STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

„EXPLOATARE IN CARIERĂ PENTRU CALCAR IN PERIMETRUL TEMPORAR ZĂBAL,

COMUNA BOZOVICI”COM. BOZOVICI, JUD. CARAŞ - SEVERIN

ETAPA PROCEDURII DE EVALUARE:

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

BENEFICIAR: S.C. MARKOTAN SANE S.R.L.

Nr. identificare studiu: 14 EA / X.2010

OCTOMBRIE 2010

1

PROIECTANT: S.C. ACER. S.R.L.

Director, ing. Rodica Ungureanu ………………….

Şef de proiect, ing. Ion – Nicolae Nedela ………………….

COLECTIV DE ELABORARE

Şef colectiv: dr. ing. Melanica Urechiatu ………………….

Membrii : ing. Rodica Ungureanu ………………….

ing. Ion – Nicolae Nedela ………………….

Ing. George Ciprian Iacob ………………….

CUPRINS

A. GENERALITĂŢI .......... 41. Scopul şi obiectul studiului .......... 4 2. Surse de informare .......... 43. Elaboratorul studiului .......... 5

2

B. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS SUPUS APROBĂRII .......... 51. Informaţii privind proiectul propus .......... 5

1.1. Denumirea proiectului .......... 5 1.2. Beneficiarul proiectului .......... 5 1.3. Descrierea obiectivelor proiectului propus .......... 5

2. Localizarea proiectului .......... 113. Modificări fizice ale mediului ce vor avea loc pe durata inplementării proiectului .......... 124. Resurse naturale necesare implementării proiectului .......... 125. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, pentru a fi utilizate la implementarea proiectului .......... 126. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora .......... 137. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului .......... 178. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus .......... 179. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementa.......... 18

10. Activităţi ce pot fi generate ca rezultat al implementării proiectului .......... 18 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului .......... 18 12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus .......... 20

C. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .......... 21

1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar .......... 212. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 233. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile protejate de interes comunitar învecinate .......... 384. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ...........395. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate .......... 396. Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 397. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 408. Descrierea stării actuale şi viitoare a ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 40

D. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI .......... 411. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului, susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar .......... 412. Evaluarea semnificaţiei impactului .......... 443. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar .......... 46

E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...........50F. LUCRĂRI DE REFACERE A MEDIULUI ...........52G. PREVEDERI PRIVIND MONITORIZAREA MEDIULUI ...........59H. DESCRIEREA METODELOR SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA

INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ...........59I. ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI ...........60

1. Copie Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului – Pozitia 254 / 16.09.20102. Plan general de amplasament3. Plan de situaţie 4. Harta situl Natura 2000 ROSCI0031- Cheile Nerei - Beusnita 5. Harta situl Natura 2000 ROSPA0020 - Cheile Nerei - Beusnita6. Lista organizaţiilor / instituţiilor / specialiştilor implicaţi în furnizarea informaţiilor şi elaborarea studiului7. Devizul estimativ al lucrărilor de instalare a vegetaţiei

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

A.) GENERALITĂŢI

1. Scopul şi obiectul studiului

3

Prezentul studiu s-a întocmit în vederea derulării procedurii de emitere a acordului de mediu

necesară implementării proiectului „EXPLOATARE IN CARIERA PENTRU CALCAR IN PERIMETRUL

TEMPORAR ZĂBAL, COMUNA BOZOVICI”, situat in extravilanul comunei Bozovici, judetul Caras-Severin.

La elaborarea studiului s-au utilizat datele furnizate de catre beneficiar, precum si datele culese din teren de

specialiştii elaboratorului – S.C. ACER S.R.L.

În conformitate cu prevederile HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului, proiectul propus se încadrează în Lista proiectelor supuse evaluării impactului

asupra mediului (anexa nr. 2, pct. 2, lit. a - cariere, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1).

Amplasamentul proiectului include terenuri cuprinse în arii naturale protejate, desemnate astfel prin OUG nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: ROSPA0020 si ROSCI0031 Cheile Nerei – Beusnita,

situate in Parcul National Cheile Nerei - Beusnita. Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată cu OM nr. 135/2010 precizează că, în situaţia descrisă

procedura de emitere a acordului de mediu include şi etapa sudiului de evaluare adecvată.

Obiectivele prezentului studiu de evaluare adecvată sunt:

▪ Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus pentru derularea proiectului;

▪ Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiectul propus le-ar exercita asupra mediului

(habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea siturilor Natura 2000 în care este situat

amplasamentul proiectului);

▪ Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;

▪ Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenţialului impact exercitat de

activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi biodiversităţii, în special asupra speciilor de interes

conservativ.

▪ Evaluarea adecvată a activităţilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de reducere a acestuia

se vor realiza pentru etapa de construcţie şi etapa de exploatare.

2. Surse de informare

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit pe baza observaţiilor directe din teren, cât şi pe baza unei

documentaţii bibliografice constând în:

▪ Formularele standard Natura 2000 pentru aria protejata de interes comunitar Cheile Nerei - Beusnita

(ROSCI0031) şi aria de protecţie speciala avifaunistică Cheile Nerei – Beusnita (ROSPA0020);

▪ Planul de management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita publicat pe site-ul ariei naturale

protejate;

▪ Studii de specialitate publicate pe site –urile agenţiilor de protecţia mediului;

▪ Site-ul Ministerului Mediului si Padurilor (www.mmediu.ro);

▪ Hărţi diverse puse la dispoziţie de R.N.P. ROMSILVA, planuri topo de OJCPI Caras - Severin.

3. Elaboratorul studiului

4

Proiectant: S.C. ACER S.R.L., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, str. Horatiu nr. 25, jud.

Mehedinti, tel/fax 0252 331403. înscrisă la pozitia 254/16.09.2010 în Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului.

B.) INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS SUPUS APROBĂRII

1. Informaţii privind proiectul propus

1.1 Denumirea proiectului

„EXPLOATARE IN CARIERA PENTRU CALCAR IN PERIMETRUL TEMPORAR ZĂBĂL, COM. BOZOVICI”

1.2. Beneficiarul proiectului

S.C. MARKOTAN SANE S.R.L., cu sediul în orasul Baile Herculane, str. Pecinisca nr 125, jud. Caras

– Severin, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Caras – Severin la nr. J11/215/2010, CUI 26939308.

1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus

1.3.1. Descrierea proiectului propus

▪ Rezumatul proiectului

Proiectul isi propune exploatarea si valorificarea zacamantului de calcar din perimetrul „Zabal”,

comuna Bozovici, jud. Caras – Severin, in scopul asigurarii unor cantitati de materii prime necesare lucrarilor

de constructii civile si industriale din judetul Caras - Severin.

Din punct de vedere administrativ - teritorial, perimetrul de exploatare este situat pe raza comunei

Bozovici, jud. Caras – Severin, în teren extravilan, în păşunea împădurită din domeniul privat al acesteia.

Obiectivul este situat la aproximativ 14 km NV de bazinul intramontan al Bozoviciului, in partea de

sud – vest a Masivului Semenic.

Accesul în perimetrul de exploatare „Zabal” se face din DN 57B Iablaniţa – Bozovici – Anina –

Oravita, ce trece la cca. 50 m la sud de perimetru.

Suprafata perimetrului de exploatare este de este de 0,005 kmp.

Folosinţa actuală a terenului este „stâncării, bolovănişuri”

a.) Lucrari de pregatire Inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, perimetrul va fi bornat prin amplasarea la colturi a unor

prisme trapezoidale din beton, inscriptionate astfel:

- numarul punctului topografic;

- denumirea perimetrului;

- titularul permisului de exploatare.

b.) Lucrari de deschidere (construcţie)Scopul lucrarilor de deschidere este de a realiza legatura dintre zacamant de calcar si caile de

comunicatii existente in zona, precum şi indepartarea copertei sterile de pe suprafaţa pe care se vor executa

lucrările de exploatare, astfel:.5

b.1. Accesibilizarea perimetrului de exploatare

Este necesară construirea unui drum de legatura din DN 57 B pana la zacamant, de-a lungul

versantului drept al Paraului Zabal, in lungime de cca. 200 m, care sa ajunga la partea superioara a

zacamantului, in vederea asigurarii accesului utilajelor pentru defrisare si decopertare. Din acest drum se vor

executa racorduri in lungime de 150 m, pentru accesul la frontul de lucru. Dat fiind faptul ca zacamantul

prezinta in mod artificial un perete liber rezultat de la vechea exploatare, orientat aproximativ NS, in lungime

de 50 – 60 m si inaltime de 6 – 8 m, se considera ca cele trei cai de acces sunt suficiente pentru deschiderea

volumului de resurse supuse exploatarii, de cca. 65000 tone. În vederea asigurarii platformei de lucru de la

baza exploatarii este necesara nivelarea cu ajutorul buldozerului a terenului din fata peretelui de calcar.

b.2. Defrişarea vegetaţiei lemnoase arborescente şi arbustive

Pe amplasamentul perimetrului de exploatare se găseşte vegetaţie lemoasă instalată spontan,

caracteristică terenurilor cu folosinţa „stâncării, bolovănişuri”, formată din specii locale (gorun, fag,

mesteacăn, arbuşti), rară (acoperire 10 – 30% din suprafaţă), cu inălţime redusă (1 – 6 m), cu valoare

economică redusă. Acesta se va defrişa, iar materialul lemnos rezultat se va evacua de pe suprafaţa carierei.

b.3. Decopertarea stratului de sol şi rocă alterată

Solul vegetal va fi indepartat cu ajutorul unui buldozer si va fi impins si depozitat intr-un loc special

amenajat, la exteriorul perimetrului de exploatare, in vederea utilizarii lui pentru lucrările de renaturarea

terenului după terminarea lucrărilor de exploatare a calcarului.

Lucrarile de decopertare se vor executa mecanizat, cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa

(1,2-2 mc), care va indeparta patura de roci alterate si / sau fisurate, pe o adancime de cca. 0,5 m. Materialul

rezultat, in cantitate totala de cca. 2000-2500 mc, va fi utilizat pentru executarea si intretinerea drumurilor de

acces la cariera. Surplusul va fi intrebuintat la reabilitarea unor drumuri comunale si agricole in colaborare cu

Consiliul Local al Comunei Bozovici. Transportul materialului steril de la excavator la destinatie se va executa

cu autobasculante de 16-20 t. Cantitatea de steril nevalorificabil (predominant pământos) se va depozita în

depozit de steril amenajat pe versantul stang al Paraului Zabal, în afara secţiunii de scurgere a apelor.

c.) Lucrări de exploatare (operare) Exploatarea calcarului se va face prin metoda de exploatare la zi, in „trepte drepte descendente”, in

cazul de faţă 4 trepte, cu urmatoarele caracteristici geometrice:

- inaltimea treptei de exploatare ………………………………………..10 m;

- latimea bermei…………………………………………………………20 – 30 m;

- berma de lucru…………………………………………………………17 – 27 m;

- berma de siguranta……………………………………………………….3 m;

- unghiul de taluz al treptei…………………………………………………75º;

- lungimea treptei de exploatare………………………………………90 – 50 m;

- unghiul de taluz al carierei………………………………………………..60º.

Exploatarea se va realiza prin executarea unor felii de exploatare succesive transversale pe treapta

de exploatare, in grosime de 10 m, inaltime de 10 m si lungime de 10 – 30 m, in sensul de inaintare inspre

masiv, de la Est la Vest. Derocarea masei miniere se va efectua cu ajutorul explozivilor cu brizanta mica,

6

dupa operatiunile de perforare mecanica si puscare, in gauri de sonda. Gaurile de sonda se vor executa

inclinat, paralel cu taluzul, pe o adancime de 10 m si orizontal la baza taluzului pe o distanta de cca. 10 m,

egala cu latimea feliei de exploatare.

In vederea obtinerii unei granulatii corespunzatoare necesitatilor de utilizare si valorificare a resursei

minerale, distantele dintre gaurile de sonda si numarul lor vor fi stabilite in monografia de puscare, in functie

de lungimea de front necesara a fi puscata odata si de cantitatea de roca solicitata de catre beneficiari.

Puscarea gaurilor de sonda se va efectua de catre firme specializate si autorizate in utilizarea,

manipularea si depozitarea substantelor explozive. Se vor efectua ranguiri ale taluzurilor dupa fiecare

puscare, in vederea evitarii prabusirilor si surparilor necontrolate.

Masa miniera rezultata in urma derocarii va fi incarcata in mijloace auto cu ajutorul excavatorului sau

al autoincarcatorului frontal senilat si se va transporta in stare bruta, la punctele de lucru.

Pierderile de exploatare sunt apreciate la 10%, fiind reprezentate de material foarte marunt si de

prezenta rocilor alterate.

Exploatarea calcarului din cariera „Zabal” se va efectua in conformitate cu:

- Normele privind exploatarea rationala si protectia zacamintelor;

- Normele specifice privind exploatarile miniere la zi;

- Normele privind protectia muncii pentru extragerea substantelor minerale utile in cariere, cu mijloace

mecanice

d.) Lucrari de prelucrareMaterialul obtinut prin derocare va fi supus prelucrarii intr-o instalatie de concasare amplasată în

bază de producţie situată în afara perimetrului de exploatare, rezultand astfel piatra concasata la

dimensiunea ce va fi solicitata de catre beneficiari.

In cazul desprinderii unor blocuri mari se vor face incercari de gaterisire a rocii in placi, pentru a se

determina posibilitatile de valorificare a calcarului ca piatra ornamentala, observandu-se culoarea rocii in

urma slefuirii, gradul de fisurare si determinandu-se tehnologia necesara productiei.

e.) Lucrări de refacere a mediului la terminarea lucrărilorSuprafaţa totală a terenului pe care se vor executa lucrările de refacere a amplasamentului este

de 0,5 ha. Se vor executa lucrări de reconstrucţie ecologică prin cultivaţie agricolă/silvică a terenului

liber de sarcini tehnologice, care constau din:

- profilarea a taluzurilor, amenajarea terenului la cota finală de excavare (umpluturi, nivelarea etc.)

- copertare a terenului aferent cotei finale a cu pămînt vegetal

- semănături cu ierburi perene pe suprafaţa bermei de protecţie a taluzelor;

- plantarea cu specii forestiere locale a terenului aferent cotei finale de excavaţie;

- ingrijirea plantaţiei pe o perioadă de 2 ani.

Lucrările se vor eşalona intr-o singură etapă, pe parcursul a 2 ani de la data expirării permisului

de exploatare, pe baza Proiectului tehnic de refacere a mediului impus de Legea 85/2003 (Legea minelor).

f.) Durata lucrărilor de exploatare în carieră

7

Implementarea proiectului propus se va desfăşura pe o perioadă de un an contractual, incepand cu

data emiterii permisului de exploatare de catre A.N.R.M.

▪ Justificarea necesitatii proiectului

Importanta exploatarii si valorificarii calcarului ca piatra sparta este data de necesitatea crescanda de

materiale de constructii, in vederea dezvoltarii infrastructurii economice si industriale a judetului.

▪ Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc ) Prin specificul activitatii, proiectul propus nu necesita realizarea de cladiri si alte structuri si deci nu

sunt necesare materiale de constructii.

Drumurile de acces se vor realiza cu materiale provenite din roci degradate de la suprafata carierei.

▪ Profilul si capacitatile de productie

Profilul proiectului propus este exploatarea agregatelor minerale de tip calcar în cariere de suprafaţă.

Indicatori tehnico-economici ai proiectului propus

Tabel nr. 1.3.1.1.Nr.crt. Specificatie UM Cantitate – total an

1. Consum de resurse t 650002. Pierderi de exploatare – 10% t 65003. Extras industrial – produs minier brut valorificat t 585004. Gradul de recuperare la exploatare % 905. Gradul de valorificare % 90

▪ Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Implementarea proiectului propus nu presupune construirea şi funcţionarea unor instalaţii

tehnologice fixe sau mobile pe amplasamentul carierei.

▪ Racordarea la retelele utilitare existente in zonaProiectul propus se va realiza în zonă fără reţele utilitare de furnizare a energiei electrice, apă etc si

nici nu depinde de acestea.

Pentru cazarea personalului deservent se va instala in apropierea carierei o rulota dotata

corespunzator si va fi amenajat un grup sanitar si de colectare a deseurilor. Curentul electric necesar

iluminatului in rulota se va asigura de la baterii auto, iar apa se va aproviziona din reţeaua publică sau fântîni

din zonă, transportată cu cisterna .

▪ Cai noi de acces sau schimbari ale celor existenteAccesul cu utilaje tehnologice şi mijloce de transport în zona carierei se va face din drumul national

Bozovici – Anina – Oravita, ce trece la cca. 50 m sud de perimetru.

Pentru a ajunge la partea superioara a zacamantului este necesara construirea unui drum de

legatura de-a lungul versantului drept al Paraului Zabal, in lungime de cca. 200 m. Acesta se va realiza cu

materiale provenite din roci degradate de la suprafata carierei.

8

▪ Metode folosite in constructieExploatarea calcarului in cariera se va realiza cu cele mai bune tehnologii, în limita strictă a normelor

tehnice şi normativelor în vigoare pentru astfel de obiective de investiţii.

Metoda de exploatare este la zi, in „trepte drepte descendente”, in 4 trepte in cazul de fata, cu

urmatoarele caracteristici geometrice:

- inaltimea treptei de exploatare ………………………………………..10 m;

- latimea bermei…………………………………………………………20 – 30 m;

- berma de lucru…………………………………………………………17 – 27 m;

- berma de siguranta……………………………………………………….3 m;

- unghiul de taluz al treptei…………………………………………………75º;

- lungimea treptei de exploatare………………………………………90 – 50 m;

- unghiul de taluz al carierei………………………………………………..60º.

Defrişarea vegetatiei lemnoase arborescenta si arbustive se va executa mecanizat (doborît arbori cu

motoferestrăul, scos - apropiat lemn valorificabil cu tractor echipat special) şi manual (adunarea şi

indepărtarea resturilor de exploatare).

Lucrarile de decopertare se vor executa mecanizat, cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa

(1,2-2 mc), care va indeparta patura de roci alterate si / sau fisurate, pe o adancime de cca. 0,5 m.

Transportul materialului steril la destinatie se va executa cu autobasculante de 16-20 t.

▪ Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatarea, refacerea si folosirea ulterioara

Planul de exploatare calcar in cariera de suprafata Zăbăl se va derula în amplasamentul propus, cu

parcurgerea următoarelor etape şi faze de lucrări:

a. Etapa lucrarilor de pregatire:

Inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, perimetrul va fi bornat prin amplasarea la colturi a unor

prisme trapezoidale din beton, inscriptionate astfel:

- numarul punctului topografic;

- denumirea perimetrului;

- titularul permisului de exploatare.

b. Etapa lucrarilor de construcţie - operare:

- realizarea drumului de acces la cariera si a racordurilor necesare;

- defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe suprafata carierei;

- indepartarea copertei sterile (strat de sol si roci alterate);

- organizarea de şantier care presupune amplasarea unei rulote si amenajarea unui grup sanitar si de

colectare a deseurilor;

- exploarea calcarului prin derocarea masei miniere cu explozivi;

- încărcarea masei miere derocate în mijloace de transport auto;

- transportul cu autobasculante la beneficiar sau la staţie de prelucrare

9

c. Etapa de dezafectare, refacere şi folosire ulterioară:

- lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali si a taluzurilor;

- lucrari de rambleiere a excavatiilor prin umplerea eventualelor goluri create cu materialul din haldele de

steril. Se va executa mecanizat, prin transportul sterilului cu autobasculante si impingerea si nivelarea lui

cu buldozerul.

- lucrari pentru refacerea amplasamentului (amenajare suprafata, transport sol vegetal, acoperire suprafata

cu sol vegetal si plantare de puieti/ însămânţare cu ierburi perene ).

1.3.2. Informatii despre materiile prime, utilaje şi substantele sau preparatele chimice utilizate

În procesul tehnologic de realizare a proiectului propus nu se vor utiliza materiale de construcţii si

materii prime.

La execuţia lucrărilor pregătitoare şi de exploatare se folosesc utilaje tehnologice şi mijloace de

transport dotate cu motoare cu ardere internă (Diessel), specifice fazelor de lucrări, astfel:

a. Defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente în amplasament:

- motoferastraie pentru doborîrea arborilor, curăţirea de crăci şi secţionarea trunchiurilor;

- tractor echipat cu troliu, sau TAF pentru scos – apropiat, IFRON pentru încărcare in mijloace auto;

- tractor cu remorcă, autocamion, autospecială pentru transport lemn fasonat.

b. Amenajarea drumurilor de acces si indepartarea copertei sterile (sol vegetal si roci alterate):

- excavator cu cupa inversa pentru incarcare roci alterate si sol vegetal;

- buldozer pentru împingerea şi nivelarea stratului de piatra pe drumul de acces;

- autobasculanta pentru transportul solului vegetal si rocilor alterate.

c. Exploatarea calcarului in cariera:

- excavator cu cupa inversa pentru incarcare calcar in autocamioane;

- autoîncărcător frontal şenilat;

- autocamioane pentru transportul masei miniere;

Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din statii PECO, astfel:

- motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe din staţia PECO;

- motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în funcţie de necesarul

zilnic, în recipienţi admişi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar alimentarea se va face

cu furtun flexibil.

In procesul tehnologic nu se utilizează alte substanţe sau preparate chimice. Explozibilul utilizat

pentru puscarea gaurilor de sonda are regim special de depozitare si manipulare, iar folosirea in procesul de

productie se va face de catre firma specializata.

2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului

▪ Localizarea administrativ teritorială şi geografică a proiectului

- Localitatea Bozovici

10

- Mun./ Comuna Bozovici

- Judeţul Caras - Severin

- Coordonate geografice Latitudine N 45º 00' 48", longitudine E 21º 55' 48".

Conform fisei de localizare a perimetrului, acesta se situeaza in extravilanul comunei Bozovici, jud.

Caras - Severin, cu coordonatele punctelor de delimitare, in sistem de referinta Stereo 70, din tabelul 2.1.1.

Inventar de coordonate in sistem de referinţă STEREO 70

Tabel nr. 2.1.1.Punct Coordonate

X Y1 395.085 258.0952 395.135 258.1203 395.050 258.1754 395.000 258.150

▪ Situaţia juridică a terenului, vecinătăţi:

Terenul in suprafata totala de 2,5 ha pe care este amplasat proiectul propus (0,005 kmp) este

proprietatea comunei Bozovici (nr. topografic 6415, Cartea Funciara 1092 Bozovici, locul numit „Zabal”) si,

prin contractul de concesiune nr. 3319 / 10.09.2010, a fost concesionat firmei S.C. MARKOTAN SANE S.R.L.

pentru o perioada de 25 de ani. Folosinta actuala este stancarii, bolovanisuri.

▪ Localizarea proiectului propus faţă de arii protejate:

Amplasamentul proiectului se situeaza in interiorul unor arii de protectie speciala avifaunistica si de

interes comunitar, declarate parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si anume :

Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031), Cheile Nerei – Beusnita (ROSPA0020).

De asemenea, amplasamentul proiectului se situeaza in teritoriu apartinand Parcului National Cheile

Nerei – Beusnita.

▪ Distanta fata de frontiera de stat a României:

Amplasamentul delimitat de punctele specificate anterior se situeaza la cca. 30 km de frontiera de

stat a Romaniei cu Republica Serbia. Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului

asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin

Legea nr. 22/2001.

3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementării proiectului

Proiectul propus, prin specificul sau si prin tehnologia adoptată, determină modificări fizice ale

mediului natural prin lucrari de:

- defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe suprafata carierei;

- amenajarea drumurilor de acces care fac legatura intre cariera si drumul national DN 57B Iablaniţa –

Bozovici – Anina - Oravita;

- exploatarea calcarului in cariera de suprafata.

4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

11

Împlementarea proiectului propus se bazează pe existenţa resurselor naturale neregenerabile,

depozite narurale de calcar, care vor fi extrase din perimetrul temporar de exploatare şi comercializate.

Cantitatea de resurse naturale necesare (extras geologic total) este de 65.000 m³.

5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Resursa minerală este reprezentată calcare organogene, de vârstă apţian superior cunoscute şi

clasificate sub denumirea de „calcare de Miniş”. Cantitatea totală de extras geologic în cadrul proiectului

propus este de 65.000 m³

6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

a.) Emisii generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestoraProiectul propus implică in faza de deschidere şi funcţionare folosirea unor utilaje specifice diferitelor

categorii de lucrari, astfel:

- motoferastraie pentru doborîrea arborilor, curăţarea de crăci şi secţionarea trunchiurilor;

- tractor echipat cu troliu, sau TAF pentru scos – apropiat, IFRON pentru încărcare in mijloace auto;

- tractor cu remorcă, autocamion, autospecială pentru transport lemn fasonat;

- excavator cu cupa inversa pentru decopertare strat de sol si roci alterate si incarcare in autocamioane;

- buldozer pentru împingerea şi nivelarea stratului rutier pe drumurile de acces in cariera;

- autobasculante pentru transportul materialului rutier şi solului vegetal;

- excavator cu cupa inversa / autoîncărcător fromntal şenilat pentru incarcare calcar in autocamioane;

- autocamioane pentru transportul calcarului spre beneficiari.

Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din statii PECO, astfel:

- motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe din staţia PECO

- motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în funcţie de necesarul

zilnic, în recipienţi admişi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar alimentarea se va

face cu furtun flexibil.

Toate aceste utilaje sunt surse mobile, care în timpul funcţionării generează praf, emisii de gaze,

zgomot şi vibraţii. Se estimează un timp de funcţionare maxim zilnic de 4 h/zi pentru utilajele de încărcare şi

8 h/zi pentru autobasculante.

Principalii poluanti generaţi de proiect sunt:

- Praful – generat în timpul lucrărilor specifice de puscare, rănguire, incarcare in autocamioane şi transport

pana la drumul modernizat;

12

- Zgomotul – generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport, precum si de puscare;

- Vibraţii – generate de motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport si de operatiunile de puscare;

- Noxe – generate de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport;

• Praful este generat pe suprafata carierei în timpul lucrarilor de puscare si excavare – incarcare

calcar in autocamioane, iar pe drumurile de acces când, în timpul transportului, curenţii de aer

antrenează în atmosferă o parte din particulele de praf de pe suprafaţa încărcăturii, precum şi praful

rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe carosabilul drumului de acces.

Emisii de praf din surse mobile Tabel nr. 6.1.1

Praful se propagă în jurul zonelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de

alta pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare

de la interioarul spre exteriorul acesteia.

În timpul transportului materialelor se pot lua măsuri de reducerea emisiilor de praf în

atmosferă prin aplicarea următoarelor măsuri:

- mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a nu ridica in atmosfera cantităţi mari

de particule fine de praf;

- încărcătura va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi dotate

obigatoriu cu prelate.

• Noxe sunt generate de arderea carburanţilor (motorina) în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de

transport, ce degajă în atmosferă gaze de eşapament, în a căror componenţă sunt: oxizi de azot (NO2),

oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi. Cantităţile de noxe

eliberate în atmosferă depind de: puterea, regimul şi timpul de funcţionare al motoarelor, caracteristicile

carburantului folosit etc. Consumul orar de carburanti in timpul functionarii principalelor utilaje folosite in

procesul tehnologic este in medie de 8,0 l/h.

Emisii de gaze din surse mobile Tabel nr. 6.1.2.

Poluanţi şi debite masice (g/oră)

Denumirea surseiDefrişare, încărcare în mijloace de

transport (pt. un utilaj)Transportul cu mijloace auto

(pentru o autobasculată)NO2 1350 1350COV 600 600

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/oră)

Derocarea şi încărcarea extrasului geologic în mijloace de transport

Praf(16<30 μ m) 568 Praf(11<15 μ m) 368 Praf(1<10 μ m) 268 Praf(0<2,5 μ m) 84

Transportul cu mijloace auto în afara incintei microcarierei Praf(0<30 μ m) 4571

13

CH4 11 11 CO 10 10 NH3 0,29 0,29

Part. solide 88 88 SO2 240 240

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul carierei şi de-a lungul drumurilor de acces,

de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la

jumătate la distanţa de de 20 m şi de 3 ori la distanţa de 50 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al

motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea

emisiilor cu 30%.

Măsuri de reducerea emisiilor de gaze se referă la:

- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de acces;

- controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje cu motoare performante dotate cu

sisteme Euro de retinere a poluantilor.

• Zgomotul provine de la surse mobile şi este generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de

transport si, de asemenea, de la operatiunile de puscare. Propagarea undelor sonore se face diferit, în

funcţie de mai mulţi factori, dintre care menţionăm: distanţa receptorului faţă de sursă, gradul de

denivelare a terenului care desparte receptorul de sursă, gradul de ocupare cu obstacole care despart

receptorul de sursă etc.

Nivelul echivalent de zgomot datorat detonarii incarcaturilor explozive stabilit pe baza determinarilor

efectuate la obiective similare, masurat la 200 m de cariera este de 64 dB(A). Tinand seama de durata

scurta de producere a zgomotului, STAS 10009-88, permite calcularea de corecţii datorate unor actiuni

izolate, astfel:

n = 1 min / 480 x 100 = 0,208%.

Astfel, nivelul de zgomot se calculeaza in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o

perioada de referinta si anume 8 ore ziua si 30 minute noaptea). Corectia admisa conform STAS este de

25 dB. Rezulta ca nivelul de zgomot echivalent datorat detonarii incarcaturii de explozivi este:

L ech = 64 dB(A) – 25 dB(A) = 39 dB(A)

Conform STAS, nivelul maxim admis la limita incintelor miniere este de: L admis = 65 dB(A)

Zgomotele datorate puscarilor din cariera au un efect local datorita urmatorilor factori:

- distanta mare pana la primii receptori reprezentati de locuitorii din Bozovici;

- folosirea intervalelor de intarziere la detonare;

- burarea gaurilor de sonda;

- executarea a maxim o impuscatura pe saptamana;

- forarea gaurilor si puscarea numai in timpul zilei.

Nivelul de zgomot (puterea acustică standard) a celor mai importante utilaje care funcţionează în

carieră este de 80 dB(A) – încărcător (excavator /autoîncărcător şenilat) şi 70 dB(A) – autobasculante.

14

Zgomotul se propagă în jurul punctelor de lucru din cariera şi de-a lungul drumului de acces, de

o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la

distanţa de 50 m şi de 3 ori la distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor,

echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.

Emisii acustice din surse mobileTabel nr. 6.1.3.

Sursa de poluareDefrişare, încărcare în mijloace de transport

Transportul cu mijloace auto

Nr. de surse de poluare 1 2Poluare maximă admisă 90 dB 90 dB

Poluare de fond 30 dB 30 dB

Poluare calculată produsă de acti-

vitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zona obiectivului 75 dB 75 dB

Pe zone de protecţie/restricţie aferenteobiectivului

60 dB 60 dB

Pe zone reziden-ţiale de recreere

sau alte zone protejate cu luarea

în considerare apoluării de fond

Fără măsuri deeliminare/reducere

a poluării

Maxim 55 dB Maxim 75 dB

Cu măsuri de eliminare /redu-cere a poluării

Maxim 45 dB Maxim 65 dB

Măsuri de reducerea emisiilor de zgomot se referă la:

- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu atenuatoare de zgomot si capotaje.

• Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor şi ale mijloacelor de

transport pe parcursul desfăşurării activităţii şi nu reprezintă surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea

propagării vibraţiilor în împrejurimile santierului, cel puţin teoretic, este foarte redusă. Vibratiile se inscriu

intr-o arie cvasicirculara cu raza de 120 – 150 m.

Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu randament

ridicat, nu se constituie intr-un semnificativ element perturbator (data fiind distanta pana la receptori si

timpul foarte scurt de producere a exploziei). Unda de soc provocata de explozie si transmisa in

atmosfera poate genera efecte nocive asupra receptorilor din incinta si proximitatea carierei.

b.) Deşeuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestoraDeşeuri menajere rezultă în activitatea zilnică fiind generate de personalul deservent al punctului

de lucru, cca. 700 kg/an. Acestea nu sunt biodegradabile, de aceea se vor colecta şi înmagazina

temporar în recipienţi specifici şi vor fi transportate şi depozitate la groapa de gunoi a comunei Bozovici .

Deşeuri tehnologice pot rezulta din decopertarea terenului din amplasament şi în mod

accidental, din cauze neprevăzute în timpul implementării proiectului propus, sunt nebiodegradabile şi

pot fi elimite după cum urmează:

15

- Deşeuri de pămînt şi rocă cca. 2500 m³, provin din decopertare. Roca alterată se va evacua în afara

incintei şi se va utiliza ca material de umplutură pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor de acces şi

a celor de interes public. Materialul din derocare preponderent pământos se va depozita în haldă

amenajată în afara secţiunii de scurgere a apelor. - Deşeuri metalice cca. 500 kg/an, pot proveni de la executarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţie

ale utilajelor în afara atelierelor specializate, cum ar fi cele de întreţinere curentă şi de reparaţii

accidentale. În urma acestor lucrări vor rezulta deşeuri metalice având în componenţă piese de schimb,

consumabile şi deşeuri, în general piese de mici dimensiuni şi în cantităţi mici. Acestea se vor colecta şi

se vor preda la unităţi specializate pentru reciclare.

- Uleiuri uzate cca. 400 kg/an, pot proveni de la utilaje, organe de transmisie şi instalaţii hidraulice de

capacitate mare, atunci când schimbul de ulei se face în locuri neamenajate. Acestea se colectează şi se

depoziteaza în recipienţi metalici cu capacitatea de 200 l, care vor fi păstraţi în magazia de materiale

până la valorificarea lor la unităţi specializate.

- Ambalaje cca. 500 kg/an, se vor constitui în deşeuri ambalajele nereturnabile, din carton sau hârtie,

provenind de la piesele de schimb şi materialele cu care se aprovizionează unitatea executoare. Acestea

se vor depozita şi evacua împreună cu deşeurile menajere.

- Deseuri de cauciuc cca. 400 kg/an, anvelope uzate, curele de transmisie etc, necesar a fi schimbate in

satier. Se vor valorifica la unitati specializate.

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Terenul necesar implementarii proiectului propus, în suprafata de 0,5 ha, este proprietatea comunei

Bozovici si are categoria de folosinta „stancarii, bolovanisuri” (conform certificatului de urbanism), fiind partial

acoperit de vegetatie lemnoasa arborescenta si, mai ales, arbustiva, specifică zonei.

Pentru implementarea proiectului propus este necesară doar schimbarea temporara a categoriei de

folosinţă a terenurilor, pe perioada de implementare, până la aducerea terenului la .

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări suplimentare de

dezafectare/reamplasare de: conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii, construcţii existente etc. De

asemenea, pentru implementarea proiectului propus nu este necesară racordarea la utilităţi publice (apă,

canalizare, reţele electrice şi de telecomunicaţii) sau de realizare a unor amenajări proprii.

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de deschidere si de functionare se va face

pe drumurile publice şi pe drumurile de exploatare existente, care se vor amenaja corespunzator

Pe perioada implementării proiectului propus, drumurile de acces vor trebui aduse şi menţinute într-o

stare tehnică bună, sens în care beneficiarul în parteneriat public – privat cu deţinătorul terenului vor efectua

reparaţii şi intreţineri pe aceste drumuri, respectiv: împietruire, rigole de scurgere a apei etc.

În aceste condiţii, nu va fi afectată integritatea ariilor naturale protejate.

16

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare

Conform memoriului tehnic întocmit de beneficiar, implementarea proiectului propus se va desfăşura

pe o perioadă de un an contractual, incepand cu data emiterii permisului de exploatare de catre A.N.R.M.

Implementarea proiectului propus nu presupune realizarea unor constructii permanente.

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Importanta exploatarii si valorificarii calcarului ca piatra sparta este data de necesitatea crescanda de

materiale de constructii in vederea dezvoltarii infrastructurii economice si industriale a judetului. Aportul de

agregate minerale va impulsiona asadar activitatile de constructii civile si industriale din zona.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Lucrari de deschidereScopul lucrarilor de deschidere este acela de a asigura indepartarea copertei sterile si a realiza

legatura dintre zacamant si caile de comunicatii existente in zona.

Accesul în amplasamentul proiectului propus se face din DN 57B Bozovici – Anina – Oravita, ce

trece la cca. 50 m la sud de perimetrul de exploatare „Zabal”.

Punctul de lucru nu are drum de acces amenajat. Este necesară construirea unui drum de legatura

din DN 57 B pana la zacamant, de-a lungul versantului drept al Paraului Zabal, in lungime de cca. 200 m,

care sa ajunga la partea superioara a zacamantului, in vederea asigurarii accesului utilajelor pentru defrisare

si decopertare. Din acest drum se vor executa trei racorduri in lungime de 150 m, pentru accesul la frontul de

lucru. Dat fiind faptul ca zacamantul prezinta in mod artificial un perete liber rezultat de la vechea exploatare,

orientat aproximativ NS, in lungime de 50 – 60 m si inaltime de 6 – 8 m, se considera ca cele trei cai de

acces sunt suficiente pentru deschiderea volumului de resurse supuse exploatarii, de cca. 65000 tone.

De asemenea, in vederea asigurarii platformei de lucru de la baza exploatarii este necesara nivelarea cu

ajutorul buldozerului a terenului din fata peretelui de calcar.

Pe amplasamentul perimetrului de exploatare se găseşte vegetaţie lemnoasă instalată spontan,

caracteristică terenurilor cu folosinţa „stâncării, bolovănişuri”, formată din specii locale (gorun, fag,

mesteacăn, arbuşti), rară (acoperire 10 – 30% din suprafaţă), cu inălţime mică (1 – 6 m), cu valoare

economică redusă. Aceasta se va defrişa, iar materialul lemnos se va evacua în afara amplasamentului.

Lucrarile de decopertare se vor executa mecanizat, cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa

(1,2 – 2 mc) şi va cuprinde fazele de lucrări:

- decopertarea stratului de sol fertil şi depozitarea acestuia în vederea folosirii ulterioare la renaturarea

terenului din amplasamentul proiectului propus la terminarea lucrărilor;

- decopertarea păturii de roci alterate si / sau fisurate, pe o adancime de cca. 0,5 m pe o suprafaţă de

5000 m². Materialul rezultat, in cantitate totala de cca. 2000 – 2500 mc, va fi utilizat pentru executarea si

17

intretinerea drumurilor de acces la cariera. Surplusul va fi intrebuintat la reabilitarea unor drumuri comunale si

agricole in colaborare cu Primăria Bozovici. Transportul materialului steril la destinatie se va executa cu

autobasculante de 16-20 t. Cantitatea de steril nevalorificabil (cu conţinut predominant pământos) se va

depozita în depozit de steril amenajat pe versantul stang al pr. Zabal, în afara secţiunii de scurgere a apelor.

Pe terenul carierei nu se vor edifica construcţii permanente sau temporare

Lucrari de pregatire Inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, perimetrul va fi bornat prin amplasarea la colturi a unor

prisme trapezoidale din beton, inscriptionate astfel:

- numarul punctului topografic;

- denumirea perimetrului;

- titularul permisului de exploatare.

Lucrări de exploatare Exploatarea resursei minerale se va face prin metoda de exploatare la zi, in „trepte drepte

descendente”. În cazul proiectului propus, exploatarea calcarului se va realiza în 4 trepte cu următoarele

caracteristici geometrice:

- inaltimea treptei de exploatare ………………………………………..10 m;

- latimea bermei…………………………………………………..……….20 – 30 m;

- berma de lucru………………………………………………….……….17 – 27 m;

- berma de siguranta……………………………………………………… 3 m;

- unghiul de taluz al treptei…………………………………………………75º;

- lungimea treptei de exploatare……………………………………….....90 – 50 m;

- unghiul de taluz al carierei………………………………………………..60º.

Limita în adâncime a excavaţiei (cota finală a treptei IV de exploatare) este +395 m.

Exploatarea se va realiza prin executarea unor felii de exploatare succesive transversale pe treapta

de exploatare, in grosime de 10 m, inaltime de 10 m si lungime de 10 – 30 m, in sensul de inaintare inspre

masiv, de la Est la Vest.

Procesul tehnologic cuprine fazele de exploatare – valorificare a resursei minerale - calcar, care se

vor desfăşura astfel:

a.) Extracţia pietrei de construcţii de tip calcar prin derocarea cu ajutorul explozivilor.

Derocarea masei miniere se va face cu ajutorul explozivilor cu brizanţă mică, dupa operatiunile de

perforare mecanica si puscare, in gauri de sonda. Gaurile de sonda se vor executa inclinat, paralel cu taluzul,

pe o adancime de 10 m si orizontal la baza taluzului pe o distanta de cca. 10 m, egală cu latimea feliei de

exploatare. Puscarea gaurilor de sonda se va efectua de catre firme specializate si autorizate in utilizarea,

manipularea si depozitarea substantelor explozive.

Se vor efectua ranguiri ale taluzurilor dupa fiecare puscare, in vederea evitarii prabusirilor si

surparilor necontrolate.

b.) Încărcarea masei miniere derocate in mijloace auto.

18

Extrasul geologic – piatra de calcar se va încărca în mijloace de transport cu ajutorul excavatorului

sau al autoincarcatorului frontal senilat, în stare brută.

c.) Transportarea pietrei de construcţii în scopul valorificării.

Extrasul geologic – piatra de calcar va fi transportată în stare brută, cu autobasculante cu

capacitatea de 16 – 20 t, direct la beneficiar în punctele de lucru sau la staţia de prelucrare (concasare,

gaterisire etc.) amplasată în altă locaţie

Produsul rezultat în procesul tehnologic de exploatare a resurselor minerale este piatra de calcar în

stare brută, după cum urmează:

- Total estras geologic …….. 65.000 m³;

- Pierderi de exploatare (5%) si transport (5%) …….. 6.500 m³;

- Produs total valorificabil …….. 58.500 m³;

12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus

Pe amplasamentul proiectului propus a functionat si in trecut o cariera de calcar, închisă la această

dată, astfel ca acum zacamantul prezinta in mod artificial un perete liber, orientat aproximativ N-S, in lungime

de 50-60 m si inaltime de 6 - 8 m.

În zona de amplasare a proiectului propus nu sunt propuse sau aprobate alte proiecte care pot genera

impact cumulativ cu acesta şi care ar putea afecta ariile de protectie speciala din cadrul Natura 2000.

C) INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar si de protectie speciala avifaunistica

▪ Identificarea ariilor naturale protejate de interes comunitar si de protectie speciala avifaunistica Zona în care este amplasat proiectul propus face parte din Parcul Naţional Cheile Nerei -Beuşniţa,

aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSIVA.

19

Perimetrul temporar de exploatare Zăbal se situeaza in interiorul unor arii de protectie speciala

avifaunistica si de interes comunitar, declarate parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania si anume: Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031), Cheile Nerei – Beusnita (ROSPA0020).

Tehnologia de executie, aplicând cele mai bune tehnologii diponibile (BAT), va reduce semnificativ

impactul asupra mediului, creand premizele unei dezvoltari sustenabile.

▪ Localizarea siturilor Situl de importanta comunitara Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031)

Are o suprafata totala de 37.290 ha şi se desfăşoară integral pe teritoriul judeţului Caras–Severin.

Situl este localizat prin următoarele coordonate geografice: latitudine N 44º 56' 21'', longitudine E 21º 51' 24''

şi este situat în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine medie de 623 m, altitudinea minimă fiind

de 152 m, respectiv cea maximă de 1162 m.

Se invecineaza cu alte cinci componente ale retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania:

- ROSCI0206 Portile de Fier

- ROSCI0226 Semenic – Cheile Carasului

- ROSPA0020 Cheile Nerei – Beusnita

- ROSPA0081 Muntii Almajului – Locvei

- ROSPA0087 Muntii Semenic – Cheile Carasului

▪ Ecosisteme şi habitate identificate Situl este alcatuit in principal din 5 clase de habitate: pajisti naturale, stepe – 2%, pasuni – 6%,

paduri de foioase – 83%, paduri de amestec – 3% si habitate de paduri (paduri in tranzitie) – 6%.

Amplasamentul proiectului propus este localizat în clasa de habitate paduri de foioase.

▪ Calitatea şi importanţa sitului privind specii protejateSitul găzduieşte un numar de 11 specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE si anume: Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis dasycneme, Myotis myotis, Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra si

Lynx lynx. Situl este important pentru o specie de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE si anume Bombina variegata.Cele 9 specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt urmatoarele:

Gobio uranoscopus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata, Gymnocephalus schraetzer, Zingel streber, Cottus gobio, Gobio kessleri si Cobitis elongata.

Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: Unio crassus, Coenagrion mercuriale, Callimorpha quadripunctaria, Lucanus cervus, Morimus funereus, Austropotamobius torrentium, Nymphalis vaualbum, Pholidoptera transsylvanica, Cordulegaster heros si Theodoxus transversalis.

Dintre speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE este mentionata

doar Himantoglossum caprinum.▪ Alte caracteristici ale sitului

20

Situl prezinta un peisaj deosebit de complex si variat, determinat de alternanta platourilor calcaroase

cu depresiuni largi, cu vai puternic adancite si culmi cu versanti abrupti, la care se asociaza o gama larga de

forme si fenomene carstice. Printre acestea se remarca cheile - de mare interes stiintific si peisagistic –

sapate de raurile Caras, Nera etc, diverse pesteri bogat concretionate, depuneri de travertin in albii

(spectaculoasele cascade ale Beusnitei).

O caracteristica majora a sitului este reprezentata de diversitatea ridicata a habitatelor, existand atat

habitate de paduri, cat si habitate de pasuni si fanete, habitate cavernicole si habitate acvatice dintre care 6

habitate de interes comunitar.

Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat inregistrand valori frecvente de

80%. Habitatele de padure (fagete) din acest parc unice in Europa, au o mare importanta biologica,

genotipica, estetica si mediogena, fiind printre putinele fagete care s-au pastrat in stare virgina.

▪ VulnerabilitateIn ceea ce priveste vulnerabilitatea, merita mentionate urmatoarele situatii de risc: exploatarea

nerationala a resurselor naturale, folosirea excesiva a pesticidelor si substantelor de combatere a

daunatorilor, pasunatul practicat in perioade ale anului in care pasunatul este interzis si pasunatul cu un

numar de animale pe unitatea de suprafata mult mai mare decat capacitatea de suport a acestor pasuni.

Aria de protectie speciala avifaunistica Cheile Nerei - Beusnita (ROSPA0020)Are o suprafata totala de 37189,6 ha şi se desfăşoară integral pe teritoriul judeţului Caras–Severin.

Situl este localizat prin următoarele coordonate geografice: latitudine N 44º 56' 21'', longitudine E 21º 51' 24''

şi este situat în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine medie de 624 m, altitudinea minimă fiind

de 152 m, respectiv cea maximă de 1162 m.

Se invecineaza si interrelationeaza cu alte cinci componente ale retelei ecologice europene Natura

2000 in Romania si anume:

- ROSCI0031 Cheile Nerei – Beusnita

- ROSCI0206 Portile de Fier

- ROSCI0226 Semenic – Cheile Carasului

- ROSPA0081 Muntii Almajului – Locvei

- ROSPA0087 Muntii Semenic – Cheile Carasului

▪ Ecosisteme şi habitate identificate Situl este alcatuit in principal din 5 clase de habitate: pajisti naturale, stepe – 3%, pasuni – 6%,

paduri de foioase – 83%, paduri de amestec – 3% si habitate de paduri (paduri in tranzitie) – 5%.

Amplasamentul carierei este localizat în clasa de habitate paduri de foioase.

▪ Calitatea şi importanţa sitului privind specii protejateSitul găzduieşte un numar de 26 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE si anume: Alcedo atthis, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Circaetus gallicus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Ficedula parva, Hieraaetus pennatus, Pernis apivorus, Picus canus, Strix

21

uralensis, Emberiza hortulana, Crex crex, Coracias garrulus, Sylvia nisoria, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Circus cyaneus, Lullula arborea, Lanius collurio si Lanius minor. ▪ Alte caracteristici ale sitului

Peisajul este un mozaic de ecosisteme naturale si ecosisteme antropice. Rezervatia ofera conditii

favorabile de reproducere unui numar mare de specii migratoare, datorita posibilitatilor optime de hranire in

sezonul cald. De asemenea, rezervatia ofera conditii mai putin favorabile pentru iernatul acelor categorii de

pasari care si cuibaresc in cuprinsul ei, in special al acelora din habitatul amfibiu care dispare in aceasta

perioada, dar si acelora din habitatul terestru unde posibilitatile de hranire si adapost se reduc mult.

▪ VulnerabilitateIn ceea ce priveste vulnerabilitatea, merita mentionate urmatoarele situatii de risc: turismul in masa si

turismul necontrolat, sporturi extreme practicate, distrugerea cuiburilor, pontei si puilor, braconaj,

industrializarea si cresterea zonelor urbane, electrocutare si coliziune in linii electrice, arderea vegetatiei.

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si / sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

▪ Prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor protejate:

a) Specii protejate in situl de importanta comunitara Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031):Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu potcoavă

Este o specie de liliac din genul Rhinolophus, ceva mai mici decât ruda lor apropiată Rhinolophus ferrumenquinum cântărind doar 5-9 grame. Liliecii din această specie au o anvergură a aripilor de 192-254

milimetrii şi o lungime a corpului de 35-45 milimetrii.

Ca toţi ceilalţi lilieci din familia Rhinolophidae, Rhinolophus hipposideros prezintă o structură nazală specifică

ce ajută la ecolocaţie, speciile purtând numele după forma de potcoavă a nasului. Aceştia au urechi ascuţite

fără tragus. Pe spate au blana de culoare cafenie închisă, iar pe abdomen o culoare cenuşie. Puii de

Rhinolophus hipposideros se disting faţă de adulţi având blana pe întreg corpul de culoare cenuşie.

Întâlnim această specie începând cu vestul Europei până în Asia centrală şi din Europa centrală până în

partea nordică a Africii atât în zonele montane cât şi la şes. Se adăposteşte în peşteri, dar şi în habitatele

umane prin poduri, pivniţe şi alte structuri ridicate de mâna omului. Liliecii din specia Rhinolophus hipposideros hibernează începând cu luna octombrie până la sfârşitul lui aprilie sau începutul lui mai, cel mai

des în peşteri, tuneluri şi pivniţe. În timpul hibernării preferă sa stea în grupuri, apropiaţi unul de celălalt.

Hrana principală e constituită din insecte mici precum ţânţarii având un important rol în reglarea populaţiilor

de insecte.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Rhinolophus blasii - liliacul cu potcoavă al lui BlasiusFoarte asemănător cu specia precedentă, partea superioară a şeii este mai lungă decat cea

inferioară, fiind dreaptă, partea inferioară văzută din faţă este îngust-rotunjit, corpul are lungimea de 44-54

mm, iar antebraţul de 42-48.9 mm. A doua falangă a degetului IV este maxim de două ori mai lungă decat

22

prima, spatele gri-maroniu, burta aproape albă sau alb-gălbui. Specie sudică ce trăieşte exclusiv în peşteri.

Cândva forma colonii mari, de sute de exemplare, în prezent rar întâlnit în partea sudică a ţării noastre.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Myotis blythii - liliacul comun micSpecie de dimensiuni mari, lungimea corpului de 62-71 mm, a antebraţului de 50-62 mm, iar urechile

prezintă sub 26 mm. Se poate confunda uşor cu specia precedentă, dar aceasta are urechile de peste 26

mm, fiind însă uşor de deosebit de celelalte specii ale genului, prin dimensiunile sale mari. Pintenul ajunge

până la mijlocul uropatagiului, spatele este de culoare gri cu nuanţe maronii, iar burta gri-albicios. Diferenţa

dintre cele două specii se poate vedea numai la studiul craniului şi a dentiţiei. Specie comună în România,

formează colonii mixte cu specia precedentă şi foloseşte refugii asemănătoare cu ea.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Myotis myotis - liliacul comunSpecie de dimensiuni mari, cu lungimea corpului de 67-79 mm şi a antebraţului de 56-68 mm, are

urechi mai lungi de 26 mm. Este uşor de deosebit de celelalte specii după mărime, fiind însă confundat cu

liliacul comun mic, însă aceasta are urechile mai scurte de 26 mm. Pintenul ajunge până la mijlocul

uropatagiului, spatele este gri-maroniu deschis, iar burta gri-albicios. În România este o specie comună, fiind

însă periclitată în vestul Europei. Formează colonii de reproducere, mari, de mii de exemplare, în peşteri şi

poduri liniştite şi hibernează în peşteri, atârnând liber sau în fisuri, formând colonii mari sau grupuri mici.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Miniopterus schreibersiAcest liliac are un bot scurt si un cap arcuit, acoperit cu un puf moale si zburlit, diferit ca textura de

cel de pe corp. Aripile sunt lungi si inguste, si este un zburator rapid. Este un liliac de colonie si adesea

coloniile acestor lilieci se amesteca cu cele de lilieci Myotis, campand impreuna in pesteri si cladiri.

Iarna migreaza.

Habitat: prefera regiunile rurale deschise din zonele calcaroase.

Marime: 4,8-6,2 cm cu o coada de pana la 6,4 cm si o amplitudine a aripilor de pana la 34,2 cm.

Hrana: insecte.

Raspandire: sudul si estul Europei; numarul acestor lilieci se afla in scadere.

Specii similare: nu exista.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Rhinolophus ferrumequinum - liliacul mare cu potcoavăEste cel mai mare dintre Rhinolophidae, partea superioară a şeii este scurtă şi rotunjită, iar cea

inferioară are un profil ascuţit. Corpul fără coadă are lungimea de 57-71 mm, antebraţul are peste 53 mm

lungime şi prezintă o greutate de 17-34 g. Spatele are o culoare gri-maroniu sau fumurie cu nuanţe cărămizii,

iar burta este gri-albui sau alb-gălbui. În peşteri formează colonii mari de hibernare, de sute de exemplare, iar

coloniile de reproducere se formează cel mai adesea în poduri. În ţara noastră are populaţii relativ mari.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Canis lupus - lupul

23

Lupul este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae, alături de câine, vulpe, sacal si

enot. Este un animal robust si suplu, lung de până la aprox. 1,5 m, la care se adaugă o coadă de până la cca

0,8 m. Greutatea este variabilă, de obicei între 30 si 50 kg, dar depăsind în unele cazuri 70 kg.

Blana este de o culoare brun-cenusie cu variatii multiple. Ea se compune, de fapt, din două rânduri de peri:

unul foarte des, lânos, lângă piele, de culoare gălbui-cenusie si un al doilea, mai lung, numit spic, având

vârful negru. Năpârlind în general toamna în zonele temperate, lupul are o "haină" de vară, mai închisă, si

alta de iarnă, mai deschisă.

Lupul este un animal digitigrad, călcând pe pernitele degetelor si având unghii neretractile - spre deosebire

de râs - astfel încât acestea se văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă.

Alimentatia si dentitia sunt tipice pentru un carnivor. Desi la nevoie este si omnivor, putând supravietui si cu

fructe sau alte vegetale - consumând chiar si scoartă de copac -, lupul preferă totusi carnea. El se comportă

atât ca vânător cât si ca necrofag, fiind un important factor în păstrarea echilibrului natural. Acolo unde lupii

au fost exterminati, indiferent de motive, a avut loc o prăbusire a echilibrului ecologic. Acest lucru a făcut

necesară reintroducerea sa în multe din tările care îl eliminaseră. Lupul mănâncă aproape orice fel de

vietate, de la broaste si larve, iepuri, pârsi si alte animale mici, mamifere de talie mare.

Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, iar după o gestatie de 62-63 zile, lupoaica fată 4-6 pui, orbi

cca. 2 săptămâni, alăptati timp de 6 săptămâni.

Performantele fizice ale lupilor sunt cel putin impresionante. În căutarea hranei ei pot parcurge peste 100 km

într-o singură noapte. Viteza de alergare a lupului poate depăsi 60km/oră. Simturile sale sunt extraordinare.

Nu doar mirosul este deosebit de fin, dar si auzul si văzul, lupul putând vâna foarte bine atât noaptea - timpul

său preferat de vânătoare - cât si ziua sau în perioadele de amurg si dimineată.

În România, lupul, vânat frenetic în trecut, nu mai prezintă un areal continuu, nenumărate goluri fiind create

de vânarea necontrolată. În mod natural lupul se găseste în România din Delta Dunării, până în golul alpin,

prezentând o mare amplitudine ecologică.

Este posibil să fie întâlnit în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Lutra lutra – vidraBlana lucioasa a vidrelor este rezistenta la apa. Corpul are o linie curgatoare, iar picioarele sunt

astfel conformate incat sa se potriveasca vietii acvatice a acestui animal. Este normal-activa noaptea, este

sperioasa si scoate o varietate de zgomote, suieraturi si chitaieli. Isi face cuib intr-o vizuina, de obicei in

scorburile copacilor de pe marginea raurilor. Da nastere o data pe an, la 1-5 pui, care, desi se nasc cu blana,

sunt neajutorati si fara vedere la nastere.

Habitat: zone umede, rauri si zone de coasta.

Marime: pana la 84cm, plus o coada de pana la 47 cm.

Hrana: in principal peste si animale acvatice, inclusiv broaste.

Raspandire: este un animal rar, chiar disparut, in mare parte din zonele in care exista in trecut.

Specii similare: este adesea confundat cu Coypu myocastor coypus si sobolanul de mosc.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Lynx lynx - râuli sau lincsul

24

Este un grup al celor patru specii de feline sălbătice de mărime medie. Toate sunt considerate să

facă parte din genul Lynx, dar unele autorităti le clasifică să facă parte din genul Felis, cărui îi apartine pisica

sălbatică si pisică de casă.

Răspândire si statut de conservareStatutul în care se găsesc toate speciile de lincsi este foarte vartiat. Râsul carpatin, râsul rosu si râsul

canadian sunt reprezentate de populatii destul de mari pentru a asigura continuitatea speciei. Râsul iberic

este pe cale de disparitie, mai trăind cu certitudine în Spania. Prezenta râsilor în Portugalia este incertă.

Râsii carpatini trăiesc în multe arii ale Europei si Asiei, ceea ce a rezultat în a doua denumire a lor – râsii

eurasiatici. Toata populatia acestei specii este estimată la 55.000 de indivizi, din care majoritatea trăieste în

Rusia. În tările Europei Centrale, de-a lungul Carpatiilor, există o populație mare dar amenintată, izolată si

nestabilă a acestor feline. În România, numărul indivizilor atingând 2.050 în 2001.

AspectRâsii au măsura asemanătoare cu cea a câinelui. Au între 70 si 150 cm lungime, cu coadă relativ scurtă —

de 5-25 cm. Vârful cozii la toate speciile este de obicei negru, iar în vârful urechilor sunt smocurile de peri

negri, ceea ce deosebeste lincsii de alte felide. Culoarea perilor este diversificată si depinzând de specia si

conditiile climatice, variază între castaniu si bej sau chiar alb. De asemenea, toti râsii au perii albi la piept,

pântece si partea interioară a gambelor. Greutătile maxime raportate se găsesc între 50 si 58 kg, dar în mod

normal reprezentantii niciunei specii nu depăsesc ponderea de 30 kg. Ca toate celelalte felide, râsii au

gheare ascutite si retractile care ajung lungimea de 4-6 cm. Lincsii trăiesc aproxmiativ 20 ani.

Lincsii carpatini au 80 - 150 cm lungime si 18 - 30 kg pondere. Râsii mici sunt uneori confundati cu pisicile

sălbatice în ciuda faptului că acestea sunt genuri separate.

Areal si pradăLincsi sunt specii carnivore, prădătoare si teritoriale, iar arealul lor ocupă de la 100 la aproxmativ 2.000 km²,

însă au teritoriul limitat din cauza activitătii umane. Se pot găsi mai ales în păduri din regiuni muntoase, dificil

accesibile, bogate în vânatul potential. Râsii sunt capabili să se catere, dar de obicei vânează la nivelul

pământului. Râsii nu acceptă vulpile si pisicile sălbatice în compania lor si le îndepartează, reprezentând

comportamentul ostil fată de ele. Râsii sunt activi noaptea.

Prada lor tipică constă în diverse animale forestiere si cele care trăiesc în câmpuri, cum ar fi soareci, iepuri,

cerbi, saigale, coluni si diverse specii de păsări. Uneori consumă si animalele domesticite, cum ar fi găini,

rate, gâste, curcani, oi s.a.m.d., atacând chiar câini atunci când se simte primejduit.

La nevoie este necrofag, desi în mod obisnuit îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca.

Râsii se miscă repede si fără zgomot, ceea ce le permite să atace prada pe neasteptate. Pot si sări la o

distantă de 4-6 metri în orice directie. Auzul si mirosul lincsilor sunt foarte dezvoltate. De asemenea, ca

majoritatea pisicilor, râsii pot vedea bine seara si noaptea.

ÎmperechereaRâsilor se împerechează în timpul primăverii timpuriu, în martie si aprilie. Fiindcă sunt animale solitare,

împerecherea nu are loc la fiecare an. Ciclul estral la femele durează 10-15 zile, iar sarcina — 65-90 de zile,

depinzând de specie, după care se nasc 2-4 pui, orbi pentru două săptămâni. Alăptarea durează relativ mult,

25

până la sase luni. Puii se despart de mama când au doi ani de vârstă, cu scopul de a se pregăti pentru prima

împerechere. Este foarte dificil de observat obiceiuri de împerechere ale lincsilor din diverse cauze, mai ales

raritatea animalelor, efectul vânătorilor intensive, ori marilor areale unde ele trăiesc.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Myotis dasycneme - liliacul de iazSpecie de talie medie. Lungimea corpului este de 57-67 mm, a antebraţului de 43-50 mm, pintenul

ajunge până la 2/3 a uropatagiului şi plagiopatagiul se inseră pe încheietura piciorului. Spatele este maroniu

sau gri-maroniu, iar burta gri-albicios sau alb-gălbui. Specie cândva larg răspândită, astăzi este periclitată în

toată Europa. Şi în România este o specie rară, ce formează în poduri părăsite colonii de reproducere de

maxim 300 de exemplar şi hibernează în peşteri sau scorburi ale copacilor.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenăCorp de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina

bombina. Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau în formă

de inimă. Cuta gulară slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru

puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe

abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi

pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Masculii se deosebesc de femele printr-o formă

mai zveltă a corpului. Calozităţile nupţiale sunt bine dezvoltate şi prezente aproape toată vara, vizibile şi pe

perioada hibernării. Nu posedă sac vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar

că frecvenţa suneteleor este mai mare, o dată pe secundă. Spatele cafeniu-pământiu sau cenuşiu, gălbui

sau măsliniu mai mult sau mai puţin amestecat cu negru. Mai frecvent decât la Bombina bombina apar

indivizi parţial sau total verzi. Ventral marmorat, albastru-cenuşiu până la negricios cu câmpuri galbene, cu

sau fără puncte albe. Coloritul este foarte intens, fiind folosit ca mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Lateral

cenuşiu-albăstrui. Vârfurile degetelor galbene. Mormolocii au abdomenul cenuşiu-albăstrui, împestriţat cu

puncte mari, negre-albăstrui. Palmele şi tălpile galbene sau portocalii.

Larvele similare cu cele de Bombina bombina de care se deosebesc prin forma ovală a gurii, coloritul mai

închis şi coada mai scurtă. După 8 - 10 zile de la depunerea ouălelor, apar mormolocii roşietici cu puncte

cafenii pe spate, ventral cenuşii-albăstrui sau cafenii-cenuşii, care iau aspect de adult începând din iulie până

în septembrie.

Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte

mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici.

Amplexus lobar. Reproducerea, de mai multe ori, din aprilie până în iunie; la fiecare pontă, femela depune

circa 100 de ouă, destul de mari, izolat sau în pachete ce cad la fundul apei, unde se lipesc de plante. Uneori

când condiţiile de mediu şi hrană sunt favorabile, femela depune ouă de mai multe ori în cursul unei

săptămâni. Capacitatea de a depune doar câteva ouă odată îi permite să valorifice pentru reproducere orice

ochi de apă, fără ca un eventual eşec să fie prea costisitor din punct de vedere al efortului reproductiv. In anii

26

ploioşi, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp şi spaţiu, asigurând

astfel condiţii bune de supravieţuire pentru larve şi limitând mult impactul predatorismului.

Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice.

Trăieşte de preferinţă în smârcuri, în ape stătătoare, apărând pe maluri dimineaţa şi către seară. Prin

octombrie - noiembrie se ascund în nămol sau se îngroapă în pământ, pentru iernare.

Este o specie rezistentă şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de

eventualii prădători. De aceea, aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat, astfel că pot

realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate.

Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de

amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde

se formează bălţi temporare.

Este întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m - 2000 m altitudine.

În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi podişul

Transilvaniei). Semnalări neconfirmate în Dobrogea.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Barbus meridionalis - mreana vanataClasa: Actinopterygii; Ordinul: Cypriniformes; Familia: Cyprinidae.

Raspandire: Mreana vanata în Romania este distribuita in special in vestul tarii, dar s-a observat ca s-a

extins si in raurile din centrul si sudul tarii.

Dimensiuni: În general nu creste mai mare de 300-400g dar poate ajunge pana la 1,5 kg.

Descriere: Corpul este alungit si indesat, cu solzi mici. Ii lipseste ultima radie zimtata a inotataoarei

dorsale, spre deosebire de mreana mare.

Spatele este cenusiu - vanat, laturile si burta argintii. Este punctata cu pete negre.

Biologie: Traieste in apele regiunilor deluroase, coborand la ses pana la Dunare. Hrana sa este formata

in special din larve de insecte acvatice, viermi, crustacee mici si resturi vegetale.

Depune mai tarziu decat mreana mare fara sa urce in susul apei, formeaza doar grupuri mici si depune

in zona malurilor.

Nu poate fi întâlnit în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Cottus gobio - zglavoacaLungimea 6-10 (rar 12) cm. Corpul anterior, rotund, mai mult sau mai puţin conic posterior. Capul

turtit dorso-ventral, cu gura largă, trecând cu colţurile de verticala anterioară a ochilor, aşezaţi superior. Pe

fălci şi vomer dinţi foarte mici. Preoperculul în partea supero-posterioară cu un ghimpe îndreptat în sus, sub

care există (uneori ascuns sub piele) un alt ghimpe mai mic. Pe sub opercul, ascuns sub piele, un ghimpe

mic şi îndreptat înainte. Pp mari, depăşind cu lungimea lor anusul. Spatele cafeniu-cenuşiu. Abdomenul alb-

murdar. Vv albicioase, rar cu câteva pete cenuşii neregulate pe radii; restul înotătoarelor cu pete mici

întunecate, care dau aspect de linii transversale. Masculii au pe abdomen pete cafenii, iar în timpul

reproducerii au papila genitală dezvoltată.

27

Peşte carnivor şi lacom, trăind singuratic şi sedentar în ape repezi de munte, pe fundurile cu bolovăniş, unde

se poate ascunde. Se grăneşte cu larve de insecte, melci de apă, pui de peşti, ouă de broască şi în special

icre de păstrăv. Reproducerea din februarie până în aprilie, după fecundaţie internă. Femelele depun icrele

într-o gropiţă săpată sub pietre de masculi, care le păzesc până la ecloziune. La noi răspândit în ape repezi

de munte (Bistriţa, cu afluenţii săi, Trotuşul cu afluenţii, Argeş, Olt, Jiu, Crişul Negru, Mureş şi altele).

Nu poate fi întâlnit în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 – radascaOrdinul: Coleoptera

Familia: Lucanidae

Genul: Lucanus

Statut conform UICN: Specie cu risc redus, nepericlitata. Lower Risk (LR), Least Concern (lc).

Caracterizare imago: Corpul alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele si elitrele masculilor brune-

castanii. Antenele sunt destul de lungi, maciuca lor fiind formata din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine

pronuntat la aceasta specie. Masculul are capul masiv si mandibulele sub forma unor coarne ramificate,

foarte mari; culoarea elitrelor este bruna-castanie; lungimea corpului variaza in limita 25-75 mm.

Femela are capul si mandibulele potrivite ca marime, iar culoarea elitrelor este neagra; lungimea corpului -

25-50 mm.

Habitat: Populeaza padurile batrane de foioase, preferand in special padurile de cvercinee, dar poate fi

intalnita si in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri.

Biologie si ecologie: Ciclul reproductiv dureaza 5-6 ani, in functie de factorii climatici. Larva se dezvolta in

lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan, frasin etc.), hranindu-se cu acesta.

Gandacii tineri apar toamna, insa nu parasesc camera larvara pana in primavara urmatoare. In decursul zilei

adultii pot fi observati pe trunchiurile stejarilor si altor arbori hranindu-se cu scurgerile acestora. Zboara in

amurg in decursul perioadei mai-iulie.

Areal: Specia este raspandita in Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.

Masuri de protectie si conservare: Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici (padurile batrane de

cvercinee); interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; protejarea arborilor batrani din

padurile de foioase.

Specia este inclusa in anexele Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Morimus funereus Mulsant, 1863 - croitorul cenusiuOrdinul: Coleoptera

Familia: Cerambycidae

Subfamilia: Lamiinae

Genul: Morimus

îStatut conform UICN: Specie cu risc redus, periclitata. Lower Risk (LR), Near Threatened (nt).

Caracterizare imago. Capul are o punctuatie puternica, mai deasa pe frunte. Ochii sunt marginiti cu perisori

culcati, galbeni. Antenele au articole neinelate. Pronotul este punctat, are numeroase rugozitati neregulate,

28

precum si cate un dinte lateral, puternic si ascutit. Elitrele sunt granulate cu granule fine si lucioase, mai

puternice la baza. Corpul este negru, partea sa dorsala prezinta o pubescenta foarte deasa culcata, cenusie-

argintie, ce acopera complet fondul. Elitrele au cate doua pete catifelate, negre, dintre care una situata in

treimea anterioara, iar cealalta este postmediana; sub aceste pete fondul elitrelor nu este granulat. Antenele

masculilor sunt de 1-1,5 ori mai lungi decat elitrele, iar la femele au aproximativ aceeasi lungime ca si elitrele.

Lungimea corpului - 18-38 mm.

Habitat. Traieste in padurile de foioase, preferand in special padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitii

ocazionale ale speciei au fost semnalate si in padurile de conifere.

Biologie si ecologie. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Se dezvolta in fag si stejar. Adultii pot fi

observati in decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile copacilor. Initial larvele se dezvolta sub scoarta

copacilor putreziti, iar ulterior in lemnul acestora. Stadiul larvar dureaza nu mai putin de 2 ani. Larvele se

impupeaza primavara sau la inceputul verii.

Areal. Specia este raspandita in Spania, Franta, Italia, sudul Austriei, Croatia, Bulgaria, Romania, Peninsula

Balcanica, Ucraina etc.

Masuri de protectie si conservare. Protejarea arborilor batrani din padurile de foioase; interzicerea

colectarii speciei de catre colectionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in

ecosistemele forestiere; conservarea si protejarea biotopilor caracteristici.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

b) Specii protejate în ariia de protectie speciala avifaunistica Cheile Nerei - Beusnita (ROSPA0020)Alcedo atthis - pascarus albastru

Generalitati: Este prezent pe teritoriul tarii noastre tot timpul anului, pe langa ape.

Descriere: Marimea de 18 cm. Coloristica a penajului extraordinara, corpul verde-albastru cu partea

inferioara roscat caramizie. Se hraneste cu peste de mici dimensiuni.

Reproducerea: Cuibareste in galerii sapate in maluri, galerii pe care le sapa singure. Femela depune intre 4

si 6 oua albe, pe care le clocesc ambii parteneri din aprilie pana in iunie.

Habitat: Prezent pe teritoriul tarii, pe langa ape.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Aquila chrysaetos - acvilă de munteEste una dintre păsările de pradă cele mai cunoscute si mai răspândite pe pământ. La fel ca si alte

specii de acvilă, apartine genului Aquila si familiei Accipitridae. Aria de răspândire cuprinde mare parte din

America de Nord, Eurasia si nordul Africii. În Europa Centrală populaţia s-a redus datorită activitatii umane si

în unele locuri specia a dispărut desi înainte era prezentă.

DescriereLa fel ca majoritatea pasărilor de pradă, femelele sunt mai mari decât masculii, putând ajunge la un metru

lungime de la cioc până la coadă si doi metri anvergura aripilor. Penajul este castaniu închis, schimbându-se

în auriu pe cap si gât, alb pe umeri si în extremitatea cozii. Între indivizii tineri, albul este abundent mai mult

29

decât cenusiul, culori care se inversează cu vârsta. Această specie este incusă între asa numitele acvile încăltate, picioarele sunt acoperite cu fulgi în loc sa fie acoperite cu o piele solzoasă ca majoritatea acvilelor.

Acvila de munte vânează din aer, pentru a reusi este echipată cu arme tipice de pasare răpitoare: puternice

picioare terminate în gheare bine dezvoltate, cioc încovoiat, mare fortă, viteză si o acută perceptie vizuală

pentru a localiza prada la sute de metrii distantă. Prazile pe care le poate prinde sunt de toate mărimile:

iepuri, marmote, păsari terestre si zburătoare, vulpi, pisici, chiar iezi si indivizi batrâni sau bolnavi de capră

sălbatică, cerbi, mistreti, lupi. În Alpi chiar circulau istorii vechi de atacuri de acvile exceptional de mari care

au atacat copii.

ReproducereaConstruiesc mai multe cuiburi în teritoriul lor si folosesc în fiecare an altul prin rotatie, cuibul are o structură

foarte simplă. Baza cuibului se construieste cu trei ramuri groase, iar pe acestea se asează alte ramuri mai

subtiri. În functie de zonă fac cuibul în arbori înalti sau pe stânci abrupte. În fiecare an pe cuibul ales adaugă

material nou, uneori după câtiva ani de folosintă cuibul poate ajunge la 1,5 m înaltime si 2 m diametru.

Epoca de reproductie variază de la o zonă la alta între ianuarie si martie si se poate produce in acelasi

teritoriu unde trăiesc tot timpul anului sau pot emigra pentru a se reproduce. După împerechere femela pune

1, 2 ouă pe care le incubează timp de 45 zile, din care ies pui acoperiti de puf alb. În cazul în care apar doi

pui în cuib, doar unul ajunge la maturitate, realizând primul zbor la cca. 50 zile. Puii sunt alimentati de părinti

în cuib pănă devin independenti. Pot să mănânce accelasi aliment pe care îl consumă adultii, totusi de multe

ori părintii vâneaza mai multe păsari decât mamifere pentru pui. Acest lucru se datorează probabil faptului ca

păsările se digera mai usor de către pui.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Aquila pomarina - acvila tipatoare mica Lungime 57-64 cm, anvergura 145-170 cm. Cuibareste in Estul Europei in paduri de diferite tipuri,

deseori in tinuturi mlastinoase.

Adultul maro-inchis, cu supraalarele mici si mijlocii de o nuanta evident mai deschisa, chiar maro-galben-

sura, cap maro deschis, o pata deschisa deasupra bazei remigelor primare interioare (aripa deschisa) si o

culoare deschisa pe supracodale. Juvenil putin mai inchis, in special pe cap, dar prezinta un contrast

asemanator intre supraalare si restul aripii. Mai putin patat decat specia anterioara, are o dunga foarte

ingusta de-a lungul varfurilor supraalarelor. O pata mica deschisa pe ceafa (vizibila doar de aproape). Silueta

si zbor asemanatoare cu ale acvilei tipatoare mari. Subalare de o culoare ciocolatie, in mod normal mai

deschise si niciodata mai inchise decat remigele (cf. acvila tipatoare mare). Penajul gambei mai putin

abundent. Strigate nu atat de sonore ca cele ale acvilei tipatoare mari.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Tetrastes bonasia - ierunca Este o pasăre ce apartine familiei Phasianidae. Trăieste în pădure, fiind foarte sperioasă. Ierunca are

mărimea unei potârniche (35–36 cm). Are o coadă lungă, penajul fiind cenusiu-roscat pătat sau dungat cu

alb-negru. Ierunca este răspândită în regiunile de pădure din Eurasia, în Europa Centrală fiind foarte rar

întâlnită. Este o pasăre monogamă, împerecherile au loc primăvara, dar perechile pot rămâne împreună si

30

iarna. Pasărea se hrăneste cu insecte si fructe de pădure. Puii eclozează la circa 25 de zile si rămân toată

vară cu femela, care le asigură locuri bune de hrană.

Nu a fost identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă.

Bubo bubo – buha, bufnita Bufnița are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Este o

pasăre impresionantă, care a dat nastere la numeroase povestiri si legende. Vânează numai noaptea,

zburând fără zgomot, la distante de până la 15 km de cuib, acoperind prin urmare cca. 700 km pătrati. Cu

toate acestea, densitatea acestor păsări poate fi mult mai mare, dacă există hrană suficientă. Ca si

populatiile de vulpi si pisici sălbatice si populatia de bufnite depinde direct de populatiile de rozătoare

(soareci, sobolani, iepuri, bizami etc). La nevoie se hrăneste si cu insecte. Răspândită în Eurasia si nordul

Africii, buha se găseste la noi mai ales în Lunca Dunării si zonele de câmpie, mai bogate în rozătoare.

Desi culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis si deschis, în

partea anterioară fiind vizibile dungi în nuante de alb combinat cu negru sau galben. Are aripile lungi, iar

coada si picioarele sunt scurte. Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăta bine pe crengile

copacilor si pentru a vâna.

Se hrăneste cu soareci, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Desi această pasăre si-a atras un

renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemănător cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vânând într-

un an aproximativ 10 000 de soareci care, înmultindu-se, ar consuma cantităti uriase de hrană si ar duce la

răspândirea multor boli.

Nu are multi dusmani, pentru că iese noaptea si este bine camuflată de culorile penelor. Având vederea

foarte slabă (bufnita vede aproape numai în alb si negru), în timpul vânatului se bazează mult pe auzul foarte

fin si pe capacitatea de a zbura fără prea mult zgomot (este ajutată de penele lungi si umflate, printre care

pătrunde mult aer), astfel încât victimele sunt luate prin surprindere de multe ori.

Bufnita este cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, ajungând la înăltimea cuprinsă între 15 si 61 cm.

Trăieste singură în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor si pe pământ, în regiuni stâncoase.

Datorită capacitătii de adaptare atât la clima caldă cât si la cea rece, bufnita poate fi întâlnită pe întreg globul

pământesc, exceptie făcând Antarctica.

Corpul bufnitei este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarcă 2 ochi rotunzi

galbeni-portocalii ce ocupă jumătate din mărimea capului.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Caprimulgus europaeus – caprimulgHabitat Este o specie rarã a regiunilor pãduroase dechise, aride cu poieni si raristi. Preferã pãdurile de

conifere cu soluri nisipoase, vegetatia de stepã cu tufisuri sau copaci mici, dar este prezent si în apropierea

mlastinilor mai uscate sau lângã pãduri tinere. Evitã pãdurile mari, închise.

Distributie În România cuibãreste în zonele de deal cu vegetatie mozaicatã: are nevoie de pãduri pentru

cuibãrit si de terenuri agricole cu vegetatie naturalã pentru hrãnit. Caprimulgul trãieste pe Podisul

Transilvaniei, Banat si Moldova, dar este prezent pe alocuri si în munti pânã la 1500 m altitudine.

31

Populatia din România În Europa cuibãresc aproximativ 0,5-1 milioane de perechi. Specia încã nu a reusit

sã compenseze declinul mare din anii 1970-1990, magnitudinea acestui trend negativ a scãzut semnificativ,

dar numãrul lor este tot în scãdere. Populatia stabila din România cu cele 12000-15000 de perechi

cuibãritoare este una dintre cele mai sãnãtoase de pe continent.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Circaetus gallicus - serparulTraieste in regiuni montane si depresionare.

Are nevoie de spatii deschise, deoarece se hraneste cu serpi si soparle.

Este o acvila de culoare foarte deschisa. Partea dorsala gri-bruna, cu supraalare pale. Partea ventrala

albicioasa (variabila), cu gatul si gusa de obicei maronii, abdomenul patat, la fel partea inferioara a aripilor,

dar niciodata nu exista pata neagra la incheietura lor; remigele intunecate sau doar sure la indivizii foarte

deschisi (sorecarii deschisi la culoare au varful remigelor de un negru intens). Coada destul de lunga si

ingusta, terminata in unghi drept, cu 3-4 dungi intunecate. Juvenil mai maroniu si mai patat dedesupt. Cand

planeaza, aripile sunt tinute orizontal (sau foarte usor ridicate); cand aluneca, segmentul intern al aripii este

ridicat si cel extern este lasat in jos, cu varfurile remigelor flexate in sus. De jos incheietura aripii apare

puternic proiectata inainte. Cap mare, ochii galbeni. In zbor normal, batai de aripi maiestuoase, specifice

acvilelor. Adesea zboara pe loc. Produce frecvent fluieraturi prelungi, melancolice, inconfundabile, repetate.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Dendrocopos leucotos - ciocănitoare cu spate albEste o specie de ciocanitori din Eurasia, aparţinând genului Dendrocopos.

Aceasta este cea mai mare specie de ciocănitori reperata în Palearcticul de Vest , avand 24-26 cm lungime,

cu aripa 38-40 cm si are penaj similar cu Ciocănitoare pestriţă mare, dar cu dungi albe peste aripi, mai

degrabă decât pete. Exemplarele de sex masculin au o coroana roşie, cele de sex feminin una de culoare

neagra. D. leucotos apare în centrul şi nordul Europei, în Balcani şi Turcia. Mai mult de zece rase apar în

regiunea de est în Coreea şi Japonia. Este o pasăre rară, care necesită păduri mari, mature, cu o multime de

lemn mort. Cifrele au scăzut în ţările nordice. Declinul populaţiei in Suedia a determinat guvernul suedez să

adopte masuri de protecţie pentru speciile periclitate in cadrul Planului naţional de acţiune privind

biodiversitatea. În sezonul de reproducere se construieste o gaura cuib de aproximativ 7 cm lăţime şi 30 cm

adâncime într-un trunchi de copac in descompunere. In acesta se vor depune trei-cinci ouă albe care vor fi

clocite 10-11 de zile. Se hraneste în principal cu gândaci de lemn, precum şi cu larvele lor, alte insecte, nuci,

seminţe şi fructe de padure. Ciocaniturile masculilor sunt foarte puternice.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Picus canus – ghionoaia sau ciocanitoarea suraLungime 27cm. Larg raspandita, dar mai putin comuna decat ghionoaia verde. Tinde sa traiasca la

altitudini mai mari decat aceasta din urma. Pe de alta parte este rar intalnita in localitati.

O putem deseori vedea pe sol, dar nu este o specialista in hranirea cu furnici, in cea mai mare masura ea se

hraneste pe copaci. Sperioasa si prudenta. Primavara isi semnaleaza prezenta cu strigatul sau, dar vara este

greu de gasit. Toamna si iarna se indreapta spre localitati. Se aseamana cu ghionoaia verde, dar este ceva

32

mai mica si are cap mai gri, cu mai putin negru si cu mai putin rosu. Masculul are rosu doar pe partea

frontala a capului, femela deloc. Juvenil este asemanator cu femela, cu pete vagi doar pe abdomen, mascul

are putin rosu pe frunte. Strigatul de primavara se aseamana cu cel al ghionoaiei verzi, dar e mai slab, mai

moale, aproape ca de flaut (usor de imitat printr-un fluierat). Notele au pauze mai lungi intre ele si sunt usor

incetinite spre sfarsit, iar scaderea in tonalitate este evidenta: “chi-chi-chi-chi-cu-cu”. Strigatul de alarma este

repetitiv: “chia”, intens si agitat. Mai are un strigat: “chic” asemanator cu al ciocanitoarei pestrite mari. Spre

deosebire de ghionoaia verde, bate darabana in mod frecvent, ciocanituri bruste care dureaza in jur de o

secunda, mult mai puternice decat cele ale ghionoaiei verzi.

Specia poate fi întâlnită în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

Dumbrăveanca - Coracias garrulusEste o pasăre migratoare din familia „Coraciidae” care are doi reprezentaţi mai importanţi „C. g.

garrulus” şi „C. g. semenowi”.

Morfologie: După aspectul morfologic, pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie

mijlocie (31 cm). Capul, partea superioară a aripilor ca şi pieptul şi abdomenul sunt acoperite de un penaj de

culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de

culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puţin încovoiat. Femelele au o culoare mai

spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretulului este în general brună.

Mod de viaţă şi răspândire: Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau

fâneţele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte.

Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa

hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie

insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniţe), amfibii, reptile mici pe care le pândesc,

numai în timpul migraţiei consumă şi vegetale (în special fructe).

In România, dumbrăveanca poate fi întânită numai în timpul sezonului cald, în toată ţara, în afara regiunilor

de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în

malurile apelor. Clocesc ambii parteneri, la cca 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa

sau Asia de Sud.

Migraţia: La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul

Africii iernând în regiunile de deşert, semideşert, savană din Sahel, ţări ca Somalia Efectivul de păsări este

apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970. După datele IUCN este

considerată în prezent o specie „Near Threatened” (în traducere „Aproape periclitată”). Scăderea numărului

de păsări a fost explicată prin schimbarea climei, agricultura intensivă, reducerea spaţiilor în care este

habitatul dumbrăvencii.

Specia nu a fost identificată în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

▪ Specii protejate în situl de importanţă comunitară Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031) ce pot fi identificate pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus

SPECIA Statutul speciei Prezenta în zona1 2 3

33

NEVERTEBRATECallimorpha quadripunctaria Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specia este prezentă.Austropotamobius torrentium Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu este întâlnită (nu sunt îndeplinite conditiile

de habitat)Cordulegaster heros Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specia poate fi întâlnită în zbor Lucanus cervus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specia este prezentă.Morimus funereus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Theodoxus transversalis Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Unio crassus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită

PESTIBarbus meridionalis Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită

Cottus gobio Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Gymnocephalus schraetzer Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Rhodeus sericeus amarus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Sabanejewia aurata Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Zingel streber Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită Zingel zingel Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu poate fi întâlnită

AMFIBIENI SI REPTILEBombina variegata Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Probabil să fie întâlnită, de-a lungul Vaii Minis

MAMIFEREMiniopterus schreibersi Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaMyotis blythii Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaMyotis dasycneme Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaMyotis myotis Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaRhinolophus blasii Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaRhinolophus ferrumequinum Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaRhinolophus hipposideros Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaCanis lupus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabilaLutra lutra Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabila de a lungul cursului de apaLynx lynx Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Prezenta probabila

PLANTEHimantoglossum caprinum Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Nu a fost observată

▪ Specii protejate în ariei de protecţie specială avifaunustică Cheile Nerei - Beusnita (ROSPA0020) ce pot fi identificate pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus

Numele speciei Statutul speciei Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia

1 2 3Coracias garrulus Anexa 1 a Directivei Consiliului

79/409/CEEPrezenta putin probabila in sezonul cald în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Alcedo atthis Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta probabila in tot timpul anului în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Aquila chrysaetos Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Nu poate fi întâlnită

Aquila pomarina Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Nu poate fi întâlnită

Tetrastes bonasia Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Nu poate fi întâlnită

Bubo bubo Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta probabila in tot timpul anului în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Circus aeruginosus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabila în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Caprimulgus europaeus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta probabila in vecinătatea amplasamentului

Circaetus gallicus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta sigura în vecinătatea amplasamentului

Dendrocopos leucotos Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabilă în vecinătatea amplasamentului, prezenta sigura in padurile de varsta mare

Picus canus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabilă în vecinătatea amplasamentului, prezenta sigura in padurile de varsta mare

▪ Clase de habitate/habitate Natura 2000 identificate în situl de importanţă comunitară Cheile Nerei – Beusnita (ROSCI0031) si ariei de protecţie specială avifaunistică Cheile Nerei – Beusnita (ROSPA0020)

34

Cod / CLC conf. formular standard Natura 2000

Clasa de habitat/Habitat afectat de implementarea proiectului

Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia

1 2 3N09/321 Pajisti naturale, stepe Nu este întâlnitN14/231 Pasuni / R6209 Comunitati sud-est

carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens si Poa nemoralis

Se întâlneşte în zona limitrofă proiectului propus

N16/311 Paduri de foioase / R4112 Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides

Se întâlneşte pe amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

N26/324 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

Nu este întâlnit

N19/313 Paduri de amestec Nu este întâlnit

Habitatul R4112 Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides a fost

identificat în amplasamentului proiectului propus şi în zona limitrofă

Raspândire: în muntii din SV României (Tarcu, Godeanu, Semenic, Locvei, Almaj, Cernei), în etajul

nemoral.

Suprafete: circa 70.000 ha.

Statiuni: Altitudini: 700–1300 m. Clima: T = 7,5–4,50C, P = 1000–1300 mm. Relief: versanti cu diferite

înclinari si expozitii, platouri, culmi. Roci: sisturi, roci calcaroase. Soluri de tip districambosol, eutricambosol,

profunde-mijlociu profunde, slab-mediu acide, mezobazice, umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene medii si balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.

Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cu participarea

frasinului (Fraxinus excelsior) si paltinului de munte (Acer pseudoplatanus); are acoperire mare (80–100%) si

înaltimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab dezvoltat, compus din putine exemplare de Daphne mezereum, Corylus avellana, Sambucus nigra, Crataegus monogyna. Stratul ierburilor si subarbustilor: slab

dezvoltat, cu specii ale florei de mull. Pe versanti umezi domina Rubus hirtus. Valoare conservativa: mare.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica. Specii

caracteristice: Aremonia agrimonioides, Festuca drymeia. Alte specii importante: Anemone nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum, Helleborus purpurascens, Hepatica nobilis, Lamium galebdolon, Moehringia trinervia, Oxalis acetosella, Potentilla micrantha, Pulmonaria officinalis, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Saxifraga heuffeli, Viola reichenbachiana s.a.

De asemenea, in amplasamentul proiectului este prezent habitatul

Habitatul R6209 Comunitati sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium richomanes ssp. quadrivalens si Poa nemoralis a fost identificat în amplasamentului proiectului propus

Raspândire: Carpatii Orientali: Cheile Tisitei; Carpaþii Meridionali: Muntii Iezer- Papusa, Muntii Leaota,

Muntii Piatra Craiului, Muntii Capatânei (Buila, Vânturarita); Carpatii Occidentali: Masivul Scarisoara-

Belioara, Muntii Bihor, Valea Iadului, Vadu Crisului, Cheile Ordâncusei, Sighistel, Cheile Fenesului, Bacâia,

Cheile Cibului, Masivul Cetatuia (Cheile Mada), Masivul Curaturi; în regiunea colinarã pâna în montan

superioara.

35

Suprafeþe: mici (circa 100 ha).

Statiuni: Altitudini: 280–1800 m. Clima: T = 9,0–1,00C; P = 700–1300 mm. Relief: stânci, versanti cu

pietrisuri. Substrat: calcare. Soluri: rendzine.

Structura: Stratul ierbos: specia Poa nemoralis (var. coarctata) vegeteazã alaturi de alte specii calcofile.

Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Asplenium quadrivalens, Poa nemoralis. Specii caracteristice:

Asplenium quadrivalens, Ctenidium molluscum, Ceterach officinarum. Alte specii importante: Asplenium trichomanes, Melica ciliata, Saxifraga cuneifolia, Asplenium ruta-muraria, Asplenium viride, Moehringia muscosa, Saxifraga paniculata, Sedum hispanicum, Cardaminopsis arenosa.

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

Amplasamentul proiectului propus este situat in apropierea drumului national DN 57B si a unor

constructii rurale utilizate sezonier (salase), fiind ocupat de un habitat evident antropizat in trecutul nu foarte

indepartat (fosta cariera de calcar dezafectata), cu valoare conservativă redusă şi fără prezenta unor specii de

plante si animale rare. Vegetaţia specifică habitatului este favorabilă dezvoltării unor specii comune de faună

terestră (mamifere mici şi de talie mijlocie), slab reprezentate numeric, dar cu areale largi.

In vecinatatea amplasamentului proiectului propus, unele dintre habitatele si speciile de floră şi faună

prezente sunt de interes comunitar şi constituie elemente rare, dar cu areale largi.

Prin deschiderea carierei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare speciile din fauna

terestră sensibile la zgomot şi la prezenta omului se vor retrage în zonele învecinate, urmand ca, dupa

terminarea lucrarilor de exploatare, sa revina pe vechile amplasamente.

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Habitatele de padure (fagete) din acest parc, unice in Europa, au o mare importanta biologica,

genotipica, estetica si mediogena, fiind printre putinele fagete care s-au pastrat in stare virgina. În urma

cercetarilor facute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente in zona, apartinand la 98 familii.

Vegetatia prezinta o deosebita importanta stiintifica, aici intalnindu-se o serie de specii rare, printre care

diverse endemisme si specii sudice, unele aflate in apropiere de limita nordica a arealului european.

Speciile protejate în cadrul sitului de importanţă comunitară (ROSCI0031) şi ariei de protecţie

specială (ROSPA 0020) sunt specii cu areale largi care nu sunt periclitate prin implementarea proiectului

propus.

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

La nivelul ariilor naturale protejate nu există date privind structura pe specii a elementelor de

biodiversitate. De asemenea, nu sunt date privind mărimea populaţiilor speciilor protejare. Faţă de aceasta,

nu se pot face estimări privind evoluţia speciilor protejate. Implementarea proiectului propus nu va afecta

numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele învecinate.36

Suprafaţa ocupata definitiv de proiect este de 0,5 ha, infimă faţă de suprafaţa siturilor Natura 2000,

iar activităţile desfăşurate în cadrul lucrarilor de deschidere proiectate si in perioada de exploatare a carierei

nu vor avea un efect direct asupra siturilor de importanta comunitara.

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Activitatile de deschidere si exploatare in cariera de calcar nu sunt generatoare de fragmentare de

habitate, nu distrug relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul siturilori nu vor periclita integritatea

acestora. Echilibrul siturilor este generat de mozaicul de habitate, determinat de o mare varietate staţională.

O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în cadrul proiectului propus, nu va afecta

integritatea şi stabilitatea sitului natural.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Atat situl de importanta comunitara ROSCI0031 Cheile Nerei - Beusnita, cat si aria de protectie

speciala avifaunistica ROSPA0020 Cheile Nerei - Beusnita fac parte din Parcul National Cheile Nerei –

Beusnita, constituit ca atare, potrivit legii. Institutia a elaborat pana în prezent un plan de management cu

obiective de conservare definite precis. Prin evaluările de teren asupra teritoriului de interes economic pentru

care se întocmeşte acest studiu, considerăm ca activitatea economică ce se va desfăura pe o suprafa foarte

restrânsa şi într-o manieră deloc invazivă sau distructivă, deoarece se va utiliza un număr redus de utilaje

pentru excavaţii şi mijloace de transport, precum şi un număr redus de persoanal deservent, nu contravin

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale si ale planulul de management al Parcului Naţional XCheoile

Nerei - Beuşniţa.

8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar

Starea siturilor Natura 2000 în prezent s-a îmbunătăţit faţă de momentul desemnării lor, graţie

acţiunilor de conştientizare şi de educaţie derulate pe parcursul anilor. Pericolele majore şi riscurile se menţin

încă în ceea ce priveşte o educaţie ecologică precară, gestionarea defectuoasa a deşeurilor, nivelul

accentuat de sărăcie în localitatile rurale, valorificarea insuficientă şi necorespunzătoare a resurselor locale

de dezvoltare durabilă.

37

D.) IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului susceptibile să afecteze în mod semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar

In general, activitatea de deschidere si exploatare calcar in cariere de suprafata, prin specificul ei,

este generatoare de impact asupra factorilor de mediu sol, subsol, aer, apa, biodiversitate, asezari umane

etc. Dacă unele din efectele cu impact asupra mediului sunt inevitabile, de exemplu, modificările prin

defrisarea copacilor si excavarea calcarului (modificarea reliefului), altele pot fi într-o mare măsură diminuate

prin adoptarea unor solutii tehnologice adecvate.

Principalele tipuri de poluare sunt:

• Poluare specifică lucrărilor de excavare calcar in cariere de suprafata. În funcţie de tehnologia folosită, în

perioada de pregătire şi de functionare a obiectivului se produce poluarea cu praf, emisii de gaze, zgomot şi

vibraţii generate de detonarea explozivilor şi de folosirea utilajele de încărcare şi a mijloacele de transport;

• Poluare accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defecţiuni ale

utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării de urgenţă cu carburanţi din recipienţi necorespunzători şi

fără luarea măsurilor de siguranţă etc.

Principalii poluanti generaţi de proiect sunt:

Implementarea proiectului propus generează deşeuri menajere care vor fi stocate şi depozitate

corespunzător.

În cap. B.) pct. 6. «Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora» din

prezentul studiu sunt prezentati detaliat poluanţii generaţi de proiect, gradul de poluare şi principalele măsuri

de reducere a impactului în cadrul ariilor naturale protejate.

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiaţii, ca urmare, în zonă nu se va

modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanţe chimice periculoase

pentru sănătatea populaţiei.

In timpul implementării proiectul se pot identifica următoarele tipuri de impact:

- impact direct, produs de emisiile de praf, noxe, zgomote, vibratii, deşeuri gospodărite necorespunzător şi

acţiunea mecanică de excavare;

38

- impact pe termen scurt, produs de emisiile de praf, noxe, zgomote, vibratii, deşeuri gospodărite

necorespunzător;

- impact pe termen lung produs prin acţiunea mecanică de excavare;

- impact rezidual produs prin acţiunea mecanică de excavare;

Toate tipurile de impact se identifică în timpul fazelor de constructie - operare.

Proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiecte propuse sau aprobate în zonă.

▪ Impactul produs asupra apeiLucrările de constructie - operare se vor executa deasupra nivelului hidrostatic din zonă. P roiectul

nu implică acţiuni de schimbare şi de eliminare a cursurilor de apă din zonă şi nu are repercusiuni asupra

alimentării cu apă a reţelei hidrografice de suprafaţă. De asemenea, nu se modifică nivelul apelor de

suprafaţă sau al pânzei freatice. Tehnologia de constructie adoptată nu generează ape uzate sau alte

surse de poluare a apei. Singura sursa de poluare ar putea fi poluarea accidentală cu produse petroliere,

care ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar aceasta este probabilă şi de

amploare foarte redusă, avâd în vedere numărul mic de utilaje şi mijloace de treansport care acţionează

în cadrul procesului tehnologic din santier.

Proiectul propus poate fi apreciat că generează un impact nesemnificativ asupra apei. ▪ Impactul produs asupra aerului

În timpul activităţilor desfăşurate în incinta carierei se poate produce poluarea aerului cu: praf,

emisii de gaze, zgomot şi vibraţi.

Praful se propagă în jurul punctului de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de

alta pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare

de la interioarul spre exteriorul acesteia. Praful se poduce în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării

utilajelor. Cantitatea de praf este redusă, fiind generată de putine utilaje, iar curenţii de aer puternici din

zona îl dispersează pe suprafaţă mare, suprafata in cea mai mare parte acoperita cu padure.

În atmosferă de degajă gaze de eşapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de

excavare şi mijloacelor de transport, în a căror componenţă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon

(CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi. Acestea se poduc în perioadă limitată,

strict în timpul funcţionării motoarelor şi în cantitatea redusă, fiind generate de putine motoare pe o

suprafata foarte mare.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor

de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi

reducându-se la jumătate la distanţa de 20 m şi de 3 ori la distanţa de 50 m. Prin îmbunătăţirea nivelului

tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează

scăderea emisiilor cu 30%. Activitatea de excavare şi transport se desfăşoară într-o zonă cu vegetaţie. In

procesul de fotosinteză plantele consumă mari cantităţi de dioxid de carbon şi eliberează cantităţi

importante de oxigen. Prin asimilaţia clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari cantităţi de CO2,

dar şi restituie o mare parte prin respiraţie şi prin descompunerea materiei organice moarte. În acest

fel, o parte a emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcţia îndeplinită de 39

vegetatia existentă, de filtrare şi epurare a aerului pe cale biochimică, ca şi aceea de a emana

oxigen şi a asorbi dioxidul de carbon.

Zgomotul generat de detonarea explozivilor şi motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se

propagă în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă

cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de 50 m şi de 3 ori la

distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de

zgomot se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.

Vibraţii generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor şi ale mijloacelor de transport

pe parcursul desfăşurării activităţii şi nu reprezintă surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagării

vibraţiilor în împrejurimile punctelor de lucru, cel puţin teoretic, este foarte redusă.

Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu randament

ridicat, nu se constituie intr-un semnificativ element perturbator (data fiind distanta pana la receptori si

timpul foarte scurt de producere a exploziei). Unda de soc provocata de explozie si transmisa in

atmosfera poate genera efecte nocive asupra receptorilor din incinta si proximitatea carierei.

Activitatea desfasurată în cariera de calcar poate fi apreciată ca o sursa generatoare de impact cu o

intensitate redusă, temporar si un grad de extindere zonal. ▪ Impactul produs asupra solului şi subsolului

Impactul asupra solului şi subsolului este generat de tehnologia de excavare adoptată. Acesta este

de lungă durată, având caracter local şi zonal, şi se referă la :

- degradarea până la distrugere a solui.

- degradarea pana la distrugere a echilibrului fizico-chimic al mediului geologic.

Din analiza efectuată în teren, prin procesul tehnologic de excavare calcar in cariere pe suprafata de

0,5 ha se înregistrează pierderi cauzate de implemenetarea proiectului, care sunt:

- pierderi de sol (strat cu grosimea medie de 20 cm): 0,20 m x 5000 m² = 1000 m³ ;

- pierderi de vegetaţie lemnoasa (0,5 ha de defrisat x 20 mc/ha = 10 mc masa lemnoasa)

- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 5000 m² = 5 to/an

- pierderi de fauna subterană care nu a putut fi cuantificată cantitativ, dar în solurile din zona este

redusă.

În acest fel, calitatea factorului de mediu sol, în perimetrul santierului, este modificata în sens

negativ de activităţile directe şi conexe. Landşaftul va fi modificat prin schimbarea mediului

morfogeografic natural.

Impactul produs asupra solului şi subsolului este de intensitate puternică, zonal si de lungă durată,

manifestându-se insa pe suprafete foarte mici comparativ cu suprafata habitatelor din zona.

▪ Impactul produs asupra florei şi fauneiPerimetrul temporar de exploatare este acoperit de vegetatie. f lora. Din observaţiile efectuate în

teren covorul vegetal este format din specii comune, cu areale largi.

40

Un impact mai agresiv se resimte la nivelul vegetatiei, atât datorită imobilitătii, cât si ca rezultat al

decopertării solului. Tot ca o consecintă a acestei actiunii, microflora si microfauna, direct dependente de

factorul sol, vor fi practic înlăturate, odată cu acestea si efectele pozitive pe care le au asupra mediului.

Mai putin afectate vor fi speciile de nevertebrate care au posibilitatea migrării (gândacii), dar si

vertebratele existente în zonă. Acestea pot migra în alte zone care îndeplinesc conditiile de ecologie si

etologie necesare bunei dezvoltării a indivizilor.

Poluarea cu particule in suspensie (praf) poate genera in perioada de exploatare efecte negative.

In functie de diametrul lor, de sursa, de conditiile atmosferice, particulele pot sa se depuna pe zone mai mult

sau mai putin apropiate de amplasamentul perimetrului. Praful se depune pe frunze si reduce intensitatea

proceselor de fotosinteza, astfel ca acestea nu se dezvolta normal si productiile realizate sunt reduse.

Concentratiile mari de praf in aer se manifesta in perioade limitate de timp. Insumate, acestea nu pot depasi

un procent din perioada de exploatare.

Concentratiile potentiale ale poluantilor chimici din aer in perioada santierului sunt inferioare CMA,

nefiind periculoase pentru flora şi fauna zonei.

Referitor la fauna, aceasta nu va fi afectata de emisiile de substante poluante, dar este afectata

negativ de zgomot, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc.

Mai putin afectate vor fi speciile de nevertebrate care au posibilitatea migrării (gândacii), dar si vertebratele

existente în zonă. Acestea pot migra în alte zone care îndeplinesc conditiile de ecologie si etologie necesare

bunei dezvoltării a indivizilor.

Impactul asupra vegetatiei si faunei produs de împlementarea proiectului propust este unul negativ, mediu, zonal si temporar, resimtindu-se pe toată durata explaotării.

2. Evaluarea semnificaţiei impactului

Evaluarea semnificatiei impactului s-a făcut la nivelul global al celor doua arii protejate de interes

comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii

biogeografice.

Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili:

1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului:

Implementarea proiectului afectează direct habitatul R6209 Comunitati sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens si Poa nemoralis, care nu este de interes

comunitar:

- suprafaţa habitatului afectat reprezintă 0,1% din suprafaţa ariei naturale protejate, respectiv:

37290,0 ha x 0,1% = 37,29, ha

- suprafaţa afectată de implementarea proiectului este de 0,5 ha

- procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului

P% = 0,50 ha : 37,29 ha x100 = 1,341 %

- procentul din suprafata sitului Natura 2000 care va fi pierdut prin implementarea proiectului

P% = 0,50 ha : 37290,0 ha x100 = 0,0013 %

41

Habitatul de interes comunitar R4112 Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides (91K0 paduri ilirice de Fagus sylvatica-Aremonio – Fagion) nu este afectat de pierderile

de habitat ca urmare a implementării proiectului propus.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Perimetrul microcarierei este situat in afara habitatul de interes comunitar R4112 Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides (91K0 paduri ilirice de Fagus sylvatica-Aremonio – Fagion), sens în care proiectul propus nu determină diminuarea suprafaţei habitatele folosite

de speciile protejate, pentru necesităţile de hrana, odihna si reproducere.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) :

Prin specificul sau, proiectul propus nu produce fragmentarea habitatelor speciilor de interes

comunitar.

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul.

5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de ariile naturale protejate

de interes comunitar

Speciile de interes comunitar enumerate mai sus pot fi perturbate direct si indirect de activitatea din

santier doar pe durata de deschidere si functionare a carierei de suprafata. Perimetrul temporar de

exploatare este situat in interiorul ariilor de interes comunitar, astfel ca speciile protejate pot fi afectate direct

sau accidental de principalii poluanţi generaţi de activitate (praf, emisii de gaze de eşapament, zgomot etc).

6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata)

Nu se produc. În cazul unor proiecte similare situate în amplasamente din afara ariei naturale

protejate nu s-au observat exemplare de faună moarte din cauza activităţii de prodicţie din cariere.

7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

Un sezon de vegetatie după expirarea perioade de implementare a proiectului.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse

naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse

naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar

3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar

a) Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

42

Perimetrul carierei se află în interiorul siturilor de importanta comunitara: Cheile Nerei - Beusnita

(ROSCI0031) si Cheile Nerei – Beusnita (ROSPA0020).

Conform precizărilor de la pct.1 – 3 din prezentul capitol al studiului, poluanţii generaţi de proiectul

propus au impact potenţial semnificativ asupra apei, aerului, solului şi subsolului pe un teritoriu restrîns, situat

în suprafaţa sitului. Distanţele de propagare ale poluanţilor care afectează aerul (praf, noxe, zgomot şi

vibraţii) sunt mici, sens în care aceştia pot avea impact potenţial semnificativ asupra speciilor şi habitatulul de

interes comunitar numai în condiţii meteorogice favorizante.

- Praful se propagă în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta,

pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la

interioarul spre exteriorul acesteia. Praful se poduce în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării

utilajelor. Cantitatea de praf este redusă, fiind generată de putine utilaje (excavator/autoîncărcător si

autobasculante) şi derocarea prin detonarea explozivilor. Curenţii de aer pot deplasa în zona protejată

cantităţi foarte reduse de praf, format din particule foarte fine şi care nu pot influenţa semnificativ

speciile şi habitatul de interes comunitar.

- Emisiile de gaze se poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării motoarelor şi în cantitate

redusă, fiind generate de putine motoare (excavator si autobasculante). Dispersia emisiilor de noxe se

va produce în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o

bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la jumătate la distanţa de 20

m şi de 3 ori la distanţa de 50 m. Concentratiile potentiale ale poluantilor chimici din aer sunt inferioare

CMA, nefiind periculoase pentru speciile şi habitatul de interes comunitar.

- Referitor la fauna, aceasta nu va fi afectata de emisiile de substante poluante, dar este afectata negativ de

zgomot, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc.

- Zgomotul generat de detonarea explozivilor şi de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se

propagă în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă

cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de 50 m şi de 3 ori la

distanţa de 100 m. Nivelul zgomotului datorat funcţionării utilajelor va avea valori care se vor încadra în

limita admisibilă stabilită prin STAS 10009/88.

- Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor şi ale mijloacelor de transport

pe parcursul desfăşurării activităţii. Acestea nu reprezintă surse semnificative de vibraţii, iar posibilitatea

propagării acestora în zona habitatului de interes comunitar, cel puţin teoretic, este foarte redusă.

Impactul proiectului propus asupra speciilor protejate în situl de importanţă comunitară Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031)

SPECIA Statutul speciei Prezenta în zona Impactul potenţial al proiectului propus

1 2 3 4NEVERTEBRATE

Callimorpha quadripunctaria

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specia este prezentă. Nu are impact asupra speciei

Austropotamobius torrentium

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu este întâlnită (nu sunt îndeplinite conditiile de habitat)

Nu are impact asupra speciei

Cordulegaster heros Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specia poate fi întâlnită în zbor Nu are impact asupra speciei

43

Lucanus cervus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specia este prezentă. Nu are impact asupra speciei

Morimus funereus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Theodoxus transversalis

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Unio crassus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

PESTIBarbus meridionalis Anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEENu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Cottus gobio Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Gymnocephalus schraetzer

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Rhodeus sericeus amarus

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Sabanejewia aurata Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Zingel streber Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

Zingel zingel Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu poate fi întâlnită Nu are impact asupra speciei

AMFIBIENI SI REPTILEBombina variegata Anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEEProbabil să fie întâlnită, de-a lungul cursului Vaii Minis

Nu are impact asupra speciei

MAMIFEREMiniopterus schreibersi Anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEEPrezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Myotis blythii Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Myotis dasycneme Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Myotis myotis Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Rhinolophus blasii Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Rhinolophus ferrumequinum

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Rhinolophus hipposideros

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Canis lupus Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

Lutra lutra Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila de a lungul cursului de apa

Nu are impact asupra speciei

Lynx lynx Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Prezenta probabila Nu are impact asupra speciei

1 2 3 4PLANTE

Himantoglossum caprinum

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Nu a fost observată Nu are impact asupra speciei

Impactul proiectului propus asupra speciilor protejate în aria de protecţie specială avifaunistică Cheile Nerei - Beusnita (ROSPA0020)

Numele speciei Statutul specieiPrezenta pe amplasamentul

proiectului sau în vecinătatea acestuia

Impactul potenţial al proiectului

propus1 2 3 4

Coracias garrulus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabila in sezonul cald în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Nu are impact asupra speciei

Alcedo atthis Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta probabila in tot timpul anului în vecinătatea amplasamentului pe malul

Nu are impact asupra speciei

44

Vaii Minisului, pentru cuibăritAquila chrysaetos Anexa 1 a Directivei Consiliului

79/409/CEENu poate fi întâlnită Nu are impact asupra

specieiAquila pomarina Anexa 1 a Directivei Consiliului

79/409/CEENu poate fi întâlnită Nu are impact asupra

specieiTetrastes bonasia Anexa 1 a Directivei Consiliului

79/409/CEENu poate fi întâlnită Nu are impact asupra

specieiBubo bubo Anexa 1 a Directivei Consiliului

79/409/CEEPrezenta probabila in tot timpul anului în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Nu are impact asupra speciei

Circus aeruginosus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabila în vecinătatea amplasamentului pe malul Vaii Minisului, pentru cuibărit

Nu are impact asupra speciei

Caprimulgus europaeus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta probabila in vecinătatea amplasamentului

Nu are impact asupra speciei

Circaetus gallicus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta sigura în vecinătatea amplasamentului

Nu are impact asupra speciei

Dendrocopos leucotos Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabilă în vecinătatea amplasamentului, prezenta sigura in padurile de varsta mare

Nu are impact asupra speciei

Picus canus Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Prezenta putin probabilă în vecinătatea amplasamentului, prezenta sigura in padurile de varsta mare

Nu are impact asupra speciei

Impactul proiectului propus asupra asupra claselor de habitate/habitatelor Natura 2000 identificate în ariile protejate Cheile Nerei - Beusnita (ROSCI0031) si Cheile Nerei - Beusnita (ROSPA0020)

Cod / CLC conf. formular standard

Natura 2000

Clasa de habitat/Habitat afectat de implementarea proiectului

Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea

acestuia

Impactul potenţial al proiectului propus

1 2 3 4N09/321 Pajisti naturale, stepe Nu este întâlnitN14/231 Pasuni / R6209 Comunitati sud-est

carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens si Poa nemoralis

Se întâlneşte pe amplasamentul si în zona limitrofă proiectului propus

Nu are impact asupra habitatului

N16/311 Paduri de foioase / R4112 Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides

Se întâlneşte in zona limitrofa amplasamentul proiectului propus

Nu are impact asupra habitatului

N26/324 Habitate de paduri (paduri de tranzitie) Nu este întâlnitN19/313 Paduri de amestec Nu este întâlnit

Referitor la evaluarea semnificaţiei impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor de

interes comunitar precizăm următoarele:

- procentul din suprafata sitului Natura 2000 care va fi pierdut prin implementarea proiectului este de

0,0013%. Această diminiuare nu afectează obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate, statutul

de conservare a speciilor de floră şi faunî protejare şi habitatelor de interes comunitar;

- proiectul propus nu determină diminuarea suprafaţei habitatele folosite de indivizii din speciile de faună

protejate pentru necesităţile de hrana, odihna si reproducere;

- prin implementarea proiectului nu se produce fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar;

- prin implementarea proiectului nu se produc schimbari in densitatea populatiilor speciilor de faună

protejate;

- implementarea proiectului propus nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse naturale,

care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Faţă de situaţia prezentată, apreciem că prin implementarea proiectului propus impactul asupra

speciile şi habitatele de interes comunitar este accidental, direct, zonal, temporar, de intensitate redusă şi nu

45

afectează obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate şi statutul de conservare a habitatelor şi

speciilor de interes comunitar.

b) Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactuluiÎn perioada de implementare a proiectului propus, beneficiarul are obligaţia de a lua măsuri pentru

diminuarea impactului asupra mediului.

▪ Masuri de reducere a prafului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora:

În etapa de construcţie – operare se vor lua măsuri eficiente de reducerea emisiilor de praf

în atmosferă, respectiv:

- stropirea suprafeţei de excavare după fiecare puşcătură.

- îmbunătăţirea sistemului rutier al drumului de acces prin repararea împietruirii şi menţinerea lui

într-o stare tehnică bună, pe toată perioada de implementare a proiectului

- reducerea vitezei de circulaţie pe drumul de acces;

- încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi

dotate obigatoriu cu prelate.

Prin aplicarea acestor măsuri apreciem că se poate reduce cantitatea de praf generată de

proiect în faza de transport cu circa 20%. Praful emis în atmosferă în faza de transport reprezintă

circa 80% din cantitatea totală. Prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf se

preconizează o reducere cu 16% a cantităţii emis în atmosferă în timpul implementării proiectului.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf este de 84%.

▪ Masuri de reducere a emisiilor de gaze şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor de gaze se referă la:

- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje cu motoare performante dotate cu

sisteme Euro de retinere a poluantilor.

Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V,

comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a noxelor este de 70%.

▪ Masuri de reducere a zgomotului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor acustice se referă la:

- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a zgomotului este de 70%.

46

Acesta se menţine pe toată perioada de implementare a proiectului, dar numai în intervalul

orar de funcţionare a utilajelor şi mijloacelor de transport aferente activităţii de producţie.

Reducerea impactului potenţial asupra factorilor de mediu pe perioada implementării proiectului este

favorabilă speciilor şi habitatelor de interes comunitar din zona.

E.) MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupra mediului înconjurător

şi a populaţiei din zonă, recomandăm titularului de activitate următoarele măsuri:

• respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se solicită acordul de

mediu;

• îmbunătăţirea stării tehnice a drumului de acces prin repararea împietruirii şi menţinerea permanentă în

bună stare, pe toată lungimea lor;

• menţinerea excavatorului şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare; efectuarea

reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate;

• determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat în procesul tehnologic , iar dacă este cazul,

aplicarea unor măsuri suplimentare de diminuare a cantităţilor de praf eliberate în atmosferă;

• determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelor destinate implementării

proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora îl depăşeşte pe cel maxim admis, se va lua

măsura înlocuirii lor sau montarea unor echipamente mai performante de reducere a nivelului noxelor;

• determinarea periodică a nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul de zgomot îl depăşeşte pe

cel maxim admis, montarea unor echipamente mai performante de reducere a zgomotului la motoare

• dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul transportului , pentru a

diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă;

• dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi transportului deşeurilor

menajere şi transportul periodic al acestora la groapă de gunoi autorizată.

• dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru intervenţţi în caz de

incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în atmosferă

• instruirea personalului care va activa în punctul de lucru, privind măsurile de prevenire şi stingere a

incendiilor şi a celor privind conduita în cuprinsul ariei naturale protejate

• intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei şi vitezei de circulaţie,

modul de transport al încărcăturii

• transportul şi depozitarea carburanţilor necesari pentru excavator în recipienţi corespunzători normelor de

depozitare şi transport a produselor petroliere.

Plan de măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului şi costurile aferente acestora

Nr. crt

Specificarea măsurii Cantitati Perioada de implementare Costurilei

Responsabil

1 Lucrări de amenajare a drumului de acces 0,2 km Până la începerea activităţii în punctul de lucru

50.000

47

Administrator S.C.

MARKOTAN SANE S.R.l.

2 Dotarea punctului de lucru cu excavator cu motor EURO IV de reţinere a noxelor şi atenuator de zgomot

1 Până la începerea activităţii în punctul de lucru

Se aflăîn dotarea beneficiu-

arului

3 Dotarea punctului de lucru cu aubasculante cu motor EURO IV de reţinere a noxelor, atenuator de zgomot şi prelată

2 Până la începerea activităţii în punctul de lucru

4 Dotarea punctului de lucru cu recipienti standard pentru colectare şi depozitarea deşeurilor menajere

1 Până la începerea activităţii în punctul de lucru

5 Dotarea punctului de lucru cu cisternă dotată cu dispozitiv de stropire

1 Până la începerea activităţii în punctul de lucru

6 Instruirea personalului care va activa în punctul de lucru privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor şi a celor privind conduita în cuprinsul ariei naturale protejate.

La inceperea activităţii de către fiecare persoană participantă la procesul tehnologic

2.000

7 Montarea la locuri vizibile de panouri avertizoare cu specificarea măsurilor de prevenire evenimentelor periculoase în aria naturală protejată

6 Până la începerea activităţii în punctul de lucru

5.000

F.) LUCRARI DE REFACERE A MEDIULUI

1. Detalierea soluţiei tehnice de refacere a mediului

1.1. Refacerea terenurilor degradate, obligaţie socială şi administrativă

Efectul excavării terenurilor se materializează prin distrugerea totală a stratului de sol. Solurile

aferente zonei de excavare sunt pierdute definitiv, scoaterea terenurilor din circuitul natural venind în

totală contradicţie cu dezvoltarea durabilă a economiei.

Cultivarea terenurilor folosite pentru activităţi de cariere este o cerinţă obiectivă întrucât acestea

au fost scoase din circuitul productiv, afectând peisajul şi factorii de mediul pe zone mai mult sau mai

puţin extinse. În condiţiile specifice ţării noastre, strategia de mediu are ca prim obiectiv renaturarea

terenurilor folosite pentru alte activităţi, lipsite de sarcini tehnologice.

Deoarece cultivarea este o activitate obligatorie a societăţii, ea este reglementată

corespunzător printr-un sistem de legi adecvate. În România, cultivarea haldelor este reglementată prin

Legea 18/1991 - articolul 80, care prevede ca: ".... titularii lucrărilor de investiţii sau producţie care deţin

terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producţie, cum sunt cele rămase în urma excavării

de materii prime naturale, sunt obligaţi să ia măsuri de amenajare şi nivelare, dându-le folosinţa

agricolă anterioară, iar dacă nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică.

S.C. MARKOTAN SANE S.R.L., după încheierea lucrărilor de exploatare a calcarului, are obligaţia

de a reda terenul în circuitul silvic, pe cheltuiala sa, în termen de maxim 2 ani de la părăsirea exploataţiei.

2.2. Etapele renaturării terenurilor pe care s-au desfăşurat activităţi de cariera

48

Exploatarea şi transportul calcarului în perimetrul de exploatare ZĂBĂL sunt lucrări cu o durată

limitată. Odată cu epuizarea cotei alocate prin permisul de exploatare se impune aducerea terenurilor la

starea iniţială prin lucrări de refacere a mediului.

Terenurile rezultate în urma desfăşurării lucrărilor de exploatare calcarului în carieră de suprafaţă

sunt terenuri degradate antropic, care anterior amenajării pentru refacerea mediului au următoarele

caracteristici.

▪ relief accidentat format din taluzele de excavaţie cu panta de până la 70º, cu înăţimea treptei de 10,0

m, înconjurată de un berme de protecţie cu lăţimea de până la 3 – 30 - m. Treapta de excavaţie la cota

finală prezintă un teren cu pantă redusă, dar cu multe denivelări accentuate rezultare în urma excavării

mecanizate.

▪ lipsa totală de sol vegetal, taluzele şi suprafaţa de la cota finală de exploatare fiind formate din rocă.

Principalele lucrări pentru refacerea mediului, vor fi cele legate de asigurarea stabilităţii taluzelor

microcarierei, refacerea solului la cota finală de exploatare şi reinstalarea vegetaţiei.

Lucrările de renaturare a terenului se desfăşoară după exploatare cantităţii de extras geologic

aprobată prin permisul de exploatare şi atingerea cotei finale a treptei de excavaţie, +390,0 mI şi se

finalizează la recepţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică realizare pe terenul aferent microcarierei.

Etapele lucrărilor de renaturare specifice microcarierei:

▪ Lucrări premergătoare:

- retragerea de pe amplasamentul carierei a tuturor utilajelor;

- evacuarea deşeurilor provenite din activitatea de producţie şi depozitarea lor corespunzătoare;

▪ Lucrări de modelare:

- profilarea a taluzului după atingerea cotei finale a treptei de excavaţie la o pantă maximă de 60 - 70º;

- amenajarea terenului la cota finală de excavare (umpluturi, nivelarea la un unghi de 5 – 10º care să

asigure scurgerea apei;

▪ Lucrări de copertare:

- copertare a terenului aferent cotei finale a cu materialul rezultat din decopertarea suprafeţei carierei

sau cu pământ de împrumut.

▪ Lucrări de instalare a vegetaţiei:

- semănături cu ierburi perene pe suprafaţa bermelor de protecţie a taluzelor;

- plantaţii de cu specii forestiere locale a terenului aferent cotei finale de excavaţie;

- ingrijirea plantaţiei pe o perioadă de 2 ani.

2.3. Amenajarea terenurilor degradate pentru instalarea vegetaţiei

Procesul complex al cultivării este precedat de o etapă premergătoare – cartare staţională a

terenului degradat antropic, în care se obţin toate informaţiile referitoare la caracteristicile

geomorfologice şi pedologice ale acestuia, se stabileşte tipul de cultivare, sunt identificate şi

49

caracterizate posibilele surse de sol fertil, este întocmit proiectul de execuţie, se stabilesc executanţii

lucrărilor şi termenele de execuţie.

Cultivarea tehnică este etapa transformărilor majore în care este schimbat aspectul şi

proprietăţile de baza ale materialelor de la suprafaţa treptei de excavaţie . În această etapă se face

copertarea cu sol fertil a întregii suprafeţe a treptei de excavare. Cultivarea nu poate fi concepută fără un

adaos de sol fertil, iar de cantitatea şi calitatea acestuia depinde reuşita finală a cultivării.

▪ Lucrări de modelare:

- se vor executa lucrări de profilare şi nivelare a taluzurilor excavaţie la un unghi de maxin 60 - 70º;

- nivelarea suprafeţei treptei de excavaţie. Profilul de nivelare trebuie să fie astfel realizat ca pe

direcţia de modelare, linia terenului rezultată să aibă pante care să permită scurgerea apei

provenite din precipitaţii. Pentru modelare se va utiliza materialul decopertat aflat în depozit special

amenajat, completându-se, după caz, cu pământ de împrumut

▪ Lucrări de copertare: asigură obţinerea unui substrat favorabil cultivării plantelor. Necesitatea

copertării rezidă din starea materialului amorf care a fost utilizat la modelare. Copertarea se va executa

cu un strat de pământ vegetal în grosime de minim 40 cm pe treapta finală de excavaţie şi de circa

10 cm pe berme

▪ Sursele de sol fertil ce se pot utiliza pentru copertare vor trebui să fie asigurate de beneficiar din

gropi de împrumut şi transportat cu autobasculantele în amplasamentul proiectului propus.

2.4. Instalarea vegetaţiei

Instalarea vegetaţiei pe taluzurile excavaţiei

Pe bermele de protecţiei excavaţiei se instalează vegetaţie ierbacee prin semănături directe

efectuate cu amestec de ierburi perene (graminee, lucernă). Semănătura se execută la inceputul sezonului

de vegetaţie, prin împrăştierea manuală a semintelor pe suprafaţa de refăcut. Dacă este perioadă secetoasă,

semănătura se udă repetat prin stropiri fine.

Instalarea vegetaţiei pe treapta de excavaţie

Pe treapta finală de excavaţie se va instala vegetaţie arborescentă, parcurgându-se etapele:

a) lucrări de pregătire a terenului şi solului;

b) stabilirea compoziţiei de împădurire şi a schemei de plantare;

c) săparea gropilor şi plantarea puieţilor;

d) lucrări de îngrijire necesare timp de 5 ani.

Pe suprafaţa ce urmează a fi plantată se va instala o cultură de tipul : asociaţie de vegetaţie arborescentă, cu rolul de a crea un ecosistem durabil. Acestea va realiza o reţea densă

de rădăcini, un număr mare de obstacole împotriva scurgerilor de suprafaţă, un plafon bine încheiat

al coroanelor şi o litieră continuă şi abundentă.

Compoziţia de împădurire indică speciile folosite la instalarea culturii şi proporţia acestora.

Aceasta s-a stabilit în raport cu condiţiile staţionale şi funcţia social-economică a plantaţiei realizate. În

funcţie de cerinţele ecologice ale speciilor forestiere s-au ales specii de arbori care pot fi folosiţi în 50

condiţiile microstaţionale realizate prin amenajarea microcarierei, selectându-se dintre speciile locale,

respectând principiul de conservare a biodiversităţii. Se vor planta specii care au capacitatea de a se

adapta unor condiţii extreme de vegetaţie: pinul negru de Banat, specii de foioase identificate în vegetaţia

lemnoasă din proximitatea amplasamentului proiectului propus.

Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. Banatica) creste spontan in Banat si vestul Olteniei (Muntii

Cernei, Almajului, Mehedinti – Domogled, Valea Dunarii), pe stancarii calcaroase intre 150 m – Tricule – si

1500 m altitudine, fiind un endemism al Carpatilor Sudici. Manifesta cerinte ecologice similare cu ale altor

rase geografice de pin negru, fiind totusi mai adaptat la climate mai putin calde si secetoase. Este o specie

termofila, submezofila-oligopluviofil, heliofil, cu cerinte geopedolgice saxicole, semixerofite, calcicole.

Se deosebeste de specia tipica – Pinus nigra – prin tulpinile sale foarte bine conturate, chiar in conditii de

vegetatie grele, pe stancarii, prin acele mai intunecate, foarte rigide si intepatoare, lujerii galbeni pana la

verzui-violacei si conurile de culoare galbena sau galbena-verzui-murdar.

Datorita calitatii sale superioare a tulpinii si lemnului,ca si aptitudinilor sale biologice in statiuni uscate, pe

stancarii, pe soluri degradate, scheletice are o certa valoare forestiera, apreciata si folosita mai ales pe

terenurile din Clisura Dunarii.

Mojdreanul (Fraxinus ornus L.), arbore de 12 – 14 m înălţime, este specie termofilă tipică,

întâlnindu-se fecvent în pădurile din Banat, unde formează asociaţii vegetale împreună cu cărpiniţa,

liliacul, pinul negru ş.a. A fost folosit cu mult succes în compoziţiile de împădurire a terenurilor degradate

din perimetrele de ameliorare de pe Clisura Dunării, în condiţii extreme de vegetatie. Litiera se

descompune cu uşurinţă contribuind activ la procesul de solificare.

În asociere cu speciile de arbori, în compoziţia de împădurire se vor introduce specii de arbuşti

specifice zonei: lemn câinesc (Ligustrum vulgare L.), măceş (Rosa canina L.), corn (Cornus mas L) etc.

Aceştia vor asigura protecţia solului şi vor determina închiderea mai rapidă a stării de masiv a plantaţiei,

moment din care cultura forestieră începe să îşi exercite funcţia ecoprotectivă.

Compoziţia de împădurire propusă pentru plantarea terenurilor degradate în urma activităţilor

miniere din cariera ZĂBĂL este Pin%Ce 25% Aj (Mj,Ju) 25%Arb(Lc, Pd, Mc, Co)Simboluri:

- Pin = pin negru de Banat - Lc = Lemn câinesc; - Co = Corn.

- Mj = mojdrean; - Pd = păducel; - Aj = specii de ajutor

- Arb = arbuşti; - Mc = Măceş; - Ju = jugastru

Speciile propuse s-au ales pe criteriul ecologic şi ameliorativ, avându-se în vedere rezultatele

bune obţinute în lucrări de ecologizare a carierelor epuizate, în sudul Banatului şi alte zone din ţară.

Schema de plantare Tabel nr. 2.4.1.

Distanţa între puieţi pe rând R 1 R 2 R3 R 4 R 5 R 6 R 7 R 8 R 9 R 10

1,0 m Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin1,0 m Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin1,0 m Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin

51

1,0 m Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin1,0 m Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin1,0 m Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin1,0 m Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin1,0 m Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin1,0 m Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin Aj Pin1,0 m Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin Arb Pin

Distanţa între rânduri 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m 2,0 m

Asociaţia de specii cu care se vor împăduri terenurile supuse renaturării în cariera Eşelniţa II

poate cuprinde şi alte specii forestiere care sunt identificate în vegetaţia forestieră din jurul carierei.

Schema de plantare indică dispozitivul de amplasare pe teren a speciilor din compoziţia de

împădurire precum şi numărul de puieţi pe unitatea de suprafaţă. Dispozitivul de plantare va fi

dreptunghi, distanţa de plantare va fi de 2,0 m între rânduri şi 1,0 m între puieţi pe rând.

Numărul de puieţi ce se vor planta pe un hectar va fi de 5000 buc, din care 2500 buc specie

principală (cer), 1250 buc specii de amestec şi ajutor (mojdrean) şi 1250 buc specii de arbuşti.

Pătura erbacee se va reface pe cale naturală din materialul vegetal existent în masa solului fertil

de împrumut, precum şi din speciile existente în terenurile adiacente.

Gropile de plantat se vor săpa cu ajutorul casmalelor sau târnăcoapelor, vor avea formă

paralelipipedică şi dimensiuni de aproximativ 40x40x40 cm, în care se vor planta puieţii prin umplere

cu pământ vegetal.

Tehnologia de instalare a vegetaţiei forestiere pe cale artificială prin plantare presupune

folosirea puieţilor ale căror rădăcini se încorporează în solul culturilor. Se vor utiliza puieţi cu rădăcini

nude, produşi în pepiniere şi sortaţi după criterii standardizate. Folosind puieţi cu tulpini şi rădăcini

suficient crescute şi bine conformate se obţin de la început culturi forestiere rezistente la adversităţi. In

spaţiul aerian, suprateran, tulpinile deja formate ale puieţilor plantaţi suportă mai uşor acţiunea

negativă a intemperiilor şi în special concurenţa buruienilor, iar rădăcinile cu lungimi minime de

15 cm, ajunse prin plantare în straturi mai adânci ale solului sunt mai puţin expuse uscăciunii

excesive şi fenomenului de deşosare. Pentru a păstra integritatea şi prospeţimea rădăcinilor, se va

acorda o mare atenţie transportului, manevrării şi depozitării la şanţ a puieţilor, protejându-i împotriva

vântului, spre a nu se deshidrata. În momentul plantării, rădăcinile trebuie să fie sănătoase şi în stare

umedă, de aceea înainte de plantare, acestea vor fi înmuiate într-un amestec de apă cu pământ

(mocirlire). Prin acest tratament se urmăreşte realizarea unei adeziuni cât mai bune între pământ şi

rădăcini. Efectul mocirlirii poate fi sporit prin adăugarea în amestec a îngrăşămintelor organice şi

eventual a unor biostimulatori. La plantare, tulpina puietului se aşează, pe cât posibil, într-o poziţie

verticală, iar coletul se îngroapă la 2-3 cm sub nivelul solului, care ulterior se mai tasează. Rădăcinile se

aşează într-o poziţie normală, cât mai apropiată de cea avută în pepinieră, evitându-se aşezarea

îndoită, răsucită sau împletită a acestora. După umplerea gropilor cu sol fertil, în jurul puieţilor se va

realiza o pâlnie, iar pe marginea gropii o bermă din pietre, care au rol de consolidare a solului din jurul

puieţilor şi de reţinere a apei din precipitaţii. Plantarea se va face primăvara sau toamna, în funcţie de

posibilităţi, în timpul repausului vegetativ.52

2.5. Lucrări de îngrijire a plantaţiilor

Lucrări de îngrijire a plantaţiilor se vor executa de la instalarea culturii şi până la realizarea stării de

masiv (momentul la care plantaţia se dezvoltă independent fără a mai necesita întreţineri şi completări),

în cazul de faţă pe o perioadă de 5 ani, inclusiv anul de plantare. Aceste lucrări sunt necesare întrucât

puieţii înfruntă acţiunea multor factori vătămători (concurenţa vegetaţiei erbacee, seceta, insolaţia,

îngheţurile, atacuri de insecte, boli criptogamice).

Principalele lucrări de întreţinere vor fi:

- reglarea desimii;

- întreţinerea solului;

- combaterea dăunătorilor

O cultură forestieră trebuie să fie astfel concepută şi executată, încât să realizeze o desime

optimă la instalare. Din cauza unor factori neprevăzuţi (geruri excesive, îngheţuri timpurii sau târzii,

arşiţă, secetă, atacuri de boli sau dăunători etc), reuşita culturilor poate fi sensibil redusă. După

instalarea culturii sunt necesare intervenţii pentru verificarea şi reglarea desimii. Aceasta se realizează

prin controlul anual al lucrărilor de împădurire, prin care, pe bază de inventariere efectuată conform

normelor tehnice silvice se stabileşte reuşita culturii şi lucrările de ingrijire necesare pe timp de un an.

Pentru reglarea desimii în plantaţie se va interveni cu completări. Completarea culturii

reprezintă intervenţia prin care se instalează o nouă serie de puieţi în locul celor dispăruţi din diferite

cauze, pe aceeaşi suprafaţă.

Întreţinerea solului în jurul puieţilor, în vetre, are scopul de a menţine stratul de sol pe

10 – 12 cm într-o stare de afânare şi fără buruieni şi reprezintă una din cele mai importante lucrări de

îngrijire a culturii forestiere de la instalare şi până la realizarea stării de masiv. Lucrările de întreţinere

constau în distrugerea buruienilor şi afânarea solului. Dacă nu se dă atenţia cuvenită distrugerii

buruienilor, se reduce sensibil eficacitatea celorlalte măsuri silvotehnice aplicate (de pregătirea solului,

instalarea culturilor etc), iar factorii de vegetaţie amelioraţi vor fi utilizaţi mai mult de buruieni decât de

culturile instalate. Pe terenul de cultură neîntreţinut, buruienile devin repede dominante, înţelenesc şi

tasează solul, înrăutăţind astfel proprietăţile lui fizice. Afânarea înlesneşte încălzirea şi aerisirea profundă

a solului, contribuind la activarea proceselor microbiologice. De asemenea, în solul afânat, apa pătrunde

mai uşor, se acumulează şi se păstrează în folosul puieţilor şi plantulelor.

Combaterea buruienilor şi afânarea solului sunt operaţii ce pot fi executate concomitent prin

praşilă. Această operaţie se va executa manual de 3 ori în primul an, de 2 ori, în al doilea an de la

plantare şi anual în următorii, până la realizarea stării de masiv. Prima praşilă se va executa la 20-30 zile

de la plantare.

Combaterea dăunătorilor nu se constituie ca lucrare specială pentru plantaţia efectuată pe

terenul aferent carierei, acestea realizându-se, dacă este cazul, concomitent cele pentru pădurea din jur.

53

2.6. Eşalonarea lucrărilor de renaturare a terenului prin activităţi specifice carierelor

Lucrarile de renaturare a terenului degradat şi de refacere a vegetatiei forestiere vor incepe dupa

finalizarea lucrarilor de exploatare conform prevederilor din permisul de exploatare.

În cazul perimetrului temporar de exploatare Zăbăl, redarea în circuitul silvic a terenului liber de

sarcini tehnologice se va eşalona intr-o singură etapă. Perioada de timp necesară renaturării terenului

aferent cotei alocate pe fiecare permis de exploatare este de 5 ani de la inceperea lucrărilor de

exploatare a granitului.

Lucrări în responsabilitatea beneficiarului proiectului propus – S.C. MARKOTAN SANE S.R.L:

▪ Lucrări premergătoare:

- retragerea de pe amplasamentul carierei a tuturor utilajelor;

- evacuarea deşeurilor provenite din activitatea de producţie şi depozitarea lor corespunzătoare;

▪ Lucrări de modelare:

- profilarea a taluzurilor treptei de excavaţie la o pantă maximă de 60 - 70º ……. 0,12 ha;

- amenajarea terenului la cota finală de excavare (umpluturi, nivelarea) ……. 0,38 ha;

▪ Lucrări de copertare:

- copertarea terenului aferent cotei finale cu sol feril (grosime 40 cm) ……. 0,38 ha;

- copertarea terenului aferent bermelor de protecţie cu sol fertil (grosime 10 cm) ……. 0,12 ha;

După îndeplinirea acestei etape, beneficiarul proiectului propus va preda terenul deţinătorului –

Comuna Bozovici, urmând ca acesta să execute lucrările de intalare şi întreţinere a vegetatiei,

finanţându-le din valoarea lucrărilor achitată de beneficiar în acest scop.

Lucrări în responsabilitatea deţinătorului terenului – PRIMĂRIA COMUNEI BOZOVICI:

• Anul 1 – lucrări de instalare a vegetaţiei

- instalarea vegetaţiei forestiere pe treapta finală a excavaţiei ……. 0,38 ha;

- semănături cu ierburi perene pe bermele de protecţie ……. 0,12 ha;

- întreţinerea plantaţiei conform tehnologiei de instalare (2 pral)

• Anul 2 - 3

– completarea lipsurilor la puieţi conform tehnologiei de instalare şi 30% în anul 2 şi 20% în anul 3,

– întreţinerea plantaţiei conform tehnologiei de instalare

• Anul 4

– întreţinerea puieţilor conform tehnologiei de instalare

Lucrarile de refacere a mediului vor incepe dupa finalizarea lucrarilor de exploatare si realizarea

lucrarilor de refacere a mediului, lucrari care sunt prezentate in continuare. Costul lucrărilor de instalare a

vegetaţiei pentru suprafaţa de teren ce face obiectul proiectului propus este de 12.263 lei, conform devizului

estimativ anexat. Această valoare se va achita de către beneficiar în contul deţinătorului terenului, după

obţinerea permisului de exploatare, anterior în începerii lucrărilor.

G.) PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

54

Pe toată perioada de implementare a proiectului propus, toti factorii de mediu vor fi monitorizati

periodic, atât în interiorul cât si la exteriorul perimetrului de exploatare. In acest sens, beneficiarul S.C.

MARKOTAN SANE S.R.L. va intocmi cu autoritatea APM Caras - Severin un program comun de monitorizare

si conformare. Responsabil pentru protectia mediului din partea beneficiarului este administratorul societăţii:

Iovanovici Radoslav, CI seria KS, nr. 325745.

H.) DESCRIEREA METODELOR SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

Elaborarea studiului de evaluare adecvată a necesitat parcurgerea a două etape, respectiv etapă de

teren pentru culegerea datelor privind cadrul natural general şi elementele speciale privind speciile şi

habitatele de interes comunitar din zona amplasamentului şi zona limitrofă şi etapă de birou pentru

prelucrarea datelor de teren şi elaborarea studiului de evaluare adecvată.

În etapa de teren, pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă

comunitară s-a procedat la efectuarea de sondaje şi recoltare de probe de sol şi vegetaţie pentru determinări

de laborator, precum şi observaţii directe asupra elementelor de floră şi faună, respectiv:

- identificarea amplasamentului, vecinătăţilor şi acccesului din drumuri publice;

- identificarea vizuală a arealelor sensibileşi determinarea distanţei faţă de amplasamentul proiectului propus;

- observaţii directe în aria protejată pentru identicarea speciilor de arbori, arbuşti şi pătură ierbacee,

determinarea habitatului de importanţă comunitară;

- efectuarea a 3 sondaje de sol în amplasamentul proiectului propus, pentru determinarea tipului şi subtipului

de sol şi a caracteristicilor morfologice ale acestuia;

- recoltarea de probe şi determinarea speciilor şi asociaţiei de specii de plante care compun flora din

amplasamentul proiectului şi zona limitrofă;

- observaţii directe (3 zile în intervalul 05 – 09.10.2010) privind prezenta speciilor de păsări protejate în

amplasamentul proiectului, de-a lungul drumului de acces şi în zona limitrofă, pe o rază de circa 300 m.

- observaţii directe (3 zile în intervalul 05 – 09.10.2010) privind prezenta altor specii din fauna locală în

amplasamentul proiectului, de-a lungul drumului de acces şi în zona limitrofă, pe o rază de circa 300 m.

I.) ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI

1. Copie Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului – Pozitia 254 / 16.09.2010

55

2. Plan general de amplasament3. Plan de situaţie 4. Harta situl Natura 2000 ROSCI0031- Cheile Nerei - Beusnita

8. Harta situl Natura 2000 ROSPA0020 - Cheile Nerei - Beusnita9. Lista organizaţiilor / instituţiilor / specialiştilor implicaţi în furnizarea

informaţiilor şi elaborarea studiului10. Devizul estimativ al lucrărilor de instalare a vegetaţiei

56