Guvernul Rom â n iei

Guvernul RomGuvernul Românnieiiei

Reforme 2009 - 2011

1

A. CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani

B. DEFICIT BUGETAR de 5,7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7,3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană.

C. UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire:

• 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008

• creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581,3 lei la 697,5 lei.

La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori

2

În trezoreria Statului au intrat 7,6 mld. Euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială

3

9,791 mld euro

2,151 mld euro

4,85 mld euro

0,6 mld euro

Banca Naţională aRomâniei

Ministerul FinanţelorPublice

Banca Mondială

Uniunea Europeană

Fondul MonetarInternaţional

* Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public )

Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17,4 mld. euro, din care 11,942 mld. euro de la FMI.

7,6 mld euro

Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în iunie 2011 cu 165.437

1.379.8921.398.757

1.233.284

1.266.550

2008 2009 2010 Feb. 2011

4

Iunie 2011

Public

Total economie

Privat

Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut public şi cel privat între 2008 - 2011

5

Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2011

6

Reforme 2009 - 2011

1. Relansarea economică

2. Reforma cadrului fiscal

3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale

4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice

5. Reforma MAI

6. Reforma sistemului public de pensii

7. Reforma legislaţiei muncii

8. Reforma dialogului social

9. Reforma educaţiei

10. Reforma sănătăţii

11. Reforma asistenţei sociale

12. Reforma sistemului de justiţie 7

1. Relansarea economică

8

9

Evoluţia trimestrială a PIB 2010 - 2011

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, august 2011

- serie brută

-2,2 -2,2

1,71,9

1,4

-0,4-0,6

0,8 1,50

-1,3

-4,0

-2,0

0,0

2,0

4,0

6,0

Tr. I 2010 Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I 2011 Tr. II Tr. III Tr. IV

PIB-trimestrial PIB anual

prognoza

- modificări procentuale faţă de perioada corespunzatoare a anului precedent, serie brută -

1,5

Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară

A. Realizarea de reforme structurale ale statului

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care: Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea

cheltuielilor publice; O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.

C. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice.

10

A. Evitarea derapajelor economice majoreDeficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern:

-9,9

-13,7 -14

- 5,7-7,3

-6,5

- 4,4

-15

-10

-5

0

2008 2009 2010 2011

Deficit bugetar in absenta masurilor guvernamentaleDeficitul bugetar efectiv/estimat

11

Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de

carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu

bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al

anului 2010.

Reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, a celor

120 de agenţii guvernamentale care a condus la reducerea

a 8000 de posturi.

Interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar,

pentru pensionarii care au o pensie mai mare decât câştigul

salarial mediu brut. Recalcularea pensiilor

speciale – a pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora

în sistemul public de pensii.

Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011

şi indexarea începând cu anul 2012 cu 100% din inflaţie şi 50% din

creşterea reală a câştigului salarial mediu

brut pe economie.

Blocarea

posturilor vacante şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior

în sistemul bugetar.

Neacordarea de tichete de masă şi tichete cadou la

personalul din sectorul bugetar.

Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar,reducerea cu 15% a

indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea

copilului.

Eficientizarea Eficientizarea şşi i reducerea reducerea

cheltuielilor cheltuielilor publicepublice

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetarB.1. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice

12

Creşterea cotei standard

a taxei pe valoare adăugată

de la 19% la 24%.

Majorarea niveluluiaccizelor la unele băuturi alcooliceţigarete, benzină

şi motorină.

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai

multe clădiri şi impozitului pentru mijloacele de transport

cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³.

Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a

impozitelor prin diminuarea evaziunii

fiscale.

Lărgirea bazei de impozitare prin impozitarea veniturilor din dobânzi, a

tichetelor de masa, a tichetelor cadou şi a altor venituri realizate

de persoanele fizice

Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei

de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari

de 740 lei/lunar.

Revenirea la procentele de

contribuţii sociale din ian 2008

MMăăsuri pentru suri pentru crecreşşterea terea

veniturilor veniturilor bugetarebugetare

B.2. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar

13

C. Măsuri pentru stimularea relansării economice

1. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor

2. Stimularea investiţiilor publice

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat

4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile

6. Programul Prima Casă

7. Programul de promovare a exporturilor

8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene

9. Diminuarea poverii administrativ – fiscale

10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

11. Sprijinirea agriculturii14

1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă

de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.

Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.

Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni. Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. 10.308 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (14.650 estimaţi pentru 2011)

Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare.

Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. 116 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (din 315 estimaţi pentru 2011)

Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni.

Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. 110 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (din 250 estimaţi pentru 2011)

Pentru aceste 3 măsuri: Buget 2011: 37,2 mil. lei – în primele 5 luni ale anului au fost cheltuite 30,3 mil. lei.

15

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Silviu Bian, 021.303.98.31, [email protected], ANOFM

1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)

Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj

aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu

handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor:

• 500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial;• 600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal;• 750 lei pentru nivelul universitar.

Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei. Buget alocat în 2011: 93,75 mil. lei. 3.123 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (10.290 estimaţi pentru anul 2011)

Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a

ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar. 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare

într-un an calendaristic. Buget alocat în 2011: 457 mii lei.

16

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Silviu Bian, 021.303.98.31, [email protected], ANOFM

2. Stimularea investiţiilor publice

Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice:

în anul 2008: 6,3% din PIB (32,6 mld. lei)

în anul 2011: 6,5% din PIB (35,2 mld. lei)

Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat

Avantaje ale PPP

• Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice.

• Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor.

• Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale.

17

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, [email protected], Ministerul Finanţelor Publice

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat

1. Primul pilon: proiecte mari de investiţii Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 mil. euro, care angajează peste

500 de salariaţi. Exemplu: Proiectul de eficientizare energetică Turceni. Investiţia se ridică la 296,5

mil. euro, din care 36 mil. euro reprezintă ajutor de stat.

Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin acordarea de ajutoare de stat pentru cele de minimum 5 mil. euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi

Beneficiari: 10 proiecte de investiţii în valoare de 711,7 mil. euro în anul 2010, care crează 4.767 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 214,5 mil. euro.

Exemple:• Fabrica de anvelope a S.C. Pirelli• Centrul de încercări şi testări autovehicule al Renault Technologie Roumanie• Fabrica de componente pentru industria aeronautică a S.C. Premium Aerotec• Fabrica de cutii viteză a Renault Mecanique Roumanie• Complex agricol AAYLEX PROD (abator păsări)• Fabrica de pompe injecţie a Delphi Diesel Systems Romania• Realizarea unui nou model de autovehicul SUV – Automobile DACIA • Fabrică – unităţi de pompare pentru extracţia petrolului LUFKIN Industries• Fabricarea unor noi tipuri de vagoane – transport călători SC REMAR 18

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, 021.312.41.62, [email protected], Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)

2. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor

Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an

Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei

Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei

Buget total maxim al subvenţiei (2011-2013): 165 mil. lei

• 2011: 24 mil. lei – 4.000 beneficiari potenţiali



Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei.

Linia de credit deschisă nu poate depăşi:

• 125.000 lei/an/beneficiar

• 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit 19

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, [email protected], AIPPIMM

20

Schema procedurii pentru programul Kogălniceanu


Ajutoare de minimis Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru

finanţare în 2008 - 2010: s-au efectuat plăţi în valoare de 192 mil. lei. Crearea portalului virtual unic One Stop Shop: www.immoss.ro Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin prin programul

naţional multianual (2005-2012) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor Buget alocat în 2010: 600.000 de lei Beneficiari: 232 doamne au urmat cursul de formare antreprenorială. Rata de absorbţie este de 100%.

Credit pentru femei antreprenor – EximBank Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca

acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar.

Dobândă: 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei (ajutor de minimis) Valoare credit: maximum 100.000 euro

21


3. Al treilea pilon: microîntreprinderi Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul

tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani. Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor

eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar

2010• 71 firme au beneficiat de finanţare • Rata de absorbţie de 100%.

2011• Bugetul alocat: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010).

• Etapa I: 800.000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii)

• Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat.

• Numărul maxim de firme ce pot obţine finanţare este de 92.22



Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10.000 euro, dar nu mai mult

de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obtine credit, cât si tânărul care cofinanteaza planul de afaceri din surse proprii.

Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro.

Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane.

În cadrul programului au fost depuse 1.144 dosare; dintre acestea, 528 dosare au fost avizate (din 766 dosare evaluate) – până la 4 august 2011.

Până la 2 august 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale ale Registrului Comerţului 4531 firme – 2962 dintre acestea sunt în momentul de faţă înmatriculate.

Cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti (532) şi Cluj (336), urmate de judeţele Braşov (235), Dolj (196), Timiş (178).

23


Schema programului pentru tinerii întreprinzători

24


Programul Naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2,9 mil. lei (grad implementare 100%) Buget alocat în 2011: 6,15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în 2010

3 incubatoare înfiinţate în 2006

• Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create)

• Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create)

• Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create) 2 incubatoare înfiinţate în 2010

• Tg-Mureş – 20 firme incubate

• Mangalia – 8 firme incubate 1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău 4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare,

Câmpia Turzii, Dorohoi.25


4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat

Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)

Beneficiari: 9000 garanţii în valoare de peste 650 mil. euro în 2010, ceea ce a dus la crearea şi/sau menţinerea a peste 195.000 locuri de muncă.

Beneficiari: FRC a acordat 1860 contragaranţii în valoare totală de 371,6 mil. lei pentru finanţări în valoare de 1.401 mil. lei, de care beneficiază 1.630 IMM-uri şi în care lucrează peste 45.350 angajaţi, în anul 2010.

Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani

Beneficiari: FNGCIMM a acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 mil. lei

Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 26

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, [email protected], Ministerul Finanţelor Publice

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021.302.53.40, [email protected], Direcţia Monitorizare, ACIS

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile

Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale Fonduri alocate pentru anul 2011: 15,102 mil. lei

În anul 2010 au fost alocate fonduri în valoare de 18,903 mil. lei.

Beneficiari: 37 proiecte finalizate

Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă

În anul 2010, a fost alocată suma de 5 mil. lei pentru acest program. • 1793 de societăţi au aplicat online cu 188 de proiecte

• 117 contracte au fost încheiate

• Rata de absorbţie este de 98%

Pentru anul 2011, Guvernul a alocat un buget de 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţă de anul 2010.

27

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Danut Ciontea, 021.202.52.30, [email protected], Direcţia Generală Politica Industrială şi Mediu de Afaceri, MECMA

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Cristian Haiduc, 021.335.26.32, [email protected], AIPPIMM

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)

Programul Rabla

2010 Beneficiari:

• 189.323 maşini uzate predate spre casare

• 62.550 maşini noi cumpărate din care 25.263 sunt maşini româneşti

Total fonduri alocate: 722 mil. lei

2011 Beneficiari până la 28 iulie 2011:

• 68.656maşini vechi colectate

• 9.586 maşini noi cumpărate, din care 2.773 sunt maşini româneşti

Total fonduri alocate: aprox. 544,5 mil. lei, din care 88,5 mil. lei plăţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011.

28

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Papuc, 021.317.02.87 (int. 126), [email protected], Direcţia Implementare Proiecte, AFM

Programul Casa Verde – persoane fizice 2010

18.363 dosare depuse, din care 16.065 dosare acceptate Buget alocat: 110 mil. lei

2011 (sesiunea s-a deschis pe 01.06.2011) Nr. dosare depuse: 23.884

Buget alocat: 100 mil. lei

Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe

Bugetul alocat în 2010: 300 mil. lei, din care credite bugetare 150 mil. lei

În anul 2011, creditele bugetare alocate sunt în valoare de 150 mil. lei.

Beneficiari în 2010-2011: 29.000 de apartamente.29


Contact pentru informaţii suplimentare: Dl.Kato Zoltan, 021.317.86.16, [email protected], AFM

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Gina Petrescu, 0372.114.562, [email protected], Direcţia Generală Lucrări Publice (MDRT)

Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile

52 proiecte în curs de finanţare, în valoare de peste 906 mil. lei

Programul “Cumpără româneşte”

Vizează creşterea capacităţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti.

Finanţarea este de 5,2 mil. lei şi provine din fonduri europene (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative)

Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare. 30


Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Lucian Pricină, 021.316.02.15, [email protected], Ministerul Mediului

6. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită

Prima Casă 4 (1 iunie – 25 iulie 2011):

• 1.480 garanţii pentru locuinţe acordate, în valoare de 29,49 mil. euro.

• Beneficiari: orice persoană care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.

• Finanţatorii (băncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator.

În anul 2011 au fost acordate 6.599 garanţii, în valoare de 229,15 mil. euro (în cadrul programelor Prima Casă 3 şi Prima Casă 4).

Total program Prima Casă (1-4): au fost acordate până în prezent 41.551 garanţii, în valoare de 1,658 mld. euro.

31

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Angela Carabas, 021.319.96.89, [email protected], Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, MFP

7. Programul de promovare a exporturilor

Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamă

◦ Branduri sectoriale actuale: Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial

Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii

România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT

Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor

Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă

Portalul de informaţii de comerţ exterior, www.portaldecomert.ro

◦ Oferă informaţii privind oportunităţile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE.

◦ Peste 50.000 de vizitatori în prezent, după un an de la lansare.

Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor:

◦ Buget: 36,4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţială sau totală) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului.

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021.401.05.43 [email protected], Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

7. Programul de promovare a exporturilor (cont.)

Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii

internaţionale ◦ Hannover Messe – pentru sectorul industrial

◦ Cebit – pentru sectorul IT

◦ Vinexpo – pentru exportatorii de vin

◦ Koln – pentru exportatorii de mobilă

◦ Pret a Porter – pentru sectorul confecţii

Organizarea de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români

Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri.

◦ Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii.

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021.401.05.43 [email protected], Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

Principalele ţări partenere la export în anul 2010 (pondere în total exporturi)

Exporturile României pe principalele domenii de activitate în anul 2010

Acordarea unor facilităţi financiare pentru beneficiari: Dublarea cotei maxime de prefinanţare, de la 15 la 30% din valoarea eligibilă. Acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa ajutorului de

stat, de până la 35% din valoarea grantului. Beneficiarii privaţi au posibilitatea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci

comerciale. Eliminarea obligaţiei pentru microîntreprinderi de a asigura co-finanţarea proiectelor

europene sub forma contribuţiei proprii la cheltuielile eligibile (în cadrul POR). Accelerarea procedurilor de licitare, prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile.

Simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi: renunţarea la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului sau înlocuirea cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului.

Introducerea posibilităţii ca Autoritatea de management să semneze contracte de finanţare care să totalizeze o valoare superioară cu până la 20% a alocării aprobate prin programele operaţionale („supra-contractare”), pentru a asigura un ritm mai alert de absorbţie, a compensa economiile realizate pe unele proiecte şi a anticipa eventualele cheltuieli neeligibile neprevăzute. 36

8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021.302.53.40, [email protected], Direcţia Monitorizare, ACIS

9. Diminuarea poverii financiare şi administrative

În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat cota unică de 16%.

Procedura de rambursare a TVA a fost îmbunătăţită.

Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009.

Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010.

Declaraţia unică privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate a fost implementată de la 1 ianuarie 2011. Începând cu 25 august 2011, declaraţia unică se va completa exclusiv online.

Arieratele statului către agenţii economici privaţi s-au înjumătăţit din 2008 şi până în prezent.

Am diminuat nivelul dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adică 18,25% pe an). 37

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), [email protected], Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

38

10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de

control în vederea impozitării veniturilor nedeclarate sau a căror sursa nu poate fi identificată.

Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală (verificarea în trafic; dreptul de a solicita instituţiilor bancare informaţii privind rulajele conturilor bancare).

Implementarea controlului comerţului electronic.

Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor.

Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free.

Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.

Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care să susţină funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronică”.

Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse.

Aplicarea taxării inverse în domeniul TVA pentru livrarea anumitor categorii de cereale si plante tehnice – persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, în locul furnizorului (măsura este valabilă până la 31 mai 2013).

38


39

10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont.)

Rezultate obţinute în primul semestru din anul 2011, de structurile de inspecţie fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, ca urmare a 143.371 acţiuni de inspecţie şi control:

Sume suplimentare stabilite: 5.401 mil. lei (cu 1,7% mai mult decât în primul semestru din anul 2011)

Valoarea prejudiciilor stabilite: 3.966 mil. lei (cu 17,6% mai mult decât în primul semestru din anul 2011)

Măsuri asiguratorii: 2.025 mil. lei.

Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, aproape s-a înjumătăţit din 2008 până în prezent: de la 3.382 mil.lei în decembrie 2008 la 1.762 mil. lei în iunie 2011.

A fost redus numărul de zile de depăşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scăderea numărului de solicitări de rambursare cu termenul depăşit cu peste 90 de zile de la 1.814 solicitări în decembrie 2008, la 877 solicitări în iunie 2011.

39


Programul “Primul Siloz” Beneficiari: au fost emise 304 certificate de depozit din 2009 până la 31 iulie 2011 La aceasta dată sunt în circulaţie 143 certificate cu o valoare totală de peste 360 mil. lei

garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către MADR.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (pilon II al Politicii Agricole Comune) Proiecte finalizate la 22 iulie 2011: 1.881. Proiecte depuse: 69,686, în valoare de aprox. 14,77mld. euro. Proiecte selectate: 47.692, cu o valoare de peste 4,4 mld. euro. Proiecte contractate (finanţate): 30.472, cu o valoare de peste 4 mld. euro. Plăţile efectuate: peste 2,15 mld. euro (21,4% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2011 au fost stabilite 16 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară

totală fiind de 1,64 mld. euro.

Plăţi pe suprafaţă pentru fermieri (pilonul I al Politicii Agricole Comune) În anul 2011, subvenţia pe hectar va depăşi 170 euro, cu 40 euro mai mare faţă de anul

2010. Au fost efectuate plăţi în avans pentru 80% din fermieri, până în luna februarie 2011. În anul 2011 introducem în cultură peste 2 mil. ha, atingând astfel cea mai mare suprafaţă

de terenuri lucrate din ultimii 20 de ani.

11. Sprijinirea agriculturii

40

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021.307.85.84, [email protected], Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

2. Reforma cadrului fiscal Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 reprezintă un moment de cotitură în finanțele publice si stabileste principiile, obiectivele, prioritătile multianuale ale politicii fiscal-bugetare: introduce plafoane de cheltuieli, reduce numărul de rectificări bugetare, elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale si înfiintează Consiliul Fiscal etc.

Obiectivul central: reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012. În cadrul reformelor, se urmăreşte diminuarea poverii administrativ-fiscale

Compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat - elaborarea unui sistem unitar de selecţie informatică a deconturilor de TVA din baza de date naţională, respectând principiul “cel mai vechi decont se stinge primul”.A fost reglementată posibilitatea neînceperii sau suspendării executarii silite - în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egală sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită.Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adică 18,25% pe an). Pentru creanţele bugetare datorate la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au fost reduse de la 3% pe fiecare lună de întarziere (36% pe an) la 2% pe luna de întârziere (24% pe an). 41

42

Modificarea recentă a legii contabilităţii

2 obiective precise:

reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare

reducerea birocraţiei în administraţia financiară

Introducem un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai mică de 35.000 euro:

aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5;

aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual;

bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu un număr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi;

semnarea documentelor contabile se va putea face şi de către persoanele cu studii economice superioare, nu doar de către experţii contabili, pe bază de convenţie civilă.

349.000 firme sunt beneficiarii acestor măsuri (57% din firmele active pe piaţă)

42

3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale

Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.233.284 persoane în luna iunie 2011.

Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale.

E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului Electronic Naţional

Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii

Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP

43

4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice

Legea salarizării unitare reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative. Rezultatele vizate sunt următoarele:

raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului din sectorul bugetar este de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene;armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice se realizează ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii;este creată o nouă ierarhie a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali;încadrarea în masa salarială de 39 mld. lei pentru anul 2011.

44

5. Reforma MAI

2011 numărul de posturi în aparatul central s-a diminuat cu 212, din care 170 posturi încadrate

numărul posturilor din structurile de ordine publică s-a redus cu 15.258, din care 8.258 posturi încadrate

5 agenţii au fost desfiinţate prin comasare.

45

În perioada 2009-2011 la nivelul MAI se înregistrează o scădere cu 40.493 a numărului total de posturi prevăzute (inclusiv posturi vacante).

-480 -4 951

-35 062

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Andrei , 021.315.12.42, [email protected], Ministerul Administraţiei şi Internelor

6. Reforma sistemului public de pensii

Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii; au fost eliminate legile de pensionare care nu respectă principiul contributivităţii şi au fost recalculate pensiile de serviciu (speciale); a fost instituită indemnizaţia socială pentru pensionari de 350 lei; se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie; se reduce numărul pensionărilor anticipate; sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro; în anul 2012 pensiile vor creşte cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, din anul precedent.

46

7. Reforma legislaţiei muncii

A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmăreşte:

flexibilitatea raporturilor de muncă;

adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii;

armonizarea prevederilor cu directivele europene;

diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente;

introducerea criteriului de performanţă în contractele şi relaţiile de muncă.

De la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 31 iulie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 779.261 (65,72% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 634.334 sunt contracte active.

47

48

Numărul contractelor de muncă încheiate în prezent este cu 175.404 mai mare decât în anul 2008

6.230.353

5.924.571

6.405.757

5.600.000

5.700.000

5.800.000

5.900.000

6.000.000

6.100.000

6.200.000

6.300.000

6.400.000

6.500.000

31 dec 2008 31 dec 2009 31 iulie 2011

8. Reforma dialogului social

Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art.114 din Constituţia României.

Legea Dialogului Social vine în completarea Codului Muncii:

reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; adaptează la nevoile actuale ale României reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă.

49

9. Reforma educaţiei Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a sistemului de învăţămant românesc. Principalele modificări vizează:

regândirea rolului educaţiei timpurii; asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; reproiectarea Curriculumului Naţional; instituirea Portofoliului educaţional; introducerea finanţării per elev – alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţintele educaţionale strategice, pe principiul finanţarea urmează elevul; introducerea Programului Şcoală după şcoală; sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte; asigurarea accesului egal la studii în universităţile româneşti; definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; redefinirea doctoratului prin instituirea a două tipuri: doctoratul știinţific şi doctoratul profesional. 50

10. Reforma sănătăţii Măsurile adoptate au în vedere:

descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc – din cele 435 de spitale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii au fost transferate către autoritățile publice locale un număr de 370 de spitale; restructurarea sistemului spitalicesc; introducerea cardului naţional de sănătate; introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici; controlul cheltuielilor cu medicamentele; creşterea accesului pacienţilor la tratamente moderne, la preţuri accesibile, prin introducerea unei noi politici de stabilire a preţurilor la medicamente;creşterea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări de sănătate în cazul veniturilor obţinute din pensiile mai mari de 740 lei; dezvoltarea parteneriatelor public-private şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea reţelelor sanitare integrate; continuarea demersului de a introduce standardele pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc prin ghiduri clinice şi protocoale terapeutice, precum şi a unui sistem de asigurări a calităţii serviciilor medicale. 51

Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Calin Alexandru, 021.307.25.66, [email protected], Direcţia Asistenţă Medicală – Ministerul Sănătăţii

11. Reforma asistenţei sociale Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective:

orientarea programelor de asistenţă socială în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea prestaţiilor sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local;

consolidarea schemei de venit minim garantat, a ajutoarelor de căldură şi a alocaţiei familiale într-o nouă schemă unică; finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare; dezvoltarea reţelelor servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate;

asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare;

redimensionarea cadrului legal și instituțional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii, reducerea abandonului de copii şi reducerea fenomenului violenţei în familie; creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate;

redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora; dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. 52

12. Reforma sistemului de justiţie Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate.

Aspectele pozitive ale acestor reforme sunt deja vizibile la nivelul rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. De asemenea, a fost adoptată Legea “Micii reforme” în justiție (Legea 202/2010).

Rezultatele aşteptate: scurtarea duratei proceselor judiciare; simplificarea procedurii de judecată; diminuarea costurilor actului de justiţie; îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor; împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie; reaşezarea în limite normale a tratamentului sancţionator; sprijinirea mediului de afaceri, atât prin revizuirea cadrului legal general în materia obligaţiilor şi contractelor, cât şi prin reglementarea unor contracte specifice lumii bancare. 53

Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372.041.197, [email protected], Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei

Impactul economic al deciziilor luate

Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor Veniturile bugetare colectate, ca pondere în PIB, au atins în anul 2010 cel mai ridicat

nivel din ultimii 6 de ani (33% din PIB). Deficitul bugetar este sub control

Faţă de 7,3% în anul 2009, bugetul a fost croit în anul 2011 pentru a reduce deficitul la 4,4%, iar în anul 2012 la sub 3% din PIB;

Deficitul de cont curent este mai mic cu aproape 38% Deficitul de cont curent a fost de 1,8 mld. euro în primele cinci luni din anul 2011, mai mic

cu 37,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.

Vulnerabilitatea dată de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectată În anul 2010, datoria externă pe termen scurt a fost de 18,4 mld. euro, faţă de cea

angajată iresponsabil în anul 2008, de 20,6 mld. euro; Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportată la totalul datoriei externe a scăzut de

la 28,5% în 2008 la 20,3% în 2010; Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportată la totalul datoriei publice a scăzut de

la 45,1% în 2008 la 32,9% în 2010;

Inflaţia medie scade De la 7,85% în 2008 la 6% în 2010 şi prognozăm un nivel de 4,6% în anul 2011;

Relansarea creditării are loc prin reducerea substanţială a costurilor Rata dobânzii de politică monetară a scăzut de la 10,25% în 2008 la 6,25% în prezent 55

Structura veniturilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%)

9.59.6

8.9 9

7.9

6.9

7.6

8.5

5.44.8

5.65.2

3.6 3.73.53.4

2.73.1

3.43.4

2.52.42 1.8

0.61

1.91.6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

CAS TVA Alte venituri Impozit salariişi venituri

Accize Impozit profit Sume primitede la UE

2008 2009 2010 201156

Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%)

10.5

12.813.4

12.5

8.99.4

8.37.5

6.45.7 5.8

5.2

6.37.1

6.6 6.5

0

2

4

6

8

10

12

14

Asistenţăsocială

Cheltuieli depersonal

Bunuri şi servicii Cheltuieli deinvestiţii

2008 2009 2010 201157

România a ieşit din recesiunea economică În primul trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut cu 1,7% (serie brută), faţă de

primul trimestru din anul 2010, respectiv 0,7% (serie ajustată sezonier), faţă de al IV-lea trimestru din anul 2010.

Industria rămâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei:

Producţia industrială a cunoscut o creştere de 5,5% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi cu 7,7% în primul semestru din anul 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior;

Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţă de 2009, cu 30% faţă de 2008 şi cu 10% în primele cinci luni din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010;

Cifra de afaceri din industrie a crescut cu peste 18% în primul semestru din anul 2011; comenzile industriale noi au crescut peste 19% în aceeaşi perioadă a anului.

Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României.

Valoarea exporturilor în anul 2010 (37,3 mld. euro) a depăşit cu 3,6 mld. euro anul 2008;

Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţă de anul 2008;

În primul semestru din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu peste 29% mai mari decât perioada corespunzătoare a anului precedent, totalizând 92 mld. lei. 58

1147 1294 12121946

5183 5213

9060

7250

9496

3490

2696

799

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 5 luni2011

Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000-2011 (mil. euro)

România a ieşit din recesiunea economică Investiţiile străine directe au fost de 799 mil. euro în primele cinci luni

din anul 2011, acoperind în proporţie de 43,9% deficitul de cont curent.

A doua lună de creştere în sectorul construcţiilor

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu peste 27% în luna iunie 2011 faţă de luna precedentă.

Şomajul se stabilizează în acest an la nivelul înregistrat în 2008

După ce a crescut de la 4,4% în 2008, la 8,36% în martie 2010, rata şomajului înregistrat şi-a reluat descreşterea lună de lună, până la 4,77% în iunie 2011.

Numărul şomerilor indemnizaţi a fost cu 170,9 mii persoane mai mic în iunie 2011 faţă de decembrie 2010, ceea ce înseamnă că angajările au depăşit intrările în şomaj, rod al unei activităţi economice mai bune;

În primele 6 luni ale anului 2011 s-au încadrat un număr de 210,4 mii persoane; pentru întregul an 2011 se estimează încadrarea a 324 mii persoane. 60

Rata şomajului se apropie de nivelurile reduse înregistrate în anul 2008

61

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, iulie 2011

Investiţii publice şi private

În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii.

Alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut la 35,2 mld. lei în anul 2011, adică 6,5% din PIB, faţă de 6,3% din PIB în anul 2008 (an cu vârf de creştere economică). În primul semestru al anului 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 14,86

mld. lei, cu 3,2 mld. lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Ponderea investiţiilor private în PIB în anul 2010 a fost de 17,2% (conform Eurostat 2011). În anul 2010, România s-a situat pe locul al doilea în UE-27, ca pondere a investiţiilor

realizate în PIB (22,7%).

Singura ţară care ne devansează este Bulgaria, cu o pondere a investiţiilor de 23,5% din PIB. Cehia (21,3%), Slovacia (20,3%), Polonia (19,5%) şi Ungaria (19,3%) se poziţionează mai slab decât România.

Previziunile pentru anul curent indică o creştere a ponderii investiţiilor în PIB în România, până la nivelul de 23,2%, fiind cel mai ridicat din UE-26 (încă nu există date disponibile pentru Bulgaria).

62

Absorbţia fondurilor europene la 5 august 2011

În primele 6 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 60,9% faţă de primele şase luni ale anului 2010.

Plăţi efectuate către beneficiari: 2,69 mld. euro (13,17% din alocarea 2007-2013), din care:

Prefinanţări în valoare de 1,57 mld. euro

Rambursări în valoare de 1,1 mld. euro

Proiecte depuse: 29.202 în valoare de 53,1 mld. euro

Proiecte aprobate: 8.547 în valoare de 19 mld. euro

Contribuţia UE = 12 mld. euro

Proiecte contractate: 6.529 în valoare de 13,4 mld. euro

Contribuţia UE = 10,6 mld. euro63

Ce urmează pe termen scurt şi mediu?

1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale

2. Implementarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii

3. Absorbţia fondurilor europene

4. Rezolvarea problemei arieratelor

5. Restructurarea companiilor de stat

6. Vânzarea pachetelor minoritare deţinute de stat

7. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat

8. Continuarea reformei sistemului de sănătate

9. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale

10. Descentralizarea instituţiilor publice64

1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale

Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru;

Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri;

Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii;

Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4,0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 2012 . 65

2. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii

3 subprograme:

Subprogramul 10.000 km de drumuri În toate judeţele ţării s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrări. Prima deschidere de

ofertă: la sfârşitul lunii iunie, urmată în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor.

9.016 km de drumuri vor intra în reparaţii.

Subprogramul modernizarea localităţilor Se vor realiza circa 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în

medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii.

Procedurile de achiziţie publică sunt în derulare pentru 635 creşe/grădiniţe, cu o valoare totală estimată la peste 760 mil. lei.

Subprogramul alimentare cu apă şi canalizare Se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare

cu apă a localităţilor.

Suma alocată este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localități, în funcție de volumul şi tipul lucrării. 66

Autostrazi in pregatire

Timisoara

Arad

Sibiu

Bucuresti

Orastie

Constanta

Autostrazi in executie

Autostrazi cu lansare in 2010 - 2011

BucurestiCernavoda

LEGENDA

Autostrazi executate

PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI

Infrastructura Rutieră – Programul de construcţie autostrăzi

EXECUTATE 313,5 KMIN EXECUTIE 276 KM 2974 MEURSEMNATE 158,11 KM 1121 MEURIN CURS DE SEMNARE 25,6 KM 134 MEURIN CURS DE LICITARE 72,1 KM 945 MEUR

TOTAL 845,3 KM 5174 MEUR

Urzic e ni

ILIA

E7 9

TUSNAD

C AREI

Nusfa la u

M ARG HITA

Virfurile

NUC ET

HUNEDO ARA

Sa rm iseg e tuza

BAILE HERC ULANE

BAIA DE ARAM A

C a ra so va

58

O RAVITA

M O LDO VA NO UA

Bozo vic i

Po je ja na57ASo c o l

E7 0

Na id a s57

G ra d ina ri57

57B

To p leta

O RSO VA

57

Berze a sc a

56B

E7 7 1

Ia b la nita

57B

ANINA

67D

76 Dra g estiLe s

NADLAC

Biled

C a rp inis

SINNIC O LAU

59B

59C

M ARE

J IM BO LIA

Lo vrin6

C e na d

E6 87

E68C a p rutaLIPO VA69

58B

M O RAVITA

DETA

E70

Voite g

59

Berzo via

BO C SA

TIM ISO ARA

E671

59A

O rtiso a ra

Ving a

LUG O J

C ARANSEBES

OTELU RO SU

58Sa c eni

RESITA

58A

68

E673

Sa virsin

Fa g e t

68A C o sa va

7

Ina na

SALO NTA

C HISINEU-C RIS79A

ARAD

E671

Na d a b

Turnu

Pa ulis

79A

VARSAND

79

E671

79A

INEU

G ura hontE79

VASC AU

76

E79

C o p a c e niPo c o la

BEIUS

E6 0BO RS

Sa c ue ni

Ba ile Fe lix

Biha ria

O RADEA1

19

ALESD E60

1H

d e Ba c a uSup ia c u

19B

Va le a lui M iha i

191F

C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g

22D73C67A

PLO IESTI

DE M UNTE

OTO PENI

Ad una tii-C o p a c e ni

C a lug a reni

41

64

O C NELE

Dob ro te a sa

Ba b e niM ARI

DRAG ASANI

C ARAC AL

Brinc o ve niBALSE79

56

C ALAFAT Ra st

M a g la vit

C e ta te

56A

E79

55ADa b ule ni

Bec he t 54A

55

Ro d o va n

C RAIO VA

6Le u

Bumb esti-

Sc oa rta

Pe ste a na -J iuM OTRU

Broste ni

TURNU SEVERIN

VINJ U M ARE

67A

Sim ia n 6

Flore sti

DRO BETA

67

STREHAIA

FILIASI

Runc u

Pie p ta ni

67D67

67

TIRG U J IURO VINARI

J iu

66

Ba lc e stiTinta re ni

E7065C

Hure za ni67B

G a ne a sa

G iule sti

HO REZU

M a ld a resti

G ra d iste a

TIRG U C ARBUNESTI

C im p u M a re

67B

Beng e sti

Po lo vra c iNO VAC I

G O VO RA

65C 64

BAILE67

64

C le ja ni

DE VEDE

TURNU M AG URELE

RO SIO RII

52

54

C O RABIA

E70Sto e ne sti

54

Da nea sa

65A

6

65A

G IURG IUSm ird ioa sa

ZIM NIC EA

51

51AE8 5

E7 05C

G him p a ti

ALEXANDRIA

Dra g a nesti Vla sc a

6

E705B

Da iaE85

5

661

Dra g om iresti

72A

C e rb uVed e a67B

Ung he ni

SLATINA

65

E574

C O STESTI

Re d e a65A

E70

C URTEA DE ARG ES

E817C

RIMNIC UVILC EA

Bud a u

73C

PITESTI

73

7

E574

G o le sti

E60

Bild a na

C ring a si

C re ve d ia M a re

TITU

G AESTI

7

A1

BUFTEA1

TIRG O VISTE

I.L.C a ra g ia le

72 71

FIENI

1A

72

C IM PINA

1

A2

213Vla d Te p e s C uza

Bud esti

O LTENITAG re a c a

4M ina stire a 3B

C ALARASI

O strov

Vod a

31

Ba nea sa

C o rvin3

C ilib ia

Po g oa ne le

2A

Fund ulea

E85

Bra ne stiPa sa re a

E602

3

G a raLe hliu

Le hliu

URZIC ENIE60

M a lu

C o ste sti

M IZIL

1D

Alb e sti

1B

E85

2C

2B

3A

SLO BO ZIA

Dra jna

TANDAREI

21Dra g a lina

Ste fa n Vo d a

3A

Am a ra

2C

FETESTI

Fa c a eni3B

Insura te i

G rivita

FAUREI

G IURG ENI21A

E577

2B 21

22C

C O NSTANTA

EFO RIE NO RD

NEPTUNJ UPITER

M ANG ALIA

C O STINESTIEFO RIE SUD

Va m a Ve c he

E8 7

E675

O vid iu

C o b a d in

Am za c e a

Neg ru vod a38

Pie treni

Ba sa ra b i

E87VENUSSATURN

Ag ig e a

39

BABADAG

C a p ul M id iaNAVO DARI

M iha i Sc ra iu

C ERNAVO DAKog a lnic ea nu

M iha il

2A

E60

22

22B

E87

Vite a zu

22D

HoriaNa lb a nt

C iuc uro va

Ro hm a n22A

To p o lo g

C e rna

E87

C a ug a g ia

22D

2222A

C im p uluiVa rful

C ra c a o a ni

Pra xia

Ta rc a u

G him e s-Fa g et

M IERC UREA C IUC

C O M ANESTI

INTO RSATURABUZAULUI

Ung ure niM a nec iu-

E85

29A

15E576 BO RSECDed aZim b a r

VESTEM

BUC URESTI

TIRNAVENI

M EDIAS

Bla je l

Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74

SEBES

7APETRO SANI

Pui

HATEG

URIC ANI

C im p u

C irnesti E79

66

66A

SIM ERIA

C ALAN

68BDEVA

76

So im us

O RASTIE

ZLATNA

7

Ta lm a c iu

O b irsia Lo truluiVoinea sa

BREZO I7A

M a la ia

7

E81

E81

Sug a g

57CE68

1/7

SIBIU

14

ALBA IULIA

Buru

Alb a c

BRAD74

Buc e s

Ariese ni

C IM PENI

Buc ium

ABRUD

Lup sa 75

HUEDIN

1 1G

1F

C IM PIA TURZIITURDA

BLAJ

Te ius1

14B

AIUDM ira sla u

E81

14A

Ie rnut

C LUJ NAPO C A

Ap a hid a

E60

Ra sc ruc i

Dim b u

C a m a ra su16

Hog hiz

RUPEA

Se rc a ia

73A

Bilea La c

Po ie na ri

7C

C IM PULUNG

Ruc a rE574

Voila

C irtiso a ra1

Avrig

FAG ARAS

Sinc aVec he

1

10BRA SO V

PREDEAL

SINAIA

C O M ARNICM o ro e ni

71

E60

RISNO V

Bra n73A73

1A

C he ia

SAC ELE

G HEO RG HESFINTU

E68 C O DLEA

E574

Re c iC hic his

Pre jm e r

11

SEC UIESC12

TIRG U

13A

TO PLITA

O DO RHEIUSEC UIESC

C o rund13AM URES Pra id

SIG HISO ARA

Sing e o rg iu

DUM BRAVENI

13

14

Ba la useriLup e ni

TIRG U

REG HIN16

15

15

SO VATA

BAILE TUSNAD

VLAHITA

Sinm a rtinC o zm eni

11B

Sind o m inic

G HEO RG HIENIJ oseni13B 12

12

Ditra u

12A

BIC AZ

La c u Rosu

12C

VISEU DE SUS

Ro m uli

M ARM ATIEIPe teaLiva d a SIG HETU

1C

O AS

So m c ul M a re

Surd uc

Sinm iha iu Alm a sului

Sa rm a sa g

Ro m a na si

ZALAU

SIM LEUSILVANIEI

Tiha u

J IBO U1H

1H

Sup uru d e jo s

SATU M ARE

Ard ud

E81

19A

Doro lf

E671

Sa tulungE671

1CSe ini

1C

Va m a

17C

G HERLA

1C

DEJ

G ilg a u

Ra sto c i

E576

C o sb uc

17D

Fe re sti

BAIA SPRIEBAIA M ARE

18M a ra

Sa c el

18

E8 1 /E5 8

HALM EUM a reTa rna

19Sa p inta

d e SusVic o vu

RADAUTI

DO RNEIVATRA

Ia c ob e niRo d na

Prund u Birg a ului

SING EO RZ-BAI

17C

BISTRITA

NASAUD

BorsaM o isei

17D 18

C irlib a b a

C hiril

Broste ni

17B

Borc a15B

Po ia na La rg ului

15

M O LDO VENESCC IM PULUNG

G URA HUM O RULUI

M o ld o vite iVa tra

Va m a

Suc e vita

17AIlise sti

M a rg ine a

SIRET

E8 5

Ra lo s29C

E5 8 1RO M AN15D

26

HUSI

Fa lc iu

O a nc ea

Fo lte sti

Sm ird a n

Tuluc e sti

E581Bretc u

FO C SANI

M ARASESTI

2D

Neho iu

C isla uC iuta

Siriu

RIMNIC U SARAT

10

2D Le p saVid ra

25

Ind ep end e nta

Ba lta Alb a22

2

Se nd re ni

Sa ra t

BRAILA

Tra ia n

La c u M o vila M ire sii

2B

G ALATI

G a ra Be rhec i

TEC UC I

E85

24

Ha nu C o na c hi

BAC AU

Se c uie ni

15D

2G Sc orte ni

Sa nd ule ni

TIRG UO C NA

O ituz11

SLANICM O LDO VA

12B

Da rm a nesti

M O INESTI

11A

O NESTI

E574 E85

PIATRA NEAM T

BUHUSI

15

Sirb i

BIRLAD

ADJ UD

Po d u Turc u11A24A

26M urg e ni

ZorleniE581

VASLUI

Vulture sti15D

Dra g om iresti2F

NEG RESTI

24B

C ra sna

ALBITA24B

ISAC C EA

G a rva n

M AC IN22

2B

E87

24A

E5 8 3 /E5 8

Sta nc a29B

E583

Ste fa ne sti

TIRG U FRUM O S

Nic o la e Ba lc e sc u

M ic la use ni

PA SC ANI

Sa b a o a ni

TIRG UNEAM T

Dob re ni15C

15C M o toc

Strung a

28

Rug inoa sa28A

BOTO SANI

SUC EAVA

FALTIC ENI

29C

29 Ruta niE58

HIRLAU

28B

29D

SC ULENI

Vina to ri

BUC IUMIASI

28Po d u Ilo a ie iE58

24 28

PrutRa d a uti

DARABANI

G e org e Enesc u

DO RO HO I

29AM a nole a sa

SAVENIUng ure ni

29

TULC EA

HIRSO VA

Timisoara

Arad

Sibiu

Bucuresti

Orastie

Constanta

BucurestiCernavoda

LEGENDA

Autostrazi executate


Infrastructura Rutieră – Autostrăzi executate

CAMPIA TURZII - GILAULungime 51,5kmValoare totala: 236 MEuroFinantare: Bugetul de Stat din care: TVA 45 MEuro Terenuri 50 MEuroIn exploatare

BUCURESTI - PITESTILungime 111 kmFinantare: Bugetul de StatIn exploatare

BUCURESTI - CERNAVODALungime 151 kmFinantare: Bugetul, BEI, ISPAIn exploatare

AUTOSTRAZI EXECUTATE

TOTAL 313,5 km

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi în execuţie

Deva

SUPLACU de BARCAU - BORSLungime 64 kmValoare totala: 963 MEuroFinantare: Bugetul de Stat din care: TVA 153 MEuro Terenuri 55 MEuro

VARIANTA DE OCOLIRE ARADLungime: 12,3 kmValoare totala: 173 MEuroFinantare: - BEI 76 MEuro - FC 40 MEuro - Bugetul de Stat 57 MEuro

ARAD - TIMISOARALungime: 32,2 kmValoare totala: 194 MEuroFinantare: - BEI 85 MEuro - FC 44 MEuro - Bugetul de Stat 65 MEuro

MOARA VLASIEI - PLOIESTILungime: 42,5 kmValoare totala: 318,60 MeuroC+M : 251,00 MEuroTerenuri: 17,00 MEuroConsultanta: 2,2 MEuroTVA: 48,4 MEuro

BUCURESTI – MOARA VLASIEILungime: 19,5 kmValoare totala: 492 MeuroC+M : 200,00 MEuroTerenuri: 291,00 MEuroConsultanta: 1,0 MEuroTVA: 38,2 MEuroFinantare: Bugetul de Stat

MEDGIDIA - CONSTANTALungime: 31,5 kmDin care 14,5 km deschisi traficului la o banda pe sens din 29.07Valoare totala: 203 MEuroFinantare: - FC 35 MEuro - BEI 111 MEuro - Bugetul de Stat 58 MEuro

CERNAVODA - MEDGIDIA Lungime: 19,3 kmValoare totala: 211 MEuroFinantare: - FC 36 MEuro - BEI 115 MEuro - Bugetul de Stat 60 MEuro

VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTALungime: 22,1 kmDin care 7,7 km deschisi traficului din 29.07Valoare totala: 192 MEuroFinantare: - FC 53 MEuro - BERD 75 MEuro - Bugetul de Stat 64 MEuro

DEVA – ORASTIEConstructor: Strabag AG / Strabag SRL / Straco GrupLungime: 32,80 kmValoare (cu TVA): 228,65 M EUR

AUTOSTRAZI IN EXECUTIELegenda

Autostrazi in executie

TOTAL 276 kmVALOARE 2,97 MLD EUROFINALIZARE 2011-2012

Urzic e ni

ILIA

E7 9

TUSNAD

C AREI

Nusfa la u

M ARG HITA

Virfurile

NUC ET

HUNEDO ARA

Sa rm iseg e tuza

BAILE HERC ULANE

BAIA DE ARAM A

C a ra so va

58

O RAVITA

M O LDO VA NO UA

Bozo vic i


E7 0

Na id a s57

G ra d ina ri57

57B

To p leta

O RSO VA

57

Berze a sc a

56B

E7 7 1

Ia b la nita

57B

ANINA

67D

76 Dra g estiLe s

NADLAC

Biled

C a rp inis

SINNIC O LAU

59B

59C

M ARE

J IM BO LIA

Lo vrin6

C e na d

E6 87

E68C a p rutaLIPO VA69

58B

M O RAVITA

DETA

E70

Voite g

59

Berzo via

BO C SA

TIM ISO ARA

E671

59A

O rtiso a ra

Ving a

LUG O J

C ARANSEBES

OTELU RO SU

58Sa c eni

RESITA

58A

68

E673

Sa virsin

Fa g e t

68A C o sa va

7

Ina na

SALO NTA

C HISINEU-C RIS79A

ARAD

E671

Na d a b

Turnu

Pa ulis

79A

VARSAND

79

E671

79A

INEU

G ura hontE79

VASC AU

76

E79

C o p a c e niPo c o la

BEIUS

E6 0BO RS

Sa c ue ni

Ba ile Fe lix

Biha ria

O RADEA1

19

ALESD E60

1H

d e Ba c a uSup ia c u

19B

Va le a lui M iha i

191F


22D73C67A

PLO IESTI

DE M UNTE

OTO PENI

Ad una tii-C o p a c e ni

C a lug a reni

41

64

O C NELE

Dob ro te a sa

Ba b e niM ARI

DRAG ASANI

C ARAC AL


56

C ALAFAT Ra st

M a g la vit

C e ta te

56A

E79

55ADa b ule ni

Bec he t 54A

55

Ro d o va n

C RAIO VA

6Le u

Bumb esti-

Sc oa rta


Broste ni

TURNU SEVERIN

VINJ U M ARE

67A

Sim ia n 6

Flore sti

DRO BETA

67

STREHAIA

FILIASI

Runc u

Pie p ta ni

67D67

67


J iu

66


E7065C

Hure za ni67B

G a ne a sa

G iule sti

HO REZU

M a ld a resti

G ra d iste a

TIRG U C ARBUNESTI

C im p u M a re

67B

Beng e sti


G O VO RA

65C 64

BAILE67

64

C le ja ni

DE VEDE

TURNU M AG URELE

RO SIO RII

52

54

C O RABIA

E70Sto e ne sti

54

Da nea sa

65A

6

65A


ZIM NIC EA

51

51AE8 5

E7 05C

G him p a ti

ALEXANDRIA

Dra g a nesti Vla sc a

6

E705B

Da iaE85

5

661

Dra g om iresti

72A

C e rb uVed e a67B

Ung he ni

SLATINA

65

E574

C O STESTI

Re d e a65A

E70

C URTEA DE ARG ES

E817C

RIMNIC UVILC EA

Bud a u

73C

PITESTI

73

7

E574

G o le sti

E60

Bild a na

C ring a si

C re ve d ia M a re

TITU

G AESTI

7

A1

BUFTEA1

TIRG O VISTE

I.L.C a ra g ia le

72 71

FIENI

1A

72

C IM PINA

1

A2

213Vla d Te p e s C uza

Bud esti

O LTENITAG re a c a

4M ina stire a 3B

C ALARASI

O strov

Vod a

31

Ba nea sa

C o rvin3

C ilib ia

Po g oa ne le

2A

Fund ulea

E85


E602

3

G a raLe hliu

Le hliu

URZIC ENIE60

M a lu

C o ste sti

M IZIL

1D

Alb e sti

1B

E85

2C

2B

3A

SLO BO ZIA

Dra jna

TANDAREI

21Dra g a lina

Ste fa n Vo d a

3A

Am a ra

2C

FETESTI

Fa c a eni3B

Insura te i

G rivita

FAUREI

G IURG ENI21A

E577

2B 21

22C

C O NSTANTA

EFO RIE NO RD

NEPTUNJ UPITER

M ANG ALIA


Va m a Ve c he

E8 7

E675

O vid iu

C o b a d in

Am za c e a

Neg ru vod a38

Pie treni

Ba sa ra b i

E87VENUSSATURN

Ag ig e a

39

BABADAG

C a p ul M id iaNAVO DARI

M iha i Sc ra iu

C ERNAVO DAKog a lnic ea nu

M iha il

2A

E60

22

22B

E87

Vite a zu

22D

HoriaNa lb a nt

C iuc uro va

Ro hm a n22A

To p o lo g

C e rna

E87

C a ug a g ia

22D

2222A

C im p uluiVa rful

C ra c a o a ni

Pra xia

Ta rc a u

G him e s-Fa g et

M IERC UREA C IUC

C O M ANESTI


Ung ure niM a nec iu-

E85

29A

15E576 BO RSECDed aZim b a r

VESTEM

BUC URESTI

TIRNAVENI

M EDIAS

Bla je l


SEBES

7APETRO SANI

Pui

HATEG

URIC ANI

C im p u

C irnesti E79

66

66A

SIM ERIA

C ALAN

68BDEVA

76

So im us

O RASTIE

ZLATNA

7

Ta lm a c iu


BREZO I7A

M a la ia

7

E81

E81

Sug a g

57CE68

1/7

SIBIU

14

ALBA IULIA

Buru

Alb a c

BRAD74

Buc e s

Ariese ni

C IM PENI

Buc ium

ABRUD

Lup sa 75

HUEDIN

1 1G

1F


BLAJ

Te ius1

14B

AIUDM ira sla u

E81

14A

Ie rnut

C LUJ NAPO C A

Ap a hid a

E60

Ra sc ruc i

Dim b u

C a m a ra su16

Hog hiz

RUPEA

Se rc a ia

73A

Bilea La c

Po ie na ri

7C

C IM PULUNG

Ruc a rE574

Voila

C irtiso a ra1

Avrig

FAG ARAS

Sinc aVec he

1

10BRA SO V

PREDEAL

SINAIA


71

E60

RISNO V

Bra n73A73

1A

C he ia

SAC ELE

G HEO RG HESFINTU

E68 C O DLEA

E574

Re c iC hic his

Pre jm e r

11

SEC UIESC12

TIRG U

13A

TO PLITA

O DO RHEIUSEC UIESC


SIG HISO ARA

Sing e o rg iu

DUM BRAVENI

13

14

Ba la useriLup e ni

TIRG U

REG HIN16

15

15

SO VATA

BAILE TUSNAD

VLAHITA


11B

Sind o m inic


12

Ditra u

12A

BIC AZ

La c u Rosu

12C

VISEU DE SUS

Ro m uli

M ARM ATIEIPe teaLiva d a SIG HETU

1C

O AS

So m c ul M a re

Surd uc


Sa rm a sa g

Ro m a na si

ZALAU

SIM LEUSILVANIEI

Tiha u

J IBO U1H

1H

Sup uru d e jo s

SATU M ARE

Ard ud

E81

19A

Doro lf

E671

Sa tulungE671

1CSe ini

1C

Va m a

17C

G HERLA

1C

DEJ

G ilg a u

Ra sto c i

E576

C o sb uc

17D

Fe re sti


18M a ra

Sa c el

18

E8 1 /E5 8

HALM EUM a reTa rna

19Sa p inta

d e SusVic o vu

RADAUTI

DO RNEIVATRA

Ia c ob e niRo d na

Prund u Birg a ului

SING EO RZ-BAI

17C

BISTRITA

NASAUD

BorsaM o isei

17D 18

C irlib a b a

C hiril

Broste ni

17B

Borc a15B

Po ia na La rg ului

15


G URA HUM O RULUI

M o ld o vite iVa tra

Va m a

Suc e vita

17AIlise sti

M a rg ine a

SIRET

E8 5

Ra lo s29C

E5 8 1RO M AN15D

26

HUSI

Fa lc iu

O a nc ea

Fo lte sti

Sm ird a n

Tuluc e sti

E581Bretc u

FO C SANI

M ARASESTI

2D

Neho iu

C isla uC iuta

Siriu

RIMNIC U SARAT

10

2D Le p saVid ra

25

Ind ep end e nta

Ba lta Alb a22

2

Se nd re ni

Sa ra t

BRAILA

Tra ia n


2B

G ALATI

G a ra Be rhec i

TEC UC I

E85

24

Ha nu C o na c hi

BAC AU

Se c uie ni

15D

2G Sc orte ni

Sa nd ule ni

TIRG UO C NA

O ituz11

SLANICM O LDO VA

12B

Da rm a nesti

M O INESTI

11A

O NESTI

E574 E85

PIATRA NEAM T

BUHUSI

15

Sirb i

BIRLAD

ADJ UD

Po d u Turc u11A24A

26M urg e ni

ZorleniE581

VASLUI

Vulture sti15D

Dra g om iresti2F

NEG RESTI

24B

C ra sna

ALBITA24B

ISAC C EA

G a rva n

M AC IN22

2B

E87

24A

E5 8 3 /E5 8

Sta nc a29B

E583

Ste fa ne sti

TIRG U FRUM O S


M ic la use ni

PA SC ANI

Sa b a o a ni

TIRG UNEAM T

Dob re ni15C

15C M o toc

Strung a

28

Rug inoa sa28A

BOTO SANI

SUC EAVA

FALTIC ENI

29C

29 Ruta niE58

HIRLAU

28B

29D

SC ULENI

Vina to ri

BUC IUMIASI

28Po d u Ilo a ie iE58

24 28

PrutRa d a uti

DARABANI

G e org e Enesc u

DO RO HO I

29AM a nole a sa

SAVENIUng ure ni

29

TULC EA

HIRSO VA

Timisoara

Arad

Sibiu

Bucuresti

Orastie

Constanta

BucurestiCernavoda


Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte semnate

ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 2 –km 24+100 – km 43+855

Constructor: Asocierea Straco Grup SRL – Studio Corona SRL Civil Engineering Lungime: 19,74 kmValoare (cu TVA): 114,26 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 4 – km 65+965 – km 82+070

Constructor: Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct ‘98 SRL – Astalrom SA Lungime: 16,1 kmValoare (cu TVA): 146,63 M EURPerioada executie: 2011 - 2013


Constructor: SC STRABAG SRL Lungime: 24,1 kmValoare (cu TVA): 166,65 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

AUTOSTRAZI POS-T CU CONTRACTE SEMNATEMAI-IUNIE 2011

TOTAL 158,11 kmVALOARE 1121 MIL EURFINALIZARE 2013

NADLAC – ARAD si drum de legaturaLot 1 – km 0+000 – km 22+180

Constructor: Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep ConstructLungime: 22,18 kmValoare (cu TVA): 115,8 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

NADLAC – ARAD si drum de legaturaLot 2 – km 22+180– km 38+882

Constructor: Alpine Bau GmbHLungime: 16,98 kmValoare(cu TVA): 124,45 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

TIMISOARA - LUGOJLot 1 – km 44+500 – km 54+000

Constructor: Asocierea Spedition UMB SRL – Technostrade SRL – Carena SpA Impresa de ConstruzioniLungime: 9,5 kmValoare (cu TVA): 63,62 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

LUGOJ - DEVALot 1 Lugoj – Dumbrava km 0+000 – km 27+400

Constructor: Asocierea Tirena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Constructioni SpA Lungime: 27,4 kmValoare (cu TVA): 205,9 M EURPerioada executie: 2011 - 2013


Constructor: Impregilo SpA Lungime: 22,11 kmValoare (cu TVA): 182,91 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

Urzic e ni

ILIA

E7 9

TUSNAD

C AREI

Nusfa la u

M ARG HITA

Virfurile

NUC ET

HUNEDO ARA

Sa rm isege tuza

BAILE HERC ULANE

BAIA DE ARAM A

C a ra so va

58

O RAVITA

M O LDO VA NO UA

Bozo vic i


E7 0

Na id a s57

G ra d ina ri57

57B

To p leta

O RSO VA

57

Berze a sc a

56B

E7 7 1

Ia b la nita

57B

ANINA

67D

76 Dra gestiLe s

NADLAC

Biled

C a rp inis

SINNIC O LAU

59B

59C

M ARE

J IM BO LIA

Lo vrin6

C e na d

E6 87

E68C a prutaLIPO VA69

58B

M O RAVITA

DETA

E70

Voite g

59

Berzo via

BO C SA

TIM ISO ARA

E671

59A

O rtiso a ra

Vinga

LUG O J

C ARANSEBES

OTELU RO SU

58Sa c eni

RESITA

58A

68

E673

Sa virsin

Fa ge t

68A C o sa va

7

Ina na

SALO NTA

C HISINEU-C RIS79A

ARAD

E671

Na da b

Turnu

Pa ulis

79A

VARSAND

79

E671

79A

INEU

G ura hontE79

VASC AU

76

E79

C o pa c e niPo c o la

BEIUS

E6 0BO RS

Sa c ue ni

Ba ile Fe lix

Biha ria

O RADEA1

19

ALESD E60

1H

de Ba c a uSup ia c u

19B

Va le a lui M iha i

191F


22D73C67A

PLO IESTI

DE M UNTE

OTO PENI

Ad una tii-C o pa c e ni

C a luga reni

41

64

O C NELE

Dob ro te a sa

Ba be niM ARI

DRAG ASANI

C ARAC AL


56

C ALAFAT Ra st

M a g la vit

C e ta te

56A

E79

55ADa bule ni

Bec he t 54A

55

Ro do va n

C RAIO VA

6Le u

Bumb esti-

Sc oa rta


Broste ni

TURNU SEVERIN

VINJ U M ARE

67A

Sim ia n 6

Flore sti

DRO BETA

67

STREHAIA

FILIASI

Runc u

Pie p ta ni

67D67

67


J iu


E7065C

Hure za ni67B

G a ne a sa

G iule sti

HO REZU

M a lda resti

G ra d iste a

TIRG U C ARBUNESTI

C im pu M a re

67B

Benge sti


G O VO RA

65C 64

BAILE67

64

C le ja ni

DE VEDE

TURNU M AG URELE

RO SIO RII

52

54

C O RABIA

E70Sto e ne sti

54

Da nea sa

65A

6

65A


ZIM NIC EA

51

51AE8 5

E7 05C

G him pa ti

ALEXANDRIA

Dra ga nesti Vla sc a

6

E705B

Da iaE85

5

661

Dra gom iresti

72A

C e rbuVede a67B

Unghe ni

SLATINA

65

E574

C O STESTI

Re de a65A

E70

C URTEA DE ARG ES

E817C

RIMNIC UVILC EA

Buda u

73C

PITESTI

73

7

E574

G o le sti

E60

Bilda na

C ringa si

C re ve d ia M a re

TITU

G AESTI

7

A1

BUFTEA1

TIRG O VISTE

I.L.C a ra g ia le

72 71

FIENI

1A

72

C IM PINA

1

A2

213Vla d Te pe s C uza

Budesti

O LTENITAG re a c a

4

M ina stire a 3B

C ALARASI

O strov

Voda

31

Ba nea sa

C o rvin3

C ilib ia

Po goa ne le

2A

Fund ulea

E85


E602

3

G a raLe hliu

Le hliu

URZIC ENIE60

M a lu

C o ste sti

M IZIL

1D

Albe sti

1B

E85

2C

2B

3A

SLO BO ZIA

Dra jna

TANDAREI

21Dra ga lina

Ste fa n Vo da

3A

Am a ra

2C

FETESTI

Fa c a eni3B

Insura te i

G rivita

FAUREI

G IURG ENI21A

E577

2B 21

22C

C O NSTANTA

EFO RIE NO RD

NEPTUNJ UPITER

M ANG ALIA


Va m a Ve c he

E8 7

E675

O vid iu

C o ba d in

Am za c e a

Neg ru voda38

Pie treni

Ba sa ra b i

E87VENUSSATURN

Ag ige a

39

BABADAG

C a pul M id iaNAVO DARI

M iha i Sc ra iu

C ERNAVO DAKoga lnic ea nu

M iha il

2A

E60

22

22B

E87

Vite a zu

22D

HoriaNa lb a nt

C iuc uro va

Ro hm a n22A

To po lo g

C e rna

E87

C a uga g ia

22D

2222A

C im puluiVa rful

C ra c a o a ni

Pra xia

Ta rc a u

G him e s-Fa get

M IERC UREA C IUC

C O M ANESTI


Ungure niM a nec iu-

E85

29A

15E576 BO RSECDed aZim ba r

VESTEM

BUC URESTI

TIRNAVENI

M EDIAS

Bla je l


SEBES

7APETRO SANI

Pui

HATEG

URIC ANI

C im pu

C irnesti E79

66

66A

SIM ERIA

C ALAN

68BDEVA

76

So im us

O RASTIE

ZLATNA

7

Ta lm a c iu


BREZO I7A

M a la ia

7

E81

E81

Suga g

57CE68

1/7

SIBIU

14

ALBA IULIA

Buru

Alba c

BRAD74

Buc e s

Ariese ni

C IM PENI

Buc ium

ABRUD

Lupsa 75

HUEDIN

1 1G

1F


BLAJ

Te ius1

14B

AIUDM ira sla u

E81

14A

Ie rnut

C LUJ NAPO C A

Ap a hida

E60

Ra sc ruc i

Dim bu

C a m a ra su16

Hoghiz

RUPEA

Se rc a ia

73A

Bilea La c

Po ie na ri

7C

C IM PULUNG

Ruc a rE574

Voila

C irtiso a ra1

Avrig

FAG ARAS

Sinc aVec he

1

10BRA SO V

PREDEAL

SINAIA


71

E60

RISNO V

Bra n73A73

1A

C he ia

SAC ELE

G HEO RG HESFINTU

E68 C O DLEA

E574

Re c iC hic his

Pre jm e r

11

SEC UIESC12

TIRG U

13A

TO PLITA

O DO RHEIUSEC UIESC


SIG HISO ARA

Singe o rg iu

DUM BRAVENI

13

14

Ba la useriLupe ni

TIRG U

REG HIN16

15

15

SO VATA

BAILE TUSNAD

VLAHITA


11B

Sindo m inic


12

Ditra u

12A

BIC AZ

La c u Rosu

12C

VISEU DE SUS

Ro m uli

M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU

1C

O AS

So m c ul M a re

Surd uc


Sa rm a sa g

Ro m a na si

ZALAU

SIM LEUSILVANIEI

Tiha u

J IBO U1H

1H

Supuru de jo s

SATU M ARE

Ardud

E81

19A

Doro lf

E671

Sa tulung

1CSe ini

1C

Va m a

17C

G HERLA

1C

DEJ

G ilga u

Ra sto c i

E576

C o sbuc

17D

Fe re sti


18M a ra

Sa c el

18

E8 1 /E5 8

HALM EUM a reTa rna

19Sa p inta

de SusVic o vu

RADAUTI

DO RNEIVATRA

Ia c obe niRo dna

Prundu Birga ului

SING EO RZ-BAI

17C

BISTRITA

NASAUD

BorsaM o isei

17D 18

C irliba ba

C hiril

Broste ni

17B

Borc a15B

Po ia na La rgului

15


G URA HUM O RULUI

M o ldo viteiVa tra

Va m a

Suc e vita

17AIlise sti

M a rg ine a

SIRET

E8 5

Ra lo s29C

E5 8 1RO M AN15D

26

HUSI

Fa lc iu

O a nc ea

Fo lte sti

Sm irda n

Tuluc e sti

E581Bretc u

FO C SANI

M ARASESTI

2D

Neho iu

C isla uC iuta

Siriu

RIMNIC U SARAT

10

2D Le psaVid ra

25

Indep ende nta

Ba lta Alba22

2

Se nd re ni

Sa ra t

BRAILA

Tra ia n


2B

G ALATI

G a ra Be rhec i

TEC UC I

E85

24

Ha nu C o na c hi

BAC AU

Se c uie ni

15D

2G Sc orte ni

Sa ndule ni

TIRG UO C NA

O ituz11

SLANICM O LDO VA

12B

Da rm a nesti

M O INESTI

11A

O NESTI

E574 E85

PIATRA NEAM T

BUHUSI

15

Sirb i

BIRLAD

ADJ UD

Po du Turc u11A24A

26M urge ni

Zorleni

E581

VASLUI

Vulture sti15D

Dra gom iresti2F

NEG RESTI

24B

C ra sna

ALBITA24B

ISAC C EA

G a rva n

M AC IN22

2B

E87

24A

E5 8 3 /E5 8

Sta nc a29B

E583

Ste fa ne sti

TIRG U FRUM O S


M ic la use ni

PA SC ANI

Sa ba o a ni

TIRG UNEAM T

Dob re ni15C

15C M o toc

Strung a

28

Rug inoa sa28A

BOTO SANI

SUC EAVA

FALTIC ENI

29C

29 Ruta niE58

HIRLAU

28B

29D

SC ULENI

Vina to ri

BUC IUMIASI

28Po du Ilo a ie iE58

24 28

PrutRa d a uti

DARABANI

G e orge Enesc u

DO RO HO I

29AM a nole a sa

SAVENIUngure ni

29

TULC EA

HIRSO VA

Timisoara

Arad

Sibiu

Bucuresti

Orastie

Constanta

BucurestiCernavoda

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie semnate

AUTOSTRAZI POS-T CARE URMEAZĂ A FI SEMNATE

TIMISOARA LUGOJLot 2 – km 54+000 – km 79+625

Constructor: Lungime: 25,62 kmValoare(cu TVA): 134,78 M EURPerioada executie: 2011 - 2013

TOTAL 25.62 kmVALOARE 134,78 MIL EURFINALIZARE 2013

Urzic e ni

ILIA

E7 9

TUSNAD

C AREI

Nusfa la u

M ARG HITA

Virfurile

NUC ET

HUNEDO ARA

Sa rm isege tuza

BAILE HERC ULANE

BAIA DE ARAM A

C a ra so va

58

O RAVITA

M O LDO VA NO UA

Bozo vic i


E7 0

Na id a s57

G ra d ina ri57

57B

To p leta

O RSO VA

57

Berze a sc a

56B

E7 7 1

Ia b la nita

57B

ANINA

67D

76 Dra gestiLe s

NADLAC

Biled

C a rp inis

SINNIC O LAU

59B

59C

M ARE

J IM BO LIA

Lo vrin6

C e na d

E6 87


58B

M O RAVITA

DETA

E70

Voite g

59

Berzo via

BO C SA

TIM ISO ARA

E671

59A

O rtiso a ra

Vinga

LUG O J

C ARANSEBES

OTELU RO SU

58Sa c eni

RESITA

58A

68

E673

Sa virsin

Fa ge t

68A C o sa va

7

Ina na

SALO NTA

C HISINEU-C RIS79A

ARAD

E671

Na da b

Turnu

Pa ulis

79A

VARSAND

79

E671

79A

INEU

G ura hontE79

VASC AU

76

E79


BEIUS

E6 0BO RS

Sa c ue ni

Ba ile Fe lix

Biha ria

O RADEA1

19

ALESD E60

1H


19B

Va le a lui M iha i

191F


22D73C67A

PLO IESTI

DE M UNTE

OTO PENI


C a luga reni

41

64

O C NELE

Dob ro te a sa

Ba be niM ARI

DRAG ASANI

C ARAC AL


56

C ALAFAT Ra st

M a g la vit

C e ta te

56A

E79

55ADa bule ni

Bec he t 54A

55

Ro do va n

C RAIO VA

6Le u

Bumb esti-

Sc oa rta


Broste ni

TURNU SEVERIN

VINJ U M ARE

67A

Sim ia n 6

Flore sti

DRO BETA

67

STREHAIA

FILIASI

Runc u

Pie p ta ni

67D67

67


J iu


E7065C

Hure za ni67B

G a ne a sa

G iule sti

HO REZU

M a lda resti

G ra d iste a

TIRG U C ARBUNESTI

C im pu M a re

67B

Benge sti


G O VO RA

65C 64

BAILE67

64

C le ja ni

DE VEDE

TURNU M AG URELE

RO SIO RII

52

54

C O RABIA

E70Sto e ne sti

54

Da nea sa

65A

6

65A


ZIM NIC EA

51

51AE8 5

E7 05C

G him pa ti

ALEXANDRIA


6

E705B

Da iaE85

5

661

Dra gom iresti

72A

C e rbuVede a67B

Unghe ni

SLATINA

65

E574

C O STESTI

Re de a65A

E70

C URTEA DE ARG ES

E817C

RIMNIC UVILC EA

Buda u

73C

PITESTI

73

7

E574

G o le sti

E60

Bilda na

C ringa si

C re ve d ia M a re

TITU

G AESTI

7

A1

BUFTEA1

TIRG O VISTE

I.L.C a ra g ia le

72 71

FIENI

1A

72

C IM PINA

1

A2


Budesti

O LTENITAG re a c a

4

M ina stire a 3B

C ALARASI

O strov

Voda

31

Ba nea sa

C o rvin3

C ilib ia

Po goa ne le

2A

Fund ulea

E85


E602

3

G a raLe hliu

Le hliu

URZIC ENIE60

M a lu

C o ste sti

M IZIL

1D

Albe sti

1B

E85

2C

2B

3A

SLO BO ZIA

Dra jna

TANDAREI

21Dra ga lina

Ste fa n Vo da

3A

Am a ra

2C

FETESTI

Fa c a eni3B

Insura te i

G rivita

FAUREI

G IURG ENI21A

E577

2B 21

22C

C O NSTANTA

EFO RIE NO RD

NEPTUNJ UPITER

M ANG ALIA


Va m a Ve c he

E8 7

E675

O vid iu

C o ba d in

Am za c e a

Neg ru voda38

Pie treni

Ba sa ra b i

E87VENUSSATURN

Ag ige a

39

BABADAG


M iha i Sc ra iu


M iha il

2A

E60

22

22B

E87

Vite a zu

22D

HoriaNa lb a nt

C iuc uro va

Ro hm a n22A

To po lo g

C e rna

E87

C a uga g ia

22D

2222A

C im puluiVa rful

C ra c a o a ni

Pra xia

Ta rc a u

G him e s-Fa get

M IERC UREA C IUC

C O M ANESTI



E85

29A


VESTEM

BUC URESTI

TIRNAVENI

M EDIAS

Bla je l


SEBES

7APETRO SANI

Pui

HATEG

URIC ANI

C im pu

C irnesti E79

66

66A

SIM ERIA

C ALAN

68BDEVA

76

So im us

O RASTIE

ZLATNA

7

Ta lm a c iu


BREZO I7A

M a la ia

7

E81

E81

Suga g

57CE68

1/7

SIBIU

14

ALBA IULIA

Buru

Alba c

BRAD74

Buc e s

Ariese ni

C IM PENI

Buc ium

ABRUD

Lupsa 75

HUEDIN

1 1G

1F


BLAJ

Te ius1

14B

AIUDM ira sla u

E81

14A

Ie rnut

C LUJ NAPO C A

Ap a hida

E60

Ra sc ruc i

Dim bu

C a m a ra su16

Hoghiz

RUPEA

Se rc a ia

73A

Bilea La c

Po ie na ri

7C

C IM PULUNG

Ruc a rE574

Voila

C irtiso a ra1

Avrig

FAG ARAS

Sinc aVec he

1

10BRA SO V

PREDEAL

SINAIA


71

E60

RISNO V

Bra n73A73

1A

C he ia

SAC ELE

G HEO RG HESFINTU

E68 C O DLEA

E574

Re c iC hic his

Pre jm e r

11

SEC UIESC12

TIRG U

13A

TO PLITA

O DO RHEIUSEC UIESC


SIG HISO ARA

Singe o rg iu

DUM BRAVENI

13

14

Ba la useriLupe ni

TIRG U

REG HIN16

15

15

SO VATA

BAILE TUSNAD

VLAHITA


11B

Sindo m inic


12

Ditra u

12A

BIC AZ

La c u Rosu

12C

VISEU DE SUS

Ro m uli


1C

O AS

So m c ul M a re

Surd uc


Sa rm a sa g

Ro m a na si

ZALAU

SIM LEUSILVANIEI

Tiha u

J IBO U1H

1H

Supuru de jo s

SATU M ARE

Ardud

E81

19A

Doro lf

E671

Sa tulung

1CSe ini

1C

Va m a

17C

G HERLA

1C

DEJ

G ilga u

Ra sto c i

E576

C o sbuc

17D

Fe re sti


18M a ra

Sa c el

18

E8 1 /E5 8

HALM EUM a reTa rna

19Sa p inta

de SusVic o vu

RADAUTI

DO RNEIVATRA

Ia c obe niRo dna

Prundu Birga ului

SING EO RZ-BAI

17C

BISTRITA

NASAUD

BorsaM o isei

17D 18

C irliba ba

C hiril

Broste ni

17B

Borc a15B

Po ia na La rgului

15


G URA HUM O RULUI

M o ldo viteiVa tra

Va m a

Suc e vita

17AIlise sti

M a rg ine a

SIRET

E8 5

Ra lo s29C

E5 8 1RO M AN15D

26

HUSI

Fa lc iu

O a nc ea

Fo lte sti

Sm irda n

Tuluc e sti

E581Bretc u

FO C SANI

M ARASESTI

2D

Neho iu

C isla uC iuta

Siriu

RIMNIC U SARAT

10

2D Le psaVid ra

25

Indep ende nta

Ba lta Alba22

2

Se nd re ni

Sa ra t

BRAILA

Tra ia n


2B

G ALATI

G a ra Be rhec i

TEC UC I

E85

24

Ha nu C o na c hi

BAC AU

Se c uie ni

15D

2G Sc orte ni

Sa ndule ni

TIRG UO C NA

O ituz11

SLANICM O LDO VA

12B

Da rm a nesti

M O INESTI

11A

O NESTI

E574 E85

PIATRA NEAM T

BUHUSI

15

Sirb i

BIRLAD

ADJ UD

Po du Turc u11A24A

26M urge ni

Zorleni

E581

VASLUI

Vulture sti15D

Dra gom iresti2F

NEG RESTI

24B

C ra sna

ALBITA24B

ISAC C EA

G a rva n

M AC IN22

2B

E87

24A

E5 8 3 /E5 8

Sta nc a29B

E583

Ste fa ne sti

TIRG U FRUM O S


M ic la use ni

PA SC ANI

Sa ba o a ni

TIRG UNEAM T

Dob re ni15C

15C M o toc

Strung a

28

Rug inoa sa28A

BOTO SANI

SUC EAVA

FALTIC ENI

29C

29 Ruta niE58

HIRLAU

28B

29D

SC ULENI

Vina to ri

BUC IUMIASI


24 28

PrutRa d a uti

DARABANI

G e orge Enesc u

DO RO HO I

29AM a nole a sa

SAVENIUngure ni

29

TULC EA

HIRSO VA

Timisoara

Arad

Sibiu

Bucuresti

Orastie

Constanta

BucurestiCernavoda

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie licitate

LUGOJ - DEVALot 2 – km 27+400 – km 65+500

Lungime: 38,1 kmValoare estimata: 428,37 M EURPerioada executie: 2011 – 2015

LANSARE LICITATIE – IUNIE 2011

LUGOJ - DEVALot 3 – km 65+500 – 99+500

Lungime: 34 kmValoare estimata: 517,2 M EURPerioada executie: 2011 – 2015

LANSARE LICITATIE EXECUTIE– IUNIE 2011

AUTOSTRAZI POS-T CARE URMEAZĂ A FI LICITATE TOTAL 72,1 kmVALOARE 945.57 MIL EUR

DIN ECONOMIILE TOTALE DE 600 MEURO DE LA LICITATIILE ANTERIOARE SI BRIDGE PROJECT PE 2014-2020

Urzic e ni

ILIA

E7 9

TUSNAD

C AREI

Nusfa la u

M ARG HITA

Virfurile

NUC ET

HUNEDO ARA

Sa rm isege tuza

BAILE HERC ULANE

BAIA DE ARAM A

C a ra so va

58

O RAVITA

M O LDO VA NO UA

Bozo vic i


E7 0

Na id a s57

G ra d ina ri57

57B

To p leta

O RSO VA

57

Berze a sc a

56B

E7 7 1

Ia b la nita

57B

ANINA

67D

76 Dra gestiLe s

NADLAC

Biled

C a rp inis

SINNIC O LAU

59B

59C

M ARE

J IM BO LIA

Lo vrin6

C e na d

E6 87


58B

M O RAVITA

DETA

E70

Voite g

59

Berzo via

BO C SA

TIM ISO ARA

E671

59A

O rtiso a ra

Vinga

LUG O J

C ARANSEBES

OTELU RO SU

58Sa c eni

RESITA

58A

68

E673

Sa virsin

Fa ge t

68A C o sa va

7

Ina na

SALO NTA

C HISINEU-C RIS79A

ARAD

E671

Na da b

Turnu

Pa ulis

79A

VARSAND

79

E671

79A

INEU

G ura hontE79

VASC AU

76

E79


BEIUS

E6 0BO RS

Sa c ue ni

Ba ile Fe lix

Biha ria

O RADEA1

19

ALESD E60

1H


19B

Va le a lui M iha i

191F


22D73C67A

PLO IESTI

DE M UNTE

OTO PENI


C a luga reni

41

64

O C NELE

Dob ro te a sa

Ba be niM ARI

DRAG ASANI

C ARAC AL


56

C ALAFAT Ra st

M a g la vit

C e ta te

56A

E79

55ADa bule ni

Bec he t 54A

55

Ro do va n

C RAIO VA

6Le u

Bumb esti-

Sc oa rta


Broste ni

TURNU SEVERIN

VINJ U M ARE

67A

Sim ia n 6

Flore sti

DRO BETA

67

STREHAIA

FILIASI

Runc u

Pie p ta ni

67D67

67


J iu

66


E7065C

Hure za ni67B

G a ne a sa

G iule sti

HO REZU

M a lda resti

G ra d iste a

TIRG U C ARBUNESTI

C im pu M a re

67B

Benge sti


G O VO RA

65C 64

BAILE67

64

C le ja ni

DE VEDE

TURNU M AG URELE

RO SIO RII

52

54

C O RABIA

E70Sto e ne sti

54

Da nea sa

65A

6

65A


ZIM NIC EA

51

51AE8 5

E7 05C

G him pa ti

ALEXANDRIA


6

E705B

Da iaE85

5

661

Dra gom iresti

72A

C e rbuVede a67B

Unghe ni

SLATINA

65

E574

C O STESTI

Re de a65A

E70

C URTEA DE ARG ES

E817C

RIMNIC UVILC EA

Buda u

73C

PITESTI

73

7

E574

G o le sti

E60

Bilda na

C ringa si

C re ve d ia M a re

TITU

G AESTI

7

A1

BUFTEA1

TIRG O VISTE

I.L.C a ra g ia le

72 71

FIENI

1A

72

C IM PINA

1

A2


Budesti

O LTENITAG re a c a

4

M ina stire a 3B

C ALARASI

O strov

Voda

31

Ba nea sa

C o rvin3

C ilib ia

Po goa ne le

2A

Fund ulea

E85


E602

3

G a raLe hliu

Le hliu

URZIC ENIE60

M a lu

C o ste sti

M IZIL

1D

Albe sti

1B

E85

2C

2B

3A

SLO BO ZIA

Dra jna

TANDAREI

21Dra ga lina

Ste fa n Vo da

3A

Am a ra

2C

FETESTI

Fa c a eni3B

Insura te i

G rivita

FAUREI

G IURG ENI21A

E577

2B 21

22C

C O NSTANTA

EFO RIE NO RD

NEPTUNJ UPITER

M ANG ALIA


Va m a Ve c he

E8 7

E675

O vid iu

C o ba d in

Am za c e a

Neg ru voda38

Pie treni

Ba sa ra b i

E87VENUSSATURN

Ag ige a

39

BABADAG


M iha i Sc ra iu


M iha il

2A

E60

22

22B

E87

Vite a zu

22D

HoriaNa lb a nt

C iuc uro va

Ro hm a n22A

To po lo g

C e rna

E87

C a uga g ia

22D

2222A

C im puluiVa rful

C ra c a o a ni

Pra xia

Ta rc a u

G him e s-Fa get

M IERC UREA C IUC

C O M ANESTI



E85

29A


VESTEM

BUC URESTI

TIRNAVENI

M EDIAS

Bla je l


SEBES

7APETRO SANI

Pui

HATEG

URIC ANI

C im pu

C irnesti E79

66

66A

SIM ERIA

C ALAN

68BDEVA

76

So im us

O RASTIE

ZLATNA

7

Ta lm a c iu


BREZO I7A

M a la ia

7

E81

E81

Suga g

57CE68

1/7

SIBIU

14

ALBA IULIA

Buru

Alba c

BRAD74

Buc e s

Ariese ni

C IM PENI

Buc ium

ABRUD

Lupsa 75

HUEDIN

1 1G

1F


BLAJ

Te ius1

14B

AIUDM ira sla u

E81

14A

Ie rnut

C LUJ NAPO C A

Ap a hida

E60

Ra sc ruc i

Dim bu

C a m a ra su16

Hoghiz

RUPEA

Se rc a ia

73A

Bilea La c

Po ie na ri

7C

C IM PULUNG

Ruc a rE574

Voila

C irtiso a ra1

Avrig

FAG ARAS

Sinc aVec he

1

10BRA SO V

PREDEAL

SINAIA


71

E60

RISNO V

Bra n73A73

1A

C he ia

SAC ELE

G HEO RG HESFINTU

E68 C O DLEA

E574

Re c iC hic his

Pre jm e r

11

SEC UIESC12

TIRG U

13A

TO PLITA

O DO RHEIUSEC UIESC


SIG HISO ARA

Singe o rg iu

DUM BRAVENI

13

14

Ba la useriLupe ni

TIRG U

REG HIN16

15

15

SO VATA

BAILE TUSNAD

VLAHITA


11B

Sindo m inic


12

Ditra u

12A

BIC AZ

La c u Rosu

12C

VISEU DE SUS

Ro m uli


1C

O AS

So m c ul M a re

Surd uc


Sa rm a sa g

Ro m a na si

ZALAU

SIM LEUSILVANIEI

Tiha u

J IBO U1H

1H

Supuru de jo s

SATU M ARE

Ardud

E81

19A

Doro lf

E671

Sa tulungE671

1CSe ini

1C

Va m a

17C

G HERLA

1C

DEJ

G ilga u

Ra sto c i

E576

C o sbuc

17D

Fe re sti


18M a ra

Sa c el

18

E8 1 /E5 8HALM EU

M a reTa rna

19Sa p inta

de SusVic o vu

RADAUTI

DO RNEIVATRA

Ia c obe niRo dna

Prundu Birga ului

SING EO RZ-BAI

17C

BISTRITA

NASAUD

BorsaM o isei

17D 18

C irliba ba

C hiril

Broste ni

17B

Borc a15B

Po ia na La rgului

15


G URA HUM O RULUI

M o ldo viteiVa tra

Va m a

Suc e vita

17AIlise sti

M a rg ine a

SIRET

E8 5

Ra lo s29C

E5 8 1RO M AN15D

26

HUSI

Fa lc iu

O a nc ea

Fo lte sti

Sm irda n

Tuluc e sti

E581Bretc u

FO C SANI

M ARASESTI

2D

Neho iu

C isla uC iuta

Siriu

RIMNIC U SARAT

10

2D Le psaVid ra

25

Indep ende nta

Ba lta Alba22

2

Se ndre ni

Sa ra t

BRAILA

Tra ia n


2B

G ALATI

G a ra Be rhec i

TEC UC I

E85

24

Ha nu C o na c hi

BAC AU

Se c uie ni

15D

2G Sc orte ni

Sa ndule ni

TIRG UO C NA

O ituz11

SLANICM O LDO VA

12B

Da rm a nesti

M O INESTI

11A

O NESTI

E574 E85

PIATRA NEAM T

BUHUSI

15

Sirb i

BIRLAD

ADJ UD

Po du Turc u11A24A

26M urge ni

Zorleni

E581

VASLUI

Vulture sti15D

Dra gom iresti2F

NEG RESTI

24B

C ra sna

ALBITA24B

ISAC C EA

G a rva n

M AC IN22

2B

E87

24A

E5 8 3 /E5 8

Sta nc a29B

E583

Ste fa ne sti

TIRG U FRUM O S


M ic la use ni

PA SC ANI

Sa ba o a ni

TIRG UNEAM T

Dob re ni15C

15C M o toc

Strung a

28

Rug inoa sa28A

BOTO SANI

SUC EAVA

FALTIC ENI

29C

29 Ruta niE58

HIRLAU

28B

29D

SC ULENI

Vina to ri

BUC IUMIASI


24 28

PrutRa d a uti

DARABANI

G e orge Enesc u

DO RO HO I

29AM a nole a sa

SAVENIUngure ni

29

TULC EA

HIRSO VA

SERBIA

REABILITARE DRUMURI NATIONALE CU CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE

IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI 2011

15A

DN 15A, Reghin – SaratelKm 0+000 – km 46+597DN 15, Reghin – Tg. MuresKm 78+800 – km 103+700Constructor: SpeaLungime: 71,5 km Valoare (cu TVA): 39,74 M EURStadiul actual: mobilizare constructor

15

14

DN 14, Sibiu – Medias – SighisoaraKm 3+500 – km 51+100Km 57+500 – km 89+400Constructor: Strabag SALungime: 79,5 kmValoare (cu TVA): 39,72 M EURStadiul actual: executie

DN 73,Largire la 4 benzi intre km 7+000 si km 11+100 si drum de legatura cu DN 73D

Constructor: Genesis & StracoLungime: 7,28 kmValoare: 35 M EURStadiu actual: executie

DN 5, Bucuresti – Adunatii CopaceniKm 7+573 – km 19+220Constructor: SC ROMSTRADE SAValoare: 19,57 M EURLungime: 11,647 kmStadiul actual: executie

DN 6, Alexandria – CraiovaLot 1 – km 90+190 – km 132+435Constructor: Shapir Structures 1991Valoare: 42,54 M EURLungime: 42,245 kmStadiul actual: executie

DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 1 – DN 24, km 51+000 – km 90+000Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 22,56 M EURLungime: 39 kmStadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10.05.2011

24

24B

DN 6, Alexandria – CraiovaLot 2 –km 132+435 – km 185+230Constructor: Asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 SRLValoare: 41,30 M EURLungime: 52,8 kmStadiul actual: executie

DN 6, Alexandria – CraiovaLot 3 – km 185+230 – km 222+182Constructor: Secol SPA – Secol Romania SRLValoare: 36,1 M EURLungime: 36,952 kmStadiul actual: executie

1H

DN 1H, Zalau - AlesdLot 2 – km 26+510 – km 69+334Constructor: Asocierea SC SPEDITION UMB SRL - TehnostradeValoare (cu TVA): 26,28 M EURLungime: 42,824 kmStadiul actual: 19 mai – emitere ordin

incepere lucrari

DN 1H, Zalau - AlesdLot 1 – km 0+000 – km 26+510Constructor: Asocierea OHL ZS – PEYBER HISPANICA SL – SC Societatea de intretinere si reparatii Drumuri TimisoaraValoare: 21,9 M EURLungime: 26,51 kmStadiul actual: 19 mai – emitere ordin

incepere lucrari

DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 2 – DN 24, km 90+000 – km 105+070DN 24B, km 0+000 – km 22+000Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 23,95 M EURLungime: 37 kmStadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10.05.2011

DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 3–DN 24B, km 22+000 – km 47+881Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 21,5 M EURLungime: 25,8 kmStadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10.05.2011

Reabilitare DN, cu contracte semnate:(sept. 2010 – mai 2011):•Lungime: 473,06 km•Valoare (cu TVA): 370 MEURO

Din care:Cu finantare FEDRLungime: 314,78 kmValoare (cu TVA): 255,6 MEURO

Cu finantare Bugetul de StatLungime: 7,28 kmValoare(cu TVA): 35 MEURO

Cu finantare BEILungime: 151 kmValoare (cu TVA): 79,4 MEURO

Urzic e ni

ILIA

E7 9

TUSNAD

C AREI

Nusfa la u

M ARG HITA

Virfurile

NUC ET

HUNEDO ARA

Sa rm isege tuza

BAILE HERC ULANE

BAIA DE ARAM A

C a ra so va

58

O RAVITA

M O LDO VA NO UA

Bozo vic i


E7 0

Na id a s57

G ra d ina ri57

57B

To p leta

O RSO VA

57

Berze a sc a

56B

E7 7 1

Ia b la nita

57B

ANINA

67D

76 Dra gestiLe s

NADLAC

Biled

C a rp inis

SINNIC O LAU

59B

59C

M ARE

J IM BO LIA

Lo vrin6

C e na d

E6 87


58B

M O RAVITA

DETA

E70

Voite g

59

Berzo via

BO C SA

TIM ISO ARA

E671

59A

O rtiso a ra

Vinga

LUG O J

C ARANSEBES

OTELU RO SU

58Sa c eni

RESITA

58A

68

E673

Sa virsin

Fa ge t

68A C o sa va

7

Ina na

SALO NTA

C HISINEU-C RIS79A

ARAD

E671

Na da b

Turnu

Pa ulis

79A

VARSAND

79

E671

79A

INEU

G ura hontE79

VASC AU

76

E79


BEIUS

E6 0BO RS

Sa c ue ni

Ba ile Fe lix

Biha ria

O RADEA1

19

ALESD E60

1H


19B

Va le a lui M iha i

191F


22D73C67A

PLO IESTI

DE M UNTE

OTO PENI


C a luga reni

41

64

O C NELE

Dob ro te a sa

Ba be niM ARI

DRAG ASANI

C ARAC AL


56

C ALAFAT Ra st

M a g la vit

C e ta te

56A

E79

55ADa bule ni

Bec he t 54A

55

Ro do va n

C RAIO VA

6Le u

Bumb esti-

Sc oa rta


Broste ni

TURNU SEVERIN

VINJ U M ARE

67A

Sim ia n 6

Flore sti

DRO BETA

67

STREHAIA

FILIASI

Runc u

Pie p ta ni

67D67

67


J iu

66


E7065C

Hure za ni67B

G a ne a sa

G iule sti

HO REZU

M a lda resti

G ra d iste a

TIRG U C ARBUNESTI

C im pu M a re

67B

Benge sti


G O VO RA

65C 64

BAILE67

64

C le ja ni

DE VEDE

TURNU M AG URELE

RO SIO RII

52

54

C O RABIA

E70Sto e ne sti

54

Da nea sa

65A

6

65A


ZIM NIC EA

51

51AE8 5

E7 05C

G him pa ti

ALEXANDRIA


6

E705B

Da iaE85

5

661

Dra gom iresti

72A

C e rbuVede a67B

Unghe ni

SLATINA

65

E574

C O STESTI

Re de a65A

E70

C URTEA DE ARG ES

E817C

RIMNIC UVILC EA

Buda u

73C

PITESTI

73

7

E574

G o le sti

E60

Bilda na

C ringa si

C re ve d ia M a re

TITU

G AESTI

7

A1

BUFTEA1

TIRG O VISTE

I.L.C a ra g ia le

72 71

FIENI

1A

72

C IM PINA

1

A2


Budesti

O LTENITAG re a c a

4

M ina stire a 3B

C ALARASI

O strov

Voda

31

Ba nea sa

C o rvin3

C ilib ia

Po goa ne le

2A

Fund ulea

E85


E602

3

G a raLe hliu

Le hliu

URZIC ENIE60

M a lu

C o ste sti

M IZIL

1D

Albe sti

1B

E85

2C

2B

3A

SLO BO ZIA

Dra jna

TANDAREI

21Dra ga lina

Ste fa n Vo da

3A

Am a ra

2C

FETESTI

Fa c a eni3B

Insura te i

G rivita

FAUREI

G IURG ENI21A

E577

2B 21

22C

C O NSTANTA

EFO RIE NO RD

NEPTUNJ UPITER

M ANG ALIA


Va m a Ve c he

E8 7

E675

O vid iu

C o ba d in

Am za c e a

Neg ru voda38

Pie treni

Ba sa ra b i

E87VENUSSATURN

Ag ige a

39

BABADAG


M iha i Sc ra iu


M iha il

2A

E60

22

22B

E87

Vite a zu

22D

HoriaNa lb a nt

C iuc uro va

Ro hm a n22A

To po lo g

C e rna

E87

C a uga g ia

22D

2222A

C im puluiVa rful

C ra c a o a ni

Pra xia

Ta rc a u

G him e s-Fa get

M IERC UREA C IUC

C O M ANESTI



E85

29A


VESTEM

BUC URESTI

TIRNAVENI

M EDIAS

Bla je l


SEBES

7APETRO SANI

Pui

HATEG

URIC ANI

C im pu

C irnesti E79

66

66A

SIM ERIA

C ALAN

68BDEVA

76

So im us

O RASTIE

ZLATNA

7

Ta lm a c iu


BREZO I7A

M a la ia

7

E81

E81

Suga g

57CE68

1/7

SIBIU

14

ALBA IULIA

Buru

Alba c

BRAD74

Buc e s

Ariese ni

C IM PENI

Buc ium

ABRUD

Lupsa 75

HUEDIN

1 1G

1F


BLAJ

Te ius1

14B

AIUDM ira sla u

E81

14A

Ie rnut

C LUJ NAPO C A

Ap a hida

E60

Ra sc ruc i

Dim bu

C a m a ra su16

Hoghiz

RUPEA

Se rc a ia

73A

Bilea La c

Po ie na ri

7C

C IM PULUNG

Ruc a rE574

Voila

C irtiso a ra1

Avrig

FAG ARAS

Sinc aVec he

1

10BRA SO V

PREDEAL

SINAIA


71

E60

RISNO V

Bra n73A73

1A

C he ia

SAC ELE

G HEO RG HESFINTU

E68 C O DLEA

E574

Re c iC hic his

Pre jm e r

11

SEC UIESC12

TIRG U

13A

TO PLITA

O DO RHEIUSEC UIESC


SIG HISO ARA

Singe o rg iu

DUM BRAVENI

13

14

Ba la useriLupe ni

TIRG U

REG HIN16

15

15

SO VATA

BAILE TUSNAD

VLAHITA


11B

Sindo m inic


12

Ditra u

12A

BIC AZ

La c u Rosu

12C

VISEU DE SUS

Ro m uli


1C

O AS

So m c ul M a re

Surd uc


Sa rm a sa g

Ro m a na si

ZALAU

SIM LEUSILVANIEI

Tiha u

J IBO U1H

1H

Supuru de jo s

SATU M ARE

Ardud

E81

19A

Doro lf

E671

Sa tulungE671

1CSe ini

1C

Va m a

17C

G HERLA

1C

DEJ

G ilga u

Ra sto c i

E576

C o sbuc

17D

Fe re sti


18M a ra

Sa c el

18

E8 1 /E5 8HALM EU

M a reTa rna

19Sa p inta

de SusVic o vu

RADAUTI

DO RNEIVATRA

Ia c obe niRo dna

Prundu Birga ului

SING EO RZ-BAI

17C

BISTRITA

NASAUD

BorsaM o isei

17D 18

C irliba ba

C hiril

Broste ni

17B

Borc a15B

Po ia na La rgului

15


G URA HUM O RULUI

M o ldo viteiVa tra

Va m a

Suc e vita

17AIlise sti

M a rg ine a

SIRET

E8 5

Ra lo s29C

E5 8 1RO M AN15D

26

HUSI

Fa lc iu

O a nc ea

Fo lte sti

Sm irda n

Tuluc e sti

E581Bretc u

FO C SANI

M ARASESTI

2D

Neho iu

C isla uC iuta

Siriu

RIMNIC U SARAT

10

2D Le psaVid ra

25

Indep ende nta

Ba lta Alba22

2

Se ndre ni

Sa ra t

BRAILA

Tra ia n


2B

G ALATI

G a ra Be rhec i

TEC UC I

E85

24

Ha nu C o na c hi

BAC AU

Se c uie ni

15D

2G Sc orte ni

Sa ndule ni

TIRG UO C NA

O ituz11

SLANICM O LDO VA

12B

Da rm a nesti

M O INESTI

11A

O NESTI

E574 E85

PIATRA NEAM T

BUHUSI

15

Sirb i

BIRLAD

ADJ UD

Po du Turc u11A24A

26M urge ni

Zorleni

E581

VASLUI

Vulture sti15D

Dra gom iresti2F

NEG RESTI

24B

C ra sna

ALBITA24B

ISAC C EA

G a rva n

M AC IN22

2B

E87

24A

E5 8 3 /E5 8

Sta nc a29B

E583

Ste fa ne sti

TIRG U FRUM O S


M ic la use ni

PA SC ANI

Sa ba o a ni

TIRG UNEAM T

Dob re ni15C

15C M o toc

Strung a

28

Rug inoa sa28A

BOTO SANI

SUC EAVA

FALTIC ENI

29C

29 Ruta niE58

HIRLAU

28B

29D

SC ULENI

Vina to ri

BUC IUMIASI


24 28

PrutRa d a uti

DARABANI

G e orge Enesc u

DO RO HO I

29AM a nole a sa

SAVENIUngure ni

29

TULC EA

HIRSO VA

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECU LICITATII IN DERULARE IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI 2011

Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste CF Brad - CF Curtici - DJ 709BConstructor: SC CCCF Drumuri si Poduri TImisoara SRL Lungime: 1,37 kmValoare (cu TVA): 7,35 M EURStadiul actual: executieTermen executie: 2011 – 2012

Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad (DN7, km 540 +248) peste CF Arad - BucurestiConstructor: SC Confort SA Timisoara&SC Vel Service SA Buc. Lungime: 1,37 kmValoare (cu TVA): 7,35 M EURStadiul actual: executieTermen executie: 2011 - 2012

Pod pe DN 54, km 67+774 peste Sai si varianta noua de traseu DN 54, Turnu Magurele, km 65+950 – km 70+600Constructor: SC TELDRUM SA Lungime: 4,7 kmValoare (cu TVA): 4,06 M EURStadiul actual: contract executie semnatTermen executie: 2011 – 2012, in functie de alocatia bugetara

Varianta de ocolire CARACALConstructor: ROMSTRADE Lungime: 10,35 kmValoare (cu TVA): 13,45 M EURStadiul actual: organizare santierTermen executie: 2011 – 2013

Varianta de ocolire ALEXANDRIAConstructor: SHAPIR STRUCTURES 1991 Lungime: 13,276 kmValoare (cu TVA): 15,98 M EURStadiul actual: organizare santierTermen executie: 2011 – 2013

Varianta de ocolire CAREIConstructor: IDECON S.A.U.Lungime: 7,62 kmValoare (cu TVA): 9,68 M EURStadiul actual: semnare contractTermen executie: 2011 – 2013

Varianta de SACUIENIConstructor: Asocierea Grupo Empresarial Magenta SA – Assignia Infrastructuras SA – SC Transmir SRLLungime: 10,35 kmValoare (cu TVA): 13,45 M EURStadiul actual: semnare contractTermen executie: 2011 – 2013

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE(sept. 2010 – mai 2011):•Lungime: 48,5 km•Valoare (cu TVA): 70,5 MEURO

Din care:Cu finantare FEDRLungime: 41,71 kmValoare (cu TVA): 50,5 MEURO

Cu finantare Bugetul de StatLungime: 6,79 kmValoare(cu TVA): 20 MEURO

4. Rezolvarea problemei arieratelor

Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, până la finele lui aprilie 2011;

Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintă indicativă;

Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei (septembrie 2011).

Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici va fi majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012.

75

5. Restructurarea companiilor de stat Implementarea unei strategii cuprinzătoare care să reformeze guvernanţa

întreprinderilor de stat;

Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat;

Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012.

Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima SI, în săptămânile următoare se va finaliza procesul pentru aceste societăți. Pentru restul ÎS de la nivelul administrației centrale se vor elabora planuri până la finalul lunii decembrie.

Pentru rezolvarea problemelor de guvernanţă a ÎS vom elabora (în consultare cu Banca Mondială) şi vom aproba legislaţia prin care se va îmbunătăţi guvernanţa acestor companii, se va introduce obligativitatea auditurilor externe independente periodice la aceste companii şi se va transfera controlul financiar de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011. 76

77

Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz

Pentru vânzarea unor pachete minoritare la aceste companii:

până la 15 octombrie 2011 vor fi selectaţi prin licitaţie internaţională intermediarii autorizaţi pentru derularea ofertelor publice de vânzare,

până la mijlocul lui 2012 se vor derula şi finaliza ofertele publice de vânzare.

6. Vânzarea unor pachete minoritare din participaţiile deţinute de stat la companii

7. Proiecte prioritare în regim PPP

78

Transport şi infrastructură Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune

Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km

Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km

Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă

Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km

Energie Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti

Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

Termocentrala de la Doiceşti

Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România)

7. Proiecte prioritare în regim PPP (cont.)

79

Mediu şi agricultură

Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan

Dezvoltare regională

Proiectul Eco din cartierul Ghencea

Proiectul Esplanada

Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti

Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea

Sănătate

Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti

Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan"

Justiţie

Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat.

8. Continuarea reformei sistemului de sănătate

Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv prin cea privată.

Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurări de Sănătate prin introducerea

unui sistem în care „banii urmează pacientul”; Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în vederea modificării acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil;

Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte. 80

Guvernul Rom â n iei

Documents

Transcript of Guvernul Rom â n iei