Pap, spuindu-i

40 6aueul cA iaste rob luat din oaste, mAcar cI bietul Raditschii au spus paqii cInu rob, ci sol au fost trimis de Bogdan VodA la Ion Vocla. Iar paya oblicise

www.digibuc.ro


cu armele sale, au trimis sol la Iazlovetchii, hatmanul crIii levIsti, poftin-du-I sA poronCascl lui Dobrosolovschii, ce tinea cetatea, sA-i dea cetatea.

I 38r SA fAgAduia Ion Vodä de pre atunce sA facI I giurAmInt craiuluileväscu, cA-i va fi cu credintA vi cu priintI in toate poroncile crAesti,precum au fostu vi alti domni de mai nainte de insul, iproci. IazlovetchiiHatmanul, vAzind aCasta solie a lui Ion VodA, au fIcut vtire lui Jicmont,craiului levIscu, si au priimit craiul gurAmanturile lui Ion VodA.

Bogdan VodA, pierzindu-si nAdejdea de domniia 'Peg Moldovei,fiind vi bolnav de ochi, viind la Camenit.d cu Militchii, au multImittuturor capetelor levIsti, pentru nevointa eau pus pentru dânsul sI-1due./ la domnie. Si de acolo s'au dus cu putintei Levi la Moscu vi acolov'au sarvit viata.

5

10

vi de perirea a catva oameni ai sAi de Levi, mAniindu-se, au trimis pre RaditcheLeavul la eatargA. Pre urmA Meelitschii Hatmanul I-au scos din robie pre Ra-ditschi, trimitAnd la Mehmet Pava pre Gerzec Leavul, ce vtiia vi arApevte. 15

VAzAnd Mieletschii cI voia lui Dumnezeu nu iaste sà sl avaze BogdanVodA la domnie, au inceput a trece cu oastea sa Nistrul in ceia parte ; ciaera poduri putine, au pierdut câtva cai Lqii in Nistru innecati. PAziia Mol-dovenii, dupI ce sl vor mai imputina Levii la trecItoare, sl le dea rIzboi,sI-i poatA apuca. Ci vIzAnd aceia Levii, au lAsat in urmA o samA de pedes- 20

trime, care era pre lAngl tunuri de improvca cu gloantele, vi din cetatea Hoti-nului Tina da nepArAsit in Moldoveni.

lark dupA ce au trecut oastea levascl cu Meelitschii Hatmanul, au inceputIon VoclA a bate cetatea Hotinului vi o au bItut ateva sAptAmIni. Tare apIracetatea leavul Dobroslovschii. IarA, vAzind Ion VodI cA nu va putea lua 25

cetatea cu armele sale, au trimis sol la Iazlovetschii, care era hatman crlieilevevti pre atunci, poftindu-1 sl porunCascA lui Dobrosloychii, sl-i dea cetatea.

SA fAgAduia de pre atunce Ion Vocll sI facl gurAmint craiului levesc,cum ii va fi cu credintA vi cu priintA in toate poruncile crIevti, precum eravi alti domni mai nainte de dansul, au fost legati crailor levAvti, vi ca acestea. 30Iarl Iazlovetschi Hatmanul, vIzAnd gastA solie a lui Ion VodA, au fAcut vtirelui Jicmont, craiului levesc, vi au priimit craiul kurAmAntul lui Ion VodA.

Ava Bogdan VodA, pierzindu-vi nAdejdea de a sA mai intoarce la domniiatArli, fiind vi bolnav de ochi, viind dela CamenitA cu Mieletschii, au multemittuturor capetelor levAvti, pentru nevointa ce au fost pus cu dfinsul sA-1 ducA 35

172v la domniia tArAi, fAgIduindu-se I Bogdan VodI cA p AnA la moartea sa va fimultemitor. Au purces d'acolo cu putinei Levi vi s'au dus la Mosc vi acoloau murit.

33www.digibuc.ro


In anii dela Hristos Mantuitoriul nostru 1572, au murit Jicmont,craiul levascu, in orav in Ticotin. Acestu Jicmontu au fostu cel de preurmä sämintie Iaghelilor; cräit-au ani

Iarä al doile an, s'au stransu toti domnii i boiarii levavti la Varvav;5 acolo au znarsu soli si dela Ion Vodä, poftind pre recipospolita sä-i

dea pre Bogdan Voda, pentru care au fäcut Ora Ion Vodä vi la impä-rape, i sä fagacluia Ion Vocla cà va fi in prietenie cu craiia levascä, cums'au fostu adeverit vi mai nainte, numai dea pre Bogdan Voda. Po-menit-au solii lui Ion Voda i pentru Pocutiia cà nu o va cere dela danvii.

io Fäcut-au Levii raspunsu lui Ion Vodä inteacest chip: e CA, te-ai jeluitimparatului turcescu pre Bogdan Vodä sa 0-1 dam noi; cum nu 1-am che-mat, avea nice vom sa auzim de insul, i ca nu sa afla Bogdan Voda incräiia levasca, sa vtii; iarä, de ar fi still-10nd Bogdan Vocla undeva ovti,sä tii ca pen Tara Levasca nu-1 vom läsa sà triacà cu ovti Bogdan Voda,

15 iarä pentru Pocutie, ca nu o vei mai cere dela Levi, bine vei face ».Venit-au sol la acel seim vi dela hanul Cramului, poftind pre Levi

sa nu-s aliaga craiu pre imparatul Moscului, nice pre vreun fiCor a lui,

Iarä hind cursul anilor dela Hristos 1572 iar dela zidirea lumii [7080] aumurk Jicmont, craiul lesasc, in targ in Ticotin. Acest Jicmont, craiu lesesc,

20 au fost cel dupa urma semintie Iaghelilor, craind 42 de ani.lark' al doilea an, care iaste dela Hristos 1573, s'au strans toti domnii

boiarii lesdsti dupl moartea lui Jicmont 0 soli despre alte domniila Varsav; acolo au nemerit i solul dela Ion Voda, poftind pre recepospolitasa-i dea pre Bogdan Voda, pentru care au facut Ion VodA pâTA si la imparatie;

25 iar sa fagaduia Ion Vodà cà va fi in prietenie cu calla levasca, cum s'au fostadeverit mai nainte, numai sä-i dea pre Bogdan Voda, ca au pomenit soliilui Ion Voda i pentru Pocutie, ca nu o va cere dela dansii.

Facutu-i-au Lesii easpunsul lui Ion Voda inteacestasi chip: o Ca, te-aijaluit imparatului turcesc pre Bogdan Voda sà ti-1 dam; cum nu 1-am chie-

30 mat, ava nice vom sa auzim de dansul, si a nu O. afla Bogdan Voda in craiialesasca, sa stie Ion Voda.; iar de va fi strangand Bogdan Voda. unde va fiosti, sä stie ca prin Tara Lesascà nu-1 vor liisa pre Bogdan VodI sà treacacu wile sale, vi sä vtie Ion Voda ca s'au dat poruncl hatmanilor sa-1 pazeascapre Bogdan Vocla; iara. pentra Pocutie ce pomeneste Ion Voda, ca nu o va

35 cere dela Levi, bine va face ».Nemerit-au la Varsav, ld slim, si soli dela hanul Cramului, poftind hanul

pre Lesi sa nu-s aleaga craiu pre imparatul Moscului, nici pre un feCor al lui,18: 1572 din A

1572

1573

1573

www.digibuc.ro


cg Moscalul de demult iaste vrgjma§ kr, iaste §i tgrglor sale, si atuncenu stgpgn, ce vrgjma§i ari avea. Argta solul hanului, cum mai binesä aibg Le§ii priiaten pre Turcu cleat pre Moscal, §i-i svAtuia soliihanului sal aliaga Le§ii craiu ori fie pre cine, färg pre Moscal.

Au fostu trimis si Turcul la craiul lesgscu cgrti §i neapucând viupre craiul, au cetit cgrtile la ivala tuturor Lesilor, scriind sg dea liafghanului Crgmului, ce au fostu mai nainte Lesii sg dea CrAmului. Ce,au rgspunsu Le§ii cg gata sintu, numai intgi sä facà dreptate cu Tg-tarai, carii mainte, incg viu fiind craiul, au lovit in Podoliia de auarsu cetatea Barul si cgteva sate §i targsoare, care nu s'au cgzut Tgta-rglor sg facä, peste legaturä, acea strickiune in Podoliia.

Ion Vodg, dupg ce rgmasg izbanda la dansu, de scoasg den taxipre Bogdan Vodg si pre Le§i, de sg §i argta deodatä pre voia tgrgi, insgpre urmg pre toti domnii au covarsit cu vrgjmg§iia §i cu morti cumplite.0, Doamne svinte, sg otgra§te condeiul a scrie tirgniile si mijlocele tirg-ne§ti acestui cumplit tiran domnu I Bggat-au in foc, de viu, pre vlgdicaGheorghie, de au arsu, pentru prepus de avutie. Tot tiranul iaste lacom;si bine au zis oarecine, cg lacomul nice §ie, nice altuia iaste de foks.

s

10

1

cg Moscalul de demult iaste vrgjma§ kr §i tgrglor sale, §i atunci nu stä-p An, ci vrAjmas ar avea. ArAta solul hanului, cum mai bine sA aibä Lesii 20

priiaten pre impAratul turcesc decat pre Moscal, si-i sfAtuia solii hanuluisA-s aleagA Lgii craiu ori fig pre cine, fAra pre Moscal.

Fost-au trimis impAratul turcesc carti la Jicmont, craiul lesAscu, pre careleneaflându-1 viu, le-au citit cartile la iveala tuturora Lesilor, in care scriia

173r pentru hanul Crâmului, sA-i dea leafl ce au fost I legat sA dea Cramului mai 25

nainte Lgii. Ci, au räspuns Lesii cA gata sant, numai sA le fack dreptate intlicu TätarAi, care Inca.' fiind viu Jicmont craiul, au fost lovit in Podolie de auarsu Barul cetatea si câteva sate si targsoare, pre carii mAcar cA-i lovise Bu-Caschii, staroste de CamenitA si au fost scos robii, iar nu s'au cAzut TAta-rAlor, peste legAtura, sa facl acea stricAciune in Podoliia. 30

Ion Vodg, dupg izb An& cu norocul ce goni pre Bogdan Vodg §i pre Le§idin targ, s'au asAzat in scaun. Lsä, de si sä arAta deodatà spre voia tAräi, iarpre urmA pre toti domnii au covArsit cu vrajmäsiia si cu morti cumplite. 0,Doamne sfinte, sA otAraste condeiul a scrie tirAniile si mijloacele tirgnestiacestui cumplit tiran domn I BAgat-au de viu in foc, pre vlAdica Gheorghie, 35de au ars, pentru prepusul pre dânsul de avutie. Tot tiranul iaste lacom;si bine au zis oarecine, cl lacomul nice sie, nici altuia iaste folos.

www.digibuc.ro

5r8 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

Mitropolitul Theofan au fugit prin munti de groaza lui Ion Vodä,temnitàle toate era pline de cAlugAri si-i ingropa de vii: pre Veveritàsi pre Cozma si pre Molodetu cälugärul. Asijderea den boiarii de cinstesabiia lui stiia, omorindu-i cu tot feliul de morti, asgmänandu-sä cum-

5 plitilor tirani lui Nero si lui Dioclitiian. !risk aciia era pAgani, iaraacesta crestin ! Ynsä, de au fostu crestin, nime nu scrie, cg precum nimenu adevereste niamul lui, asea nice legea lui de ce lege au fostu. Nicecrezu sä fie fostu crestin pravoslavnic Vedea-veti plata de tiran sia lui Ion Voda, la ce au vinit pe urmä ca, de ar fi fostu crestin, nu

lo s'ari fi insurat in postul mare.Iarl al treile an a domniei lui Ion Vodà, fäcându atAtea munci si

morti cumplite, urite lui DumnAzau si otärite lumii, iatä ii vini veste&A 1-au mazilit impAratul si au dat domniia I lui PAtru Vocià chiopul.Acestu Pâtru Vodà era den Tara Munteniasca, fi6or Mircii Voclä si

15 nepot de sor Mihnii Vodg.Ion Vodg, dacl s'au simtit streinat si scos den domnie Iatà aicea

sg incepe urgie si rgspatire dela Dumnklu asupra lui Ion Vodà, pentrutiräniia lui i-au fostu scris capichihaile lui Ion Vodä, sl trimità banisà impingg pe Pátru Voda chiopul. Sfätuindu-sá Ion Voda cu boiarii

139r

20 Mitropolitul Theofan nu ar fi vrut e§i intreg, de nu ar fi fugit prin muntide groaza tiranului Ion Vodà; temnitele toate era pline de aluglri §i-i ingropade vii : pre Veveritä §i pre popa Comna §i pre Molodet alugärul. A§ijdereadin boiari, dintru cei de cinste, sabia lui omorindu-i cu tot feliul de morti,asImlnindu-se cumplitilor tirani lui Neron §i lui Diocletiian. Ci aceia, pa-

25 gini; iar acesta Ion Vodà crestin de au fost, nu scrie nimeni; cA, precumnimeni nu adevere§te neamul lui, a§a nimeni nu scrie legea lui, de ce legesà fie fost. Nici crez sA fie fost crqtín pravoslavnic Vedea-vei plata de tiran,Ioane Vodà cl, de ar fi fost crqtin, nu s'ar fi insurat In postul cel mare.

Iarl al treilea an al domniei lui Ion Vodà, arätând munci §i morti cum-30 plite, urite lui Dumnezeu §i otArite lumii, iatà ii veni veste a l-au mazilit

imparatul §i au dat domniia lui Pltru Vodl, ce l-au poreclit chiopul. AcestIltru Vodä era din Tara Rumaneascl, dela Munteni, fe'Cor Mircii Vodä,nepot de soru Mihnii.

Ion Vodà, deaca s'au simtit instreinat §i scos din domniia tArki, iatà aicea35 sa incepe urgiia §i. rlsplAtirea dela Dumnezeu asupra lui Ion Vodá, pen tianiia

lui, i-au fost scris capichehaialele I lui Ion Vodá, sl trimitä bani sä impingl pre 173yPätru Vodä chiopul. Ion Vodá, orbirea lui Dumnezeu, satuindu-se cu boiarii

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ION STODA 519

ce-i avea svetnici, tirani ca si dansul, cum ar fi mai bine: trimite-vabani la PoartA sal tocmascl domniia despre ImpAr Atie, au s'A sA aperede PAtru VoclA cu sabiia ? SfAtuitu-l-au toti, mai bine sA facl cu aciiabani oaste asupra impArAtiei Turcului si sA nu lag pre PAtru VodAla scaonul tArAi. Vezi aicea cum strAmutA DumnAzAu sfaturile cele bunespre rele cu rAu sfarsit tiranilor 1 DumnAzAu, dela cela ce nu are dreptatein sine, nice sileste sA o ail* ia dela dansul mintea cea bunk* si ointoarce in socotiala cea rea, ca sä nu cunoascA nemic de cele ce greseste.

Socotiia Ion VodA sä agiungA si la Henric, craiul lesäscu, de agutoriu;ce, stiind cl are cräiia lesascl legAturi de pace cu impArAtiia Turculuisi nu-i va da agutoriu, au ales de au trirnis la CAzaci sA-i cheme in liafä,ca pre niste oameni slobozi. Strans-au si tam, eked carii s'A ruga cu multecuvinte blande acmu bland de fria ca sä. le poatA intoarce si sAtragl inimile spre dansul; aräta si nesatiul turcescu 0 lAcomiia lor.

Vedea stercul in ochiul Turcilor, iarA barna in ochii sAi nu vedea,zicand cA Turcii toate schimburile fac pentru mazda si pentru sä

särkascI tara, s'A slAbascl. Arata täräi Ion Vodä si gasta, cl de vorvidea ceva si or vrea cu totii, pre lesne va depArta mama Turcului

5

10

15

ce-i avea sfetnici, fAcuti tirani lacomi ca si dinsul, cum ar fi mai bine:trimete-va el bani la PoartA, pentru sä-s poatä el tocmi domniia despre 20impArItie, mAcar cl Turcii cuvintul crestinului nu-1 tin, au sA se apere dePAtru Vodl cu sabia ? SfAtuitu-l-au tali mai bine sl facA cu aceia bani oasteasupra impArAtiei Turcului si sA nu lag pe Pátru VodA la scaunul tArAi.Vezi aicea cum strAmutA Dumnezeu sfaturile cele bune si le aduce spre rele,cu rAu sarsit tiranilor. 25

Socotiia Ion VodA deodatä sä agiungA si la Henrec, craiul lesesc, de agti-toriu; ci, stiind a are criiia lesascl legAturA de pace cu impArAtiia turCascAsi cA nu-i va da agutoriu, au ales sfat sA trimitä la Cazaci sA-i chiiamein leafi, ca pre niste oameni slobozi. i asa, stringAnd si tara, carä caresA ruga cu multe cuvinte blande, acum blind de &id. ca sl le 30poatA intoarce si trage inimile spre dansul; arAta si nesatiul turcesc silAcomiia lor Vedea stercul in ochiul Turcilor, iarA barna in ocirii sli nuvedea, zicand, cl Turcii toate schimbArile fac pentru mizda si pentru sAsArl'eascA tara, cl din sArAcie sA va mai slAbi. i ca acestea le arAta IonVodi.; tArai le arAta si a'easta, cum pre lesne de vor vrea cu totii, va depArta a5mina Turcului

25; cA riu sfirlit B1.

www.digibuc.ro


deasupra täräi, cä si pre Lesi 11 are priiateni, Cäzacii s'au adeverit sä vieinteagutoriu, eärora nu le pot sta Turcii innainte la räzboi.

Si ca acestea, zicea täräi, cum de au flcut oricui innalgosul, totpentru Turci au fäcut, si cum l-au fostu cunoscut tam de räu pre Ion

s Vodà, asea acmu sä-1 cunoased de bun si mai mult spre folosul bor. IAsea, Ion Vodä, impland pre tori de nädejde, au strägat cu totii el 139vlängl dânsul vor peri, precum s'au i tamplat.

Clzacii, vázind lefe, i carii den firea lor sintu gata la jac i dobanzi,s'au stransu ca i .200, neintreb and voia craiului sau a altor cäpetenii

io a crliei lesästi, au purces in %ark* la Ion Vodl; intre care Cäzaci eraacesti cApetenii: SverCovschii i Barsam, amandoi avea ate 200 deCazaci si dela Bratlav era 200 de Cäzaci, Cozlovschii iaräsi avea zoo deCbaci, asijdirea i Slujinschii, iarà Ianci i Socolovschii avea ate o suta.

lark daed au sosit Cázacii in tabära lui Ion Voclà, au poroncit Ion15 Vodà de au dat, de bucurie, den tunuri si den sinetà. Dupl ce s'au

radicat masa, au poroncit de au adus citeva tipsii de argintu, pline degalbeni de aur, i le-au pus denaintea Cäzacilor, poftindu sä priimascä

deasupra tarii, cà vi pre Levi priiateni, Cazacii s'au adeverit sa vie intruakutoriu la carii au trimis, caror nu le pot sta niciodata Turcii innainte.

20 i ca acestea, zicea tarai, cum de au facut cuiva innagosul, tot pentruTurci au fäcut, Bine, dara Dumnezeu vtie pentru cine faceai I pentrusa-i umpli i sa le intri in voe; ci a nu s'au putut satura, nici le-au intrat invoe Turcilor, sa vede cu maziliia lui. Pentru ce cu eat 1-au fost cunoscuttam. pre Ion Voda de rail, ava acum sa-1 cunoasca de bun vi mai mult spre

25 folosul bor. Ava Ion Voda, umpland pre toti cu nadejde, au strigat cu totii,ea Fan& dânsul vor peri, precum s'au i tamplat.

Cazacii, vazand leafa, i carii din firea lor sant gata la jacuri i dobanzi, s'austräns ca la rzoo, neintreband voia craiului sau a altor capetenii I a craii levevti,au purces la Ion; intre care Cazaci era acevtea capetenii: SverCovschii vi Bar-

30 sam, amandoi avea ate zoo de Cazaci vi dela Bratlav era 200 de Cazaci, Cot-lovschii iaravi avea zoo de Cazaci, avijderea i Lujenschii, iar Ianci ioo,Socolovschii iarävi Ioo.

Dupa ce sosirá Cazacii la tabära lui Ion Vodä, carii era cu corturi osebi,capetele osebi, cei mai provti osebi, poruncit-au Ion Voda de au dat cu tunu-

35 rile de bucurie vi din sari*. Dupa ce s'au radicat masa, au poruncit de auadus citeva tipsii de argint, pline de galbeni de aur, i le-au pus denainteaCazacilor, poftindu-i sa-i priimeasca

174-r

www.digibuc.ro


acea datA dela dAnsul. DeodatA CAzacii nu primiia atfita liafl, apoiluarl-i si sl impArtirä cu galbenii si i-au asezat den-a-stinga ostiisale si le-au trimis 6 buti de vin de au bAut CAzacii pentru sknAtatealui Ion VodA si le-au dat si taleri cateva sute.

A doa zi, mai nainte de rAvArsatul zorilor, au mersu Ion VodA laCAzaci si i-au poftit la cortul ski; si mergand, asea le-au grAit Ion VodA,leseste, cl stiia limba lesascA cl era aseas Liav de nastere:

« Pentru lucrurile voastre si vitejilor intAlepti de nu as sti, nice dAnA-oarI n'as fi trimis la voi &A vA fiu ostenit de atAta cale; iarA, stiindu-vAcA aveti mare laudI intru mestersugul osteniii, pentru aceia v'am chematla gastA triabA ce am cu sultan Selim, impAratul, vrAjmasul mieu decap, rugAndu-và sA-mi slujiti .pre bani, mAcar cA voaI a VA arAta liednu indrAznescu, avAnd grijá sA nu Val ark putin, in prejma lucrurilorvoastre cele mari; iarA orice v'ar trebui, sau bani, sau haine, asea voaA,cum si cailor vostri, de toate den destul yeti avea. IarA si eu nu mA in-doesc intru gasta, cl yeti sta si yeti incepe cum sA cuvine celor buni.Pe lAngl acestea, pentru osteniala voastrA, foarte vA multAmAscu, cAfiind oameni crestini, ati vinit la mine, pentru care pururea voiu fi

acea datA dela dânsul. Deodatä nu vrea Cazacii sl priimeascA atâta leafA, cipre urrnA luarl-i 0 impártirl galbenii intre dân§ii. I-au a§Azat pre Cazacidin stanga o§tilor sale, unde s'au alAzat Cazacii top, §i acolo le-au trimis 6buti de vin, sà bea pentru sAnAtatea lui Ion VocIA, si câteva sute de talere.

A doao zi, mai nainte de zori de zio, sculAndu-sA Ion VodA, au mers laCazaci si au poftit pre toti la cortul sat'. Si acolo la cortul lui, Ion VodA le-augrAit Cazacilor le§a§te, cl §tiia Ion VodA limba le§ascA cA era Leah, a§a:

o De n'a§ §ti de lucrurile voastre 0 vitejilor intelepti, nici odinioarä nua§ fi trirnis la voi sA vA fiu ostenit aqa de departe aicea; iar, cl vA §tiu cA sAntetioameni viteji §i aveti mare laudA inteacest feliu de me§ter§ug, pentru aceiav'am chiemat pre voi la gasta treabä, care o am cu sultan Selim impäratul,vrAjma§ul mieu de cap, rugAndu-vA sA-mi slujiti pre bani, mAcar el voao avA arAta leafá nu indrAznesc, având grip sA nu vl arät putinl, in preajma lu-crurilor voastre cele mari; iarA§ orice s 'ar trebui, veri bani, veri haine, a§avoao, cum 0 cailor voqtri, de toate din destul veti avea. Iar si eu nu mA in-doesc intru gasta, cA yeti sta 0 yeti incepe cum sA cuvine celor buni. PrelângA acestea, pentru osteneala voastrA aCasta, foarte vA multämesc, cA fiindoameni cre§tini, ati venit la mine 0 inteaCastä timplare a mea nu m'ati läsat,pentru care pururea voiu fi voao

5

10

15

23

25

30

35

www.digibuc.ro


datoriu si pre atata voiu sa va platescu, I preat viti vrea voi; ca, macarca vazu putini innaintea vrajmasului asea de mare, iarä asea và soco-tescu, ca and ati fi vinit doaa mii de caläri, mäcar a de acestu vraj-mas paguba nu iaste noaa a socoti sä nu fie de noi biruit. Imi cauta a

s märturisi aCasta, ca le slujeste narocul, a den mic, asea de puternics'au itnnaltat, tot dentru slobozaniia lui Dumnazau, pentru pacatelenoastre s'au fäcut, 0 mice au dobandit, tot cu viclesug 0 cu amagirealor, iara nu cu tarie. De celor mai sus zburand, mai lesne cu vremesocotesc ca pot adea. Mai mult a grail, de bucurie lacrärnile nu mä

lo lasa. Cum VA sint de voios si ce inima am spre voi, Dumnäzau stiesi voi veti putea cunoaste de mine. Pentru ce dar mai mult cum trebuevoal a ma lauda, gasta numai sa stiti, a närocul mieu, närocul vostruiaste ». Acestea zicand, au läcramat Ion Vodä.

La aceste cuvinte a lui Ion Voda, raspuns-au Sfirèovschii dela tOti,15 ca un ostian deplin, pre scurtu ziand: o Nice banii de carii putin

bagam sarna ni-au adus pre noi la gasta sl venim la tine, kane,ce ca sa batem pre vräjmasul tau; pentru aceia nice de o platä nu W.-gam sama, destul vom avea, de vom goni de aicea pre vräjmasul tausi pre tine vom impäca cu dansul. Tu, precum ne vei multami, närocul

20 datoriu §i pre atata pre cale voiu sä platescu, pre cat veti vrea voi; cgmgcar cl vg vgz putini împotriva vrAjmaplui aa de mare, iar I a§a vgsocotesc ca and ati fi venit z.000 de cllgri, sgvai de acest vrAjma4 pagubgnu iaste noao a socoti sg. nu fie de noi biruit. Imi cautg a marturisi aZasta,cg le slujwe norocul, de vreme cg din micA incepAturg, a§a s'au innAltat

25 tot pentru slobozeniia lui Durnnezeu, pentru plcatele noastre s'au fAcut, 0mice au dobandit, tot cu vicle§ug 0 cu amAgirea lor, iar nu cu tArie. Ci celorce mai sus zburand, mai lesne cu vreme socotesc cA pot cgdea. Mai multlacramile de bucurie a grgi nu mg lasg. Cum vg sant de voios i ce inimg amspre voi, Dumnezeu tie i voi yeti putea cunoWe de mine. Pentru ce darg

30 mai mult nu-dni trebue voao a m1 lguda, gasta numai sA stiti, cg noroculmieu, norocul vostru iaste >>. Acestea zicand, au lacramat Ion Voda.

La aceste cuvinte ale lui Ion Voda, au raspuns Sfire'ovschii dela top, ca unostean deplin, precum in scurt au raspuns lui Ion yoda: o Nici bani decare putin bagam seama ne-au adus pre noi la aCasta, ca sa venim la tine,

35 Mane, ci ca sa batem pre vrajmasul tau; pentru aceia, nici de o plata nu *Amin seama, destul vom avea de vom goni de aicea pre nepriiatenul tau si pretine vom impAca cu dansul. Tu, precum ne vei multemi, norocul

14°z

174'

www.digibuc.ro

DOMNIIA Lth ION VODA 523

täu va arka aCasta. Noi de puterea turCascä cat de putin nu ne temem;färà cat, ce sfarsit va fi, Dumnàz'an stie, iarä vom nevoi foarte, cumam putea sI te aplam de vräjmasul fill ».

Apoi i-au poftit Ion Vodä la ospät cu sine si-i pug pregiur masäIon Vodk cu sane; la altä mask logofatul cel mare si Irimiia, hatmanullui Ion Vodk si cu alti boiari moldoveni, au s'Azut.

Toate acestea auzindu-sä la sultan &aim, impäratul turcesc, desirgu au trimis Turci 30.000 si Unguri 2.000 la Alexandru Vodk dom-nul muntenesc, sl marg6 s'a" prinzA pre Ion Vodä si O. duel pe frate-ski, Pätru Vodk domnu tärli.

Alexandru Vodk domnul muntenescu, den poronca impàrätiasckimpreunä cu frate-ski, Pätru Vodk cu oastea turCasck cu Unguri sicu Munteni, au purces si, viind pana' peste apa Siretiul, s'au täbärit,slobozindu-s caii la p'a'sune.

140' Ion Vodk intàlegand de Alexandru 1VodI si de Eltru Voda cl-i vin cuosti asuprk indatä au pornit o samä de Cbaci cu SfirCovschii si cu5.000 de Moldoveni, stiutori lucrurilor pre unde vor merge. Iarl pre

5

10

15

tau va arata aCasta. Noi de puterea tut-Casa cat de putini nu ne temem; Paräcat ce sfarsit va fi, Dumnezeu stie numai, iar gasta vom nevoi foarte, cumam putea sa te aparam de vrajmasul tau *. 20

i asa i-au poftit la ospat Ion Voda. pre Cazaci cu sine si i-au pus pregiurmasä cu dansul, Ion Vodä; la aka masá, logofatul lui Ion Voda. si ErimiiaHatmanul si cu alti boiari moldoveni au sazut.

Acestea toate auzindu-le imparatul turcesc, de sarg au trimis 30.000 deTurci si 2.000 de Unguri la Alixandru Voda, domnul muntenesc, inteaku- 25

toriu, caruia i-au poruncit sa-1 prinzá pre Ion Vodá si sä duca pre frate-sauPatru Voda, in scaunul domniei Tarai Moldovei.

Alexandru Voda, domnul muntenesc, din porunca imparateasca, impreunacu frate-sau, Patru Voda, cu oaste turCasca si Unguri si cu Munteni,scrie cronica lesasca sä fie avut Alixandru Voda Munteni de 40.000 au 30

purces, si viind la apa Siretului, dupa ce au trecut in ceia parte, s'au tabaritirr5 deodata acolo la bunAl plqune, slobozind caii slobozi A. pasca.

Iar, dupa ce luo Ion Vodä veste de Patru Vodä si de Alixandru Voda,domnul muntenesc, den niste Moldoveni ce au fost in chip de straja, indataau pornit pre Sfir6ovschii cu o seama de Cazaci, clindu-i si 5.000 de Moldo- 35

veni, stiutori locurilor pre unde vor merge. i singur Ion Vocla cu ceialaltaoaste, in

www.digibuc.ro


urma lor s'au pornit Ion Vodä cu oastea. Mers-au Sfir6ovschii cu ai säi mäl-comis si dede pre strajea de ostenii muntenivo era'si incungurandu-ifad de veste, pre toti i-au prinsu. i infälegand dentru aciia SvirCovschii,a nemic nu stie Patru Vodà de oastea lui Ion Vodk au si räpezit la Ion

5 Vodä sä sirguiasck sä.' vie mai de sirgu cu oastea.Gräbit-au Ion Vodk si dui:Ace s'au impreunat cu totii la un loc, s'au impärtit in trei polcuri si au lovitde trei pärti pre oastea lui Pätru Vodk cand toti dormiia färä de grijk innädejdea sträjii. Multà moarte au fäcut inteinsii, a de nimic nu sä puteaapuca, numai de fugA pedestri, si numai cu amesile abiia au sapat

10 Alexandru Vodä cu Pätru Vodk frate-slu ; Pátru Vodà fugi la Bräila,läsindu toatà tabära in maim lui Ion Vodä. *i. multä dobändä fäcuräCAzacii, a asea poroncig Ion Vodà sä.' lasä mai multà dobändä Cäzacilor.

Purces-au Ion Vodà in goang dupà Pätru Vodá si dupä Alexandru Vodäcu toatà oastea sa, de au arsu si au prädat Tara Munteniasck mai mult

15 de gumätate, si au pus domnu pre Vintilà Vodk in Tara Munteniasa.

urma lui Sfire'ovschii au purces. IarA SfirCovschii, mergAnd pre cale, rugl preai sAi sA mearga fArA gomon, arAtAndu-le cl vor isprAvi bine, nunlai BAmeargA tare si färA sunet, sà-i poatä lovi fArA veste.

Lovit-au Sfire'ovschii asupra a 400 de osteni, straja lui Iltru VodA, si incun-20 giurAndu-i, i-au prins pre toti. IntelegAnd SfirCovschii din ostenii ce-i prin-

sese, cum PAtru VodA si cu Alixandru VodA nimic nu stiu de oastea lui IonVodA, au repezit la Ion Vodä sA sArguiascA, cA-i biruinta lui, cl-i vreme caaceia pana a nu prinde vrAjmasul de veste, fiMd oaste multä, si SfirCovschiista de pAziia pre PAtru VodA si pre Alixandru Vodä. Gräbit-au si Ion VodA

25 cu oastea ce era cu dAnsul si, dupa ce s'au impreunat cu totii la un loc, s'auimpArtit in trei polcuri si de trei pärti au lovit pre oastea lui PAtru VodA, anddormiia fArA grije. Asa nimini de nimic nu sA putea apuca, fiind dezbrAcatisi fárl cai, cA caii le era slobozi, nici sA sä apere, nici sà fuga nu putea, 0 aläsarA in nAdejdea strAjii. Asa, impresurAndu-i oastea lui Ion VodA, multA

30 moarte au fAcut inteinsii, abiia au scäpat amândoi domnii, PAtru Vodà cuAlexandru Vodä, frate-sAu. PAtru VodA au fugit deodatA la BrAila, lAsAndtoatä tabära in mAna lui Ion VodA si a Cazacilor; au dat jac in tabArA si maimult au läsat pre Cazaci sA facA dob *Ana.

Dupä izbinda ce au avut, Ion VodA au si purces in goanA dupa PAtru35 Voda si dupa Alixandru VodA, cu toatA oastea sa, de au ars si au prädat Tara

MunteneascA, mai mult de grumatate, tAind si ce le esiia innainte, si au pusdomnu pre Vintill VedA, in Tara MunteneascA.

6 : in tre polcuri A.

www.digibuc.ro


Oblicind Ion Voda ca Patru Vocla i Alexandru Voda s'au oprit inBraila, intorsu-s'au cu o§tile sale asupra Brai lei 0, tabärind supt Brila, tri-mis-au doi Munteni la beiul de Braila, cerand pre amandoi domnii sä-idea pre manu, cà, apoi de nu-i va da, el va sta cu razboiu pregiur cetate,Ora o va dobindi. Trimis-au i beiul de Braila patru agi la Ion Voda, 5

cu zece glonturi mari de tunuri i cu zece mici, zicand lui Ion Vocllcà cu acel feliu de bucate va ospäta den cetate, care nu le va mistui.

Maniiatu-s'au tare Ion Voda pre acei agi, 0 au poroncit de le-autaiat urechile i nasurile cu buza cu tot 0 i-au spanzurat de piCoareinnaintea cetatii i indatä au poroncit pedestrimei de au fa:cut ravalä ioasupra targului. AN/rid loitre gata, au oborit gardul targului i intrand

141r in targu, au taiat pre Turcii den Braila, !cat nice cane n'au ramas viu,curea sangele pârau in Dunäre 0 au dat foc de au arsu targul ci

multa avere au luat i scule de aur 0 de argint i margaritar mult,ca era bogat acel targu, nefiind prädat niceodatä, de and 1-au fostu 15

dobandit Turcii in sama bor.Vrand Ion Voda atunce sä batá i cetatea, numai ce-i vini veste

cl-i vin inteagutoriu Beal lei 15.000 de Turd, 0 indatä au trimis pre

Oblicind Ion Voda ca Patru Voda i Alixandru Voda s'au oprit la Braila,s'au intors cu ostile sale asupra Brailei si puindu-sä cu tabara supt Braila, 20au trimis doi Munteni la beiul de Braila, cerand pre amândoi domnii sa-idea lui Ion Voda, si sa spue Turcului ca, de nu-i va da, va sadea supt cetate

175v si o va bate, p Ana o va dobandili Iar beiul din cetatea Brai lei, dupa ce in-telese soliia i cererea lui Ion Vodä, au trimis si el 4 agi, cu carii au trimiszece glonturi mari de tunuri i zece mici, sa zica lui Ion Voda cä cu acel feliu 25de bucate il va ospäta Turcul din cetate, care nu le va mistui.

Maniiatu-s'au tare Ion Vodà pre acei soli turcesti, carora au poruncitde le-au taiat urechile, buzele si nasurile si au pus de i-au sp ânzurat de pi-èoare innaintea cetatii si au poroncit de sarg pedestrimei darabanilor sa facànavalä asupra targului. Având loitre gata, oborit-au de graba gardul tar- 30gului dorobantii lui Ion Voda si au intrat in targul Brailii, de au taiat preTurci, de n'au läsat nice dine viu in targ. Ace la sânge s'au vat-sat, cat curgeapark' in apa Dunarii, si au aprins targul de au ars; unde multä avere auaflat: aur si argint si margäritariu mutt, cä era bogat acel targ, nestiind asuprasa alte präzi, de cum 1-au dobindit Turcii in seama lor. 35

Vrut-au sä sä apuce si de cetatea Brai lei, ci luund Ion Voda veste de15.000 de Turci ce vin inteagiutoriu Brailii, au pornit Ion Voda pre

www.digibuc.ro


SfirCovschii cu Cazacii improtiva acelor 15.000 de Turci, dandu-i siopt mii de Moldoveni. i tampinadu-sa SfirCovschii cu Turcii, datu-le-au räzboiu vitejeste si infrângand pre Turci, i-au topit asea, catabiia au scapat vreo mie calari.

5 lark dupa gasta izbanda cu näroc asupra acelor Turci, venit-auveste lui Ion Voda den urma, cá au intrat in tall' Turci si 'Mari. Läsat-au Braila si s'au intorsu cu oastea improtiva Turcilor si a Tataralorsi lovindu-i vitejeste, i-au rasipit si i-au gonit.

Dupa aceia au mersu cu wile sali Ion Voda supt Tighinea si ba-lm tand-o cateva zile, o au dobandit si o au arsu. Trimis-au de acolo

600 de Cazaci la Cetatea Alba si o au aprinsu de au arsu gumatate detargu. lark' Ion Voda cu oastea sa, pana a vini Cazacii dela CetateaAlba', s'au odihnit.

dupa aceia, intalegand Ion Vodä de niste Turci, ce esisä de prin15 cetati si sa (wish' cu Tatarli Bugiagului si mergea la Cetatea Albk

au oranduit pre Cazaci si cu trei mii de Moldoveni, pre carii, lasindu-iSfirCovschii pre urma, au tocmit Cazacii in trei polcuri: in polcul celdenainte era 400 de Cazaci cu sineta si toti cu calcanuri, sä sa sprije-nascä de sulitäle turcesti, oranduiti. Al doile polcu, iara pre atatea,

20 SfirCovschii cu Cazacii impotriva acelor 15.000 de Turci, dandu-i 0 8.000 deMoldoveni ; pre care timpinandu-i Sfir6ovschii §i dandu-le razboi tare, au infrantpre Turci li mare inoarte au facut intr'inqii; abiia au scapat L000 de calari.

Dupa acesta razboi cu izbanda a lui SvirCovschii cu acele 15.000 de Turci,tot nu vrea rasa Ion Voda cetatea Braila in pace, ci viind din urrna veste de

25 o seama de Turci si de 'Mari ca au intrat in lark au lasat cetatea Braila §i.

au purces cu Sver6ovschii asupra acelor Turci 0 'Mari 0 i-au lovit de i-auräsipit §i pre acea oaste turCasca.

Dupa care izbanda, Ion Vodä au tras cu o§tile sale supt Tighina §i. aubatut Tighina cateva zile 0 o au luat §i o au ars. De acolo au randuit 600

30 de Cazaci la Cetatea Alba de o au aprins qi o au ars giumatate de targ. IarIon Voda, pana a O. intoarce Cazacii dela Cetatea Alba, au odihnit cuoqtile sale cateva zile.

Ci pre urma, intelegand de o mina de Turci, eviti de prin cetäti 0 cu TätariiBugacului, care mergea la Cetatea Alba, au oranduit Cazacii, dandu-le §i 3.000

35 de Moldoveni, pre carii läsandu-i Svir6ovschii pre urma, au tocmit Cazacii luiin trei polcuri: I in polcul cel dinnainte era 400 de Cazaci cu sin* 0 toti cucalcanuri impotriva sulitilor turce§ti oranduiti. In al doilea pole, era pre atatea

176r

www.digibuc.ro

DOMNI1A LU1 ION VODA 527

cu gnetä 0 cu arce; pre aciia i-au orânduit in cornul den driap-ta; acolo, inteacel polcu, era 0 Svire'ovschii. In al treile polcu,pre atatea, cu sulitä lungi; pre acectiia i-au tocmit in cornul denstinga.

lark' Turcii, väzind oameni de oameni, au grit cu indràznire asupra 5

Cazacilor, iarl SfirCovschii au poroncit polcului celui den mijloc, de augrit improtiva Turcilor, slobozind focul in Turci, 0 sä fäcu o ameste-

ip v cäturä mare intr'in0i. Atunce, I 0 singur Svir6ovschii cu alt polcu i-aulovit den dos, sägetind in Turci den arce, 0 ciia cu sulitäle lungi, dealtà parte, nävälind asupra Turcilor de-i giunghea 04 impungea. Stä- 10

tut-au un Cas acest räzboiu de imbe pärtile, pfinä au sosit 0 Moldovenii,si cu mare indaznire au nävälit asupra Turcilor 0 infrängand preTurci, prins-au vii zoo de Turci ci-i mina denapoi ca pre nicte dobi-toace, de i-au inchinat la Ion Vodá; 0 indatà au poroncit Ion Vodade-i täiarl cu coagle. 15

Pre acea oaste turCascä era cap un agi prea bogat 0 g pretäluiacu multi bani ci odoarä g sä räscumpere dela Gazaci, sl nu-1 mai duck'la Ion Vodä. Ce, Cizacii mai mult socotiia credinta spre Ion Vodlcleat averea, 0 fu omorit ci acela ca 0 ciialalti Turci.

cu sinete qi cu arce; pre acectea i-au ränduit in cornul de-a-dreapta, §1 20inteacela pole 0 singur SverCovschii. In al treilea polc, 0 iar pre atitea,cu sulite lungi, pre carii i-au pus in cornul de-a-stinga.

Turcii, väzind oameni de oameni, au grit cu mare indräznealä asupraCazacilor, iar Sfir6ovschii au poruncit polcului celui din mijloc, de au gritasupra Turcior, slobozind inteincii focul, 0 a§a sl fäcu o amesteaturl 25mare intre dinsii. Atunce, 0 singur SfirCovschii cu alt polc, din dos i-au lovit,sggetind in Turci din arce, 0 ceialalti cu sulite lungi dintr'altà parte, ngvg-find asupra Turcilor, de-i impungea 0-i gunghea cu sulitele. StAtut-au unCas acest räzboi intre amändoao pgrtile, ping ce sosesc 0 Moldovenii proas-peti, si, cu mare indrgznealg ngvglind asupra Turcilor, au infrint pre Turci 300 i-au bätut. Prins-au vii zoo de Turci, pre carii ca pre nicte dobitoace i-aumänat de i-au inchinat lui Ion Voda; pre carii indatl au poruncit Ion Vodäde i-au tgiat cu coasele.

Cap pre a6astä oaste era un agà prea bogat; g pretuia cu mult aur Caza-cilor 0 cu mai mult argint 0 alte odoarl fägAduind, numai sl nu-1 adua 35

Cazacii la Ion Vodà. Ci, Cazacii mai mult socotiia credintà spre Ion Vodldeck averea, 0 a§a fu omorit §i acel Turc cu ceialalti.

www.digibuc.ro


Intalegand acestea sultan Selim, impäratul turcesc, foarte sa tul-burl tare si socotiia sä sä scoale el cu puterea sa, sa vie asupra lui IonVoda, ca intrasä in grijä mare sä nu piarza Moldova si cat stapaniia eldencoace de Dunare. Poroncit-au i hanului Cramului sa s porniasca

5 cu oaste, sà margä asupra lui Ion Voda; trimis-au iarà i pe Pätru Vodacu multa oaste turCasca.

Intalegand Ion Vocll de atatea osti, ce-i vin asuprä, au oranduit preIeremiia, parcalabul de Hotin, cu 1300 de Moldoveni la trecatoare Turcilorla Dunäre, sa poatä opri sa nu triad. Turcii, ca Pätru Voda cu Turcii acmusosisa la Dunäre. Iara Ion Voda au läsat ostile de sä odihniia, 0111 îi vavini veste dela Ierimiia Parcalabul, sa stie de vrajmasul sau, de Patru Vocla.

Irimia Parcalabul, mergand la Dunäre i vazind in ceia parte atatamultime de Turci, ostiti cu Patru Voda, el s'au agiunsu pre taina cuPaltru Vodä si au luat 30.000 galbeni de aur dela Patru Voda, daru,

15 i s'au fäcut ca nu poate opri trecatoarea Turcilor, pentru multimeade osti ce sintu; i intorcandu-sä Ierimiia P arcälabul dela Dunäre,au aflat pre Ion Vodä supt Tighinea, batand cetatea Tighinei, spusäcum n'au putut opri atata multime de osti.

Acestea intelegAndu-le imparatul turcesc, sultan Sehm, foarte s'au tur-20 burat tare si socoti singur sA mearg5 cu osti asupra lui Ion VodA, cl intrasA

in grijA mare impAratul sA nu piiarzA Moldova si cele dincoace de DunAre.Poruncit-au si la hanul Crâmului sA sA porneascA cu oastea Crâmului asupralui Ion VodA, si de iznoavA au pornit pre PAtru VodA chiopul cu multA oastetur6ascA asupra lui Ion VodA.

25 Inteleg And Ion VodA aCastä gAtire mare, si de hanul cA.-i vine asuprAde o parte si Turcii cu PAtru VodA, care acum sosirA la DunAre, de altA parte,au orânduit pre Eremiia, pArcAlabul de Hotin, cu 1300 de Moldoveni la tre-cAtoarea DunArii, sA apere trecAtoarea Turcior. Iar Ion VodA au lAsat Wile Isale sA sA odihneascA, Onä Ii va veni veste dela Eremia PArcAlabul de 176Y

30 vrAimasulIarA Eremia PArcAlabul, viind la DunAre i vAzAnd de ceia parte at âta

multime de osti turcesti cu PAtru VodA, s'au aguns pre tainA cu PAtru VodA,dela care au luat 30.000 de galbeni de aur, i s'au fAcut cA nu poate opri tre-cAtoarea, pentru multimea Turcilor; i intorcându-se Eremia PArcAlabul la

35 Ion VodA, pre carele l-au aflat supt Tighina, de bAtea cetatea Tighinei,i-au spus cum cl nu au putut opri atâtea multime de osti.

z4-16. 4Vic1eaugul Ierimii pArcAlabulo titlu mArginal la unele din manuscriseledin grupa A. 21Z i din A. 29: veste din A.

www.digibuc.ro

DOMNI1A LUI ION VODA 529

Iarl auzind acestea Ion Vodà dela Ierimiia Parcalabul, cl Turcii142r intai trecusä tunurile cu enicerii I de peste Dunäre in 6asta parte, s'au

gätit si el de grabä; strangand oastea, au purces in tampinarea Turcilor...

la Dunäre si s'au tgbärit aproape de Dun Are.Iarl Cäzacii, neavand limb5, cAci pre Irimiia Parcalabul nu-1 credea 5

Cäzacii, fiind in grijä cu totii, s'au stransu la cortul lui Ion Vodà siau zis SvirCovschii: o Noi cal Vain gurat sà-ti fim cu credintä, Ioane,sà-ti slujim 'Aril la acest Cas improtiva vrAjmasilor tAi, si de acmugata sintem sl-ti slujim; si stim cà vajmasii fai nu pentru tara ta, cepentru trupurile noastre vin. Ce, noal intai ne trebue sä stim: multi iosint ? ce gandesc ? Pentru sA nu fim ca niste morti adusi la mormantusi sA nu ne punem capetele ca niste dobitoace mute. Pentru aceia, ceveste ai de dansii ? ce svat ? ce mestersug ? spune, sl stim si noi ».

La aceste cuvinte a lui SvirCovschii, au suspinat Ion Vodl, raspun-zind prosteste: o Cunoscut-am de multe ori priinta voastra spre mine, 15

iubitii miei viteji, si nu as fi bucuros sä vg amAgescu, nice sl fac cevafara svatul vostru; ce ara vä instiintAzu, cum Irimiia nu-i departe cualtà oaste si i-am poroncit sl ne dea stire de nepriiatenul nostru, and

Iarl auzind aCasta Ion Vodl dela Eremia Parcllabul, c1 Turcii intai tre-cuse tunurile cu enièlarii DunArea s'au gatit si el mai de graba; strangan- 20du-si oastea ce s'au fost slobozit pre aproape, au purces cu ostile sale in tim-pinarea Turcilor la Dunare si aproape de Dunare s'au askat Ion Voda cutabara.

Ina Cazacii, neavand limbl, aci pre Eremia ParcIlabul nu-1 credea Ca-zacii, fiind in grije, s'au strans la cortul lui Ion Voda si i-au zis SfirCovschii: 25.o Noi a l' am kurat sa-ti fim cu credinta, Ioane Voda sa-ti slujim p aria intest e'as improtiva vrajmasilor tai, si de acuma santem gata sa-ti slujim; si.stim ca vrajmasul tau, nu pentru Tara ta, ci pentru trupurile noastre vine.Ci, noao ne trebue intai sa stim: multi sant ? ce gandesc ? Pentru sO nu fimca niste oameni morti adusi la mormant si O. nu ne punem capetele ca niste 30dobitoace mute. Pentru aceia, ce veste are de dansii ? ce sfat ? ce mestersug ?spune noao ! ».

La aceste cuvinte ale lui SfirCovschii, suspinand Ion Voda, au raspunsprosteste: « Am cunoscut de multe ori credinta voastra spre mine, iubitiimiei viteji, si n'as fi bucuros O. va amAgesc, nice O. fac ceva fail sfatul vostru; 35ci asa vä dau stiinta, cum Eremiia nu-i departe cu ala oaste, clruia i-amporuncit sl ne facl stire de sarg de nepriiatenul nostru, cici

34

www.digibuc.ro


ari avea asea deplin veste si stiintä de dänsul. Eu pre Irimiia crezuca pre sänätatea mea, a i-am cunoscut si-i stiu bine credinta si bunl-tatea lui; el mi-au fäcut stire a mai mult de 15.000 de Turci nu sint.Ce, de ar fi si treizAci de mii, ne vom bate cu dal-10i, de ne va agiuta

5 Dumnàzäu ».Nu s'au asezat pre cuvântul lui Ion Vodä, Sfire'ovschii, ce au poftit

pre Ion Vodl sä sazI cu tabära acolo, iarl el cu oamenii sal au märsupentru limba; si-i dede Ion VodI si pre Veronie, hatmanul säu, cucinci mii de Moldoveni càlári. i mergänd, au dat peste strajea tur-

la 'Casa, atatea de multi, pre cAti era si ostenii lui Ion Vodl; si dändu-leräzboiu, au infrat pre Turd. Iarä altä limbA n'au putut lua, färä numaiun Turcu ränit foarte tare, ce nemic dintru acela n'au putut sä inta-liagI; ce numai pre singurl strajea, au cunoscut ei ea' iaste multà oastetur6ascä. Pentru aceia au zis azacii lui Ion Vodà sä fie triaz si cu pazà,

15 cum va crede pre Irimiia parcAlabul 1 mai mult.La aceste cuvinte, nemic altä Ion Vodà n'au räspunsu, färä numai

ce au zis: o Nu avAm de ce avea grija. tiu si nädäjduescu, cä, in scurtsl va aräta, el eu pentru aceia am vinit, pentru sä-mi apär mosiia pänäla moarte #. *i au esit Ion Vodä den tabärä, cu trei sute de Moldoveni,

20 are asa deplin veste si stire de dansul. Eu pre Eremia il crez ca pre sängateamea, cl i-am cunoscut vi-i qtiu bine credinta §i bunkatea lui; el mi-auacut stire cum mai mult cleat 15.000 de Turci nu skit. Ci, de or fi si30.000, ne vom bate cu ajutoriul 1 lui Dumnezeu cu dânOi. »

Nu s'au a§Azat pre cuvântul lui Ion VodA Sfir6ovschii, ci au poftit pre25 Ion VodA sA a§azA acolo cu tabAra, iarA el cu oamenii lui va merge supt nepriia-

tenul pentru limba. Priimit-au Ion VodA cu dragoste socoteala lui Sfire'ovschii,.i 1-au slobozit sl meargA 0 i-au dat pre hatmanul sAu, pre Veronie, cu 5.000de Moldoveni cAlAri, carii mergând, au dat peste straja ture'ascA, carii erapre atunci cât qi oamenii lui Ion VodA; 9i dindu-le rlzboi, au in& Ant pre

se Turci. i n'au putut lua altA limbA, fArA numai pre un Turc rAnit foarte tare,dintru care alt nimic n'au putut intelege; ail numai din singurA straja au cu-noscut cA iaste oaste multA turCascA. Pentru aceia, au zis Cazacii lui Ion VodAsl fie treaz 0 cu pazA, cum va crede mai mult pre Eremia ParcAlabul.

La care alt nimic Ion VodA n'au rAspuns, fArA atâta: « Nu avem pentru35 ce sA avem grije. tiu cum nAdAjduesc, el in scurt sl va arAta, cA eu pentru

aceia am venit, sA apAr mo§iia 'Aril la moarte ». i au e§it din tabAra lui, IonVodà. cu 300 de allreti,

142

177r

www.digibuc.ro


§i s'au lipit de balta la Ca lull si s'au suit inteun piscu de dial sI poaticunoa§te catI saml de oaste va fi tur6ascl. Ce nemic n'au putut pri-cepe, cI oastea era pre väi 013k-it'd, ce numai sträjile s'au vIzut in patrulocuri, care neläsindu-sä sä sä vazä de tot de Moldoveni, s'au clätitpre incet in VC Neputând dar pricepe Ion Voclä pe nepriiatinul säu, 5

s'au tras cu toatä oastea sa, care era 30.000, §i au tocmit-o in treizAcide polcuri, §i la tot polcul era tunuri.

lark* atunce, o samä den boiarii cei mari, anume: Murgu vorniculcel mare §i BilIe vornic mare §i Slävilä Hatmanul, väzind atfita putere deoaste, ce venisä cu Pätru Voclä, temandu-s6 sI nu cazä in mrejea vräjma- iosilor sIi, au parIsit pre Ion Voclä §i au fugit la Turci, la Pätru Vodä.

Avea Ion Voclä §i pive 8o de aruncat cumbarale, cIlIrime deosIbi.Avea tiitoare SIsui( ?) Ion Vodl, sta deosebi; care pentru multà dragostece avea spre Ion Vodà, nu l-au lIsat intre oastea cea cAläriatä, teman-du-sk sI nu-1 vicleniascA boiarii tIräi, precum au §i fäcut de nevoe, 15

§i sl nu-1 dea Turcilor, ce numai in CAzaci nedejduia §i credea.Dupl ce impArti Ion Vodä oastea sa in treizki de polcuri, panä

a sI incepe rIzboiul, atunce au väzut Ion Voclà multimea ostii turcesti,

§i s'au lipit de baltä la Cahul, care baltä iase din Dunäre, 0 s'au suit inteunpisc de deal O. poatà cunoa§te chtä seamä de oaste turCasa va fi. Ci nimicn'au putut pricepe, a oastea era pre vli tableità, ci numai sträjile au väzutin patru locuri, care neläsändu-sä sl vazä de tot de Moldoveni, s'au clätitpre 'ncet in NIL

i ava, neputand Ion Vodl pricepe nepriiatenul säu, s'au tras cu toatàoastea sa, care era 30.000, puind-o in treizeci d6 polcuri, §i tot polcul aveatunurile sale.

Iarl acolo, o seamä de boiarii täräi, anume: Murgul vornicul cel mare§i Bilge vornicul cel mare §i SlAvilà Hatmanul, vlzand atita putere de oisteturCascä ce venisä cu Pätru Vodl, temindu-sä O. nu cazA in mreaja vräjma-§ilor säi, au päräsit pre Ion Vodà §i au fugit la Turci, la Pätru Vodl.

Avea Ion Vodà §i. pive 8o in oastea sa de arunca cunbarale, clarimedeosebi. Avea tiitoare &Ili Ion Vodá, sta deosebi; care pentru multä dra-goste ce avea spre Ion Vodl, nu 1-au läsat pre Ion Voda intre oastea cea alare,

Inv temindu-se sa nu-1 vicleneascl boiarii tärli, precum I au §i flcut de nevoe,§i sl nu-I dea Turcilor, ci numai in Cazaci nädäjduia §i credea.

Dupá ce impärti Ion Vodà oastea sa in 30 de polcuri, Oa a sä inceperäzboiul, atuncea au vlzut Ion Vocil oastea ture'ascl multà,

34*

20

25

30

35

www.digibuc.ro

-532 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

care sa socotiia mai bine de cincizaci de mii; i atunce sä väzu amagitde Irimiia Parcalabul, pre carele Il avea mai de credintá deck pre altii,

chemandu-1 Ion Voda la sine, s'au apärat Irimiia PArcalabul, zicandca el n'au putut pricepe sä cunoascá multimea Turcilor, iará priinta

5 i credinta lui caträ domnu-sau, Ion Vocla, sä va videa ca intai el vada razboiu Turcilor. i indatä cu polcul sail au purees Irimiia Par-calabul asupra Turcilor; iark apropiindu-sä de Turci, au poroncitstegarului sau, de au slobozit I stiagul in kos i s'au luat toti elicele

s'au plecat capetele la Turci. Vazind Turcii, ce era in fruntelo dea rázboiu, au stätut panä s'au inchinat Irimiia Parcalabul cu ai säi.

Iarä alti Moldoveni, vazind faptele Irimii Parcalabul, inspai-mati, au alergat la Ion Voda i i-au spus. Ce, Ion Vodk ca un orn cuinemä mare ce era, sä nu-s blazniasca inimile pentru Irimiia Parca-labul, care au viclenit pre domnu-sau, acea, indatä au poroncit sä dea

15 in dobe si in trambita samnu de razboiu. Iarä Turcii au pus in fruntepre Irimiia Parcalabul cu oamenii säi, de-i mana denapoi ca pe nietevite asupra ()eta lui Ion Vodä.

Iarä Ion Vodk vazind pre Moldovenii säi cu Irimiia Parcälabul infrunte, au poroncit de au slobozit sänetale toate inteineii, de au petit

20 care socotiia mai bine de 5o.00o; ei atuncea s'au vazut anagit de EremiaParcAlabul, pre carele it avea mai mare credintA deck pre altii, i indatlporunci Ion VocIA sA chiiame la sine pre Eremiia Pâralabul, ci s'au apAratEremia ParcAlabul cu aceste cuvinte: cA n'au putut pricepe c cunoWe:iarl priinta c credinta lui cAtrI Ion VodA, sl va vedea cl intii el va da

25 razboi Turcilor. i indatá au purces Eremia Parcalabul cu polcul sau asupraTurcilor ei apropiindu-se de Turci, au poruncit stegariului sal', de auslobozit steagul in gos, ei e'au luat toti elicele ei e'au plecat capetele. Turcii,väzind ce era sali dea rAzboi, au stAtut pAnA s'au apropiiat IrimiiaNrcAlabul cu oamenii sAi c s'au inchinat la Turci.

30 Iara alti Moldoveni, vAzand faptele Ieremiei PircAlabul, insplimati, aualergat toti la Ion VodA c i-au spus de Ieremia Paralabul. Ci, Ion VodA,ca un om cu inimA mare ce era, sA piarzá inimile pentru Ieremia, care auviclenit pre domnu-sAu, e1 indatA au poruncit sa dea din trâmbite i in dobeAmu de bAtae. IarA Turcii au pus in frunte pre Ieremia NrcAlabul cu oamenii

35 sai, de-i mâna denapoi ca pre niete dobitoace asupra oetii lui Ion Voc11.Iara Ion Vodk väzand pre Moldovenii sai cu Ieremia Piralabul, au po-

runcit de au slobozit sinetele toate inteirleii, de au perit

43`

www.digibuc.ro


pana la unul, si cati n'au perit de focul lui Ion Vodä, ii ucidea Turciiden urrna, de nu putea sträbate de trupurile lor cazute.

lark Cäzacii, väzind ce sä lucriazä, au slobozit focul in Turci aseade tare, cat au dat dos Turcii deodatä, ori cà nu le putura sta maimult improtivä, ori cä-i vrea mai aproape sä-i ia in foc, apropiindu-i 5

de pedestrime. Ce, SvirCovschii, pricep and aceia, au strigat asupraMoldovenilor sa sä intoarcl; inturnara-sa Moldovenii si Turcii luara-iin goanä. Väzind Moldovenii ca-i gonescu asea de tare Turcii, säintoarsarä la Turci si sa fäcu un elzboiu mare intre dansii, catde a mana sä täia si sä impungea in sulitä. Slobozit-au Turcii focul 10

in Moldoveni; aceia moarte O.' fäcu, cat pica de pre cai, asea Moldo-venii cum si Turcii, de imbe pärti; nice sa mai auziia de trasnetulpuscilor, nice sä vedea locul de fum, nice mai stiia puscasii in cinedau cu puscile, cat le släbisa manule a sá täia unii pre alti.

Atunce Ion Vodä au indreptat pre ai säi denapoia puscilor sa sä 15

odihniasca cevas si sal pazascal stiagurili sale. Asijdirea si Turcii s'audat innapoi sa sl odihniasca si ei. Asea stand si pravind unii spre alti,

pana la unul: ca, cati n'au petit de focul lui Ion Voda, ii ornoriia Turcii dinurma, de nu putea strabate de trupurile lor cazute.

Iara Cazacii, vazInd ce sa lucreaza, au slobozit focul in Turci asa de tare, 20Cit sa amestecasa Turcii in de ei. Iar si Moldovenii dintealta parte, asaau dat de tare navala asupra Turcilor, cat deodatá i-au impins de au dat dosulTurcii; ori cà nu le putuse sta mai mult Turcii impotriva, ori ca vrea sa-iia in foc, mai apropiindu-i de pedestrime. Ci, SfirCovschii, pricep andaceia, au strigat asupra Moldovenilor O. O. intoarca; intoarna-sa Moldo- 25

178r venii si Turcii II iau de goana. Vázandu-se I Moldovenii ca-i gonescasa tare Turcii, de iznoava s'au intors la Turci. Au statut un razboiumare intre dansii, a asa sä apropiiase unii de altii, cat de-a-manä O.batea. Slobozit-au Turcii foc din sinete asupra Moldovenilor; aceiamoarte s'au fácut intre dansii, cat pica de pre cai, asa Turcii, cum 30si Moldovenii; nici O. mai auziia de träsnetul puscilor de amandoaopartile, pana släbise minile tuturor, sa taia unii cu altii: nici puscasi nu mai stiia in ce dau, nici putea vedea unul pre alt de praf si defumul puscilor.

Atunce Ion Voda au indreptat pre ai säi denapoia puscilor sa sa odih- 35neasca putin, si sa-si pazeasca steagurile sale. Asijderea si Turcii s'au datinnapoi O. sa odihneasca si ei. Asa stand si privind unii la altii,

www.digibuc.ro

534 LETOP1SETUL TARII MOLDOVEI

au dat Dumnazau ploae mare 0 repede 0 s'au udat pravul de pu§ci,de unde avea nadejde de agutoriu Moldovenii. Ce numai de a manäle cauta a sal bate, 1 ce 0 manule le era släbite 0 nu putea sprejeni mul-timea Turcilor; ca 0 'Mari proaspeti sä adäogea, viind den dos, i-au

5 lovit pre Moldoveni 0 i-au infrant §i-i gonirä impreuna cu Turcii0 i-au täiat, cat numai pedestrime au ramas 0 oastea de stransura,Cäzaci 250. Ce, fiind 0 Turcii osteniti, nu cuteza a näväli asupra Cä-zacilor.

Vazind a§ea Ion Vodá, alergat-au de sirgu la Cazaci 0 le zisa: <4 Vazu,io bunii miei viteji, ca den vicle§ugul Irimii Parcalabului am sosit la aCasta,

sä ne punem capetele; ce, unde or pica capetele voastre, acolo §i almieu, sufletul sä marga dreptu la ceriu *. La acestea i-au räspunsuSvirCovschii: o De moarte nice cat de putin nog nu ni-i grip: 0 cudrag vom muri toti; ce Inca sä mai dam razboiu acelor spurcati pagani ».

15 i indatä s'au pedestrit cu totii 0 impreunandu-sa cu oastea, cevenisa mai multi in dobanda de cat in liafá, ce era ca 2o.000, 0 näyl-lind cu dansii, singur Ion Vodä au apucat pu§cele dela Turci cele usoare;o puscä de acelea singur Ion Vocla o au apucat, ca asea era de tare IonVoda, cat o au tras singur. i implandu pu§cele acele de pray, le-au

20 au dat o ploae mare 0 repede de s'au muiat praful. Ci n'au fost indlmanAMoldovenilor cA li s'au muiat praful §i purile, de unde avea mare nAdejde §iagutor, ci nurnai de a manl le cluta a sA bate; ci le era mAinile slAbite 0 nuputea sprijini multimea Turcilor a 0 TAtarAi proaspeti veniti era din dos,i-au lovit pre Moldoveni 0 i-au infrAnt, de i-au gonit impreunA cu Turcii,

25 §i i-au omorit de au ramas numai pedestrimea 0 oastea de stransura, Cazaci250. Ci, fiind 0 Turcii osteniti, nu cuteza a näväli asupra Cazacilor.

Vazand acestea Ion Voda, alergind de sarg la Cazaci, le-au zis: o Vazbunii miei viteji, cl din viclergul Ieremiei PAralabul am sosit la gasta,sA ne punem capetele; ci, unde vor pica capetele voastre, §i al mieu acolo,

30 sufletul sA meargA drept la ceriu ». La acestea, i-au räspuns pre scurt Sfir-6ovschii: # De moarte nici at de putin noao nu n'e Ma, nici grijA, 0 cu dragvom muri toti; ci sA &Am Ina rizboi acelor cAini de pAgAni ».

$i aceste zicAnd, s'au pedestrit cu totii 0 impreunAndu-s1 cu oastea, ceera venita mai mult in dobanda, decat In lea% care era ca la 20.000, §i ra-

ss vAlind cu din§ii, singur Ion Vocll au apucat purile dela Turci cele urare0 o purI dintr'acelea singur Ion VodA o au apucat. $i a§a era de tare IonVodl cAt o au tras; care umplAndu-le acele puri de praf, le-au

143 ''

www.digibuc.ro


spart si le-au lepädat si legand tabara, s'au tras cale de o zi, la un sat,de s'au ingropat; insä, de apä le era lipsä mare si nevoe.

Iarä Turcii, dacä s'au stransu cu totii cu cei den goank i-au incun-giurat de mai nainte de apusul soarelui. i era multi Turci cu Tätarä,cat nu-i puteai cuprinde cu ochii, si acolo toatà noaptea i-au sträjuit 5

sä nu scape dentr'acel loc si au aprinsu casäle in sat ce era pustii, sä säfacà luming sä sä vazA Turcilor. Iarä, dacl s'au fäcut zuk inceput-auTurcii cu toate puscele a bate intr'insii, ce nu le putea sträca nemiccl sä ingropasä bine. De acolo, trei zile s'au apgrat, fäcand nävalä Ca-zacii in multe randuri asupra Turcilor. Väzind Turcii cl cu greu II lovor dobandi, au pus socotiall sä faca legäturl cu Ion Vodä, sä li säinchine.

Ion Vodà, ilia väzind el flämanzAscu si lesinä de sete si pravulincä imputinasä, sä fuga sä scape loc nu era, cl tot locul cuprinseseTurcii, au gandit el doar cu bländetä si cu gurärnântu fäcând Turcii, 15

I 44r sà va scoate den peire. Era jeale I mare lui Ion Vodä de oastea ce vinisäin dob Ana, mäcar c'd Cäzacii toti era gata sä moarl längl Ion Vodl;incepu a trimite la Turci cl sä va inchina, de-i vor trimite orn ca acelasä-i giure la poftele lui Ion Vodä. Turcii bucurosi era la una ca gasta,

178v spart si le-au lepädat 0 legand tabara, I s'au tras de o zi cale, la un sat, des'au ingropat; unde de apa mare nevoe 0 lipsä avea.

lad Turcii, deaca s'au strans cu totii, cu cei din goana, i-au incungiuratmai nainte de apusul soarelui. i era atatea de multi cu Mari, cat nu-i puteacuprinde cu ochii, 0 acolo toad noaptea i-au strajuit Turcii, sä nu iasa din-tr'acel loc, 0 au aprins casele inteacel sat ce era pustii, sä li sa faca Turcilorlumina. Deaca s'au facut zio, cu toate puFile au inceput Turcii a bate In-tl-1110i, ci nu le putea strica nimica, a sä ingropase bine; unde trei zile s'auaparat, facand Cazacii in cateva randuri navala asupra Turcilor. VazandTurcii ca cu greu ii vor dobandi, au pus socoteall sa facà legatura cu IonVocla sä li sä inchine.

Ion Voda, inca vazand ca flarnanzesc 0 mor de sete 0 praful inca impu-tinase, sa fuga sa scape loc nu era, doar sa zboare, ca tot locul cuprinseseTurcii, au gandit ca doar cu blandete 0 cu giuramant, facand Turcii, sa vascoate de moarte. Era jale mare lui Ion Vodà de oastea ce venisä in dob aria,macar ca. Cazacii era gata O. moarl toti langa Ion Voda; incepu a trimite laTurci ca sä va inchina, de va trimite un orn ca acela sa-i gum la poftele luiIon Voda. Turcii bucuro0 au fost la una ca aceia:

20

25

30

35

www.digibuc.ro


cleat cu arme i cu vArsare de singe, mai bine cu insAlAciune sä-I do-b Andiased. i trimisArl un Turcu la Ion VodA de-i giurA inteacestachip: Intai, pre Clzaci sl-i sloboazä cu zile, intregi sA sA dud; a doa,sà-1 duel pre Ion Vodä viu la stApanul sAu, impäratul; iarl pentru oastea

5 de tea' nemic n'au pomenit, cAci nu sä indoia, cum nu o vor erta, fiindraia, i pagubä impärätiei s'a face de-i va

Dupl ce au giurat Turcul pentru acestea lui Ion Vodà, au esit densantu, luAnd cu sine pre top CAzacii, i asea au zis cAträ Turcu: <4Devreme ce iaste voia lui DumnAzAu sä cazu eu astAzi In mAnule voastre,

lo mA rog sA-mi arAtati acele ce mi-ati giurat, sl sloboziti pre acesti oamenibuni, iarl de aveti vreo mAnie spre dAnsii, de pre mine VA rAsplätiti,

lor le dati pace ».asea, impArtindu-si Ion Vodä tot al sAu intre CAzaci, s'au luat

ertAciune dela dinsii, zicAnd cA panA la moartea sa nu-i va uita. Au-15 zind Cäzacii acestea, au inceput cu totii a plange i a-1 gruta. i dacA

s'au depArtat ca trei pistrele dela CAzaci, s'au luat ertAciune dela tarlcu multe lacrämi i iar s'au intorsu la Cäzaci, de le-au impArtit aur,odoarA eau avut la sine, zicand: (4N'au vrut aCasta DumnAzAu, buniimiei voinici, ca sA pot a VA avea mai mult pre voi, sau pre aciia deplin

20 cleat cu arme i cu sange, mai bine cu imeläciune sà-1 dobândeascä.trimiserà un Turc la Ion Voclà, giurând pre acestea: intki, pre Cazaci sl-isloboaz/ intregi i cu viatl; a doao, ca sà-I duel pre Ion Voda viu la trnpa-ratul, stäpânul lui; iarä pentru oastea de lark nimic n'au pomenit, cIci nusà indoia cä o va erta, fiind raia, §i pagulA implrätiei s'ar face de i-ar

25 omortDupl ce au giurat Turcul pe acestea lui Ion Vodl, au qit din put, luând

cu sine pre toti Cazacii, §i aa au zis câtrà Turc: De vreme cà iaste voialui Dumnezeu sA caz eu astäzi In mânile voastre, ml rog sl-mi arátati aceiace mi-ati gurat, sl sloboziti pre ace§ti oameni buni; iark de aveti vreo minie

30 pre dânii, de pà mine vA rAsplAtiti i lor le dati pace ».ava, impArtinduii tot al sAu intre Cazaci, §'au luat Ion Vocll ertAciune

dela dânOi, fägAduindu-sà cà pinA la moartea lui nu va uita pre Cazaci. Au-zind acestea Cazacii, au Inceput cu totii a plânge i a-1 slruta. I Apoi depâr-tându-se ca trei pistrele de sägeti dela Cazaci, q'au luat eraciune dela tail, cu

35 multe lacrámi i de iznoavl s'au inturnat la Cazaci, de le-au impArtit aur, odoarace au avut la sine, zicand: « N'au vrut aèasta Dumnezeu, bunii miei voinici, casà pot avea mai mult pe voi, sau pre aceia deplin

179.1

www.digibuc.ro

144V

DOMN1IA LUI ION VODA 537

1.2oo, cà m'as fi nevoit cu agutoriul lui DumnIzgu, sg nu imble acestiiacfiini pre locul mieu, carii mi-au luat DumnAzgu pentru multe alemele pgcate. Ce, in zgdar, acestea imi cautg a rgbda ce au slobozit Dum-ngzgu asuprg-mi, sä mg despartu de voi. Dunmäzgu sg vg ducg sängtosila casgle voastre ! Iarg pre mine, de mg va pgzi Dumngzgu dentru sgn-geroasg maina acestor oameni rgi si mA vor duce cu vikg la stgpanulmieu, nu mg indoescu nemic intru stgpânul mieu, cä-mi va da iargsdomniia i voi sti multImi crgiei lesgsti i niamului lesgscu. Ce amavut pre langä mine, mai bine wag sg rgmge, deck acestor câini, pentrupriinta i slujbele ce am cunoscut de multe ori dela voi ».

Clatit-au la multa curgere de lacrgrni pre Cgzaci aCasta voroavg alui Ion Vodg läsat i sabiia la dânsii si au purces insus al doilenumai cu un Liah, anume Osmonschii, ca un rob in tabgra tufeascg.

Dacg au dus pre Ion Vodg la pasea, ce era sarascher pre osti, l-aumustrat pava ca la patru 6asuri. Ce ar fi rgspunsu Turcilor, sg cunoastecg au rgspunsu cuvântu mare, l-au giungheat pasa cu hamgeriul inpantece i in gurg i scotindu-1 afarg, i-au tgiat capul pusgrg intr'osulitg, iarg trupul lui l-au legat de coadele à doag cgmile i l-au ruptubuck i. Asea scrie cronica lui Gvagnin istoricul.

5

10

15

126o, cg m'as fi nevoit cu akutoriul lui Dumnezeu, sA na umble acestea aini pre 20

locul mieu, care mi-au luat Dumnezeu pentru multe ale mele pacate. Ci, inzadar, acestea imi cautA a rAbda ce au slobozit Dumnezeu asupra mea, sA mAdespart de voi. SA vA clued Dumnezeu sAnAtosi la casele voastre ! IarA pre mine,de mA va pAzi Dumnezeu de sAngeroasA mAna acestor pagâni i oameni rAi

mA vor duce cu viatä la stApAnul Mieu, nu mA indoesc nimic intru stl- 25

pAnul mieu, cA-mi va da iaräsi domniia i voi sti multemi call lesesti i nea-mului lesesc. Si ce am avut pre langa mine, mai bine voao sA rAmâe, decâtacestor câini, pentru credinta ì slujbele ce am cunoscut de multe ori dela voi

CIA:tit-au la mula vArsare de lacrdmi pre Cazaci aCastä voroavA a lui IonVoda ; si s'au lásat s¡biia la dânsii si au purces singur al doilea numai cu 30

un Leaf, anume Osmonschii, ca un rob in tabgra turéascl.Acolo, dupa ce l-au dus pre Ion VodI la pasa, care era sarascheriu, 4

Casuri 1-ar fi mustrat pasa. Ce ar fi räspuns Ion VodA Turcilor, sA cunoasteel ari fi rAspuns cuvânt mare: c5. acolo, fiind Ion VodA la pasa, l-au giunghiatpap cu hangiariul in pântece i in gura i scotAndu-1 afarA, i-au tAiat capul 35

puindu-1 inteo sulita, iar trupul l-au legat de coadele a doao cAmile de l-aurupt bucAti. Asa scrie cronicariul Gvagnin de moartea lui Ion Vodg.

www.digibuc.ro


IarI Ureche Vornicul in letopisItul tIrli, scrie cl de viu 1-au legatpre Ion VodI de toadele a doal clmili de 1-au sfärärnat, i sä fie zisatunce Ion Vodá cI: « Eu multe feliuri de munci i morti grozniceam flcut, iarl moarte ca aCasta n'am stiut sà fiu flcut ». Vezi ce feliu

5 de poclintl are tiranul 1 Apoi Turcii toti î ungea sabiile cu sân-gele lui Ion VodI.

Plata s'au luat Ion Vodä pentru cumplite morti, ce au fIcut si el.Mai scrie Gvagnin zicând, cl pentru aceia 1-au pedepsit DumnIzIu peIon Vodä, cáci sä turcisk ca, cu legea turCascá, sl poatI scIpa de moarte.

10 Dupl aceia s'au slobozit Turcii la aceialald spuzI de tail de i-ausnopit i i-au sfärämat. Iarà Clzacii, vIzindu spre ce iaste lucrul, nell-sindu-sI pre giurImantul Turcilor, au silit sl intre in santu sä si aperepAnI la moarte. Ce, n'au putut, el era santul cuprinsu de Turcii. Ce,s'au slobozit cu totii de au intrat in tabära turCascl, in grArnadä, tgind

15 i omorind pre Turci, p Aria' au perit si ei panI la until. Iarl pe Svir-e'ovschii polcovnicul si pre alti sotnici au luat Turcii in robie si preurmä au esit den robie cu pret de räscumpärare.

Domnit-au Ion Vodä 3 ani; ce om au fostu nu trebue mai multa-1 tälmIci, cl faptele lui 1-au arItat.

20 Iarl Ureche Vornicul scrie cum de viu 1-au legat pre Ion VodI de cozilea doao clmile de 1-au flrâmat, i atunci, zic, sl fie zis Ion Vodl: « Cautl, càeu multe feliuri de morti am fIcut groaznice, iar gastI moarte n'am stiutsI fiu fIcut » Vezi, ce feliu de pIcIintl are tiranul 1 Mai apoi, ceialaltiTurci î ungea sabiile cu sangele lui Ion Vodä.

25 Plata s'au luat Ion VodI pentru I cumplite morti ce au fIcut si el. Mai 179vscrie Gvagnin de zice, cà pentru aceia 1-au pedepsit Durnnezeu pre Ion VodI,cici sl turcisl, ca, cu legea turèascä, sl poata scIpa de moarte.

Pre urrnI s'au lIsat Turcii la ceialala spuzI de tarl de i-au znopit si i-aufIrâmat. Iarl Cazacii, vIzand spre ce-i lucrul, neläsändu-se pre guramintul

30 Turcilor, au silit sä intre in anç iar, sI sI apere Ora la moarte ; ci n'au pututa era santul cuprins de Turci. Ci, au intrat in tabära turCascI, in gramadaturCascl, tlind i omorind pre Turci, de au perit pânI inteunul. Iarä pe * * deCazaci i-au prins vii Turcii: pre SfirCovschii Hatmanul, pe Vavrint Cozlov-schii, pe Plotan, pre Zadorschii, pre Iancil, pre Zaletschii, pre Bogutschii.

35 Acestea pre urmI s'au rIscumplrat si au esit din robie.Domnit-au acest Ion Vodl ani 3; ce om au fost nu trebue mai mult a al-

mIci, cä faptele lui il arata.

www.digibuc.ro

DOIVINIIA Lill ION VODA 539

145e Dupg peirea lui Ion Vodg si räsipa ostii sale, slobozitu-s'au I Tätargiin pradg in toatg tam si au robit, cat mai mare pustiire deck atuncen'au mai fostu de candu-i tara noasträ, impresurandu-i pre top färgde veste pre la casgle kr. i dentru aceia prada de atunce, pre multelocuri pang astgzi multe sate au ramas pustii, ales la campu, den Prutpang in Nistru.

Turcii, dupg izb aria e''au fgcut asupra lui Ion Vodg, s'au intorsuinnapoi, iarg Pätru VoclA au trimis pre Bilge Vornicul innainte, cai-macam, la scaonul domniei, la Su Cavg, dand veste de domnu nou, siau scos bejeniile pre acasg; pre urmg au sosit si Pätru Vodg la Iasi,Iuni 25.

Dupg perirea lui Ion Vodg si rgsipa ostii lui, s'au slobozit Tätargi in pradgpeste toatg tara de au robit, de n'au fost niciodatg mai mare pustiire in targcleat atuncea, impresurindu-i pre toti fárg veste pre la casele kr.

Stirile din acest capitol sunt copiate si traduse de N. Costin din autorii: GrigoreUreche Vornicul-Simion Dascálul, /.c.,pp. zsix6zsi din Paz-kowsk i, in Cercetäri istorice, pp. 142-153, din care cronicarul a tradus cuvintcu cuvfint.

5

10

www.digibuc.ro

Domniia lui Pcitru Vodel qchiopul in anul 7081

CAP XXXVI

Lesii, dupa moartea lui Jicmont Craiu, au fostu ales craiu lesäscupre Henric, frate craiului frantozesc. led' Henric, pre urmä, oblicind

5 de moartea frItine-säu lui Carol, craiului frantozesc, au esit pre tainä,nestiind Lesii den Crack', pre o portitä, si s'au dus in Tara Franto-zascl, de l-au flcut acolo craiu frantozäscu in locul fratine-sän, lui Carol.

tnteacest an, au murit sultan Selim, impäratul turcesc, dupa ce luàveste de bucurie pentru doaä cetäti in Africa, la Ispaniia, anume: Tunes

10 §1 Goleta; dacl fäcu dunanma de bucurie, mai träind doaä säpfämäni,au murit si au rädicat Turcii impärat pre sultan Murat, fienrul lui

Domniia lui Pátru Vodd ce 1-au poreclit qchiopul

CAP LV

Pava, dupa izb Ana' ce au fkut cu Ion Vod5, au pornit pre PAtru Vodá15 la scaun si singur cu wile turcesti s'au intors innapoi. Iará Pátru Vodä au

si pornit pre Bilk Vornicul de cuprinsese scaunul Suèavei si au dat vestede pace si de domn tânàr si au scos si bAjAniile pre acasä si pre urmá ausosit si Pátru Vodá la scaon, in Iasi, in 25 a lui Iunie.

Lesii, dupa moartea lui Jicmont craiului lesesc, au fost ales crai lesesc20 pre Henrec, fratele craiului frantozesc. Acest Henrec, craiul lesesc, obli-

cind de moartea frátine-sgli, Carol, craiul frantozesc, au esit pre tainá, nestiindLesii din Crack, pre o portità si s'au dus la Tara Frantozeascä, de au stätutcraiu frantozesc in locul frAtine-gu, Carol. I

Intr'acest an, soltan Selim, impáratul turcesc, dupá ce luo veste de bucurie25 de 2 cetáti la Africa a hatmanilor cl le-au dob Audit, anume Tunes si Goleta,

dupa doao saptArnini, dupa ce sä Reuse dunalma de bucurie pentru aceIecetáti, au murit.

1573

I8or

www.digibuc.ro

DOMMIA LUI PATRU VODA WHIOPUL 341

sultan Sä lim cel mai mare. Ace la Murat au omorit pre 5 frati ai säimai mici. Impärätit-au sultan Sälim ani 7 si luni 5.

1575 In anul dela Hristos Mântuitoriul nostru 1575, in luna lui Octomvri,mare pradä au flcut Tätaräi in Tärä le Rusästi, in Volin si in Podoliia.55.000 de suflete au perit, cu mic cu mare; 340.000 au robit; cai, iape,vaci, boi, oi, färä samä au luat, färl alte präzi ce au luat. Cu aceste ostitätärästi in Tara Lesascä, au fostu seapte sultani.

Pre aceste vremi, murit-au Alexandru Vodk domnul muntenesc;domnit-au ani 9 si lunä 1 si au rämas domniia fiiu-slu, Mihnii Vodä.Arätatu-s'au in väzduh stea cu coadk ce sl chiamä cometa.

Scriu cronicarii lesästi cä acea pradä ce am pomenit cl au fäcut I/45v Tätaräi in Tara Lesasck sä fie fostu cu stirea lui PAtru Vodä, 0 zic, sà

fie fostu si oamenii lui Pätru Vodk si zic cä si plianul eau adus Tatar liden Tara Lesasck sä-1 fie impartit cu PAtru Vodä. Ce, nu-i de crezutsä-1 fie impärtit. Poate sl-si fie avand bänat Pätru Vodl pre Lesi, pentruClzacii eau vinit agiutoriu lui Ion Vodä, sä fie fostu si cu stirea lui;iarà dobanda sä o impartä cu Pätru Vodä, eu nu crezu.

Tlinuitu-s'au citäva vreme moartea lui sultan Selim, pinA au ales imparatpre sultan Amurat, fee'orul lui sultan Selim cel mai mare. Acest Arnurat auomorit pre cinci frati ai lui mai mici. ImpArAtit-au sultan Selim ani 7, luni 2.

1575 La anul dela Hristos 1575, iarl dela zidirea lumii 7083, In luna lui Octom-vrie, mare pm& au flcut Taarli in Täräle Rusesti, in Volin si in Podoliia.55.000 de suflete au perit cu mic cu mare; 340.000 au robit; cai, iape, ca la150.000; alt dobitoc 500.000, oi 200.000, färä alte prAzi ce au luat. Cu acesteosti tltärAsti in Tara LesascA, au fost 7 sultani.

Murit-au Alixandru Vodà, domnul muntenesc, domnind g ani si o lunasi au rämas domniia fiiu-sAu, Mihnii Vodl. Arkatu-s'au in väzduh stea cucoadà, ce-i zic cometa.

Scriu cronicarii lesesti a acea pradä ce au flcut Tätaräi In Tara Lesascl,sl fie fost cu stirea lui Patru Vodà, si zic a au fost si oamenii lui Pltru Vodá,cA si pleanul ce au adus TAtarAi, zic, sà-1 fie impArtit cu PAtru Vodä. PoateO. fie si adevärat, având Pätru Vodà bInuialá pe Levi si pentru a;tutoriulCazacilor ce au fost cu Ion Vodä, sA fie fost cu stirea lui Pátru Voclà; iarä,pleanul sl-1 fie hut:at-tit Tgarli cu Pátru Vodà, nu-i de crezut, ca nu-s acelfel de neam TAtarAi sa faca la tovarosi Impärtealä.

5: 340 A. 2 1 -2 2 ; Octovrie B. 23; 340.

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


lark' si azacii n'au sezut ail lucru pre acea vreme, ea' au lovit ** avandpovatä pre un Cäzac anume Bogdan, de au flcut multà paguba Tätarälor.

Le§ii, päräsiti de Henric, craiul lor, c'à numai §eapte luni crkisä,stäturä cu totii dupa alesul craiului nou. S'au stransu toti la Var§av :

5 unii poftiia pre Maximilian, sau pre fiiu-säu Ernest, unde §i solii luiMaximiliian, flind in Varsav, tras-au cu daruri pre multi domni lesästiin partea lui Maximilian. Craiul §vezäscu ilia trägea la sine crliialesasck având §i el soli in Varsav. Era si fata lui craiu Jicmont,ce numai ia singura rämäsesä den sämintiia lui Iaghelo, iar parte bärbä-

lo tiasca sa stansese. Stefan Bator, domnul de Ardial, iarl träsesä o samäde domni leAti in partea sa. Si Alfonsu, domnul de Feraria, asijdirea.Iarà o sarnä de domni numai pre Anna, fata craiului celui mortu, socotiia säo aliagä sä fie crgiasä si sä o märite dupa Stefan Bator, domnul de Ardial.

Maximilian avea parte mai tare §i facusa §i guramânt innaintea15 solilor lesà§ti, la Beci. Ce, zabävindu-sä Maximilian a vini in Tara Le-

sascä, ciia ce trägea cu Stefan Bator au nemerit mai curund den Ardialimpreunl cu Bator, läsind in locul säu pre frate-säu, domnu in Ardial.Iarl Maximilian, rämasä farä craie le§ascä.

Iarg 0 Cazacii n'au §gzut ail lucru pre acea vreme, cà i-au lovit, având20 povatg pre un Cazac, anume Bogdan, de au acut mare pagubg. Tätarglor.

Le0i, pgrgs4i de Henrec, craiul lor, care numai 7 luni cräisä, au stätut cu totiidui:a alesul craiului nou. Strânsu-s'au cu totii la Var§av. Era ateva pgrIi 0 soco-tele la alesul craiului nou.Unii din domnii lenti poftiia pre Maximiliian, sau prefiiu-ski, Ernest, unde 0 solii lui Maximilian era la Var§av, trIgand cu daruri

25 scumpe pre o seamg de domni in partea lui !Maximilian; allii pre Ernstu, feCorul i8olui Maximilian. Craiul pezesc Incà trggea la sine crgiia le§ascg, avind 0 el soliisgi la Varpv. Era 0 fata craiului Jicmont, care singura rgmäsese din semin-tiia lui Iaghelo, iarà partea bkbateasca sg. stinsese. Domnul de Ardeal, stefanBator, iarg trIsese cgtva domni le§g0i in partea sa. iAlfonsu, domnul de Feraria,

30 a0jderea. Iarg o samg numai pre Anna, fata craiului celui mort, socotiia sa oaleagg sà fie crgiasä 0 sà o mgrite dupg stefan Bator, domnului Ardealului.

Maximiliian impkatul avea parte mai tare 0 fácuse 0 giurgmânt inna-intea solilor le§e§ti la Beciu. Ce, cg s'au zgbovit Maximiliian a veni in TaraLepscg, ceia ce trggea cu stefan Bator, domnul de Ardeal, au nemerit mai

35 curand din Ardeal impreung cu Bator, lgsind Bator in locul sgu in Ardeal,pre frate-sgu domnu. Iarg Maximiliian impgratul au ramas fag crgiia le§ascg.

8: era gi din editia M. Kogälniceanu. 27: era gi din editia M. Kogrdniceanu.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU VODA $CHIOPUL 543

Cu aceste legAturi vi tocmele, s'au avezat Stefan Bator la cräie levascA:intai sä gure cA va tine toate legile Levilor; a doa: datoriile crAii säle plätiascA; a triia: oriat loc de a Levilor au dobandit Moscalii, sA-1räscumpere; a patra: cu Turcii ve'enicl pace sä ail* a cincea: hotarAle

146r sl le pAzascä vi sA ail35 de grijA; I a seasea: mai nainte de intrarea 5

lui in Tara Levasck sä trimitA ioo.000 de zloti, de rAscumpArarearobilor den 'Mari; a veaptea: robii dela 'Mari sä-i räscumpere.

Venit-au Stefan Bator in luna lui April pen Moldova vi au mersuin Tara Levascä. Evitu-i-au in tAmpinare la marginea Täräi Levesti,Ieronim, voevoda Täräi RusAvti, vi Sinevcevtii, cu mare gloatA si slu- iojitori. Si mergAnd Bator in Crack', fu ales craiu vi atuncev s'au cununatcu Anna, fata lui Jicmont Craiu, iarä in treizki de zile a lui Maiu, fucoronit craiu. Noi sA vinim la randul istoriei noastre, lIsAnd la Levi,ei sA scrie de Stefan Bator, craiul bor.

Cu aceste legAturi 0 tocmele, s'au Wzat stefan Bator craiu lersc: inai: 15

sA giure la toate legile Levilor cA le va tine tare; a doao: datoriile caii sA leplateascA; a treia: mice au dob audit Moscalii loc d'al Le0lor, sl-1 ascum-pere; a patra: cu Turcii veCnia pace sA aibl; a cincea: hotaale sA le plzeascA0 sA le poarte grijA; a psea: mai innainte de intrarea sa in Tara LerscA,sA trimita ioo.000 de zloti; a §aptea: robii dela Mari sA-i ascumpere. 20-

Si ava, la luna lui Aprilie, au purees Bator in Tara Levasa pen Moldova.Evitu-i-au intru intimpinare la marginea TArai Ler0i, Ieronim, voevodulTarii Ruse 0i 0 Nicolai, caqteleanul de CamenitA, 0 SAnevcgtii cu atAvacurte 0 slujitori. i, viind Bator la CracAu, fu ales craiu, carele indatA s'aucununat cu Anna, fata lui Jicmont craiului. Cununatu-l-au episcopul de 25Craau in neinamplarea arhiepiscopului de Gnezna. Acest arhiepiscop s'aufost despArtit cu altii, care tinea in partea lui Maximilian. i in 30 de zileale lui Mai, dupl. calindariul lor, fu 0 coronit.-

IarA dupa ce au auzit arhiepiscopul de Gnezna, arhiepiscopul Gnezneiin caiia lerscA iaste cap i el tine caiia lerscA pe vremea and moare vreun 30

181r crai levesc I pinA sA va alege altul, §i el are datorie inai a insemna vremea sAsA stringl alti donmi pentru alesul craiului nou 0 el are datorie cu mânalui sA coroneasa pre crai. Atuncea era peste voia episcopului de Gneznaacea alegere la calla lerscA pre Bator; iarl, dupl ce sl ispavi de altii

tefan Bator crai lersc, 0 sA cununA cu fata lui Jicmont craiu, nici el, nici 35

altii ce era cu dinsul, n'au mai stAtut impotrivä.Ci sA venim la randul nostru noi, lAsind la Levi sA scrie ei de Stefan Bator,

craiul bor.z: intai din B, 15; craiu leal§ti B.

www.digibuc.ro


Dupa ce trecu un an in domniia lui Pátru Vodä, la anul 7082, s'ausco6orit un CAzac, anume Ivan Potcoavá, dentre Cäzacii dela Praguri,fácandu-sä, cum zic unii, frate lui Ion Vodá, räspunzindu-sä dela Ma-zoviia, de unde au fostu §i Ion Vodá; iarä Potcoava ii era poreclä,

5 pentrucl frangea in maini potcoave de cal. Acesta au tras o samä deazaci la sine.

Scrie cronica lesascä, cá auzind o samä de boiari de lark' de acestGazac cä sä scrie si sä nume§te frate lui Ion Vodà §i strange Cázacilangä sine, au trimis pre tainà la dansul, den %ark poftindu-1 sä vie la

lo mo§ie-§i, cä pre urma frátine-sän, lui Ion Vodä, lui sá cuvine domniia%leg, §i. ca acestea. SA jeluia §i pre Pätru Vodä, pentru mari strambl-tali §i nevoi cu &rile peste putintä ce le face Mr, §i au mari asuprelede Turci, intru carii mare dragoste avea Pátru Voda" §i-i avea in curtepre o samä de Turci. Priimit-au Potcoavl pofta boiarilor §i le-au

15 Ill UltkIllt §i-i intreba de sfat, in ce chip §i cu ce mijloace ariputea Potcoavä sä vie la domnie, sa-i facä räspunsu acei boiari ce-1poftiia.

Trimis-au acei boiari cloak' cärti, scriind una la cneaz Costantin,voevodul de Chiev, ca pre atunce era Chievul lesäscu, §i altä carte la

'574

20 Dupa ce trecu un an din domniia lui PAtru VodA, la anul 7085, s'au sco- 1577'Corit un Cazacu, anume Ivan PotcoavA, dintre Cazacii dela Zaporoj, flan-du-se, cum zic unii, frate lui Ion VodI. Si potcoava 1-au poreclit, pentrucAfringea in mAini potcoave. Acest PotcoavA, rAspunzindu-se de movie delaMazovie, de unde au fost vi Ion Vodl, au tras o sama de Cazaci la sine.

25 Scrie cronica levascA, ca auzind o sama de boiari de tall de acest Pot-coavA, cum ca O. rAspunde frate lui Ion Vodà vi ca stringe Cazaci la sine,au trimis pre taina la dinsul, din tart poftindu-1 sl-vi vie la domnie vi lamovieli, de vreme ce cA pe urma frAtine-sAu, lui Ion Voda, lui sa cuvinedomniia tArAi, vi ca acestea. SA jAluia vi pe PAtru VodA, pentru mare strAm-

30 bAtAti §i nevoi cu &rile peste putintA ce le face lor PAtru VodA; avijderea vicum au mare asuprealA dela Turci, in carii avea mare dragoste PAtru VodI§i-i avea vi in curte o seamA de Turci. Priimiit-au cu dragoste, bucuros, Pot-coavA acea poftA a boiarilor, pentru care le-au multemit, ce-i intreba de sfatin ce chip vi cu ce mijloace ar putea Potcoava sä vie la aCastA domnie, sa facl

35 acei bo:2ri ce le poftiia rAspuns.Trimis-au curfind din tarA. 2 cArti: o carte scriia la cneazul Costandin,

voevodul de Chiov, a pre atuncea era Chievul in seama Levilor, vi alta carte la

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU VODA WHIOPUL 545

starostea de Bar, cu pecetili a catva boiari mai de frunte, in care cArti146v ruga-i tare sä dea agutoriu lui Potcoavä numai Ora i la Nistru, Lark

acolo la Nistru, ei il vor timpina cti oaste. Luand Potcoavl agileacelea, au märsu necunoscut la Bar 0 le-au dat starostelui de Bar 0au avut cu dinsul multä voroavl cu tainä. 5

Räspunsu-i-au starostele, bucuros i-ari da agutoriu 0 pre lesne ariputea face gasta, ce, 0iind de legäturile 0 tocmelele, ce are craiul leOscucu impärätiia Turcului, a face aCasta, nu i sä cade färä voia cräiasck;insä, intre alte trebi, scriind la craiul starosteli, va pomeni 0 pentruaCasta 0 fiind cu voia craiului, nu sa va apära de acest lucru. i au zis iolui Potcoavä, pänä-i va vini räspunsu dela craiul, sä zäbävaseä intealtloc, cIci §ezind in Bar, sä nu sä sune, 0 s'ari face spaimä la Moldova.Deci, multämind Potcoavä starostelui, s'au dus de acolo.

Iarä un Clzac, anume Copetchii, ce nemerisä de curundu acolo inBar, intälegand a'easta, au märsu la Potcoavä, bucurandu-sä de noro- 15

cirea lui 0 guruindu-i agutoriu dupä putinta lui. Multämitu-i-auPotcoava 0 1-au rugat pentru ce-i adevere0e, sl-i arete 0 intru faptä,ci-i va multämi ci-i va pläti osteniala lui.

starostele de Bar, cu câteva peceti de tarl 0 a boiari mai de frunte ; incare cArti ii ruga tare sA dea lui PotcoavI agutoriu numai ping. la Nistru, 20

ci acolo II vor actepta pre PotcoavA cu octi. Luund PotcoavA aceste cArti,au mers necunoscut cu dinsele la Bar §i le-au datu starostelui de Bar cucare au avut ci catIva voroavA pre tainA.

18iv RAspunsu-i-au starostele de Bar, i ca bucuros i-ar da agutoriu 0 pre lesnear face gasta ; ci, ctiind de legaturile ci tocmelele, care are craiul lecesc cu 25

implratul turcesc, a face aCasta, nu i sA cade flrA voia §i invAtAtura crAiascA;pentru ce, scriind la craiul starostele alte trebi, ci de aCasta va pomeni craiului,ci, fiind cu voia craiului, nu sA va apAra de acest lucru. $i lui PotcoavA i-auzis, p aril va veni rIspunsul dela craiul, sl sA zAboveasci intealt loc, acecazfind in Bar, sA nu sA sune, §i s'ar face vreo spaimà ci amestecAturA in Mol- 30

dova. A.la PotcoavA, multemind starostelui, s'au dus de acolo.Iarl Copetchi, care au fost nemerit de curind la Bar, intelegand aasta, au

mers la PotcoavA, bucurfindu-se de norocirea lui, ci indatl i s'au fIgAduit deagutoriu dupa putinta sa. Multemit-au lui Copetchi Potcoavg ci l-au rugat ceiace i s'au adeverit, sA-i arate ci in faptA, fAgAduindu-se Potcoavl lui Copetchi cA-i 35

va multemi 0 plati osteneala lui, de-1 va mila lui Dumnezeu 0-1 va bucura cudomniia Thai Moldovei, sA O. poatA aceza la mocie, la care il chiarra Moldovenii.

22: §1 . . . Bar din Ill

35

www.digibuc.ro

546 LETOPISETUL 'Mil MOLDONTI

Copetchii, având cunostintä intre Clzaci, cu carii au fostu vr'o doaäzIcide ai, mers-au la CAzaci; avand putintei bani Copetchii den agonisita sa,i-au impärtit Clzacilor si s'A gäsi 0 un Moldovan, anume Topa, ce era insu-rat in Tara Lesasck 0 träia in tinutul Braslavului, care si acela sä amestecl

5 cu Copetchii. i cu nevointa lor s'au strAnsu 330 de CAzaci alesi si auintrat in tara. lark intälegand CAzacü cu Potcoavl cl PAtru Vociä vinecu oaste mare si cu pusci in tampinarea lor, ei au apucat ce au pututdela margine si s'au intorsu innapoi, päzindu-s vreme pre alfädatà.

Pätru Voclk avänd grijà de azaci, ca sä nu mai intre si altädatäio in tarA sä prade, trimis-au cärti pre un Caus la castalianul de Halici,

ce era mergätor sol la impärätiia Turcului pentru legAtura päcii, nandjalobk cà peste legAturile pAcii ce au Lesii cu Poarta impärätiei Tur-cului, pustiescu Mach tara impäratului si vor sä aseazg domnu *Aipre Potcoavä; pentru aceia dà stire, sA I scrie la craiul sä opriascl acea

15 faptA a CAzacilor si sä prinzA pre Potcoavä sä-1 pedepsasck sA fad.' drep-tate despre toti azacii, ce sint cu Potcoavk cä apoi, nevränd craiuls'A faca aCasta, sà stii cA impäratul turcescu va strIca pacea cu craiul.

Avand dar1 Copetchi mare cunostintä si dragoste intre Cazaci, cu cariiau fost 20 de ani, s'au dus la Cazaci, cAror, ce au avut bani din agonisita sluj-

20 belor sale Copetchi, i-au impArtit Cazacilor ; cAtrA care 0 un Moldovean, anumeTopan, care s'au fost insurat in Tara Le§ascA 0 trAiia in tinutul Bratlavului,s'au amestecat cu Copetchii. i iatA, cu nevointa acestor doi : a lui Copetschi0 Topei s'au strins la 330 de Cazaci inteales, pre carii era hatman un Cazac,anume sah. i au intrat PotcoavA in tari. Ci, intelegind Cazacii cl PAtru

25 VodA i-au e0t lui PotcoavA innainte cu oaste multA, avAnd 0 puqci cu sinePAtru Vodä, au apucat ce au putut dela margini 0 s'au intors Cazacii innapoi,crutindu-sA pre altA data%

larA PAtru VodA, avand grijA de PotcoavA 0 de Cazaci, ca sä nu intre deiznoavA in Tara sä prade, trimis-au pre un Turc Cau0 cu cArti la ca§teleanul

30 de Halici, carele era mergAtoriu sol la impArAtiia Turcului sl lege pace,fäcând jalbk cA peste legiturile pAcilor ce au cu Poarta, pustiesc Cazaciitara impAratului 0 cA vor Cazacii sA apze pe PotcoavA domn la Moldova;pentru aceia ii face §tire, sä scrie la craiul, sl impiiadece acest lucru 0 slprinzA pre Potcoavg 0 I dupa legAturile de pace sA1-1 pedepseasca 0 sA facl

35 dreptate despre toti acei Cazaci, ce sänt cu PotcoavA. CA, de n'ar vrea craiulsl facA acestea, atuncea impAratul turcesc va strica pacea cu craiul 0 nu vasta a§AzAmAnturile ce s'au a§Azat intre dArqii.

147

182r

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU VODA SCHIOPUL 547

Acestea toate deplin le-au scris castelianul la craiul si Indatä, intä-legand craiul, au trimis la hatmanul si la o sama de boiari de margine,sA pue nevointà s'a" prinza pre acel Potcoavä si pre Cazacii ce fac roco-situri cu dânsul; si nu 1-au putut prinde. Ce Ina mai bine s'au gätitPotcoavä cu mai multi Cazaci si au trecut Nistrul pre la Soroca; siauzind oamenii de domn tank-, multi i s'au închinat de pre margine.

5

Aceste toate deplin le-au scris casteleanului de Halici, care intelegan-du-le craiul, tare s'au ingrijat si de sargu, prin camarasul all au pornit cartila hatmanul si la o sama de boiari de margini, sä pue nevointa sä prinza prePotcoava impreunä si pre Cazacii ce fac rocosituri cu dansul. Au trimis hat- 10

manul trei roate de slujitori cu Boboletchi, sluga sa, ca sa-1 afle la Nemirova,cá acolo sa aflasä Potcoava mai innainte. Ci viind Boboletchi la Nemirov 1-auaflat acolo.

Ci Potcoavä, caruia i s'au zis si Cretul, prinzand de veste, au esitdin tirg, avand cu sine 50 de Cazaci cu sinete pedestri si au venit 15

la un vadu, unde au intrat in apa pang in pantecele calului si aupus Cazacii denainte frunte. Iar Boblitchi, deaca au sosit dupä dansulla vad, vazand pre Potcoavä ca iaste gata de a O. bate si la loc stramtu,nu s'au apucat de razboi, ci s'au intors innapoi si aciiasi, si Potcoavadupa dAnsul la Nemirov: Boblitche la curte, iara Potcoava in targ, la 20

gazdä. Deci au chiemat Bobletche pre mai marele. targului si i-au zissa-1 prinza pre Potcoava, sä i-1 dea; iar mai marele targului s'au lepädatde dansul si au zis a el nu-1 va prinde, nici II apara, ci, de-i trebuiaste, elsa. 0-1 prinza.

Väzand omul hatmanului ca nimic nu poate folosi, s'au dus den Nemi- 25

rova si au spus hatmanului. Acestea toate le-au trimis hatmanul la urechilecraiului; cum au aflat pre Potcoava in Nemirov, si namistnicul voevoduluiBratlavului n'au vrut sa-1 dea din Nemirov. Trimis-au craiul cu ponoslula voevodul de Braslav, ca O. porunCasca sä prinza pre Potcoavä si sä-1 tri-mita la craiul. Ci, Onä a merge comornicul craiului la voevodul Braslavului, 30iara Potcoava mai cu multi Cazaci si bine &it, sa gateaza O. intre de iznoavapre la Soroca, in Tara.

Iara Sah Hatmanul, las and in Nezia 400 de Cazaci si luund cu sine 600de oameni, s'au dus pre sleahul ce sa chiama Probita si acolo s'au impreunatcu Potcoava si 1-au numit domnu Moldovei pre Potcoava. Si indatä dau in 35

182v dobe si 1 1-au petrecut toti pre Potcoava pana la Soroca si acolo au trecutNistrul. Iara, cumu-i randul oamenilor multi, i s'au inchinat, deaca s'au vestitdomn tank-.

17: Boboliv B §i B1.

www.digibuc.ro


Auzind Patru Vodl ca au intrat azacii cu Ivan Potcoavä in tail,indatä s'au gatit si au esit cu oaste improtiva Cazacilor, avand Turcizoo, si au luat si puscele cu sane si tocrnind puscele, si dupa puscipe acei beslei turci in frunte, invatandu-i A* sloboaza puscele in azaci,

5 i clack' vor slobozi puscele, sä sä sloboazä ei cu navalä asupra Cazacilor.Ce, Cazacii, cumu-s sintu invätati la razboiu, clack' au vazut cä slobodpuscele, ei tati s'au plecat la parnantu, de i-au covarsit focul. IaräTurcii, parandu-le cä sintu ucisi Cazacii de pusci, s'au lasat la dansii.Atunce Cazacii sloboziel focul in Turci si indata cazura trei sute de

io cal si ciialalti au si dat dos si multa pagubä facurä in oastea luiPätru Voda.

Vazind Pätru Vodä nenorocirea sa, au dat dos si lasind scaonulski, Iasii, au trecut in Tara Munteniasca. Iara Potcoavä Cretul au vinitcu. Cazacii domnu in locul lui Pätru Vocla, Noemvri 23 .

15 Iará Patru Voda, fHnd in Tara Munteniasca, au trimis jaloba preCazaci la impäratie, ca 1-au gonit den tail si strica tara; ce, sa-i deaagutor imparatiia. Venit-au ponoslu lui Patru Voda dela impärätie,pentru moi lucrurile lui, iara si poroncl au trimis la Dobrogeni si la'Mari bugegeni si domnului muntenescu, sa sà ostasca asupra lui

20 Potcoava Cretul.

Auzind acestea Pam Vociá §chiopul, cum Ivan Potcovariul, ce-i zicea siCretul, au intrat in tara cu oaste clzäéascä, de sarg s'au gätit si au esit cuoaste impotriva lui, avind 500 de Turci beslii, si au luat si puscile cu sine,si s'au gätit de rázboi, puind pe acei 500 de beslii pe dupá pusci in frunte,

25 dindu-le invätäturá, and vor slobozi puscile, sà sà sloboaza in Cazaci. CiCazacii, cum Fi§ sänt invätati la räzboi, cum au slobozit puscile, väzând cl81 innaltä fumul, toti s'au läsat la pámânt, de i-au cos/I-sit focul. Turcii,socotind c5.-s ucisi Cazacii de pusci, s'au läsat la dänsii si Cazacii au slobozitinteinsii focul. §i acolo au picat 300 de cai si ceialalti au dat dosul si multa

ao paguba au fäcut in oastea lui Pätru Vodl.Väzând Pátru Vodá nenorocirea sa, au dat dos si au purees Pátru Vodä

in gos, lasand scaunul ski, Iasii, si s'au dus in Tara Munteneascl. Iarl Pot-coavä au venit cu Cazaqii domn si au intrat in Iasi, Noemvrie 23.

Iará Patru Vodá, dupa ce au venit in Tara Munteneasa, au dat stire la impä.-35 ratie, facandu jalba. pre Cazaci ce sant supt ascultarea craiului lesesc, cum

1-au gonit din tail si sa stricä tara; cersut-au agiutoriu Patru Voda dela im-paratie.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LU1 PATRU VODA $CJ-110PUL 549

1471' Iará Potcoavä Cretul, dad.' au vinit in Iasi, indi au slobozit I tem-nitäle si pre al¡ii, ce era inchisi, apoi au fAcut boiari: pre Topa 1-aufäcut vel postelnic, pre Copetchii, pircAlab de Hotin, iarä in sama lui*ah au dat pre toti Moldovenii si au rgpezit si la impärätie sä-s scoatàstiag de domnie. Ce, pre cine au trimis Potcoavä la Tarigrad pentrudomnie, 1-au prinsu oamenii lui Pätru Voda si n'au agiunsu la Poartà.Pätru Vodä au intrat in tarà cu oaste, ce s'au pomenit mai sus, viindu-isi Moldoveni de Tara de Óos agutoriu.

Intälegând azacii de vinirea lui Pätru Vodà, au svätuit pe domnullor pe Potcoavl, cu nume ce-i pusese ei Ion Vodà, de au esit den Iasi,si s'au dus Ora la Docolina, in tAmpinarea lui Pätru Vodä. Multi erasi oameni de tall intre azaci, ce sä inchinag la domnu tank-, IonVodä. Au vrut Potcoavä sä tocmascI in frunte pre Moldoveni la riz-boiu, ce nu priimEa Cäzacii, necrezindu de tot pre Moldoveni. Ceau oranduit ah pre o samä de Cázaci, sä ia aminte ce feliu de randuireface Pätru Vodà ostilor sale, si yAzurà cl au poroncit Pätru Vodl de au

5

10

15

Tail Potcoavá, dupa ce au intrat in Iasi, intái au slobozit temnitele sipre cei ce era inchisi, intre carii era si un slehtici dela Volin, anume Bosie,pre carele 1-au fost vândut Tátarái unor Turci den Iasi. Apoi au impartitPotcoavá boeriile : pre seama lui ah au dat pre toti Moldovenii; pre Topa 20

1-au fácut postelnic, pre Copetchi 1-au A:cut pârcálab de Hotin si au repezitsi la impáratul turcesc sl-i scoatá steag de domnie. Iar pre acel sol al luiPotcoavá, mergând la Tarigrad, 1-au prins oamenii lui Pâtru Vodä si n'auakuns la Poartá.

Lui Pâtru Vodá i-au venit si ponoslu dela impärátie, pentru moi 25

lucrurile lui. Iarlsi poruncl la Dobrogeni si la Tátarái bugegeni si ladonmul muntenesc au trimis impárátiia, sl meargl inteatutoriu lui Pâtru

/83r Vodá asupra lui Potcoavä Cretul. Asa, I Pátru Vodá s'au pornit cu ostileasupra lui Potcoavá si intrând in tali, i-au venit Moldovenii koseniiinteagutoriu. 30

Iará Cazacii, dupa ce inteleserá de Pátru Vodá a le vine asuprá, au sa-tuit pre Potcoavá, de au esit din târgul Iasilor, si au purces innaintea lui PátruVodá la Docolina. Fost-au si de tará oaste cu Cazacii, ca multi sl inchinasäla Potcoavá, carele ii pusese numele de domnie Ion Vodá. *i tocmindu-sede rázboi, vrea Potcoavä sá pue pe Moldoveni in frunte, sá dea intâi rázboi, ci, 35nu-i priimiia Cazacii, necrezând de tot pre Moldoveni. Ci, au orinduit ah citvaCazaci de streajá, sá ia aminte ce feliu de orânduiall face Pátru Vodá ostilorsale, si au vázut cum au poruncit Pátru Vodá sá

www.digibuc.ro

530 LETOPISETIUL MI MOLDOVEI

pus innainte herghelii de caii, cirezi de vaci, pentru sä calce pedes-trimea lui PotcoavA cu acel dobitoc, si innaintea cirezii au esit Turciila hartu. i asteptand Calzacii pAnA sl mai apropie oastea lui Pltru VodA,slobozirA focul si acele dobitoace mai multä zähäiall ficurA Turcilor, ca

5 inturnându-sä dobitoacele innapoi, au dat peste oastea lui PAtru Voda.;si lovirä CAzacii in oastea lui Pätru Vodä, CAzacii den driapta si *ahden stânga, si infrânsArl pe Pätru Vodä si rArnasä izbanda iar la CAzaci.

Ivan Potcoavä, dupä ce birui pe Pätru Vodk mäcar c6-i mergeacu nIroc, iarä nu sä increzu de tot, ca sä sä aseazä la domnie, cä Pätru

lo Vodä iar strângea oaste tufeasck si Unguri i-au fostu venit integutoriu.

pue innainte herghelii de cai si cirezi de vaci, pentru O. calce pe pedestri-mea lui PotcoavA cu acel dobitoc, si innaintea acei cirezi au esit Turcii la hart§i s'au hartuit câtva, cat Cazacii nu mai putea suferi. Ci sal, vrand sA O. maiapropie de PAtru VodA, si atunci sä sloboazA focul intr'in§ii. i asa apropi-

15 indu-sk au slobozit Cazacii focul, cA acea herghelie de cai si cireadA devaci, dupa ce slobozirà focul Cazacii, mai multA zAhIll fAcurA Turcilordeck Cazacior, cA inturnandu-se dobitoacele innapoi, da peste oastea luiPAtru VodA. VAz And acea zählialä de acele dobitoace, CAzacii au lovit dindireapta si a.h de-a-stânga pre oastea lui PAtru VodA si au infrant si aici

20 pe PAtru VodA si rAmasA izbanda iarl la Cazaci.Potcoavk < ce sA numiia Ion Vodk dupa izbandA ce fAcuse asupra lui PAtru

Vodk mAcar cA §i acea datA rAmasA biruitoriu, iarA sä se a§aze la domniiatArAi nesocotindu-sk cad PAtru Vodä iar strangea oaste tur6ascA, si Ungurii-au venit inteakutoriu, ci inturnandu-se la Iasi, nimic n'au zAbovit, ci

25 grijindu-s1 de hrank luund cu dânsii si 4 pusci si alte jacuri, au purcesdin Iasi, spre locul sAu de unde venise.

Iar parcAlabul de Hotin, care era pus de Patru VodA mai nainte si preurml gonit dela Hotin de Copetchi, sA afla lAcuitoriu de acea parte de Nistru,cu numele lui Iacob Strus, intelegand cA PotcoavA au esit din Iasi §i trage la

30 locul sAu, avand oameni ai salt pazitori, au trecut Nistrul pe tainA la Hotin,si au prins pre Copetchii i si luundu-1 cu sine sA-1 ducA la PAtru VodA, domnul 1:83vsAu, pre cale s'au intimpinat cu Cazacii, carii era trimisi de Potcoavä la Copetschi,sl-1 ia din cetate, pentru sA nu cazA pre mainile lui PAtru VodA. Acolo aunAvAlit Cazacii si au luat pre Copetchii din mainile lui Strus Paralabului

35 Si au omorit §i pre parcAlabul lui PAtru VodA impreunä si pre altii, ce au fostpre IângI dânsul.

lark dupa ce s'au apropiiat PotcoavA de Soroca, nu-si putea afla caleincAtro ari merge; spre Nijov pre camp, sA temea de ometi mari, pre langl

33 ; era trimis B.

www.digibuc.ro

DOMNI IA LUI PATRU VODA SCHIOPUL 551

Ce, intorandu-sä la 14, nemic n'au a:4\7ft, ce s'au grijit de hrang0 au luat cu sine 14 puri i alte jacuri 0 au e0t den Ia0 i s'au dusden atro au vinit. i pre urnak pre PotcoavA cu inselkiune 1-au dus

148r la I craiul i puindu-1 la inchisoare, i-au täiat capul, pentru acesteroco0turi ce facusI asupra lui Paru Vodä.

Iltru Vodk intalegAnd ca Potcoava au läsat scaonul domniei 0 autrecut in Tara Le§asck au vinit in Ia0 i s'au arzat cu pace al doile

Nemirov sà temea de hatmanul §i de voevodul de Bras lav, cg era poruncgdela craiul la voevodul de Bras lav sg-1 prinzg pre Potcoavà pgziia tare §idela hatmanul 0 dela voevodul. Fostu-i-au ie§it in cale hatmanul; ci, vgzind 3.0cl Potcoavg sg ggteazg de gikavg, cá avea Cazaci cu sine de treabg, nu i-aucutezat, cg vedea cl sà va vársa singe mult.

Iarg voevodul de Bras lav, aflindu-se In Nemirov pre acea vreme, aupoftit la sine la curte pre câtva Cazaci, intre carii au fost ah Hatmanul. Acolole-au spus voevodul cum are mare bg.nat dela hatmanul pentru Potcoavg, 15ne0iind el nimic cg ei I-au dus la domniia Tarai Moldovei: « de atidat pricing stricgrii plcii intre impgratul turcesc ». SI nu le para pgg sgmink pre craiul; ce 1-au sfltuit sg margg Potcoavg la craiul sà sg indrepteze,

pentrucg iaste om de treabg, Il va priimi craiul cu dragoste çi voi vg yeticurgti de acea ving i Potcoavg Ina va hglgdui. i au zis voevodul cum singur 20cu Potcoavg va merge la hatmanul i hatmanul va merge cu dânsul la craiul.

Acestea, deaca le-au spus Cazacii lui Potcoavg, el fu bucuros 0 au merscu voevodul de Braslav la hatmanul; au dat voevodului 12 pusci i hatma-nului 2. Trimisu-l-au pre Potcoavg hatmanul la craiul, fiind atunci craiulla slim la Var§av, pre care indatg au poruncit craiul sg-1 pue la inchisoare, 25puindu-i hearg in piCoare cu paza tare. Dupg slim, s'au pornit craiul denVar§av la Liov, mai mult pentru amestecgturile ce sg ficusg cu Potcoavg,iarg pre Potco.vg. 1-au trimis la alta inchisoare, la Rava, cg la sgim fiind, ilvrea fi omorît, cg. avea mare mânie pre dinsul, ci socotea voia tgrgi, cariitare sta pentru Potcoavg, argtând craiului cum ar fi om de treabg. Nemerit-au 30

i84r la craiul un Caul dela impAratul turcesc in Liov, care I intre alte fácând jaIbA0 pre Potcoavg, au poruncit de au tliat capul lui Potcoavg. Facut-au jalbatot acel Cau0 0 pre Ion din Zbaraj 0 pre voevodul de Braslav 0 pre FilonCmita, pentrucg slobod pre Cazaci, pre carii îi tin prin tinuturile sale, de facmare pagubg In olaturile impgsgtiei turce0i. Ofinduit-au craiul comisari 35pre la tirguri, sg sg. facg cercare acelui lucru.

Pgtru Vodg, intelegind cg Potcoavg au pgrgsit scaunul i tara 0 au trecutin Tara Le§ascg, au venit la Ia0. §i s'au a§gzat la scaunul targi al doilea

18: n'au sfltuit B i B1.

www.digibuc.ro


rand, fiind cursul aior 7086. Atunce au pus mitropolit pre Theofan, 1578care fugisa de frica lui Ion Vodá, precum s'au pomenit la randul

fugisa pren munti.Cazacii, fiind scarbiti pentru moartea lui Potcoava, iara s'au radicat

5 cu Alexandru, fratele lui Potcoava, tot inteacelas an, Fevruarie 9, auintrat in arä asupra lui Pätru Vodl. Ce Pätru Vodä, stiind poticaladentai eau patit cu Cäzacii, nu s'au apucat de razboiu, ce intai le-audat cale. heft' Alexandru au intrat in Iai, Fevruarie 9. Patru Vodä desirgu au stransu oaste turCasca si unguriasca i fàrà veste au lovit in

lo Iai si au incungurat pre Alexandru in curtea domniasca si aubätut den Caslegi Ora la Miiaza-Parese. Iara intru o noapte, Martu12 zile, au esit Alexandru cu Cazacii den curte, Ca nu mai puturà suferi,ca i iarba de pusca sfarsisa i bucatele li sa inputinasa, i nedejduindca vor scäpa, au fugit spre codru. lark prinzind veste oastea lui Patru

15 Vodä, au särit dup.& dansii i agiungandu-i la iazerul eurbestilor, auprinsu viu pre Alexandru, depreuna cu boiarii lui.

Atunce Patru Vodä, asezandu-sa in scaon al treile rand, au ziditmanastirea Galata, in vale, care fail zäbava vreme s'au räsipit.

rand, fiind cursul anilor 7086, si au dat mitropoliia lui Theofan, carele in 157820 zilele lui Ion VocIA sA lAsasA de frica lui Ion VoclA, precum s'au pomenit la

domniia lui Ion VodA §.1 fugisl prin munti.Cazacii, cum s'au pomenit, dela Nizove, fiind scarbiti pentru moartea lui

PotcoavA, de iznoavA s'au rädicat cu Alixandru, fratele lui PotcoavA, gi inteace-la§i an ce sä. a§Azase PAtru VocIA la domnie al doilea rând, la luna lui Fevruarie

25 9, au intrat in tarl asupra lui PAtru Vodà. Ci PAtru VodA, §tiind potecala cepAtise mai nainte cu Cazacii, nu s'au apucat de rAzboi, ci le-au dat cale hit E.Iarl Alixandru au intrat in Iai i s'au aOzat in scaon, Fevruarie 9. Iar PAtruVocIA de särg cu oaste tufeasa i ungureascà i fArA veste, au lovit in Ia0qi au cuprins pre Alixandru in curtea cea domneascA i au bAtut din C4legi

30 panä la MiazA Päresimi. Iar inteo noapte, Martie iz zile, au e§it Alixandrucu Cazacii din curte, cä n'au mai putut suferi, cl §i iarba de puscA §i bucateleli sA imputinag, i socotind cA vor scApa, au fugit spre codru, arora prinzân-du-le veste oastea lui PAtru VodA, s'au pornit dupa clän§ii §i la iazerul tor-be§tilor i-au aguns i pre Alixandru l-au prins viu, dinpreuna cu boiarii

35 lui. Acest Alexandru au tinut o lunA scaunul. Arzatu-s'au Pätru VodAin scaun al treilea rând i fäcu minAstirea Galata in vale, care, nu dupa multAvreme, s'au rAsipit.

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI PATRU VODA $CHIOPUL 553

De naroc era PAtru Vodá cu Càzacii. Asea stie face amplIri noroculomului, de nu-i lasà loc de odihng; cl bine de unii nemantuit, altii

1578 viniia asuprä-i; cà inteacelas an 7086, Iu lie 26, venit-au niste Clzacicu un domnisor panä la Nistru, ce, dintr'aciia niceunul nu s'au intorsu,toti s'au pus capetele.

Asijdirea, curund dupä acestiia Cgzaci, la anul 7087, Octomvrie 12,un Costantin iarl cu azaci viniia in tarà i toti s'au innecat in Nistru.

Pre acea vreme i inteacel an si inteacea lunA, Zborovschü, cu148v oaste cgzkascA, au lovit Dasovul de l-au arsu i l-au prädat 10. multe

Turcoae au robit i cu multu duium s'au intorsu innapoi fArä de smin-tialà.

Domnit-au PAtru Vocil chiopul 5 ani i i-au vinit maziliia delaimpArAie; viind un agI impàràtescu, l-au luat den scaon i l-au trimisla Halep, la pazä, iarg in locul lui, au pus domnu pre Iancul Vodä.

De noroc era Patru Vocla cu Cazacii asa stie face tamplari norocul184v omului, de nu-i lasa loc de odihnl, ca binè de unii I nernantuit, aiii veniia

asupra lui; cä inteacelas an, dupa ce s'au asazat al doilea si al treilea rand la1578 domnie, in anul 7086, Iulie zo, au venit niste Cazaci cu un domnisor la Nistru,

ci, acestea nu s'au intors innapoi, cà s'au pus toti capetele. Asijderea, curand1578 dupa acestea Cazaci, la anul 7087, Octomvrie iz, un Constantin iara cu

Cazaci veniia in tara i s'au topit toti in Nistru.Intr'acestas an si inteacastas lung, cand Constantin cu Cazacii trecea,

iar Zborovschii cu oaste cazkasca, au lovit Dasovul de 1-au ars si 1-au pradatmulte Turcoae au robit i mult plean au luat si mai apoi s'au intors innapoi

fall de niceo smintealä.

1578 De maziliia lui Pdtru Vodd ,5'chiopul in anul 7087 Dechemvrie 2

Acest Patru Vodá ce-i zic chiopui, dupa ce au domnit 5 ani, 1-au mazilitimparatul si au trimis pre un Turc mare de 1-au luat din scaun i 1-au trimisla Halep, la paza, iara domniia o au dat Iancului Vocla.

Pentru prima domnie a lui Petru $chopiul, N. Costina copiat din G r. Ur ech eVornicul-Simion DascAlul, l.c.,pp.I67-173;atradusdinIsthuanf-fius, o. c., P. 347, 360 9i din Cronica Polska a lui Paszko wsk i, datil in traducereadin Cercetäri istorice, p. 155.

5

10

15

20

25

www.digibuc.ro

Domniia lancului Vodd ce-i zic SasulCAP XXXVII

In anul 7088, Fevruarie 17, venit-au Iancul VodI in tarà si s'au asezat la 158odomnie, carele de nastere au fostu Sas, liutoran de lege ; pravoslaviia nu iu-

5 biia. Si, dacI s'au asezat domnu tätii, toatI eriticiia 0 nedumnIzIriia §'auarätat, cI läcomie de avutie nespusl avea, pentru care pre multi auomorit, 0 au trimis de au luat- de-a-zecea den boi de pren toatI tam.

Pentru Ion Lungul ce s' au rddicat domnuIancul VodI, de multà läcomie ce avea, scos-au in lark' zIciuialI

10 de boi, care obiceiu tam n'au suferit. Ce s'au radicat L'Apuvienii sä

Domniia Iancului Vodd ce-i zic Sasul anul 7088 Fevruarie 17 1580

CAP LVIDaca au mazilit impkatul pe Pkru Vodl Schiopul, dat-au domniia Iancului,

carele de na§tere sa au fost Sas, de lege luteran; pravoslaviia nu iubiia. Decii15 au venit in Tara §i au §àzut in scaun, Fevruarie 17. Dupa aceia toatà nedumne-

zeirea §i ereticiia sa §'au arkat, a läcomie de avutie nespusA avea, pentru carepre multi au omorit. Mai apoi, de acomie mare ce avea, trimis-au sI ia a zeceadin boi din toatà tam.

De un domn ce-i zicea Ion Vodd Lungul anul 7089 1581

20 CAP LVII

Iancul VodI, fiind plin de lIcomie, izvodi obi&I care n'au fost in taràniciodatà, de au trimes in toad tara sä ia boi de a zecea, care obiCaiu nu 1-auputut suferi Tara. Ci s'au ridicat I LIpusnenii de s'au sfItuit ca sI

13: dela 4clat-au domniia...*, Intreg capitolul cu domnia Iancului VoclA Sasul siprimul alineat din a doua domnie a lui Petru VodA Schiopul, lipsesc din B1;copistul a lAsat filele albe. i5-16: tot nedumnezeirea B.

www.digibuc.ro

DOMNIIA IANCULUI VODA SASUL 555

sä dezbatl de supt mana Iancului Vodl §i ostindu-sI, au radicat dentredansii domnu pre Lungul si 1-au numit Ion Vodi si au purces pePrut in sus.

Iancul Voda, prinzindu de veste Ca. Läpusnenii s'au radicat asupralui, indatä au trimis pre Baum. Vornicul cu oaste improtiva lor, sitampinandu-sl la Balota, s'au lovit de fatà §i dand rlzboiu de imbepArti vitejeste, pierdurä LApusnenii fazboiul si pre domnisor inch'1-au prinsu viu. Unii scriu sl s'au innecat in Prut domnisorul.

Pribegirea boiarilor de ?Al Iancului Vodd

Multe lucruri spurcate si de DumnlzAu urite fAcea lancul VoclIin domniia lui, cat de rIutltile lui, toatl tam si boiarii s'l otäriia; ellegea crestiniascl nu iubiia, la avutie, lacom §i prAdkoriu, tam cu dárileingreuia si era curvariu peste null', cá nu numai afarä, ce nice de curteasa nu sl feriia. Giupaneslle dela masa doamnii sale le scotea de le fäceasill.

5

10

15

sà dezbatl de supt sapaniia Iancului Vodl si bulucindu-se, au radicatdintre clansii domn pre Lungul si i-au pus numele Ion VodA si de acii aupurces pe Prut in sus.

Iarl Iancul VodA, prinzand de veste cl LApusnenii s'au radicat asupra lui,de sarg au trimis pre Bu'eum Vornicul cu oaste impotriva lor, si intampinan- 20

du-se ostile la Bo lota, s'au lovit de fatl si dand rázboi de amandoao pIrtilevitejaste, pierdurA Llpusnenii rAzboiul si domnisorul incl sl innecl in Prut.

A6astA poveste ce sA scrie mai sus, cl s'au radicat LApusnenii pre IanculVodA, cronicariul lesAsc nimic nu scrie, iarl. letopisqul nostril cest moldo-venesc cam pre scurt si aCasta. 25

Cand au pribegit boiarii Tardi Moldovei prin fdri streine de räul Iancului Vodci

CAP LVIII

Multe lucruri spurcate §i de Dunmezeu urite fAcea Iancul VodA in domniiasa, cat de rAul lui toatI tam si boiarii sI otlra; cl. legea crestineascA nu iubiia,la avutie lacom si prAdAtor, tam cu dArile o ingreoia si era orn curvariu pesteseaml, a nu numai afarl, ci nici de curtea sa nu sA feriia, cA giupaneseleboiarilor dela masa domniei sale le scotea de le fAcea sill.

22; pierdea Läpupenii B.

30

www.digibuc.ro


Aceste toate neputindu-le suferi boiarii, mai vartos Movilestii:vlädica Gheorghie, Irimiia Vornicul si frate-säu I Simion PTharnicul si 149r

Balica Hatmanul, s'au sfátuit pre tainà sl pribegiasd; carii, intai s'aufäcut prilej cu voia lui, cI märgu sä svintasd mänästirea Sucevita, si

5 asea au pribegit in Tara Lesasd cu totii. Iara alti boiari au fugit in TaraMunteniasck altii la Turci si in alte pirti.

Iarà pe urmk märgänd jalobá la impärätie de räsipa täräi, aumazilit pre Iancul Vodä si au dat domniia iarl lui Pätru Vodl Schiopul.

In anul 7091, intälegfind Iancul Vocil de mazilie dela impärgtie si 1583lo cunoscând la ce-i va vini mai apoi lucrul, gändi ck de va merge la Turci,

va avea parà multä si cfindai sä nu piiae. Ce s'au sfAtuit sä triad inTara Lesasel si de acolo sl triad in Tara Unguriasck d prin tallnu putea sl triad peste munti, d sä temea de tärani. Si asea, au esitden tail si au trecut in Tara Lesasd si, trecând pre la Pocutiia, i-au

15 tinut calea Iazlovetchii si l-au dus in Liov cu toatà averea lui si de sirguau trimis la craiul de i-au dat stire. Iarä craiul au scris la Sinevschii Hat-manul si la Herbort, staroste de Liov, de au täiat capul Iancului Vodk

Aceste toate neputindu-le suferi boiarii, mai vArtos Movilestii: vlAdicaGheorghie, Irimia Vornicul si frate-sAu, Simeon PAharnicul, Balica Hatmanul,

20 s'au sfätuit pre tainä ca sà pribegeasd; carii, intai c'au flcut prilej cu voialui ca sà meargA sI sfinteascA la mAnAstirea Sucevita, si apoi cu totii au trecutin Tara Lesasca. Altii la Turci, altii la Munteni si intealte pArti.

MergAnd apoi jalbA la impArItie de rAsipa tArAi, i-au luat domniia si o audat iar lui PAtru VodI Schiopul.

25 De pribegiia Iancului Vodd # de moartea lui anul 7091

CAP LIX

1583

Intelegand Iancul Vodä de maziliia sa dela impArAtie, si domniia I lui 185vPAtru VodA Schiopului datA, cunoscfind la ce ar veni mai apoi lucrul, gAndi cl,de va merge la Turci, va avea p All multA, si mai apoi gAndiia A. nu piiae.

ao Ci, s'au sfAtuit sA tread. in Tara Ungureasa prin Tara Lesasa, cl prin tarlspre munti nu era putintI, cl sA temea de tArani. Si asa au esit din tara sitrecand pre la Pocutiia, i-au tinut calea IazlovAtschii si l-au dus la Liov cu toatäaverea lui si indatA au scris la craiul de i-au dat stire. Iar craiul au scris laSinevchii Hatmanul si la Herbort, starostele de Liov, sA-i ia toatA averea in

35 sama crAiei si lui sA-i tae capul.

www.digibuc.ro

DOMNIIA IANCULUI VODA SASUL 557

§i. i-au luat averea in sama crliascI, numai o parte de avere au asatdoamnii si cuconilor lui, sl le fie de hranl.

Suit T.Jreche Vornicul cl perirea Iancului Vodà s'au flcut cu invI-Otura imp'dfaltiei Turcului, de i-au täiat capul.

Domnit-au Iancul Vodà ani 3 si luni 7. Zic, cl aCesta Iancul Vod'a"imbla vara cu sanie de os.

Si inclatà au trimis craiul pre podscarbul lui de i-au luat toatà averea IanculuiVodä, numai doamnii lui 0 coconilor lui le-au läsat o parte, sä le fie de hraná.Si dupä invätätura craiului, au diat capul Iancului Vodà.

Scrie Ureche Vornicul cä. moartea Iancului Vodl au fost cu invätäturaimpäratului turcesc, de i-au täiat capul.

Si au domnit Iancul Vodà 3 ani 0 7 luni.Acest Iancul Vodg, zic, a au fost umblind vara cu sanie de os. A§a au

petrecut Iancul Vodä tenchiul ski.

x3 : zic din A.Acest capitol este transcris de cronicar cuvfint cu cuvint din G r. Ur e che Vor -

nicul-Simion Dascilul, o. c., pp. 171-173.

5

10

www.digibuc.ro

A doa domnie a lui Pdtru Vodd ySchiopul

CAP XXXVIII

In anul 7092, Octomvrie 17, venit-au donmu tàfäi Paru Vodl 1583chiopul, pre carele toti 'Il a§tepta, si auzind pribegii ce era fugiti pentr'

5 alte täri de nevoe ce trägea de Iancul Vodà, cu dragoste s'au intorsula domnul lor, la Pätru Vodl, sit i-au miluit iar cu boeriile lor.

Pentru nifte Cdzaci ce veniia in tard

De näroc era PAtru Vodi cu Clzacii, cA in domniia dentai numaiavu odihná de Clzaci, §i acmu, la o doa domnie, bine nu sl a§ezasä la

10 scaon, 1 iatà Cäzacii viniia sä apuce scaonul, inteaCastä lunä, Octomvrie

De domniia lui Pdtru Vodd &hiopul anul 7092 Octomvrie 17

CAP LX

Dupa ce au mazilit implratul pre Iancul Vodà, dat-au domniia lui 136truVoda chiopul iarls, pre carele asteptandu-1 toti, iata au venit al doilea rand

15 in tara si au sazut in scaon Octomvrie 17Auzind de ceia pribegii, carii era fugiti pentr'alte tári de nevoia Iancului

Voda, cu dragoste s'au intors la domnul ski, Patni Voda, pre carii iar i-aumiluit cu boeriile sale.

De nige Cazad ce venisd in fard 7092

20 De noroc era Patru Vodá cu Cazacii, ca in domniia dintai nu mai aveaodihna de dansii, acum la a doao domnie, bine nu O. asezase la scaun, iarCazacii veniia sa apuce scaunul, Octomvrie

149°

1583

1583

www.digibuc.ro

A DOA DOMNIE A LUI PATRU VODA $CHIOPUL 559

27. Ce, prinzind veste Pltru Vodk le-au esit innainte la Prut, la satla Bogdänesti si acolo incungurändu-i, le-au cäutat Cäzacilor a säinchina lui Fdtru Vodä. i dentre acei Gázaci au ales Pätru Voda o samkcarii au socotit oameni mai de triabk si i-au oprit sä-i slujasca; iarlpre altii cu gurämäntu i-au slobozit de s'au dus. 5

Dupä gasta, nu multi.' vreme trecand, au lovit alp Cäzaci la Nistrude ceia parte, mai sus de Tighinea, niste sate, ce descälecasä pre ho-tarul lesäscu, Turci 'eutaci si Moldoveni foarte multi, esiP den tarlde nevoi in zilele Iancului Vodk si mare perire au fAcut inteinsii sirobie si s'au intorsu cu dobindl la locurili sale CIzacii. io

Inteacest an, Pätru Vodà, dacà s'au asezat la domnie, nu lä'sä inuitare pomana sa, mânästirea Galata, ce o zidisl in vale si sl räsäpiskce cu oserdie au silit si au zidit Galata in dial, care stä si pänäastäzi.

1584 In anul 7o92,-Avgust 7, venit-au azacii si färä veste au lovit Ti- 15

ghinea, de o au arsu si o au prädat, si au robit pre cei tineri, copiisi fete, iarl pe bäträni Ong la unul i-au täiat si multä dobfindlau luat.

27 Aim Ci Para Vodk prinzind de veste, le-au eqit innainte la Prut,la sat la Bogdânesti, cu cap oameni au putut avea acea datà 0 acolo 20i-au incungiurat. FiMd Cazacii la strâmtoare mare, clutatu-le-au a säinchina, din carii au ales Pâtru Vodà o saml, carii i-au pgrut oa-meni mai de treabl, de i-au oprit sä-i slujasa; pre altii cu giurâmânt

186r i-au I slobozit.Nu multä vreme dupa aceia, au mai lovit alp Cazaci pe decindea 25

de Nistru niste sate ce sà desalecasä pe hotarul lesesc, Turci Cutaci 0Moldoveni foarte multi, carii e0se din tarä de räul nevoilor IanculuiVocil, 0 mare moarte au fäcut inteinqii 0 pradà 0 robie 0 cu dobândäs'au intors la locurile sale.

Inteacest an, deaca s'au aqezat Pâtru Vodà la domnie, nu vru sä lasl in 30desArt pomana sa, mânästirea Galata din vale, care o zidise in domniia sadintai 0 sI rAsipisl, ci cu toatà nevointa au silit 0 au zidit Galata din deal,care trlia*e 0 pânà astäzi.

1584 Inteacesta§ an 7092, Avgust 7, s'au strâns Cazacii 0 at% veste au lovitTighina, de o au ars-o i o au prädat-o, 0 au robit pre cei tineri: copii, fete; 35

iar pre altii pänä la unul i-au tAiat §i multa dob Lida 0 neavind cine le sta1mpotrivA, s'au intors fat% de nicio smintealà la locurile bor.

www.digibuc.ro


In zilele acestui Pätru Voda, in anul 7093, mare seceta au fostu in 1585tall, cat au sacat toate izvoaräle, paraiale si baltile; si unde mai nainteprindea peste, acolo ara cu plugul, si piaträ pre multe locuri au cazutsi copacii au säcat de secetä si dobitoacele, neavand ce paste, le därama

5 frunza. Si atata pulbere era, cat, daca bätea vantu, sa strangea troianein rapi si pe la garduri, ca si iarna de ornat. heft' despre toamna, dacäs'au pornit ploi, au otävit campul si s'au facut mohor pen tarini siau stransu de acel mohor de s'au scos saracimea foamea, &I sä fäcusäfoamete in tail.

lo In anul 7094, Avgust 15, adunatu-s'au Patru Voda cu nepotu-sau, 1586Mihnea Voda, domnul muntenesc, la sat, la Munteni pe Prut, amandoicu curte multa si cu gloate mari si s'au ospätat impreuna.

In anul 7095, Ghenarie 8, radicatu-s'au o samä de Cazaci, ca neste 1587lupi I invätati la prazi, de au intrat in tarl si. au pradat in tinutul So- i5Or

15 rocii si multe bucate au luat. Iara Parvul, parcalabul de Soroca, auskit cu hansarii dupa dansii si. cu altii cine au vrut; si agiungandu-ila Periiaslav, vrand sal scoata al sau si Cazacii nevrand sal lash' do-banda, tare räzboiu facura si in dog zile abiia au spartu pre Cazaci

De o secetd mare ce au fost in zilele acestui Pdtru Vodd anul 7093 1 585

20 Domnind Tara Moldovei, mare secetà s'au tAmplat in tail, cât au slcattoate izvoarAle, r Aurae, baltile; si unde mai nainte prindea peste, acolo aracu plugul, si piaträ pe multe locuri au clzut si copacii au sIcat de secetà,dobitoacele n'au fost avAnd ce paste vara, ci le-au fost clArâmand frunze. Siatâta praf era, Cat, deaca sä scornea vAnt, sä strAngea troian de pulbere la gropi

25 §1 la garduri, ca de omet. Iarl despre toamnä, deaca s'au pornit ploi, au apucatde au crescut mohoarl, si cu acelea s'au fost prinzind foamea sArAcimea, cl-icuprinsese pretutindenea foametea.

Anul 7094, Avgust 15, s'au impreunat Pâtru Vocll cu nepotu-sai, Mihnea 1586Vodá, domnul muntenesc, la sat, la Munteni pre Prut, amindoi cu curte multà

30 §1 cu gloate mari si s'au ospatat amindoi impreura. .

in anul 7095, Ghenarie 8, râclicatu-s'au o seam5. de Cazaci, ca niste lupi 1587ce era pururea invAtati la pradà, de au intrat in tat% si au prâclat si multebucate au luat dela tinutul Sorocii. Iará Pârvul parcAlabul I s'au indemnat 186vcu hânsarii si cu altii, carii au vrut sl meargA de bunI voe, si i-au akuns la

35 Periiaslav, unde Cazacii vrand sa nu-s dea dobanda, Moldovenii sal scoataal sail, tare razboi s'au fácut si doao zile bltându-se, abiia au spart pre Cazaci;

www.digibuc.ro

A DOA DOMNIE A LUI PATRU VODA $CHIOPUL 56i

0 pre toti i-au omorit; numai pre unul, läsindu-1 viu, 1-au trimis laPätru Vodä.

Tnteacesta§ an, in luna lui Iunie, Pätru Vodä au fAcut nuntl nepotu-säu, lui Vlad Vodk fièorul lui Milo§ Vodä, si au luat fata Mircii Vodkdomnul muntenesc, si au chemat la nuntá pre Mihnea Vodk domnulmuntenescu, in targu in Tecu'eu. Nuntä domniaseä cu multi cheltu-ialà 0 cu frumoasä podoabe si gocuri si multi den vecini au vinit dele-au infrumusetat masa.

1587 in anul 7096, Noemvrie 23, venit-au Cäzacii in lark' cu un Ivan s5.-1ridice domnu. Ce, esindu-le atru Vodl innainte cu oaste den susde Tutora, si (find räzboiu viteje§te de imbe pärtile, multi au petitsi in Noemvri 26, birui Patru Vodà pre Clzaci §i-i sili de i-au dat precine awn% mai mare, carele §'au luat plata dupä vina sa. Iarà multi säascundea prin päduri si pre unde putea si Moldovenii ii goniia. Maiapoi pen pIduri fugand Cäzacii, care pre unde putea sä scape, apärän-du-s1 pang la Cirimu§, putini intregi au scApat, tot rániti 0 pedestri.

5

10

15

mai apoi, deaca i-au biruit, pre toti i-au omorit, fArA numai unul, zic, sä fiescApat; pre o samA vii i-au prins O. i-au trimis la PAtru Vodl, pre carii i-autrimis la implratie.

inteacesta an, in luna lui Iunie, Pätru Vodä au fAcut nuntl nepotu-sAu, 20

lui Vlad VodA, fe'Corul lui Milo§ Vodà, de au luat fata Mircii Vodk 0 auchiemat la nund pre Mihnea Vodà, domnul muntenesc. NuntA domneasclau fäcut, cu multà cheltuialI §i gocuri O. multi vecini au venit de le-au infru-msetat masa. Keastä veselie s'au &cut in Virg in Tecuciu.

Inteacesta0 an §i intea&sta§i lunA, pe acea vreme, fArA veste au lovit 25

Cazacii Da§ovul de 1-au ars 0 oamenii au täiat; 0 prat:Mud, multe dobitoaceqi avere multi au luat 0 robi ce le-au pläcut 0 s'au intors innapoi WI dezminteall.

1587 Iarl la anul 7096, Noemvrie 23, au venit Cazacii in Tara cu un domni§or,anume Ivan, cArora le-au e§it innainte PAtru VodA cu oaste de sus de Tutora, 30

Noemvrie 23, 0 and rAzboi viteja§te de amändoao partile, au picat multi§i in 26 de zile birui Mill Vodà pre Cazaci §i-i siliia de i-au dat pre cine auavut mai mare, carele §'au luat platI dupA vina sa. Iarl ceialalti sA ascundeaprin pAduri §i carii unde putea §i Moldovenii II goniia. Mai apoi Cazaciifugänd prin pAduri, carii unde au putut scApa, aplrändu-se Ora la apa Cer- 35muplui, de au intrat in Tara lor, ci putini intregi, mai toti rAniti §i pedestri.

14: prin poduri A. 34: prin poduri B.

www.digibuc.ro


Domnind Patru Voda Tara Moldovei ca un domnu cum se cade, cu detoate podoabele caw trebuescu unui domnu de cinste, ca boiarilor era caun parinte si-i tinea la mare cinste si den svatul kr nu esiia; tarai eraaparare, saracilor milostiv, manastirile miluia si intariia; cu megiiasii de

5 pen pregiur bine petrecea, cat la toti avea nume bun si dragoste; la gudetubland si far% faltarie era, cat nu era a zice ca nu-i harnic de domnie.

Mai apoi, vazind nevoia %Arai, Ca Turcii, precum iaste feliul krcel paganesc si nestamparat de lkomie, trimis-au de cerea o soma'de bani sa dea peste adetiul, ce era sa dea tara, s'au svatuit cu boiarii

10 tarai, ce vor face si cum vor putea radica si alte dari ce n'au mai fostu;ca de acea 1 data nu-i era ca nu va putea radica acea soma' de bani denlark ce-i era sa nu sa faca obiceiu, carele nu ari mai esi den tara, ca siaCasta ari lua si altele vor izvodi, cum s'au si tamplat.

au ales cu sfatul ski Patru Voda sa sä duck' den tara sa nu sa15 faca dela dansul incepaturä, ce dela altul; si s'au gatit de dus. Iará

boiarii toti-1 apara de acea cale, sä nu sä duel den tail si den dom-nie, ce mai bine sa dea acea soma de bani den tara, precum da si altedäri obiCuite, si sal tie tam si domniia, ca altul, ce va vini domnu inlocul lui, va da si tam tot nu va halklui. Ce, Patru Voda nice inteun

20 Cad au lösat Nam Vodel domniia fi scaunul fi s' au dus in Tara Nerntascd

Domnind Pätru Voda Tara Moldovei ca un domnu cum sä cade, cude toate podoabele ate trebuesc unui domnu de cinste, ca boiarilor era ca unparinte, pre carii la cinste mare ii tinea ai din sfatul lor nu eaiia; tarai era apärl-toriu, spre saraci milostiv, manästirile 1 intäriia, pre calugäri miluia; cu vecinii de

25 prin pregur bine vietuia, cat la toti avea nume bun ai dragoste, de nu era azice CA nu-i harnic de domnie; giudecatile cu bland* ai fail fatarii facea.

Mai apoi, väzand nevoia tarai, ca Turcii, dupa obiceiul lor cel spurcat sinestampärat de lacomie, trimisara de cerea O. dea bani mai mult decum eraobfeaiul täräi. S'au sfatuit cu boiarii ce vor face, cum vor putea radica ai alte

30 dari, care n'au mai fost; cà nu-i era de aasta, ca doara nu va putea plati a6astadata tam, ci-i iaste ca sa face obiceiu, carele nu va mai eai; ai aCasta vor luaai altele vor izvodi, cum s'au ai intamplat. Si a'au ales sfat aceatii nevoi, ca säsa inCapà dela altul, iar nu dela dansul. Ci s'au gait sa sà duca din tartmacar a boiarii toti apara sä nu O. duca din tara, ci sà dea acea nevoe, ca altii

35 vor da si tam tot nu va haladui. Ci, Patra Voda nici intr'un

20: §i scaunul de buni voe... B1. ax; tarn din B1.

I 50v

187r

www.digibuc.ro

A DOA DOMNIE A LUI PATRU VODA $CHIOPUL 563

chip nu vru Sà sa apuce sa dea acea dare, sa ia asupra-s domniia taräicu blastam dela tarä, eel tocmi lucrul innainte si lag boiarii sa tiescaunul tarai, pana le va vini domnu dela impäratie.

Iara el s'au radicat cu o sarna de boiari de frunte, carii satemura a timane, sä nu petriaca ca mai nainte cu Iancul Voda. 5

Anume era Stroici vel logoat, Irimiia Vornicul, cu frate-sau SimionPaharnicul, Andrei Hatmanul si altii multi. i trecand prin Tara Lesascala Tara Nemtasca si acolo s'au asezat Patru Voda. Iara boiarii tosi s'auintorsu in Tara Lesasca si s'au asezat la targu, la Podhaet si pre aiurea.

Spun de Pätru Vodá ca acolo, and da bani de cheltuiala bucatelor, ioau fost läcramand si zicea : # Acestea sintu lacramile saracilor ! >>.

Deci, putem sa-i zicem Patru Vodä cel milostiv, eh' binele sau l-aulepadat pentru lark cA altul ca acesta n'au mai facut. Era domnu bland,milostiv, la gudet dreptu, nu betiv, nu curvariu, nu lacom, nu rasipitoriu;putem zice ca toate pre izvod le-au tinut, ca sa nu sa smintiascA. 15

Domnit-au in a doa domnie ani 7 si luni 6 si in donmiia dentaiani 5 si htni 6, care fac tosi doispräzece ani si gumàtate .

chip nu vru sa sa apuce de acea dare si sA ia blestemul tArAi a uprilli, ciau tocmit lucrul innainte: au lAsat boiarii sA pAzeascl scaunul, pAnA le vaveni alt domn dela impArAtie. 23

Jar% el, plinind domniei sale 7 ani §i gumAtate, s'au rAdicat cu frunteaboiarilor, carii O. ternurA a rAmAne sA nu patA ca mai nainte ca cu IanculVodA, Intre carii au fost: Stroici LogofAtul, Ieremia Vornicul cu frate-sAuSimeon PAharnicul, carii mai apoi amAndoi au clzut la domnie, Andrei Hat-manul si altii multi, carii nu sa indura de dansul. i au trecut prin Tara Lesasca 25

la Tara NemtascA 0 acolo s'au arzat, unde spun cA, and au fost (land banide chieltuialA bucatelor, au fost lIcrlmand 0 au fost zicAnd: « Acestea-s lam-1-mile sAracilor *.

De acolo boiarii s'au intors In Tara LepscA cu totii i s'au a0zat acolola tArg, la Podhaet 0 pre aiurea. 30

i asa Patru Vada putem sa zicem cel milostiv, ca binele salt l-au lAsatpentru tarA, carele ca acesta altul nu s'au mai aflat. Era domn blAnd, ca omata fAr de ac, la &let drept, nebitiv, necurvariu, nelacom, nerasipitoriu;putem sA zicem cl toate pe izvod le-au tinut, sA nu sA zminteascA.

Acest Patru Voda au domnit intr'amindoao domniile 1 z ani §i gumatate. I 35

Capitolul este copiat din G r. Ur eche -Simi on Dascilu 1, 1. c., pp.173-179-

www.digibuc.ro

Domniia lui Aron Vocld cel Cumplit

CAP XXXIX

In anul 7099, dacg au pgrgsit Pgtru Vodl dornniia 0 tam, intglegand 1591impgrätiia cg tara au rgmas rarg domnu, au cercat, pre cine vor trimite

5 domnu in locul lui Pgtru Vodg. Ce n'grocul tärgi I sg schimbg, cg dupa 15Irngroc bun, iatg vini 0 rgu, ca cum ar fi de Durnngzgu insgmnat, dupgvreme bung si sgnin sg vie vreme turburatg, dupg dornnie ling 0 blandgsä vie cumpliti si amarg. Aflarg Turcii pre Aron, cgruia i-au dat domniiacu multe datorii; fiind fgrä sulfet 0 imbland si altii pentru domniia,

lo pre toti i-au implut Aron cu bani, luand bani cu camkg dela Turci §idela altii, 0 au esit la domnie.

Domniia lui Aron Vodd cel Cumplit carele mult greu au adus Idrdi 187vin anul 7099

CAP LXI

15 Dupa ce au parasit Patru Vodä domniia 0 tara, intelegand Turcii ea auramas fara domn Tara, au cercat pre cine vor trimite in locul lui Part' Voda.Ci norocul cel bun a tarai sä schimba, cà dupl noroc bun, iata. veni §i ran,ca cum ar fi dela Dumnezeu insemnat, dupa vreme buna §i senin sa vie vremerea 0 turburata, dupa domnie Ella. 0 blanda sa vie cumplita 0 amara. Aflara

20 Turcii pre Aron, caruia i-au dat tara cu multe datorii, care fiind om fail desuflet, §i, umbland 0 altii pentru domnia, pre toti i-au iimplut de bani,luund bani cu carnal dela Turci. A.p, dupa multa cheltuiala 0 datoriece impresurasa tam, §'au scos domniia la Moldova 0 au venit in tara de au§azut in scaun.

1591

www.digibuc.ro

DOMNIIA LUI ARON VODA CEL CUMPLIT 565

Iarl dupl ce au vinit in tarä, nu-i era grip de altà, färä numai afaräde a prädare, iarl den lontru, nu sl sätura de curvie, de gocuri, de dim-poiasi si de mbeärici ce-i tinea. Asijdirea dabilele pren lark ce in-greuiasä tara; nu imbla numai däbilarii singuri, ce si Turci trimiteade imbla pren tara cu abilarii, de nu-s era biiatii tärani volnici cunemic; muiarile nu era a lor, fetile le rusina, ce vrea sä fack fácea. Pedäbilariu, pentru un potronic de-1 vrea pad la dansul, nu-1 gudeca,ce trimitea acolo de-1 piiardea; pre boiari, pentru avutie ii omorlia,gupinesäle le siliia; si domnind, nu altä, ce ciudesä si pozne fAcea.

Acestea fland, cunoscu cä tuturor iaste urit si socoti ca sä nu slincriazá lefeciilor täxli, ce au stránsu in liafä Unguri, cAlgri si pedestri,si au fäcut celor pedestri odli in curtea domniascä, in Iasi, sä-i aiblpururea langa dânsul.

Apoi väzu cä de datornici nu sä va putea mântui, ce au oránduitde tot omul sl ia ate un bou 0 au trimis in toatà tara cu Turci desträngea, si pentru care orn nu avea bou, ei lua a cui gäsiia in sat. Delaunul lua boii toti, pentru altii, cl multi rämäsesä de räutäti 0 de dabilece era in tarä, sgraci, färä boi de hranä.

5

10

15

Dupà ce s'au askat la domnie Aron Vodd, nu-i era grijá de alt, numai afaráde a prädare, iar dinlAuntru nu sä sátura de curvie, de kocuri, de cimpoia§i, 20§i de m5scáricii ce-i tinea. A.,ijderea dabilele cu care ingreuiasl tara; nu umblanumai dnilarii singuri, ci §i Turci trimitea de umbla cu dnilarii, de nulera bietii tlrani volnici cu nimic; muerile nu era a lor, fetele le ru§ina, cevrea sl La, acea. Dnilariul pentru un potronic de-1 vrea pári la clánsul,nu-1 giudeca, ci trimitea acolo la dansul de-1 pierdea; boiarii, pentru avutii 25ii omoriia, kuphnesele le siliia §i domnind, nu alte, ci ciudese fAcea.

Acestea §i. altele mai multe fAcând, cunoscu cl tuturor iaste nevlzut §iurit, ci gandi ca s5 nu O. increazI WE 9i lefeciilor, ci au tras in leafä Unguricálári 0 pedestri §i au fäcut celor pedestri oclAi in curte, sä fie pururea lAngld Ansul. 30

Mai apoi, vlzand cl de datornici nu sA va putea mintui, au orinduit casä ia de tot omul cate un bou §i. ap au trimis in toatá tara cu Turci destringea, §i care om n'avea bou, el lua al cui gAsiia in sat; dela altul lilua tot cati avea pentru altii, cl multi de rautati §i dabile ce era, nici dehraná Ell avea boi. 35

3: daniile A. 21: daniile B. 2i: ingreuiasa B.

www.digibuc.ro


lark' in anul 7r00, inteaceste räutAti si belituri ce fácea Aron Vodá,neputind suferi Ora, s'au radicat Orheianii si Sorocenii cu un dom-nisor, ce-i zicea Ionasco, ce-1 alesesA cap dentre dansii si-i pusáránume Bogdan Vodl.

5 Dac4 intäliasá Aron Vodá de gasta, au dat stire %leg sl sä stringlsi el fárl zäbavá au esit cu curtea si cu lefecii sgi; si I Oa a esi dencurte, au tAiat pre BuCum vel vornic si pe Barlädianul Logofkul si pePaos Vornicul, dandu-le viná de viclesug, cg.'-i cu stirea bor. Deci aupurces improtiva vràjmasilor sii. Atunce mergând, au pus pe Ureche

10 Vornicul, logofät mare; si tâmpinandu-sä ()stile la It Ant, s'au dat rAz-boiu vitejeste de imbe pärtile. Si izbfindi Aron Vodà si prinsä si pedomnisorul acela si-i täia nasul si 1-au alugArit.

lark dacà au spartu Aron Vodä pre viclenii säi, niceun loc n'aurámas sl nu fie plin de vräjmàsiia lui, el nu numai pre cei vinovati ce au

15 fostu inteacel rgzboiu pierdea, ce si sämintiile lor, si vinovati si nevinovati.

Pentru mazilie

Gitindu-s1 Aron Vodg s5, faca mai mari veájniásii, iatá ii viniräcälärasi cu veste de mazilie, cl intälegand impätitiia de atAtea rAutgti

Iará la anul 71 oo, inteaceste räutäti 0 belituri ce fácea Aron Vodä 1 de20 nevoi mari mai neputand suferi tara, s'au radicat Orheianii qi Sorocenii cu

un domni§or, ce-i zicea IonaFo, pre care il alesese cap dintre dan0i, 0-ipuskä numele Bogdan Vodä.

Aron Voclä, deaca au inteles de gasta, au dat §tire altii tári sä. O. strangl0 el färä zAbavä au git cu curtea 0 cu lefecii sal.. Lisa mai nainte, panä a e0

25 din curte, au täiat pre Bucium Vornicul si pre B arlklean Logofátul §i prePaosu Vornicul, dandu-le vita cI-i cu tirea bor. Deci au purces impotrivavräima0lor säi 0 mergand au pus pre Ureche logotk mare 0 de acii s'auintimpinat cu ;)tile la Räut 0 dand räzboi viteja.,te de amandoao pärtile,au izbandit Aron Vocll 0.-i bku pre toti 0 pre domni§or inca-I prinse 0-i.

30 tge nasul si 1-au alugärit.Decii, daca au spart Aron Vodä pre viclenii sAi, niciun loc n'au llsat sä

nu fie plin de vräiml0a lui, cl nu pierdea numai pre care au fost inteacelräzboi, ci 0 semintiile lor, 0 vinovati 0 nevinovati.

Gkindu-sä Aron Voclá sä facI mai mare vrAjm4ie deck gasta, iatà el35 au venit cä1ka0 dela Tarigrad cu veste, cum l-au mazilit, a Impáratul turcesc

§i tot sfatul, auzind de atAta rlutate

1592

151°

1592188r

www.digibuc.ro

I 52 r

DOMNUA LUI ARON VODA CEL CUMPLIT 567

0 morti si asuprele färä mäsura ce fäcea, 1-au mazilit. Atunce AronVoda täinui acea veste, sa nu o intäliaga tara si slujitorii, temandu-sasä nu-1 omoark ca multi era bucurosi sa anzä veste ca aceia, ca unoraparintii, ahora fiCorii si fratü le perisal si altii ramasesä saraci de multeräutäti a lui. Ce pre taina invätä pre acei calarasi sa nu scoata cuvântuafara si indatä au rapezit in Iasi la doamna sa, sa sä incarce §i sä pur-Caza in gos, iara pre boiari i-au invätat de au chemat gloatele, 0 le-aumultämit de slujba ce i-au fäcut §i le-au zis sa margä cines pre acaskgändindu ca sa vor duce 0 el sa ia drumul in gos, spre Galati.

A doa zi, par andu-i cà sa vor fi dus curtenii 0 ca1k-4i, au incalecatsi au purces spre Iasi, silind sa agiungä el mai curund, sa nu ob1i6ascicineva, si iatä gloatele mergea pe de toate partile. Atunce au chematpre boiari, zicand: « Crezi, eu am slobozit oastea sä-s margä pre acaskdar cine-i opre§te ? » I-au spus boiarii cä o sarna s'au dus, iarä celorace le iaste calea spre Iasi 0 mai la munte, gasta le iaste calea. i aseadepreuna au marsu, 0111 au insarat; apoi noaptea au silit Aron Vodlde au mersu, 0 nefäcând zabava in Iasi, au purces in gos spre Tarigradsi pre cale 1-au tämpinat capegiu impärkescu, ce viniia sa-1 ia den Iscaon, sa-1 ducà la imparätie.

ce fIcea cu morti 0 cu jacuri fará mAsurA, 1-au maziit. De acii slmira Aron VodA, cum va face sl nu prinzA oastea de veste qi tarade mazilie, ca sA nu-1 omoarA, a multi era bucuro0 sA vazA unaca gasta, cA unora plrintii le perise, altora feCorii, altora fratii, altii sArAcisede multe rAotAti. Ci pie tainA au invItat cArAra0i sA nu scoatA cuvânt afarà,0 au trimis in Ia0 la doamnA-sa, sl sA incarce 0 sA purCagA in gos, iar preboiari i-au invAtat de au chemat gloatele 0 le-au multemit de slujbl ce i-aufAcut §i le-au zis sA meargI cinel pre la casele sale, Ondind a doar sA vorduce 0 el sA ia drumul la Tarigrad.

A doao zi, parindu-i a sA vor fi dus curtenii, au incllecat 0 au purcesspre Ia0, ca sA sileasc5. 0 el mai tare, sA nu oblièascA cineva, iatA gloatele mergeape de toate pärtile. Atuncea au chiemat boiarii de le-au zis: « Crez, eu amslobozit oastea sA meargA pre acasäli, dal% cine-i opre0e ? ». I-au spus boiariicum o samA s'au dus, iar cgror le iaste calea spre Iasi 0 spre munti, aCasta le-i

i 88r calea. A..a I impreunl au mers, ping au inserat; de acii noaptea au silit deau mers si nimic zabava Wand in Ia§i, ci au silit spre Tarigrad, undemergand, au intâmpinat capigiu impärAtesc, viind sA-1 ia din scaun, sA-1dua la impArAtie.

5

10

15

20

25

30

25

www.digibuc.ro


Iarl, clacA intäliasärä toti de maziliia lui Aron Vodä, nu intealt chip,ce cum dupa furtunä si vremea rea, clack' vAd oamenii sänin si liniste,sä bucurä toti, asea toatä tam s'au bucurat.

Intorsu-s'au Aron Vodd de pre cale cu domnie noad5 Tnteacesta chip s'au tâmplat intoarcerea lui Aron Vociä cu domnie

noaä, de pre cale, nesosit Ina in Tarigrad. Dacä au finales datorniciide maziliia lui Aron Vociä, mai vartos Edoard Barton, ce era pre atunceasol dela crAiasa de Anglia la Poartà, cl au fostu luat bani imprumutcitäva soma dela alti negutitori greci si englezi, de au dat lui Aron

lo Vodà, and au esit domnu indi, si n'au fostu apucat Aron Voda sa-iplätiascl banii. Mäcar CA deodatá astepta acel sol sä vazI pre AronVoda, sosit mai curund mazil in Tarigrad, iarä apoi, price') Andu calva piiarde banii, adunat-au pre toti datornicii negutitorii, dela cariiluasä bani pre chizäsiia sa, si i-au invätat de au mersu la viziriul si au

15 flcut jalobl asupra lui Aron Vodä, CA pentru scurtà domniia lui, n'auputut pläti banii 6'au imprumutat pentru domnie. Altii de altä parte,zicea cl reau fostu vreme asea curund sä sä maziliascá Aron Vocil; cäagiunsesä de mai nainte Aron Vocla la priiatini säi; dat-au stire si impl-rätiei si incl neintrat in Tarigrad, l-au tâmpinat caftan de domniia tärli.

20 lark deaca inteleserä toti de maziliia lui Aron Vodä, nu intealt chip, cicum dupa multa furtuna 0 vreme rea, daca vad oamenii sanin, säbucura cu totii de lin4te, 24a toata tara s'au bucurat.

A doao domnie a lui Aron Vodd

CAP LXII

25 Dupa ce s'au mazilit Aron Voda, Dumnezeu Inca nu-0 umpluse certareasa deplin, ca Aron Voda incà n'au fost aguns la Tarigrad, domniia iar i-audat-o 0 scaunul tarai, ca datornicii lui, Turcii, cu totii au mers la veziriul deau strigat pentru dânsul 0 de nevoia datornicilor, iar i-au intors domniia.

Aron Voda, dupa obiceiul sAu eel Tau 0 cumplit, deaca au inteles el i-au30 dat domniia de iznoava, cumuli era vrajma 0 cumplit, nu sa apuca

de alt, ci jail gandi, el ce n'au putut implini cu au in domniia dint âi, säplineasca cu a doao domnie. De pre cale au repezit pre credinéosulsau, pe Oprea,

21; §1 . . . . oamenii din B1.

www.digibuc.ro


Dumnäzau Ind nu-s plinisä certarea deasupra %Atli, cA Aron Vodä,dui:A obiceiul lui cel räu si cumplit, clacä au intäles cä i-au dat domniia,indatä au rApezit pe crezutà slugl a sa, pre Oprea, annasul cel mare,cu cärti in tark sä tie scaunul 0 sä poatà prinde pre cine i-au scris in-tr'un izvod, CA' sä apucasä Aron Vocik nu de altk ce tot de räutäti säfack Si ce n'au plinit cu räu in domniia dentai, sl pliniascI acmu, sä-itie pre toti Oprea Armasul la inchisoare, panä va vini el sä-i piarzä.

Pribegit-au Ureche Logofdlul de gr#a lui Aron Vor id

Oprea Armasul, dupa invätätura domnu-slu, lui Aron Vodk viind152r de olac, I au intrat in Iasi sara si s'au dus in curte si au descAlecat la

odäile därThanilor unguresti si noaptea au venit la gazda lui UrecheLogofátul, ce era caimacam la scaon, panä va vini domnu in tart siarltandu-i poronca domnu-säu; iara Ureche, auzind de numele domnu-ski, lui Aron Voclk numai ce s'au intristat si vränd sä hglIcluiascksl nu-i fie a-1 mai videa, zis-au Carl Oprea Armasul: 4 Cu bucuriepriimäscu si gata sintu bucuros sä slujäscu domnului nostru acesteace-mi poronceste Märiia Sa. Numai sä fie cu taink nime sä nu stie,si bine ai vinit dumnita, sä sezi la taink panä ii vom oblici pre toti,sa-i stim, cine unde sintu; eft* pre citi-i scrie in izvod, sa-i putem prinde,sä nu cumva prinzä veste sä fugg, si ne va fi cu smintiall ». Mers-auOprea Armasul de au sezut la taink cum au zis Ureche Logofatul, laodAile däräbanilor inn' aceia noapte si a doa zi, pana au insärat.

5

10

15

20

arma§ul cel mare, cu carti, ca sä cuprinza scaunul, 0 cu izvod, ca pre cati auvrut el sa-i piarzil, sa-i prinza 0 sa-i tie la inchisoare p Ana va veni 0 el la scaun.

Oprea Arma§ul, dupa invatatura lui Aron Voda, de olac au venit 0 seara 25

au intrat in Ia0; nici aiurea au mers in gazda, ci la odäile därabantilor ungu-re0i in curte au mers 0 noaptea au venit la gazda lui Ureche Logofatul, careleil läsasä Aron Voda sa pazeasca scaunul, §i au aratat porunca domnu-sau.Iara el de grabl, auzind de numele domnu-sau, lui Aron Voda, cum iar4au dobandit domniia, vrand O. haladuiasca de dansul, au dat räspunsul Oprii 30Arma§ul zicand: <( Acest lucru cu bucurie priimesc 0 sant bucuros sa-i slujesc,numai O. fie cu taina, O. nu 0ie niminea. Bine cä ai venit A. §ezi la taina I

ig-v9 p ana. vom oblici pre top., cine unde sant; pre 60 scrie catastiful sa-i prindem,sa nu cumva zmintim sa obliCasca O. fuga ». i ap Oprea s'au amagit cu acestsfat 0 s'au a§azat iara la dorobanti inteacea noapte 0 inteacea zi. 35

www.digibuc.ro


lark' Ureche Logofätul numai ce sä mira incltro sä va duce, de uritullui Aron Voclä, s nu-i fie a-1 mai videa, stiind catä groazA i räutätiflcusä mai nainte in domniia sa, i acmu mai de mari cazne sä va apuca.Afländ vreme i cale deschisä Ureche Logofätul, de a sä depärtare sl

5 iasä den lark', s'au gätit i purcezind, au invätat pre gazdl-s, cine-1 vaintreba a doa zi, sä spue cá s'au dus acasä, in Carligäturä. i asea, aupurces i, mergänd cu sirguire inteaceia noapte si a doa zi toatá zua,au trecut pre la Soroca in Tara LesascA.

A doa zi sara, Oprea Armasul au mersu la gazda lui Ureche Logo-lo fätul sä sfätuiascl i neafländu-1, atunce au väzut ea 1-au insälat intea-

cesta chip si indatä au trimis cIrti pre la margini sä päzascä sà prinzämarginile. lark clack' au intäles cä Ureche au trecut in Tara Lesascäs'au depärtat, el s'au asezat si au tinut scaonul, Ong au vinit Aron Vodä.

Ureche Logofätul, dacä au trecut Nistrul, au mersu unde era si15 ciialalti boiari pribegi stransi, unde astepta toti sfässitul lucrului.

Scrie Ureche Vornicul, in anul 7101, incä Ora' a sosi Aron Vodl 1593in çarà cu domniia, s'au radicat un Patru Cäzac din Tara Lesascl cuputintei pribegi, intälegänd cä tara iaste färä domnu. I Si intränd in tail, 153

Intelegand Ureche de veniréa lui Aron Vodá i de porunca ce-i trimisese pre20 Oprea Arma§ul, nu cuteza sa-I a§tepte in lark §tiind citä groaza i räutäti fäcuse

mai inainte in domniia dintai, i acum a dooa owl mai de mari cazne sà va apuca.Ci, deaca s'au a§azat Oprea la odaile darabantilor, afland Ureche vreme

cale de§chisä de a sa departare §i a gire din tad, invatat-au pre gazda sa,cine va intreba a doao zi de dansul, sa-i spue ca s'au dus acasä la Carligaturä.

25 Ava, noaptea toata noaptea i zioa toata zioa fugand, au qit pre la Sorocain Tara Le§asca.

A doao zi seara, Oprea ArmasuI, daca s'au dus la gazda lui Ureche sä säsfatuiascà i nu l-au aflat, väzand ca l-au amagit inteacesta§i chip, indatä auchemat pre altii ce s'au intamplat acolea qi au repezit cu carti in toate partite,

30 sA prinzä marginea. Deaca au oblicit cà Ureche Logofatul au trecut Nistrul9i s'au departat, n'au mai avut ce face; ci s'au a§azat de au tinut scaunul,Ora la venirea lui Aron Voda. Iara Ureche, daca au trecut Nistrul, s'au dusindata unde era §i alti boiari pribegi stranqi, de a§tepta sfar§itul lucrului.

De Pâtru Cazacul anul 710135 Scrie Ureehe Vornicul, ca Inca pang n'au fost sosit Aron Vocia la scaun,

iara Patru CazacuI s'au radicat din Tara Le§asca cu pUini pribegi, inteleg andca scaunul iaste &Oa §i sarguindu-sä sä apuce scaunul,

1593

www.digibuc.ro


1 53 r au vinit in Iasi la scaonul domniei §i au domnit doaä luni. lark daca auvinit Aron Voda, au prinsu pe Patru Cazacul §i 1-au trimis la impäratie.

Aron Vodä, daca s'au a§azat al doile rand in domnie, cumu-§ eravrajmas, sä apucl tot asuprele sa faca tarai si punea dabile mari. iintai, cu voia lui imbla Turcii prin lark', de strangea dabilele cu oameniidomne§ti, iara mai apoi, nu-i putea opri §i sill mare tuturor fäcea,bucatele fail' prey le istoviia §i fled de bani le lua.

trig, apoi, cunoscand Aron Vodä ca nu va fi bine 'Ana in sfarsit,ca tam scarsca, pribegii sta intinati, gandi, dupa toata räutatea ce facusä,&A arete §i vreun lucru bun, ca sl sä curatasca de strigare §i sl zieltarai, cl nu-i den voia lui ce s'au lucrat in tara, ce-i de nevoe si de silaTurcilor. i socoti sa sä agiunga cu Mihai Vodä, domnul muntenesc,ca sä sa dezbatI de supt stapaniia Turcilor. i intai sa apucl de zadimanastire in 'tarina Ia§ilor, care sä chiama pang astäzi Aron Vodä, pre

1594 numele lui, unde iaste hramul svintului Nicolae, in anul 7102.1595 heà in anul 7103, au intrat in tar./ Lobodl cu oaste clzaCasca §i

au gonit pre Aron Voda den scaon si au arsu targul lash.

au intrat in larä qi au apucat scaunul la Ia§i §i. au domnit doao luni. De aciau sosit §i Aron Vodä. §i au prins pe Pätru Cazacul §i 1-au trimis la impärätie.

Iarl cronicariul lersc de aCasta poveste, ce spun cA au venit Pätru VodlCazacul de au apucat scaunul, nimic nu sä. scrie.

189v Aron Vodà, deaca s'au a§lzat al doilea rind la scaun, cumu-§ era i vräjmaq,nu de altA O. apuca, ci iar de asuprele a face täräi §i de dabile mari. Si intii,cu voia lui, Turci stringea dabilele cu abilarii, mai apoi nu-i putea opri§i sill mare pretutindenea fAcea; luoa slujitorii de tall cu sila de-i punea de leriniia la cai, bucatele fArl pret §i fArl bani le lua.

De acii, cunoscincl Aron VodA cl. nu va fi 0111 in sfir§it bine, a lamscfir§ca, pribegii sta intinati, gindi, dupa toatà rAotatea ce flcuse, sä sä. curätascA§i sl arate WE, cl nu-i din voia lui ce s'au lucrat, ci din sila Turcilor. Socotisä O. akung5. cu Mihai Vodl, care domniia pre acea vreme Tara Munteneascl,ca sä O. dezbatà de supt mina Turcilor. Insà intai socoti, cd dupa atatearäutati ce facusä, sA sA apuce sä facä §i vreun lucru bun, ca sä, nu-i vie cu

1594 osanda; s'au apucat in anii 7102, de au &cut minästirea in tarina Ia§ilor, caresä. chiamA pre numele domnului Aron VodA, unde iaste hramul Sfetli Nicolae.

1595 In anul 7103, au venit Loboda cu oaste clzgascl §i au gonit pre AronVodä din scaun §i au ars tirgul Ia§ii.

30: cu Mihnea Voclá 131.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Scris-am de aicea innainte mai pre largu domniia lui Aron Vodkprecum scrie in istorii streMi.

Aron Vodk viind in tail cu a doa donmie, cum am pomenit maisus, §i mäntuindu-s1 de Pätru, pärindu-i-s1 a fi mai slobod, vrut-au

5 sä-§ araz1 domniia mai färä grijä. Si indatä pre o samä de boiari ce-iavea in prepus, i-au omorit; den carii unul era anume Brut, iara ce bo-iarie au avut, nu putem §ti, ark' cat c5. era Arbána§ de niam, orn §tiindcâteva limbi qi sosit la mare avere, §tiut qi la Poarta imparátiei. Preacesta, inch' pentru avere 1-au omorit; §i alte greutäti cu dabile ingreuia

10 tam. Väzindu-s1 Aron Vodl in ura tuturor, §i den casä §i de afark §ila impärätie sunasä pentru moartea lui Brut, fiind cunoscut la Poartáacel Brut, cä era rudá cu Sinan Pap, vestit pre atunce acel pap' la im-pärätie. I

Faptele lui Aron Vodä oblicindu-sä la impärätie, intai poronci la I 53V15 Bator Jicmond, craiul Ardialului, prin Ahmet Pa§ea, ce era cu osti in

pärtile Pig Ungure§ti, sä trimitä la Aron Vodà sl-§ radice oamenii ce-iin liafk ce-i träsese Aron Vodä pre längä sine den Ardial, §i sä ia amintesä nu-§ mai lasä oamenii sä marga sä slujascä in Moldova.

Edoard, solul cräiasei de Angliia, nijdirea päriia pre Aron Vodä20 pentru banii ce-1 indatorisä si nu-i putea scoate §i siliia sà-1 poatä aduce

la Tarigrad pentru acea datorie, cAci sä fäcusä veste de Aron Vodkcum sä Cared sä fugl in pärtile crestinesti. Pärit-au pre Aron Vodá §ipentru Oprea Logofätul care au fost §i arm§ si pentru RäzvanHatmanul, pentrucl acestea ar hi svetnici lui Aron Vodä la toate räutätile.

25 Acestea säpfindu-1 den zi in zi, väzind a nu va fi bine de dânsu,s'au agiunsu cu Mihai Vodk domnul muntenescu, sl sä dezbatä desupt mäna Turcului; sä agiunsä cu Mihai Vodk Bator Jicmontu, craiulArdialului, §i cu Aron Vodk indemnându-i sl sl radice pre Turd,nepriiatinii cre§tinätätii §i sä A' uniascI toti cu impäratul nemVäscu.

30 Iarä acestea imbländ pre taink iatä vini veste lui Bator Jicmonddela capichihaia lui dela Poartä, dandu-i §tire, precum Sinan Pap slgätiazä cu Tältarli sä intre in Ardial, sä pue supt sabie si copiii de opt ani.

Iarä, &el s'au dezvärat, intrat-au Tätargi in Tara Unguriasck des'au impreunat hanul cu Sinan Pap. Intrand hanul pen tail, pe poronca

23; Arlzvat Hatmanul A.

www.digibuc.ro


i-au grijit conace Aron VodI i Mihai Vodá. Iarä hanulau fostu dat stire la Lesi, precum merge pren Moldova si pren TaraMunteniascI la Beligrad sä sI impreune cu Sinan Pasa; gasta au fäcutsä nu aibl grijI Lesii de 'Mari.

Ce hanul, dacI au trecut Nistrul, au lásatu-s calea pen Tara Mun-teniascI si au märsu dreptu la Hotin, la marginea TIrai Les Isti, si deacolo, mäcar cA era si alte cIi, ce au ales trei cIi de mersu: pre la Halisi pre la Calus, fünd si mai largu locul si sate mai dese pentru pradalor, si pre acea cale au marsu pinI la Sambor o samä; alt./ oaste, pe

154.r Nistru I OW/ la Striiu si au trecut la Muncaci: iarä a triia oaste prela Pocutiia si au lovit la Maramoros.

Acestea intalegand Zamoschii, cantileriul crIii lesästi, au strinsuoaste ce au putut in grabk sà apuce pe 'Mari la strAmtori; ce nemicreau isprIvit, cá trecusä TItaräi peste munti, cu mare pradl pen TaraLesascI. Iarl ce au fäcut Tàtarài la Unguri, clack* au trecut pen Mara-mows, sà scrie ei, iar noi ne intoarcem la randul nostru.

Lucrandu-sä acestea, iarI Cäzacii, ce trIia pe lângl Nistru in Po-doliia, suplrandu-s1 de prIzile TätarIlor, infdlegand precum BatorJicmontu stIpIneste Tara Moldovei si Tara Munteniasci, au trimissol la dânsul i viind la Beligrad, la Bator Jicmontu, au cersut sl-ipriimased la slujba sa i, de le va da liaa de doaI luni i sä-i lasä sä triacäprin Tara MunteniascI, vor sta nevoitori de vor merge pânä la Odriiucu armele sali. ACasta solie dela acei CIzaci o au priimit Bator Jicmont,fünd agiunsu i cu Aron VodI si cu Mihai Vodä, cu indemnarea luiRodolfu, implratul nerntIscu, i i-au intorsu cu mari daruri.

Iarä aice in Moldova si in Tara Munteniascl, mare sunet de armesà afla; cI Aron VodI, intälegandu de vinirea hanului den poronca

sI intre inteaceste tIri, inteamandoak sà le prade, indatiau rApezit la Mihai VocII si la Bator Jicmontu; i indatI Bator Jicmondau trimis cu osti pre Albertu Chiral si cu osti muntenesti, i lovind pre

i-au infrântu; i dobanda ce luasI TätarIi dela Unguri in anultrecut, o au luat-o innapoi Aron Vodl i cu Mihai Vodä, cu Ungurii.au luat câteva cetati mici pe DunIre. Nu le scriu anume istoricii unguri.

he/ oarecare Iancul, fie'or a unui domnu muntenescu, ay/rid oasteturCascI i cu 'Mari, au intrat in Tara Munteniascl asupra lui Mihai

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Vodä. Ce, esindu-i mai curund innainte Mihai Voda, cu ostile sale,cu Ungurii lui Bator Jicmontu i cu Moldovenii lui Aron Vocia,

avand i oarece azaci, infrant-au pre acel domnisor i multa värsarede singe au facut in Turci i in 'Mari si au mersu in goanä de au in-

5 cungurat Cetatea Alba si au aprinsu targul de afarä de au arsu. IDupa acea izbanda, au dat stire lui Bator Jicmontu, cersind Aron

Voclä i Mihai Voda sa-i trimita mai multu agiutor, sa stapaniascaDunarea toatä. Trimis-au cateva tunuri lui Bator Jicmontu, dobanditedela Turci, den care pusci era pe cloak' pusci scrisä stiagurile i numele

lo lui Ferdinand, imparatului nemtäscu, si pre alte cloak numele i stia-gurile lui Huniiad Than, tatul lui Matiias, craiul unguresc. Acestepusci socotescu cà sintu dobandite de stefan Voda cel Bun, and aubätut pre Matiias Crain la Bae.

Aicea sd vedem ci svârfitul lui Aron Vodd

15 Bator Jicmontu sà inea stäpan asea Tarai Moldovei, cum si TaraiMuntenesti, macar ea uric pe aceste doal täri nu-s facusl. Iara acestealucrandu-sä, iata stefan Räzvan, hatmanul lui Aron Voclä, au scris pretainä la Bator Jicmontu, precum Aron Voda sä 'Cara faca paceiar la Turci, sa-s tocmasca lucrurile despre dânii. i indata trimisä

20 osteni de ai sài inteales Bator Jicmontu asupra lui Aron Voda si 1-auprinsu i legat 1-au dus in Tara Unguriascä i 1-au inchis cu toatä casalui in cetate in AlvinCu in anul 1595, in luna lui Mai, si acolo s'ausfarsit viata, pedepsit la inchisoare.

ha' in locul lui au pus domnu Bator Jicmontu pre stefan Razvan25 hatmanul.

lark' dupa acestea, sa facura legaturi intre Bator Jicmontu cu stefanItazvan Voda i cu Mihai Voda, dupa ce au pus la inchisoare pre AronVoda, inteacestu chip:

Noi, ycmont, den darul lui Dumndzdu a tdrdlor Ardialului, a Mol-30 dovei, a Tdrdi Muntenefti fi a impärdtiei Rdmului domn, a pdrtilor

crdiei ungurefti stdpiinitoriu fi a Sa'cuilor obldduitoriu».Dam in stiinta cu cartea a6asta, tuturor celor ce sa cade, ca den bung

facerea lui Dumnazau celui prea bun, dupa ce am dobandit carma cràieiArdialului i dupa ce au inceput i groaza tieäniei Turcului si a Tatarului

154-'

www.digibuc.ro

MIHAI VODA SI BATOR JICMONT 575

a sä aräta in Tara Unguriascl, nemic altä n'am avut in cuget, fárá cit 1155r lepädindu 0 depärtindu priete§ugul nesuferitului vräjmas, pentru a

lor nestätätorie 0 necredintä republicii crestine§ti. Si fiindu cräiia un-guriascl de multi' lipsä incunguratä 0 mai in cele de pre urmä pri-mejdii aflatä, cite ni s'ar a:lea, dupä DumnAzAu a agiutori §i a apära, 5

si cräiile 0 täräle asuprite de grugul Turcilor, den cumplita a lor robiea le ridica 0 in ce veche 0 de oarecindu poftità volnicie a le inturnasi putem. Si acestui prea bun svat, cleat care nemic lui DumnAzAumai drag 0 noag niceun lucru mai lgudat cá va fi, 0 niceun liac spreagonisita numelui nostru nemuritorie si mai de folos nu sä va putea 10

afla. Pentru aceia, ca sä ridiclm den robiia Turcilor crgiia noasträ,adunindu o§tile noastre 0 toata gätirea o§teniascl märitului domnuMihai Vodä carele läsindu necredinta Turcilor, pre sine impreunäcu toatä boiarimea mai nainte s'au fostu inchinat am nevoit 0 cu no-rocite lucruri, cu multe räzboae biruind vrijma§ii 0 scotindu-sä 15

den %ark s'au a§ezat tara in volniciia sa cea veche. Si Inca ostasii no§tri,väzindu asuprä rgul norodului dela marginile Bolgariei, biruind preTurci in Tara Bolgariei, cu multe räzboae 0 cu mare peire inteinsii,prädindu tirgurile 0 satele 0 olaturile turcesti in Tara Bolgariei, s'auintorsu intregi la hotaräle sale. Si acea tarä, care s'au asezat de nu-i 20

in volnicie, pentru sä sä poatà mai bine otarmui in legea crestiniascäsi sä sä poatà apära de vrajma§i, viindu la noi dentru acea tail cu plinäporoncä si volnicie a lui Mihai Vodä 0 a tuturor staturilor acei lári,sä aliagä si sä inchee ponturile 0 legäturile intru amindoaä pärtile.

Ponturile fi legdturile Intre Mihai Vocki # Intre Bator yicmont 25

craiul ungurescu

Den partea lui Jicmont craiu au fostu boiari, anume: Stefan Iosicalogofkul cel mare, Gheorghie Ravazdi, svetnicul a lui Jicmont 0 sta-

155v rostele ceatii Uivarului-Samos. I Iarä den partea lui Mihai Vodà 0 aStatului Täräi Romine§ti era: Eftimie, mitropolitul Tirgovistii, Theofil 30

episcopul de Rimnic, Luca episcopul de BuzIu, Mitrul vel vornic,Cirstea Vornicul, Dimitrie LogofItul, Danul Visternicul, TheodosieVistiernicul, Radul CluCariul, Radul Postelnicul, Bordur Logofätu,

31 ; Ethimie A.

www.digibuc.ro


Vintilg CluCarul, Stamati Postelnicul sit Preda; in Beligrad, in luna luiMai, in 9 zile pe calendariul papistasilor, in anii 1595 gsezate si in-cheiate, dentru amandoa'ä pgrtile far% vätämare päzite si tinute.

Intai, noi, episcopii si boiarii, stapaniia, priiatesugul si robiia toatä5 a Turcilor, ca unor necredine'osi si calcatori de lege, o vorn lepgda

si toti cu o inemg si cu un cuget, asea noi, carii ne aflarn aicea, cumcei mai mari si mai mici a mosiei noastre narod, impreuna cu MihaiVodg, asijderea cu tot clirosul besericii si toti boiarii, pre noi singuri,sgninatului domnului Jicmont, den darul lui Dumnazgu, tgrglor Ar-

lo dialului, a Moldovei, a Tgrai Romanesti, a tgrglor peste munte si aslgvitei impargtiei Ramului, domnului, a partilor craiei unguresti stg-panitoriu si. a Sacuilor oblgduitoriu, iproci, stapanului nostru milostivne supunem; si gasta impreung cu noi si a tot ngrodului targi noastre,a lgcuitorilor, supt puterea lui o dgm, cu toata deplin giudecata prii-

5 toarei si amestecate irnpgratii; si pre dansul il asezim, 11 innaltam cuo inerng si cu un glas a toata tara domnu noag si Oral noastre stapansi craiu de mosie, land intru dansul aceia nadejde, ca Mgriia Sa prenoi si mosiia noastrg, improtiva tuturor groazalor turcesti si a altorvrgjmasi, ne va apara si ne va acoperi; si pre noi in volniciia cea veche,

20 cg ne va pgzi intru adevar; cg ne va girdeca, precum pre alte tgri sidomnii a Marii Sale supusa supt poronca sa, dupg asezarnanturile silegaturile acestea, care pre aCastg vreme le asezgm I dentru amandoai 156rpartile, intru tariia acestui lucru si intru marturie.

Intai, noi, carii cu chipurile ne aflgm credintii Mariei Sale, cu nu-25 mele domnului nostru, lui Mihai Vodg, si a toatá tara lui, narodului,

facem giurgmantu noi si toatg tam., lui si urmasilor lui, curn vor ficredinCosi pang la moarte. A6asta cu iscIlitura, manule noastre intg-rind. Ara si Mihai Vodg, acrnu asezat domn, si cei pre urma lui domnisi tot Statul Tgrai Rornanesti, vor fi datori a pgzi. i de vreme ce sgni-

30 natul domnu, stäpanul nostru milostiv, in tara noastra nu poate stasi lacui pururea, noag, in locul sgu, ne va pune domnu, pre care sta-turile targi, cu socotiala de obste si parere dela Mgriia Sa, vorn pofti;care sa fie stiutor limbii mosii noastre si care ari carmui dupg orandu-ialg tara aceia si care pricinele noastre, drept si cu oranduialg, dupg

17; ca MAria Sa A.

www.digibuc.ro

MIHAI VODA SI BA1 OR JICMONT 577

veche volnicie si deprindere, si dupa legAturile acestea si asezAmAnturi,si cu poronca saninatului domnului nostru si aceluia ce va fi in unna,sa giudece si sä aliaga. i pentru ca acestea mai bine si mai drept sa sapoatA a isprAvi si a urma, MAriia Sa, supt numele si norocirea sa, dupaDumnAzIu, stiag ostesc, buzdugan si sabie domnului de tall, ca unui 5

namesnic al ski ii va trimite, den care sa cunoasca toti, ea iaste in loculsau pus si toti dela cel dentai pang la acel de pre urma, dupa acestelegaturi si asezamânt, sa fie ascultatori domnului, intru tot ce va po-ronci Mariia Sa craiul.

Asijdirea, domnu de ;ark pentru sa poata plini mai bine datoriia iosi slujba sa, data dupa voia Marii Sale craiului si dupa folosul staturi-lor, 12 boiari, stiuti lucrurilor cu vArsta si cu ispita, si isteti, sa sä adaoglearl dAnsul, cu a carora svat, asea intru pricinele gudecatoare, a lealege, cum si intru isprava altor lucruri. Dupa aceste legaturi si aseza-mAnturi, singur domnul tärai sá pAzasca, ca sä nu sa fad. nemärui 15

/:56v strâmbatate peste direptatea si putinta. i aciia lboiari precum cu socotialanumai si voia si cu stirea MArii Sale craiului si a lor sai urmasi, sA vorpune; asea si cu aceias stire si voe, sa fie departati de slujba si locul bor.

Asijdirea, ce sa atinge de viniturile tärai, de acelea, asea asezAm,cum, de ate ori sa vor faci de Mariia Sa, stapinul nostru, in tara sa 20

in Ardial comisie, sa sa trimita boiari si den Tara Munteniasca la aceaadunare, carii ari socoti dupa voia MArii Sale si a urmasilor sli, dupatrebuintA a pune dari pre tali. *i la acele adunari si de obste a *Aiimpreunari, sä aiba loc deosabit, ca si alti trimisi, cu slobodl voe a-sda pArere si socotiala, sä fie cei intai cu locul si cu voroava si domnul 25

si boiarii den Moldova. i birul asezat, 11 vor spune numai domnului.i acei 1 z boiari si boiarii vor cunoaste dela Marria Sa, caHi vor fi

alesi si orAnduiti, carii in toti anii depline si indestulate same de cu-prinse cheltuiale si veniturile sA fie datori a da smug.

Toate hAraziturile, uricile si intAriturile a domnilor celor dentAi a 30

tarai, Mariia Sa craiul si urmasii lui sa le lasa neclintite, precum stau;si pe urma, supt numele si pecetea Marii Sale si a urmasilor lui, toateacele carp si direse sa iasA si pretul tuturor scrisorilor, fAcut dupa legesi obi6aiul acei OH, sA sa pue, iarA mosiile sA nu sA poatA hArAzi altora,fail lacuitorilor acei OH. s5

www.digibuc.ro


Domnilor pusi pänä la vreme, de viniturile t Arai aceiia, dupä dato-rifle slujbelor Mr, Märiia Sa craiul le va orandui vinit pe pofta täräisi a boiarilor.

Toate pricinele, dupa veche legi si obiceiu a täräi, innaintea giude-5 catorilor oränduiti sl sä inCapä sä sä giudece, si innaintea domnului si

a tz boiari; dupä gudecatk sä sä obärsascl osäbit de toate. i oricefeliu de pricini de pediapsk atingändu-sä de viata si averile boia-rilor, carii sävai ca den gudecata de cap s'ari pune in oprialk insäsä sä Iasi Mc i de milä si de ertare, si nice viata, nice averea boiari-

10 Mr ce-s de pediapsk färl stirea craiului si a urmasilor ski, sä nu säpoatä lua.

Iark de s'ari pedepsi cineva cu moarte, averea lui, dupl obiceiul täräiaceiia, sl margä la rude si la urmasii lui.

i intru a6asta orinduialà si ispravä sä sl inchizä toatà Tara Mun-15 teniascä suptu hotaräle si marginile ei vechi, despre partea Moldovei

si a muntilor, despre Dunäre Ong la mijlocul matcii Dungrii, delaRusava pänä la BrAila si dupa vechile hotarà si margini sä sä iavinitul täräi.

Toatä oranduiala besericii si a preotilor sau a cglugärilor, sä o lasä20 Märiia Sa in veche tinere si obiceiu, pravile, teremonii si volniciile,

sä fie slobozi al lua obièuite viniturile sale. Asijdirea si toate beseri-cele muntenesti, care sg aflä in täräle Märii Sale sau a urmasilor, vorfi supt giudecata asezämäntului mitropolitului de Targoviste, dupaasezarea legii besericii si orânduialei täräi aceiia, si viniturile sale sä-s

25 poatä lua pre obiceiu.Titulus va avea Märiia Sa si urmasii lui dela domnu si dela toatä

oränduiala täräi, asea: Prea säninatul domnu, stäpftnul Jicmond, dendarul lui DumnlzAu, a Ardialului, a Täräi Moldovei, a Täräi Roma-nesti si a svintei impärätiei Râmului domn, a pärtilor cräiei unguresti

30 sta.') an si a Säcuilor obladuitoriu, iproci, stäpftnul nostru milostiv.Iarl domnul de tarà: Dumnealui märitul domnu Mihai Voda a

Thai noastre Românesti, credirasul noaä iubit.heft' 'films domnul, la titulusul säu, pe urml sä nu sl pue cu mila

lui Dumngzau, nice tärgul sau locul de unde va trimite cärtili sale35 la Milriia Sa, la urmasii lui, sä nu sl pomeniascä.

157r

www.digibuc.ro

M1HAI VODA *I BATOR JICMONT 579

Domnul %Atli sä aibà pecetea niamului gu, iarl nu cea de obste adomnilor Tarai Muntenesti, iarà cu Carl rosie. Iarä pecetea ;Arai säfie la Mgriia Sa si la urmasii lui. .

Boiarii top s'à vor cherna a domnului de Ardial, nu a domnului157v tgrái si fiestecare va avea inteacela chip tiutiulus.

Domnul muntenesc sl va scrie intre svetnicii de Ardial.Domnul täräi prin soli sau cu altá socotialá, cu nime den nArodul

strein sau den dornni, färä slobozAniia si voia dela domnul Ardialuluisi dela urmasii lui, si lor le va fi nice de une lucruri sä nu poatäsocoti si a isprAvi. Ce, and va fi trebuintä ca aceia, ssd. Intrebe de MäriiaSa domnul Ardialului si de urmasii lui si lor le va fi a isprävi pricinadomnului si a toatà tam a le isprAvi si a le urni.

lark' de ostasii unguresti sau de alt niarn, de va face strambitatevreunuia den lAcuitorii_ täräi, den partea aceluia, càpitanul domnuluide Ardial, care va fi acolo pus pentru ceratura vinii si faptii. Asijdireade va face vr'o sill cinevas den lAcuitorii domnului sau a tärài vreunuiostas a domnului Ardialului, den partea aceluia, singur domnul prinvornicul sl cerce kudetul fgra de niceo zàbav51. Iarä care, ori chipu-rilor boiarilor, ori curtii, va face sill Improtiva legii si dreptàtii, sä isä faa certare de cap.

!litre cei rz boiari gurati, s4 nu poatá fi niam de Grec si niceo slujblsau rându care razimg de armuirea acei OH, a avea sà nu poatä.

OspetAle si laràziturile ce sint obiCuite la Pasti si la Botezul Dom-nului nostru Isus Hristos, sl sä facA den vinitul *Ai.

Asijdirea domnul tledi si toti boiarii, fland gursamant cu Incre-dintarea sa MArii Sale, domnului de Ardial, si urmasilor lui, sg vorlega cu tainele credintgi.

Dupa aceste ponturi si asezgnanturi, atunce and sá va trimitestiagul ostescu dornnului tgrAi, asijdirea Märiia Sa, domnul Ardia-lului, sl fägaduiaste cu toate puterile, cu bani, cu pusci, cu iarbA depusa si cu alta gátire de oaste, in Tara Munteniascä, improtiva tuturorvajmasilor a o apära si a o sprijeni si a o carmui. Dupa aceste lega-

I58" turi si asezámânturi si urmasii lui vor face. Pentru a cämi 1 lucru, incre-dintasä: si veCnica pomenire Märiia Sa, domnul Ardialului, intâi, sinoi, chipurile ce ne-am pomenit mai sus, dentru amändoaä Ortile,

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

580 LETOPISETLIL TARII MOLDOVEI

spre a ob 510 aceste ponturi si asezämfinturi cu isalitura de mänulenoastre si cu pecetili noastre obienite le vom intäri si intemeia. Lu-cratu-s'au acestea in Beligrad.

Si iatä indatä singur Jicmont, craiul 0 domnul de Ardial, toate cele5 mai de sus scrisd ponturi si asezämânturi dentru amandoa 'Agile pre-

&cute si incheiate, priimindu-le, 0 neschimbate si tare avându-le, cuisalitura mânii si cu pecetea inelului nostru adevärat, a le intäri auvrut; si spre acelea a le tinea si neclätite a le plzi, asea si cu a urma-silor nostri nume and vor sta ei stäpanitori, credinta si cuvintul

lo nostru domnescu, ne legäm. Lucratu-s'au acestea in oras, in Beligrad,Mai in zo de zile, anul dela Hristos 1595. 1595

Acestea isprävindu-le, solii muntenesti s'au intorsu in tara sa. Dupädânsii au märsu Palatitie cu buzdugan si cu stiag de au intemeiat preMihai Vodä domnul Peg Muntenesti. Giurat-au acolo pre loc asea

15 Mihai Vodk cum si toti boiarii, dupa ponturi innaintea lui Palatitie.Dupä aCasta, in luna lui Iunie, in zi intli, trimis-au boiarii si Stefan

Razvan Vodk domnul Moldovei, la Beligrad de s'au legat si ei, dupaasezämântul lui Mihai Vodk cu Jicmontu Craiu.

Iara la sfarsitul lui Mai, au intrat Tätarai in Moldova si in Tara20 Munteniasa cu multä oaste si lovindu-i Muntenii cu Ungurii si cu

Cäzacii la marginea Täräi Muntenesti, i-au bAtut §i i-au täiat; perit-aumulti 'Mari.

Curund dupa aCasta, lovit-au Mihai Vodä la Nicopoe pre Ferhatpasea, pre carii biruindu-1, au aprinsu targul de au arsu, puindu pre

25 toti supt sabie; numai cetatea au rämas intriaga. Iarl curund dup'aceia,au lovit in Bugiag si mare pradá au facut; luat-au si seapte bunCucuritatarästi de le-au inchinat lui Jicmontu Craiu si multi robi.

Aceste röcosituri si turburAri intälegand I impäratiia Turcului, au 158vsi oranduit pre Sinan Pasa si cftt s'au dezvärat, au si purces cu osti

30 den Tarigrad asupra lui Mihai Vodä. Intälegând Mihai Vodä de clä-tirea lui Sinan Pava cl-i vine asuprk tras-au agiutoriu dela Bator Jic-mond, craiul Ardialului, 2.000 de Unguri alärime si 5oo de pedes-trime cu Cvilarie; si parà a vini Sinan Pasa, lark' Mihai Vodä si cuCvilarie au lovit pre Turcii ce sä afla la oras, la Floci, si pre toti i-au

35 pus in sabie. Lovit-au si la Rusava si la Silistra si la Dristor le-au

www.digibuc.ro

/ 59r

MILAI NTODA SI BATOR JICMONT 581

dobandit si le-au arsu. Lovit-au pe un Mehmet Pasa, Mihai Vodä,care viniia cu un Bogdan Voda cu oaste turCascä si cu 'Mari si cu14.000 de Sirbi si I-au batut Mihai Vodä. Trecut-au Mihai Voda pesteDunare pe ghiatä de au prädat in Dobrogea si au dobandit Lastova,Oblucita; rasipit-au Cernavodä, Azgradul, Rihova si pan/ la Chiliia sila Cetatea Alba.

Sosit-au si Sinan Pasa in Dobrogea cu 1 oo.000 de oaste tuféasca,si facand pod peste Dunäre, au mersu dreptu la Bucuresti si la Targo-viste; nefiind niceo oaste, pre lesne le-au luat, ca Mihai Vodä nu O.nedejdui in ostile ce avea. Ce s'au trimis doamna si cu fiiu-sau, PätrascoVodä, in Sibiiu, in Tara Ardialului, si el cu Cviralie au intrat cu ostilesale in munti, la o cetatue ce-i zic Cernavoda, cetate veche si stricatäde Turci mai de mult, iarä in loc tare pietros.

Theft' Sinan Pap, strangand den toatä tara oameni, au incungiuratBucurestii si Targoviste cu santu si cu pärcani, iara oastea o au impärtitin doaä parti: o parte cu Ali Pasa au Iäsat in Targoviste sa ispravascälucrul cetatii, iarä cu alta au marsu Sinan Pasa dupa Mihai Vodä. i,dacä s'au apropiiat de unde era Mihai Voda, au oranduit 12.000 deTurci inteales sà marga sa lovasca pre Mihai Voda peste acele locuristramte si sä nu sà intoarca panä nu-1 vor birui.

Md. Mihai Voda cu Cviralie, nedejduindu intru Dumnazau sibizuindu-sa si locului, au esit In tampinarea Turcilor la acele stram-tori, I ce s'au pomenit mai sus, si statu un razboiu mare intre dansiicu multa varsare de singe, panä au dat dos Turcii; si-i goniia osteniilui Mihai Voda pana in tabära tufeasca, si de acolo, iar lua innapoi agoni pre oamenii lui Mihai Voda; si tot imblara inteacea zi pana indesara tot häratindu-sä, si sa goniia unii pre altii, neputandu-s alege.

Iar inteapusul soarelui, nemerisä trei sute de Unguri pedestrime,ce era esiti den tabled pentru päsune, si sosindu in räzboiu, indataden poronca lui Mihai Voda stäturä si aciia barbateste la razboiu. IaräTurcii, intalegand ca au vinit agiutoriu proaspät lui Mihai Voda, ne-stiind numarul lor, s'au fäcut spaima si au dat dos si i-au luat osteniilui Mihai Voda in goana dupä Turci si pre multi au agiunsu si i-auomorit. Apucat-au si patru tunuri si cateva stiaguri; si fugand Sinan

4 : Astova A 5; Blucita A.

5

10

15

20

25

30

www.digibuc.ro


pasa, zic, cä au cäzut cu calul de pre un pod in apä si abiia au esit,intinat. i dupä acest rgzboiu, nezäbävind Sinan Pap, iarl s'au gltitcu oaste si au märsu asupra lui Mihai Vodl. Iarl Mihai Vodá s'au dusin munti si sä gItiia mai cu mare gätire improtiva lui Sinan Pasa si

5 au dat stire lui Bator Jicmontu de vinirea lui Sinan Pasa.Pornit-au Bator Jicmontu pre Binedectu Minditintie, otcarmui-

toriul Säcuilor, si pre Valtazar Bogasie si pre Nicolae Cornisie cu ostisä* sl adune in ampii BarCului, la un targu sIsäscu ce sä chiamä ValeaNiagrä; si singur Jicmontu au purces den Beligrad la SThes. i acolo

10 i-au nemerit vesti bune: intli, cä au dobAndit oamenii lui cetatea Lipa;a doa, de biruinla lui Mihai Vodä asupra lui Sinan Pap; a triia, Cazi-Chirii han, esind den CI-Am sä vie in Moldova cu oaste sä" prade, iaràviind Moscalii de peste Nipru, au lovit in Crlin de au pradat si auarsu; care veste infälegand hanul, s'au intorsu iar in Crim.

15 Venit-au lui Jicmontu agutoriu den Tara LesascA Ian Viherniicu trei sute de Clzaci; asijdirea si oaste nemtascl, cAlärime 1500, delaimpäratul nemtäscu cu Albert ghenärariul, iarl osabit oastea Ardia-lului 24.000. Mers-au poronca lui Jicmontu 1 si la Räzvan Vodi denMoldova, de au intrat de grijea Tätarälor pre la Skui cu 2300 de pe-

20 destrime si 800 de cllärime si cu 22 de pusci si s'au täbärit la cetateaTerhvara intre munti, ce era flcutä de Ludovic craiul unguresc si maiapoi lärgità de Ian Huniad Craiu, care o stäpiniia pre atunce Brasovenii.

i acolo vini veste lui Räzvan Vodä, el au intrat in sail cu oastelepscl Ieremiia Moghila cu Zamoskii, hatmanul lesgscu. Väzindu

25 Lesii cä au pus Bator Jicmontu dela sine domnu in Moldova, si preatunce, Lesii o scriia pe Moldova c'à iaste sotie ciiiei lesästi, incI depe legäturile ce fäcusä Lesii cu stefan Vodä cel Bun si mai apoi cuBogdan Vodà, cum s'au pomenit la randul acelor domnii, n'au suferitpre Räzvan Vodà.

30 De unde au luat Miron Logofaul de scrie in letopisätul säu de stefanRadul Vornicul, sä-I fie pus domnu t Atli in locul lui Aron Vodä, eunu poci afla; nice iaste alt stefan, färä stefan Räzvan Vodà, Ca' si cro-riicarii streini, Nicolae Isfanfii si Volfgang de Betleen, carii in istoriilesale pomenescu de domniile Moldovei, scriu ca pre urma lui Aron

35 Vodl au stätut domnu stefan Razvan, pus de Bator Jicmontu, craiul

159V

www.digibuc.ro

MIHAI VODA SI BATOR JICMONT 583

Ardialului, precum s'au pomenit mai sus, el au märsu Itäzvan V odäpe poronca lui Bator Jicmontu inteagiutoriu lui Mihai Vodä.

Iarä Movilestii, precum scrie Ureche Vornicul, incl cu Pätru Vodä$chiopul trecusä in Tara Lesascä. Au pus domnu Lesii pre IrimiiaMoghila vornicul cu alesul boiarilor de %ark puind deodatä si pren 5

1595 cetätile täräi slujitorii säi Lesii, in anul 7103.Impärätiia Turcului pre atunce lupta pentru cräiia unguriasca cu

Nerntii, pentru Buda, pentru Astrogon si pentru Elnicul. Iarä väzindel cuprind Lesii Tara Moldovii, au orfinduit pre Cazi-Chirii soltan,hanul Crâmului, trimitindu-i si 2.000 de eniceri, cAträ 70.000 de 10

Tätari ce era. Trimis-au impärätiia si stiag si tuiuri de domniiaMoldovii sa aseazA pre cine ari socoti el la domnie, sä fie den parteaimpärätiei.

Prinzind veste Lesii de clätirea hanului la Moldova, cu rusini 1i6or socotind a läsa la smintialä pre domnul pus de dânsii, au oränduit 15

si ei pre Zamoschii Hatmanul cu zece mii de oaste. De nu sä laudá.1595 In anul 7104, Octomvrie 9, au sosit Lesii la Tutora, iarà a doa zi sà

vAzurä si sträjile tätärästi, iarl a triia zi, Octornvrie i 1, au sosit si hanulcu tätärame. Iarl Lesii, väzind atäta tätärame, n'au putut räbda färlsanturi, ce s'au intärit tabgra cu santuri pe impregiur. FIcut-au si Wästi 2o

de pämântu denafarä de santul taberii asea de departe, cht agiungeaglontul puscii, si au pus oaste in bästi si de acolo da den tunuri. $iinteacea zi, au stätut falzboiul toatä zua, nävälindu Tätargi spre tabäraLesilor den fatà, iarä dosul nu putea sä-I ia Tätaräi, el Lesii sta neclä-titi. Iarà a doa zi, socotisä hanul cu rnestersug sg depärtezä pre Lesi 25

dela santuri; au oranduit pre o samä de Tätaräi de fAcea nävalä asupraLesilor, apoi sa fäcea a fugi. Ce Lesii, pricep And mestersugul, staintre bästi neclätiti p arid in desarl. Atunce, deprinzind Lesii pe Tätari,väzind c'l sà tem de foc Tätarki, luat-au Lesii in goanä pinä la oasteacea supusä, apoi s'au intorsu Lesii incet, sprijenindu-s1 de nävala Täta- 30

rälor parg intre bästi.Nu dormiia Irimiia Vodà; cI, desi avea nädejde in Lesi, iarl indatà

au agiunsu cu daruri la hanul si au dat cele 7 sate de tarä hanului, cesä zic hänesti Ora astäzi; au legat atunce si miiarea ce sá dä in totiaii balcibasläc si alte daruri; si cu nevointa Irimii Vodk au stätut legituri 35

www.digibuc.ro


de pace intre hanul tAt'Arascu si intre Zamoschii, dând si hanul zälogla Lesi si Lesii la hanul, panA sä va inchide tocmala.

Capetele de pace au fostu acestea: Irimiia Vod51 sä fie domnu tärgbirnic impAratiei den an in an dupä obie'aiu, iari hanului sä-i dea acele

5 sate si alte daruri, cum s'au pomenit mai sus; si wile lesasti sä nu maiintre in Tara Moldovii; si sl margI sol dela Lesi la impArätiia Turcului,pentru intäritura pAcii. Iarä hanul sl dea stiag si tuiuri de domnie IeremieiVodá si sä-i scoatä atsiref, sau I uric de domnie ve6nicä dela impArAtie.

i asea s'au impäcat; si s'au dus hanul la locurile sale cu Tätaräi10 si Zamoschii cu Lesii la sara lor, làsindu lâng'à Irimiia Vodà pre

Albert Hanschii si pre Iani Pototchii cu trei mii de osteni, cä si temearerimiia Vodà de Unguri. i au purces si Irimiia Vodä si s'au asezatla Su Cal* la scaunul domniei.

ACasta veste, dacA au agiunsu la Bator Jicmont, craiul Ardialului,15 au adunat svat, cum vor face sà scoatà pre Irimiia Vodà den tara, tiind

Moldova a lui; au ales cu svatul sä ingäduiascg pang li sà va alege cuTurcii, cu Sinan Pasa, cum s'au pomenit mai sus, ce viniia cu mareputere de osti asupra lui Mihai Vodä, domnul muntenesc.

nand cAutare ostii sale Jicmont Craiu, care era impärtitä in noal20 polcuri: 20.000 cglàrime cu sulitä si 32.000 pedestrime, avea si pusci

pe roate 53 si câteva call cu iarbg de puscä si alte trebuitoare derAzboiu; si au trecut peste munti in Tara Munteniasca la Rucal.Acolo viind si Mihai Vodä cu Cviralii, cu 8.000 de osteni inteales.Vinit-au acolo si stefan RAzvan Vodä cu Moldovenii si de acolo,

25 pornindu-s1 Jicmont cu tabärä, au mgrsu unde era tAbärit Mihai Vodä,o milà de loc dela Targoviste si au sezut pre loc zece zile.

Iarà Sinan Pasa cu Turcii era in Targoviste, unde o intärisä cusanturi si cu pärcane si cu spini ingrAdit. i mergea Sinan Pasa de prà-viia oastea lui Jicmont dentru un dial; si poate fi cunoscut eft' nu-i va

30 putea sta improtivg. S'au svätuit cu ai säi sä nu astepte acolo pre JicmondCraiu; ce, au lAsat la Târgoviste pre Ali Pasea cu o samä de oaste si preMehmet Beiu, iarà Sinan Pasa s'au tras cu altä oaste de sirgu la Bucuresti.

Iarà Jicmont cu tocmala ostilor sale, cu Mihai Vodá si cu RAzvanVodä, au incungiurat Targovistea: innainte era Mihai Vodà cu 400 D

29: poate fi cunoscu A.

16ov

www.digibuc.ro

MIHAI VODA $1 BATOR JICMONT 585

de calarime inteales, cu sulita, si Cviralie cu cateva polcuri, den driapta1 61 r si den stanga, ate cinci mii de sulitasi I cäläri; iara in mijloc era pedes-

trime si Säcui, cu sulitä, cu coasä; dupa aceia, caräle cu pive de ararnä;pe urma roate nemtasti; iara dupä Nemti, singur Bator Jicmont cu1 2 .000 de cälärime, cu sulitä; si pre urml, ceialalta oaste. Precum scriuistoricii streini, au fostu de toatä oastea ca 6o.000; si au sosit in loculunde statusa Sinan Pap.

i intälegandu cä au fugit Sinan Pasa, sa temea Jicmont de viclesugsi poronci de statu oastea in tocmala sa toata noaptea si a doa zi Ora'amfazazi, panä au vinit cercatorii ce-i trimisese Jicmontu de au cercatsä stie de oastea lui Sinan Pap ce s'au fäcut. i, daca stiura el s'autras la Bucuresti Sinan Pap, s'au sfätuit Jicmont Craiu: merge-vor ingoanä dupl Sinan Pasa ? *i au ales cu sfatul sa nu ramae nepriiatiniiin urma si s'au apucat a bate Targoviste de trei pärti cu meterezdsi cu cosuri.

Razvan Voda cu Säcuii era oranduit despre rasarit cu zece tunuri,iarä Mihai Vodl si Jicmont cu Cviralii despre munte si despre apaIalomitii cu doaazaci de pusti. SI apära tare Turcii den lontru si im-pingea pe ciia ce pusese acmu loitre pe zadiurile cetatii; nepäräsit daden tunuri si cumbarale arunca. lark' Säcuii stransesa lemne uscate0 catran si räsinä si altele de aprinsu foc si au aruncat in cetate; cenu s'au putut aprinde indata. Iarä a doa zi Sacuii, vrand sä sa aretemultamitori pentru volniciia ce le fäcusä atunce de curund Jicmontu,au si mai stransu grarhäzi de lemne uscate si au aruncat in santu, undeera Turcii, si. aprinzindu-sa, au dat nävala Sacui cu loitre peste zidiurisi s'au suit pe o parte de zid si iarä au dat foc cu acele vriascuri si peaka parte de zid. Atunce Turcii, vazindu-sa aprinsi si. incungurati defoc, nu sa mai putura apara si esira pe o portitä ce era nestiutä de ()stilelui Jicmontu. Ce n'au scapat, ea era calärime impregurul cetätii, maila campu. Incäput-au viu in manule lui Jicmontu Ali Pasea 0 Meh-met Bei. Dat-au in pradä cetatea, den carii mai multa dobanda au luat I

161v Skull, cä ei au grit intai in cetate. Aflat-au si doal pusci mai mari;era glontul ate de 56 de ma.

Sinan Pasea, clack' au intales ca au dob audit cetatea Targoviste,mare Mel 1-au cuprinsu. Lasat-au si Bucurestii si au fugit la Dunäre.

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


Deodata intarisa Sinan Pasa o besericä in Bucuresti cu santuri si cubästi, ce era zidità de Mihai Vodä si de Alexandru Vodá, domnulTarai Muntenesti. Ce nime nice acolo n'au cutezat sä astepte pre Jic-montu Craiu. Au fostu pus lagumuri impregurul acei beserici si lasasa.

5 o 6atà de oameni ca, de ari vini Jicmont pre aproape, sä aprinzä lagu-murile asupra ostii lui Jicmont.

Ce s'au insalat in svat Sinan Pasa, ca Jicmont, dupä ce au dobanditTfirgoviste, n'au vinit dreptu pe sliavul Turcilor, ea pre unde mersesäTurcii, au fostu ramas numai pamantul; ce, pre altu loc au mersu,

lo ramaind Bucuresti di-a-stanga.Apropiindu-sa Jicmont de Dunäre spre Giurgev, au intales ca Sinan

Pasea au trecut peste Dunäre cu o sunk' de oaste, iara altà samä de oasteau rämas dencoace de Dunäre. Pornit-au indatä Jicmont o sama deosteni inteales, de au cercat sa afle iaste asea, si pre multi Turci au

15 aflat pre cale, mergand sa agiunga la cetatea Giurgevului. Ce, putiniau scäpat, iarä mai multi i-au tale si i-au prinsu vii; gonitu-i-auOra la Giurgev.

Apucasa Sinan Pasea de trecusa peste Dunäre inteun ghecet. lark'multime de Turci trecea peste pod, cat nu mai incapea pe pod; ce, sä

20 sloboziia unii si innot si mai multi sa inneca. Sosit-au atunci si Jicmontcu ostile si mare moarte sä flcu in Turci de ostenii lui Jicmontu, maiales de Sacui, ce aratarä mare vitejie. Perit-au multi Turci, cat sä ames-tecasa apa cu sangele lor, de sä facusä rosie de singe; iara den ceia parte,Sinan Pasa nu inceta a bate den pusci in oastea lui Jicmont; ce, niceo

25 scadere facea.Tara pedestrimea, ce era in liafa la Razvan Vodä, au dat navall la

podul despre cetate de au apucat podul si acolo mare si cea de preurrna fricä in Turci era, carii trecusa Dunärea, de au täiat si au sträcatpodul, temandu-sä sa nu triacä oastea lui Jicmontu si in ceia parte I

30 de Dunäre.Dobandit-au Jicmontu si cetatea öurgevul si o au arsu si omori

pre tosi cetätenii si au stracat podul si au arsu vasale, pre carele erafacut podul. Intorsu-s'au Jicmont, petrecut de Mihai Vodal papa laGherghitä, si indatä au gätit pre Razvan Vodä cu osti sa marga asupra

35 Irimii Vodä si i-au dat I z.000 de oaste unguriasca.

i6zr

www.digibuc.ro

M1HAI VODA $1 BATOR JICMONT 587

Si intälegand Irimiia Vodà de vinirea lui Räzvan Vodä cu Ungurii,au stransu si el oaste de tarà, catä au putut, si s'au gatit sä stea cu flz-boiu improtiva lui Räzvan Vodl. Era inteo duminecä, and s'au apro-piiat Räzvan Vodl cu Ungurii de targul Sucevii; era esit si Irimiia Vodäla sat la Areni. Iarà oastea lesascä, ce era la Irimiia Vodá läsatä de Za-moschii, o au tocmit mai la campu, despre Scheia, pe supt un mal ceiaste alAturea pre langl drumul BEL

Irimiia Vodà era in besericá la svinta slujbA, and sä agiungea hä-rätii den oastea lui Räzvan Vodä cu ()stile färäi. Si and au esit IrimiiaVodä den beseriel, sä tampinarà ostile de imbe pärtile si dupä catävalupfl intre osti, au lovit Lesii in oastea unguriascl den aripa despreSchee si indatä au infrantu pe Unguri.

Iarä supt Rgzvan Vodl, precum scrie Istvanfii, doi cai au elzutin räzboiu atunce; si, inalecand pre al trifle cal, au silit de au imbär-bätat oastea sa si au tocmit räzboiul la loc. Ce, curund purCasärà inräsipl oastea lui Räzvan Vodà. Flask de toti, Räzvan Vodl fugind,1-au prinsu ostenii Irimii Vodä; scrie Isfanfie cä era ränit Räzvan Vodä.Si intai au poroncit Irimiia Vodä de 1-au slutit de nas si de buzä sidupl catäva mustrare i-au täiat capul si 1-au pus inteun par impro-tiva cetätii. SI pomeneste si astäzi movila lui Räzvan Vodä pe drumulRaii ce merge dela Su Cava. Iarä pre Unguri i-au gonit panä in munti,täindu-i si ucigandu-i ostenii Irimiei Vodl cu mare värsare de singe.

1595 Fost-au acest räzboiu in anul 7104, Dechemvrie 5 zile. Asea s'auplätit lui Räzvan /11.11 ce facusä si el lui Aron Vodl, dela carele au avutmill si cinste.

hi% Säcuii, cum cei ce scäpasä den räzboiul dela Sue'avl, asea si162v acei de pre loc, vgzindu-sä in volniciia sa I ce le dedesä de curund Bator

Jicmont craiu, au inceput a face goanl asupra nemisilor de le-au prädatcasäle si multe nebunii au facut. Acestea intllegand Jicmont, au stransusvat si le-au strAcat volniciia ce dedesl Säcuilor.

Dupa acest räzboiu si perire a lui Rgzvan, s'au asezat domniia IrimiiVodä flea grijä; nice Bator Jicmont, domnul Ardialului, nu s'au maiispitit sä mai trimità osti in Moldova.

ACasta perire a lui Stefan Räzvan, cum si räsipa ostilor lui JicmontCraiu deodatá, si dezbaterea Taräi Moldovii de supt ascultarea crAiei

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


unguresti, <nu) numai implratului nemtAscu, ca unui craiu unguresc,de care räzimasä 0 de mai nainte vreme Moldova, 'MCA de mai naintede ce au luat Turcii Tarigradul era 0 intoväräsitä i-au parut räu,ce 0 lui Climentie, papa Râmului, mare pärere de flu, pentru cici

5 crliia le§ascä <se unia cu Turcul, cand craiul Jicmond >, luptândel sä dezbatd tara de supt mlna Turcului, sä. cuprinzá Tara Moldovii,sä impreune 0 pre Moldoveni cu sâne, improtiva Turcilor; cici tri-misesl Jicmontu Craiu sol la cumnatu-säu Rodolfu, impäratul nemIlscu,si la Climentie, papa de Rim, jeluindu de mare pagubä, ce i-au fäcut

io Lesii in ciastea lui, 0 Le§ii au impiedecat lucrul spre scäderea cresti-nätätii, de au asezat Tara Moldovii iarä supt birul Turcilor, de suptcare bir era esità tam cu nevointa lui. Iarä 0 papa mare ponoslu autrimis Le§ilor 0 osAbire de beserica lor craiului lesäscu, ca unui impie-deckor binelui crestinilor.

15 Trimis-au 0 craiul lesäscu sol la papa, flandu-i stire, cl are elde grijea Tarai Moldovii; fiind mai aproape, vecini Thai Lesesti 0mai inhotäritl, mai cu cale au socotit a fi sä razime de cräiia lesascl§i de republica lesasck decat de crliia unguriascl. Acea grije o poartäel, sä nu fie Moldova cu Turci, 0 de mai nainte vreme fiind supt grijea

20 sa, cum si acmu de curund cu puterea sa au scos den Moldova prehanul Cramului. Iarä craiul unguresc, neavand putere sä sä apere presine, cum poate sä apere pe Moldova de Turci si de 'Mari, mai I având 163rprilej fiecând crliia lesasa de oaste.

Aceste pricini avea ei intre sine, pentru Moldova.

5 ; se unia . . . Jicmond din editia M. KogAlniceanu; In manuscrisele cu leto-pisetul lui N. Costin, aflate la Academia Rornanl, acest text e omis de copist.

Prima domniealui Aron copiata dinUreche Vornicul-Simion Das-calu I, 1. c., pp. 179-182; a doua dornnie idem, pp. 182-185; In plus autorul atradus din Isthuanffiu s, o. c., pp. 390-420; Domnia lui Mayan Votlà, transcrisädin Letop. lui Mir on Co sti n, ed. V. A. Urechia, pp. 435-439; celelalte §tiritraduse din Isthuanffiu s, o. c., p. 421, 433, 436, 464, 465, 466, 467 §i 468 0Wolfgang de Bethlen, Historia de rebus Transilvanicis, p. 556, 608-631.

www.digibuc.ro

Domniia Ierimii Moghila Vodd

CAP XL

Irimiia Vodä domniia cu pace §i cu lucruri a§ezate i intemeiatecá tinea i o§ti streine i päziia i datoriia despre impärätie.

Iarä nu multä vreme dupa gasta, Bator Jicmont, väzindu-s1 im-bdtranit si fàrä cuconi si väzind cà Turcii den an in an sa intärescu0 cased sä cuprinzl Ardialul 0 el obosit de virtute, aleganduli bätra-nefälor viatä cu odihnk au socotit cl fratii säi niceunul nu va putea&A tie Ardialul de räul Turcilor si au fäcut tocmalä cu cumnatul säu,cu impäratul nemtäscu, sà fie pre sama impäratului nemtäscu Ardialul;iarä lui i-au dat cumnatu-sau, impäratul nemtäscu, dog olate, anume:Rati§bor i Opoliia, la Tara Sileziia, care sä chiarna Slonsca, ce sähotäreste cu Lesii.

Si dupa aceia Jicmont, dupa legkurile ce fäcusä cu cumnatu-säuRodolfu, impAratul nemtäscu, pentru Ardial, läsat-au deodatä Ardialulpe sama lui Caspar Cornisie, pre care II avea credine'os Jicmontu,chemandu-1 in taink i-au zis: «Aea iaste voia mea, ca dupa ce voiue§i eu den Ardial, nemgrui sä nu la* domniia Ardialului, ce sä otragi la tine. Pentru aceia ti-am acut hatman pre o§tili Ardialului ».

A doa zi, iara au chemat pre Stefan Botcai, unchiu-säu, §i-i Zisà:-4 Asea te sfätuescu cä, de-si va trebui domniia Ardialului, sä nu räbzipc vr'un Muntian, arätand pre Iosica, sä tie domniia ». Dupä aceia,nezAbävind vreme, toamna, au dat domniia Ardialului lui Stefan Iosica,logofAtul säu, a cäruia svat nu numai in cele de ob§te, ce i in cele deo-.säbite, le tinea Jicmontu. Aceste sämänäturi de netocmall 0 de neiu-bire intre acei trei, au aruncat Jicmontu.

10

15

20

25

www.digibuc.ro


Iarä Rodolfu, impäratul nemtäscu, nezäbavä vreme, au trimis solla Jicmont de l-au intrebat de tine tocmala cu dansul, fägäduindu-iprin solii säi multe vinituri den an in an lui Jicmontu. Si sä despgrtislJicmontu si de fämeia-s, I alegandu-si viatä singuratecá. lark dupl ce 163v

5 au intäles papa, cum s'au despärtit Jicmontu de fAmeial si va sä pe-triacg viata cdlugäriascl, i-au guruit episcopiia dela Olom sau delaVratislav, in Slonsca, sä-i dea. Cu acestu feliu de ftäduinta saupárându-sä lui Jicmontu, au räspunsu solilor, cA sä va läsa in fáriiaacelora, carii asea de cele de cinste, cum si de cele de folos, II vor

10 sfätui.lark clindu-sä Jicmontu de legAturile sale ce fäcusä cu impäratul

nerntäscu, socoti pre taing sä trimitä sol la impArAtiia Turcului, sä facäcraiu in locul säu pre Stefan Iosica, sä-i trimitä implatiia stiag si buz-dugan. Aceste asäzändu-sä inteacesta chip, pentru sl obarsasa deplin

15 lucrurile, au apezit Iosica den poronca lui Jicmontu cArti la names-nicul Cassovei, sä nu sä gräbascä nice el, nice comisarii impäratuluinemtäscu a intra in Ardial, cAci Ina de purcesul lui Jicmontu den Ar-dial, nemic adevärat nu s'au asäzat si statul Ardialului spre aceia &Apliack ca sä nu rämäe Ardialul in manule streinilor.

20 Aceste cArti de sirgu le trimite Iosica la Cassovie, iarä namesniculCassoviei indatä le trimite la Rodolfu, impäratul, nemtäscu. Dui:A aceia,Jicmontu au poroncit sä sä strängä tosi la Beligrad si acolo viind Jic-montu, au zis at% tosi sä fie inteo tocmall si sä sä batä cu Rodolfu,impäratul nemtäscu, si pentru sl nu inmultim povestea, läsam de aice

25 altele la Unguri sä scrie mai pr& larg.Iarä Jicmontu, dupg legälturile ce flcurä cu Rodolfu impäratul,

pentru Ardial, au läsat Ardialul pre sama oamenilor lui Rodolfu.Atunce, Mihai Vodà au fostu trimis sol la Jicmontu, poftind agiu-

toriu sä margä asupra Irimii Vodä, sä-1 scoatä den domnie, sä apuce30 el si domniia Moldovii. Ce Jicmontu au räspunsu lui Mihai Vodà, precum

mai bine sä stea in pace, de vreme ce si papa de Ram si Rodolfu, impä-ratul nerntäscu, poroncescu sä nu scaorascg arme asupra Lesilor si aMoldovenilor; I ca asea papa, cum si Rodolfu, arätänd 6 \Teti afla i6epre urmä liac, sä fie toti megiiasii in pace. Apoi Jicmontu, päräsind

35 Ardialul si femeia-s, au purces spre Opoliia.

www.digibuc.ro

DOMNIIA IERIMII MOGHILA VODA 591

lark' Mihai Vodá, intälegänd de Jicmontu cá au läsat Ardialul insama lui Rodolfu, impäratului nemtäscu, de sirgu au trimis la soliilui Rodolfu impAratului, la Ardial, cersind svat ce va face si de ce sä.va apuca, de vreme ce Jicmontu au päräsit Ardialul, si de unde-i vavini agutoriu impotriva Turcilor, cl nice osti, nice bani nu are; si pentruzáloage ce au pus pentru plata ostii, pe poronca lui Jicmontu, aretesolii impärätesti de unde le va putea scoate, i pentru altá platä ostilorce le-ari trebui, de unde sä va da ? Räspuns-au solii sä nu poarte grijä.Mihai Vodä, ce sä fie cu inemä buná, el in scurtä vreme poftele i sàvor plini.

Mai trimis-au Mihai Vodä pre Radul Cluceriul si pre Mierkste Logo-fätul la comisarii lui Rodolfu cu solie, in care era mari lucruri a le des-coperi, pofti de vinirà comisarii lui Rodolfu cu o samä den boiariiArdialului in Tärgoviste si au satuit cu Mihai Vodá pentru grijeaostilor. Si indatà au dat bani lui Mihai Vodà io.00o galbeni de aursi au fäcut asezgminturi intre dânii. Mihai Vodà, domnul muntenesc,sà aibA stäp an pre Rodolfu, impäratul nemOscu i craiul unguresc,iar Rodolfu, ca pre o tarl de mosie sl o dea lui Mihai Vodä i fiiu-säu,lui Pätrasco Vodà, färä de niceo dare, numai Mihai Vodà sä trimitädaruri implratului, cum sä cade unui domnu, si pre acea alegere sästea Rodolfu, iproci.

Purces-au Mihai Vodà, dupä aceia, trecand Dunärea la Nicopoe,in *Ale Bolgariei, de au prklat si au arsu si au adus robi in Tara Mun-teniascä 15.000 de bärbati cu fämei, de i-au asezat in Tara Româniasca.

Peste voe era Ardelenilor tocmala ce fäcusä Jicmontu cu Rodolfu,impäratul nemtáscu, tern Andu-sá pre urmá de supunere de Niamtu.

164v Ce, nezäbävind vreme, dupä ce au purces I la Slonsca Bator Jicmontu,s'au stransu toti boiarii Ardialului si au 'ales craiu pe Bator Andriias,carele era atunce in Tara Prusiii.

Improtivi era acestu lucru, tocmelii ce fäcusä impäratul nemtäscucu Jicmontu pentru Ardial, precum am pomenit mai sus. Ce, neläsändin voia cApeteniilor de Ardial, impäratul nemtäscu au socotit cusabiia sl-i supue, avand tocmalä cu Bator; si au oränduit pre unghenaral al säu, anume Basta Giurga, si au trimis i la Mihai Vodä de l-auindemnat sa vie asupra lui Bator Andriias, pentru mai pre lesne supu-

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


nerea Ardelenilor de doag pgrti, cg Mihai Vodg pururea avea cuimpgratul Niamtului rgspunsuri.

Pre lesne au priimit Mihai Vodg acestu lucru si Mt' zgbavg austrgnsu oaste den tara sa, ca 30.000, si au intrat in Ardial pgni la Sibiiu

5 0 acolo täbärind, au asteptat pre Basta Giurgi cu wile nemtgsti.Trimis-au Bator Andriias la impgratul nemtgscu solie, cu rue-

minte sä nu facä asuprialg sg-1 scoatg den crgie, ce-i i de mosie de atgteaveci a Batorestilor; ce, acele osti ggtite asupra lui, mai bine impreunäcu dansul sg sg orgnduiascg asupra Turcilor, arätand cg el nu densine, ce den voia tuturor svetnicilor si a boiarilor Ardialului, au priimitcrgiia Ardialului; rugandu-sg impäratului nemtgscu sg-I priimascg suptmila sa, iproci. Si cu aéastg solie au fostu trimis Bator Andriias preVolfungu si deodatg 1-au fostu pus la oprialg in Beau si iar 1-au slobozit.

Pre urmg au trimis sol si aicea, la Ieremiia Vodg, legand prietesug15 cu Irimiia Vodg, poftindu-i si fata sg-s dea Ierimiia Vodg dupg frate-

sgu Ian, socotind Bator Andriias cl incuscrindu-sg cu Irimiia Vodg,sg sg poatg läti 0 la domniia Moldovii, puindu pe frate-sgu domnu.

Stiind Bator Andriias de prietesugul C'au avut frate-sgu, Bator Jicmontcu Mihai Vodg, domnul muntenescu, au trimis sol la Mihai Vodg

20 pentru prietesug; si cine au fostu cu acea solie, in loc de prietenie intredansii, au atitat pre Mihai Vodä cu mare vrajbg spre Bator Andriias. 1

Ce, Mihai Vodg, indemnat de impgratul nemtgscu asupra lui BatorAndriias, au fäcut veste cg au ggtit oastea aceia improtiva Turcilor..Iarg pe urmä, simtind Bator Andriias cg merge Mihai Vodg asupra

25 lill cu oaste, au trimis sol la Bastea Giurga sg afle de lucrurile lui MihaiVodg. Ce Basta Giurgea au räspunsu cg gandul lui Mihai Vodg nu-1stie. Trimis-au Mihai Vodá de au iscodit; ce vrAnd Mihai Vodá sginsele pre Bator Andriias, au fäcut gurgmantu cg el nu uitg binele simila lui Bator Jicmontu, frgtine-sgu, care 1-au agutorit improtiva Tur-

30 cilor, si precum au fostu in bung megiesie, asea si acmu cu Bator An-driias. Pre urml s'au descoperit viclesugul lui Mihai Vodg, dupg multesolii intre Mihai Vodg si intre Bator Andriias.

Poronci Mihai Vodg sg sg ggteazg de rgzboiu ostili sale; asidireasi Bator Andriias. Iarg, sg scurtgm voroava, au rämas izbanda la Mihai

z8; Bator Andriia§ A.

165r

www.digibuc.ro

DOMNHA IERIMII MOGHILA VODA 593

voa, infrangand oastea lui Mihai Vodá pre oastea lui Bator Andriias,pufeasärä In räsipä den räzboiu, läsind toatá tabära cu toatä gätirea

osteasck in mana lui Mihai Vodk ca singur Mihai Vodk väzind cista räzboiul neales, au dat nävalä. in Ardeleni de i-au spärcuit. Perit-aumulte capete in räzboiu, fugit-au Bator Andriias cu putini boiari de ai säi.

Iará dupá izbandä, Mihai Vodä au purces cu oaste la Beligrad,trimitind innainte la cetäteni sá le vazá socotiala. Insk dupl ce s'aufäcut zuk indatà au räpezit gonasi dupá Bator Andriias. lará cetäteniiden Beligrad, intälegand de räsipa Ardelenilor cu Bator Andriias side Mihai Vodà cà le vine asuprk trimisànà sol cu daruri la Mihai Vodäsi-1 tampinara nu departe de Sibiiu cu tabära si i sl rugará Beligrä-denii sä le fie milk iproci.

lad Bator Andriias, päräsit de toti, simtind cI-1 gonescu Skullsä-1 pring, au fugit si rätäcind pedestru numai cu Nicolae Mica, aunemerit la niste pastori si fiindu insätat, au cersut apä; keg pästorii,

z65v neavand apà, i-au dat zär de lapte. i (land la Nicolai Mica sä guste,zisä Bator Andriias: « Sà bem aceste miselii, care ne-au dires i ne-auinchinat vinzgtorii si hiclenii nostri ». $i bindu putin dentr'acel titiiu,au trimis pe un pästoriu aducä apä §i-i dede un galbän de aur.

esind Andriias den coliba Cobanului, s'au läsat supt un brad sä odih-niasca putintel si au zis lui Nicolae sh*-1 strAjuiasck $i nestiind BatorAndriias a:4 sintu nepriiatinii aproapi, luAndu-1 pe urmä, pen frânturi,pen locuri grele, §i nemerind gonasii la Cobani, i-au intrebat. $i auzindNicolae Mica de unde era de páziia pre Bator Andriias, 1-au de§teptat;si nemerindu-i SActiii, au e§it la dânsii Nicolae, doar îi va imblänzi.Ce, nemic isprävind, ca ni§te oameni turbati, au nävälit cu arme siI-au omorit. Apoi, gäsind §i pre Bator Andriias, au nävälit ca ni§tehiiari sgbatece asuprä-i §i in loc 1-au omorit.

Vesel i indräznetu Mihai Vodl, dupä izb Ana, pre lesne cuprinde ora-sele pre sama sa si i sä trichina §i cetätile, numindu-1 domnu lor, priimindpren cetati o§teni de a lui.De pre atunce are nume de-i zic Mihai Craiu.

Dupä ce-i dusk% gona§ii capul lui Bator Andriia§ la Mihai Vodä, autrimis Mihai Vodá de au adus i trupul, gol de toate hainele lui, a noazi dupá ce perisä, si cosindu-i capul la trup, 1-au ingropat in Beligrad,imbräcat cu haine scumpe.

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro

594 LETOPISETUD TARII MOLDOVEI

Stand Mihai Vodl dui:4 asezarea Ardialului, iarä de aicea den tarIs'au radicat Irimiia Vodl, indemnat de Turci, si au mIrsu cu oaste inTara Munteniascä; si neavand cu nime niceun rIzboiu, au mersu inBucuresti si au pus domnu pe frate-sIu, Simion Päharnicul, si, läsind

s oaste de a sa pre langa dansu, s'au intorsu la scaunul sau, laSue'avI.

InOlegand Mihai Vodä de cuprinsul scaunului Taal. Muntenestide Irimiia Vodà, indatä au purces cu oaste den Beligrad, de au mIrsuasupra lui Simion Vodä. N'au asteptat Simion VodI sà stea improtiva

lo lui Mihai Vodà, ce s'au dat spre marginea tIrIi, spre Focseani, pentruagutoriul dela frate-ski, Irimiia Vodà. i strangand catäva samg deoaste I la margine, au asteptat pre Mihai VodI la Milcovul cel Mare,

Are si altu nume grozav acea apl, de atunci, spun Muntenii sitinu räzboiul catva Cas. Apoi pierdu Simion Vodá rIzboiul si s'au

15 dus in fäsipl ostenii lui Simion VodI, cine incatro au putut; iarä SimionVodI au nIzuit la frate-slu, Irimiia Vodä, la SuCavä.

IarI Mihai Vodä, dupä izbandä asupra lui Simion Vodä, n'au zà-bovit; ce, strangand oaste eau avut si SIcui, si au märsu asupra IrimiiVodà, care s/ afla la Trotus, nuntind, nepurtand grijI asea in grabI

20 sä-i fie oaspe Mihai Voda.IarI, clack' intaliasI cI Mihai Vodà trece muntii si-i vine asuprI

cu multe osti, nefiind gata Irimiia Vodä sa poata sta improtiva lui MihaiVodI, au mArsu spre SuCava. Mihai Vodl, nemic zablvind, s'au pornitdupl Irimiia VodI, cu mare sirguiala; si lasind Irimiia Vodä oaste

25 lesascl ce avea langI dansu, sa poata lua limbI den oastea lui MihaiVodl, supuindu-sI acei osteni lesi, au lovit pre niste Munteni si Sirbidentr'o aripa a ostii lui Mihai VodI, in laturi de tabärä, si-i infransIrä9i-i goniel panI in tabärk cat O. ingrijeasI si insusi Mihai Vodàdeodatä. Iarl stand Ungurii, au infrântu pre Lesii Irimii Voda si

30 acolo pre loc au peHt o sutä denteinsii.Intalegand Irimiia Voda de perirea ostenilor sIi, au nkuit la Hotin;

asea II pripisa Mihai Vodà de aproape pre Irimiia VodI, cat si pre nistehaiduci pedestri cu oarecate carl, mergand pre urma ostii Irimii Vodl,i-au agiunsu fruntea ostii lui Mihai Vodà si au stItut haiducii la räz-

35 boiu, apIrandu-sa catva Cas. Ce, inglotindu-sI oastea lui Mihai VodI,

166=

www.digibuc.ro

DOMNUA IERIMII MOGHILA VODA 595

i-au infrantu la sat, la Verbiia, pre Jijiia, unde sta movill, facuta deIrimiia Voda deasupra acelor trupuri.

Si atata era de groznic Mihai Voda i vestit de razboae in toateaceste parti, cat, indatä ce au sosit la Su'eava, i s'au inchinat cetatea,si a Sucevii si a Niamtului si au pus osteni de ai säi de paza la cetati, 5

pedestrasi. Si nice cu atata nu s'au läsat Mihai Vodä, ce au purces166v dela Su'eavä ispre Hotin, de au gonit pre Irimiia Voda si pre Simion

Voda pang la Hotin.Cetatea Hotinului era bine grijitä de Irimiia Voda., cu slujitori nemti

de ai slit; iara Irimiia Voda au trecut peste Nistru la Lesi pentru aku-toriul. Pusese Mihai \roc% i un domnu dela sine aicea in tarä, anumeMarcul, a caruia nume nu sa povesteste, pentru scurta vreme eauavut acel domnisor ; nice la letopisatale streine nu sa afIa numele aceidornnii. i socotind Mihai Voda ca va domni i Tara Moldovii, poron-cisa la oastea sa sa nu faca stricaciune pen tail. 15

Era Lesii pre aceia vr eme stransi tosi la skim, la Varsav, sfatuindde oaste improtiva Svedului; cà craiul lesascu Jicmontu, fiind mosanacei craii, ce incl viu tata-sau, Ian Craiu, au ales Lesii pre Jicmontula craie i dupä moartea tatane-säu, neavand alt feCor fära Jicmont,cuprinsese craiia svezascä un frate a craiului svezascu, anume Gustay. 20

Deci, fiind mai aproape Jicmontu, fiZorul craiului svezascu, de aceacraie, cleat unchiu-sau Gustav, siliia pre Lesi la acela saim numai sap ozvoliasca sl facä osti improtiva lui Gustay.

lark' socotind Lesii ea nice inteun chip acele doaa cfaii sá sä faduna nu vor putea, fiind una dencoace i alta dencolo de Marea Balticum 25

prilejindu-sa 2.6astä tamplare Irimieia Vodä cu Mihai Voda, au datLesii nadejde craiului lor pre alta data asupra Svedului, aratandumare triaba gasta i cu grija craii lesasti lasa cuprinsa tarale acestede Mihai Voda: Ardialul, Moldova 0 Tara Munteniascä. Ce, au statutsaimul dupa triaba gasta: sa sa faca osti improtiva lui Mihai Vodä, 30

avand Irimiia Voda gineri, oameni mari, domni la Lesi.Istoriile unguresti scriu, cá Irimiia Voda au intrat in cetatea Hoti-

nului si de acolo s'au apärat cateva zile de Mihai VALlark' dupa spartul saimului lesascu, indata au purces Bator Jicmontu,

167r fratele lui Bator I Andriias, care sa afla atunce in Tara Lesasca, den 35

www.digibuc.ro


alesul säimului svatului, impreunä cu Zamoschii, cantileriul ctiii lesästi,la tabärä in Podoliia si färä zAbavà s'au pornit improtiva lui MihaiVodg. Vestit era acela hatman la Lesi, a carui fapte nice ConetpolschiiHatmanul n'au agiunsu.

5 Intälegand Unguri de clatirea lui Bator Jicmontu cu Zamoschii,indatä au trimis sol la dansul den svatul boiarilor de Ardial, arätandnevoia ce au despre Mihai Vodà si rugandu-sä lui Bator Jicmond sasä intoarcl la cräiia Ardialului, iproci. Scrie Volfgangu de Betleen.

Acestea intllegand Jicmontu, au rgspunsu solului zicand: e Dum-lo nezgu iaste unul stäpan, care au fäcut toate si carele, luandu domniia

unuia, o mutä si o dà la altul. Pentru ce, niceo nevointä nu-i trebue,nu numai in cele mari, ce nice in cele mici lucruri, de nu-1 va norociDumnäilu pre dansul; mgcar cA cneziia Ardialului iaste in primejdie,ce de va placea lui Dumnazau si de-1 va cherna la acea sarcing, nu sä

15 va pune improtiva lui Dumnäzäu )).Iarg. Zarnoschii, väzind acea solie la Bator Jicmontu, au priimit.

lax% Irimiia Voda, apgrandu-sg de Mihai Vodä den cetatea Hotinului,prins-au veste ca vin ()stile lesIsti asupra lui. Läsat-au Mihai Vodà osarra de oaste, eälärime si pedestrime, cu Marzea, cu 6.000, si cu Moi-

20 seiu, care era pus mai mare cApitan pre Unguri. Iarä Mihai Vodä cuceialaltà oaste, läsandu Hotinul, s'au dus pre Oituz in Ardial. IaráZamoschii cu Irimiia Vodg, Inca' daci au intlles de purcesul lui MihaiVodg, au trecut Nistrul pre la Colodrubca, la tinutul Cernäutilor, siPrutul pre la Cernäuti si au trecut codrul Cozminului si au marsu la

25 SU6aVg. Mihai Vodl intärisä cetatea cu oamenii säi, iarg el singur, curns'au pomenit mai sus, au trecut la Ardial, pentru sä-s inglotiascä oasteasi sg. mai obosasca oastea Lesilor.

Aflat-au Zamoschii si Jrimiia Vodä bine grijitä cetatea Sucevii deoamenii lui Mihai Vodà si au ales cu sfatul I sä nu fad zlbavg la

30 cetate, ce sl margA intinsu dupg Mihai Vodä.Tmpärätiia Turcului, avandu räzboae cu Nemtii pentru crliia ungu-

riasci, era bucuroasä cl sä sfädeste Irimiia Voda cu Mihai Vodä; sis'au tras cuvantul panà astäzi, cum sl fie trimis cu taing 40.000 degalbeni de aur la Irimiia Vodà, &A faca oaste asupra lui Mihai Vodä,

35 qi hrisov sau uric de domnie ve6nicä, lui si sämintiei lui.

I6T,

www.digibuc.ro

DOMNHA IERIMII MOGHILA VODA 597

Simtind Mihai Voda ca-i vin asupra Lesii cu Irimiia Voda, au pur-ces den Ardial si au ales loc sa-s dea razboiu cu Lesii pe Teleajin. Erala Mihai Voda 6o.000 slujitori la acel razboiu: Munteni, Unguri, Sirbisi Nemti putintei si au tocmit oastea pre malul dencolo; cälärime aupus de imbe partile la aripi, iarä pedestrime au tocmit asupra vadului.*i au asteptat pre Lesi, puind apa ca o piiadeca intre osti, Ora ar de-prinde ostenii lui acel fel de oaste si sä vaza pang incat sintu de simetiLesii la räzboiu.

Oastea lui Zamoschii era 30.000 Lesi alesi si la Irimiia Voda 5.000osteni de tara. Daca au sosit Lesii la vad, precum era oastea lui MihaiVoda tocmita, asea au tocmit si Zamoschii oastea sa, dreptu impotrivaostii lui Mihai Voda.

Cu atata era mai mester Zamoschii deck Mihai Voda, cä indatacat au sosit la vad, au facut cu pedestrimea sa bästi de pamantu innaltesi acolo au suit puscele; si asea, toata zua aceia au statut, dandu numaiden tunuri si den sineta peste apa, unii spre altii. A doa zi, Zamoschiiau trecut mai sus, intealtu vad, apa mai despre munte, oastea cala-rime si indata bulucuri au purces la vad, unde era oastea lui MihaiVoda; iarä singur Zamoschii cu pedestrime-au stätut mai tare cu foculasupra vadului.

Mihai Voda, vazind el trec Lesii pentr'altu vad, au mai intaritpedestrimea si el cu santuri, iarä el singur cu toatá calärimea sa 0evadul pe unde trecea Lesii. S'au mirat Mihai Vodi de simetiia Lesilor,

168= cu ce sirguialä au apucat vadul; si sa facu I un razboiu mare pentruvad. Singur Mihai Vodä, ca un leu, in fruntea ostii imbärbatand preai säi, si au tinut razboiul cateva 6asuri, pang au vinit husarii.

Nedeprinsä oastea lui Mihai Vodl cu acel fel de oaste, husari: elsintu tot in hier, numai ochii si buzale sa vad; multi pun si aripi tocmitede vultur sau de alte pasiri mari si cei mai de-a-firea cu pardosi pesteplatose; iarä slugile care nu au pardos, pun scoarta turcesti; iarä in frun-tea cailor, ate o tabla de hier; multi pun si la piiaptul cailor pentruferiala de glonturi. Nice fiece cal incalica, ce tot cai grosi, mari, sa poatäpurta tarul si tot cai frije nemtasti sau cai turcesti, la cei mai de firea.Nu aliarga la razboae niciodata, rar dau in triapädul cailor, and arisäri asupra vreunii pedestrimi sau a taberii, iara asupra ostii sprintene,

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


cumu-s Tätargi, niceodatg nu aliargg, el Tätargi sg rgschirg si nu facniceo izbandg cu sulita. Sulitäle lor sintu de optu coti de lungi si cuprapore pang in pgmantu; stau ca un zid la rgzboiu.

Si cum au sosit Lesii peste vad si au mgrsu asupra ostii lui Mihai5 Vodg, indatg, dela celalaltu vad, au infrantu cu focul Zamoschii pe

pedestrimea lui Mihai Voda den santurile lor, si cata pedestrime era,toatg au incgput in manule lui Zamoschii cu armata lor, cuprinzindu-icglgrimea ce mai era rImasà la acela vad cu Zamoschii.

Dat-au stire lui Mihai Vodg de infrangerea pedestrimei lui, si10. acolo, unde era el cu cglgrime, nu avea putere sä stea improtiva

Lesilor. Numai ce i-au cgutat a da dos lui Mihai Vodä; insà nu de totin räsipg, ce cu tocmalg, intorcandu-sg singur Mihai Vodg, unde eragrije, si tot apgrandu-sg, au mgrsu pang la Targsor.

Stiindu Zamoschii, cine iaste la räzboae Mihai Vodg, sg nu sg mai15 departeza oastea lui cea cäläreatg, sä nu aibl vr'o smintialg, au trimis

trambacii, de au zis de intorsu ostii. Cgzut-au la acel räzboiu x .000de trupuri de imbe pärtile, iar prinsi 1 vii, multi de a lui Mihai Vodg 168vsi pedestrimea cu totul. Fost-au acestu räzboiu in anul dela zidirealumii 7108. i600

20 Sg urisg Muntenilor cu Mihai Voda, cu atata wire. Ce, dupg fugalui Mihai Vodg, trei zile dupg räzboiu, au stätut pre loc Irimiia Vodgsi Simion Voda cu Zamoschii, pang au vinit toti boiarii acei tgrgi sislujitorii, primind pre Simion Vodg, domnu cu gurgmantu. Mers-aucu totii pang in Bucuresti si au asezat la scaon pre Simion Vodg si i-au

i 25 lgsat Zamoschii trei mii de Lesi cu Ian Pototchii, starostele de Camenitg;apoi s'au intorsu Ierimiia Voda cu Zamoschii la SuCavg.

Iarg Mihai Vodg, dupg ce au pierdut rgzboiul la Teleajin, au strahsuoaste prin munti, de ai säi si den Tara Unguriasca cunoscuti si denSgcui, vr'o roo de osteni, cum scrie hronograful, si pornisg pe Udrea

30 SpItariul cu patru mii de osteni sg fie de straje, iarg el tot sg mai ggtiiain munti, sg iasg odatg cu pusci si gatit mai bine.

Ce, au grgbit Simion Vodg, de n'au avut vreme sg sg mai intemeiazg,cg de sirgu strangând osti de tail si cu Lesii, pre svatul iar a boiarilor,au purces den Bucuresti si au märsu cu zi cu noapte, prin locuri as-

35 cunsg, ping la Arges, unde era Udrea cu oastea lui Mihai Voda de

www.digibuc.ro

DOMNIIA IERIMH MOGHICA VODA 599

straja. Prins-au de veste si Udrea si au scos oaste de strap la campu,Ca loc de fuga nu era, cI sä apropiiasä oastea lui Simion Voda; si0111 in trei ori s'au dat razboiu cu Lesii; intorcandu-sä iara apatra oark au purces in rasipä Udrea cu ostenii sal.

Mihai Vodá nu era departe, mai in munti de acolo, viind sa sa fin-preune cu ceialalta oaste. Cc, dacä au dat stire Udrea de räsipa ostiieau fostu cu dansul, l-au Orbit cu totii si ciialalti; ce, numai i-auclutat lui Mihai Voda a rasa Tara Munteniasca si au trecut la Ardial.Udrea Spätariul, dupa aceia, curund au vinit si el si s'au inchinat laSimion Vodä. Si asea, Mihai Vodk vrand sa domniasca Ardiplul, aupierdut si Tara Romaniascä. I

I69r In Ardial, dupa ce au sosit Mihai Vodä si au aflat oamenii ski ce-ipusese pen cetati, scosi de Basta Corti si pusi osteni de a imparatuluinerntäscu, vazindu ci nu are loc nice in Ardial, s'au radicat cu toatacasa lui sit cu catva capitani crezuti ai säi: Marzea, Ghiete, Racea siau marsu in Been la imparatul nemtascu, in nadejdea slujbei ce facusäimprotiva Batorestilor. Si l-au priimit imparatul bine; iara pentruArdial, cä n'au fostu pentru dansul asezat, ce pentru sine, atunce s'auarätat.

Iara Basta Corgi, intalegAnd CI au asezat Zamoschii, cum in TaraMoldovei, asea si in Tara Munteniasca, domn, avandu grip sa nu facavreo clätire si asupra Ardialului, trimis-au carti la Zamoschii, aducandu-iaminte si poftindu-1 sä nu stapaniascl cu armele Tara Munteniasca siTara Ardialului, care täri sintu den vremile vechi supusa impärätieinemtasti, sä nu turbure legile a bunii megiesii si a vechilor tocmele,nice sä fie pricina de invrajbire intre chesariul si intre craiul lesascu,caHi is sintu ruda si cunoscuti. Iark de ari vrea sä faca indaraptniciesa stea improtiva, vor agiunge armele impäratului ski, cu care sa vaapära si pre sine si Wale sale.

La acestea, Zamoschii, trimitind orn al sau, au raspunsu, precumnice el, nice stapanul san, craiul lesascu, care iaste iubitor de crestina-tate si poftitoriu de pace, n'au atitat niceun huet de arme; ce, pentrusal rascumpere de pre Mihai Voda Muntianul, om indriznet, mandru,lacom si cumplit, carele nu numai Tara Moldovii ce iaste supusa craieicu sila au fostu cuprinsu, ce si hotaräle rusasti si a Podoliei si locurile

5

10

15

20

25

30

35

www.digibuc.ro


peste Nistru, le-au prädat cu foc si cu sabie. i precum el mai multnu pofteste decat liniste a toatá crestinAtatea si. intre domni incredin-tare si intemeiat prietesug. IarA Mihai VodA au dat pricinA tuturorräutätilor si mAcar cl iaste izgonit den toate tArAle, iarä socotiala nu

5 §'au mutat. Ce, trebue sa s'A rAdice den mijloc 1 Mihai Vodä ca un 169TamestecAtoriu si. turburAtoriu de prietesug intre domni, si viclian tuturorcu totul, iproci. Iarl rAmAindu Ardialul pre sama stApaniei chesariului,ii pare bine; si. de vreme ce Ardialul iaste parete Tärai Lesästi, pentruaceia au socotit si el si sinatul, ca, aprinzindu-sI Ardialul, sä nu arzA

io Tara Lesascl.La acestea, Baste 6orgi, cu boiarii de Ardial fAc And svat, au ales

precum prin scrisori nu vor putea sA si aseazI acele ce era de indoialäintre sine. Ce, au ales cu svatul de au trimis pre stefan eachi, guruindu-imult, numai sä margä la Zamoschii, CA tot nu esisä den Tara Munte-

15 niasck sl vorovascä cu dAnsul sl nu supere mai mult Tara Munteniascisi Ardialul, fiind sträcate de osti, ce sA margä innapoi de unde au vinit;si Basta Corgi va sta la mijloc, lipsind pre Mihai Vodä, si sä aducApre Bator Jicmontu la mila chesariului, numai de va fi nevoitoriu sAintoarcä pre Zamoschii cu wile lesgsti.

20 Deci, viind stefan eachi cu soliia la Zamoschii, dupa citäva voroavkau esit Zamoschii den Tara MunteniascA la Moldova. Iarä si slujitoriilui Mihai Vodk carii i-au fostu adus Moisi echeli den Tara LesascA,au trecut den Ardial pre la Ciuc, la Moldova, la Zamoschii. lark' BastaCorgi, strangand toatA boiarimea si nemisii Ardialului den poronca

25 impärätiasck i-au fAcut de au giurat tosi, cum vor fi credinCosiimpäratului.

Nu peste multä vreme, Bator Jicmontu, väzindu perirea frätine-sAu, lui Bator Andriias, pogorit dela cumnatu-sAu, impAratul nemtäscu,s'au cgit de tocmala 6'au fäcut, cum s'au scris mai sus, si läsindu ola-

30 tele, cull dedese cumnatu-sAu, au trecut in Tara Lepsck cl-i eraZamoschii ginere, fiindu doamna lui Zamoschii fatA lui Bator Andriias.

IarA intre atitea amestecäturi intre Ardeleni, intrat-au Ibraim Pasacu osti turcesti in Tara Unguriasck de au dobindit cetatea Babotiia,iarä Tamil au prädat pre la Canejul.

35 Iarl intAlegand Ardelenii, cA Mihai Vodk cum sl afll la impAratul

www.digibuc.ro

DOMNIIA IERIMII MOGHILA VODA bo i

170r nemtIscu, la Beau, intrarl I in grijä sI nu-s isprIvascI deregItoriiaArdialului dela impärätiia Niamtului; avea grijà si de oaste turaasckce era acmu la Bolgariia cu Mehmet Pasa; si atunce fkurl ghiuliusacolo la Cluj si aflarä o samä de boiari sl aducl iar pre Bator Jicmontu,la care socotialà era si stefan eachi si Moisi echeli; si altii sta impro- 5

tivk zicAnd sä nu 'kit/rite pe impäratul nemOscu, ad trag pre BatorJicmontu si sä liapádä de Rodolfu, imparatul nemtIscu.

*i. dupä aceia, lIsarI toate giurImanturile ce fäcusä att.*/ BastaCorgi, si trimislrä sol la Bator Jicmont cu 300 de slujitori, careleera in Botaseani, in tail la noi, in curtea domniasck supt paza Irimiei io

Vodä; aci, mIcar c1-1 avea priiaten Irimiia Vodl pre Bator Jicmontuce avand grijI sä nu sä facà nescari amestecaturi pentru dânsul, 11 tineain Botäseani cu pazä de slujitorii ski, impregiur. hi% Ungurii au scospre o feriastrk den curtea domniascä den Botoseani, pre Bator Jicmontu,si au nIzuit de olac spre Ardial, cum au putut mai de sirgu. Iark clack' 15

oblicirà slujitorii Irimii Vodä, ce era de pazk purCasIrl a-i goni preUnguri si nu i-au mai agiunsu.

*i. trecându Bator Jicmontu peste munli, au mersu in cetatea Bi-str4ii si, priimindu-1 toti cu bucurie, i-au vinit slujitori innainte siau märsu la Cluj. i indatä au trimis sol la impärätiia Turcului si capi- 20

chihae au trimis sk sä afle pururea pre läng6 impgrAtie, supuindu-sIla impärätiia Turcului. Trimis-au soli si la Rodolfu, impAratul nemtIscu.

Ce, impäratul nemtIscu, maniindu-sI pre solii Ardialului, au po-roncit solilor sl iasI den Praga, cl acolo &ill' solii aciia pre impäratul.

indatI au si pornit pre Mihai Vodk däruit bine de Rodolfu impl- ?5

ratul, sI margä sá sI impreune cu Basta Corgi Mihai VodI si sI säsatuiascI pentru rIscumpärarea Ardialului de supt Jicmontu Bator,cu nevointl sI-1 aducI iar supt ascultarea sa, poroncind si la BasteaCorgi sl sa impreune cu Mihai VodI si cu alte cApetenii.

ha' Jicmontu Bator intai au trimis asupra Slcuilor, vrând sI-s 30

i7ov räscumpere pentru I moartea frAtine-sIu, lui Andrei Bator. Iarä soliiArdelenilor, dupl ce spusärI lui Jimontu, cum nu i-au priimit Ro-dolfu, impäratul nemtIscu, si cum au pornit pre Mihai VodI asuprI-i,indatI incepu a face osti, cälärime si pedestrime, si puind cIpitani cre-zuti de ai sli. 35

www.digibuc.ro

6oz LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

Insk neläsindu-s1 Jicmontu Bator in nadejdea ostenilor säi, ca säpoatä sta improtiva asea de puternic nepriiatinului ski, au trimissol la Pasa de Buda si la Pasa de Beligrad si la Beiul de Timis-var si aicea la Ierimiia Vodä, poftindu-i de agiutoriu. Ce, pasii i-au

5 flgAduit c'à la vreme ii vor trimite agiutoriu; iarl Irimiia Vodà i-autrimis 3.000 de osteni. Strans-au si dela Sirbi agiutoriu.

Iati Basta Corgi au pus de au sunat, precum el nu asupra Ardialuluistrânge oaste, ce pentru sl duel pre Mihai Vodà in Tara Munteniasckdomnu.

lo Iarl dela impärätiia Turcului au vinit lui Bator Jicmontu räspunsu,precum cu bucurie au priimit impärätiia pofta lui, si nezäbavg vreme,ii va trimite agutoriu. De aceste vesti dela Poartk mare bucurie auavut Ardelenii impreunl cu Jicmontu Bator.

Ce gltindu-sä Jicmontu den Cluj sä iasä in tabärk s'au räzbolit si15 au trimis la Basta Corgi sol, precum au intäles Jicmont Bator de bä-

natul cumnatu-slu, lui Rodoflu imparatul, asupra sa. Ce, el nu pentrualtà s'au intorsu la mosiia sa, cum sä fie improtivnic impAratului, cepentru sä-s poatä apAra mosiia sa despre varvari; si el, nu den voia sa,ce cu pofta a tuturor Ardelenilor, au vinit la Ardial, iproci.

20 Räspuns-au Basta Corgi solului, precum el nu pofteste värsare desingele crestinesc, mäcar cä ari sti voia lui Jicmontu, si Rodolfu impl-ratul nu iaste chip prostu, ca acela, si sä poatä implca cu un ospätu,ce i se cuvine mai mare cinste si ascultare cleat tuturor domnilor. Sicu aceste cuvinte au slobozit dela sine pre solul lui Jicmontu.

25 *1 iarà au mai trimis sol Jicmontu la Basta Gorgi cu gurämântu,de i-au spus ea' el nu pentru scAderea ce mai mult pentru adaogerea Isi cresterea intre crestini, au vinit. Ce, de vreme cA Jicmontu au cuno-scut pe Basta Corgi cl vine asupra lui, el ilia iaste gata a sta impro-tivä-i.

30 La aceste au tispunsu Basta Corgi, precum el iaste slugk si ce i-auporoncit, are datorie a le face si sä stie Jicmontu a6astä poveste: slinduplece nuiaoa, iarl sä nu o frângA si la induplecatul nuialii, multusä socotiascl in cuget; adäogAnd si aCasta: mujicul, carid sä vede aproapede sap ânire, si hainele sale a cheltui pentru dânsa iaste gata; iarä craiul

35 Jicmontu den stäpaniia care o are, va sä sl dezbrace si altuia sä o dea.

17Ir

www.digibuc.ro

DOMNIIA IERIMII MOGHILA VODA 603

Cu aceste cuvinte, Basta Corgi au vrut A. instiinteze pre Jicmontu cl,cu acele pricini ce imblä improtiva lui Rodolfu, i§ va piiarde stipaniia,care ari putea sä o tie, de ari fi cu credintà lui Rodolfu.

i asea, den iscoade infälegand Jicmontu Bator, precum Basta Giurgisi cu Mihai Voda s'au pornit cu osti asuprà-i, au tras si el toate ostilede prin toate locurile la un sat aproape de Cluj, anume samos Fa lva,si el ilia' au purces din Cluj cu 43 de stiaguri fäcute de curund.

Iarä Basta Corgi, clätind dela Dobritin, s'au tgbärit la Maetin, fä-când impregiur santu.

Pdnd aicea acest let opiat iaste scris de pre izvodul, eau scris rdpdo-satul Nicolae Costdn, V au fostu vel logofdtu.

i i : Intre letopisetul lui Nicolae Costin de tipul A si intre letopisetul luiMir on Co sti n, tipul care incepe cu: s Batorestii...*, copistii au intercalat acesteversuri, care sunt extrase din poema Viata lumii a, opera poeticA a lui Mir onCostin:

Moat-tea intr'un chip calcA toate, casADomnesti si impArAtesti; pre nime nu lasfi.Pre bogati si pre sgraci, ia le tae vacul,0, vicliana, in toatä vremea, vinezi ca cu sacul.NAprAvAlit, strimutat, ce nu stAruigte ?De tine in tot 6asul ce hälAduiaste ?Spre cAdere de tine, si cu vreme toatePrimenesti si nemic sA stea in veci nu poate.Tu, pärinte tuturor, Doamne si'mpArate,Numai singur covhsesti vremi nemAsurate.Ai poroncit vremilor BA nu stea,Nemic in veci pre lume nu poate sA custe.Multi au fostu si multi sintem si multi te astapta,Lumea den primenele nu sA mai destiapta.

La acest capitol N. Costin a copiat letopisetul lui M. Co sti n, PP. 442-450 sia tradus din I s thuan ffi u s, I. 6%, 1313. 460-468, 469, 477, 478, 484, 485, 489,490, si din Wolfgang de Bethlem.

5

10

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

Bethlen Wolfgang, Historia de rebus Transilvanicis.1. Baronius Soranus (Caesar), Anna les ecclesiastici editio novissima, Tom.

IXV, 2622. Coloniae Agripinae.2. Bianu I., Catalogul manuscriselor românefti, Vol. I, 1907. Buc. 746 pag.3. Bianu I., Nerva Hodo§ 0 Dan Simonescu, Bibliografia româ-

neascd veche, Vol. III, 1936. 777 pag.4. Bilcescu N., Magazin istoric pentru Dacia, Tom. III, 1846. Buc. 378 pag.5. Bonfinius Antonius, Historia Pannonica sive Hungaricarum rerum. 1690,

Coloniae Agripinae, x6 -F 702 -I- 2 (f) + 98 pag.6. Cartojan N., Ceasornicul Domnilor in Revista IstoricA RomAni, Anul 3 (033).

Buc. 469 pag. 0 in CercetAri literare, IV, 1941. Buc. 313 pag.7. Chitimia C. I., Incoronarea regilor poloni la N. Costin in Cercediri literare,

Vol. IV. Buc. pp. 139-163.8. Costin Miron, De neamul Moldovenilor din ce lard au efit strdmofii lor, editia

C. Giurescu, x914. Buc. 64 pag.9. Costin Miron, Despre Poporul Moldovei si al Tdrii Ronuinefti, editia KogAl-

niceanu in Cronicele Romaniei, II, Vol. III, x874. Buc. 487-521 pag.to. Cromeri Martini, Polonia sive De origine et rebus gestis Polonorum, x586,

Colonia, 9 file -I- 846 pag. -I- 27 file, Acad. Rom. cota S 2302.x r. Gaster M. Dr., Voroava Garamanfilor In Literatura popularà romand, 1883.

Buc. 605 pag.x2. Giurescu C-tin, Noui contribufiuni la studiul cronicelor moldovene, 1908.

Buc. 93 pag.x3. Grecescu Constant, Mdrturiile comisului Igoe, un fragment de cronicd,

1659-1664 in Revista IstoricA RomAnA, 1938, Bucure§ti.t4. Gwagnin Alecsander, Kronika Sarmadej europskiej Cracovia, x611.x5. Ioani d, Istoria Moldo-României, 1858. Bucure§ti.x6. Iorga N., Istoria literaturii românegi, I, Secol XVIII, Vol. II.17. Isthuanffius Nicolaus, Historia Hungaria sive Regni Hungarici Historia

post obitum, 1685, Coloniae Agripinae.

www.digibuc.ro

6o6

18.Kogiílniceanu M., Cronicele Romaniei seu Letopisetele Moldovei # ValahinVol. I, 1872. Buc. 501 pag.

19. Miehoviu s, Cronica Polonorum, 152r, Cracovia, 498 pag. In folio.2o. Mustea Nicolai, Letopisetul Terei Moldoveiin Cronicele Romaniei, Tom.III,

1874, Buc. 535 Pag.21.Panaitescu P. P., Influenta polond # rusd in vechea noastrd literaturd, curs

litografiat.22. Panaitescu P. P., Influenta polond la cronicarii Gr. Ureche fi Miron Costin

in Memoriile sectiunii istorice ale Academiei Rornane, Vol. IX, 1925. Buc.1-224 pag.

23. Panai t es c u P. P., .,Stiri noui despre Miron Costin si familia lui in s Omagiu luiIon Bianu s, 277-284 pag. 1927. Bucuresti.

24. Panaitescu P. P., Influenta polond asupra Romdnilor in secolele XVI # XVII.Cracovia, 1931.

25. Panaitescu P. P., Miron Costin, Istorie in versuri polone despre Moldova siTara Romdneascd, Memoriile Sect. Istorice Academia Romanfi, Seria III,Tom. X.

26. Panaitesc u P. P., 0 istorie a Ardealului tradusd de Miron Costin in Mernoriilesectiunii istorice Academia Romftni, Vol. XVII.

27. Pascu Giorge, Istoria literaturii rormine. Cronicarii moldoveni # munteni,1926. Buc. i8o pag.

28. Paszkowski, Cronica Sarmasyey europskyey.29. Petre St. Ioan, Nicolae Costin Vieata si opera, 1939. Buc. 286 pag.3e. Puscariu Sextil, Istoria literaturii ronane epoca veche, 142-146, 1930.

Sibiu, 259 pag.31. Ramniceanu Constantinescu Gh., 0 noud variantd a cronicii lui

Nicolae Costin in Arhiva, VI, 1895, pp. 419-429.32. Strjkowski, Kronika Polska Litewska.33. To c ilesc u G r., Studii critice asupra cronicilor romdnesi in Revista pentru

Istorie, Arheologie si Filologie, VII, 1894.34. Toppeltinus Laurentius, Origines et occasus Transsylvanorum. Lug-

dunii, 1667.35. Ureche Grigore Vornicul si Simion Dascilul, LetopisetuI

Tdrii Moldovei, editia C. C. Giurescu, 1934. Craiova, 216 pag.36. Ur echia V. A., Miron Costin opere complete, doul volume. Buc. 1886 si 1888.37. Manuscrisele Nr. 53, 59, 104, 115, 120, 123, 125, j68, 232, 236, 238, 240, 252, 253,

254, 256, 266, 268, 338, 340, 352, 353, 354, 400, 401, 492, 503, 580, 6or,731, 932, 1298, 1665, 2305, 2575, 2591, 2601, 2942, 3039, 3056-3057,3067, 3410, 3439, 4161, 4456 *1 4797 dela Biblioteca Academiei Romfinesi Nr. 70, 75, 88, 91 si x t6 din Biblioteca Universititii din Iasi, care continletopisetul lui Nicolae Costin.

38. Manuscrisele Nr. 772 si 938 hronografe de tipuri diferite.

www.digibuc.ro

GLOSAR

A

abate vrb, a se nftpusti 377acmu adv, scum 6oxactinamea s, jurAmAnt 387adetiul s, dare, dajdie 56zadulmeca vrb., a descoperi, a afla 386agd s, ispravnicul darabanilor 370agarldcul s, bagaj, calabalfic 500ai s. pl, ani 94, 153, 484, 546, 552aiave adv, in fiintA, in realitate 405albinet adj, albicios, Manamdruntul adv, arnAnuntulamelita si ameninta vrb,

treacht despre ceva, a46, 89, 175

amistui vrb,4 a ascunde 47, 96, 365, 492aprimejdioasd adj, primejdioas1 497aprod s, slujitor la Curte 367armatd s, tunuri 405, 406, 598arz s, jalbA, raport, memoriu 455aspru s, moneti veche turceascA 505astronomia 9, atiinta care se ocupa cu

studiul corpurilor ceresti 403astruca vrb, a inmormAnta 343, 425, 436,

490astrucare, inmormAntare 383asupreald s, nedreptate, sill 567, 57!(was adv, de asemenea, iarfisi 521au conj, sau, ori 519

414294a pomeni inmentiona 43,

B

bae = sAseste olArie 174bahnd s, mlastina z68, 383balcibasldc s, tribut de miere care se da

in fiecare an Hanului TAtarilor 583baliemez s, tun de cel mai mare calibru

497bardisd s, arml veche, in formA de topor

C11 coadA lungft 513basnd s, povestire mincinoasA, legenda

92, 403bastd s, cazematft in forma' de turn 207,

303, 304, 360, 583, 586, 597bdia vrb, a mfinglia, a desmierda 513bajenie s, pribegie, loc de adApost de frica

nfivälirilor dusmane, 303, 540bdnat s, supftrare, necaz 304, 455, 551,

602; bAnuialä 355, 457becisnic adj si s, netrebnic, nemernic 220beglerbeiu s, guvernatorul unei provincii

turcesti cu rang de vizir 501, 508beiu s, guvernator (la Turci) peste un

oras sau provincie 525beliturd s, despuiere de averi 566besliu, beslei s, corp de cAlAreti turci, care

fAceau slujbA de curieri 548bineti oame? expresie 172biuhme 172bisug s, bel§llg 83, 108, 125, 203

39

www.digibuc.ro


blagorodnic adj 0 s, nobil, de neam 38blagoslovenie s, binecuvantare 57, 194bldzni, vb., a se inaela, a se magi 532boaz s, 496bold s, par ascutit, prajina lungi 501, 502bolnitd s, spital 201borduh s, sac din pielea stomacului unui

animal 305boz s, zeu pagfinesc, idol zoo, 147; bo-

zoaia 64, 65brodi vrb, a nimeri undeva, a ajunge din

intamplare 8zbucim s, bucium, instrument muzical 502buluc s, companie de soldati, ceati de

oarneni inarmati i x7, z26, 399, 451,501, 513, 597

buluci vrb, a se concentra, a se strangein randuri 234, 241, 346, 555

bunciuc s, steag 58obusurman 0 busiurman s, musulman 389,

390buturcl, s, butuc, buturuga 498

C

cabanitd s, mantie cu guler de samur pecare o prirneate domnul dela Poarta 268

caftan s, haini cu rnaneci data domnuluide Sultan 396, 397, 418, 568

caimacam s, ocarmuitor 384, 569calcan s, pavaza 526calici vrb, a ologi 179calo s, Tigan, orn crud, varsätor de sange

378camdtd s, dobancla 564amdray s, slujbaa la cámara domneasca,

camerier 547canaf s, ciucure 501cap s, conducator, orn de frunte 4z 5,

412, 413, 431, 474, 514, 515, 520, 527,553, 566, 593; conditie de pace, pa-ragaraf 584

capegiu ai capigiu s, portar al seraiuluidin Constantinopol, insarcinat cu ma-zilirea sau decapitarea domnului 567

capichehaia s, capuchehaia, agentul di-plomatic al domnilor noatri pe langaPoarta 518, 572, 6or

capige s, templu pAgin 145cdpitan-Pafd 5, 497cardtd s, caretA, träsurfi inchisfi de pa-

radtt 408, 472carte s, scrisoare 302, 356, 517, 544, 546,

590cdsay s, cap de familie z26caytalianul ai caFteleanul s, z28, r85, 249

258, 543, 546, 547catargd s, galeri, rob la galera 515catastif s, condici, registru 569cauc s, caciula 500cehdi vrb, a supara 299cerca vrb, a cerceta, a iscodi 585, 586;

cercare 0 cercdturd, cercetare 551, 579;cercdtor, cercetaa, iscoadfi 269, 585

ceryut vrb, cerut 230, 30a, 340, 425, 548,573, 593

chelyug s, chieltuiall 441chezay s, garant 493child s, mAsurA veche de capacitate pentru

grane: in Muntenia de 400 oca, 'in Mol-dova de 240 oca 505

chivdrd s, chipiu inalt 543'Calma s, turban 507jambul s, navala pentru prada z z6, 304craw s, curier, atafeta (la Turci) 370, 481,

501, 514, 546, 55xcilia; pron, fiecare, toti 312, 399, 402,

453, 567cinstey adj, vrednic de cinste, demn 283cin s, tagml, stare social& 312cirac, ciriac 0 cireac s, protejat, favorit

385, 386, 397, 398, 399eutaci adj ai s, porecla data Turcior

559

www.digibuc.ro

GLOSAR 609

ciudese = ciudi, lucruri de mirare, mi-mini 565

clati vrb, a porni, a merge 398, 489, 502,5o6, 507, 511 ; cldtire s, mers, pornire368, 403, 583, 596

dims s, der 311cobuz, s instrument cu coarde 42colfi si colfo s, golf ro6coleac s, jambiere 513comdnac s, cAciultt de länä 366comisie s, 577comisar s, persoani delegatA pentru o mi-

siune 551, 590, 59!comisel s, slujba§ al grajdurilor domnesti

423comornic s, cel insärcinat sl execute o

sentintA, o judecatä 547computove 291conac s, popas 457, 501, 502, 507, 573conteni vrb, a se opri, a inceta 494corn s, aripl de ostire 527coroni vrb, a incorona 457, 543; coronatiia

s, incoronare 184co; s, tabArA la les a Tätarilor 585coteicd s, cAtea de vAnat cu picioarele

scurte 172cozmografia s, studiul corpurilor cerest

si al lumii astronornice 403crezut adj, credincios, de incredere 569

599, 6oxcrunt adj, plin de sfinge 102, 162, 376crdngul cerului s, crugul cerului, bolta

cereascA 387crug s, orbita unei planete 403cucon si cocon s, fiu de domn sau de

boier 316, 393, 483, 491, 556culoglu s, soldat pedestru la Turci 126cumbara s, ghiulea, bombi, gransta 469,

531, 585cumpand s, primejdie 220, 401cura vrb, a curge 85, 337, 366, 499, 525;

curdtoriu adj, curgAtoriu 504, 506

curugiu s, soldat turc militian 126custa vrb, a trii, a fi in vieall 603cdndai adv, poate, cumva 556antar si litnar s, greutate de circa 5o

kgr 505clislegi s, perioadä de timp in care nu

se posteste 552

D

da cale expresie, a se retrage 445, 552;da dosul, a fugi, 198, 221, 233, 361,514, 58i

dabild s, dare, bir 565, 57x, 572; ddbilar 8,agent de perceptie 565

dais adici räzboiu 9,dava s, ors§ 91ddndoard adv, odatä; nicedinAoarl =

niciodatA 324, 52!ddrdban s, osta§ din pedestrime sau din

garda domnului moldovean 326, 525,569

dejghinare s, desbinare 197de;drt adj, in loc: cu -, fArl sti fi lust

nimic 427defugubind s, amendA pentru crimA 194detunat adj, träsnit 289dezbate vrb, a saps de sub stApAnire 188,

415, 510, 555, 572; dezbatere s, scApareade sub stApinire 587

diiac s, logofetel, scriitor de cancelarie232, 409

diregator si deregdtor s, conducAtor, slujba§358, 387, 394, 427, 459; diregdtorie sideregdtorie s, slujba unui inalt func-tionar 62, 63, 374, 431, 418, 6or

dires s, document, hrisov 276, 412, 577divd s, minune, lucru de mirare ¡ix, r26,divan s, pat 279; tribunal 439dobd s, tobl 26x, 447, 500, 502, 532dobdndd s, pradá, jaf 37, 520, 524, 534,

3 9*

www.digibuc.ro

610 LETOP1SETUL TAM MOLDOVEI

535, 541, 560; dobdndi vrb, a cft9tiga 393dodeiald s, supirare, str ftmtorare 308,

334, 508dorobant s, soldat de infanterie 525dos s, partea dinapoi a o§tirii 583; dosi

vrb, a fugi 341dricul S, miji0C 107, 122duium s, pradä 335, 427, 553dunalma si dunanma s, serbare la Turci 540dvorbitoriu adj, de serviciu la curtea Dorn-

nului 194dvorelnic s, curtean 186, 297, 320, 490dvorean s, curtean 288

E

echingii s, corp turcesc de ciläreti 126endromida s, nurnele unei haine 143ennferi = purtátori de sabie 204eparhie 8, tinut sub jurisdictiunea epi-

scopului 194eresd s, credintá eretici, erezie 340ereticie s, erezie, doctrinä ereticrt 54, 340,

554ezoviti si ezuviti s, iezuitii (cAlugäri) 461

F

famen, famân s, orn castrat, eunuc 62favnu s, zeu carnpenesc 156fat S, bAiat 65, 393fajdrie s, pärtinire 562fânar s, felinar 300fecerd vrb, perf dela a face = flcurá 475fereca vrb, a lega in fierferedeu s, baie (local) 152fericie s, fericireferman s, firman, poruncl scrisi a sul-

tanului 375, 436fiecdnd adj, oricand 588fiia s, fiici 393, 406

423

filandrd, filantrd, falantrd s, falanga, corpde infanterie la Macedoneni z /8

firea s, in locutiuni: de a - deose bit debun 378, 597

fldmdngiune s, foame grozavi 507frânturd s, loc präpistios 593friji s, cai din Frizia 597fuite s, bätä, lance rot, 246

G

galion s, corabie mare de rfizboiu269, 497, 498, 499

gabza vrb, a prinde pe cineva la strim-toare 422

gata vrb, a se pregAti 405, 427gdlcravd s, sfackl, räzboiu 551gâmba vrb, a prinde, surprinde 44r,

448gebhana s, material de rizboiu 498, 500ghecet s, vad, trecatoare 586ghessis = barná lungi sau palità 9/ghiuks s, sfat, adunare, 404, 405, 410, 6oxfoe s, dant 565ffudecatd de cap, expresie - pedeapsit cu

moartea 578fudet si giudet s, judecatä §i judeciitor

199,

230, 268, 323, 407, 425, 562, 563, 579fuptineasd s, sotie de boier 555, 565furui vrb, a AgAdui 315, 545, 590, 600gland s, capitol 191gloatd s, oaste de tarä 420, 56o, 566, 567globnic s, functionar cu arnenzile 194glont de tun expresie, proiectil 513, 515,

525glugd si cugld s, acoperärnant al capului 143gomon s, sgomot 524goner," s, callret-cerceta§ 514greime s, multirne, grosul armatei 296,

390, 507grumaz s, in locutiuni: de -; prizonier 441

www.digibuc.ro

GLOSAR 6zi

H

haiduc s, mercenar ungur in armata ro-mani 594

halca s, cerc de fier prin care se asvarlegeridul 491, 492

hangiar si hamger s, pumnal incovoiat 537hart si hartu s, incaierare intre avangärzile

dusmane sau 'Ultra mici detasamente36o, 512, 513, 550

Izasechiu si hasichiu s, ofiter din gardasultanului 410

hatterif s, poruncl a sultanului scrisfi deinfirm sa 374

hdlddui vrb, a se mantui, a scipa cu vista99, 306, 341, 36r, 364, 368, 411, 430,475, 505, 508, 551, 562, 569, 603;

hdldduire s, mantuire 390hdmnisi vrb, a hdmisi, a lesina de foame

505, 5o6hdrd; s, soldat din avangarda 587hdrdti vrb, a se incliera, a se lupta 581hdrdziturd s donatiune, dar 577, 579;

hdrdzitor 34hdnsar si husar, soldat imbracat in fier

56o, 597hdtru adj, istet 322, 439hereghie s, origine, neam 137hiclean adj, viclean, tridator 593hidropicd s, boall 146hihot s, hohot 414hochium si huchium s, porunca scrisa dela

sultan 413, 479homnisi vrb, vezi hämnisihotdrf vrb, a se invecina 588, 589hotnog s, apitan 242hronograf s, cronica 380, 598

I

iazer s, lac adanc, mare 497, 502, 504, 5o6iereticie vezi ereticie

imbrihor s, slujitor la grajdurile sultanului419

infula s, mantie 319iproci adv, si altele 3x9, 320, 418, 515,

578, 591, 592, 593, 596, 600, 602iscoadd s, spion, cercetas 289, 603ispitd s, cercetare 36ispovedanie s, spovedanie 311ispravnic s, dregfitor 239, 320, 358, 406,

418, 422, 427, 432, 438, 442, 456, 459;ispravnicie S. 423, 428

iSt04/ s in locutiuni: de ', cu totul, cudesavarsire 37, 382

istovi vrb, a isprfivi, a sfarsi 571iznoavd s, in locutiuni: de ,..., din nou

248, 317, 437, 547izvod s, manuscris, catastif 563, 569, 603;

izvodi urb, a crea, a invents 204, 403,554, 562; izvodire s, 46

1

fmbe pron, amandoul 107, 533, 561Imbundtor adj, lingusitor 348fmproga vb, a trage cu sageti la tintä 515fmprotiva, fmpotrivd adv, in dreptul, in

fatä 587finprotivnic, împotrivnic, adversar, dusman

602fncailea adv, harem, macar 407fncepdturd s, inceput 562Incrunta vrb, a se umple de sange 391, 420fnddrdptnicie s, inclarranicie 599fndelunga v,b, a se indeparta 221, 362, 413mndupleca vrb, a se indoi, incovoia 602;

fnduplecatul 6o2fngloti vrb, a strange oaste 300, 359, 514,

594, 596Ingreca vrb, a ranbane insircinata 218inhotdrf vezi hotdrffnnagosul si. Innalgosul 520fnspdima vrb, a se splimanta 405, 409, 532

www.digibuc.ro

6s2 LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

intina vrb, a se imple de tini (noroiu)383

inturna vrb, a se intoarce, inapoia 354,427,432, 575; Inturnare i Inturnatul s,

304, 375mntina vrb, a sprijini slab 179, 296; a fi

gata de bataie 571invdscut adj, imbrdcat 317favis, part dela a invia 446

jac s, pradi 292, 520, 524, 550, 551, 567;jdcui vrb, a präda, a jefui 296, 364, 505

jalbd i jalobd s, cerere, reclamatie 266,364, 374, 399, 404, 415, 439, 443, 455,546, 548, 551, 556, 568

jdrtdvnic si jdrtvenic s, altar ci masa dinaltar 52, 251

judetul s, judecata 390; vezi c giudetul

lagum586

lastrd a, §tofa scumpi de Ulna 423lege s, religielefeciu si lefegiu s, soldat mercenar cu lea&

ai tain 295, 565, 566liasd s, Impletituri de nuiele 452liman s, port 82limbd s, informatie despre inamic 529,

530, 594; prizonier 246, pz; popor,neam 265; faaie de prtmant 107

litie s, procesiune religioasi, slujba 265,317

loazd s, ramura verde, vllistar 452loitrd s, partea lateralio carului 360, 525,

585lontru = launtru, infiuntru 167, 186, 344,

365, 483, 565, 585

s, mini{ (pentru explozii) 363,

madem s, metal 82, 83mainte adv, mai nainte 83, 233malgrab s, 182, 205mamcd s, doici 387, 398mamind s, colos 47mano tigfineate 127marsaldcul s, marecal 267, 288, 298mas vrb, part dela a manea 503, 505, 506;

masul, popasul 457mastehd si masterd s, mamft vitrega

212mddular s, temeiu 196, 458mdscdriciu s, bufon, caraghiosul Curtii

565; mdscdriciune 492cdv, Incet, fara sgomot 524

mdrzac s capetenie la Tatari 239, 346mdzdd s, mita r50, 519; mdzdi vrb, a

mitui 99medelnicer s, boier la curtea Domnului

336megiias adj, vecin 93, 128, 266; megiesie s,

vecinfitate 198, 427meidan si ineidian s, maidan 399, 462melenholie s, melancolie 416meser adj, sfirac 314meterez a, cant, fortificatie 474, 585metricd s, condica, registru 307miertd s, mfisuri de capacitate pentru

cereale 5o5mild s, mäsura de distanta 337, 421, 498,

502, 584miloardie si miloserdie s, mill, indurare

52mistru s, ispravnic 202, 208, 286,

292mi,selie s, ticalocie 593mitrd s, acoperimant al capului la episcopi

312molitvd s, rugaciune 312, 313, 316, 317,

318, 453

www.digibuc.ro

LETOPISETUL TARII MOLDOVE1 613

molan s, mostenitor roo, 298, 489, 595;mo,ancd 489

mreajd a, cursi 531musaip s, curtean, consilier intim 400musichicefte adj, muzical 502

N

namesnic s, loctiitor, vicar 288, 374, 384,547, 577, 590

ndboiu s, revArsare de ape 54nddusi vrb, a se inlbusi 351, 383ndimi si ndmi vrb, a angaja, a inchiria 507ndramzd s, portocalndruit adj, ruinat, pribusitnedodeit adj, nesupfirat, nestingherit 221nemel si nendic s, nobil ungur z71, 201,

205, 218, 266, 269, 587, 600nemuritorie a, nemurire 575nepdrdsit adj, fArA tncetare, mereu 37,

360, 449, 507, 514, 515, 585nepriiaten s, dusman 530, 531nescari pron, niste, oarecari 6ornestdtorie s, nestatornicje 575nestine pron, cineva, oarecine 252nevoitor adj, strAduitor 600neznai-ruseste 172nice, 400numere s, pluralul dela nume 68, 129

204

0obadd 8, pl obezi, cltusi 291, 390, 423obdr# vrb, a sffirsi 309, 313, 315, 317,

320, 378, 580, 590obilui vrb, a obisnui, a deprinde 562, 578,

579, 58o;obiend, deprindere 554obldduitor s, cfirmuitor 574, 578oblici vrb, a afla, a descoperi 124, 170,

359, 373, 451, 525, 6ox

obort vrb, a dobori 296, 378, 448, 5o6, 525obrezui vrb, a circumcide, a trtia imprejur

389obsidis =-- Wog 125obuz s, tabArli 198ocind s, mosie, mostenire pArinteascA 194ocol s, plasfi, circumscriptie 238ocop s, tlant de intArituri 299odgon a, funie groasA pentru corabie 452odor s, giuvaer 403olac s, curier, stafed si cal de postä 219,

264, 396, 458, 569, 601; oldcar s,stafetA 264, 479

cilia s, tinut, regiune 99, 230, 305, 306,322, 413, 551, 575, 589

opriald s, arest 578, 592oratie s, cuvAntare 313, 382ort s, moneti: ro parale 137osebi si usebit adv, 413, 449, szo, 578;

osAbire, despArtire 588oserdie s, zel, sArguintA 49, 436ostrov s, insulä 496ogenie s, rAzboiu 521otac s, tabla, lagAr 366otdvi vrb, a dia iarba 56ootcena; si oscena; 204, 317oturac s, veteran (la Turci) r26ofdri vrb, a se mAnia, infuria 188, 379,

517, 518, 555

P

palipl s, bArnA, par, bit 91pantheon s, biserici pAgAni 145papista; adj si s, catolicpardos s, leopard 597parola s, lozincl, cuvint conventional 450pdrcan s, gard de scânduri 581, 584pdretar, covor de perete 449pdnzd s, primejdie, nevoie 276pedestraf s, soldat infanterist 464, 466;

pedestri vrb, a descileca; pedestru, care

www.digibuc.ro


umblá pe jos 488, 500, 506, 524, 547,593, 594

petrecanie s, petrecere, veselie 393; pe-treator adj, inso;itor 402, 514

pevet s, cfintaret bisericesc 317pieritor adj, care piere 233pihotd s, pedestrime, infanterie 291pisar s, scriitor de cancelarie, copist

269pistreald s, distanta cfit o aruncátunl de

sigeatli 536pistrelat adj, stropit, mfizzjit 418pitrop s, epitrop 393, 398piud, pl pive s, mortierá (tun foarte scurt)

531, 585planitd s, planeti 403p/ean s, pradá (de rraboiu) 211, 274, 28,,

304, 305, 308, 335, 338, 340, 355, 382,391, 508, 541, 553; plean de dobitoc426

plodi vb, a (se) naste, a se inrnulti 8o;plod s, roadä 62, 64; plodnicie s, rod-nicie 64

poclon s, plocon, dar unuia mai mare 456podalghie s, podagrá, gutá 269podan s, supus, birnic 124podias s, vistier 185podcomor s, subcknfiras, dregAtor polon

185, 250, 298podscarb s, vistier al doilea 271, 557poedinoc s, luptfi in doi 168pogorîtul s, coboritul 411pohtori §i poftori vrb, a repeta, a innoi

290, 327pohvald s, pompá, triumf 193, 265, 277polc s, regiment 152, 231, 280, 356, 361,

466, 501, 584polcovnic s, colonel, comandantul unui

regiment 280, 299, 335, 364, 447, 468,475, 538

politie s, stat 332pomand s, amintire 449, 559

pomazui vrb, a unge cu mir un impirat184, 283, 318; pomdzaiturd (de bum-bac) 318

ponorft adj, prábusit, prápfistios 451ponoslu s, ponos 547, 548, 549, 588pont s, condiliune, punct 293, 333, 470,

575, 579, 580porusnic s, porucic, ofiter la Ru§i 477poticald s, infrfingere, supirare 552potronic s, monetá veche de aramá si de

argint 565povatd s, conducátor, sef 317, 396, 482,

490, 502, 542; povdtuitor de tunuri 464povod s, in ......, dus de apästru 500povodnic s, cal de cfilárie 289, 500pozvoli vrb, a permite, a ingfidui 595;

pozvolenie 283prapor s, steag ostAsesc 501, 598pravild s, lege 38, MO, 344, 398, 402,

415, 578pravoslavie s, ortodoxie 430, 554; pravo-

slavnic adj, ortodox, drept credincios194, 333, 334, 518

precupie s, vfinzare cu arnfinuntul 307premeneald s, schimbare, innoire 403prepus s, bánuiall 398, 404, 405, 413,

422, 444, 457, 480, 517, 572; prepunevrb, a bänui 428, 475, 483, 484

prestol s, sfânta masá din altar 290, 313,320

pre/d/ui vrb, a evalua 527price s, ceartá, gälceavl 93, 196, 358pricestui vrb, a se impärtfisi (cu sfintele

taine) 311priinta s, buntivointi 515, 529; priitor

adj. 466prinsoare s, inchisoare 381priseacd s, stupinl, 172pristdvi vrb, a muri 275, 281, 321, 436pritorani s, pretorian, soldat din garde

impiratilor romani z26proascd s, ;intli (in care se trage) 473

www.digibuc.ro

GLOSAR 615

probosciul 8, preotul 270proclet adj, afurisit, blestemat 412.protivnic adj, de wan* la fel 418, 49!purces s, pornire, plecare 500puscd (pl pufti i pusci) s, tun 207, 292,

360, 378, 465, 546, 598; puaci pe roate584; PuSsariu s, tunar 36o

putintea adj, purin 393

rahnd s, epilepsie, boala copiilor 269raia s, cetate sub stApftnire turceascA 536raitar s, soldat cavalerist 447, 478, 512rdsface vrb, a desface 390rd,schira vrb, a se imprfistia, a se risipi

90, 292, 452, 598rdvez, s, scrisoare, bilet 399rdzboli vrb, a se imbolnAvi deodatA 6o2recipospolitd s, stat, regat x85, 516rediu, pl reade s, pAdurice 172roatd s, companie de soldati 547;

nemtAati 582rocosi vrb, a se rAscula, a se rAzvrAti 95,

117, 310, 321, 381, 4rx; rocosirerfiscoalii 96, 120, 147, 341, 463; ro-cositurd s, 437, 467, 547, 551, 58o;rocosean s, 467; rocositor adj 469

rohmistru s, apitan de cavalerie (la Po-loni) 296, 362, 477, 512

rostul s, gura 61rumpe vrb, rupe x18

roate

sarascher s, comandantul unei armate saual unei provincii turceati 377,500, 50r, 505, 537

satir s, geniu al pAdurilor x56sdbor s, sobor, sinod 196, 240sdciui vrb, a seciui, a tlia 478sdcsor s, säcule 50x

497,

sdim i seim, divanul sau sfatul polon183, 215, 235, 327, 385, 486, 490,sib, 596

sdrdar s, serdar, general de cavalerie378, 501

sdvai conj, tracar, chiar, fie 300, 319,522, 578

siirg si sirg s, grabl numai in locutiune:de iute 37, 96, 178, 264, 283, 304,359, 418, 498, 502, 556, 6or ; sdrgui vrb,446, 510, 524, sirguire 570, s4rguiald394, 401, 403, 594

scald s, port 82, 136, 337, 496scdrsca vrb, a scrAvti 57!scolorf vrb, a scormoni, scotoci 544, 590schiptru s, sceptru 312, 319sculd, obiect mic de mare pret, giuvaer

364scursurd S, 91shizmd s, deslipire, despArtire z97siiald i sdiald S, sfialfi 221, 397, 398sineatd i sdneasd s, puscA 246, 360, 444,

478, 512; singer; 5, PuSca5 450, 45,stingeac de Timisvar 402; singegas s,

soldat port-drapel 497, 50rslobozi vib, a libera, a descirca pusca

368, 488, 532, 579; slobozenie s, iertarede pAcate 522

sminteald i zminteald s, pagubA, stria-ciune 248, 278, 294, 350, 354, 559,56x, 598. mind j zminti vb 563, 569

sobol s, blanl de samur 268, 456sod = ungureste cojocariu 174Soeavd-ungureste cojoarie 174sodomie S, viCill 269, 511solac s, 500sotnic s, cApitan la Cazaci 538solie s, tovarlia, asociat 392, 480, 582spahiu s, cavalerist tUrC 500, 501spart adj, impastiat, risipit 595spdimat vezi inspdimatspdnzura vrb, a atArna 408, 50r

www.digibuc.ro

6 x6 LETOPISETUL TAM MOLDOVE1

spusoare s, vorbire 512spuzd s, multime, grämada 538staroste s, guvernatorul unei cetati 264,

298, 363steag s, batalion sau escadron 391, 512stepend s, treapt/t, rang 313stilt s, verset (din biblie) 317stihie s, element (al lumii) 47stoI s, coloana de soldati in mar§ 398, 500strajd s, avangarda 5xr, 549, 598; strdjar s,

sentine1A, paznic 207strile; s, vanfitor 360strog 122stropfi vrb, a strivi in picioare 272, 273suciu s, blanar 174supune vrb, a ascunde 450, 451, 483, 512,

583surld s, instrument muzical 500, 50x.svinFdniile = pace, carte de hirotonie 320

;afar si ;afar s, dregfitor avand in grijagarderoba domneasca 336

fagd s, gluma 474, 551Faicd, pl fdici ci ;eici, salupfi, vas mic cu

panze 337, 499ferb s, rob 312, 318Ow, fireag s, rand 320, 447, 500fiftac s, monecla 537fleahtd s, nobilime polona 183, 191, 240,

258, 379, 28x, 286, 295, 297, 306, 335;flehticiu s, nobil polon 209, 211, 289,328, 363, 445, 549

fliavul, fleavul *1i fliahul s, drum 132, 293,294, 547, 586

flic s, iflic, caciuli de domn §i boieri 143,315, 500, 532

§párcui vrb, a face farame 593pan s, vice-comite in Ungaria x25fterc s, aechie 519

T

tabld s, lista 394, 406tabulhana s, muzica militara turceasca 50xtaftd s, mfitase subtire gi lucioasi 502taler s, moneda veche austriaca, de argint

521tarul s, povara, greutatea 597tabdri, vrb, a aceza tabira 426, 507, 529,

592tdlcui vrb, a talmáci, a traduce 83telal s, strigator public, crainic 399terziman s, talmaciu, dragoman 437ttf adv, de asemenea, idem 599timar s, corp militar turcesc 126find s, noroiu 497, 507; tinos adj, 504tirari = italienWe, sfigetare 85tiron = elev militar 125tituluf ci titiuluF s, titlu, cuvant care arata

demnitatea ci rangul 177, 202, 578trdgdna vrb, a arriana, a lungi 411trâmbaciu s, trambitac 598trecdtoare s, trecere 336, 346trevzi vrb, a se trezi 489triapdd s, trapät 597tuiu s, steag din coada de cal 583

Ttörtnure s, girm 446, 496Fiincd s, eätea 172Fenchiu s, hotar, sfar§it 557litnar s, chintalul, 50 de kilograme 505tifiu s, o 'Altura a pästorilor 593

Uueungiu, corp militar la Turci x26ughi s, galben de aur, unguresc 40, 370,

380uric s, hrisov, document 176, x88, 207,

217, 438, 574urtndtor s, 111111a9 383, 39/, 393, 413, 489

www.digibuc.ro

GLOSAR

V

val s, necaz, frAmAntare 413vanda? --= o boierie in Tara Ungureasa

174velcuire s, eternitate, vesnicie 38vddire s, iesire la iveali 314völeat s, datA, an, 9o, 160vdtdmare s, jignire 291, 459v&Ihvd, vdIfd, imbärbAtare 277, faimä 385,

386vdrtute s, putere, tArie, vigoare 383, 589velcopolean s, soldat din garda regelui

polon 295, 300veri conj = ori 521viclenitor adj si s, trAdAtor 269vintre s, pAntece, abdomen 146,vistier, pl vistere s, comoartt 370vivliothicd s, bibliotecit 460volnicie s, libertate 125, 203, 220, 249,

314, 357, 415, 575, 576, 577, 578, 585,587; volnic adj 565

voroavd s, vorbire, cuvantare 35, 267,315, 318, 423, 443, 484, 513, 514,545,

467

61 7

577, 592, 600; vorovi vrb, 398, 428,451, 475, 502

zacon s, obiceiu, datinA 201, 205zahara si zaharea s, proviant, hranl

pentru oameni si vite 402, 474, 489,497, 500

zapis s, inscris, act de cumpArare sau vAn-zare 439, 440

zarvd, turburare, neliniste 404zatocenie s, exil, urgie 112zavistie s, invidie, pismi 497; zavistui vrb,

a invidia, a rivni 52, 252, 348, 383zdddrî vrb, a intirita, a atAta 249, 270, 358zdhdiald s, turburare 550zdlog s, amanet 406; zdlogi vrb, a amaneta

442zbura vrb, a vorbi 522zburdat adj, sburdalnic 414zdvornitor, care serveste 194zmult, part dela a smulge 229,znopi vrb, a tlia in bucAti 538zugrdviturd s, picturti 449

514

www.digibuc.ro

INDICE

A

Abubechier 388Acona (Ancona) 199, 200, 201Ada, femeia lui Lameh 54Adam 39, 50, 51, 52, 53, 55, 56, 57,

68Adrasie Martin, cápetenia Säcuilor 376Adriian (Andriian, Andreian) nepot lui

Traian 133, 146; stria podul de pesteDunäre 147, 162; ici alege moctenitor148

Afet, fecior lui Noe 59, 62, 63, 69, 78,79, 8o, 8,, 83, 84, 85, 86, 87, 89

Afri, impirätie zo5Africa 69, 75, 77, 82, 103, 105, 122,

129, 130, 147, 152, 540Africani 83Afud (Aphudim, Pfut ai Pfutim), fecior

lui Ham 77Agarenii 146Agriia, cetate 486, 487Aguropol (Agoropol), orac 410Ahaiia (Ahiia) 65Ahileia (Ahiliia ai Ahellia), Chi lia 136,

270; vezi ci ChiliaAhilevsu (Ahileus, Ahileos), Ahile 38, 41,

42, 136, 438Ahmat (Ahmet) 310Ahmet, Pap dela Buda 572

Ahmet, Paca din Nicopole 422, 423Alam (Alan) 86Alaman, German 139Alanii (Elanii) 83, 86, 87Albania 284, 389Albert, craiul Austriei 382, 383Albert, general neamt 582Alberth (Albrecht, Olbrecht) lane, regele

Poloniei: conflicte cu Tátarii 28,, 308;ales craiu 283; face pace cu Turcii 284;räzboiul cu stefan Voda 286-301; aresfetnic pe Callimah 302; pradi Mol-dova 304-305; leg/turi cu Vladislaval Ungariei 306; moartea lui 310, 335,342, 478

Albim, rfiu 167Albim Clondie, impärat 15oAlbu, sultan dela Pericop 345Alexandria, ora§ in Egipt 126, 151; cu-

ceHt de Turci 388Alexandria, roman popular 92Alexandru Vodd cel Bdtrdn, fecior lui

Roman Vodá 177; ia domnia 193;organizeazrt biserica ci dregfitoriile 194;alianti cu Lesii 195; ia parte la sobor196, i97; ia zillog Pocutia 197; ajutipe Vladislav contra Crijacilor 208, 209;prada Po Ionia 21o; moartea lui 211;mitnfistiri zidite 193-211; feciorii lui212, 217, 222; 213

www.digibuc.ro

62o LETOPISETUL TARD MOLDOVEI

Alexandru Vocld Cornea, ia domniacere ajutor lui Ferdinand 418; pArisitde boieri 419; omorirea lui 420

Alexandru Vodd Letpumeanul, ia domnia434, 435; a§eazA in scaun pe Ian Jic-mont 436; conflictul §i rAzboiul cuDespot 440-451; pribeag la Tarigrad452; tiran 453-454; a doua domnie473, 479, 480; pArA§te pe Tom§a Po-lonilor 481; ornoará 47 boieH 483, 484;clArilmA cetAti 485; invinge pe $tefanpretendent 488; cAlugArit 489, moartealui 490; 455, 461, 462, 491

Alexandru Machedon (cel Mare §i Mache-donianul) 38, 39, 41, 81, 94, 118, 126

Alexandru (Alixandru), cneazul Litvei283; frate cu Albreht 286; aliantrt cuOlbreht contra lui Stefan VoclA 287,288, 294, 300, 304, 306; ales craiulelesc 311; lupte cu Tatarii 321, 327;boala §i moartea 326, 329; 322, 328,333, 342

Alexandru Vodd, domnul TArii RomAne§ti:räzboiu cu Ion VodA 523; fuge laBrAila 524, 525; moartea §i urma§ulski 541

Alexandru Vodd cel Rdu 586Alexandru Vodd, fecior lui Ilia§ Voila,

lupte cu Bogdan VoclA 229-232; pri-beag la Le§i 234; azboiul cu PAtruVociA 236, 237; otrfivit 238; 235

Alexandru Vodd, fecior lui Stefan VoclAcel Mare 285

Alexandru, fratele lui PotcoavA 552Alexandru, InapArat roman, fiul Mamii

z51; face therme in Rim 152Alexandru Vodd, tatAl lui Stefan LAcustA

370Alexandru din Sineucegi, cApetenie le-

§eascl 361Alexanctin-Vigul, frate cu Iaghelo 187Alexia, stolnic 253

Alfonsu, domnul din Feraria 542Ali, invátätor tainic la Turci 388Ali-Beiu 380Ali Paia, ajutorul lui Sinan Pap 58/

584; prins de Bator Jicmont 585Ali (Ha li) Paia Hacldmnul 432Aliad (Alead), craiul Lidilor 86Allibiad, general athenianAlvinen, cetate 574Amasiia, cetate in Tara SirieiAmastria, tarA 388America 129, 130Anaclit (Anaclet), papA 115Anadol 105, 122, 129, 181, 255, 401, 431Anania, episcop 161Anatolia 381; vezi si AnadolAnastasie, episcop §i mitropolit 436Anastasia, impArat al Tarigradului

i6oAnaximenes 48Anna, fiica lui CazimirAnna, fiica lui Ferdinand 406Anna, fiica lui Jicmont, pretendentli la

criioar 542; cAsitoritA cu Stefan

Andi-Ghirii (China), sultan so2Andrei, fiul lui Grit 378Andrei, hatman 563Andrei, hatmanul VenetienilorAndronic 229Anglia 568Anibal vezi HanibalAntenor 99, 109Antiohia 145, 151, 388Antisidorenii 73Anton, feciorul lui Grit 378Anton Sdcuiul (Ungurul) 444, 445, 446,

449, 450, 451, 453, 454, 456, 458,

Antonie Frian, dregAtor 128, 129

66mpAn 5

9Irati romani 149

Antonii Marco, diiac 409

342

159,

391

www.digibuc.ro

Antonin Caracal, impfirat roman 151Antonin Piu, imparat roman 148, 149

in ItaliaApulia (Apulea), provincie107

Arabon, rfiu 488Aramleni, semintie 73Aran (Aram), fecior

156

Ara Pii 75, 83, 146Ararat (Hararat), munte 6o, 67

INDICE 621

lui Sim 64, 73,

Aravia 103, 104, 145, 147, 388Arbdna,sii, Albanejii 82, 105, 572Arbure Hatmanul 347, 348Arburestii 417Ardeal (Ardial) 42, 92, 95, 121, 122,

x28, 133, 140, 141, 159, 242, 247, 248249, 354, 355, 356, 366, 369, 370, 371,374, 375, 380, 382, 390, 392, 402, 403.405, 406, 408, 409, 410, 411, 412, 413

415, 416, 422, 423, 424, 426, 427, 432,433, 436, 437, 440, 441, 459, 461, 469

473, 474, 486, 490, 542, 572, 574, 575578, 579, 582, 583, 584, 587, 589, 590591, 592, 595, 596, 597, 600, 6ox

Ardelenii 95, 247, 356, 357, 358, 377,393, 410, 437, 486, 591, 600, 6ox, 602

Armi, sat 476, 587Arfaran (Arferat), fecior lui Sim 74,

78Arghenta (Arghentina), cetate 158Arges 388, 430, 509, 598Ariia, Arie 412Aristotel 48Armeni 145, 149Armenia (Armeniile) 104, 105, 145Aron Vodd Tiranul, ia domnia 564, 565;

bate pe Ionasco pretendent 566; ma-zilirea 566, 567; vine iari domn 568,569, 570; prinde pe Pátru Cazacul 571;pune biruri mari 57/; zideste mänit-stirea Aron Vocli 57x; omoarfi boieri572; lupte C1.1 Turcii si Titarii 573;

sfarsitul lui in Tara Ungureasci574

Artha, apä 133Artandin Pavel, nobil ungur 383Artaxerxu, impäratul Persilor 44, 152Assamof, fiul lui Ioctan 78Ascanes (Ascenet, Ascernet), fecior lui

Gomer 85, 86Ascani, neamuri nemtesti 85, 86Ascanenii, urmasii lui Ascanes 85Asia (Asiia, Aziia, Lazia) 37, 69, 74,

8o, 81, 82, 83, 88, 104, 122, 129, 130,131, 134, 255, 302; Asiia cea Mare 78;Asiia cea Mica 78, 81, 86; Asia Ra-sdritului 86

Asiria 73, 87, 98, 104,Asirianii 73, 78As lan, pasa de Buda 486Astrahanul 74, 131, 433, 495, 496,

Astrahanul cel Vechiu 500Astrogon, cetate 583Asur (Assur), fecior lui Sim 73Athina 108, 147Ati la (Ati lla) 127, 144, 155, 158, 160,

161, 162, 164Aval Dionisie, doftor 473Avel, fiul lui Adam 52, 53, 55, 64Averoes, filosof 48August, chesar 93, 94, 95, 98, 99, 102,

112, 115, 133, x46Avgusta, ors' 486Avgustin, sfäntul 203Avraam (Avram), personaj biblic

77, 316Avrilia, cetate 161Avrilie, impärat vezi Marco AvrilieAvriliian (Avrilian), Aurelian implrat 163Avstria (Avestria, Astria) 107, 150, 380,

382, 383, 394, 402Azac, cetate 86, 497, 498, 499, 502, 503,

505, 5o8Azgradul, Rasgrad, cetate 581

105, 131, 145

500;

74,

www.digibuc.ro


Babosiia, cetate 432, 600Badeuti, sat 277, 369Bahaz Pavel, ostean 383Baia (Bae) 174, 246, 248, 424, 425, 574,

587Baiazit (Baezit) I, sultanul Turcilor x9x ;

moare in cu§cA x92Baiazit II, birue pe Izum Turcul 275;

ia cetAtile Chilia i Cetatea AlbA 278;pracIA Albania 284; pace cu Albrecht3o8; rfizboiu cu Selimbeg 341; parl-seite impArAtia 341; 283

Balas (Bdlas) Maer, serdarul lui MateiCorvin 267

Balasie, ispravnic ii general in Ardeal379, 437

Balbim Detie Telie, impárat roman152

Baldovin, rege cruciat 199, 201Balica, hatman 556Balinschii, cApitan polon 361Balota (Bolota) rfiulet 555Balta vezi Cetatea de BaltdBdlesti, Bdldlesti 326Bamfi Lindva Than, voevodul Ardealului

374, 392Baptiste (Batista, Babtiste) Castand, ge-

neralul lui Ferdinand 405, 406, 407,409, 410, 411, 412, 427

Bar, cetate 517, 545Barbovschii (Barbouschii), hatman 356Barciul, ampi 356, 582Barsam, cApitan la Cazaci 520Barton Edoard, sol englez 568, 572Barvarezii (Barbarezii), Africa x03, 122

rau x37, 258, 261, 264; orai194, 218

Bdrlddianul, logotlt 566Bdrnov (Bdrnovie, Barnova, Bernov),

hatman 453; oträveste pe Ioan Luscenie

462; ttideazil pe Despot 467, 468;moartea lui 474

Bdrsa, rftu 357Basarab (Bdsdrab) Vodd Laiot, inscAunat

de Stefan VodA 256, 257; pribeag inMoldova 258

Basarab (Bdsdrabd) Vodd Neagoe, moar-lui 346

Basarab (Bdrdrab) cel Tdndr, aliat cuTurcii la Valea AlbA 274; vezipdlus cel Tdndr

Bastarni (Bastarti), neam 86Bastiian (Batiian), cApitan ungur 377Basta Corgi (Giurgi, generalul

lui Rodolf 591, 592; solii la Zamoschii599, 600; la Bator Jicmont 6ox, 603;conflict cu acesta 600, 603

Batavii, ramurA din Alamani 140Bator Andrei, voevodul Ardealului

409Bator Andriias (Andrei), ales craiu in

Ardeal 59x; solii la vecini 592; rtaboiulC11 Mihai Vodi 592-593; omorirea lui413, 600; 414

Bator Gavriil (Gabriel), cneaz al Ardea-lului 413; face fArà de legi la Sibiu 414;omorirea lui 430

Bator Jicmont, cneazul Ardealului 413;alianta cu Aron VodA 572, 573; ridicApe Aron VodA 574; numeite pe StefanRAzvan domn 574; alianta cu MihaiVodA 575-583; rlzboiul C11 Turcii584-586; solii la Rodolf 588, 589, 6or ;párAseite Ardealul 590, 591; pribeagla Leai 595, 600; conflict cu Ro-dolf, Mihai i Ba§ta 596, 6ox, 602,603; ridicà libertatea Slcuilor 587;592

Bator Nicolae, nobil ungur 392Bator ,Ftefan, voevod al Ardealului 380;

partizanul lui Ferdinand 383; names-nicul crliei ungurqti 384

www.digibuc.ro

INDICE 623

Bator $tefan, cneaz in Ardeal 413; can-didat la calla leseasci 542; ales craiulesesc 416, 543

Batorotii 413, 415, 592Batotie, capitan ungur 378Betic (Beciu, Bed), Viena Iso, 390, 405,

411, 415, 454, 467, 487, 488,592, 6oz

Becter-Beiu, dela Chefea 497Bela al II, fecior lui Nemrot 84Belghii (Be lgai), ramurA din Alarnani

140Beligradul (Belgrad), romanesc, Alba

Iulia 374, 405, 573, 576, 58o, 582,590, 593, 594

Belt:gradul (Belgrad), sArbesc ro6, 374,377, 386, 387, 400, 402, 602

Beligrddenii, locuitorii din Alba Iulia 593Beli-Bei, apitanul Samandrei 377Belorosiia vezi Tara Ruseascd cea AlbaBelsca (Be lca), tinut in Po Ionia 350Belzul, cetate 249, 251, 258, 271; tail

270, 271, 308Bendecuc, tata lui Atila 158Berindeiu (Berindel), pretendent la dom-

nia Moldovei 244, 245; piere in rAz-boiu 247

Berlum, localitate 208Bernardie Toma, frunta§ säcui 378Bersula, localitate la Cazaci 490Berta", pasrt 486, 487Berula (Bed la), fruntas la Cazaci 482Besdricanii, Bisericanii, milnfistire 366BeFictaf, localitate !OITA Tarigrad 220Bet-Gherei (Chilli), sultan pradi Mol-

dova 337, 338, 340Betlen Bernomicu, sol 336Betlen Gabor, cneaz al Ardealului 415,

542,

416Betlen .Ftefan, pArAseste cnezia Ardea-

lului 415Bicaz, mArzac 346

Biciul lui Dumnezeu = Atila 144,16r; vezi si Atila

Biela, tArg moschicesc 490Bielavschii, nobil polon siiBiesovschie (Bienscovschii), nobil polon

233Bilde, vornic 531, 539, 540Bistrita, cetate slcuiascrt 355, 356, 357,

364, 424, 6orBistrita, mfinfistire 193, zr r, 285, 365, 425Bistritenii (Bistricenii) 357, 358Bi,covschii Dobieslav, castelanul Belzul ui

249, 258Bleda, fratele lui Atila AiBoazul, Marea de Marmara 129, 220, 373;

curl in Marea AIM 530Boblitchi (Bobole(chi), cApitan de oaste

547Bodgintu, arhiepiscopul Gnezului 183,184Bogdan §i. Bogdanovlahia: Moldova 141Bogdan Vodd I, domnul Moldovei, niscut

in Maramure§ 127; descalea Moldova171, 176

Bogdan Vodd II, fiul lui Alexandru Vocli229; rAzboiul cu Alexandru Vocli siC11 Polonii 230-233; domnia lui 234;omorirea lui de PAtru Voclä Aron 235;236, 237, 241

Bogdan Vodd, fecior lui Stefan VodA,moartea lui 276

Bogdan Vodd III cel Orb, comparat cutatAl ski 324; ia domnia 325; inchinAtara Turcilor 326; prAzi in Pocutia327, 328; peteste pe Elisafta 329;rizboiul cu Radu VodA 330-332; pradiTara Leseascrt 333; rrtzboiul cu Lesii335, 336; cu TAtarii 340-341; cuTrifAilA 342; face pace cu Lesii 338,339; alte fapte 334; moartea lui 343;345, 351, 582

Bogdan Vodd IV Lapz4sneanul, fecior luiLipusneanul 435, 447, 489; domnia

158,

40

www.digibuc.ro


lui 491; mazilirea 492, 51o; pribeagla Levi 493, 494, 509; razboiul cu IonVocla 511-514; pribegia i moartealui 515; cerut dela Levi de Ion Vodii5 x 6

Bogdan Vodd Iona,sco, pretendent 566Bogdan Vodd, pretendent muntean 58xBogdan, povatil a Cazacilor 542Bogasie Valtazar, general 582Bogddnesti, sat 559Bogoria Nicolai, sol lesesc 185Bogutschii, cazac 538Bohemi, Cehi 140, 167, 169, 248Bohemia, Cehia 167, 219Boi (Boei), neam francez 92, 93Boleslav, nurnele de botez al lui Sfidri-

gailo 187Bolsun Athanasie, arhimandrit 321Bona, crliasi, marna Izavelei 433Bordur, Waft 575Bordur (Boldur), vornic 299Boris, craiul Litvei 184Borisovschii Andrie, preot 270Boristenes Niprul 129Bosforum, strarntoare 87Bosie, nobil dela Volin 549Bosna (Bosnia) 182, 188, 389, 400, 487Bosneni, ostavi 497Boto,sani (Botdseni, Botdseani) targ ars

de 'Mari vi Levi 218, 335; targ 304,305, 306, 328, 362, 472, 6or

Botcai 'tefan, unchiul lui Bator Jicmont589

Bourenii, loc pe apa Moldova 172, x73Bozga Stanislav, Wean polon 514Brandaburg (Brandeburcul), principat 182,

415Bransco, localitate in Tara Moscului 310Braslav (Breslav, Bratlav, Branlav), ce-

tate in Podolia snit de Moldoveni virefacutfi de cneazul Litvei 288; arsa

de Ilia Rarev 428; alte vtiri 215,287, 294, 300, 305, 520, 547, 555

Braseu (Bragtv, Brapy) 356, 357, 375,376, 427, 440, 441

.Brasovenii 277Brdila, targ ars de Stefan Vora 253; de

Ion Vocla 525; cetatea 419, 479, 524,525, 526, 578

Bremen (Brzemea), cetate 167Brescea, cetate in Lida 215Britaniia z47, 150, 151Brut, boier, rudii cu Sinan Pava 572Brut, sfetnic in Ram ror

oras 2rx; vezi i BuceciulBulatchii Mihail, hatrnan moare in riz-

boiu 23r, 233Bulatchii Mihai, nemev din Podolia,

moare in lupta cu Titarii 2x8Butratehii Mihai, staroste de Sneten, co-

boar% in ajutorul lui Stefan cel Mare 258Buceatchii Theodor, staroste lupta cu Ta-

tarii 228Buceciul (Bulociul), orav ars de Stefan

303, 304Buium Vornicul, bate pe Ion Vocla Lungul

555; omorit de Aron Vocia 566Bucuresti, cetate 257, 581, 584, 586, 598Budd, cetate i OM§ sa, 35x, 352, 383,

384, 390, 391, 392, 393, 394, 396, 397,400, 401, 402, 403, 404, 405, 409, 411,412, 422, 486, 583, 6o2; Buda Vecher6o, 397

Buffac 93, 136, 137, 497, 526, 580Buh, 'Au 92, 88, 529Bulgaria (Bolgariia, Volgaria) 159, 19z,

231, 270, 389, 575, 6orBulgarii (Bolgarii, Volgarii), se trag din

Masoh 84; s'at; avezat in Datia 159;prada thrile grecevti 160; alte gtiri 140,144, 155, z58, 159, x6o, 164, 165, r66167, 170, 182, 188, 228, 341

www.digibuc.ro

INDICE 625

Bulgörime -=-- Bolgarii 127

Burgundie, ora* 444, 454Burgundii, cavaleri§ti francezi mercenari

447Burna, iazer 502Buturlin Vasilie, voevod moschicesc 490Buzdu, eparhie 575

C

Cadnios, erou mitologic la Greci 56Ca hui, balti 531Cain, feciorul lui Adam 52, 53, 54, 55,

57, 58Caina-Toval, me§ter in fier 82Cair (Caer), orag 388Calabriia (Calambria), provincie in Italia

107Calabriianii 82Calestin (Chelestin) III, papa 202Çal limah Filip, sfetnic regesc 302Calimpiiari 134Caliopol (Calipoli), peninsula 181, 220Calpurnie Pub lie, dregator roman 134Ca lu,c, localitate in Po Ionia 573Cdldbanian Thoma, capitan de oaste 466Camciuga (Caciugloca), tfirg 3o3Camenita, cetate 92, 210, 226, 227, 250,

251, 307, 3281 333, 459, 515, 543, 598Camenetschie Nicolai, hatman 335, 336Cdminicenii 334*Campania, provincie in Italia 108Cdmpii Magearilor 503Canejul, ora§ 600Caniza, localitate 488Cantacuzino loan, imparat 181Capadochia 105, 145, 302, 388Cape Han, hatmanul lui Maxim 152Capolnaz Frantesco, nobil ungur 392Cdpriiana, -manastire zidita de Petru

Rare§ 424Caracal vezi Antonin Caracal

Caramania, Iari 388Caravlah = Muntean 141Carcovschii loan, polcovnic polon 28oCarintia, provincie in Italia 107Carlampii Ozvald, sol maghiar 336Carol V Chesariul, Carol Quintal 438, 440Carol IX, craiu francez moare 540Carol din Trevir, mistru al Crijacilor 208Carol, frate cu Maximilian imparat 486Carpen Osto, mistru al Crijacilor 204Cartaghenii 83Carvanul, provincie a Austriei 218Cdrdbdt, vornic 346Ciiirja, stolnic 336Cdrligcrtura, tinut 338,Cdrstea, vornic 575Casie Avidie, general roman 150Cassova (Cassovia), cetate 444, 457, 590Casa, cetate 406Catlabuga, sat 282Caucas (Cafcas), munte 104Cazacii, batuti de Stefan Voda 264, 265;

de Tom§a 471; pradi Tara Moscului482, 490; Soroca 560; lupte cu Tátarii226, 508, 545; fac pagube Tätarilor542, 58o; in slujba lui Ion Voila519-541; rfizboaie cu Turcii 498, 499512, 526, 534; razboaiele cu PetraSchiopul 545, 546-561; in slujba luiBator Jicmont 573, 574, 582; 544

Cazanul, cetate 135Cazi-Chirii, hanul Crimului 505, 582,

583Cazimir (Cazemir), ora§ in Po Ionia 185,

305Cc:aim& II, Cazimir cel Mare, fiul lui

Vladislav Lochetec 170; cati ani adomnit x71; rtaboiul cu Petra Vodi1 77-179 ; moartea lui x 8o, i8i

Cazimir III 209Cazimir IV, domnia lui 224, 225, 227,

228; cla ajutor lui Alexandra Vodi 236;

340, 370

www.digibuc.ro


relatii cu Petru Vodi 237, 238, 244;cu Stefan Vodfi 246-274, 278, 279;face pace cu Mehmet 275; conflict cuTatarii 28x; moartea lui 282, 283; altegtiri 28o, 306, 311, 342, 350

Cazimiriu = Schirgailo 187Cazon, voevodul de Ardeal 392Cecunul, tinut 214Ceh, descalicAtorul Cehilor 167, 169Celia (Cehul, Cesi, Cafi) 84, 166, 167,

169, 248, 283, 286, 293, 335, 343,380, 415

Censtihov (Censtohov),oras in Po Ionia 297Cerchezii, tara i neam 104, 144, 497Ceremw (Cirimuf), ritu 561Cernavodd, ceatue 581Cernduti, ora i tinut 194, 292, 299, 301,

307, 335, 362, 596Cernu, polcovnic ceh 335Cervoni, orag 362

tinut 326Cetatea Albd lIZ, 137, 138, 174, 216, 217,

236, 243, 272, 276, 278, 287, 289, 290,32r, 339, 341, 452, 463, 526, 574,581

Cetatea de Baltd 224, 249Cetatea lui Constantin -= Tarigrad 84Cetatea Neamful 230, 465, 467, 481, 488,

595Cetatea Noao 419Cachi Stefan, sol ungur 600, 6ozCarnocojinti, orag ars de Petru Rareg 362Chefea, oras si cetate 88, 136, 269, 270,

341, 497, 507Cherdon, filosof 148Chervonul (Chiervonul), tinut 186Cherzgal, sol lituan 225Chesaria, cetate i arä 145, 388Chesceniia, iazer 502Chetim (Hetim), fecior lui Iavan 81Chiev (Chiov) 131, 240, 243, 287, 321,

544

Chi lia, cetate 135, 136, 174, 216, 228, 242,243, 269, 270, 272, 275, 276, 278, 287,289, 290, 341, 452, 494, 581

Chilichiia, tara 8r, 146, 388Chilichiianii 81Chimerium (Chimernum), stratntoare 87Chipriianii 82ChtPru, insulä 52Chir impärat (Cirus) 41, 72Chitaigorod, cetate 508Ciceiul, cetate 249, 368, 371, 417, 421,

424, 455Colpa Stanislav, ostag polon 513Co lpan Trifan, sol moldovean 370Ciubdr Vodd 299Curbesti (Corbelti) iazer 552Ciuc 600Ciucico, iazer 337Ciuhra (Cuhru), riu 346Cvorasnoe vezi WorasnoeClavdie, fratele lui Ioan RusselCliment al V-lea, papà 208Climentie, papfi 588Clujul (Clujvar) 405, 406, 455, 487, 6o1,

602, 603Cneajna (Chineajna), sotia lui Stefan cel

Mare 257, 276Coalnic, rfiu 137, 5o6Colodrubca, sat 594Colomdia 197, 217, 250, 279, 281, 358Co lna, orag german 199Colosa, tirut secuiesc 427Comaran (Comorani), localitate 488Comita Filon, nobil polon 551Comodveru, fiul lui Marco AvrilieComod, impfirat roman 150Comsu Gutard, nobil ungur 376Conetpolschii 231Conrad, cneazul Mazoviei 205, 206, 207,

286, 299Conrad, malgrabul din Durea 205Constantinopol 84, 388

444

148

www.digibuc.ro

IND10E 627

Constrintia 158Copetschii, fruntaa la Cazaci 545, 546,

549, 550Corcin oraa 252, 253, 270

lui Iaghelo 187Corinthul 389Cornea Portariul vezi Alexandru Vodd

CorneaCornisie Caspar, nobil ungur 589Cornisie Nicolai, fruntaa al SAcuilor 376Cornisie Nicolae, generalul lui Bator Jic-

mont 582Curotvac (Curocva), localitate 287Corovia, vale 346Corpaci, hatman 328, 338, 340Constantin cel Mare /44Costantin (Constantin), pretendentCostantin, voevodul de Chiev 544Cost& Nicolae, logoftst 603Costea, boier moldovean 229Costea, pAharnic 263Costea, parcAlab 349Cotnar (Cotnariu) acoall i biseria la 460Cotovlahi, nearn 122Cozlovschii (Cotlovschii) Vavrint, cápitan

cazac 520, 538Cozma, boier moldovean 419Cozma, poi:A 518Cozminul, codrul 295, 335, 478, 596;

sat 297Cracdu 179, ao, 183, 184, 185, 186, 191,

219, 225, 238, 249, 250, 267, 268, 280,283, 298, 301, 303, 304, 307, 310, 311,326, 329, 335, 361, 509, 540, 543

Crache, nurnele unei corribii zooCrasinschii, dregitor polon 481Crasnec (Crasnecu), oraa 308Crasnes, boier moldovean 419Crasnostav (Cratnostav), oraa 308Crdciuna, cetate 136, 262, 264Crdm, Crimeea 85, 9x, tx6, 131, 136,

226, 227, 251, 269, 304, 321, 322, 340,

553

341, 364, 411, 50z, P8, 516, 517, 528,582, 583, 588

Crdm =-- Hersonesul, oraa 88, 136, 270Crdmeni 337, 340, 341, 497Creslav din Curocva, episcop 287Cretcovschie, sol polon 363Crelul vezi Ivan PotcoavdCrijeci (Cr(aci, Crizaci) 197-210,Cristin din Ostrov, sol x85C'ritenii 82, 438, 455Croatia 389Crunzinschii, cápitan polon 512Crupa, cetate 437Cucude loan, nobil maghiar 392Cuculom 427Cughelnic vezi CogâlnicCun Gotard, nobil ungur 392Curiianii, descendentii lui Gomer 8oCurio, hatman roman 94Curlandiia, tará 124

neam 89Cursul Apei vezi Izvorul ApeiCustreh, paal 400Cvadii, neam 149Cvendie Frani*co, nobil maghiar 376, 378Cviralie (Chiral) Albert 573, 580, 581,

584, 585Cvizdie, cetate 426Cvoratnoe vezi Véorapoe

299

Dachia (Datia) 88, 92, 105, z28, 129,134, 151, 152, 154, 155, 158, x74, 406,410; Dachia de Gos 112, x28, 129;Dachia de Sus 112, 128, x29

Dachii (Da(a) 46, 49, 86, 87, 89, 90,91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, ro6,115, xi6, 117, 119, 120, 121, 134, 137,138, 144, 148, 158 163, 166, 188

Dalmatia 166, 218, 389Dalevici Gnevot, podcomor 185, 186

www.digibuc.ro


Danao, fratele craiului Eghipt 76Damascul 73, 388Damaschinenii 73Diimbovita, /Au 257Dancenii, descendenti din Gomer SoDanii (Danenii), din ramura Alamanilor

89, 140Daniia, unit 104Danul, visternic 575Darie, monarhul Persilor 8rDarcomanii z 28Ddrmdnesti, sat in Bucovina 214Dasovul, cetate 553Dativ loan, nobil ungur 383David Prorocul, smerenia lui 317Davidovschii, nobil polon 233Decheval 95, 96, 98, 155, 116, 117, 119,

120, 122, x66Deleghefii (Delaghetii), sfetnic lui Despot

474Derbal, cneazul Bulgarilor 158, 166Derhah, cetate 284Descani, Nemti 85Desna, rftu 88Desovul, cetate 437Despot dela Riim 439Despot (Dispot) Vodd, slugá la un Despot

438, 439; rucli cu Doamna Roxandra440, ia domnia cu ajutorul lui LaschiMaximilian 437, 438, 440, 441, 442, 443,445, 453, 458; rraboaiele cu Umu§neanu446, 447, 448, 450, 451; care lui Jic-mont cetäti 455; face bani 454; 10schimbi fires 457, 460, 461; fázboiulcu Tomsa 466, 469, 473, 474, 475, 476;alte fapte 449, 456, 459, 462, 463, 465,467, 470, 471; omorirea lui 477, 478

Detidava, oras 9!Detie (Dutie), impärat roman z53Deucalion, Devcalion 65, 66Devan (De lie, Divan, Divoe, Dival ) Pdtru,

polcovnic 447, 456, 466, 468, 475

Diei, biserici in Galati 137Dimitrie, arhiepiscopul Strogonului 184Dimitrie, logoffit 575Dimitrie, sfintul 436Dimitrovici Fedco, cfipitan rus 2 x 5Dinbov 207Dinga (Dinca), hatman 510Diocletiian 156, 518Direptate, loc langa Suceava 242Doboca 427Dobrifin oras 603Dobrogea 91, 92, 93, 95, 117, 553, 154,

159, 163, 164, 182, 191, 303, 58iDobrogeni 549Dobroslovschii, Leah 514, 515Dobrovdtul, minästire In judetul Vaslui

424Docolina, sat in judetul Fälciu 549Dodanen (Dodanim), fecior lui Iavan 81Dodoneni (Dodeiani), urma§i 81, 82Doljesti,.sat înjudeul Roman 241, 263, 310Domentiian (Domintian, Domenchiian) 95,

96, 115, rx6Domislav, castelanul Cradului x86Don, fluviu 8o, 86, 88, 94, 104, 126,

129, 130, 131, 132, 191, 310, 497, 498,507

Dorohoiu 594, 335, 337, 338, 340Dorothei, boierina§ 336Dosothei, mitropolitul 177Dotie, clipitan ungur 375, 378Drag(); Vodd, ridicat domn 173, 174; a

doua descAlecare 43, 46, 141, 164, 172;domnia lui 127, 128, 163, 165, 171 ,175; moartea 176

Dra.scovici Gheorghie, episcop 443Drava, rau 92, 93, 382Dristor (Drdstor, Ddrstor), cetate 375

Dr4ohl o9be5d8,0,ora§ In Polonia 305, 306Drvinta, rftu 2o6Duca Constantin Vodd 134

www.digibuc.ro

INDICE

Dulfu (Dolfu) Bohan 392, 396, 397, 403Dumitrasco Bolgariu (Sdrbul) 46x, 480Dundre 85, 91, 92, 93, 95, 96, 106, 112,

113, 117, 119, 120, 129, 132, 136, 137,160, 161, 162, 165,147, 149, 151, 159,

167, .73, 191, 220, 231, 272, 274, 306,387, 419, 422, 448528, 529; 531, 574,

364, 370, 375, 380,452, 463, 494, 525,578, 58r, 5gr

Durea, malgrab din 205Dvihelmu (Gvihelmu), cneazul Stiliei 18,Dvisconi sau Tvisconi =Netnti 85

E

Ecaterina, domana lui Bethlen Gabor415

Edoard vezi Barton EduardEfrat, fluviu 69Efes, episcop de 196Eftimie, mitropolit 575Eghip (Eghipet), craiu 76Eghiptul (Eghipetul), tax% 75,- 76, 77,

78, 103, 105, 124, 126, 130, 148, 275,388

Ehello, Ehelum = Atila 158; vezi si AtilaElam, fiul lui Sim 72, 73Elamitii (Elamitenii), neam 72Elbiangu, oral 208Emilie, voevodul vezi Emilian imparatElena, doamna lui Petru Rares 368, 421Elena, sotia lui Menelau 66, 99Elenii (Elinii) vezi GreciiElesa, fecior lui Iavan 81Elia-Capitolina, oras in Siria 147Elieveru, Chesariu = ComodveruElisafta (Elisatha), mama lui Ludovic

craiu z8z, 283, 187, 189Elisafta, sora lui Alexandru craiu 326,

329, 333Elisafta, sotia lui Vladislav craiu 218, 219

629

Elisafta, criiasi, viduva lui CazimirIV-lea 283

Elnicul, cetate 583Emilie, voevodul = Emilian impfirat 153Enanim (Eneanim, Ananim), fiul lui Hes-

raim 77Enea (Eneas) 99, Ioo, 109Englitera (Engletera, England) 103, 104,

zos, 1-58Enoc, oras 53Enoh, fiul lui Cain 53Enohia, oras 53Enos (Enoh), feciorul lui Sith 57, 58Enovezii 182, 308Eolii, neam 8rEon (Than) = neamul grec 81Epaminend (Epimenonda) 41Epir 81, 82Epirogi, vezi ArbdnasiiErchi Than, sol 394Ernest, fiul lui Maximilian 542Eroba (Eropa), targovät 289Esop, povestea lui 416Estepnici, localitate 445Estipionii §i Stipionii 41EthioPia (Tdrdle Murinilor) 78, 153,Efcani, loc 173, 174; mânästire 173Etco vezi /afeoElie, hatmanul Ramlenilor 162Eughenie, impirat 154Eva (Evva) 50, 51, 52Evarestu vezi IorestEvboria, tarl 406Evdochiia, sotia lui Stefan Vodá 243Evreii 74Europa 69, 78, 82, 95, x26, 129, 130,

131, 161, 18r;Evropa de Cos 388Evuzdu (Ebuzim), feciorul lui Hanaam

77Evtropiia, sora sfantului Nicazie 162Ezavela vezi Isavela

388

www.digibuc.ro


Fagara,sul, cetate 422Fdlciul 340Farca,s Martin, capitan 466, 475Faros, craiu al Egiptului 66Fe lex, comandant de oaste 427Feraria, domnul de 542Ferdinand, chesariul batut de Petru Rares

355, 356; rtaboiu cu Ioan Zapolie 352,354, 391; relatii de pace 364, 369, 370,392, 394; sprijina pe Alexandru Cornea419; razboaiele i intrigile pentru cráiaungureasca 383, 384, 385, 386, 387,395, 396, 397, 403, 404, 405, 406, 408,409, 410, 418, 422; sprijina pe DespotVoda 442, 443, 444, 456, 458, 459;moartea lui 437, 574

Ferdinand, fratele lui Maximilian 487Ferhat, ma 58oFerleiu (Ferlii), voevodul CracAului so9Fesul 105, 130Filandii 8o, 89Finichia 388

neam jidovesc 56Filip Arapol, imparat roman 153Filip, hatmanul Romanilor ix8Filip al doilea, craiul Hispaniei 134Filip II, imparatul Macedoniei 41, 94Filip II, regele Frantei 204, 205Filipopol, cetate 153Flac (Flacus, Fliac, Flah ) 11z, ix3, 114,

142Flod, Ora§ 580Florentiia (Florentina) 196, 302Florentinii, in rizboiu cu papa 308Foc,Fani 136, 594Forbad Francesc, episcop 443Francefic (Frantigcu), mfirzfistire 186Franta 162Frantozii 83, 92, 93, 102, 104, 105, 107,

122, 140, 142, 147, 199, 308

Fotie 412Freincii 83, 181Fridiric (Frideric), cardinalul 287Fridiric, episcopul Cracaului 283, 310Fridiric (Frederic, Federih ) II, impärat

zos, 206, 207Frideric III, imparat 248, 284Friderih, mistru Crijecilor 204Frighia, tail 388Fuscu Avrilie, hatman lui Domentiian 96

Gaie, imparat roman 163Galati (Gala(i) 131, 132, I34,, 137, 420,

460, 567Galata, ce-i zic Pera 84, 129, 373, 473Galata, marastire ziditá de Petru $chiopul

552, 559Galateni (Tilteni) = Frantozi 83; vezi si

FrantoziiGdlatenii 137Galba Iûiiu, impirat 151Galba (Galbul) Tribunalie, impärat 153Galian, fecior lui Emilian 154Galia vezi FrantaGalii 140Galie (Galian ), imparat 154Galileia 388Gdnegii, boieri 417Gaya, cetate 77Gavaonii (Gavaonitenii) 77Gavril, logofatul 510Gdansca, oras 123Gerzec Leavul 515Ghedeon, episcopul Pelomcului 207Ghenovezii vezi lanoveziiGhenua (Genua, Enua), Ora 107, 181Ghepidii 83, 86, 88, 95, x58Gherman, parcalab in Cetatea Alba 278Glzerman =-- Neamt 140

www.digibuc.ro

INDICE 631

Gherghina, ceattle 137Gherghita, tfirg 586Gheorghe, cgilugtu. 375Gheorghe Despot 228Gheorghe Movild, vlàdicä 556Gheorghie din Sdcui, crfii§or 381Gheorghie (Strus) 328Gheorghie, vlfidicrt 5z7Gherontei (Ghirontei), capitan de oaste

466, 474Gherlucu (Ghierluc), grec 239Gherulii, neam 158Ghesla Nicolai, nobil maghiar 383Gheta, impärat 151Ghetter, fiul lui Aram 74-Ghelii (Ghetii) 86, 90, 91,

112, 113, 136Ghiete, apitan de oaste 599Ghioghelnic, rftu 507Ghiula, cetate 486, 487Giancldi (Caddi), domnul Azacului 502Gigherlic (Gegherlic), iezer 5o5Giurgev, cetate 586Giurgii (Ghiurgii), Ora 104, 388Glogovul, cnezie 303Gnar Ferens, nobil ungur 383Gnezna (Gnezdo) ora§ 168, i8o, 184,

3 to, 543Goleta, cetate in Africa 540Gomer (Gomor, Gomir), fecior lui Met

79, 85, 86, 89Gomor (Togomor, Tbormu), fecior lui

GoMer 85, 87Gornireum (Gomerium), strilmtoare 87Goranschii Dumitru, vistiernic 186Gordiian (Gordin), impärat 152, 153Gordiian cel Teindr 152Gordeiu, munte in Armenia 6oGotii (Gotta) 79, 80, 83, 87, 88, 92, 94,

152, 153, 155, 156, 157, 158, x6o, x62,163, x65, 188

Gotin (Gotil), regele Gotilor 94

92, 93, 95,

Gotibii, nobil polon 363Gratiian (Gratiian), chesarul Rimului

157

Grecii 38, 39, 47, 48, 56, 70, 81, 82, 85,88, 90, 91, 99, 107, to8, xxx, 136, 137,140, 141, 142, 156, 182, 208, 219, 239,269, 428, 438, 440, 455, 466, 506, 579

Gretiia to5, to6, 107, 389Gretin, prieten lui Ovidiu 112Grigorie, mitropolitul 436, 453Grigorie IX-lea, papa Rimului 207Grit Aloiz, fecior lui Andrei 391; insclu-

nat namesnic al Ardealului 374; trá-deaza pe Zapolia 375; omoará pe Tibac376; alte fapte 377, 392; moartea lui364, 378, 379

Grodec, tdrgulq 215, 234Grodna, in Litva 489Grozea, vornic mare 356Grumdzesti, sat pe Räut 264Gustav, fratele craiului §vAzfiscGutard, cápitan de oaste 378Gvihelm (Dvihelm), cneazul Racuzilor

x85, x86Gvozdettar, tfirg§or 359

595

Habesii, imparfitie 105Halep (Halebi), ora§ in Asia 82, 388, 553Halchidon 88, 389Haldeii 57, 74, 388Halibiianii, urma§ii lui Toval 82Hali, ginerele lui Mehmet 73

ofiter din garda sultanului 410, 411Hanjovschii (Haneovschii) Pavdl, osta§

polon 5I3Halici, cetate 217, 279, 305, 306, 359,

360, 546, 547, 573pa§1 220

Halum = Siretiul 129; vezi i Siretul.

www.digibuc.ro


Ham, feciorul lui Noe 59, 62, 69, 75,76, 77, 78, 8o

Hamon, craiul Liviianilor 77Hamon, dasal lui Suleiman 403Hanaam (Canaam), fiul lui Ham 77Hananea, tarrt 388Hanibal Carthagllenul 41, 83Hanschii Albert, polcovnic polon 584Ildndii, tarit ro4; marea dela 388Hdrgi, tinut 497Hdrea, cheIariul 365Hdrldu 346, 347, 353, 425, 435, 449Havnul, starostea Vilnei 184Helespont (Halespontu), Marea de Mar-

mara 88Helmul, cetate 208; voevoziia 226; sta-

rostele de 251, 271Henric, chesariul al saselea 202, 208Henric, craiul lesesc 519, 540, 542Henric den Vapolv, ispravnicul Crijecilor

201, 202, 203, 204Heracli (Iracli), erou mitologic 46!Herbort, starostele de Liov 556Herbort (Hierbort) Avenie, nobil polon

298Herbort Nicolai, cápitan polon 512Herbul Leleva, localitate 363Herma Hesmonatic, sat 136Herman, oras säsesc 426Herman din Saki (Olsa(ia), mistru al

Crijecilor 205, 208Hersonul (Hersonesul), Crilmul 136, 389;

vezi si CrdmulHestruc, fecior lui Detie 153Hetruria 108Hever 78Heviru (Hivra, Ever sau Evra), fiul lui

Solomon 74Hevron, cetate 77Hierazus (Herazis) = Prutul x 29, x 38 ;

vezi si PrutulHindul, fuviu z26

Hinitiianii (Henetianii), neam 86Hintu dela Rogovcas, sol x85Hipanes (Hipanis, Hipan), Bugul 88,

x29; vezi si BuhulHi,cPanii 115, 308, 390, 405Hilpaniia (4Pania) 82, 103, 104, 105,

107, 122, 130, 134; 140, 147Hiteu, fecior lui Hanaan 77Hitiianii 77Hmelovul, tinut 214Holovici Pdtru, paharnic rnoschicesc 490Homelnicul, stolnic 336Horvat AFtefan, cápitan de oaste 466Horvatii, Croatii: neam 84, 140, 375, 513;

tat* 188Hotin, cetate 194, 216, 227, 230, 231,

232, 307, 328, 335, 351, 353, 363, 421,456, 459, 461, 470, 473, 485, 510, 511,5x3, 514, 515, 528, 549, 550, 573, 593,595, 596

Hrebor, voievod moschicesc 490Hristofor, osta§ neamt 197Hristofor, papa 197Hroiot (Hroitu), arde Suceava 28x ;

omorît de Stefan 284Hrosoi, craiul Parthilor x47Hrun, domnul Bulgarilor 160Hudaiat, terziman 437Hudchevici loan, polcovnic 489Hul, fiul lui Aram 74Humna, rfiu x57Humnii (Ungurii) 87, 157, 158Huniad Ioan, taad lui Mateias craiu 380,

574; lirgeste cetatea Terhara 582;alte fapte 220, 221, 224, 228; moartealui 239

Huniud Matiia,c 42; vezi Matei CorvinHus, fecior lui Avram 74Hus, fecior lui Ham 70, 75, 76Husaan Cazan, bate pe Turd 255; tri-

mite sol la Poloni 267Husitiianii (Husitenii), neam 75

www.digibuc.ro

INDICE 633

tArg 343, 428, 448, 449, 450Hvalensca (Hvalinsca) More = Mares

CaspicA 433; vezi vi Marea Caspiei

lachintie, cAmlirav 145lacov, mormAnt 297Iacov Vasilie vezi Despot Voddladviga (Iadvida), fata lui Cazimir craiu

z

Iadvida (Iagvida), flies lui Ludovic craiux82, 183; pomIzuiti crliasA 184; lo-goditA cu Gvihelm cneaz x86; dig-toritA cu Vladislav Iaghelo 187

Iafet vezi Afetlaghelo Vladislav vezi Vladislav Iagehelolagheli, sAmintie 5 i6lagolnita (Iaghelnita), orav 362lahaoglu, vezi Mehmet, pays de BelgradIaita, cetate 255Ianci (lancil), cApitan de Cazaci 520, 538Iangul, vezi Huniad Ioanlancu, pretendent muntean 573; infrAnt

de Mihai VoclA 574Iancu Vodd Sasul, ia domnia 553, 554;

rAzboiul cu Lfipuvnenii 555; mazilit556; omorlt de Levi 556-559, 563

Iamb feciorul lui Zbignev 298lanovezii 83, 107, 136, x37, 269,Ianuf vezi IavanIaroslav, arhiepiscop de Gnezna I8olaroslav, orav 303, 304laroslav Rafael, starostele Liovului 251laroslav Stepca, sol 250Iasinschie Pavel, staroste Belzului 251;

podscarbi 271lc* z34, 194, 216, 265, 338, 340, 448,

453, 483, 510, 512, 539, 540, 549, 550,567, 569, 571

Iatveiii (Iatdvdettii), descendenti dinGomer 8o, 87

341

Iatco, Rusul din vremea lui Dragov 173,174

Iavan (Eon, Ion, It:nu") fecior lui Afet79, 8o, 8,

localitate 487Iazlovetchii, hatman crliei le9e§ti 515Iazlovetchii (Iazlovdtchii), dregAtor polon

556Iazlovitchii Nicolai, cApitan de oaste 5,,,

5,2pavl cucerevte Babotiia 600pavA-vizir 362, 374, 375

Idantirsu (Idantisbu), domnul Gotthilor155

lebbal (Iebbat), ()rag fAcut de Cain 53Ieronim, voievodul TArü Rusevti 543Ierusalim 74, 77, 105, 147, 199, 202, 203,

205, 388Ighin, papa 149Ignatie Sfeintul, episcop de Antiohia 14-5Rie, boier muntean 375

fiul lui Alexandru cel Bun: gonevtepe Stefan Vocil 212; bAtut de StefanVodA 214, 216; sprijinit de Levi 213,215; Donm al Tarii de Sus 2,6, 217;orbit de Stefan 222, 223, 237; fecioriisli 238, 309

Mitzi Rares, fiul lui Petru Rare§ 368,421, 424; dornnia lui 426; pradA Ar-dealul 427; trece la legea turceasa428, 429; sfArvitul sAu 430

Iliria (Ilirdc) 92, 96, 105, 157, 161, 166Indul, cetate 437, 487India 75, 144Inflanti (If land, Infleanti, Luflanti) 209,

210, 215Inochentie al treilea, papa RAmului 204,

205loctan, nepot lui Hever 78loan, cneazul Ostrogonului 240Ioan, episcopul Sighinului 2,8Joan, episcopul Varadinului 184

www.digibuc.ro


loan, impäratul de Mosc 275, 285,307

loan, parcalab de Cetatea Alba 278Joan, tatfil lui Tecenschie 249Ion Vodd cel Cumplit, adus dela Rodos

492; inscaunat domn de Turci 494,509, 510; rtizboiul cu Bogdan vi Levii512-514; tiran 517; mazilit 518; pri-mevte in leafa Cazacii 520-522; raz-boiul cu Pâtru Voda 523, 524; etzboiulCU Turcii 519, 521, 526, 527, 529,530-536; omorit de Turci 537-540

loan Vodd Lungul 554, 555loan Nov& (Novi), sfantul mucenic 193,

211Ion (Ivan) Vodd Potcoavd, pretendent

544, 545; ocupa Moldova cu Cazacii546, 547; numit donm 548, 549; rAz-boiul cu Petru Schiopul 549; päräsevtedomnia 550; omorit de Levi 551, 552

loan Prediteci, biserica cu numele sfan-tului 264

loan Zapolie, ridicat craiu de Unguri 351,382, 383; pribeag in Tara Leveasca352, 354, 355, 384, 385, 386; relatiilecu Petru Rarev 356, 357, 363, 364;legaturile sale cu Ferdinand 368, 369,370, 392, 406; supus Turcior 371, 387,389, 390, 391, 395, 403, 405, 411;alte fapte 362, 373, 374, 377, 379, 38x,393; moartea lui 424, 432, 436

Ion din Zbaraj, nobil polon 55xIonic, al patrulea fiu al lui Noe 79lordau loan, capitan de oaste 512lorest (Evarest), papa 146lorndut (loanutu), mare 81Iosica $tefan, logofatul lui Bator Jicmont

575, 589; namesnic al Ardealului 590Iosif, arhimandrit 251Iosif Bdtrdnul, logodnicul Fecioarei 204Iondsdsti, pe Siret 262lonago, pretendent calugarit 566

boy pl doilea = sfantul Eustafie Plachida146

Iovis = Iupiter 147loyal (Iabal), fecior lui Lameh Orbul 54.had lie, Hercule 39, 41, 65; domn al

Iverilor 82; Iraclie zevsu 150; neam 438Irimia (lerimia), hatman 523, parcilal>

vi viclevugul 528, 529, 530; se inchinaTurcilor 532

Irimiia Vodd Moghild, vornic pribeag laLevi 556, 563; numit domn de Levi582, 583, 584; razboiul cu Razvan Voda589; batut de Mihai Voda 590, 592,594, 595; aliat cu Levii invinge peMihai 596, 597, 598; legaturile CUBator Jicmont 6o1, 6o2

Isac, pava, feciorul lui 262Isac Trapezinianul, sol 267/sac, vistiernic 290, 291Isaiia, vornic 253Isavela (Ezavela), craiasa, sotia lui Ioan

Zapolie 393; pribeagi la Levi 405,432, 433; insciunata de Mircea Voda401, 410; supune pe Ardeleni 412

Ispas, ziva de 5o8Istria to8Isus a lui Navi 316Ispania vezi Hispanialudeia 388/uga Vodd, a descalecat orave 192, 194,

195Julie, papa 338hat, craiul Italiei ito; neam 302Italia 42, 82, 99, too, 105, to6, 107,

to8, 509, xto, III, 114, 115, 116, 122,123, 124, 125, 126, 128, 141, t42, 149,157, 196, x99, 302, 308

Italianii (Bali) I00, 110, II I, 113, 114,128, 140, 142, 373

Iugra (Hugra), rau 8oluhra 156, 157, 164Julian Mdzdelnicul, imparat roman 150

www.digibuc.ro

INDICE 635

Iu lie, chesar 41, 123, 124, 133, 147Iuzbec, Tartaria cea Mare 104, 131Iuzum Turcul 275Ivan, impAratul Moscului 494Ivan, pArcAlab 264Ivangorod, cetate 337Ivanovici Simion, cneaz 2.88Ivanovici Vasile, impAratul MosculuiIvago (Ivanco), logoat 349

pArcAlab 278Iveria, tinut in Spania 83Iverii (Inberii) 82, 140, 145Izvorul Apei, lupta dela 256

jrictnont, cneazul de Constrintia 158Yicmont, cneazul de Litva 226Ycmont, craiul lesesc: frate cu Alexandru

Craiu 323, 333; relatiile cu BogdanVodA 335, 336, 338; cu SteranitA 350;alte fapte 339, 342 343, 354, 384,393, 395

licmont, craiu unguresc (Sigismund):lupta cu Muntenii 188-190; bätut deTurci 191; inamicul Lesilor 197

licmont, fratele lui Albert: pretendent latronul Moldovei 283, 286; participAla expeditia din Moldova 287, 289,300; renuntA la domnie 303; mediatorintre Stefan si Albert 306; candidatla cilia leseascl 311

licmont, impArat nemtese 28oYicmont, malgrabul Brandaburgului 182,

183

Jicmont August, coronit de tatl-sAu 352;relatii cu Petru Rams 358, 359, 362,363, 364; nu lasä pe Despot cu oaste442; ajutfi pe Bogdan LApusneanul 492,493; are legituri cu Ion VodA 5i5;alte fapte 480, 489, 494; moartea lui516, 517, 542

Jicmont Ian (Ioan), craiul Ungariei; nu-mele de copil 436; primeste daruri decrAie 397; scaunul de crlie 402, 403;adus la crAie 410, 432, 436; se facearian 412; rfizboaiele cu Nemtii 437,479, 487, 488; dusman lui Despot 44z,455, 461; ajutA pe Tomsa 469, 474;supus Turcilor 486; alte fapte 490, 494

Jicmont Rojin, Leah 513Yicmont, Sigismund III, craiu polon 595idcdov, oras in Po Ionia 305, 306Yidova, oras in Po Ionia 251Jidovii 67, 74, 77, 147, 148, 149, 305, 437

rAu 433Jiul, judet in Oltenia 137Yo Idea Vodd, ales domn 433; cAlugärit

434, 435Joseni (doseni), locuitori din Moldova

de Jos 346Jura (Jora), polcovnic 265

Laabim (Laabin), fecior lui Ham 77Lachedemonie, dela 66Lacon 38Ladislav, craiu unguresc 224Ladislav, comandant de oaste 427Lahi vezi LeiiLame h Orbul 53, 54Lanhe, tarA 388Laschi Ieronim (Albert, Olbert), tine

parte lui Grit 374; adAposteste pe Za-polie 375, 384, 385, 386, 387; ajutäpe Despot 441-449, 456; dusmanlui Despot 457, 459; alte stiri 463, 466,470, 476, 477, 478

Lago Vodd, fiul lui Sas 176Lascoronschii (Latcoronschii) Herbort, ci-

pitan 512, 513, 514Lascoronschii Stanislav, hatman 340, 341Lascoronschii Stanislav, cApitan su

www.digibuc.ro


Laslou (Las lo), craiu unguresc 227, 263,164

Lastova, cetate 582Latin (Latinus), craiu 100, 107Latinii 92, 156Latium (La(ium) 207Lavcea Ioan, nobil polon 240Lavreanii, biseria 253Lazia cea Micd vezi Asiia cea MicdLazdr, despot shbesc 182Ldnceti (Lenciuciu, Ldncen(i) ora§ in

Po Ionia 285, 213; voevod de 311Lentdtti, sat 299LdPwna 338, 340, 424, 494Ldpufnenii, in rfizboiul cu Iancul Sasul

554, 555Leah (Leaf, Leav, Lev) = polon 180,

209, 471, 493, 513, 537Leed, ora§ flcut de Cain 53Leh, fratele lui Ceh 166, 267; a stápilnit

pfiná la Marea Sarmatiei 268; a desci-lecat Tara Le§easci 169, I8o

Leonid, Leonida, regele Spartei 41Lego, pod6a§ul Craaului 285Lerii, sunt din neamul Sarmatilor 78; se

trag din Masoh 83; se numesc de pe Leh269; chestiuni interne 183, 185, 213, 224,225, 226, 270, 279, 283, 288, 302, 304,322, 423, 480, 540, 542, 543, 544; luptecu Prusii 207, 3I0 ; cu Moscalii 489;Azboaie §i legaturi cu Tkarii 96, 282,340, 341, 517, 573, 584; rkboaie §irelatii cu Moldovenii 178, 279, 211,214, 231, 232, 233, 234, 239, 278, 289,292, 293, 294, 295, 296, 297, 299, 303,304, 322, 327, 328, 329, 333, 335, 336;350, 359, 360, 361, 362, 363, 365, 442,471, 472, 476, 478, 499, 509, 512, 512,513, 514, 525, 516, 520, 541, 582, 583,587, 588, 595, 597, 598, 599; alte §tiri92, 110, 118, 125, 128, 140, 141, 169,180, 182, 286, 187, 298, =6, 208, 209,

210, 237, 280, 300, 305, 306, 307, 326,327, 334, 350, 352, 355, 358, 364, 385,430, 445, 475, 485, 504, 510, 540, 589,590, 596

Liba (Liva), arg 124Liban (Livan), munteLibon, ockmuitor 123Lichinie, impkat 154Licurg, legist 38Lidia, tax% 388Lidianii = Medianii, urma§ii lui Ludin

74, 77, 86Liguri, neam 373Liguria (Leguria), provincie 107Liov 279, 287, 216, 225, 226, 234, 250,

251, 279, 286, 289, 291, 292, 303, 334,335, 336, 350, 363, 459, 480, 551, 556

Lipa, cetate 402, 404, 409, 582Lipcani, 'Mari in Litva 29I; osta§i 512Lipniti, dumbravi 250Lipovdt, sat 231Liscinschii, hatman 512Lisimahia, ora§ in Trachia 84Litva (Litfa) 78, 8o, 88, 89, 122, 123,

124, 158, 182, 184, 185, 187, 190, 291,209, 215, 225, 227, 228, 231, 239, 240,247, 251, 262, 265, 267, 268, 275, 279,283, 286, 287, z88, 290, 291, 292, 294,300, 301, 303, 304, 307, 310, 311, 322,337, 338, 339, 340, 342, 343, 382, 389

Litvenii (LiVinii, Litvinii) 83, 86, 240,251, 300, 301

Liubar (Lubar), munte 6o, 67Liubcenie (Lubcenie, Luscenie) Ian,

episcop 460; oträvit de Bknov 462Liublin, ora§ 267, 308, 322, 494Liuter Martin 340Liva (Liviia), api 223Liviia, Libia 77, 78, 105, 388Livianii, Libienii 77Livilant (Liflantu), tat% 223Livo (Libo) Publius, hatrnan 224

53

www.digibuc.ro

INDICE 637

Livonia (Litviniia), tiripari llinga golfulRiga 123

Livonii (Lovinii) 124Lobodd, hatman cazac prins de Stefan cel

Mare 264, 265Loboda, hatman cazac gone§te pe Aron

Tiranul 571Lochetec Vladislav, craiu le§esc 208; vezi

Vladislav LochetecLoloni (Lolotni), loc 212Longhin, hatmanul Romanior i x9Longobardia, provincie x99Lubec, ora§ 199, 200Lubov, ora§ in Po Ionia 183Luca, episcopul de Buzau 575Lucatie, fratele crai§orului Gheorghe 381Luchis (Luchil) Veru, impfirat 149Lucretia, nobili romani to iLund (Luculus), hatman 94Lucul Marco, general roman 37Ludin, fecior lui Mesraim 77Ludovic, craiu unguresc (Ludovic cel

Mare) zideite Severinul 138; face ce-tatea Terhvara 582; ales §i craiu le§escx8o, 181; moartea lui 182, 188; Iadvigae urma§a lui 187

Ludovic II, craiu unguresc, fiu lui Vla-dislav 333, 343, 38x; invins de Turci350, 382; piere in razboiu 351, 383,404; vacluva lui tine cu Ferdinand 352

Lugdun, cetate 158Lupul Sa.sul, me§ter de bani 463Lusatia (Luza(ia), sal:Anita de Ceh 167,

2 68

M

Macabei (Macavei), cartile fixMacarie, episcop de Roman 436Machedon (Macheton), Macedonean 81Machedonia 94, 105, 16x, 303, 389Machedonenii 8x, x18

Macrin den Ririe, hatman Ramlenilor x57Macrin Opilie, impärat 151Madiam (Madian, Maidiin), fecior lui

Met 8oMaelat (Mailaz, Mailat) $tefan, hatman

364, 376; asediazi Meghisia 378;ispravnic Ardealului 379, 383, 393;prins de Turci CU vicle§ug 422, 423

Maetin, localitate 603Magmibali, de neam 44.4Magnisia, cetate 220Magog (Magor), fecior lui Met 79, 8oMainac, han 25xMalborc (Maleborc), cetate x68, 197, 298Malcoci, bitut de Stefan 282Malgrabstva 168Mamila, muma lui Alexandru Impärat 152Mana, mama lui Maxim impirat 152Mangop (Mancop), 88, 275Manoil Paleolog 181Maramoros (Maramord,$) 127, 141, 159,

z64, 171, 172, 174, x76; de aici s'aridicat Drago§ 173; Tätarii lovesc 573

Maramorogni (MaramuroFani) 127, 173,174

Marchelin Emeric, postelnicul Silitiei 218Marchion den Pontu, eretic x48Marco, episcop de Efes 196Marco Avrilie, imparatul Ramului i2o,

x49; marturie despre cre§tini 15o;birue vra§ma§ii 15o

Marcomanii 149, 158Marcu, domn in Moldova 595Mara: Adriei (Adriaticum, de Adriia)

82, 107Marea Alba, Marea Mediterana 37, 76,

77, 82, 99, x05, 1o6, 107, 130, 159Marea Balticum 88, 123, 595Marea Caspia 74, 104, 105, 131, 388,

433, 496Marea Mediteranium x07; vezi §i Marea

Alba

www.digibuc.ro


Marea Moartd 87Marea Neagrd 8o, 86, 90, 91, 92, 94,

504, 105, 112, 120, 130, 131, 132,136, 159, 341, 504; Marea MOartrt r=Marea Neagrá 87; Pontul Evxinus 88

Marea Prusilor = Mares Balticum 88,123; vezi gi Marea Balticurn

Marva Rosie 76, 103, 104, 388Marea Sarmatiei z68Marea Trahiei 88Marea Venedecum 88Maria, doamna lui Ilias Voclà: mama lui

Alex. voda 234; cere ajutor pentru fiu234, 235; mumi lui PStru Vocitt 238;pritneste tfirgul Siretul 238, 239

Maria, doamna dela Mangop 275Maria, doamna Radului Vodl 257Maria-Voichita, doamna lui Stefan Voclit

338Maria Fejoard, naqte pe Mfintuitor

bolnitA pentru pomenirea ei 201Maria, flies lui Ludovic 182Maria, viduva lui Ludovic 352Marie ( Maries ), consul 4!Marita, rau 133Marmara, numele unui Turc sau Grec 428Martin ( Martinengu ) polcovnic 474, 476Martinuzi ( Martinengu, Martinuc) Gheor-

ghie, cirmuitor Oradiei 393; epitrop398; viclesug impotriva crAiasei 404,407; merge la Poarti 408; omorit deFerdinand 409, 410

Marti-dava, cetate 91Mdrzea, apitan lui Mihai Voc15. 596, 599Mdrzea-Cazi, povata oardelor Nohailor

502Masagheti, neam 74, 90, 92Massiliianii (Masimeni) 82Matei, logoPat 336Mateias craiu Corvin, räzboiul cu Stefan

Vocia 242, 244, 245, 246; scapi /*nit247; pregAtire contra Cehilor 248; dA

99;

cetäti lui Stefan 249, 368; praciä TaraLeseascit 254; se laudä cu vitejia luiStefan 266, 28o; aduce moastele sfan-tului Man 352; moartea lui 285, 455,574

Mathusal 53Mayli, ()rag acut de Cain 53Mavritania 82Mavritanii 83Mazovii 0 Mazurii, se trag din Mosoh 84;

iau parte la expeditia lui Albert 291 ;infranti de Stefan 299, 301; 207, 208

Mazovia, provincie la Nord de Vistula205, 206, 207, 227, 286, 509

Maxim, impärat roman 152Maxim, pfirc,ilab la Chilia 278Maximilian, calugär 331Maximilian I, in etzboiu cu Svecerii 308Maximilian (Maximian) II, chesar 395,

403; expeditie in Ardeal 437; coronitcraiu unguresc 457; ajuti pe Despot458; räzboiul cu Turcii 485-488; seimpaci cu Jicmont Ian 494; alte fapte490, 542, 543

Mediolanii ( Medeolanii ), in rizboiu cuSforta 308

Medopa, fata lui Gotin 94Meghisia, cetate 377Mehmet, proroc 73, 191, 337, 388, 473,

502Mehmet Beiu, lfisat de pazii la Targoviste

584; prins de Bator Jicmont 585Mehmet Beiu, pretendent al Tärii Ro-

mânesti 346Mehmet, pasi dela Belgrad 377, 396, 400Mehmet, pap de Bosna 487Mehmet, pap batut de Mihai Vocli 581,

6ox

Mehmet, pastt-vezir 487, 514, 515Mehmet-Chirii, feciorul hanului 501Mehmet, sultan ( Mohamed II ) urmeazfi

dupl Murat 220; ia Tarigradul 239,

www.digibuc.ro

INDICE 639

240; pradl Bosna qi Tara MunteniascA255, 258; rAzboiu cu Stefan Vodi 26o,266, 267, 268, 272; cuceragte cetAti pemalul MArii Negre 269, 270, 276, 341;relatii cu craiul Cazimir 274, 275;moartea lui 275

Mehmet Shiac, impirat 389Melnic, cetate 215Menelau 99Mendi (Mend li, Menghe, Mug le) Chirii

hanul CrAmului; prieten lui Cazimir251; prAzi la vecini 338, 340; relatiicu Turcii 269, 321

Mengrili (Mingreli), arä 104, 388Meotid (Meotis), Marea NeagrA 8o, 86,

87, 497; vezi i Marea NeagraMeru lii, cArnpie 228Mes (Messe), fiul lui Avram 73.111eset (Mizel), urmaa lui Sim 156Mesopotamia 388Mesraim (Mecraim, Misir ), fecior lui

Ham 76, 77Memo, stApAnitA de Ceh 167Mica Nicolae, nobil ardelean 593Midia, tara 388

au ieait din Afet 8o; craiul lor 158Miena 205Miecislav cel Bdtriin, craiu polon 204, 205Mielitschii Nicolai, hatman 511, 512, 514,

515Mierdtte, logofAt 595Mihai Vodd, dornn muntenesc 571; ajutA

pe Aron Vodi 573; infrAnge pe Iancupretendent 574; face ponturi cu BatorJicmont 575-580; prAzile in Bulgaria58o; lupte cu Mehmet i Sinan Pap581-586; legAturi cu Rodolf 591; cu-cerirea Ardealului 413, 592, 593; rAz-boiul cu Simion i cucerirea Moldovei590, 594, 595; intoarcerea in Ardeal596; rizboiul cu Leaii tsi Irimia laTeleajen 597, 598; pribeag la Beciu

599; Leaii Il socotesc turburitorviclean 600; in slujba lui Rodolf 6or

Mihailo (Mihail), cneaz: gonit de PfitruVodi 226; fuge din Litva 227

Mihnea Vodd cel Rdu 332, 518Mihnea Vodd Turcitul, urmeazi dupi

Alexandru, tatAl sAu 541; se ospiteazAcu PAtru Schiopul 56o, 56z

Mihul, hatmanul comploteazi contra luiStefan LAcustA 417; cere ajutor luiFerdinand 418; omoarl pe AlexandruCornea 419

Mijibojii (Mejiboje), oraa in Polonia 482Milcov z36, 256, 264, 330, 479; Milcovul

eel Mare 594Miletin, parAu 433Milof Vodd 561Minditintie Bindectu, otarmutiorul SA-

cuilor 582Mircea, comis 254Mircea Vodd (cel Mare) domn la Mun-

teni 188, 189, 192Mircea Vodd (Ciobanul) ajutA pe Isavela

crliasa 41o; vine in ajutorul lui LA-puaneanu 450, 451, 452, 454; rival luiTomp 461; omoarl pe DumitrapoSArbul 480; pierde rizboiul cu Tomp479 ; alte atiri 518, 561

Miserli, cApitan pap 497Misia, ce-i zice Dobrogea 95, 113, 117,

153, 400; Misiile amAndoul 92, 159Misitii, socrul lui Gordian impArat 153Migovschii Pdtru, voievodul Linciciului

3 I I

Mitridat 37, 136, 137Mitrul, vornic 575Mom:, rAu 206Mohaci (Mohar ), cetate 350, 382, 383Moisi, proroc 316Moiseiu, cApitan 596Molda, numele tincei x72Moldova, rAul 141, 172, 277

www.digibuc.ro

640 LETOPISETUL TARR MOLDONTEI

Moldova 85, 89, 95, 121, 128, 133, 140,141, 155, 165, 171, 172, 179, 189, 195,227, 230, 231, 238, 239, 246, 254, 258,267, 268, 270, 279, 28o, 287, 289, 290,302, 307, 322, 335, 338, 340, 342, 364,368, 369, 389, 409, 411, 433, 444, 455,461, 478, 528, 543, 545; 546, 564, 572,573, 574, 575, 577, 578, 580, 582, 583,584, 587, 588, 592, 595, 600

Moldovenii112, 113,209, 211,262, 264,299, 305,340, 359,464, 466,512, 514,532, 533,574, 584,549

Moldovita, manistire zidita de AlexandruVoclA 193, 211

Molodet, calugar 518Molteni Munteni 110, 141Morava 92, 158; stApAnita de Ceh 167;

de Zapolia 389Moravi; 298Morea, luatA de Turci dela Venetieni

308Morin, in Toroana 440Moroseni, Maramoroseni r74; vezi si Ma-

ramoroseniMoruna Panaiotachie vezi PanaiotachieMoscalii 78, 84, 96, 97, z12, ii8, 140,

142, 190, 310, 342, 343, 350, 433, 471,482, 489, 490, 498, 499, 500, 508, 517,543, 582

Moscul, Rusia 74, 190, 275, 285, 338, 339,340, 342, 343, 350, 433, 437, 494, 500,515, 516; targ 508

Mosoh (Masoh, Mesca), fecior lui Afet79, 83, 84, 86

86, 88, 95, 106, 110, III,141, x52, 158, 188, 197, 198,225, 231, 232, 233, 241, 247,270, 273, 279, 288, 291, 297>306, 322, 327, 328, 336, 339,360, 361, 362, 363, 378, 426,468, 471, 472, 473, 474, 481,515, 523, 526, 527, 528, 531,534, 545, 549, 559, 560, 56i,588, 590; Moldovenii Coseni

Motoc Vornicul, prinde pe Jo Idea 434;hatrnan lui Alexandru LApusneanul446, 447, 451; in slujba lui Despot454, 462; de partea lui Tomsa 467,468, 480; omorit in Po Ionia 481

Movila Cdiatei 330Movila Sendrii 263Movile (Movild), loc unde a fost raz-

boiu 236pribegesc in Tara Leseasci

556, 583Muncaci (Mucaci) 413, 445, 487, 573Muntenii 88, 95, no, III, 112, 113, 127,

138, 141, 142, 158, 159, 165, 188, 189,260, 263, 264, 270, 276, 277, 292, 332,378, 423, 518, 523, 525, 556, 560, 580,589, 594, 597, 598

Murat (Amurat) I; ia cetAti grecesti inEuropa 181; ucis de Lazar 182

Murat II, trimite sol la Vladislav 219;lupta la Varna cu Ungurii 220, 221;bate pe Huniad 228

Murat? (intre r504-1510), i se inchinABogdan cel Orb 326

Murat (Amurat) III, fecior lui Se lim 541Murgul, vornic mare 531

neam din Afud 77Mustafa, pasa de Bosna 437Mustafa, sarascheriu tAtArasc 497Musat Vodd, teal lui Patru VodA 171, 176-Muzin Joan, voievodul Podoliei 250

Nadazdie Thoma, nobil maghiar 374, 390,.392; ispravnic Tarii Unguresti 432;palatin 443

Nadur-Gherei, han 274Narva, cetate 337Navohodonosor 98Neapoti (Neapolis) 107, 308Negotchi Stanislav, osta§ 514

www.digibuc.ro

INDICE

Negrea, paharnic 253Negru Vodd, descalecl Tara Munteneasa

164, 165Nelivaico, hatman crizAcesc 264, 265Nemirov (Nemirova), OM 547, 551Nemtii 79, 83, 86, 93, 104, 105,

zi6, 122, 123, 140, 142, 148, 150, 132,134, 167, 198, 199, 200, 310, 335, 38x,390, 392, 397, 401, 402, 405, 410, 415,422, 427, 443, 444, 446, 464, 465, 466,

467, 469, 476, 477, 485, 486, 487, 583,597;

Neamtul --= impärfitie 395, 415, 601Neoptolim, fecior lui Mitridat z36,

137Neoptolim, turn pe Nistru 137Neron 116, 122, 123, 347, 518Nerva 115, 116, 134Nessova, cetate 207Nevrod (Nembrut, Nemrot), fecior lui

Hus 70, 75, 84; bunicul lui Atila 158;stApfin al Vavilonului 76

Nezia, targ 547Niamtul vezi Cetatea NeamtuluiNicazie, sffint i61Nichea, oras 389Nichita, fecior lui Arbure Hatrnanul

347Nicolai, casteleanul de Camenità 543Nicolae de Salmas, apArl Viena 390Nicomidia, oras 75; stäpfinit de Sulei-

man 389Nicopoe (Nicopol) oras 84, 137, 422, 58o,

591Nievorschie, nobil polon 233Nijov, localitate 550Nilul 75, 76, 126, x30Nimitie, comandant peste osti nemtesti

437Nin 73Nineva, oras in Asiria 73Ninevii 73

64!

Niprul 88, 129, 131, x32, 582Nistrul 84, 85, 92, 121, 129, 132, 136,

137, 173, 174, 211, 23x, 250, 265, 272,279, 281, 291, 300, 305, 306, 322, 333,

335, 336, 338, 340, 345, 346, 359, 363,460, 463, 513, 514, 539, 545, 547, 550,553, 559, 570, 573, 595, 596, 599

Nitschi Crunin, capitan 512Noe, feciorii lui 51, 67; nasterea sa 57;

inrnulteste neamurile 58; scapä depotop 59; blagoslovit de Dumnezeu 6o;rAsäcleste vie 61; batjocorit de Ham 62;invatà pe feciori bogoslovia 63; semintia

urmasii lui 66, 69, 70, 73, 75, 76,79, 87, 156

Noegla, femeia lui Met 59Noe la, femeia lui Ham 59Noema, fata lui Lameh 54

oarde tàtfiresti 337,

496, 497, 302Nom, cneaz 215Notmanii, neam 83Novogorod (Novrogrod), cetate 226, 227,

275, 310

340, 341,

0

Obörtin 360Oblucita, cetate 581Odobesti, tfirg 264Odra, fluviu 168Odriu, Adrianopol; oras in Trachia 84,

i82; zidit de Adrian 133, 162; stApOnitde Bulgari 159; alte stiri 267, 270, 337,341, 486

Oghighes (Lughiges) 64, 65Ogrocenschii Blodec, pode.as al Cracitului

185

Ohran, tatäl lui Murad I 18,Ohrida, patrierhia de 192, 197Oituz, treciltoare 245, 422, 596

41*

www.digibuc.ro


Olah = Romfin 110, 141Olah Nicolai, arhiepiscopul Strigonului

443Olom, episcopia din 590Ola; Italian ItoOlbreht vezi Albert IoanOlovdt, localitate 175, 176Oliatia 205Oltul, ram no, 127, 141, 159,Olteni = Munteni zxo, 141Onciul, logofat 229Onorie al treilea, paprt 205Opolia, olat in Tara Silezia 18x, 589Opatrul, cnezie 303Oprea, armas 569; logoat 572Opto (Ofto), impArat german 2o5Oradia 393, 405, 415Orbai, oras säcuesc 426Orbic, sat in judetul Neamt 241Orheiu, tinut 337Orheianii, in rfizboiu cu Aron Vodi 566Ortamakar = Tara Ungureasca de Mijloc

220Osdiia, tinut säcuesc 427Osleninschii Zbignev 179Osman, invätAtor tainic la Turci 388Osmangic ( Osmangin), prima cápetenie a

Turcilor 140Osmanld, prima capetenie a TurcilorOsmonschii, Liah 537Ostrogon, cneazul de 240Ostrov, localitate in Polonia r85Ostrovschii Crestin, starostea Cazemirului

185

Otoman 140, 181, 386, 397, 398Ovarin 487Ozdrovoz (Odrivoz), voevodul Tirii Ru-

sesti 238Ozdrovdz Andrei, voevodul Craciului 179Ozdrovox Herbul 494Ozdrovoz (Osdrovi s) Pdtru, hatman 231,

233, 234

164

140

Padova r o8Padnevschi (Podnetovschi), familie polonit

511Pafi Bantazab, nobil ungur 383Paflagonia, %rani 388Paisie, arhimandritul Putnii 321Paisie, cfilugärul Alexandru LApusneanu

489Palatitie, sol ardelean 580Palavitin, polcovnic 409Paleolog, imprtrat bizantin 196, 239, 240Paleolog Than 18/, 219, 220Paleolog Mihail 170Palus Meotodis, vezi MeotidPamfilia, tanl 388Panaiotachie (Panaioti), postelnic si ter-

giman 131, 132, 135Pandora, sotia lui Sm 59Panon, urmas al lui Sim x56Panonia, Ungaria 92, 93, 156, 160, 164Pdngdrati, mfinästire 436Paos, vornic 566Pariov, tfirg in Polonia 287Paris-Alixandru, fiul lui Priam 66, 99Parthii 104, 145, 147, 149; tara x5x, 388Pdrvul, pfircllab de Soroca 560Patac, tinut 413Patrichie, boierinas 336Pat Stanislav, voevod de Vitegsca 490Pavloban, dregátor 427Pdshanii Gheorghie, nobil ungur 383Pdtrasco, boier moldovean 419Pdtrasco Vodd, fiul lui Mihai Vocil 581,

591Pdtru Majcsriul vezi Pdtru Vodd Rare,Pdtru Vodd Miqat 176Pdtru Vodd, fecior lui Stefan Vodä 17o,

171, 175, 177; räzboiul C11 Lesii 178,179, 18o; se duce la Liov 187; altestiri 188, 189, 192, 195

www.digibuc.ro

INDICE

Pdtru Vodd, fecior lui Stefan, frate luiIlia§ 222; ia domnia cu ajutorul Un-gurilor 223, 224; judimintul cltre Levi226, 227; gAzduevte pe Mihailo 227;moartea lui 228, 229

Pdtru, fecior lui Alexandru LApuvneanul435

Patru Vodd, fecior lui Stefan cel Mare276

Pdtru Vocld, fecior lui Bogdan Orbul 35xPdtru Vodd Aron, omoarri pe Bogdan

Vodi 235; domnia lui 236, 237; facejuramint lui Cazimir 238; di tributTurcilor 239; bättit de Stefan Vodi241, 242; pribeag la Levi 244, 245,247, 310; omorit de Levi 309

Pdtru Vodd Rarer, domnia lui 345, 353;prada Tara Säcuiascii 354; rlzboiul cuFerdinand 355-357; eaboiul din Po-CUtia 358, 359; bgtut la Obertin 360-362; complot contra lui Grit 374-379;pribeag in Ardeal vi la Tarigrad 363-374, 417, 418; a doua domnie 419, 421;omoari boieri 420; prinde pe Maelat422, 4-23; moartea lui 425, 426, 429,433, 435

Pdtru Vodd Schiopul, numit domn 5/8,5x9; bltut de Ion Vodi 523 --528;;insaunarea sa 531, 539, 540, 541; riz-boiul cu Potcoavi 544, 546, 548-550;iarrt razboiu cu Ca ZaCii 552, 553; Ma-zilirea 553; a doua domnie 558; luptecu Cazacii 559; seceta din zilele sale56o; bate pe Jvan pretendent 561; Iasidomnia 562-563; pribegevte in TaraNemteasci 563

Pdtru Cazacul, apuci scaunul vi domnevtedoul luni 570, 57!

Peicinghii, ieiçi din Gomor 87, 88Peleponind, stäpanit de Suleiman 389Pe llegi (Po li)ca), sositi la apa Buhul 288e lomcul, episcop de 207

643

Pelusia 147Penceciul, localitate 270Peonia = Panonia 156; vezi i PanoniaPera, ce-i zic Galata 84, 393; vezi

GalataPerenie Pdtru, hatmanul lui Ferdinand

356, 364Perevloca (Perevoloca), munte 497, 498Periiaslav, orav 56oPericoP 340, 345Persdv (Persiv), impAratul Machedone-

nilor ii8Persii (Perrii) 72, 78, 126, 133, 152, 153

154, 255, 341, 382, 388Persul (Persia) 68, 8i, 105Perusie Ga§par, nobil maghiar 375, 377Pertinax Helvie, imp6rat roman 150Peso Iacob, sol 338Petric, Thetricus hatman 157Petricov, orav in Polonia 225, 283, 309, 433Petrovici Chiga Stanislav, namesnic 288,

300Petrea, hatman i pircalab de Suceava 420Petrea Stolnicul ridicat domn de boierii

pribegi din Tara LeveascAvezi Alexandru Ldpurneanul

Petihori 5o6Petru, sffintul apostol: icoana lui i44Perii Lupul, sol 459Piasovschii (Piasorchii)

471, 472, 473, 481Piatra, tfirg 365Pico (Peco), orav in LitfaPilijchi din Herbul 363Pipa, fata craiului nemtesc 154Piperegi, sat in judetul Iavi 216Pir, impiratul Epirotilor 81, tosPirta (Perta), femeia lui Devcalion 65Pistini Gheorghie, nobil maghiar 392Pistinie cel Negru, impirat roman in Siria

z50, 151Piu vezi Antonin Piu

431, 433;

4569 4591

337

470,

www.digibuc.ro


Pius, papa 149Piveni (Pevceni), neam 88Plachida Eustathie, sfäntul hatrnan lui

Traian 746Plotan, Cazac 538Poarta 135, 363, 372, 373, 374, 385,

394, 408, 412, 417, 418, 428, 431, 546,549, 568, 572, 6oz

Pobrata, mänästire zidità de Petru Rare§424, 425, 428, 354, 356

Pocutia 197, 290, 321, 322, 323, 327, 328,358, 359, 361, 362, 363, 481, 516,

556, 573Podhaet, tfirg in Tara Leseasca 303, 304,

336, 363Podolia (Podol) 88, 92, 795, 210, 213,

218, 226, 228, 230, 234, 250, 25r, 258,270, 271, 279, 281, 303, 304, 322, 327,333, 335, 363, 375, 442, 459, 481, 517,541, 596, 599

Podolenii 218, 231, 232, 233, 334Podraga, sat in judettil Dorohoi 21[6Pojun 352, 457, 486, 490Poll.* (Po lati), porecla Lesilor 169Po lec, porecla lui Carcovschii Ioan 280Pololcul, cetate pe apa Zvina 437, 489Po lovtii, au strärno§ pe Gomer 79, 87;

bätuti de Unguri 8o, 88, 155Pomeranii (Pomorenii) 78, 168, x84, 286Pomorsca, tarii 168Pompeiu cel Mare 41, 123, 124, 133, 147Pontu 148Pontum Euxenum = Marea Neagrit 87;

vezi si Marea NeagrdPorava Neculai, hatman lesesc 233Portogalia 103Portogalii 740Pototchii Ian, staroste de Camenita 584,

598Pozonion = Pre§burg 167Praga 239, 6o1Praguri, Cazacii dela 544

Pravtiei Vlodec 363Preda, boier muntean 576Prejmerul (Prejmdul), cetate in Ardeal

364, 426Prepont (Propont) in Asia 88Presburg, Pozonion 167Prevorschii (Prevoschii), tam 303, 304Priam, inmkat 99Primisle, ora§ in Po Ionia 226, 250, 287,

303, 304Probita, Gale, drum 547Procop din Sineucefti, apetenie leseasca

361

Prohnischii Pdtru, nobil polon 298Prometeu (Promothei) 65Prudenschii (Prudentie) Ioachim Silezianul

465, 477Prusacii, 89, 123, 205, 206, 207, 208;

vezi si PrusiiPrusia i 97Prusii 8o, 124, 168, 184, 198, 204, 208,

227, 286, 291, 292, 309, 370Prutul 129, 131, 132, 138, 292, 299, 337,

345, 346, 349, 361, 450: 457, 452, 511,512, 513, 539, 555, 559, 560, 596

Przevodnita, iazer curAtoriu 504Pupian Marco Clondie 152Punevschii Caspru, nobil polon 493Putna, mänästire ziditi de Stefan Vodi

176, 243, 28/, 282, 32x; ingropati:Bogdan Voda 343; Doamna Maria 338;Stefan cel Mare 323, 324; Stefianita 351

Putna, tinut 264, 329, 330, 331Ptolomeada (Ptolemaida), cetate 199

R

Racea, capitan la Mihai Vodá 599Racotdstii, iau cnezia Ardealului 416Racogi Gheorghe, cneaz al Ardealului 416;

moartea lui 416

www.digibuc.ro

INDICE

Racotii 5icmont, lag. Ardealul lui GabrielBator 413, 414 .

Racovat, sat pe apa Bdrladului 26xRacuzii 167, 185, 186Rddduti, episcop la 194Radac (Radec) Ladislav, polcovnic

475Raditschii, sol polon 514, 515Radocovici, cetate 489Radomna, oras 303, 304, 326Radul, clucer 575; sol la Rudolf 591Radul, postelnic 575Radul Vodd eel Frumos, domn munte-

nesc 252; rAzboiul CII Stefan 253, 254,256, 257; pribeag la Turci 257, 258;insoteste pe Turci in Moldova 260,262, 263, 265; fiica lui 275, 276, 338

Radu Vocld cel Mare, pradä tinutul Putnei329, 330; face pace C11 Bogdan Vodá331; moartea lui 331, 332

Radul Vodd dela Afunwti, ia domnia 346;impacä pe Steaniti. Vodá 351

Radu Vodd Paisie 375, 376Rafivil, sol lituan 225Ragivel (Ragivil) 202Römit Pdtru, postelnic crliesc 311Rdmul, Roma 40, 93, 94, 96, 97, 99,

Ka, 105, 1o8, 109, 112, 113, 115, 121,123, 125, 127, 129, 133, 134, 143, 145,146, 147, 149, 150, 152, 153, 161, 162,166, 186, 199, 202, 206, 207, 208, 266,275, 283, 329, 338, 347, 380, 438, 588,590; imparätia Rimului 37, 93, 95, 98,101, 102, 103, 104, 1/6, 117, /20, 122,

474,

126, r44, 148, 151, 154, 164, 574, 575,578

Rdmleni, Romani 36, 82, 83, 90, 98, 104,III, ii8, 119, 121, 122, 123, 124; 125;126, 128, 129, 137, 138, 141, 143; 144;146, 147, 149, 153, 154, 157, 16o, 162,163, 164

Rdmnic, oras si titu 263, 287, 330

645

Rdmnic, Rarnnicu-Valcea: episcop de 575Rcl,sca, manästire ziditä de Petru Rare§

424; fogropat episcopul Macarie 436Ratevi 158Ratisboria (Ratisbor), tinut in Silezia

406, 589Rdtezatii, sat in judettil Râmnicul Sirat

330Rduseni, sat in judetul Baia 235Rdut, rau in Basarabia 264, 566Rava (Revii), domnul Hunilor 157Rava, cetate 551Ravazdi Gheorghie, sfetnic al lui Jic-

mont 575Rdzvan Vodd, movill 587Rdzboianii, sat in judetul Nearnt 273, 274Rem, urmas lui Enea Ioo; zideste jumA-

tate din Roma iozReni, oras 460Renul, apa 104, 105, 122; tinut 199, 200Reveles loan, episcop 454Reveles (Leveles) Gheorghie, sfetnic lui

Despot 454; mochis in Cetatea Neam-Illlui 467; omorit de Alex. Lipus-neanul 481

Rifaz (Rifat) =-- Ascanes 85Riga, cetate la Marea Bahia 209Rihova, tArg in Bulgaria 581Rizvanschii Dierslav, voevodul CracAului

267Rizvanschii Iani, castelanul Sandomirului

267Robeu Pdtru, ispravnicul Siibiului 4x8Rodolf, impirat nemtascu 573; legaturi

cu Jicmont Bator 588, 590, 602; le-glturi cu Mihai Vodá 591, 6ox ; dusmanlui Bator Andriias 591

Rodos, insula 82, 201, 275, 492, 494,510

Rogotin, tirg supus de Crijeci 208Rogovcas, localitate 185Rohatin, cetate in Polonia 334, 363

www.digibuc.ro


Roma 99, lox, 109, 141, 205, 208; veziRtunul

Roman, tfirg descfilecat de Roman Vodfi177, 229, 245, 349; cetate 277, 292;episcopie 194, 424, 436

Roman Pribagul, prfida tinutul Putnii330, 331

Roman Vodd I, frate lui Pfitru Vodti 176;scaunul domniei la Roman 177; pri-zonier la Svidrigailo 195; jurfimintulde credintá 195; eliberat din inchi-soare 196

Roman Vodd II, fecior i urmas lui DiasVodá 222; la domnia 223; fuge la Lesi224, 225; otravit de Pltru Vodi225

Romanii 37, 40, 112, 118, 121, 128, 137,140, 302

Romania, provincie in Italia 108, 389Romenzii 121, 127, 128, 133, 141, 143,

159, 163, 164, 171, 172, 174Romna (Rovca), cetate 240Romer, cnezul Stiriei 18xRomnove (Remove) tfirg la Marea Balticfi

123, 124Romul, descendent din Enea Ioo; zideste

jumatate din Roma roiRomul, ispravnicul lui Traian impfirat

145Rostin, pasá, ginere lui Suleiman 400Roxanda, fiicá lui Petru Rares 368, 434;

vine din pribegie 421; logodita cuJo ldea 433; doamnä lui LApusneanul435, 483, 489; de neamul Despotilor440; otráveste pe Lfipusneanu 490;ingropatfi la Slatina 491

Rucal, Rucfir 584Rudava, rfiu 303, 304Ruft Avrilie, dregfitor roman 134Rumele, RU/nella 122, 125, 41 XRuseglu (Russel) Pdtru 444, 447,

457456,

Rusii 78, 124, 140, 142, 155, 169, 172,173, 174, 213, 288, 302, 333, 442, 433;Rusimea 295

Rusava, Orsova 578, 580Ruzmir, oras in Volinia 251

Saba (Sava), fecior lui Hus 75Sabina, provincie in Italia 107Sabinii (Sabinenii) descendenti din Saba

75Sabinul, polcovnic 129Sacmariul, cetate 437, 486&Ica 260, 330, 354, 355, 356, 366, 376,

378, 381, 408, 409, 426, 427, 474, 574,575, 578, 582, 585, 587, 593, 598, 601

Sadahmat, hanul de peste Volga 239Salzmat-Gherei, feciorul lui Ahmat 310;

inchis 321Saim, oras in Egipt 66Sditii, neam 83Sala 78Sala loan, nobil maghiarSalonic 146Salma Nicolai, sol 394, 403Salmas, de 390Salta (Saki) de 205, 208Samaria, tat% 388Sambor, Ora§ in Polonia 234, 305, 306, 573Samovit, cneazul Mazoviei 183Samu,s, insulá 438Sandomir, tinut in Polonia 179, 267, 304,

305Siinevcestii, nobili poloni 543Sanoncul, tinut in Tara Leseascá 350SapPor, impfiratul Persilor 154Sarachinii ( Sarachinenii, Cherai(enii) 199,

205Sdrapion, matematician 151Sdrödnia, localitate 445

383

www.digibuc.ro

INDICE 647

Scirbaca, sat mai sus de Steffinesti 345Sardanapal, porecla lui Galba Iuliu x51Sdrdtenii 82Sdred Gaspar, nobil maghiar 383Sdredii Gheorghie, vlduva lui 44xSares Patac, prädat de 'Mari 487Sarghetia (Sarvi(ia), apa 122Sarmatia 129Sarrnatii (Sarmotenii) 78, 86, 128, 148,

160, 166, 168, 506Sas Vodd, fecior lui Dragos 176Saselle-Gighirligu, iazer curätoriu 5o6Sasi (Said, Sad) 86, 90, 92, 93, 174,

199, 200, 356, 408, 426, 460, 554Saturn 76Saturnin Peurie, dregAtor 129Sava, rau 92, 93, 382Saxonia, tarä 93, 168, 340Saxonii, ramurfi a Alamanilor 140Savromatii Nerntii 140, 145; vezi si

NemtiiSebes, oras in judettil Alba; Sas Sebes 393Sela, femeie lui Larneh Orbul 54Seldetie Pdtru, cApitan de oaste 444Selinz Iuzum Turcul 275Selim I, feciorul lui Baiazit: räzboiu cu

tatál säu 341, 342; bátália dela Mohaci350; ia Buda 351; alte §tiri 355

Selim II, fiul lui Suliman; face expe-ditia la Astrahan 495, 497, 499; ma-zileste pe Bogdan Iltpusneanul 492;numeste domn pe Ion Vodá 509, 51o;solii la Levi 493, 494; räzboiul cu IonVoda 521, 523, 528; dobandeste cetatiin Africa 540; moartea lui 545, 54!

Semendrova, cetate 137Senaar (Senear), cfimpi in Persia 67Seneca (Sineca), omorit de Neron 347Serghi-dava, oras 91Setna (Sdtna), thgvor la Moscali 482Sever, implrat 150; cucereste Vizantia

157; face Severinul 137

Sever lulie, hatman roman 147, 148Severinul, cetate, 119, 137, 138, 151Scanderbeg Castriot 82Scandinavia (Scandia) ostrov 94;

155Scheia, sat in juetul Suceava 587Schiuder (Schider), la Marea de Mar-

mara 129, 220Schirghel (Schirgailo), vezi SfidrigailoSchitia (Slitia) r6o, 161, 389Scodopa, sotia lui Filip 94Scorditii ( Scurdastii ), neam francez 92, 93Sfidrigailo (Sfidrighel) frate lui Vladislav

Iaghelo 184, 187; prinde i inchide peRoman Vodi 195, 196; räzboiu CUfrate-säu 210, 213; pradá Litva 215

Sfireovschii (Svireovschii) polcovnic cazac520, 522, 524, 526, 527, 529, 530,533, 538

Svetdi Dimitrie, mänästire ziditä. de StefanVodi 265

Sfatul Frantesc, ziva lui 335Sfdatul Gotard, tärgsor in Tara Ungu-

reascä 476Sfdntul loan, biserica Crijecilor 201Sfetai Ioan cel Milostiv, moWele lui 352Sfatul Martin, ziva lui 449Svetdi Nicolae, biseriel ziditi de Stefan

Vodä 265Svetdi Onufrie, mänästire in LiovSvintul Procopie, mucenic 277Sfetai Stefan Vodd 324Sfatul Stratilat Tiron 125Sfindie Lazdr, hatman nemtesc 437Sforta Ludovic, in rfizboiu cu Mediolanii

308

oras 376, 414, 581, 592, 593Sicamvriia (Sicarbriva), Buda veche 160Sidonul, cetate in Siria 77Sidonenii 77Sidor (Zedor), mitropolitul Chievului 240Sighet 38

mare

481

www.digibuc.ro


Sighidin, cetate 432, 486, 487Sighinul, episcopul din 218Si la 41Silistra 423, 452, 58o

postelnic din 218Silivriia, oras in Trachia 84, 159Sim, fecior lui Noe 59, 6z, 69, 72, 73, 156Sima, vistiernic 349Simeon, cneaz 300Simion, impArat 241Simion Vodd Movild, paharnic pribeag la

Lesi 556, 563; domn al Munteniei 594;lupte cu Mihai VoclA 594, 599; altestiri 599

Sinan Pasa, ruciA cu Brut 572; pregAtesteosti 572; rfizboiu CU Mihai Vorli 58o,581, 582, 584, 585, 586

Sinapul, oras in Asia Mid. 255Sineuce,sti, localitate in Polonia 361Sineuschii, hatman, voevodul Rusiei 433Sineuschii, hatman 482, 556Siniavschii loan, voevod Tarii Rusesti 230Sineuschii Nicolae, hatrnan Polni 362, 363Siragi, cetate in Polonia 183, 214, 215,

225, 477Sirbia, tat% 149Sirbii (Sdrbii) 84, 140, i82, 341, 463,

464, 465, 5r3, 58t, 594, 597, 6o2Siret, /AU 129, 141, 262, 263, 284, 310,

326, 330, 362, 363, 424, 471, 477, 523;tärgul 238

Siria 69, 73, 77, 104, I3I, 147, 388Siriianii, urmasii lui Aram 73Sirmea, oras in Ungaria 152Sith, fecior lui Adam 55, 56, 57Sitilenii 82Sivila Cumea 40; Sivilele (cArti) 148Sixtus ( Sextus), papA r44Slatina, manAstire ziditl de Alex. LA-

pusneanul 435, 490, 491Sldvild, hatman 531Slinavschii Neculae, cApitan de oaste 361

Slonsca, tarA 158, x68, 184, 284,589, 591

Slovaci 83, 16oSlovenii 140, 166, 169Slujinschii (Lujenschii) cApitan de Ca-

zaci 520Smeredova, cetate 277Smila, rfiu in tinutul Tutovei 262Smolensc ( Smolensca), cetate 190, 227, 342Snetin ( Sneten), oras pe Prut, in Pocutia

173, 197, 217, 250, 258, 301,478, 481

Spaneoc, spätar 480, 481Sobetchii loan, rege 334Soci, sat 254Socolovschii, cäpitan de Cazaci 520

doamna lui Bias VodA 213,Sohodolschii Eghidei, sol polon 258Solohur, ispravnic 343Solomon 74, 85, 317Solon 38, 66Sona ( Sosa), apä 88Sondet, oras in Tara LeseascA i8o, 183Solonul, cetate 181Soroca 264, 287, 547, 550, 56o, 570Sorocenii, in rAzboiu cu Aron VodA 566Srdbrdnic, hatmanul MoscalilorStamati, postelnic 576Stanislav, biserica lui 311Starodubal ( Starobudul), oras in Tara

Sibirului 226Stiria (Astiria) 107, 181, 402Stan, doftor 412Stan, logogt 254Ston (Stol) Beligrad, Alba RegalA 393Straf Ibraim, Leah turcit 494Strogon (Strigon), arhiepiscop din 184,

443Striiu, rfiu in Polonia 573Stroici, logofät lui Despot 453; de partea

lui Tomsa 467, 468; pribeag la Liov480; omorit de Levi 481

303,

359,

214

498

www.digibuc.ro

INDICE

Stroici, logoat lui Petru Schibpul 563Strus, doi frati slehtici 328Strus lacob, pfircAlab 550Stepusie, oras secuiesc 426Sti lia ( Tilia) x81Stitii (Schitii) 78, 8o, 140Suceava, rfiu 174Suceava, scaun i targ 172, 174, 193, 194,

214, 216, 230, 241, 242, 243, 245, 246,251, 257, 265, 273, 275, 277, 28z, 291,292, 293, 294, 303, 305, 323, 335, 354,356, 357, 358, 370, 417, 418, 421, 427,435, 436, 44, 449, 450, 453, 456, 458,460, 465, 467, 473, 474, 477, 494, 539,540, 584, 587, 594, 595, 598; cfimpii446; mitropolia 424, 436; tinutul 326

Sucevita, man6stire in judetul Rficlauti556

Suleiman Magnificul, pradi Moldova 356,363, 364, 365, 369; Ii fixeazA bir 370,371; numeste pe Grit in Ardeal 374,379, 392; bate pe Unguri la Mohaci381, 382; inscauneazi pe Ion Zapolie388, 389, 392; ia Buda 351, 394, 395,396, 400; numeste craiu pe fiul luiZapolie 398, 400, 402; relatii cu Fer-dinand 386, 387, 404, 437, 485; esteorn invätat 403; prinde pe Maelat 409,422, 432; onaoari pe Ilia Rares 428;insauneaza pe Alex. Llipusneanul 455,479; rfizboiul cu Maximilian 486, 47;moartea lui 487, 488; e tatiil lui Selim492

Sulet-Beiu, sarascheriu táttreasc 497

Safranici Pdtru, sol 185Sah, hatman numeste domn pe Potcoavi

547; strange Cazaci 549; lupti cuPetru Schiopul 550; chemat la Braslav551

649

Sahmat, vezi Sahmat.Fam, de neam dela Samos 438Samos Playa, sat aproape de Cluj 603Scepinul (SiPenul), tinut 214, 217Scesni (CFerni) slehtic polon 328Scheie, sat pe Siret in judettil Roman 281Searpe, postelnic, pribegeste in Tara Le-

sascl 346, 348Secheli Moisi, nobil maghiat 600, 6oxSendrea,hatman, cumnat lui Stefan Vodá

262; piere la Rfunnic 263Seremet, voievod moschicesc 490Sipinti, sat in judetul Cerniuti 301qipote, sat pe Miletin in judetul Iai

433, 434Spaniol, vezi HispanStefan, cu porecla Balog, calpitan de

oaste 447,Ftefan Vodd, tat51 lui Petru i Stefan 170,

171, 177Stefan Vocld, fecior lui Stefan Vodil 170,

171, 175; pribeag la Lesi 177; rfizboiulC1.1 Petru Vorli 180, 187

Stefan Vodd, domnul muntenesc 188;razboiul cu Jicmont 189

.tefan Vodd, fiul lui Alexandru cel Bun:goneste pe Dias 212; face jurimant luiVladislav 213, 214, 217; bate pe 'Mari2x5; pe Ilia Vociä 215; orbeste peDias 222; este omorit de Roman II 223

Stefan Vodd, inainte de Ciubár 229Stefan Vodd cel Bun, luptele cu Petru

Aron 241, 310; proclamat domn 242;luptele cu Turcii 242, 243, 26o, 262,268, 269, 271, 272, 273, 274, 278;prizi in Ardeal ì Polonia 242, 248,305, 321, 322; lupte Cu Ungurii 245,249, 259; lupte cu TAtarii 250, 25x;razboaiele cu Muntenii 252, 253, 254,256, 257, 259, 263, 267, 276, 277; CU.Lesii 286, 304, 306, 335; solii la Lesi247, 250, 258, 269, 270; la Turci 266;

www.digibuc.ro


lupte cu alti pretendenti 282, 284; seinchini lui Catimir 279-281; zidestebiserici 0 mänästiri 243., 251, 264, 265,274, 277; face orase si cetAti 135, 265,277; doamnele lui 243, 257, 265, 275;alipeste tinut 264; moartea lui 323,324, 325; alte stiri 136, 309, 326, 330,336, 338, 353, 368, 425, 574, 582

.Ftefan Vodd cel Tândr, fiu lui Bogdan345; ràzboiul cu TAtarii 345, 346;omoarA pe Arbure 347; complotul boie-rilor 348, 349; bate pe Turci 349;legAturi de pace cu Lesii 350; pracIAMuntenia 351; otrAvit de doamna 351,353; tati lui Ion VoclA 509

$tefan Yodel Ldcustd, ales domn 370;tiran 373, 417; omorit de boleti 418,420

$tefan Vodd Rarer, fiu lui Rams 368,421; ales domn dupA Bias Rares 428,429; desfrAnat 430; expeditie In Ar-deal 409; complotul boierilor 431, 432;omorirea lui 433, 434

qtefan Vodd Tontra, ales donm 457, 468;cere ajutor lui Jicmont Ian 469; rAz-boiul MI Visnovetchii 470, 471, 472,473; razboiul cu Despot 464-466, 474-477; omoarl pe Despot 477; rizboiulcu Mircea VoclA 478; trimite solie laTarigrad 479; pribeag la Liov 480;omorirea lui 481

$tefan Vodd, pretendent invins de LA-pu§neanu 488

$tefan Vodd Rdrvan, sfetnic lui AronVoclA 572; insclunat de Bator Jicmont

,5'tefdnerti, targ in judettil Botosani 335,338, 340, 345, 346, six

$trascovschii, tunar 360.5'vahii (.Fvibii) 158.Fvecerii, Elvetienii 308,Fverii, Suedezii au strAmos pe Gomer 8o;

rarnurA a Alamanilor x4o; alte stiri 89,104, 158, 595

T

Taloneanul Matei, starostele Dalmatiei 218Thara, fecior lui Aran 64Tdmetreni, sat in judetul Roman 229Tanais, Donul 8o, 129; vezi si DonuITarasduji, sat pe Prut In judetul Hotin 361Tarasie, episcop 251Tarcvinie Mdndrul, 40, tor, 102, 115Thrgovirte 190, 581, 584, 585, 586, 591;

mitropolitul de 575, 578Tenwor, sat in judetul Prahova 190, 351,

598Tarnovschii Andrei, sol 493, 494, 495Tarnovschii Joan, hatman primeste pe

Ion Zapolie 355; infrânge pe PetraRare§ 359-364; ia robi Moldoveni 421

Tarsul, ora§ in Chilichia 81; stApAnit deSuleiman 388

Tarsus, fecior lui Iavan 8xTartara, apa 140Tartaria 389; Tartaria cea Mare 104Tatar Bunari, cetate pe Cogrilnic 137Tdtardi, sA trag din Magog 8o; primesc

bir dela Levi 96, 97; prizi la Levi 214,574, 582; ponturile cu Bator 0 Mihai 218, 228, 234, 251, 28x, 283, 298, 301,574, 580; luptA cu Mihai contra Tur-cilor 583-586; rfizboiul cu Ieremia

303, 304, 308, 322, 481, 482, 487, 517,541, 593, 600; präzi in Moldova 218,

Movili 582, 586, 587; invins si omorit 250, 260, 272, 337, 340, 341, 346, 364,587 451, 463, 480, 510, 526, 535, 539, 573;

..Ftefan Radul Vornicul = $tefan Vodi la Moscali 226, 508, 541; In slujbaRfizvan 582 Turcior 364, 411, 486, 499, 502, 503 ,

www.digibuc.ro

INDICE 651

504, 505, 507, 534, 572; chestiuni in-terne 113, x 16, 127, 131, 132, 136, 137,140, 142, 144, 158, r6o, 164, 170, 171,176, 191, 279, 291, 305, 311, 321, 335,338, 471, 479, 543, 582, 588, 598;TAtarli Bugegeni (Bugacului) 542, 526;TfitarAi CrAmului 340, 341, 5o8; TA-tarli Nogai 490, 503, 507; TAtarAi Pe-recopului 88; Tfitarii de peste Volga496; TfitArAme 19x

Tatii, nearn 140Telutul, logoat sol 290; inchinA tara Tur-

cului 326; zidwe bisericA 326; moartealui 338

Tavania, localitate pe apa Nistrului 281TatIrica (Tarivca), unde stint Titarii

Perecopului 88, 388Tavristii (Tlavistrii), neam francez 92, 93Tavrus, munte in Armenia 6oTechel, tAlmficitorul legii lui Mehmet 337Tecenschii Andrei, staroste Rohatinului

362, 363Tecenschie Gavril, din Moravit 298Tecenschii Navoi, nobil polon 179Tecenschii Grebiadin Nicolai, voevod TArii

Ruseiti 298Tecenschie Stanislav, fecior castelanului

de Craclu 249Tecuciu 262, 561Tehe, Drag facut de Cain 53Teleajin, rAu 597, 598Teleajina, cetate cuceritA de Stefan Vodi

259Telesforos, papA 148; moartea lui 149Telie loan, ispravnic Belgradului 374Telititii Stefan, sol 333Temeh, so/It §i femeie lui Cain 53Temerlan, han tAtArlsc 190; pradi Tara

Ruseascl §i Litva 19x ; ia rob pe Ba-iazit 192

Temistocles (Temistocleu) 41Temruc, clpitan de oaste 512

Teras, fecior lui Alfet 79, 84Terhvara (Terh ), cetate pe Prut, fficuti

de Ludovic 138, 582Testabanii, sate hAneiti din Bugiac 93Tetea (Peteia), femeia lui Noe 59Tevton (Tevcon), cApetenia Teutonilor

79, 140Tevtonii (Tvisconii), Nemtii in istorii 79,

85, 86, 140Tezroc, capitan de oaste 512Theoctist, mitropolit sub Iuga VodA 192Theoctist, mitropolit pomAzu§ete pe Stefan

Vodl 242; moartea lui 275; mArturialui 353

Theoctist, mitropolit intArelte la domniepe StefAnita 345

Theodoric (Theodorim), craiul Gotilor 162Theodosia (Teodozia), Chefea 136; vezi

qi ChefeaTheodosie, impruat grecesc 159, 165Theodosie, vistiernic 575Theofan, mitropolit de Suceava 488, 518,

552Theofil, episcop de RAmnicTheofil, mitropolit 251Themes, bozoaia 65Thesalia 65, 389Thrachia 191Ticolin, orag in Polonia x16Tifenie loan, ministru Prusilor 286, 292Tigheci, sat in judettil Cahul 338Tighina 216, 526, 528, 559Tigranes (Tigdnes), rege al Armeniei 37Timipar, cetate 380, 381, 383, 402, 6o2TnnuF, mArzac 346Tinea, loc in satul Dolje.gti 241Tiras, Nistrul 84, 92; vezi 9i NistrulTirenii 77Tirighetii, Trachii 84Tirul, cetate in Siria 77 ; fAcuti de Teras 84Tismenita, oraq ill Galitia 326, 359Tit, impArat 147

575

www.digibuc.ro


Tiveria, mare 388Tivrul, apa in Italia 99Toader, fecior lui Arbure Hatmanul 347Tocai, oras in Ungaria 354, 486, 488Togomer (Togortnu), cneaz 87Tomsa, vezi ,Ftefan Vodd TongaTorian, localitate in Ardeal 426Toroana, provincie in Italia 44oToroman (Torman) Ilie, cápetenie de osti

464, 465, 469Toronschii Valentin, 356Torun (Torunea), oras in Po Ionia 207,

208, 309Toruben (Torunben), oras in Tara Le-

smog 308Toval (Tubal), fecior lui Afet 79, 82Toval (Tobal)-Cain, fecior lui Lameh

Orbul 54Trachia (Tratia) 84, 85, 88,

153, 159, 165, 182, 389Trachii 84Traian, descalecä Dacia 42, no, 141, 155,

164; aduce Ramleni 142, 154; omoarápe Decheval 520; aflä averile lui x22;zideste podul peste Dunäre 119, 137;Nicopol 137; columna 144; numele skicomplet 515, 133; supune alte neamuri545; rnoartea lui 146; 94, 96, 97, 98,114, 115, 516, 117, 125, 527, 128, 529,130, 131, 532, 134, 147, 159, r6o, 562,163, 566, 174

Traianopolis, oras 146Trdmbovle (Trdmbole), oraS 240, 251,

336Trava, vezi DravaTrapezont (Trapezond), impärätie pe

malul sudic al Märii Negre 593, 255,388

Trevir (Trivdr), din 208Tribal, Bulgar 383

pretendent moldovean bätut deBogdan \roc% 342

91, 133,

Troada, cetate 66, 85, 99, zoo, zoqTroadenii, 39, 85, 99, 500Troaianul, sant in sus de Galati 13;Troianovschii, cApetenie lesascit 365Trotus, rau 245, 264, 461, 594Trotusan, logoat omoará pe Stefan La-

custä 457; cere ajutor lui Ferdinand418; omoarà pe Alexandru Cornea 419

oras in Spania 515TTuu:reatin4a94

Tudeschi (Tudesco), Nemti 79, 140Tunes, cetate in Africa 540Tunghia, ard in Peninsula Balcanicl i33Turcii, au iesit din 'Mari 8o; räzboaie

cu Ungurii i Nemtii 42, 219, 220, 221,228, 380, 381, 382, 389, 391, 396, 397,399, 405, 410, 411, 412, 413, 415, 423,426, 427, 473; prAzi, relatii si luptecu Romänii 258, 26o-264, 273, 274,281, 362, 428, 443, 447, 449, 450, 455,.466, 487, 488, 523, 525, 526, 528, 529,531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538,539, 543, 544, 556, 562, 564, 565, 571,572, 574, 575, 580, 581, 584, 585, 586,594; präzi la Le0 282, 298, 303, 304,305, 336, 349, 350, 512, 513,514; luptecu Cazacii i Moscalii 498, 499, 500,527, 530, 548, 549, 550, 559; cuceriri196, 231, 269, 272, 588; diferite stiri73, 8z, 84, 107, III, 525, 526, 132,135, 136, 540, 141, 142, 191, 218, 224,232, 245, 250, 255, 257, 266, 267, 268,270, 271; 277, 278, 279, 284, 286, 287,289, 290, 291, 292, 296, 307, 308, 311,321, 322, 324, 335, 338, 339, 34-x, 352,371, 375, 378, 392, 403, 404, 406, 408,430, 479, 502, 503, 504, 505, 506, 507,5o8, 520, 553, 592, 595; impttatia Ttlf-cior 132, 249, 293, 324, 326, 329) 365,374, 385, 412, 419, 443, 444, 457, 517,519, 545, 583, 584, 590, 596, 6o1, 602;vezi i Poarta

www.digibuc.ro

Turcoae =-- Turcoaice 553Turhistan 140Turnul Neoptolimul, cetate in gura

strului x36; vezi si NeoptolimTurnul Sdverinul, vezi SeverinulTurnus, domn de Italia noTuroge, nobil rnaghiar 383Tuscana, provincie in Italia 107Tutova, tinut 262Tvoropii dela Bulaciu 336Tvoroschii, hatman lesesc 340, 341

T

INDICE 653

Tara Helmului, datA Crijecior 206, 207;pArfisitA de Prusaci 208; vezi si Helmut

Ni- Tara Greeascd 65, 82, 91, 147, 191;Tardle Grecesti 105, 106, 122; vezi siGretia

Tardle Ieru.salimului 105Tara Inflantiei 204, 337Tara Italiei 123; vezi siTardle Yidovesti 105Tara Lesascd 63, 165, 66, 167, 168,

169, 170, 173, 174, 177, 179, 18o, 181,x82, 183,

Tamblaz Grigorie 197Tdpdlus Vodd Laiotd, rAzboiu cu Stefan

VociA 259Tdpdlits Vodd cel Teindr, bAtut si omorit la

Minnie 276; tire contrarie 277Tara Ardpeascd /53Tara Ardealului /28, 164, 461, 581; vezi

§i ArdealulTara Armeneascd 37, 6o; vezi si ArmeniaTara Ascania 85Tara Avstriei 404; vezi si AvstriaTara Belzii 234; vezi si BelzulTara Bohemii 169; vezi si BohemiaTara Bolgariei 575, 591; vezi si BulgariaTara Bosnei 255; vezi si BosnaTara Candid 6oTara Cdzdcrascd 194Tara Cuiavului (Cuvuiavului) 207Tard le Datilor 98; vezi si DachiaTara Dobrinului 207Tara Eghiptului (Eghipetului) 66; vezi si

Eghiptul

Tara Frantozeascd 161, 199, 540; veziqi Franta

Tara Hananeilor 78; vezi si HananeaTara Harvatilor (Arvatilor ); vezi si

Horvatii

Italia

210,237,283,309,

349,413,461,

2.24I::

293,321,350,

431,

micd 455Leascd 178

509, 0, $11, 516,563, 0 573, 582,

Tdrclle Liviilor (Liviianilor) 75; vezi siLiviia

Tara Litfei (Litvei) z8o, 184, 338; vezisi Litva

Tara Mazovii 183; vezi si MazoviaTara Moldovei 87, 16o, 164, 66, 170,

171, 242, 253, 272, 278, 279, 289, 335,336, 356, 417, 436, 445, 458, 478, 493,523, 545, 551, 562, 574, 583, 584, 587,588, 595, 599; Tara de Cos 216, 218,290, 294; Tara de Sus 216, 218, 294;vezi si Moldova

Tara Moscului 83,vezi §i Moscul

Tara Munteneascd 36, 87, 88, 89, 95,119, 120, 121, 128, 131, 132, 133, 137,140, 151, 155, 160, 164, 165, 189, x90,241, 256, 257, 258, 259, 265, 276, 277,330, 331, 332, 351, 375, 411, 422, 44x,461, 483, 518, 524, 548, 556, 573, 574,

184, 185, 191, 194, 204, 205,214, 218, 226, 230, 231, 234,247, 254, 267, 270, 278, 280,295, 298, 302, 303, 304, 307,327, 333, 334, 335, 338, 348,352, 355, 363, 365, 384, 406,434, 437, 440, 441, 459, 460,463, 476, 492, 493, 494, 495,

541, 542, 551, 556,583, 600; Tara cea

131, 159, 482, 508;

www.digibuc.ro

654 LETOPISETUL TAM! MOLDOVEI

575, 578, 579, 580, 584, 591, 594, 599, Tara Vlohului = Italia rio, 114600, 6o2 Tarigrad 84, 88, 107, 126, 129, 136,

Pirate Murinilor 75, 78 /59, i6o, /65, x70, 196, 197, 219, 220,Tara Nemteased 91, 104, 107, 134, 150, 224, 239, 240, 337, 341, 352, 372, 373,

152, 157, 158, 167, 200, 440, 460,562, 563

375, 387, 388, 391, 400,437, 452, 459, 461, 472,

401,473,

423,

477,

428,486,

Tara Olteniascd = Tara Munteneasa 189 488, 493, 494, 495, 497, 499, 508, 509,Tara Panonia 157; vezi i PanoniaTara Persului (Persilor ) 8x, 13i; vezi

549, 566, 567, 568, 580; vezi Constan-tinopol ci Vizantiia

Persul Tebal, tilrg 153Tara Pocutiei 358; vezi i Pocutia Teka (Tekm), oras fricut de Cain 53Tara Podoliei (Podlias, Podlesi) x84, 333, episcop Varadinului 374

350; vezi si PodoliaTara Pomeraniei 209Tara Prusii 591; vezi j PrusiaTara Romdneascd (Rumdneasa) 141,142,

166, 263, 346, 375, 480, 518, 575, 576,591, 599; vezi i Tara Munteneased

Tara Ruseased 178, 191, x97, 210, 225,230, 234, 250, 252, 266, 270, 271, 279,281, 298, 303, 304, 305, 308, 322, 327,334, 336, 339, 457, 481, 541; 543

Tara Rusascd cea Alba 275Tara Sacuiascd 242, 248, 354TaraTaraTaraTaraTaraTaraTaraTara

Scisascd 199, 200Sdrbeascd 42; vezi í SirbiaScepinului 441; vezi i ScepinulSibirului 226, 310Sileziia 589; vezi j SlonscaSiriei 342; vezi i SiriaTdtdrascd x61Tureasca 42, 193, 261, 290, 298,

302, 350Tara Ungureascd 92, 93, 94, 120, 142,

148, 151, 152, 153, 156, 157, 160, 174,18x, 183, 185, 188, 224, 227, 228, 239,245, 283, 355, 356, 363, 366, 369, 374,375, 376, 380, 400, 402, 422, 424, 430,432, 441, 444, 445, 456, 457, 461, 476,486, 572, 574, 575, 598, 600; TaraUngureased de Cos xso; Tara Uaga-reascd de Sus 154

Tibac Emiric, ispravnic Ardealului376, 379, 392, 393

Ticaon Alfonsu, tipograf x34Tiganii 77, 259Tiltiverii ( Tiltiberii) 83, 140Timbrii 79, 83, 86, 87, 88Timirii ( Timerii) = Timbrii 87Timirium ( Timernum) Bosfor 87Tinob 407Tirene, oras 77; tinut in AfricaToll lani, dregAtor polon 214Topa, boier 549Talora, sat in judetul Iasi 431, 432, 433,

561, 583

77

375,

Udrea, spitarUhru 156Uivar Samos, cetate 408, 575Ula, cetate 489Ulita Tdtdrased, in Suceava 449Ulpiang 128Ulpius, vezi TraianUlpius (Opiu) Sabinul, dregAtorUmbria, provincie in Italia 107Ungurii 80, 94, ID:), 121, 122, 127, 144,

170,219,

259,

598, 599

95

149, 150, 153, 155, 156, 158, 164,174, x78, 183, 187, 189, 191, 218,221, 224, 228, 246, 247, 248, 250,

www.digibuc.ro

INDICE 655

267, 278, 284, 291, 292, 307, 311, 322,340, 341, 351, 352, 356, 357, 375, 377,378, 380, 381, 386, 391, 392, 397, 399,400, 401, 403, 405, 409, 410, 411, 416,417, 424, 427, 436, 437, 448, 451, 464,465, 466, 471, 474, 487, 523, 550, 565,573, 574, 580, 581, 584, 587, 590, 594,596, 597, 6131; Ungurimea de Sus 406,416

Urban (Urvan), cipitan de oaste 377Ureche, logoflt 566; pribege§te in Tara

Le§ascA 569, 570Ustreh (Ustref), pa0. 396Utsnet, tArg moschicesc 490

V

Vaca, apA in Litva x91Vadul Ytadi (7ordi), la Nistru 265Vadul Turcilor, la Siret 262Valahia 128, 389; vezi Tara MunteneascdValah (Vlah ) III, 112, 113, 114, 128,

141, 142, 171, 176, 188; vezi MunteniiValarie Stanislav, diregitoriul Belgra-

dului sArbesc 374Vdlcea, staroste 264Valea Alba, unde Stefan a pierdut rAz-

boiul 172, 173, 174Valea Niagra, tArg sisesc 582Valentin, eretic dela Eghipt 148Valentin, sol 458Valentis, nobil maghiar 383Valerian, impArat 154Vandalii (Vandalitii) 83, i68Varadin, cetate In Ungaria pe Dunfire

369; episcop al 184, 374, 443Varna 219, 220, 221, 224, 227, 228, 270Varfav 433, 516, 542, 551, 595Varta, apl 214Vartic, hatman 420, 428Vasian, fiul lui Sever 151

Vasilie, impAratul Moscului 190, 340,

342, 343Vasilie Vodd 416Vasilievici Ivan, impAratul Moscului, cu-

ceriri 433, 437, 496Vaslui, tArg 218, 253, 264, 342; tinut 424Vavilon, cetate 70, 76, 81, 84, 145, 388;

turn 67, 68, 69, 87, 89, 93V avilonenii 68Vioraftwe, tArg In Ucraina 131Vegosfarinul, cetate 437Velhelmu, baron de Ronghel 392Veliaga, cApitan paql 497Velleiu Ioan 444Velsho Leonard, ghenerar 395Venegia 99, xo6, x81, 224, 382; C0110

Venetia 107Venegianii 1o6, 107, 18x, x82, 199, 283,

284, 308, 380, 391, 412Ventie (Vintie) Grigorie, cApitan de oaste

474Verbetie Stefan, nobil maghiar 374, 383,

392, 394, 402Verbiia, sat pe Jijiia, in judetul Dorohoi

448, 595Vercicani, sat in judettil Baia 472Verona, ors§ x53Veronie, hatman 530Vessurgu (Vissera, Vessera), apA 167Vethua, cetatea Jidovilor 148Veveritd, cAlugAr 518Veveritd, postelnic pribeag la Levi 480;

omorit la Liov 481Vidin, aga de 423Vidov, bald la Cetatea AlbA 112, 174Vielis, tArg moschicesc 490VierFun 168Vihernii Ian, nobil polon 582Vigul (Vigunu), cneazul Chervonului r86Viitchii Pdtru, rudi lui Zapolie 393Vilna, orag 184, 225, 247, 321, 338, 489Vinglinschii din Herbul 363

42

www.digibuc.ro


Vintild, clucer 576Vintild Vodd 524Visla, Vistula 155, 167, 168, 206, 207, 308Vislita, localitate 249Visloca, apA 303Vimovetchii Dimitrie, voevod al Podoliei

442; in razboiu cu Despot 457, 459;amagit de boieri 469-472; rob la Tari-grad 472; omorirea lui 473, 477, 480, 481

Vitegsca (Vetigsca) Cazacii dela 490Vitembergu, oraa in Saxonid 340Vithinia 388Vito Id, cneazul Litvei invinge pe Tatari

z90, 191; mediator intre Iaghelo ai

Crizeci 209, 210Vizantiia, Constantinopol 84,

TarigradVlad Vodd Cdlugdrul 277, 278Vlad Vodd, fiul lui Milo§ Voda 561Vladislav, cneazul Opoliei 181Vladislav, fecior lui Huniad 228Vladislav al III-lea, regele Poloniei ai

Ungariei: fiul lui laghelo 215; impacape Ilia cu Stefan 216; da Haliciul luiIlia Voda 2i7; primeate i craia un-gureasci , 2,8; rizboiul dela Varna219-221; piere la Varna 224, 227, 228,333, 383

Vladislav al IV-lea, regeIe Ungariei;moartea lui 239

Vladislav V, regele Ungariei: fiu lui Ca-zimir 282; frate lui Albert 283; craiuunguresc 9i al Caai lor 286, 304,311,339;impaci pe Stefan cu Albert 293, 335;pe Bogdan cu Jicmont 336; moartealui 343

Vladislav Lochetec (Locheten) craiu leqescx7o, 171

Vladislav laghelo, cneaz al Litvei chematla crAia lepasca 185-187; legAturi cuVito Id x91 210; cu MoldoveniiMuntenii 188, 189, 195, 197, 211, 213;

t5x; vezi

rAzboiul cu Crijecii 2.08, 209; moartealui 215; semintia lui 542

Vlodomir, OM§ in Volinia 251Vlodic Macii, nobil polon 361Vloh, Italian II0, III, 141, 142; VIO§i

4661 467; vezi ai ItalianiiVlosca Zemlea (Volosca Zemea) = Tara

Munteneasca ZIOVoiceh Albert, craiu unguresc 219, 224Voichita, fiica lui Radu VodA, doamna lui

Stefan cel Bun 257, 265, 275, 276Volfungu, sol 592Volga, apa 74, 8o, 88, 104, 127, 139, 155,

156, 157, 250, 251, 310, 321, 340,

341, 496, 498, 499, 508Volin, provincie in Tara Leaeasca 88, 251,

308, 541, 549Volinii (Volilenii) 78, 84, 288Volusian, imparat 153Volovet, vezi OlovettVolschii, capitan de oaste 512, 514Vontrobca Slantislav, voevodul Belzului

270Vratislav, In Slonsca, episcopie 590Vroblonschie Nicolae, canonicul CracAului

3"Vrocemovschii Martin, sol 268, 270

Zadorschii, capitan de Cazaci 538Zalefschii, capitan de Cazaci 538Zaleschii Maciisco, capitan de oaste 512Zamoschii (Zamoiscii) cantelar cräiei le§eati

573; expeditie in Moldova cu IeremiaMoghili 582, 583; legaturi de pacecu hanul 584, 587; razboiul cu MihaiVodA 596, 597, 598; corespondenta cu&taut 599

Zaie (Zase), ghenerar i ispravnic inUngaria de Sus 437, 442; ajutA peDespot 443, 444, 458, 466

www.digibuc.ro

INDICE 657

Zavishostchii, sol 185Zbaraj, ora§ in Podolia 551Zbiera Ionasco, boier moldovean 5soZbignev, arhiepiscopul Craclului 179,

225, 283Zborovschii, polcovnic de Cazaci 553Zborovschii Cristof, logodnicul fiicei lui

Läpusneanul 493, 51 rZborovschii Martin, socrul lui Despot

Voda 463, 466, 476

Zeret Ioan, nobil maghiar 392Zevila, fiica lui Hus 75Zevsu =-- Iupiter 147Zgrabii, episcopul de 443Zinon (Zenon) impkrat 159Zitomiru, oras in Volinia 251Zmuzii ( Smusi) 78, 8o, 89, 124,Zoroastel (Zoroastris) =-- Ham 62Zrin Nicolae, comandant de oaste 487, 488Zvina (Ovina), aPA 437

288

www.digibuc.ro

INDICE DE AUTORII CITATI

Aghel 143Agrippa Cornilie De desertarea stiir4ei »

cap LI 48Amie (Amiia) Marchel carte XXVII 144Apolonie 88Baronie (Varonie) 46, 115; 117) 144)

146, 149Bernand (Bernad) 46Berosie, Cartea De lucrurile vechi 56;

De niamuri 46; Cartes I 53, 62; CartesIII 63; Cartea V 8o, 84; 58, 59, 6o,63, 64, 67, 69, 76, 79

Bielschii (Belschii, Belschie, Pilschii) Joa-chim 46, 290, 294, 295) 513

Bib lia, istorie sfântrt 39, 50, 58, 74Bonfin (Bomfin), Carte II De lucrurile

Ungurilor 138; Carte X decad II 171;märturie din Suida si Eutropie 163;46, 92, 93, 119, 120, 121, 128, 132,134, 136, 137, 172, 176, 188, 189)190, 247

Canin (Cachin) Ieronim 95Capitol lulie, la Vista lui Maxim 46,

95Carion 46, 81, 85, 113, 121Cavatie (Cavatii) 46, III, 12 xClavdie 384Casornicul Dotnnilor 120Costin Nicolae 45

Criton 9,Cromer (Cromver, Cromeu) Martin, Carte

III foi 6r, x23; carte XVI 195, 238;carte XX 210, 215; carte XXI 2I7,218; carte XXII 227, 234, 236, 240;carte XXVI 244; carte XXX list 649,295; 46, 121, 160, 178, 188, 212, 235>247, 251, 257, 298, 300, 301, 305s310, 328, 428

Curtius (Curtii) Cvintus, carte i De Ale-xandru Machidoneanul * 74; carteaIV-V *De lucrurile lui Alexandrucel Mare* 8r; V iata lui AlexandruMachidon* 90; 92, 120

Daniil Prorocul 76, 81, 98David Prorocul psalmul 53, stih 6, 71Diodor Sicul II 8xDion (Dio), Invät6tura lui Traian* 46;

i Viata lui Traian, impAratul Rimului *121, 137; Dion din Toppeltin 92;za6alo 3, 115; Dion din Bonfin x x9;46, 1,6, 117, 120, 133, 162

Dioghenes Lambertanus 48Dionisie, poetice 86Dimocrat (Dimocrit) 48Dlugos 46, 123, 232, 237, 238, 251Empedocles (Empidoclei) 48Enea Silvie 74, x Ix, 113, 121Epicur 48

www.digibuc.ro

66o LETOPISETOL TARII MoLDOVEI

Epifanie, episcopul de Chipru; carte Itim I 52, 69; carte I tim III, 54;6o, 64, 67

Evtropie (Evtropii), Vi4a lui Adriian,impäratul Plimului e 121, 133; 46, 163

Filon Yidovul, De bibliile vechis 6o;s De neamurile vechi * 68; 53, 58, 79,87

Filostrat, e De lucrurile Ghetilor* 9!Flor (Floras), De lucrurile Rfimlenilor*

123, 124Gvagnin (Gvagnis, Gvatnin, Gvatuin)

Alexandru Istoricul Orli 9i lucrurileLitvei * 209; 46, 121, 428, 478, 510,537, 538

Herbat, carte XVIII list 349, 295HipaTh (Hippardh ) 47, 48Hronograf grecesc 181loan cel Mare, istoric De nAroadele *

46, 94Iona Prorocul 73Iornand (lornaldu) 88, 94Iosif Yidovul, De lucrurile cele vechi

jidovepti* 55, 58; 53, 58, 59, 67leraclit (leroclit) Efisianul 48lrodot (Irodibt, Erodit), carte V 56;

sIStoria de Chir* 74; 81, 86Isaiia Prorocul 73Istorio Sfeintd, vezi Sflinta Scripturd41 Istoria de patru manarfi ai lama* x17Istoricii greci 88Istratie Logofdtul 126, 127, 144lstvanfie (Istvalfie, Istefafii, Is#Olfie, Ist-

fanfie) 46, 247, 375, 376, 378, 379,420, 429, 447, 461, 469, 480, 481,582, 587

Iustin, carte XI 81; XVIII 8x; XLIV 83Lazie 122Let Pomponie goLetopisdtdle tnoldovenesti 189Letopisdtdle lesdpi 189Livie, De lucrurile Rimlenilor* 123

Mancineglu, carte IV soManetan, s De craii Eghipetului* 76Martin leziler (lezeleftu) 95Martiales, dasal 143Melanthu Filip, din Toppeltin 95Mihovie (Miehovnii, Mehovie, Mehoveta,

Mehovita), carte IV 298; carte IVlist 357, cap LXXV 294; carte glavXLI list 271, 191; 46, 232. 240, 251,290, 295, 310, 326, 328

Miron Logofdtul 43, 44,134, 137, 582

Maisie Thales 47Misail Cdlugdrul 43, 126, 127, 144Moisi (Moisdiu) Prorocul 39, 49, 53, 58;

vezi §i. Sfdnta ScripturdOmir (Omirul), Iliad cap. XVI, 47;

Iliadele 47, 85; 88; 38) 39, 85, 88, 388Ovidius (Ovidie) De Metarmorfoss I 47;

((Pont * 1 x2; cititor at lui Plato 49;65, 112

Pavel Apostol, Cap I cAträ Corinthieni431; 73

Piaseschii (Persinschii) x2xPithagora Samianul 48Plato (Platon, Plaftu), * Timeos 48;

carte *De fire* 66; 49, 143, 149Plinie 83Plutarh 348Procopie 88Pruseu (Prusdu) Dion Sofista 9,Ptolonieiu 74, 75, 88Rimighie (Dimighie) 73Salustie (Salustin) 347Savelic (Sabelic) 86Sfdnta evanghelie 105Sfélntul evanghelist Luca 474Sfc2nta Scripturd (Biblie), Ezdra cap III

430, 431; 39, 431; Iov cap XV 484;Leviticon (Liviticon) cap XXVI 71;cap XX-XXVII 430; Moisi Bitie(Facere) IV 82; X, 85; Pilde c ap

127, 131, 132,

www.digibuc.ro

INDICE DE AUTORII CITATI 661

XXVIII 484; 39, 48, 49, 52, 58, 62,64, 68, 73, 76

Simion Dascdl 43, i26, 127So lin 88Spartu Elie 95Strabo (Strabon), carte V, list 705, 70;

91Stricovschii Ian, carte II, cap V De

Litva 5 123; carte XIV, za6alo 7, 195;carte XVI, 210; carte XVI za6alo 4,215; carte XVII za6 2, 216, 218; carteXX za6 3, 261; 46, 72, 124, 233, 251,275, 297, 350, 363

Suida 163.tefan, istoricul 81Teliman Stela (Toliman Stela Siginianul)

57, 73, 83, 84

Tope kin (Tolpetin) de Mediasi, Dion 92;46, 97, 113, 1,6, 121, 137, 143, 163

Tucidides (Tucitides) 35Tinsorin (Tensorin) 48Piero (Theron) 35, 48, 181, 484Ureche Grigorie Vornicul 43, 113, 135,

136, 170-172, 175, 275, 276, 306,356, 44, 489, 509, 538, 557, 583

Ureche Vornicul §i. Simeon Dascdlul 426,489

Valerie cel Mare 348Vapovschii (Vapouschii, Vapovie) 46, 232,

290, 294, 307, 328Volfgang de Betlhlen 46, 582, 596Zambuc 122Zeno (Zenon) 48Xenofont (Xenofan) 48, 64, 66, 72.

www.digibuc.ro

: 14 A ,

MTO-1111M RV& hig4070 1441 I

MR , AiiIS NM% iliZACWirt MO, Icalop1 SA IiityMiitistrTYMM I UM, ./T 1 At, '' 7- fir fa / esrtiM1.1401TrArn 4110HYAYK 1-torrtiy IL; filliaAAL MAI, po liqjv h01110

i I

y /711h 44 A Yyl.-21-117ta 5i ......a. i 1 n' 1 tt et 7 PM i_16 1 A it,ynnuiphs 47774477n / / t646644

' 1 1 4 / 7 f . .- jAla: .-y' °MY tyA4 ?nid-Ini fig/tYmin je;( 14A 7, .--.

Gilt tialrf

if TA Yft (Ara 41if 1-7'...- rh7`) / Y

NIIIi Afthe oil ,kimii , 1,10(3f/if a. - r',1411 rf I. .? 4

AO filaiTilyea1, -1

LI

Pagina cu titlul letopisetului, redactiunea cätre domn. Ms 2715 din anul 7723 dela Academia Românä. taD

www.digibuc.ro

Plansa II

11 IAA II /11.i,caro,,1

uenirrr. +.490 1),.L ì IIAU f1 UNI1

KAHL430 g 'IR C Ilan:fly/4 AY1X17% ,m-icaltm,..;,. nn,,406;?,/ Or:11A ,......., 1-' I

A al..141A I, P ni n Ir /111 immvu. n1tnurn 9A---, /,7 'nu. Cnannbt aji-L.::

, i {,-;) , r-',. 'P , ..fY7fAlfrr,11 AY/71r tyrAret..3 ....;tyntx A'n Antirranzny, a 2illirrAym.A.4,1c.

L' 7,: 7 . t/ / 0/ I 4/ / /

1121/114Y.,an40 Inn nt_nvx.m,, . .7,1,,Ain mfy. nr,; Mynnny Cien,,,.., -s. .; - -,..1 .-- s ,

1,f I r f pf777 ' IlY.5771 ARCnn; tianAtexce ,4Imrr-rwr ma Jo Jiro , c rt. R771.../sJ .. .-;-- '"/. "V. I I ,J .... , 'Z., 4.1 77). -..--)(Ink, mornmanrat i't mop , -,tatitry /001,1 111/11111,1 orworrrir hp, , Y/11i

! , 1 or , / f 1 / Y9 -...' 4-",".- /keA Ati6e0, /117411( m 7 4 2onr : ..irip kt rum' 1-rr ts, Aar., , lirrra, 7 2Z111/44

4WrAM).)12777 /7211/7711117 117714 : Alp vttft /1111411111 , /raft rz'", e 4 , r .

4 7:1,41nyn rf: in .. Can,nnan nrii..6-475-,tfltMlfa sysfar;Ifff 7 , ne.... -; r!'

/I7 Ina arm .417.1102fp1,4 4...i 4.711Y771C irf 4777 S:44 77,777101'47777.121 1-17f1..

''' 1 '...,1 ''.. / , ' .1 of I

R10 Tlei e.....1/7111f 71/7frlit .0IIII0 ItJAITITyls rYtTlearnI ykM t 34 . ,./41tOf

..,.., 78, -4 -, , , , "e I4,A, 4 g ' f7- Agrigmi : ,A, n : 17111.11a1Z77 7rIfTITY#3! ram sjor., AYilprl14JJ

.... 1, 1 ..i.,/1-"

.70 - , 1,

Apt C...1,11lefrYY Y.1.1 j ?Ina Jo q njr, f ay/773 I ,,,,,t riihr,,w7/ 7, ., 7.-1' r , 1 ... ' , 777 ..;" .. '7"-.4.

o twir y .7,177(4 11/1/1 , Olt 0777 I /-1 s a:1,y r ty7t,A, ftflmr;Syt7,),,,,7

E /1717,011AI ' C.171111/ 4 HIP,Oilf,II/71 A l'.e.-fr;hi...AS(40;1,7.7'a,, 3f1(4.71- "(..il... ' , 'ft..,

Iln#4.yr , GrY/7111111Yi , -;,'", ; , r--.- V - .,

A tlay1/71114. I fierfliAN 11.1"N

71 4711 Wit' ... 7, .. 2 1

rtmut a:tunny/AL 4,4a 4,Liny. 17C,,,... mn,,,,,,,nr,,,,,nnnap., ,r,ty1,1 , `; - r, 4 r -2, ''' 'IN ,

Ails, CO1107117Yr 17,01Yr/17.7.40f ArtiTtOrT174 ' Ifir.:,yr.J. ,Alf //f2A4/1

f rr.,.,,'.. r , i 7 i , A 1 -

Ae,f4, in n y Pt Crtridnr- ,,mr 4 Its. driymu1 . 43./p -is ,-. ,, , , -, , (7"

pir9tinirl . /1-Yeim.trirmlnjon-1,1= 476711%/1. 1,,,,r,...r,,,,,

At /Yin rip /ta C nvnanivput,,' 111.:,,,,,,,, X Jf171.f I f 447/7/74

'e ' .71 "PT I l'/,'r ../

1,147..,7777 5., , n , n a 4 ) (IT ci.re..m4% AY /ZerT14,4,c

r , r , ...I '' .:-, ,Ca ..11/1,777 ran ,. ..-.21.lef-Xn ,ann 4-Ix ,Ityl troIsfit row rrogrly,72

at r,.`t .- 1

jape-wete3Hallhf ltY rtzarlr5 r hYrri¡rmlsra-n-rr -2pmfrafr, twArrfrac....,-0 ., , 4 ", '' r ./ r;", .'

7Trlet,y=rf!' NI nrmtiv,,,rrirni Y /AY. 711tryi mom's, .. ..TY

r 1 " ilr-.'" , . ,, "N , - r r17700111 4741711 71;711 414 o ,fir/ni ittrft tH1177/rItera Sly,,,,.114-1..

ir'''''.; i 4 a r7..% r... r,. ;) .

es.la,r,i 77,7rn:rirr . :iv lair (1.,=,Thi , In frunirt;,; 0,1',a = ,.,:=

lu ..11 9, I'I "In -r'< e Af

' -- ' 7rnfrre,r IT/ rire fa ari , 7 e 7k . .7/777:07.7k rel.!!! ./frs 727YrIe/;1 ir -,..,t I ./1 '' ,

4.raff 11 ¡zz, :.347., Itylp,4, 6.74, , 'It' crrnm.1 /1:41r t.:47,,SIir. /13.il V ,'

frl-,1!ak,r.vgaziggo-'..,'"'l

. rtk_na ,

Pagina din letopisetul, redactiunea catre domn. Ms 2715 din1723 dda Academia Românfi.

www.digibuc.ro

PlaNa III

1191-1W'131%111111-CA ilInfniffro Av.$4117, ..44API3itiors inn Xigte n4111140

. 1.

ff'fflAu. Ulli firi.4.mminA., Cr , i11114 COUI1,111.4,

3nterriTh Alfa te. At; fl.,timno Kai t OrtliAa"ft; ti ¡ tagtI

11aQn9en., : ltraffnae.in lunnl i 11.4.anKKIAili 1.,, g:t.1;1 f

V.° f rrnktelin..1 Ce14,, At flifyfigAtf+f A al4rffa4 -) , LI

, ' , ' f c- r .

Ali antlin+ fit,stil. ..,

,, .. (.. 'Linty I ti,Attnt innot4. elKIIIIIfflitWA VI wiz,.

, w '', 'er f,Sr .i+iwin. i, MI imrni ATM . Viet; li 19. .5.... VAU, 1 tilmCk IlitIMA jA.M1

. .q,

(rrIbSfit'k ,114MÑKI... ) n VI -. , your. +AM AMAMI% soot l (T. KY

'. -'

WI. irnrini rir. ..t.TATur rs . frrernI., strfriAtiii ,111moarn.....

c..,.., ))tonni fen ant . yri.v. irnrY 41.1(tnt11.2rift MCA.,

i...,i,tz l't tint. .e.A.)%.m.rn4 r; ,...ime.Kliti )111,111(41101 icon AuSt

IAIA a fug nnIn timbmyr arnYMIrttlAYffrilliAo y4t C...1((tatiVA .NA. i .

r. 11./su.1,1sItrir, 1,M1..141111rA . jiy, rnnwtx., us,- .

. ..,

-t r I

E.h,...t;. .f Illill.fgf; SToh.in;.4., .i494 Ito; +AK-, um LK ant AY.441..

.

114(trmu ....s4AntieKAtt, .q ntuore.zinAtimfArcicisqti:_:;, mtetsmj

3it., rinvur . Lnn 01,r cr.; ...,,inyt, rir1.r Aniotr-A, c.,.j...f. out....t. .....%;m, .r.,,r,v,D .;AlrA111 0+1 .111.111111.14); .

rtrot .ty :51inurs., 1.4,1.6 x,04.s i mecum 'e .4Nrcernt .4...1......

' v.ainnous. +IIIrim tur, tut% ctsniKrn . ./rtft AlribiA ti, Ilrytt.,

m;I.p. .(1(41K1414K 41 4istil, prrif t ttKi, k f C. .aleffIren it I (CI,......

- 3 / C- I / -.' / , / 1 ,, , ' ., ilinft(ors. 110, jr,..).41., CA 9/ II 110l tii .1.1111.1f 11141- 11111Ktiltin 01 g...4t; nct I

ve ,na.ton it C )3%1 jrntti . ,..1.itill n1 itlittli t..) at. ss ,

11111 ri.ltnrs stilt n.1(11,1 it till/ ,....7.13.. ;ill ti.4111,1 to noomi , elYnt.

.str init UI' !SO, ,s,l'T ,,,.. :r, gir 111.1;W, 111 fIX111ntilít I. nu t.!...,. WAr..

Pagina din letop:setul, redactiunea inchinatá cetitorului.Ms 238 dela Academia Româng.

www.digibuc.ro

Flansa [V

Medalioanele lui Sas, Dragos si Lasco Vodá din letopisetul inchinat cetitorului.Ms 238 eda Academia RomanA.

www.digibuc.ro

CUPRINSULPagins

PREFATA 5INTRODUCERE 7 33

Letopisettd Tara Moldovei

Predoslovie letopisetului _. 35 45Izvodire de istorici 46Pentru zidirea lumii cap. I 47 66Pentru impArtirea limbilor cand al zidiia turnul la Vavilon si de inmultirea a

multe niroade den trei fieori a lui Noe anul dela potop 131 pre mArturiialui Berosie iartt dela zidirea lumii dupa cum numkri Jidovii 1787; iarlaltii scriu aduand mArturie pre Iosif Jidovul 2243 cap. II y 71Pentru silrnintiia si niamul lui S. n si de cinci fi6ori a lui cap. III . . 72 74

Pentru simintiia lui Hatn cap. IV 75 78Niarnul lui Met cap. V 79 89Pentru Dati cap. VI 90 97Pentru impArAtiia RAmului si pentru hotarilli ei cap. VII 98-105Pentru Italiia de tmde au esit niamul moldovenescu dupl rAsipa Dachilor

den locurili acestee cap. VIII . 106-109Pentru numele Moldovenilor si a Muntenilor dupl ce au descAlecat Traian

cap. IX r roI 14Pentru Traian irnpAratul RAmului si pentru ()still lui eau venit asupra lui

Decheval craiul Dachilor si la ce vreme cap. X 115-134Aice ne vine r Andul si pomenim si pentru cetAtile ce sl afla aice in tarl la

noi cap. XI.. 135-138Pentru numele niamului acestor OH si pentru portul lor si pentru graiul sau

limba kr cap. XII 139-154Pentru risipa Datiei ce era de Traian desalecati cap. XIII 155-162Aicea aratA cAti ani au trAit pre aceste locuri asezarea Romfinilor ce i-au

asezat Traian si cAti ani au trecut Ong la vremea lui Laslou craiul un-

www.digibuc.ro

LETOPISETUL ViRII MOLDOVEI

Pagina

guresc §i pre urmA cfiti ani au stAtut locul pustiu pfinA la descAlecarealei Drago§ Vodà cap. IV 163-165

Pentru descillecarea TArai Le§ Asti cap. XV 166-169DescAlecatul al doile a Tar Ai Moldovii la ce valet s'au tfirnplat cap. XVI 170-174Domniia lui Dragos Vódä 175-192Domniia lui Alexandru VodA cel Bun §i BAtrfin cap. XVII 193-198Pentru Crijeci ce niam au fostu §i de unde s'au izvodit in Tara Lesascl tij

cap. XVII 199-211Pentru doi Mori a lui Alexandru Vodl §i pentru rAzboaele kr cap. XVIII 212-22zDomniia lui Roman Vodi fi6orul lui Ilias Vodi §i rAzboaele eau avvut cu

PAtru VodA fi6orul lui Stefan VocIA cap. XIX 223-235Domniia lui PAtru Vodri Aron cap. XIX 236-240Domniia lui Stefan VoclA cel Bun fe6orul lui Bogdan Vodi cap. XX 241-324Domniia lui Bogdan Vodl faorul lui Stefan VodA cap. XXI 325-344Domniia lui Stefan VodA fe6orul lui Bogdan VodA cap. XXII 345-352Domniia lui PAtru VocIA Rare§ fi6orul lui Stefan VodA cel Bun cap. XXIII 353-372Domniia lui Stefan Vodi [LAcusta] cap. XXIV 373-379Aicea scriem de lucrurile crAiei unguresti §i cum au cuprinsu Turcii Tara

UnguriascA cap. XXV 380-420A doa domnie a lui PAtru VodA Rare§ cap. XXVI 421-425Domniia lui Elias VodA fedorul lui Petru VodA Rare§ cap. XXVII 426-428< Domn+;^ lui Stefan Vodä fe6oru1 lui PAtru VodA > cap. XXVIII 429-434DoL. ...... Aar Alexandru Vodá ce i-au zis LApu§nianul cap. XXIX 435-452Domniia lui Dispot Vodii cap. XXXDomniia lui Stefan Tom§a cap. XXXI 446583--446827

A doa domnie a lui Alexandru Vodi LApusnianul cap. XXXII 483-490Domniia lui Bogdan VodA fi6orul lui Alexandru VodI LApu§nianul cap.

XXXIII 491-495Pentru tars si stApinirea Astrahanului cap. XXXIV 496-508Domniia lui Ion VodA cap. XXXV 509-539Domniia lui PAtru Vodl Schiopul in anul 7081 cap. XXXVI 540-553Domniia Iancului VodA ce-i zic Sasul cap. XXXVII 554-557A doua domnie a lui PAtru VodA Schiopul cap. XXXVIII 558-563Domniia lui Aron VodA cel Cumplit cap. XXXIX 564-588Domniia Ierimii Moghila Vodi cap. XL 589-603Bibliografie 605-606Glosar 607-617Indice de nume proprii §i de materie 619-657Indice de autorii citati 659-661

www.digibuc.ro

MONITORUL OFICIAL$1. IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA I4ATIONAIA.BUCURE$TI, 2942

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Nicolae...PREFATA Lucrarea de fatd este o urmare a studiului Nicolae Costin Viata §i opera, apdrut...

Documents

Transcript of Nicolae...PREFATA Lucrarea de fatd este o urmare a studiului Nicolae Costin Viata §i opera, apdrut...