1

Abordarea existenial

Fundamentele filosofice Originea acestei abordri o gsim n lucrrile existenialitilor europeni (S. Kierkeggard, M. Heidegger, J. P. Sartre, M. Buber) precum i n filosofia i psihologia oriental. Toi aceti autori, la fel ca i principiile filosofiei orientale consider omul ca o entitate unic, capabilbde cretere i fiind n continu dezvoltare.

M. Buber susinea c noi suntem condiionai n formarea noastr, de ctre ceilali. Pentru ca dezvoltarea personalitii noastre s fie armonioas avem nevoie de relaii autentice, profunde, de la suflet la suflet, iar nu de la rol la rol.

M. Heidegger postuleaz implicarea profund a omului n viaa sa. A fi n lume nu nseamn o manier superficial de raportare la sine i la ceilali, ci una autentic i responsabil. El sustine ca nelinistea ontologica a omului se datoreaza sentimentului de temporalitate

Kierkeggard intemeietorul existentialismului crestinare n centrul filosofiei sale conceptul de team, un fel de nelinite ontologic, o anxietate n faa vieii (tensiune dintre aspiratia atingerii eternitatii si incertitudine privind lumea inconjuratoare). Fr experiena acestei temeri, omul trece ca un somnambul prin via. Asumarea anxietii existeniale l poate face pe om sdevin stpnul destinului su, ntr-o lume n care totul e nesigur. Omul trebuie sa parcurga mai multe stadii distincte si suprapuse: Stadiul estetic bucura-te de clipa - Solutia iesirii din acest stadiu este ironia Stadiu etic sa-ti faci datoria individul e supus legii morale iesirea prin umor Stadiul religios transedenta de la finit la infinit, de la temporal la atemporal. Nelinistea ontologica determina pasul spre sfere superioare ale existentei

J. P. Sartre accentueaz asupra libertii absolute a omului. Libertatea omului i creeaz acestuia premisele construirii devenirii sale. Sunt absolut liber i absolut responsabil de situaia mea.

Concepia existenialitilor asupra naturii umane Abordarea existenial are ca punct central ideea c procesul de consiliere sau psihoterapie nu reprezint un set de tehnici ci o manier de a nelege felul de-a fiina al oamenilor n lume. O alt idee nodal este c sensul existenei noastre nu este fixat, o dat pentru totdeauna, ci c noi ne reconstruim continuu idealurile i dezvoltarea. Dimensiunile de baz ale existenei umane, conform modelului existenial sunt: 1. Capacitatea omului de-a fi contient i de-a lua decizii. Noi avem potenialul de-a aciona; inaciunea este o decizie; ne alegem aciunile noastre i ne construim, parial, destinul; anxietatea este o parte a vieii, derivat din libertatea noastr, aceasta ne face s devenim mai responsabili n alegerile noastre; noi suntem, n fond, singuri, dar avem oportunitatea dea construi relaii cu ceilali. 2. Libertatea i responsabilitatea. Cele dou merg mn n mn. Noi suntem n ntregime responsabili pentru viaa noastr i pentru aciunile noastre. Suntem autorii propriei viei, n sensul cne construim destinul, viaa i chiar problemele cu care ne confruntm. n consilierea i psihoterapia existenial, asumarea responsabilitii reprezint o condiie a schimbrii. 3. Strduina pentru construirea identitii i a relaiilor cu alii. Fiecare om i dorete s se descopere pe sine. Acesta nu este un proces simplu, ci presupune curajul de a te confrunta cu tine. n acelai timp, fiecare om intr n relaie cu ali semeni, pentru a evita singurtatea i nefericirea. Problema este c muli dintre noi ne construim identitatea prelund idei, valori, sugestii de la persoanele importante din viaa noastr i centrndu-ne mai puin pe ceea ce suntem i vrem cu adevrat. Efortul pentru construirea identitii i a relaiilor interpersonale presupune: Curajul de-a fi, cci i trebuie curaj pentru a-i descoperi interiorul i a tri conform cu ceea ce eti. Experiena singurtii: ne ajut s nelegem c noi singuri ne decidem sensul vieii; dac nu suntem n stare s ne simim bine cu noi, nu vom fi n stare sfim n armonie cu ceilali. Relaionarea cu ceilali: noi ne relaionm continuu cu ceilali- relaii personale satisfctoare bazate pe prea-plinul lui iar nu pe frustrrile personale. 4. Cutarea nelesului vieii. De ce sunt aici?, Ce s fac cu viaa mea?, sunt ntrebri frecvente ale oamenilor. n abordarea existenial, terapeutul l ajutpe om s-i clarifice direcia propriei viei. Cutarea nelesului propriei viei este corelativ cu: Debarasarea de valorile introiectate. Cutarea propriului sistem de valori nseamn renunarea la valorile mprumutate de la ceilali. Pierioada plina de anxietate ncrederea consilierului n capacitatea clientului de-a-i construi un sistem propriu de valori Contientizarea faptului c fiinarea n lumenu are un neles, n sine. Cutarea unui nou neles- fiecare individ trebuie s-i descopere nelesul propriei viei 5. Anxietatea, ca o condiie a vieii. Existenialitii delimiteaz ntre anxietatea normal, pozitiv i cea nevrotic. Anxietatea normal este beneficdeoarece prin intermediul ei individul contientizeaz faptul c existena este limitat i de aceea individul este singurul responsabil de scopul i direcia vieii Anxietatea nevrotic ns, imobilizeaz persoana i-o face incapabil de-a aciona. Deoarece existena nu poate fi conceput n afara anxietii, existenialitii nu lupt pentru anihilarea acesteia ci pentru transformarea anxietii nevrotice ntr-una normal, cu potenial benefic. A nva s accepi anxietatea esteun pas n direcia unei viei autentice.6. Confruntarea cu moartea. Confruntarea cu moartea, iar nu fuga din faa acestei idei, ne face s realizm c viaa este finit i cnu avem o eternitate la dispoziie pentru a ne realiza planurile.

Experienta anxietatii existentiale o rampa de lansare pentru un nou modus vivendisOmul normal fiinteaza in lume si este parte a existentei, se manifesta natural, spontan si creativ.Prin alienare are loc ruperea de lume, taierea din existenta si astfel devine necesara interventia terapeutului pentru a curata psihosfera si sociosfera din care face parte clientul.Pentru a intelege lumea clientului - empatie mediata. E nevoie de vocatie si pasiune in rostirea Logosului vindecator.Curentul pune accent pe potentialul psihic, energetic existent in fiinta umana. Clientul trebui sa declanseze aceasta energie psihica latenta prin eliminarea barierelor psihie contituite. Scopul terapiei contracararea alienarii (realizandu-se obiective inrtapersonale si interpersonale).Existentialistii considera omul ca fiind unic in felul sau. Ei considera ca nu exista boala psihica ci numai situatii problematice si impasuri ceea ce inseamna pierderea sensului existentei ca urmare a scaderii potentialului uman.Anxietatea, teama, panica, culpabilitatea apar datorita subestimarii propriei persoane sau neacceptarii conditiei umane. In terapie omul trebuie sa-si exprime clar gandurile, emotiile, sentimentele si sa-si caute singur un plan de actiune.Terapeutul doar asigura climatul necesar.Climatul acceptare neconditionata, comunicare muula, valorizare si incurajare.Terapeutii impartasesc clientilor propriile sentimente, valori, experiente de viata.Piatra unghiulara a t. existentialiste este experienta imediata, aici si acum.Se urmareste trasformarea anxietatii nevrotive in anxietate normala constientizata, cat si capacitatea de a trai in conditiile acesteia.Relatia terapeutica incepe printr-o intalnire. Terapeutul nu fixeaza obiective, nu incearca sa-l schimbe pe client ci doar sa-l ajute sa-si valorifice potentialul psihic latent relatia fiind de la om la om.Terapia existentiala nu lucreaza cu anormalitatea ci cu ceea ce mai este inca bun si sanatos in om. Nu trebuie distrus universul clientului ci metamorfozat intr-unul realist, autentic si sanatos.Clientul trebuie sa fie motivat pentru schimbare. Terapeut se centreaza pe sentimentele clientului si nu pe fapte, pe problemele lui.Existentialistii propun inlocuirea bolii psihice cu problema umana de impas existential.Maturizarea preconditie esentiala a libertatii si realizarii de sine.

Impasul existential si consecintele saleModelul trionic - EU-TU-EL defineste individul ca fiind sinteza dinamica a trei miscari care se implinesc intr-o singura unitate ontica.EU - ipseitatea polul formal, functia energetica garanteaza conservarea prin ileitate se inlatura anxietatea si nesiguranta, asigura nesfarsirea si anticipareaTU tuitatea polul structural, functia antientropica, ordinea si coerenta se realizeaza identificarea regasirea sursa afectivitatii, iubirii, cunoasteriiEL ileitatea polul sistemic, functia axiologica, valoare si semnificatie asigura diferentierea si individualizareaDisolutia acestora trei duce la impas existential, boala psihica.Orice om vine cu o incarcatura ancestrala, sihologica si biologica aceasta se exprima prin bio-psiho-ritmuri, cosmoritmuri. Aceste energii trebuie cunoscute si constientizate pentru construirea propriului destin.Antropologia existentiala accentueaza UNICITATEA, INDIVIDUALITATEA fiintei umane.

Impasul existential minus energetic, inteles ca situatie de criza, poate duce la o regresie pe axa timpului antropologic, duce la imposibilitatea depasirii maladiilor de destin (lenea, esecul, incapatanarea), in forma grava duce la zdruncinarea memoriei. In anumite situatii omul poate fi luat prin surprindere si se poate instala o stare reactiva psiho-patologica se poate instala anormalitatea prin fixarea intr-un prezent unimodal, static si fara perspective. Situatii de deformare cognitiva omul invata patologic prin scheme distorsionate fisuri in structura personalitatii. imitatii ale anumitor patternuri comportamentale ale familiei de origine De cele mai multe ori deformarea realitatii este cauzata de existenta unor falsuri in schemele cognitive care intervin in procesarea info. Cea mai diabolica sursa ESECUL care naste goliciune psihica, disperare, deruta Criza sufleteasca ia nastere cand omul se dezice de propriul eu, propria limba, parinti se declanseaza procesul de autocondamnare si autoblamare, neacceptare de sine. Existenta sa devine inutila.Consecintele impasului existential Sentimentul de esec Senzatia de gol interior Nemultumire de sine, Anxietate,Impasul existential se poate prelungi in nevroza/psihoza.

Analiza existentiala Conceptul de existenta - tot unitar dilema omului de a se experimenta ca subiect si obiect in acelas timp Diferenta dintre existenta si esenta - Conceptul Dasein a fi acolo - ce permite intelegerea constientului si inconstientului fiecarui individ prin existenta sa in lume (mod de a trai, a te misca)

Scopurile terapiei existentiale1. Constientizarea propriilor probleme si actualizarea potentialului energetic2. Eliminarea disconfortului datorat impasului existential in care se ala individul si maturizarea personalitatii3. Obtinerea unei imagini de sine autentice clarificarea identitatii personale si armonizarea relationala4. Acceptarea de sine si eliminarea conflictelor intrapsihice5. Modificarea si metamorfozarea comportamentului neautentic6. Rezolvarea crizei existentiale si consitentizarea autodeterminarii destinului7. Autodesavarsirea personala, dezvoltatea autenticitatii, sponateitatii si creativitatii

Biswanger - existenta e formata din 3 lumi diferite ce trebuie intelese de terapeut Umwelt lumea nonpersonala, mediu biologic Mitwelt lumea fiintelor Eigenwelt lumea privata, propriul euStudiind cele 3 dimensiuni clientul poate sa-si inteleaga propria existenta.Analiza existentiala pune accentul pe situatia de viata asa cum este traita ea de individ clientul fiind provocat sa-si interogheze sensul existentei sale. Terapeul = partener de dialog

Polkinghorne 4 dimensiuni de baza ale existentei, interconectate: Lumea naturala - atitudinile clientului fata de hrana, sex si procreare, propriul corp, raportarea la diferite boli. Terapeutul asista clientul in reflectarea propriilor evaluari asupra corporalitatii Lumea publica - societatea, familia, rudele, cultura tarii, relatiile cu ceilalti. Terapeutul ajuta clientul sa-si extinda experimentarea si intelegerea asupra lumii publice Lumea privata - relatia cu sine cine sunt eu. Se lucreaza cu clientii pentru deschiderea accesului la propriul EU Lumea ideala norme, valori, idealurile clientului, credinte, reguli etice, spirituala. Terapeutul ajuta la distinctia intre valorile publice si valorile proprii.

In analiza existentiala visele nu sunt interpretate ci vazute ca o experimentare a vietii individului, clientul este incurajat sa viseze.Cei mai potriviti clienti pentru terapie IQ> media, inteligenti, capacitate de verbalizare a emotiilor

Rollo May accentueaza responsabilitate clientului pentru propria viata, incurajand independenta umanaAnxietatea poate avea atat un rol pozitiv (clientul infrunta situatiile care-l fac anxios) cat si negativ (subiectul evita aceste posibilitati)Subiectul e format din str. biologica, str. psiholgica, str. socialaAnaliza existentiala urmareste nu atat eliminarea anxietatii cat transformarea anxietatii nevrotice in anxietate normala cat si dezvoltarea capacitatilor de a trai in conditiile acesti anxietati. Analiza holista, omul un tot unitar.

M. Boss - accentueaza lipsa interpretarilor teoretice asupra experientelor cleitnului. Visul =expresie a relatiei individului cu lumea in care treieste.Un simptom trebuie inteles si vazut in termenii realitatii speciice Scopul analizei = de a ajuta clientul sa-si descopere fiinta, sa devina deplin constient de propria existenta. In felul acesta schimbarea este vazuta ca posibila. Se considera ca individul intra in non-existenta cand accepta anxietatea, agresivitatea, ostilitatea. Aplicatii in prb. Perversiunilor sexuale si simptome somatice.

Varianta a analizei exitentiale = logoterapia - V. Frank descoperirea sensului existential, ocupandu-se de latura spirituala a existentei. Obiectiv eliminarea conflictelor intrapsihice si a impasurilor psi.Tehnicile i procedurile utilizate Consilierii i terapeuii existenialiti nu au un set de tehnici i proceduri specifice. n aceast abordare pot fi folosite unele tehnici psihanalitice sau unele specifice orientrii comportamentaliste, adoptate n funcie de situaia concret a clientului. Mai frecvent ntlnite sunt: Intentia paradoxala Dereflectia Tehnici nonverbale tehnica fanteziei dirijate tehnici dramatice fantezia i reveria relaxarea muscular, pentru contientizarea senzaiilor corporale tehnici de concentrare a ateniei tehnici de educare a voinei tehnici de relaxare analiza viselor

Plan de actiune in analiza existentiala (Propus de Polkinghorne)1. Explorarea eului - examinare amanuntita a celor 4 dimensiuni. Terapia se focalizeaza pe viata interioara a clientului si pe felul cum acesta isi interpreteaza propriile experiente. Terapeutul il ajuta sa-si recunoasca si sa-si identifice principiile pe care se fundamenteaza actiunile sale2. Schimbarea directiei vietii terapeutul il ajuta pe client sa analizeze si sa evalueze toate alternativele posibile si sa selecteze apoi varianta optima. Se constientizeaza rolul sau in alegerea curentului existentiala in care se va angaja in a trai o viata libera si responsabila3. Manifestarea noii vieti demnea - subiectul e plin de speranta, de energie ceea ce il ajuta sa elimine impasul existential si sa regandeasca criza sufleteasca ca fiind de domeniul trecutului. Clientul descopera libertatea fiintei sale si bucuria vietii lipsite de constrangeri si limite false.

Corey -focalizarea dialogului existential pe cateva teme mari ale conditiei umane:1. Examinarea problemelor maritale2. Stabilirea unui nou sistem axiologic - vechi valori care l-au condus la impasul existential inlocuite3. Tratarea anxietatii - se analizeaza cauzele anxietatii negative. Incurajat sa ia decizia pt schimbare4. Explorarea sensului mortii - se cere clientului s-i imagineze c a murit i c particip la propria nmormntare. Apoi i se Sugereaz s descrie ce-ar spune persoanele prezente la ceremonial despre sine. De asemenea, clientul trebuie s reflecteze la urmtoarele ntrebri:- Ce ai fcut cu propria via? - Cine te-a influenat cel mai mult? - Ce ateptri nu i le-ai ndeplinit? - Ce proiecte ai realizat i ce proiecte ai lsat neterminate? - Ce regrei cel mai mult i care este cea mai mare mulumire a ta? - Dac ai putea s-i refaci viaa, ce ai schimba n felul tu de-a tri?

Scopul principal al consilierii i terapiei existeniale este a-i ajuta pe clieni s contientizeze c au libertatea de-a-i construi propriul destin dar i responsabilitatea pentru propriile aciuni. Consilierii existenialiti ajut clienii s fac fa anxietii inerente alegerilor i s accepte ideea c destinul lor nu este determinat din afar, de anumite fore. Pe msur ce clientul contientizeaz c este singurul responsabil de ceea ce este, el reuete s accepte prezena anxietii, ca un corolar al unei viei autentice i, n deplin acord cu propriile decizii i aciuni, el va putea: s-i clarifice identitatea personal, s-i contureze scopuri care s-l defineasc i mplineasc, s-i construiasc relaii personale satisfctoare, s fie mulumit de sine i viaa sa. Aceste scopuri ale analizei existeniale deriv din ideea c simpomele celor care se prezint la consiliere sau terapie sunt expresia alienrii, nstrinrii de adevrata natur a Sinelui i a vieuirii n conformitate nu cu ceea ce eti, ci cu ceea ce i-ai lsat pe ceilali s fac din tine. Relaia consilier-client specific acestei abordri este de acceptare necondiionat, respect, nelegere i comunicare mutual, valorizare i ncurajare Temele majore ale ntlnirilor de consiliere sau terapie sunt anxietatea, libertatea i responsabilitatea, izolarea, alienarea, moartea i implicaiile ei pentru via i permanenta cutare a sensului vieii. n timpul edinelor clientul este ncurajat s-i caute un plan de aciune conform propriului i unicului su fel de-a fiina n lume.

Concluzii Abordarea existenial accentueaz libertatea uman i responsabilitatea fiecrui om n construirea destinului propriu. Existenialitii sunt cei care gsesc o latur benefic n fenomene considerate ca negative, pn atunci, ca de exemplu: anxietatea, frustrarea, singurtatea i chiar moartea. Tehnicile utilizate nu mai au o att de mare semnificaie n cadrul acestui model. Ceea ce conteaz este relaia consilier client, o relaie de la adult la adult, bazat pe respect i nelegere. Abordarea existenialist este profund umanist, punnd n centrul ei omul, cu potenialul su de-a-i construi propriul su destin.