PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL CENTRALA …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...

RAPORT DE MEDIU PENTRU

PLANUL URBANISTIC ZONAL “ CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI

UTILITATI”

Teritoriul administrativ al comunei Cornereva,

județul Caraş-Severin

BENEFICIAR:

S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L.

ÎNTOCMIT:

OTOIU EUGEN OVIDIU

Poz. 73 in R.N.E.S.P.M.

IUNIE 2011

Raport de Mediu

Plan Urbanisic Zonal - Centrala Electrica Eoliana si Utilitati – Cornereva

Pagina 2 din 136

Beneficiar: S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L.

Data: IUNIE 2011

LISTA DE SEMNĂTURI

Autorul Raportului de Mediu: OTOIU EUGEN OVIDIU

Poz. 73 in R.N.E.S.P.M.

Colaborator: UNICI GHEORGHE REMUS

Ecolog

Raport de Mediu


Pagina 3 din 136

CUPRINS

DATE GENERALE 1. INTRODUCERE 6

1.1. Informatii generale 61.2. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe 11

2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL PROPUS

13

2.1. Prevederi ale Planului de Urbanism General 142.2. Principalele elemente si obiective ale planului 152.3. Regimul juridic al terenului 222.4. Propuneri de dezvoltare prin plan 23

2.4.1. Zonificarea functionala 252.4.1.1. Caracterul general al zonei 332.4.1.2. Zonificarea functionala propusa 33

2.4.2. Surse documentare si cadru legal 342.4.3. Conditionari pentru realizarea noilor obiective 37

2.4.3.1. Limite de protectie sanitara fata de localitati si alte categorii de vecinatati

40

2.4.3.2. Vizibilitate spre parcul eolian 422.4.3.3. Accesibilitate 442.4.3.4. Pozitionare turbine 472.4.3.5. Ocupare la sol 492.4.3.6. Racordarea la sistemul energetic national 49

2.4.4. Infrastructura rutiera 502.4.5. Infrastructura edilitara 51

2.5. Corelatii cu alte planuri si programe 512.5.1. Planuri si programe la nivel local 512.5.2. Planuri si programe la nivel judetean si regional 512.5.3. Planuri si programe la nivel national 522.5.4. Planuri si programe la nivel international 53

3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN AREALUL DE IMPACT AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL

54

3.1. Cadrul natural si valorile patrimoniului cultural si istoric, areale protejate

54

3.1.1. Relieful, geomorfologia, geologia zonei 543.1.2. Hidrologia, hidrogeologia 603.1.3. Seismicitatea 613.1.4. Clima 61

3.1.4.1. Regimul termic 613.1.4.2. Regimul pluviometric 623.1.4.3. Regimul eolian 623.1.4.4. Umezeala aerului 643.1.4.5. Nebulozitate 64

3.1.5. Biodiversitatea 643.1.5.1. Flora 643.1.5.2. Fauna 66

Raport de Mediu


Pagina 4 din 136

3.1.5.3. Habitate 673.1.6. Asezari umane si populatie 733.1.7. Solul 753.1.8. Areale protejate 77

3.2. Calitatea actuala a factorilor de mediu 783.2.1. Calitatea apei 783.2.2. Calitatea aerului 793.2.3. Zgomotul si vibratiile 803.2.4. Calitatea solului 803.2.5. Starea componentei biotice 80

3.3. Situatia economica si sociala in contextul actual 843.4. Aspectele relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei

economice si sociale in cazul neimplementarii planului propus 85

3.4.1. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal

85

3.4.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii planului

86

4. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC PROPUS - OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

87

4.1. Introducere

87

4.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori

88

5. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS

92

5.1. Introducere 925.2. Categorii de impact 925.3. Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra

mediului 94

5.4. Efecte asupra biodiversitatii 955.5. Efecte asupra peisajului 1025.6. Efecte cumulative 1025.7. Interactiuni 103

6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI – Matricea de evaluare a impactului potential

103

6.1. Caracteristici ale planului determinante pentru aspectelor de mediu potentiale semificative

103

6.2. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu 1046.3. Evaluarea efectelor potentiale transfrontiera 1136.4. Efecte cumulative 1136.5. Analiza riscurilor 115

7. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

115

8. ANALIZA ALTERNATIVELOR PLANULUI PROPUS 118

Raport de Mediu


Pagina 5 din 136

8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” 1188.2. Alternative privind dezvoltarea proiectului 119 9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI 121

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 12410.1. Introducere 12410.2. Continutul si obiectivele principale ale planului 12610.3. Starea actuala a mediului, aspecte actuale de mediu relevante

pentru zona si evolutia probabila a mediului daca nu se realizeaza planul

127

10.4. Obiectivele de protectia mediului relevante pentru PUZ 12910.5. Rezultatele evaluarii efectelor potentiale ale planului asupra factorilor

de mediu relevanti 131

10.6. Evaluarea alternativelor 13310.7. Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale

implementarii planului 134

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI 134

Raport de Mediu


Pagina 6 din 136

1. INTRODUCERE

1.1. Informatii generale

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu

pentru Planul Urbanistic Zonal “ CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI” amplasat pe teritoriul comunei Cornereva din judetul Caras-Severin, promovat de

catre S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L. , pe baza Certificatului de

Urbanism Nr. 43 din 30.03.2010, emis de Consiliul Judeţean Caraş Severin.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele de continut din Anexa 2

a H.G. nr.1076/08.07.2004” privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de

mediu pentru planuri si programe” si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru

aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala

de Protectia Mediului, precum si a materialelor documentare de informare elaborate

in cadrul proiectului Phare Intarirea capacitatii institutionale de implementare si

aplicare a Directivelor privind evaluarea mediului pentru planuri si programe,

implementat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

De asemenea au fost luate in considerare informatiile desprinse din cadrul sedintei

Grupului de Lucru constituit in vederea analizarii si completarii planului.

Planul Urbanistic Zonal Parc Eolian Cornereva, jud. Caras-Severin a fost initiat,

elaborat si supus spre aprobare si avizare, incepând cu luna aprilie 2011.

Proiectul de plan urbanistic a fost realizat de catre S.C. ABRAXAS SRL, Resita, pe

baza unor studii si documentatii de fundamentare:

• Studiul Geotehnic al zonei planului, intocmit de catre SC GEOSOND SRL, ing.

Valentin HIRSULESCU

• Studiu privind evaluarea parametrilor vintului in zona Cornereva realizat de

catre S.C. WIND ENERGY POWER DRIFT S.R.L

Raport de Mediu


Pagina 7 din 136

• Studiu cadastral realizat de catre SC TOPO PROFESIONAL SRL, topograf

Laurentiu ROMAN

• Avizele preliminare de la furnizorii de utilitati, detinatorii de patrimoniu si alte

institutii avizatoare.

Planul Urbanistic Zonal ”CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITAȚI”,

Cornereva, jud. Caras-Severin este intocmit in conformitate cu “Metodologia privind

Continutul cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului in concordanta cu

prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul” si cu

“Ghidul de elaborare a documentatiilor Planurilor Urbanistice Zonale “

Avand in vedere specificitatea investitiei pe care o pregateste planul, unele

capitole au fost adaptate conform cu caracteristicile proiectului. Deasemenea,

raportul a tinut seama de toate observatiile si propunerile venite din partea

participantilor la Grupul de Lucru ce a avut loc la sediul APM Caras-Severin.

Planul Urbanistic Zonal propus a fost initiat cu scopul implementarii unui proiect

de constructie a unui parc eolian in comuna Cornereva, care presupune

Raport de Mediu


Pagina 8 din 136

transformarea unor suprafete de teren din teritoriu extravilan cu functiuni agricola,

pasune, intr-o zona cu infrastructura de valorificare a potentialului eolian.

Datorita cresterii consumului mondial de energie electrica precum si crizei

combustibililor, s-a impus necesitatea identificarii unor surse alternative de energie.

Rolul acestora este de a inlocui in timp energia produsa conventional din combustibili

fosili, cu o energie produsa din surse regenerabile, care nu polueaza. In prezent, una

dintre cele mai utilizate surse regenerabile de energie o reprezinta energia produsa

de vant. In ultimii 10 ani, la nivel mondial, energia eoliana a avut o crestere de 29%

pe an.

La momentul actual Europa este cel mai mare producator de energie eoliana,

ponderea acesteia in consumul total de energie avand valori ridicate in state precum

Danemarca – 20,3%, Spania – 12,3%, Portugalia – 11,4%, Irlanda – 9,3% si

Germania – 6,9%. Este de remarcat faptul că si in Romania, in ultima perioada au

inceput sa fie puse in functiune capacitati semnificative de productie energetica din

sursa eoliana.

Politica energetica nationala a fost corelata cu cea europeana prin adoptarea

Directivei 2001/77/EC, un aspect important al acesteia fiind promovarea surselor

regenerabile de energie. Romania dispune de un potential semnificativ in ceea ce

priveste energia eoliana, ocupand locul al doilea intre statele din sud-estul Europei.

Datorita configuratiei geografice si a conditiilor meteorologice, judetul Caras-

Severin este caracterizat de un potential semnificativ de valorificare a energiei

eoliene, atat in zonele deschise, cat si in zonele cu relief mai inalt, cum este si cazul

comunei Cornereva.

Raport de Mediu


Pagina 9 din 136

Zona studiata in cadrul planului de urbanism zonal se afla in extravilan, la limita

teritoriului administrativ cu comuna Cornea si Domasnea si identificat cu date de

carte funciara conform actelor anexate la documentatia Planului de Urbanism Zonal

analizat:

Parcela A, S= 72,10ha, CF. nr. 30252

Parcela B, S= 23,60ha, CF. nr. 30250

Parcela C, S= 58,10ha, CF. nr. 30247

Parcela D, S= 36,88ha, CF. nr. 30251

Parcela E, S= 52,80ha, CF. nr. 30306

Parcela F, S= 50,80ha, CF. nr. 30307

Relationarea zonei cu localitatea sub aspectul pozitiei, accesibilitatii, cooperarii, in

domeniul edilitar, servirea cu institutii de interes general.

Raport de Mediu


Pagina 10 din 136

In zona exista drumuri de pamant, care traverseaza amplasammentul.

Amplasamentul nu este echipat cu retele edilitare.

Raport de Mediu


Pagina 11 din 136

1.2. EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI SI PROGRAME

Evaluarea strategica de mediu reprezinta un instrument folosit in mod

sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza inca de foarte devreme

integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la

identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru

pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie la nivel

decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o

masura destul de limitativa, avand in vedere ca procedura EIA intervine relativ tarziu

in procesul decizional in cazul planurilor si programelor.

Parcurgerea procedurii SEA este modalitatea promovării dezvoltării durabile în

cadrul unei politici, plan sau program. Evaluarea de mediu pentru planuri și programe

poate fi definită ca un proces oficial, sistematic și cuprinzător de evaluare a efectelor

unei strategii, ale unui plan sau program și/sau ale alternativelor acestora, incluzând

raportul scris privind rezultatele acestei evaluări și utilizarea acestor rezultate în

Raport de Mediu


Pagina 12 din 136

luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri și programe reprezintă un proces

de evaluare aplicat - la un stadiu rațional de timpuriu al elaborării strategiilor,

planurilor sau programelor–a calității mediului și a consecințelor implementării

acestora, astfel încât să se asigure că orice consecință este evaluată în timpul

elaborării și înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor.

Procesul de evaluare de mediu pentru planuri și programe oferă publicului și altor

factori interesați, oportunitatea de a participa și de a fi informați cu privire la deciziile

care pot avea un impact asupra mediului și a modului în care au fost acestea luate.

În context european, cele mai importante două instrumente juridice referitoare

la SEA sunt:

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale

anumitor Planuri si Programe (P/P), numită Directiva SEA;

- Protocolul privind SEA la Convenţia cu privire la Impactul asupra mediului în

context transfrontiera (Convenţia de la Espoo), numit Protocolul SEA.

HG 1076/2004 transpune Directiva SEA în legislaţia naţională a României şi

stabileşte procedura de evaluare de mediu la care trebuie supuse anumite P/P. Alte

acte normative relevante pentru SEA la nivel naţional sunt:

- OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004;

- OM 985/2006 pentru aprobarea listei orientative de P/P care intră sub incidenţa HG

1076/2004.

Principiile aplicării SEA pot fi sintetizate după cum urmează:

- SEA trebuie să trateze politicile, planurile şi programele (P/P/P) propuse care ar

putea avea efecte semnificative asupra mediului.

- SEA trebuie efectuată la iniţiativa titularilor P/P/P şi gestionată de aceştia.

- SEA trebuie integrată în procesele de elaborare a politicilor, planurilor şi

programelor în etapele de procedură cheie. Ea trebuie să înceapă cât mai curând

posibil, ca evaluare pe baza obiectivelor, respectiv să se evalueze în ce măsură

P/P/P respectă obiectivele de protecţie a mediului relevante, în acelaşi timp cu

respectarea obiectivelor P/P/P şi să îşi aducă contribuţia în toate fazele de elaborare

a P/P/P.

Raport de Mediu


Pagina 13 din 136

- SEA trebuie să se axeze pe aspectele potrivite în fazele potrivite de elaborare a

politicilor, planurilor şi programelor.

- În SEA trebuie utilizate metode şi tehnici de analiză adecvate şi eficiente din punct

de vedere economic. Informaţiile trebuie culese numai în cantitatea şi nivelul de

detaliere necesar pentru luarea unei decizii în cunoştinţă de cauză.

- SEA trebuie să evalueze efectele asupra mediului pe care le-ar produce o serie de

soluţii alternative la iniţiativa propusă, recunoscând că domeniul de analiză variază în

funcţie de nivelul la care se iau deciziile. Ori de câte ori este posibil şi este cazul,

trebuie să identifice opţiunea cea mai adecvată din punct de vedere al mediului.

În mod logic, sistemul de planificare în sectorul energiei trebuie să contribuie

la realizarea obiectivelor generale ale politicii în domeniul energetic şi este

determinat de caracteristicile sectorului energetic in particular, şi ale economiei

nationale in general. Diminuarea emisiilor de CO2 reprezintă obiectivul general de

mediu al politicii energetice din UE, si implicit al politicii energetice din Romania. Cele

mai importante măsuri în vederea realizării acestui obiectiv sunt: creşterea eficienţei

energetice si utilizarea surselor de energie regenerabile.

Trebuie avut in vedere ca implementarea măsurilor de realizare a obiectivului general

de mediu va avea şi alte efecte pozitive asupra mediului, în special reducerea

emisiilor de SO2, NOx şi praf. În determinarea măsurilor ce urmează a fi adoptate,

trebuie să se ţină seama de cerinţele directivelor CE aplicabile, de o importanţă

deosebită fiind Directiva 2001/77/CE privind promovarea energiei electrice produse

din surse de energie regenerabile pe piaţa internă a energiei electrice.

2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL PROPUS

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal propus a fost

stabilit in conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile

Manualului pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

Raport de Mediu


Pagina 14 din 136

planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in

colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

In cadrul Raportului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal „CENTRALA

ELECTRICA EOLIANA ȘI UTILITATI” Cornereva, au fost abordate urmatoarele

aspecte:

− Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si

programe;

− Continutul si obiectivele principale ale Planului Urbanistic Zonal propus (continutul

si obiectivele principale ale planului, corelatii cu alte planuri sau programe existente

la nivel national, regional sau local);

− Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic Zonal;

− Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul propus;

− Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUZ-

ul propus;

- Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii proiectului ce face obiectul

planului urbanistic zonal;

- Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a

populatiei in cazul neimplementarii proiectului;

− Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in

aplicare a planului;

− Masuri de diminuare a impactului asupra mediului;

− Analiza alternativelor;

− Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului.

2.1. Prevederi ale Planului de Urbanism General

Planul Urbanistic General al comunei Cornereva si Regulamentul de urbanism

aferent, au fost realizate la nivelul anului 2000 (pr. nr. 08/2000). Functiunea

dominanta identificata este cea agricola in sector individual cu profil zootehnic,

suprafetele arabile fiind doar de 1139 ha (la nivelul comunei)- de categoria 5/6 de

fertilitate. Repartizarea pe gospodarii a suprafetelor de teren arabil nu satisface nici

macar nevoile proprii ale gospodariilor.

Raport de Mediu


Pagina 15 din 136

Conform Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru amplasarea

centralei electrice eoliene terenul are destinatia de păşune fiind situat la o altitudine

relativ mare de peste 1000 m. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus

amplasarea nici unei functiuni. Zona amplasamentului are o importanta economica

redusa si nu a fost prevazuta in vreun program de dezvoltare.

2.2. Principalele elemente si obiective ale planului

Societatea intentioneaza sa dezvolte in aceasta zona un parc de centrale eoliene cu

o putere de 46 MW. Pentru aceasta putere sunt necesare un numar de 23 turbine eoliene de 2MW. Numarul final va fi stabilit in urma incheierii monitorizarii

potentialului eolian pe care societatea a inceput-o in urma cu cateva luni. Atunci va fi

stabilit exact tipul de turbina, puterea si inaltimea optima. In acest moment propunem

pentru faza de studiu un tip de centrala eoliana, Vestas V112-2MW, urmand ca in

faza finala de PAC sa se precizeze toate detaliile. Pentru realizarea parcului s-a luat

in calcul construirea unei statii de transformare (medie tensiune-inalta tensiune).

Racordarea centralelor se va realiza prin cabluri subterane. Retele noi care vor

aparea in zona, nu vor afecta peisajul deoarece vor fi ingropate.

Centralele eoliene vor fi amplasate respectand normele de pozitionare unele fata de

altele si a distantelor de protectie si siguranta fata de elementele construite sau

protejate prin lege ale zonei: drumuri publice, retele de transport energie electrica,

cladiri locuinte si alte posibile elemente construite din zona de amplasament (Ordinul

49/2007).

In ceea ce priveste investitiile legate de caile de acces , se vor construi drumuri noi si

se vor moderniza cele existente, avand in vedere ca drumurile existente sunt drumuri

de pamant care nu pot fi folosite ca atare. Prin consolidarea si dezvoltarea drumurilor

existente se va facilita accesul in zona.

Prezenta documentatie va rezolva urmatoarele obiective principale:

• reconsiderarea structurii functionale a terenului si adoptarea cadrului

arhitectural – urbanistic adecvat;

Raport de Mediu


Pagina 16 din 136

• asigurarea accesului carosabil si pietonal la nivelul cerintelor actuale.

Zona va fi reglementata prin:

• stabilirea amplasamentului fiecarei instalatii eoliene;

• rezervarea suprafetelor de teren necesare trasarii zonelor de circulatie

necesare asigurarii intretinerii centralelor eoliene;

• zona de restrictie pentru fiecare centrala eoliana.

Dupa realizarea constructiilor si a platformelor carosabile , terenul ramas liber

va fi amenajat ca zona agricola – pasune.

Fazele de desfasurare ale proiectului :

− monitorizare : 8-12luni

− retele : 1- 6luni

− constructii efectiv : 6-12luni

Fazele constructiei :

− pregatirea locului de montaj, excavatie;

− executarea fundatiei turbinei, transformatorului si cailor de acces;

− asamblarea turbinei si ridicrea ei pe pozitie;

− conectari electrice: cabluri, transformatoare, comutator;

− punerea in functiune, teste;

− faza de operare si mentenanta;

− faza de operare si intretinere;

− faza de dezafectare.

Durata etapei de functionare:

Durata minima de viata calculata pentru turbine este de 20 -25 ani.

Procese tehnologice de productie:

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Raport de Mediu


Pagina 17 din 136

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero–generatorul

utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului, si aceasta

este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie

electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbinele eoliene. Acest cuplaj

mecanic se poate face direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin

de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza.

Exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in

acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt

alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se

poate mentiona un randament de ordinul a 89 -90%.

Schema principala de obtinere a energiei electrice este prezentata in schema

urmatoare:

Raport de Mediu


Pagina 18 din 136

In prezent , eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat

interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe , pune in miscare

un generator electric asincron.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, pentru zona studiata

Potentialul comunei ofera conditii pentru dezvoltarea unitatilor de productie proprii,

cum ar fi in special cele ale sectorului zootehnic, cu unitati anexe de prelucrarea

primara a laptelui, carnii si a altor produse de origine animaliera, a culegerii fructelor

de padure, ale sectorului forestier, impletituri din rachita, exploatarea balastului, a

produselor de cariera, si altele.

Zona desemnata pentru planul de urbanism zonal propus fiind la o altitudine relativ

mare, nu a fost prevazuta in vreun program de dezvoltare. Aceasta zona devine

acum o zona cu potential de valorificare a energiei eoliene.

Stadiul actual al dezvoltarii

Comuna Cornereva se situeaza in judetul Caras-Severin, in extremitatea sud-estica

a judetului, cu dezvoltare pe axa NE-SV, aflandu-se in raza de polarizare a orasului

Baile Herculane. Localitatea se situeaza in apropierea interferentei dintre

Depresiunea Almajului si Depresiunea Mehadia - Domasnea, aceasta din urma fiind

situata pe culoarul Timis-Cerna. Pe teritoriul comunei Cornereva se desfasoara o

mare parte din cadrul Muntilor Cernei cu culmi muntoase ce depasesc 1800 metri

altitudine. Spre sud depresiunea in care este situata comuna Cornereva, intra in

contact cu culoarul Timis-Cerna, iar spre nord cu Depresiunea Rusca-Teregova.

Comuna Cornereva se invecineaza cu: jud. Mehedinti la est, jud. Gorj la nord-est

(hotarul cu judetul Gorj se afla pe culmile Muntilor Godeanu, iar cel cu judetul

Mehedinti pe raul Cerna), comuna Teregova la nord-vest, comuna Domasnea si

Cornea la vest, comuna Mehadia la sud.

Raport de Mediu


Pagina 19 din 136

Suprafata administrativa totala este de 26.071ha, si se desfasoara pe teren cu axa

maxima de aproximativ 23km pe directia E-V si 20km pe axa N-S. Din total

suprafata, suprafata agricola este de 12.205ha si suprafata neproductiva este de

13.636ha (incluzand fondul forestier). Comuna reprezinta 1,32% din suprafata

judetului, numarandu-se printre comunele mari din punct de vedere al suprafetei

teritoriului.

Populatia totala stabila (conform datelor statistice) era de 3832 de locuitori in 1992,

si 3770 in urma recensamantului din 2002. Densitatea locuitorilor in teritoriu este de

14,7 locuitori/kmp, incadrand comuna in categoria celor cu densitate mica (media pe

tara fiind de 80 locuitori/kmp, respectiv media pe judet este de 40 locuitori/kmp.)

Miscarea totala a populatiei este negativa si tinde a se mentine in acelasi sens.

Reteua de localitati este compusa din 40 de sate si catune, din care satul Cornereva

- resedinta de comuna si satele: Arsuri, Bojia, Camena, Ciresel, Cozia, Dolina, Gruni,

Hora Mare, Hora Mica, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Obita, Pogara de Sus,

Prislop, Rustin, Strugasca, Studena, Sub Cring, Sub Plai, Topla, Zanogi, Zbegu,

Zmogotin, Zoina si o alta grupare in jurul satului Bogiltin - fosta resedinta de comuna,

si anume: Borugi, Costis, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Inelet, Mesteacan,

Megiudin, Pogara, Poiana Lunga, Prisacina, Scarisoara si Tacu. Din punct de vedere

al marimii localitatilor, satele se inscriu in categoria localitatilor mici, de sub 1000

locuitori. Densitatea localitatilor este de 0,15 (1,5) localitati/kmp, inscriind comuna in

categoria cu densitate mica de localitati.

Cornereva s-a dezvoltat pe valea raului Belareca. Bogaltinul se afla la sud de

Cornereva pe valea paraului Ciumerna. Restul satelor si catunelor s-au dezvoltat in

jurul fostelor salase de sezon, datorita distantelor mari pana la localitatea de

domiciliu a proprietarilor. Satele comunei au o structura dispersata in afara de

Cornereva si Bogiltin care sunt mai compacte.

Urme ale habitatului uman pe teritoriul comunei dateaza din epoca bronzului

timpuriu. Cornereva este atestata documentar in anul 1518 si apartinea districtului

Caransebes. Satul Bogiltin este atestat mai inainte, in anul 1452, si apartinea

districtului Mehadia.

Raport de Mediu


Pagina 20 din 136

La nivelul relatiei cu celelalte comune, comuna Cornereva se integreaza echilibrat cu

comunele invecinate, cooperand cu acestea. Din comuna Cornereva spre comunele

invecinate sunt distante apreciabile: Mehadia-25km, Teregova -24km.

Fata de principalele centre urbane, Cornereva se situeaza la 105km de Municipiul

Resita, resedinta de judet, la 70km de Caransebes, la 45km de orasul Orsova si la

30km fata de statiunea Baile Herculane.

De principalele cai de comunicatie, Cornereva este legata prin drumul judetean

Teregova- Cornereva – Plugova, cu racord la ambele capete in E70.Teritoriul

comunei este deservit de cai de circulatie rutiera , DJ 608 asigura accesul din DN 6,

prin satul Plugova si are iesire la Rusca Teregova. In comuna mai sunt 20 km de

drumuri comunale. Distanta intre resedinta si sate sunt urmatoarele:

- Cornereva – Bogiltin - 5km

- Cornereva – Camena - 8km

- Cornereva – Obita - 9km

Potential de dezvoltare Potentialul de dezvoltare il reprezinta prezenta permanenta a vantului care poate

justifica construirea centralelor eoliene in conditiile actuale ale crizei de energie si ale

poluarii, rezultate din procesul de generare a energiei electrice din alte surse

(centrale electrice pe carbuni, centrale electrice nucleare).

Pricipalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata

Zona de amplasament este formata din terenuri care conform incadrarii cadastrale

au categorii de folosinta – pasuni, fanete, identificate cu date de carte funciara.

Gradul de ocupare al zonei cu fond construit

In afara limitei studiate, in imediata vecinatate nu exista constructii, terenurile fiind

incadrate in pasuni, fanete. Terenul va fi scos partial din circuitul agricol, pentru

realizarea fundatiilor turbinelor, si drumurilor de acces.

Raport de Mediu


Pagina 21 din 136

Aspecte calitative ale fondului construit

Pe amplasament nu exista constructii.

Asigurarea cu servicii a zonei

Serviciile publice in zona studiata sunt reprezentate doar de calea de acces.

Asigurarea cu spatii verzi

In zona nu sunt amenajate spatii verzi.

Echiparea edilitara existentă

In prezent nu există utilităţi pe amplasament.

Probleme de mediu

Relatia cadru natural – cadru construit

Autorizarea construirii si functionarii se face numai in conditiile stricte ale protejarii

apei, solului, aerului, florei si faunei zonei.

Cadrul construit este conditionat de:

- functiuni nepoluante sau improprii unei zone cu valoare naturala si

peisagera;

- protejarea solului prin evacuarea controlata a deseurilor uscate si a apelor

menajere (nu este cazul);

- prin existenta si functionarea constructiilor este interzisa exploatarea

necontrolata a bogatiilor zonei.

Marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor de comunicatii si din categoriile echiparii edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona.

Nu este cazul.

Raport de Mediu


Pagina 22 din 136

Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie.

Nu există situri arheologice şi nici obiecte de arhitectură protejate în zona

studiată.

Nu sunt terenuri incluse în rezervaţii naturale sau areale - ecosisteme

protejate.

Opţiuni ale populaţiei

Comunitatea solicită noi locuri de muncă, pentru diferite calificări, având în

vedere reducerea drastica a locurilor de munca.

Administraţia publică locală este de acord cu amplasarea unui parc

eolian, care ar aduce venituri la bugetul local.

2.3. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI Terenul propus pentru implementarea proiectului, in suprafata de 294,28 ha,

apartine din punct de vedere administrativ comunei Cornereva si este in proprietatea

comunei, domeniu public de interes local si national. Conform extraselor de carte

funciara, amplasamentul este format din:

Parcela A, S= 72,10ha, CF. nr. 30252

Parcela B, S= 23,60ha, CF. nr. 30250

Parcela C, S= 58,10ha, CF. nr. 30247

Parcela D, S= 36,88ha, CF. nr. 30251

Parcela E, S= 52,80ha, CF. nr. 30306

Parcela F, S= 50,80ha, CF. nr. 30307

Terenurile care constituie amplasamentul vizat se incadreaza in urmatoarele

categorii de folosinta: agricola/pasune, respectiv neagricola - cai de comunicatie.

Raport de Mediu


Pagina 23 din 136

2.4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE PRIN PLAN

Planul urbanistic zonal supus analizei presupune organizarea si amenajarea unei arii

de

dezvoltare noi, cu functiune exclusiva de parc eolian, cuprinzand: turbine eoliene pe

piloni de 119 m inaltime, cu cate 3 pale ce descriu un cerc cu un diametru de 88 m.

Numarul de turbine este limitat, in faza prezenta fiind propuse 23 de unitati.

Dispunerea in teren a acestora se va realiza sub forma de sir care urmareste in

general profilul culmii. Inainte de initierea proiectului pentru parcul eolian, a fost montat, pe baza unei

autorizatii obtinute un stalp de monitorizare a potentialului eolian din aceasta zona.

Obiective solicitate prin tema program

Prezenta propunere are ca scop : construirea unei ferme eoliene pe culmile din

amonte de satele Canicea (comuna Domasnea), Borugi, Negiudin, Izvor, Zbegu,

Rustin – pe teritoriul comunei Cornereva, în condiţii de siguranţă faţă de cadrul

natural, faţă de zona rezidenţială învecinată, faţă de căile de acces, faţă de cursuri

de apă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la sistemul energetic naţional.

Această temă implică urmărirea mai multor subpuncte:

- modelarea spaţiului în condiţii de restricţionare impuse de protecţia mediului,

a apelor, sau a aşezărilor umane, criterii Natura 2000;

- asigurarea unor amplasamente pentru utilaje, într-o reţea coerentă pe teren,

cu evitarea implanturilor în fondul forestier învecinat;

- asigurarea acceselor pentru maşini de transport materiale de construcţie,

utilaje specifice, transport personal, cu drumuri definitive, pe cât posibil

urmărind drumuri de exploatare existente;

- asigurarea condiţiilor de bună vecinătate cu zona de locuit, stabilirea de

perimetre de protecţie faţă de aşezări.

Modernizarea circulatiei

Raport de Mediu


Pagina 24 din 136

Traseul de acces se va realiza pe drumuri de exploatare care se vor moderniza. Se

vor alege acele cai de acces care sa nu depaseasca o declivitate mai mare de 8%. La drumul de exploatare vor fi racordate drumurile interne ce urmeaza a fi

construite, drumuri care vor fi folosite in peroiada de constructie si ulterior pentru

intretinerea turbinelor. Pentru a permite accesul utilajelor si a camioanelor de tranport

vor fi aplicate cele mai bune solutii din punct de vedere tehnic si economic.

In interiorul parcelelor, se vor amenaja locuri speciale pentru depozitarea, pe o

perioada scurta, a diverselor parti ale centralelor eoliene. Pentru a raspunde

exigentelor producatorului de utilaj, de a nu murdari partile componente ale centralei

pe timp ploios si pentru a nu scoate din circuitul agricol suprafete de teren pentru

platforme betonate, amenajari care ulterior edificarii nu se mai justifica, s-a propus

amenajarea unor platforme cu suprafata foarte mica si doar aceste suprafete vor fi

scoase din circuitul agricol. Doar aceste suprafete sunt real afectate fiind sunt

necesare accesului la turbine si sunt cuantificate la capitolul – Suprafete scoase din

circuitul agricol.

Amplasamentul perimetrului de exploatare se afla in extravilanul localitatii Cornereva.

Pentru transportul elementelor de constructie a „Centralei electrice eoliene”, va fi

utilizat un drum preexistent in lungime de 15,0km, care face legatura din DN 6 pana

sus pe platou. Acest drum se va largi, consolida, reabilita – prin marirea prospectului

actual de la 3,5m la 6m. In perimetrul parcului propus exista un drum care la fel se va

moderniza pe o lungime de 9,05km

Pe linga drumurile de acces mai sunt necesare cai de acces pentru fiecare parcela

in parte (drumuri de incinta). Acestea se vor realiza pe masura ce avanseaza

constructia, in lungime de 2,70 km.

Pentru desfasurarea in conditii bune a activitatii, pe parcursul timpului se vor executa

periodic lucrari de intretinere si reparatii a drumurilor.

Aceste drumuri vor fi administrate si intretinute pe cheltuiala proprie a S.C. WIND

ENERGY POWER DRIFT S.R.L.

Raport de Mediu


Pagina 25 din 136

2.4.1. Zonificarea funcţională – reglementari. Amplasarea şi conformarea constructiilor, reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Se propune o variantă de mobilare, cu amplasarea turbinelor conform solicitărilor de

temă, si anume:

− 23 centrale eoliene de putere 2MW fiecare,

− statie de transformare,

− drumuri de acces la centrale,

− racord electric.

Amplasarea centralelor eoliene – elemente de regulament

Pe amplasamentul studiat s-au identificat urmatoarele elemente de textura urbana,

care conform Ordin 4-ANRDE 2007, trebuie protejate:

- drumuri publice comunale, de exploatare, distanta de siguranta = o

lungime de pala, dar nu mai putin de 30m, de-o parte si de alta a drumului,

lungime pala - 44,0m;

- linii electrice LEA, indiferent de tensiune, va avea o zona de siguranta

egala cu inaltimea pilonului, plus lungimea palei, plus 3m, de-o parte si de

cealalta a retelei, distanta =166,0m;

- cladiri de locuinte, va avea o distanta de sigurata egala cu de trei ori

inaltimea pilonului (357m), dar nu mai putin de inaltimea pilonului plus

lungimea palei plus 3m (minim 166m).

Amplasamentele au fost alese astfel incat sa nu se interfereze zonele de

functionalitate ale centralelor. Interferarea zonelor functionale este posibila daca

acestea sunt apropiate mai mult de 7 diametre de rotor pe directia vantului si 4

diametre de rotor pe directia perpendiculara acestuia. Este de precizat faptul ca,

stabilirea amplasamentului pentru fiecare turbina s-a calculat pe baza unor simulari

de productie astfel incat productivitatea intregului parc sa nu fie afectata de

Raport de Mediu


Pagina 26 din 136

amplasarea gresita a unor turbine. De asemenea la realizarea propunerilor de

amplasare s-a tinut cont de recomandarea specialistilor pe probleme de mediu.

Fiecare centrala eoliana este alipita de un drum de exploatare, drum pe care se

propune traseul liniei de descarcare a curentului electric.

Descrierea partilor componente ale turbinelor eoliene:

− rotorul cu trei pale cu diametru de 88m;

− nacela cu generatorul si sistemul electric de comanda;

− pilonul de sustinere a nacelei de 119m inaltime;

− fundatia centralei eoliene.

Construcţiile propuse sunt centrale eoliene, care reprezintă o suprafaţă construită

foarte redusă Ǿ bază = cca. 4,60m, dar cu o fundaţie de 290mp (suprafata cercului

cu diametrul de 19,1m) , ce urmează a fi acoperită cu strat vegetal. Înălţimea turbinei

se stabileşte la 119m, iar rotorul va avea 3 pale ce descriu un diametru de 88 m.

Turbinele sunt omologate, cu pale din fibră de sticlă armată cu carbon, iar la

racordare la butuc materialul are inserţie de oţel pentru creşterea rezistenţei

mecanice. Rotirea palelor se face cu orientare automată după direcţia vântului

dominant. Turbinele sunt de tip VESTAS V112-2MW, cf. Datelor de tema furnizate de

investitor.

Raport de Mediu


Pagina 27 din 136

TURBINA EOLIANĂ VESTAS V 112 – 2 MW. Pentru proiect s-a ales turbina

eoliană VESTAS V 112 cu o putere nominală de 2 MW şi o înălţime a turnului de

119m. Această turbină dispune de un rotor cu trei palete, controlat Pitch, cu un

diametru de 88 m. Turaţia rotorului variază între 9 şi 19 rotaţii pe minut.

Principalele informaţii ale turbinei eoliene, conform date de temă

Tip VESTAS V 112 – 2.0 MW

Diametru rotoric 88,00 m

Înălţime 119,00 m

Putere nominală 2.000,00kW

Aria acoperită de rotor 6079,04 mp

Viteza vântului pe puterea nominală 12,8 m/s

Sensul de rotaţie a rotorului sens orar

Viteza de rotaţie a rotorului 9 -19 rotaţii/min

Pompă hidraulică de optimizare aerodinamică – 3 cilindri hidraulici – cu presiune max

200 bari

Comandă de rotire a palelor – automatizare prin calculator de process.

Protecţie anticorozivă cf ISO 12944-2 clasa C5M

Post de transformare propriu, cu funcţionare uscată.

Turnul este realizat din otel si se monteaza pe o fundatie din beton. Fiecare turn este

constituit din tronsoane demontabile, tronconice, 3 sau 4 segmente functie de

inaltime, si se monteaza unele peste altele, in varful acestora montandu-se nacela cu

rotorul, care are o greutate intre 70 si 130tone.

Raport de Mediu


Pagina 28 din 136

Partile cele mai importante ale turbinelor eoliene sunt:

− pilonul - are rol de a sustine turbina eoliana si de a permite montarii in

interior a retelei de distributie a energiei electrice produse de grupul generator

cat si scarile de acces la nacela si rotor. Pilonul este o constructie segmentata

in patru module metalice pentru facilitarea transportului si a montarii

echipamentelor. Diametrul la varf este de 2,3m, iar la baza 4,60m;

- arborele principal – transmite miscarea de rotatie de la rotorul turbinei la

multiplicatorul de turatie;

- butucul are rol de prindere a palelor turbinei si este montat pe arborele

principal al turbinei;

- multiplicatorul de turatie are rolul de a ridica turatia la valoarea necesara

functionarii generatorului electric;

Raport de Mediu


Pagina 29 din 136

- paleletele reprezinta unele dintre cele mai importante componente ale

turbinelor eoliene si impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul eolienei. Palele

sunt realizate dupa principii aeronautice, din materiale compozite si asigura

rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa;

- dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe

arborele principal. Viteza de turatie a turbinei este mentinuta constanta, prin

intermediul amplificatorului de turatie. Posibilitatea schimbarii unghiului palelor

permite exploatarea eficienta a vantului si totodata permite paletelor sa

functioneze ca o frana aerodinamica.

Dispozitivul de franare (hidraulic sau mecanic) este utilizat numai in cazul in

care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu

functioneaza corect sau pentru franarea completa a turbinei, in cazul in care

se efectueaza lucrari de intretinere sau reparatii sau din diverse motive se

doreste oprirea de urgenta a turbinei eoliene.

- arborele de turatie ridicata, sau arborele secundar, sau cuplaj, are rolul de

a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie, la generatorul electric.

Turatia acestui arbore este de 1200-1800rot/min;

− generatorul electric are rol de a converti energia mecanica a arborelui

de turatie ridicata, in energie electrica. De principiu generatoarele electrice pot

furniza curent alternativ. Cel mai mare generator de curent electric, pana in

2008, este de 5MW;

- sistemul de pivotare are rol de a permite orientarea turbinelor dupa directia

vantului. Componentele acestui sistem sunt motorul de pivotare si elementul

de transmitere a miscarii;

Raport de Mediu


Pagina 30 din 136

- anemometrul este dispozitivul pentru masurarea vitezei vantului. Acesta

este montat pe nacela si informatile furnizate permit functionarea turbinei;

- sistemul de control (controlerul) este calculatorul principal al turbinei

eoliene, care, in cazul turbinelor de puteri mari este integrat intr-o retea de

calculatoare ce controleaza buna functionare a tuturor componentelor legate

in retea.

Dimensiuni, gabarite:

Baza turnului este un inel cu diametrul de 4,64m, care se va inscrie intr-o fundatie

subterana, a carei dimensiuni va fi stabilita la faza de proiect tehnic, aproximativ

290,0mp si inaltimea de 2,45m.

Caracteristicile fizice ale centralelor propuse sunt urmatoarele:

• Rotor (inclusiv palele) are diametru de 88 m

• Inaltimea turnului 119 m

• Puterea nominala 2 MW

Pozitionarea centralelor eoliene a tinut cont de cerintele de securitate a cailor

de acces si a celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei.

Caracteristicile tehnice ale turbinei eoliene propuse:

• tip turbina - VESTAS V88 -119

• inaltime pilon - 119m

• lungime paleta - 44m

• inaltime maxima - 163m

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu,

amplasat in exteriorul centralei, post de transformare care transforma energia

electrica si o aduce la o tensiune optima. Dimensiunea in plan a acestui post

de transformare este de 10,0mp.

Cele 23 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de

conexiuni si in continuare la SEN pritr-un cablu subteran cu o lungime totala

Raport de Mediu


Pagina 31 din 136

de aproximativ 20,83 km, solutie tehnica stabilita in baza unui studiu de

specialitate.

Suprafete afectate de constructii

Suprafata finala afectata de o turbina eoliana in cadrul unui trup este:

• caile de acces care au o latime de - 6m;

• inelul bazal si trotuarul de garda cu o suprafata de – 40,0mp;

• transformatorul electric (pentru fiecare turbina) cu o suprafata de – 10,0mp

• In timpul construirii fundatiei, pentru o perioada scurta de timp suprafata

afectata de lucrari este de aproximativ 300,0mp, suprafata care nu necesita

schimbarea destinatiei.

La tronsonul de capat al drumului care are latimea de 5m, baza turbinei, se

vor executa doua evazari , doua talpi dreptunghiulare, pietruite, de

12mx2mx2bucati=48mp, pe care se vor depozita componente ale centralei

eoliene. Dupa incheierea lucrarilor aceste evazari vor fi inlaturate si terenul va

fi redat circuitului agricol.

Deci, suprafetele afectate de santier, care se vor scoate din circuitul agricol

vor fi:

Suprafete construite:

• Turnul centralelor:-fundatii:

- 290x23centrale = 6.670,0mp

• Statii de transformare+platforma:

- (10,0mp+400mp)x23buc+1400m = 2.030,0mp

• Drumuri noi si reabilitate: = 58.650,0mp

− 7800,0x6=46.800

− 3950,0x3=11.850

Raport de Mediu


Pagina 32 din 136

Suprafata scoasa din circuitul agricol definitiv: 67.350,0mp=6,73ha

Suprafete de teren scoase din circuitul agricol temporar:

• Sapatura pentru fundatii -Ø 23,1m

- S= 420mp – 290mp =130,0mp

- 23centrale x 130,0 = 2.990,0mp

• Platforma de montaj

- 3600 x 23 centrale = 82.800,0mp

Total suprafata scoasa din circuitul agricol temporar: 85.790mp=8,58ha

Bilant teritorial:

Organizare de santier

Organizarea de santier se va realiza paralel cu tronsonul terminal al drumului de

incinta, capatul de langa platforma de 7mx7m. Pe o parte a drumului de incinta se

vor monta doi suporti metalici, acoperind o suprafata de 48,0mp(2x12mx2). Acesti

suporti metalici se vor folosi pentru depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene. In

Subzone functionaleExistent Propus

(ha) (%) (ha) (%)1 Zona neamenajata:

292.27 99.32 269.62 91.62 - pasune

2 Drumuri de exploatare 2.01 0.68 7.05 2.40 - reabilitate 2.37 0.81 - propuse 4.68 1.59

3 Zona unitati industriale 17.61 5.98din care edificabil 14.23 4.84

TOTAL 294.28 100 294.28 100

Denumire zona

Nr. crt.

Extravilan comuna

Cornereva

Raport de Mediu


Pagina 33 din 136

completarea necesarului de platforme de lucru, este spatiul ramas liber din platforma

de 7x7m, din care se foloseste pentru construirea turnului centralei -

18,7mp(2,44x2,44x3,14), restul de 30,3mp vor fi folositi pe timpul executiei pentru

depozitarea diverselor componente mici ale centralei , iar dupa executie – pentru

parcare sau pentru depanare.

Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament, deoarece acestea se vor

deforma. Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale, care le

transporta pe suporti speciali.

2.4.1.1. Caracterul general al zonei Caracterul principal al zonei este cel de culme montana, zona fara constructii, cu

exploatatie agricola in sistem pasune colectiva neparcelata. Amplasamentul nu este

dotat cu retele edilitare si nu exista linii electrice principale sau secundare.

Categoriile de folosinta a terenurilor sunt cele de pasune, zona de culme montana

fiind inconjurata de etajul forestier, la o distanta apreciabila fata de axul culmii.

2.4.1.2. Zonificarea functionala propusa

Planul urbanistic zonal supus analizei presupune organizarea si amenajarea unei arii

de dezvoltare noi, cu functiune exclusiva de parc eolian, cuprinzand: turbine eoliene

pe piloni de 119 m inaltime, cu palete ce descriu un diametru de 88 m. Numarul de

turbine este limitat, in faza prezenta fiind propuse 23 de unitati de 2 MW fiecare.

Raport de Mediu


Pagina 34 din 136

Dispunerea in teren a acestora se va realiza sub forma unui sir care urmareste in

general profilul culmii, in 6 zone, toate situate pe teritoriul administrativ al comunei

Cornereva.

Prin constructiile propuse, se creeaza carouri de 7500 mp (75 m x 100 m) pentru

fiecare trup, insumand 23 de trupuri destinate amplasarii turbinelor si un trup destinat

amplasarii statiei de transformare a tensiunii 110/20 kV in suprafata de 3600 mp.

In acest fel, se vor scoate din circuitul agricol suprafetele ocupate de constructii, cca.

7500 mp/unitate.

Functiunea de turbina eoliana cuprinde subunitatile:

− pilon metalic, tratat pe exterior cu vopsele anticorozive, 3 palete din fibra de

carbon, cu suprafata ocupata la sol de maximum 16,9 mp;

− unitate de transformare proprie si punct de legare la reteaua electrica de colectare

a energiei produse;

− platforma de accesare, parcare a mijloacelor de interventie, supraveghere, de cca.

200 mp, tratata cu imbracaminte impermeabila (pietris sau pavele in pat de nisip) cu

borduri de demarcare din piatra naturala sau elemente prefabricate din beton;

− imprejumuire incinta;

− retea de colectare a energiei produse– tensiune nominala de 20 kV, ingropata de-a

lungul traseelor de drum de acces, conform cu normele de siguranta ale lucrarilor de

retele electrice, cu priza impamantare, scurgere cu suprasarcina din traznet, pozata

la adancimea de inghet a zonei (70 cm);

− semnalizarea luminoasa pe timp de noapte a punctelor maxime din areal, in cazul

situarii sub un culoar de zbor;

− lucrari de refacere a zonei verzi afectate de lucrari de sapare a fundatiilor, cu

gazon sau covor verde din suprafata recuperata, cat si rigole pluviale si drenuri.

2.4.2. Surse documentare si cadru legal

Surse documentare

• Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior Documentatii intocmite anterior:

Raport de Mediu


Pagina 35 din 136

- Planul de amenajare al teritoriului Caras – Severin, PATJ, pr. nr.

97/4429/2003, proiectant SCP CASE SA;

- Planul Urbanistic General al comunei Cornereva si Regulamentul de

urbanism aferent, pr. nr. 08/2000, proiectant – SC MAGURA SA.

Nu s-au intocmit studii teritoriale referitoare la implementarea unor activitati

economice de genul: surse de energie neconventionala. In teritoriul

administrativ al comunei Cornereva nu s-au mai intocmit documentatii pentru

amplasarea unui ansamblu de centrale eoliene care vor produce energie

neconventionala, folosind forta vantului.

• Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZ S-a montat un turn pentru masurarea si inregistrarea datelor referitoare la:

intensitatea, frecventa, durata, directia vantului. Amplasarea obiectivului este

oportuna deoarece in zona, vanturile sunt prezente tot anul, cu intensitati care

pot fi luate in considerare pentru infiintarea unor centrale eoliene.

S-au intocmit urmatoarele studii:

- ridicare topografică ;

- studiu geotehnic preliminar;

- avize preliminare de la furnizorii de reţele şi alţi factori interesaţi.

Cadrul legal

• Baza proiectarii:

- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului;

• Elemente legislative conexe:

- Codul Civil;

- Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, cu modificarile si

Raport de Mediu


Pagina 36 din 136

completarile ulterioare;

- Legea nr. 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea

executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor;

- Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la

normele legale de igiena si sanatate publica, republicata;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si


- OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006,

cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, republicata;

- Legea nr. 107/1996- Legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

- Legea nr. 247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,

precum si unele masuri adiacente, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia,

cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a- zone protejate;

- Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

National - Sectiunea a IV-a: Reteaua de localitati, cu modificarile si


- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,

adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000;

Raport de Mediu


Pagina 37 din 136

- HG nr. 349/2005, privind depozitarea deseurilor;

- Ordinul MDRL nr. 839/12.10.2009 privind aprobarea formularelor, a

procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute de Legea

nr. 50/1991(modificata si completata ulterior);

- Ordinul nr. 34/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru

aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si

amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru

autorizarea constructiilor;

- Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile

ulterioare;

- Ordinul nr. 1312/2006 al ministrului administratiei si internelor pentru

aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea

si stingerea incendiilor;

- Ordinul nr. 163/2007, al ministrului administratiei si internelor pentru

aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

- Ordinul ANRE nr. 49 din 29.11. 2007 pentru modificarea şi completarea ,,

Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă

aferente capacităţilor energetice - Revizia I aprobată prin Ordinul ANRE nr.

4/2007;

- Ordonanta nr.43/ 1997 privind regimul drumurilor.

2.4.3. Conditionari pentru realizarea noilor obiective

Modul de amplasare pe lot este dictat atat de conditii de buna vecinatate, siguranta a

constructiilor si a locuitorilor, conditii de insorire, emisie de zgomote, cat si de conditii

compozitionale propuse:

− aliniamente pe culmi de teren, curbe de nivel, dictate de configuratia terenurilor;

Raport de Mediu


Pagina 38 din 136

− distanta dintre piloni va fi stabilita in functie de diametrul rotorului si de conditiile de

vant de pe amplasament;

− compozitie generala pe lot, axe de trasare pentru o buna vecinatate intre turbinele

propuse si limite de vecinatate cu alte proprietati;

− posibilitati de dezvoltare in viitor a constructiilor vecine si a retelelor electrice.

Delimitarea zonei admise - In funcţie de vecinătăţi susceptibile de impact negativ,

condiţia esenţială este dată de impunerile legislatiei mediului, protejarea cadrului

natural şi intervenţie minimă în sit. Investitia care urmeaza a se realiza pe baza

planului de urbanism realizat se incadrează funcţional în zonele de dezvoltare

durabilă a localitatii, fără scoatere din fond forestier a suprafeţelor construibile.

SE ADMIT functiuni suplimentare, intercalate de:

− alte forme de producere a energiei verzi, altele decat cele prezente sau extinderea

retelei de parc eolian cu alte siruri;

− exploatatii agricole, cu specificul actual, pe terenuri deja ocupate ale locuitorilor din

zona;

− lucrari de refacere a terenurilor degradate de eroziunea solului;

− constructii temporare de adapostire lucratori si unelte, adaposturi pentru animale,

in afara razei de actiune a paletelor, dar care nu vor ocupa la sol decat maximum 50

mp, cu regim de inaltime parter si din materiale durabile, specifice zonei;

− foraje de verificare a naturii terenului pentru amplasamente viitoare.

Forajele care nu sunt utilizate pentru noi amplasamente vor face obiectul lucrarilor de

refacere a suprafetei afectate.

− spatiu verde, cu vegetatie specifica zonei, preferabil inierbare, in jurul unitatilor

eoliene;

− rezervoare ingropate de apa pentru formarea apei de incendiu, marcate in teritoriu

cu semnalistica specifica si amplasate in lungul drumurilor existente;

− activitati traditionale de pasunat;

− lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor, tratamente silvice;

− activitati specifice de interventie in cazuri de calamitate naturala sau antropica

(inundatii, incendii, inmultire daunatori);

Raport de Mediu


Pagina 39 din 136

− exploatari de resurse minerale neregenerabile;

− turism pe drumuri amenajate, drumetii, turism ecvestru, ciclism, preferabil fara

constructii proprii;

− drumuri cu profil minim de 4,00 m, cu 2 cai de rulare acoperite cu strat permeabil si

zona verde mediana, refugii in paralel pentru depasire sau circulatie in sens opus,

zone de formare platforme integral acoperite cu pietris, in latime de 6,00 m, pe

lungime limitata de maximum 30 m;

− lucrari de regularizare ogase, in raza localitatilor sau in aria parcului eolian prezent.

NU SE ADMIT functiuni sau actiuni voluntare, cum ar fi:

− orice constructie care nu este cuprinsa in lista enumerata mai sus;

− depozitari de materiale periculoase pe sol sau platforme betonate, incluzand

ingrasamintele chimice;

− depozitari necontrolate de deseuri, de orice fel. Ingrasamantul animal natural si

compostul vegetal se excepteaza, daca exista platforme amenajate in acest scop;

− activitati sportive de genul sporturi extreme, care pot afecta functionarea turbinelor

– parapanta, deltaplanorism sau chiar ridicarea de baloane meteo si altele pe raza

parcului eolian sau in directia de circulatie a vantului, spre obiectiv;

− camparea si arderea focurilor cu exceptia vetrelor special amenajate, dar in afara

padurii sau a parcului eolian;

− distrugerea panourilor semnalizate, a marcajelor turistice, a imprejmuirilor;

− desfiintare de bariere impuse de Ocolul Silvic din teritoriu sau administratia publica

locala, cat si accesul in incinta turbinelor eoliene, fara acordul factorilor responsabili.

O altă componentă importantă în alegerea amplasamentului, este substratul litologic,

natura terenului. Conform recomandărilor studiului geotehnic preliminar, zona

analizata este caracterizata printr-o mare eterogenitate, fundamentul stancos fiind

alcatuit dintr-o gama petrografica foarte larga. Important pentru lucrarea de fata este

prezenta in zona a formatiunilor sedimentare de varsta Jurasic inferior, reprezentate

aici prin conclomerate calcaroase dure si mai rar prin gresii cu sisturi argiloase.

Zonarea seismică a judeţului, indică macrozona de intensitate seismica 7 . Conform

normativ P100-1-2006, hazardul seismic ajunge la valori de Tc=0,70 şi ag=0,20g.

Raport de Mediu


Pagina 40 din 136

2.4.3.1. Limite de protectie sanitara fata de localitati si alte categorii de vecinatati Limitele de protecţie sanitară faţă de localităţi sunt precizate orientativ in Ordinul

Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 si se stabilesc cu precizie prin studiile de

fundamentare si de evaluare a efectelor obiectivelor si activitatilor asupra factorilor

de mediu. Din punct de vedere al disconfortului creat de zgomot OMS 536/1997,

art.17, prevede ca valorile de zgomot maxime admise in zonele rezidentiale sunt de

50 dB(A) in perioada diurna si 35 dB(A) in perioada nocturna, ceea ce impune o

ampasare a surselor de zgomot la distante de protectie corespunzatoare

concomitent cu luarea unor masuri adecvate.

Conform Normei tehnice - ANRE nr. 4/2007 - privind delimitarea zonelor de protectie

si de siguranta aferente capacitatilor energetice, amplasarea turbinelor va tine cont

de urmatoarele aspecte:

− distanta de protectie a turbinelor eoliene se masoara fata de un punct situat la

distanta de 0,2 m masurata de la conturul fundatiei pilonilor de sustinere si se va

calcula dupa cum urmeaza:

1. Distanta minima pana la drumuri publice de interes national sau judetean va fi

calculata dupa formula Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m;

2. Distanta minima pana la drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale,

drumuri

de utilitate privata va fi egala cu Lpala si nu va fi mai mica de 30 m, in care nu se

normeaza drumul de utilitate privata propriu.

3. Distanta minima fata de LEA va fi Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m;

4. Distanta minima fata de linii aeriene de telecomunicatii va fi Dsiguranta = Hpilon +

Lpala + 3m = 166 m;

5. Distanta minima fata de poduri va fi Dsiguranta = Hpilon + Lpala + 3m = 166 m,

luand in considerare si distantele normate in functie de categoria de drum care

traverseaza podul (drum national, judetean, comunal, vicinal sau de utilitate privata);

6. Distanta minima pana la cladiri locuite va fi calculata dupa formula Dsiguranta =

Hpilon x 3 = 357 m. Aceasta distanta se poate reduce, fata de zona de locuinte, cu

Raport de Mediu


Pagina 41 din 136

acordul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu Dsiguranta = Hpilon +

Lpala + 3m = 166 m.

7. Distantele minime de siguranta fata de instalatiile de emisie-receptie

telecomunicatii sau fata de zonele cu flora si/sau fauna protejate, se stabilesc cu

avizul autoritatilor competente.

In textul de mai sus termenii utilizati in formulele de calcul au urmatoarea

semnificatie:

Dsiguranta - distanta de siguranta;

Hpilon - inaltimea pilonului de sustinere a turbinei;

Lpala - lungimea palei turbinei.

In cazul de fata, distanta minima dintre o turbina eoliana apartinand parcului si zona

locuita este de 616 m, cea fata de localitatea Mesteacan, apartinatoare comunei

Cornereva. Fata de alte zone locuite din arealul studiat distantele sunt cuprinse intre

868 m si 4187 m, conform tabelului xx.

Nr.turbina Localitatea Distanta (m)

1 Globurau 2556

1 Costis 1549

2 Mesteacan 616

6 Pogara de Sus 868

9 Negiudin 1106

15 Izvor 1160

15 Cornereva 2362

17 Zbegu 2427

23 Rustin 1781

23 Bojia 1867

23 Hora Mica 1763

21 Domasnea 4187

12 Canicea 1674

Raport de Mediu


Pagina 42 din 136

4 Cornea 3284

2 Macoviste 2795

Distanta minima fata de drumul national DN 6 Caransebes-Orsova este de 4120 m.

Distanta minima fata de drumul judetean 608 Plugova-Cornereva este de 1440 m.

2.4.3.2. Vizibilitate spre parcul eolian Pentru o alterare minima a cadrului existent, se impune necesitatea amplasarii

turbinelor

sub forma unor siruri ordonate, putin vizibile de la nivelul zonelor intens circulate sau

intens populate. Turbinele eoliene vor fi pozitionate tinand cont atat de regimul

vanturilor, cat si de morfologia amplasamentului.

In cazul analizat, pentru analiza impactului asupra potenţialului vizual au fost

selectate suplimentar trei puncte de viză din afara arealului parcului eolian, functie de

gradul si frecventa de vizibilitate posibile (f(vizibilitate, nr. privitori)):

- punctul de viză “DJ608 Cornereva“ - situat la o altitudine de 542 m, în afara

parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt

Raport de Mediu


Pagina 43 din 136

45°03'47,32.13"N, 22°25'03.17"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia E-V, către

Culmea Cerni Vir; silueta turbinelor 1-15 este vizibila parţial sau total deasupra

orizontului, celalalte fiind mascate total de culme. Turbina cea mai apropiată este

situată la aproximativ 2,76 km de punctul de viză;

- punctul de viză “DN6 Cornea“ - situat la o altitudine de 325 m, în afara

parcului eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 45° 02'18.99"N,

22°19'19.79"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia V-E, către Culmea Cerni Vir;

silueta turbinelor este vizibila parţial sau total deasupra orizontului, turbinele 1-4 si

15-23 fiind mascate total de culme Turbina cea mai apropiată este situată la

aproximativ 4,23 km de punctul de viză;

Raport de Mediu


Pagina 44 din 136

- punctul de viză “Vf Iutii“ - situat la o altitudine de 1679 m, în afara parcului

eolian. Coordonatele geografice ale punctului de viză sunt 45° 03'17.79"N,

22°30'12.34"E. Analiza peisajului s-a facut pe direcţia E-V, către Culmea Cerni Vir;

silueta turbinelor se distinge cu greutate in departare si se suprapune total pe

fundalul Muntilor Banatului.Turbina cea mai apropiată este situată la aproximativ 9,56

km de punctul de viză;

2.4.3.3. Accesibilitate

Accesul pe amplasament si drumurile de deservire ale fermei eoliene se vor realiza

tinandu-se cont de drumurile si traseele existente. Amenajarea si modernizarea

drumurilor vor avea ca prioritate identificarea unor solutii cat mai ecologice cu scopul

integrarii functionale si estetice a acestora. Se recomanda ca material de constructie

piatra naturala si ca solutie pentru partea carosabila replantarea suprafetelor cu

iarba. Partile de rulare se vor dimensiona la 0,5 m latime fiecare.

Accesul in cazul parcului studiat este prevazut a se realiza pe traseul unui drum

forestier existent care porneste din DN 6, intr-un locatie situata intre localitatile

Raport de Mediu


Pagina 45 din 136

Cornea si Plugova, pe partea stanga a drumului in directia de mers spre Orsova la o

altitudine circa 330 m. Dupa aproximativ 15 km parcursi pe acest drum forestier se

ajunge sus pe platou la altitudinea de 1100 m. Acest drum este din pamant cu o

latime de aproximativ 3,0-3,5 m, iar pentru necesitatile viitorului parc eolian se va

moderniza pentru a corespunde gabaritelor de transport. Specificatiile cerute de

furnizori sunt ca traseul sa aiba panta maxima de 8% iar raza minima a curbelor,

R=40,0 -45,0 m.

Drumul de acces va realizat corespunzator pentru a face posibil accesul la obiectiv in

orice anotimp.

Propunere orientativa carosabil permanent:

Raport de Mediu


Pagina 46 din 136

In zona drumurilor publice se pot autoriza cu avizul conform al organelor de

specialitate lucrari aferente fermelor eoliene: constructii si instalatii de deservire, de

intretinere si de exploatare, parcaje, retele electrice si de telecomunicatii si

infrastructuri ori alte constructii de acest gen.

Drumurile se afla in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale. Nu se intervine

in regimul juridic prin propunerile prezente. Se face mentiunea ca, in situatiile in care

profilul drumurilor este insuficient, sub 4,50 m pe curs normal si 6,0 m latime in zona

de refugii pentru depasire sau intalnire din sens opus, se vor opera dezmembrari din

loturile private afectate, pentru a fi trecute in domeniul privat.

Raport de Mediu


Pagina 47 din 136

In cazul in care prin aparitia unei turbine eoliene se afecteaza accesul spre o alta

parcela privata, privand-o de acces spre drumurile publice existente, se va demarca

din lotul beneficiarului o fasie de teren pentru drum de deservire a turbinei, dar si a

lotului vecin afectat.

Acest drum fie va intra in domeniul public al comunitatii, fie se marcheaza cu

servitute de trecere pentru riverani, ramanand in domeniul privat, dar cu acceptul

vecinului afectat.

Gabaritul minim al drumului public va asigura atat rulajul unor autovehicule cu tonaj

maxim 3,5 t, cat si circulatia pietonala, dar si reteaua electrica subterana necesara

descarcarii parcului eolian.

2.4.3.4. Pozitionare turbine In ceea ce priveste pozitionarea stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele:

− se admit amplasari in zona propusa cu exceptia partii carosabile existente si nou

propuse;

− fata de numarul de turbine propuse, se admit suplimentari, la o distanta de garda

recomandata de 5 diametre rotorice.

Compozitia propusa pe amplasament este armonioasa, vazuta in plan orizontal dar

neomogena in plan vertical, datorita diferentelor de nivel si a configuratiei complexe a

sitului. Regula principala de organizare este orientarea turbinelor pe directia vantului

dominant.

Se va tine cont si de conditiile impuse de zonarea seismica a judetului, care indica

gradul seismic de zona ca fiind gradul VII, zona C, avand Ks = 0,20 si Tc = 0,7.

Conform normativului P100-1-2006, hazardul seismic ajunge la valori de Tc = 0,70 si

ag =0,20 g.

Pentru cele 23 de turbine s-au măsurat coordonatele exacte ale amplasamentelor cu

ajutorul GPS, locația acestora fiind prezentata sintetic mai jos:

Tabel cu coordonatele de amplasare a turbinelor

Sistem de coordonate STEREO 70

Raport de Mediu


Pagina 48 din 136

Nr. crt. X Y

1. 395975.7400 293242.4500

2. 396232.9325 293173.6012

3. 396538.5258 293198.0717

4. 396817.9405 293221.6597

5. 397124.7391 293311.2628

6. 397682.6960 293453.2707

7. 398171.8411 293542.6208

8. 398370.1153 293537.9145

9. 398668.7107 293543.9798

10. 398949.4396 293647.9599

11. 399148.9607 293652.0770

12. 399404.4340 293703.8677

13. 399585.1800 293900.5406

14. 399892.0894 294069.8702

15. 400209.5905 294239.2100

16. 400738.4792 294091.8469

17. 401189.9324 294057.7074

18. 401543.0996 293964.0410

19. 401850.0101 293900.5398

20. 402167.5205 293837.0400

21. 402472.6413 293740.9160

22. 403300.0195 294037.8726

23. 403540.7734 294126.0223

Raport de Mediu


Pagina 49 din 136

2.4.3.5. Ocupare la sol Ocuparea la sol cu infrastructura specifica fermei eoliene va respecta urmatoarele

conditii:

− indicele maxim de ocupare la sol va avea o valoare de pana la 5%;

− Pentru fiecare trup/parcela suprafata ocupată în faza terminală a construcţiei este

de 300 mp in care va fi inclusa atat suprafata de fundare cat si platforma de acces si

deservire, cu o suprafata minima de 200 mp. Pentru restul parcelei se menţine

vegetaţia actuală;

− vor fi delimitate perimetre ale turbinelor, cu o valoare de 7500 mp pentru fiecare

turbina, care se vor scoate din circuitul agricol si vor crea trupuri distincte de

intravilan. La acestea se mai adauga 3600 mp suprafata aferenta statiei de

transformare pentru ridicarea tensiunii. Suprafata totala obtinuta astfel va fi de 17,61

ha;

− incintele se recomanda a fi imprejmuite, ca masura de protectie a faunei sau a

factorului uman.

Lucrarile de stabilizare a terenului natural se vor realiza din ziduri de piatra, cu un

taluz innierbat natural cu inclinatie de 45°, cu rigole si barbacane pentru scurgerea

apei meteorice.

2.4.3.6. Racordarea la sistemul energetic national

CEE Cornereva cu o putere instalata de 46MW va respecta standardele europene

SR EN ISO 9001/1601 privind asigurarea calitatii, SR EN ISO 14001/1607 privind

sanatatea si securitatea muncii precum si International Standard 61400-1601 to

61400-25 Wind Turbines IEC.

Energia electrica produsa este livrata in SEN prin intermediul statiei ridicatoare si a

liniilor de inalta tensiune existente, in punctul de conexiune statia de 110/20kV

Crusovat. Reteaua electrica aferenta incintei centralei eoliene este formata din 2 nivele de

retea:

Raport de Mediu


Pagina 50 din 136

1. Un tronson de retea aferent fiecarei turbine care colecteaza energia produsa si o

transporta pana la reteaua de colectare a parcului eolian. Racordul electric se va

realiza prin cablu subteran, amplasat in spatiul drumului amenajat, in interiorul

parcelei.

2. Reteaua de colectare a parcului eolian la care sunt racordate tronsoanele din

nivelul anterior si care transporta energia la statia de transformare (110/20 kV) pentru

ridicarea tensiunii in vederea livrarii catre reteaua de transport a sistemului energetic

national (SEN). Racordul electric se va realiza prin cablu subteran, amplasat in

spatiul drumului amenajat.

Se vor obtine urmatoarele caracteristici:

− toate retelele electrice de colectare a energiei produse vor fi pozate subteran;

− tensiunea nominala a retelei este de 30 kV, pe fiecare ramura propusa spre

centralizare in substatia de racord electric a parcului;

− la pozarea subterana a retelei electrice se vor respecta normele specifice din

domeniu, adancimea minima de sapatura fiind cota de inghet – 70 cm;

− pozarea cablului electric se va face in gabaritul drumului, inclus in domeniul public

al UAT pe care il strabate;

− semnalizare luminoasa pentru punctele maxime, pentru culoare de zbor;

− legarea la pamant a centralelor electrice, sisteme de preluare a suprasarcinii din

traznet.

Retelelor electrice vor avea regimul juridic stabilit prin exceptie de la prevederea

referitoare la proprietatea publica asupra retelelor edilitare.

2.4.4. Infrastructura rutiera Pentru ca proiectul sa poate fi implementat este necesara refacerea si completarea

retelei de deservire a turbinelor, in intregul areal analizat.

Accesul in cazul parcului studiat este prevazut a se realiza pe traseul unui drum

forestier existent care porneste din DN 6, intr-un locatie situata intre localitatile

Cornea si Plugova, pe partea stanga a drumului in directia de mers spre Orsova,

conform descrierii de la punctul 2.4.3.3.

In interiorul parcului se va utiliza traseul drumului agricol de culme care se va

moderniza pe o lungime de 9,05 km si se vor amenaja drumuri noi de acces la

Raport de Mediu


Pagina 51 din 136

turbinele eoliene in lungime de 2,70 km. Drumurile de interior vor avea latimea de 4-5

m.

2.4.5. Infrastructura edilitara

Amenajarea si functionarea parcul eolian nu presupune existenta infrastructurii

edilitare.

2.5. CORELATII CU ALTE PLANURI SI PROGRAME 2.5.1. Planuri si programe la nivel local

Pana in momentul de fata, comuna Cornereva nu a dispus de un program de

producere a energiei verzi, si implicit nici a energiei din sursa eoliana. Prezentul plan

urbanistic zonal evidentiaza problematica si propunerile din domeniul producerii

energiei neconventionale, transpunand la nivel local masuri mentionate in planurile

de amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior.

Planul Urbanistic General al comunei Cornereva dateaza din anul 2000. Cum

terenul analizat este situat in extravilan, nu exista reglementari urbanistice cu

incidenta asupra acestuia. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca zona nu are niciun

fel de regim de protectie in cadrul PUG, astfel incat schimbarea functiunii acestuia

este permisa cu respectarea procedurilor prevazute de lege. Se mai poate specifica

ca PUG-ul existent nu contine niciun fel de precizare referitor la exploatarea

potentialului eolian al comunei (distributia potentialului eolian, zone favorabile pentru

o astfel de infrastructura etc.)

2.5.2. Planuri si programe la nivel judetean si regional Planul de Amenjare a Teritoriului Judetului Caras-Severin stabileste axele

prioritare de dezvoltare a judetului. In ceea ce priveste infrastructura de transport si

energie se recomanda investitii in domeniul valorificarii surselor de energie

regenerabila, in special a energiei eoliene, in contextul existentei unui potential eolian

semnificativ in judet.

Raport de Mediu


Pagina 52 din 136

Planul de Dezvoltare Regionala: 2007- 2013 Regiunea Vest are rolul de a orienta

dezvoltarea regiunii in perioada mentionata, in functie de disfunctionalitatile si

oportunitatile identificate, printr-o abordare integrata. In cadrul strategiei stabilite prin

prezentul plan se recomanda investitii in domeniul surselor de energie regenerabila,

cu scopul conturarii unor premise in ceea ce priveste dezvoltarea durabila a

ansamblului regional, in general si a spatiului rural, in particular.

Planul Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Caras-Severin (PLAM CS) care

stabileste masurile cu caracter major pe baza directiilor prioritare stabilite in scopul

dezvoltarii echilibrate a societatii concomitent cu dezvoltarea respectului pentru

valorile mediului inconjurator. In domeniul valorificarii potentialului resurselor

judetene, PLAM CS prevede valorificarea durabila a acestora si cu prioritate a

resurselor regenerabile, categorie din care face parte si resursa eoliana pentru

producerea energiei.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu pentru regiunea Vest (PRAM) care

amplifica masurile PLAM cu relevanta la nivel regional in special pe baza principiului

complementaritatii.

2.5.3. Planuri si programe la nivel national Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020 – obiectiv general:

„satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung,

la un pret cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard

de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea

principiilor dezvoltarii durabile”, avand ca obiective strategice: cresterea sigurantei

energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea

dependentei de resursele energetice de import; cresterea eficientei energetice;

promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile; reducerea

impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator.

Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 - corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale,

in profil inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a

capitalului natural; folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de

vedere economic si ecologic, in deciziile investitionale din fonduri publice pe plan

Raport de Mediu


Pagina 53 din 136

national, regional si local si stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului

privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie

sau servicii; anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea atat a unor

solutii de adaptare pe termen lung, cat si a unor planuri de masuri de contingenta

inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutii alternative pentru situatii de criza

generate de fenomene naturale sau antropice; necesitatea identificarii unor surse

suplimentare de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unor

proiecte si programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei,

protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.

Strategia si Planul national de actiune privind schimbarile climatice – directia de

dezvoltare a centrului energetic propus prin planul urbanistic analizat coincide cu

unele dintre masurile majore pentru reducerea emisiilor de GHG si anume:

intensificarea participarii Romaniei la Programul "Energie inteligenta pentru Europa";

promovarea productiei de energie din surse regenerabile; promovarea eficientei

energetice la utilizatorii finali de energie.

Strategia nationala de valorificare a surselor regenerabile de energie prin care

se promoveaza cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie

in productia de energie electrica si termica;

Strategia nationala in domeniul eficientei energetice – conform acesteia, axele

majore ale politicii energetice trebuie sa fie: securitatea in alimentarea cu energie,

utilizarea la maximum a resurselor primare locale, limitarea cresterii importurilor de

resurse primare prin reducerea intensitatii energetice in economie si utilizarea

surselor regenerabile de energie, protectia mediului.

2.5.4. Planuri si programe la nivel international Carta de la Leipzig pentru localitati europene durabile - promoveaza: folosirea

mai frecventa a abordarilor integrate in dezvoltarea urbana si rurala; crearea si

asigurarea unor spatii publice de buna calitate; modernizarea retelelor de

infrastructuri si cresterea eficientei energetice; acordarea unei atentii speciale pentru

zonele defavorizate in contextul oraselor ca un tot unitar; consolidarea economiei

locale si a politicii locale legata de piata fortei de munca. In sensul Cartei, prin

aplicarea PUZ-ului propus, autoritatile locale isi vor “dezvolta abilitatile si eficienta

Raport de Mediu


Pagina 54 din 136

necesare pentru a implementa politici de dezvoltare integrata, pentru atingerea unor

standarde de calitate si pentru durabilitatea mediului construit”;

Carta europeana pentru durabilitate (Carta Aalborg) promoveaza strategiile locale

durabile, creatoare, modele de utilizare durabila a terenurilor, modele de mobilitate

umana durabila, responsabilitatea pentru clima globala, autonomia locala ca o

conditie pentru dezvoltare, cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii,

instrumente si metode de management urban pentru durabilitate.

Planul de actiune pentru eficienta energetica 2007-2013 – care prevede o

reducere a consumului de energie de 20% pana in anul 2020 prin promovarea

investitiilor in domeniu privind cresterea randamentului producerii si distributiei de

energie.

Cartea Verde – o strategie europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura – prin care se identifica sase domenii cheie care necesita solutionare si

anume: competitivitatea si piata interna de energie, diversificarea mixului de energie,

dezvoltare durabila (Cum poate o strategie energetica europeana comuna sa

abordeze cel mai bine schimbarile climatice, asigurand echilibrul intre obiectivele de

protectie a mediului, competivitatea si securitatea alimentarii?, Cum trebuie sa

asiguram un cadru de investitii sigur si predictibil pe termen lung pentru dezvoltarea

ulterioara a surselor de energie curate si regenerabile in UE?), inovare si tehnologie

(Ce actiuni sunt necesare atat la nivel comunitar cat si national pentru a asigura ca

Europa ramane lider mondial in materie de tehnologii energetice? Care sunt

instrumentele cele mai adecvate in acest scop?), politica externa privind energia.

3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN AREALUL DE IMPACT AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL

3.1. Cadrul natural si valorile patrimoniului cultural si istoric, areale protejate

3.1.1. Relieful, geomorfologia, geologia zonei

• Relieful

Raport de Mediu


Pagina 55 din 136

Amplasamentul planului este situat in Munti Cernei, masiv montan ce face parte

din grupa Retezat-Godeanu, aflată în extremitatea vestica a Carpaţilor Meridionali.

Limitele grupei sunt date de Culoarul Timis-Cerna la vest, de Subcarpatii Olteniei si

podisul Mehedinti la sud si de Culoarul Bistra la nord. Caracterele generale ale

acestei grupe montane sunt date de masivitate, datorita alcatuirii perografice, de

fragmentarea redusa si existenta reliefului glaciar in partea sa centrala. Altitudinea

maxima se inregistraza in varful Peleaga (2509 m) din masivul Retezat.

Munţii Cernei, masiv montan ce ocupa spatiul dintre depresiunea Mehadica, valea

Hidegului, valea Cernei si valea Olanului. Sunt alcatuiti dintr-o culme principala,

aproape paralelă cu Cerna, aflata în prelungirea culmei Corhale din Masivul

Godeanu si o alta culme, mai slab dezvoltata, culmea Cerni Vîr, pe directie nord-sud.

Culmea principala este relativ ingusta si pe ea se insiruie varfurile: Dobrii (1928 m),

Cailor (1856 m), Baldoveni (1800 m), Vlascu Mare (1608 m), Vlascu Mic (1734 m) si

Arjana (1513 m).

Pe masura ce inainteaza spre sud-vest, acesta culme scade in inaltime, iar din varful

Arjana se desprinde o ramura – Culmea Seseminului – situata intre vaile Cerna la est

si lubiana la vest care coboara inspre Baile Herculane, iar o alta ramura, dintre

lubiana si depresiunea Mehadica coboara spre Plugova. Din culmea principala, spre

est se desprind culmi secundare care se termina prin abrupturi spre Cerna, cea mai

importanta fiind Oplesata, care are 1568 m altitudine in varful cu acelasi nume si este

situata intre vaile Craiova la nord si Iauna la sud. Inspre vest, o culme mai scunda,

marcata de varful Petrele Albe (1404 m) si Cozia (1450 m), leaga culmea principala

de Culmea Cerni Vîr prin înşeuarea Furca Obitii.

Culmea Cerni Vîr, ce reprezinta de fapt amplasamentul planului, se dezvolta pe

directia nord-sud, intre valea Belareca la est, depresiunea Mehadica la vest si sud si

depresiunea Rusca la nord. Avand altitudinea maxima de 1365 m in varful cu acelasi

nume, culmea se mentine uniforma din punct de vedere altitudinal in partea ei

nordica si centrala, scazand treptat in inaltime spre sud (Cotul Românului 1173 m).

Raport de Mediu


Pagina 56 din 136

Relieful este reprezentat prin culmi rotunjite în plan transversal, pe când în profil

longitudinal prezintă forme neregulate ca urmare a succesiunii de şei şi vârfuri cu

altitudini variabile.

Culmile sculptate în sedimente greso-conglomeratice, în erupţii şi în calcare, sunt

mai scurte şi cu profil în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentate de ape,

cu abrupturi calcaroase care adăpostesc multe peşteri şi uneori pe alocuri cu

adevăraţi pereţi inaccesibili.

Perimetrul comunei se intinde pe culmile Muntilor Cernei, incluzand cursul final al

raului Cerna si bazinul superior al Raului Belareca, valea paraurilor Ohaba,

Zmogotin, Ranca, Studena, Ciumerna si Izvor pe cursul carora s-au dezvoltat in

majoritate satele si catunele actuale. Din Masivul Cernei se remarca varful maxim de

pe teritoriul comunei si care este de 1631,0m altitudine(Varful La Maici), punct situat

in coltul Nord - Estic al comunei, la limita de hotar cu jud. Gorj, restul fiind pasuni

alpine, fanete, paduri si stanci golase. Morfologia terenului este tipic montana, cu

zone in care se pastreaza forme de relief reprezentate de circuri si vai glaciare, cu

depozite specifice actiunii ghetarilor. Fundamentul stancos al regiunii nu permite

Raport de Mediu


Pagina 57 din 136

dezvoltarea unor alunecari de teren importante, de regula fenomenele fizico-

geologice fiind reprezentate de caderi de stanci pe taluzuri si de grohotisuri la baza

versantilor.

• Geomorfologia Suprafaţa de teren in care se preconizează execuţia parcului eolian, este situata la

extremitatea vestica a Munţilor Cernei, pe latura estica a munţilor situaţi intre v.

Ranica (la est) si văile Domasnea si Luncavita (la vest).

Morfologia terenului este tipic montana, cu zone in care se păstrează forme de

relief reprezentate de circuri si vai glaciare, cu depozite specifice acţiunii

gheţarilor.

Altitudinile maxime depăşesc 1200-1300 m, iar văile care fragmentează înălţimile,

sunt in general inguste abrupte si cu debite torenţiale in peroadele cu precipitaţii

abundente.

Fundamentul stâncos al regiunii nu permite dezvoltarea unor alunecări de teren

importante, de regula fenomenele fizico-geologi ce fiind reprezentate de căderi de

stanei pe taluzuri si de grohotişuri la baza versantilor.

• Geologia

Geologic, zona analizata este caracterizata printr-o mare eterogenitate, fundamentul

stâncos fiind alcătuit dintr-o gama petrografica foarte larga. Important pentru

lucrarea de fata este prezenta in zona a formaţiunilor sedimentare de vârsta Jurasic

inf.-Ji, reprezentate aici prin conglomerate calcaroase, dure si mai rar prin gresii cu

şisturi argiloase.

Atat pe culmile inalte dar si pe versantii abrupţi, rocile stancoase apar la zi in

numeroase aflorimente, ivirile mai mari de roci generând depozite de grohotiş si

blocuri de stanca, uneori căzute gravitaţional la baza pantelor. Materialele deluviale

Raport de Mediu


Pagina 58 din 136

spalate de pe versanti sunt reprezentate de argile prafoase-nisipoase (care contin

fragmente de roci alterate), ce au grosimi variabile.

Depozitele recente Cuaternare se dezvolta numai in albiile minore ale râurilor, si pe

versantii abrupţi. Pământurile deluviale de pe versanti sunt reprezentate de sol si

argile prafoase-nisipoase (cu numeroase fragmente de roci alterate). Au grosimi

relativ reduse dar nu este exclus ca in micile zone depresionare grosimea acestora

sa fie de ordinul metrilor.

• Conditii geotehnice in amplasament

Asa cum s-a mai arătat, in amplasamentul cercetat s-au efectuat recunoaşteri

geotehnice si s-au analizat datele provenite din studii anterioare si din literatura

tehnica de profil.

Suprafaţa viitorului Parc Eolian are forma unei fasii poligonale înguste, cu lungimea

de cca.5 km, orientata nord-sud, situata la partea superioara vârfurilor montane

Piatra Sparta, Piatra Eîiova, Vf. Padinei, Padina, etc (planşa nr. 1). Culmile

stancoase separa v.Ranica de v. Domasnea, au pante accentuate si altitudini

maxime cuprinse intre +1008 mdM (vf. Piatra Sparta, spre sud) si +1386 mdM (Vf.

Padina, spre nord)

Viitorul Camp Eolian se ridica fata de patul văilor inconjuratoare cu peste 700-900 m,

iar pe versantii in general stabili, se remarca numeroase blocuri de stanca (in loc sau

alunecate gravitaţional pe versanti), ce străpung deluviile acoperitoare.

Rocile care constituie fundamentul regiunii sunt de vârsta Jurasic inf-Ji, sunt

constituite din conglomerate cuartitice, dure, in asociere cu gresii cuartitice si

calcaroase, stratificate la baza si masive la partea superioara, toate fiind afectate in

apropierea suprafetii, de o alterare uşoara si de fisuratie.

Raport de Mediu


Pagina 59 din 136

Rocile din fundament sunt acoperite sporadic de depozite deluviale si de

grohotiş cu grosimi reduse, străpunse deseori de blocuri de stanca uneori

instabile.

Constituţia rocilor din fundament si morfologia terenului din zona studiata nu

favorizează apariţia de acvifere importante care sa puna in dificultate realizarea

construcţiilor preconizate.

Menţionam ca nu este exclus ca rocile puternic calcaroase sa fie afectate de goluri

carstice si de acvifere cantonate in acestea.

Dupa fixarea locaţiilor fiecărei turbine eoliene si inainte de realizarea acestora, pe

fiecare ampriza vor trebui executate sondaje adecvate pentru precizarea rocii de

baza si a grosimii deluviilor, in vederea recomandării soluţiilor geotehnice de

fundare.

Raport de Mediu


Pagina 60 din 136

3.1.2. Hidrologia, hidrogeologia

Din punct de vedere hidrografic teritoriul este amplasat în bazinul râului Belareca,

afluent pe dreapta al raului Cerna. Belareca izvoraste din Muntii Cernei, in

apropierea satului Obita si traverseaza depresiunea Cornereva, pe directia N-S unde

primeşte majoritatea afluenţilor, din care amintim : Hora Mare, Hora Mică, Bojia,

Zbegul, Letnicica, pe partea dreaptă, apoi Cozia si Ranica pe partea stângă. Raul

paraseste apoi depresiunea Cornereva si patrunde in Culoarul Timis –Cerna, unde,

intre localitatile Plugova si Mehadia primeste pe partea stanga Bolvasnita si pe

dreapta Mehadica si Sverdinul. Belareca se varsa in Cerna in aval de gara Baile

Herculane. Suprafaţa totală a bazinului său hidrografic însumează 706 km².

Lungimea sa totală este de 35,5 km.

Apele subterane

Fundamentul stâncos si deluviile subţiri nu permit existenta unor acvifere importante,

apa şiroind de regula pe versanti către firul văilor sau pe fisurile deschise ce

afectează rocile in apropierea suprafetii.

Trebuie semnalat ca local, in rocile calcaroase se pot dezvolta goluri carstice

carstice care sa favorizeze apariţia unor cai preferenţiale de scurgere a apei si chiar

stocarea acesteia.

Reteaua hidrografica Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Cornereva este amplasat în

bazinul râului Belareca, afluent pe dreapta al raului Cerna. Belareca izvoraste din

Muntii Cernei, in apropierea satului Obita si traverseaza depresiunea Cornereva, pe

directia N-S unde primeşte majoritatea afluenţilor, din care amintim: Hora Mare, Hora

Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, pe partea dreaptă, apoi Cozia si Ranica pe partea

stângă. Raul paraseste apoi depresiunea Cornereva si patrunde in Culoarul Timis –

Cerna, unde, intre localitatile Plugova si Mehadia primeste pe partea stanga

Raport de Mediu


Pagina 61 din 136

Bolvasnita si pe dreapta Mehadica si Sverdinul. Belareca se varsa in Cerna in aval

de gara Baile Herculane. Suprafaţa totală a bazinului său hidrografic însumează 706

km². Lungimea sa totală este de 35,5 km.

Se remarca faptul ca in zona de platou a Culmii secundare a Muntilor Cernei, in care

urmeaza sa realizeze planul de urbanism zonal analizat, nu exista cursuri de apa

permanente.

3.1.3. Seismicitatea

Potrivit SR 11100/1-93 „ Zonarea seismica – Macrozonarea teritoriului Romaniei”,

amplasamentul analizat se incadreaza in macrozona de intensitate 71 MSK. In

conformitae cu „Codul de proiectare seismica P.100-1/2006”, regiunea este

caracterizata prin parametrii ag= 0,20g pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR=100 ani, cu perioada de colt (control) Tc=0,70.

3.1.4. Clima

Planul se încadrează în condiţiile climatului temperat-continental cu variaţii

substanţiale între vară şi iarnă. Relieful înalt accentuează aceste variaţii de

temperatură. Datorită aşezarii în partea de S-V a ţării face se resimt, mai slab,

influenţe ale climatului submediteranean, atenuate însă de altitudine. Acest lucru

face ca iernile să fie mai blânde decât în alte părţi muntoase din ţară situate la

aceeaşi altitudine.

3.1.4.1. Regimul termic

Temperatura medie anuală este de 8,5°C, luna cea mai caldă este luna iulie cu o

temperatură medie de 18-19°C şi maxima de 38°C, iar luna cea mai rece este

ianuarie cu o temperatură medie anuală situată în jurul valorii de -3°C şi minime de -

15°C. Primul îngheţ se plasează, de obicei, în perioada 1 octombrie -11 noiembrie,

iar ultimul în intervalul ultimei decade a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai.

Raport de Mediu


Pagina 62 din 136

3.1.4.2. Regimul pluviometric

Regimul precipitaţiilor este excedentar, atingând medii anuale ridicate cuprinse între

800-1000 mm. Spre rama muntoasă valorile cantităţii de precipitaţii cresc mai

moderat spre vest şi mai evident spre est. O descreştere a cantităţii de precipitaţii se

observă înspre sud, astfel la Mehadia cantitatea medie anuală de precipitaţii are

valori de 750 mm. Precipitaţiile cele mai multe cad în anotimpul cald, prima decadă a

lunii aprilie, a doua decadă a lunii octombrie. În timpul verii sunt frecvente ploile

torenţiale însoţite de descărcări electrice şi uneori de grindină. Iarna stratul de

zăpada atinge grosimi de 0,75m pe o durată de cca. 4 luni.

3.1.4.3. Regimul eolian

Regimul eolian este determinat atât de particularităţile circulaţiei generale a

atmosferei (diferite siteme barice), cât şi de particularităţile suprafeţei active,

remarcându-se rolul de baraj orografic pe care îl au Munţii Banatului, care determină

prin orientarea şi altitudinea lor anumite particularităţi locale ale vânturilor.

Raport de Mediu


Pagina 63 din 136

În zona studiată vânturile dominante bat spre vest si nord-vest, fiind influenţate de

Culoarului Timiş-Cerna pe care se canalizeaza masele de aer. În lungul văilor, la

contactul cu regiunile mai înalte, cu precădere spre Munţii Cernei, cu frecvenţă în

bazinul Domaşnea -Cornea, în timpul anului şi mai pronunţat în zilele senine se

produc brizele de munte-vale. Ziua aerul se deplasează în lungul văii Domaşnea şi

pe versanţii din estul acesteia sub forma unui flux ascendent cu aer mai cald (deci

dinspre regiunile joase spre cele înalte), iar noaptea în sens opus sub forma unui flux

descendent. Aceasta face sa apară inversiunea de temperatură, sesizabila mai ales

în anotimpul de iarnă şi vara.

Raport de Mediu


Pagina 64 din 136

3.1.4.4. Umezeala aerului

Umezeala relativă medie anuală înregistreză valori ridicate ce se menţin în general

între 75-90 %. În lunile iulie-august sunt mai scăzute şi se datorează creşterii

generale a temperaturii aerului şi reducerii cantităţilor de precipitaţii atmosferice în

timp ce în lunile decembrie-ianuarie se înregistrează valorile cele mai ridicate ce sunt

puse pe seama condiţiilor atmosferice umede ale maselor de aer oceanice din vestul

continentului.

3.1.4.5. Nebulozitatea

Nebulozitatea constituie un factor climatologic important deoarece influenţează în

mare măsura insolaţia din timpul zilei şi radiaţia căldurii din sol în timpul nopţii. Ea

este strâns legată de circulaţia atmosferică şi de configuraţia geologică a zonei.

Media lunară a nebulozităţii înregistrează valorile cele mai mari iarna (6,5 -7,5), iar

cele mai mici vara (4,0 -5,2) şi toamna (4,5 -5,5). Numărul mediu anual de zile cu cer

noros este de 120- 140, iar numărul zilelor cu cer senin atinge valori medii

multianuale de 100 -110.

3.1.5. Biodiversitatea

3.1.5.1. Flora

Din punct de vedere al vegetaţiei cea mai mare parte perimetrului studiat se

încadrează în zona pajistilor si in zona pădurile de foioase. În prezent defrişările

făcute pentru extinderea pajistilor au dus la schimbarea peisajului natural, în unele

zone favorizându-se apariţia eroziunii solului.

Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici ca şi intervenţia factorului

antropic, au determinat o vegetaţie variată ca specii şi asociaţii pe fondul general al

Raport de Mediu


Pagina 65 din 136

pădurilor de foioase. Vegetaţia specifică este cea a padurilor de deal. Plantele

ierboase sunt reprezentate de: trifoiul sălbatic (Trifolium pretense), păiuş (Festuca

pratensis), coada şoricelului (Achillea millefolium). De asemenea, în această zonă se

întâlnesc şi arbuşti ca: măceşul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa),

păducelul (Crataegus oxycantha) etc. Unde pantele sunt mai domoale cu expoziţie

însorită se întâlnesc pădurile de cer si gârniţă, cu specii precum Quercus cerris, Q.

pubescens, Q.robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, în asociaţie cu specii precum

Carpinus betulus (carpen), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru),

Ulmus procera (ulm), Tilia tomentosa (tei), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus

avellana (alun). Aceste păduri se întâlnesc în partea sud-vestică in apropierea satului

Negiudin. Pe dealurile mai înalte până în zona de contact cu muntele, unde şi

umiditatea este mai ridicată, se întâlnesc păduri de amestec în care predomină fagul

(Fagus silvatica), alături de care mai întâlnim: lemnul cânesc (Ligustrum vulgare),

sângerul (Cornus sanguinea), teiul (Tilia tomentosa), cornul (cornus mas), ulmul

(Ulmus procera). Mai spre înălţime tot alături de fag cresc: carpenul (Carpinus

betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus) alunul (Corylus avellana) .

Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus

glaudulosa (cenusar), Andropogon ischaemum (bărboasa), Poa pratensis (firuţa),

Fragaria viridis (fragi).

Etajarea vegetatiei

Etajarea vegetatiei este conditionata de variatiile de regim termic, regim hidric si de

treptele de relief. Principalele eteje de vegetatie sunt:

Etajul padurilor de foioase – etajul fagului: este cuprins intre 700-1300 m altitudine.

Fagul formeaza corpuri compacte de padure, in amestec cu paltinul, ulmul,

mesteacanul si la altitudini mai coborate gorunul, carpenul, teiul, frasinul. Stratul

arbustiv este reprezentat de voniceriul (Evonymus europaea), alunul (Coryllus

avellana), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus

sanguinea). Stratul ierbos este variat: graminee (Festuca silvatica, Poa nemoralis),

murul (Rubus hirtus), ferigi, rogozul (Carex silvatica, Carex pendula) etc.

Raport de Mediu


Pagina 66 din 136

- etajul gorunului: cuprins intre 300-800 m altitudine. In cadrul vegetatiei

arborescente predomina gorunul (Quercus patraea, Quercus policarpa) alaturi de

carpinita (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). In partea sa superioara

se face trecerea catre etajul fagului, cu predominarea unui emestec de gorun, fag,

tei, frasin, ulm, carpen, jugastru, paltin. Stratul de arbusti si vegetatie ierboasa sunt

asemanatoare cu ele din etajul fagului, cu o extensiune a gramineelor in stratul

ierbos.

Vegetatia de lunca – este intalnita de-a lungul raurilor Belareca si Mehadica, s-a

format in conditii de umiditate ridicata sau excesiva pe soluri aluviale bogate in

substante nutritive. Vegetatia arborescenta este alcatuita din: salcii, rachite (salix

alba, S. Fragilis, S. cinerea), plopi (Populus alba, P. nigra), catini, anini (Alnus

incana, A. glutinosa). Stratul ierbos este reprezentat de specii de Carex, Juncus,

Trifolium, Poa etc.

3.1.5.2. Fauna

Compoziţia faunistică este influenţată în mod hotărâtor de morfologia zonei

(geomorfologie, hidromorfologie), de tipurile de habitate precum si de gradul de

antropizare al acestora, de compoziţia vegetaţiei precum si de gradul de consolidare

al acesteia si de factorii climatici în general. Ca rezultat al interacţiunii complexe a

acestor factori, constituenţii faunei vor avea mai mult sau mai puţin asigurat arealul

pentru adăpostire, hrană, sau condiţii de reproducere.

Cele mai represeztative specii sunt :

Mamifere : Lupul (Canis lupus), caprioara (Capreolus capreolus), bursucul (Meles

meles), veveriţa (Sciurius vulgaris fuscoates), jderul (Martes martes martes).

Reptile: Gusterul (Lacerta viridis), soparla de zid (Podarcis muralis), vipera cu corn

(Vipera ammodytes).

Raport de Mediu


Pagina 67 din 136

Pasari : Uliul gainilor (Accipiter gentilis) mierlă (Turdus merula), piţigoi (Fringilla

coelebs), cuc (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaiţă

(Garrulus glandarius, ciocănitoare (Dendrocopos syriacus).

3.1.5.3. Habitate

Posibile habitate si descrierea lor:

91M0 Păduri balcano-panonice de cer si gorun

Rãspândire: în dealurile pericarpatice sudice şi vestice, în etajul nemoral, subetajul

pãdurilor de gorun şi de amestec cu gorun.

Suprafeţe: circa 160.000 ha, din care 43.000 ha în sud, 55.000 ha în vest, 62.000 ha

Podişul Transilvaniei.

Staţiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima: T = 9,5–6,50C, P = 800–1000 mm. Relief:

versanţi slab–mediu înclinaţi, cu expoziţii diverse, funduri de vãi, coame, platouri.

Roci: molase, marne, gresii calcaroase. Soluri: de tip eutricambosol, profunde, slab

acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor,

compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea, ssp.

dalechampii), tei (Tilia tomentosa mai rar T. cordata, T. platyphyllos), frasin (Fraxinus

excelsior), cireş (Prunus avium), paltin (Acer platanoides, A. pseudoplatanus), ulm

(Ulmus glabra, U. minor) uneori şi stejar pedunculat (Q. robur), iar în etajul inferior

carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), sorb de câmp (Sorbus

torminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr (Pyrus pyraster), la altitudini mai mari participã

în proporţie destul de mare fag (mai ales Fagus sylvatica ssp. moesiaca); are

acoperire 80–100% şi înãlţimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, dezvoltat

variabil, compus din Corylus avellana, Cornus mas, Cornus sanguinea,Evonymus

europaeus, Staphylea pinnata, Rosa canina, Crataegus laevigata ş.a. Stratul

Raport de Mediu


Pagina 68 din 136

ierburilor şi subarbuştilor, bogat în specii aparţinând florei de mull (Asarum

europaeum, Galium odoratum, Stellariaholostea).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Tilia

tomentosa, Carpinus betulus (Fagus sylvatica).

Specii caracteristice: Erythronium dens-canis, Aposeris foetida. Alte specii: în flora

vernalã: Adoxa moschatelina, Anemonenemorosa, Allium ursinum, Corydalis cava,

C. solida, Dentaria bulbifera, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides, Scilla bifolia;

în flora estivalã: Arum maculatum, Ajuga reptans, A. genevensis, Asarum

europaeum, Astragalus glycyphyllos,Carex sylvatica, C. pilosa, Dactylis polygama,

Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum, Lamium galeobdolon, Lathyrus

vernus, L. venetus, Lilium martagon, Moehringia trinervia, Mercurialis perennis, Paris

quadrifolia, Polygonatum multiflorum, P. latifolium, Pulmonaria officinalis, Sanicula

europaea, Scrophularia nodosa ş.a.

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Raspândire: în toate dealurile peri- şi intra carpatice, ca şi în partea inferioarã a

Carpaţilor, în etajul nemoral.

Suprafeţe: circa 585.000 ha, din care 290.000 ha în dealurile vestice şi Carpaţii

Occidentali, 180.000 ha în dealurile şi munţii Carpaţilor Meridionali, 80.000 în

dealurile şi munţii Carpaţii Orientali, 30.000 în Podişul Transilvaniei.

Staţiuni: Altitudini: 300–800 (1000) m. Climã: T = 9,0–6,00C, P = 650–850 mm.

Relief: la altitudini sub 700 m numai pe versanţi umbriţi şi vãi, chiar pe versanţi

însoriţi cu vechi alunecãri; la altitudini peste 700 m, pe versanţi cu diferite înclinãri şi

expoziţii, culmi, platouri. Roci: în general molase (alternanţe de argile,

nisipuri, pietrişuri), marne, gresii calcaroase, calcare, şisturi (la munte). Soluri: de tip

eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Raport de Mediu


Pagina 69 din 136

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale şi balcanice,

mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus

sylvatica ssp. moesiaca şi ssp. sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus

betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireş (Cerasus avium), paltin de

munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra,

U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar în sud-vestul şi

vestul României şi cer (Quercus cerris) şi gârniţã (Q. frainetto). În cazul când

proporţia speciilor de amestec depãşeşte 50% se formeazã aşa numitele fãgete

amestecate. Acoperirea realizatã de arboret este de 80–100%, iar înãlţimea atinsã

de fag la 100 de ani este de 25–35 m. Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilã, în

funcţie de acoperirea realizatã de arboret, este compus din Corylus avellana,

Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea,

Sambucus nigra ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, cu dezvoltare variabilã, conţine

specii din flora de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea,

Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera).

Valoare conservativã: redusã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu

frecvenţa mare, ssp. sylvatica cu frecvenţã mai micã, Carpinus betulus. Specii

caracteristice: nu sunt; posibil Erythronium dens-canis, cât şi speciile alianţei Lathyro

– Carpinion (Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Melampyrum

bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria

holostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus hallersteinii). Alte specii importante:

dominantã primãvara este Dentaria bulbifera; cu frecvenţã mare se întâlnesc

Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum,

Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium

effusum, Mercurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria oficinalis, Sanicula

euopaea, Viola reichenbachiana, precum şi unele specii sud-europene (Melittis

melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger), în locuri umede, primãvara,

solul este acoperit cu Allium ursinum.

Raport de Mediu


Pagina 70 din 136

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate Calcaroase

Rãspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în etajul nemoral, în regiunea montanã şi

de dealuri înalte, pe roci calcaroase (Bucegi, Piatra Craiului, Vulcan, Cernei, Retezat,

Godeanu, Locvei, Codru Muma, Pãdurea Craiului etc.).

Suprafeţe: circa 48.000 ha, din care 20.000 ha în Carpaţii Meridionali şi câte 14.000

ha în Carpaţii Orientali şi, respectiv, Occidentali.

Staţiuni: Altitudini: 800–1200 m. Climã: T = 7,0–5,50C, P = 850–1100 mm. Relief:

versanţi cu înclinãri şi expoziţii diferite, platouri. Roci: calcaroase, gresii calcaroase,

marne. Soluri: rendzine tipice şi cambice, terra-rossa, superficiale – mijlociu

profunde, neutre-slab bazice, cu mull – moder eubazice, în primãvara umede, vara

reavãne.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale, mezoterme, mezofite,

eutrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),

sau cu amestec de brad (Abies alba), de frasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte

(Acer pseudoplatanus), sorb de câmp

(Sorbus torminalis), carpen (Carpinus betulus), local Fraxinus ornus, are acoperire de

80–100%. Stratul arbuştilor, dezvoltat variabil, în funcţie de acoperirea arboretului,

format din Daphne mezereum, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Cornus mas,

Staphylea pinnata, Viburnum lantana, Cornus sanguinea ş.a. Stratul ierburilor şi

subarbuştilor: dezvoltat variabil, conţine mai multe orhidee (tipul Epipactis,

Cephalanthera) şi multe specii ale „florei de mull” şi unele specii sudice (Campanula

persicifolia, Melittis melissophyllum).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica şi ssp.

moesiaca. Specii caracteristice: Cephalanthera damassonium, C. rubra. Epipactis

microphylla. Alte specii importante: Anemone nemorosa, Asarum europaeum,

Raport de Mediu


Pagina 71 din 136

Campanula ranunculoides, Carex pilosa, Cephalanthera longifolia, Epipactis

helleborine, E. atrorubens, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Galium

odoratum, Hepatica nobilis, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Mercurialis

perennis, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Salvia glutinosa, Symphytum

tuberosum, Viola reichenbachiana ş.a.

8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică

Rãspândire: Carpaţii Meridionali: Masivul Leaota (Cheile Ghimbavului, Cheile

Dâmboviţei, Cheile Cheii), Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu, Munţii Cernei. Carpaţii

Occidentali: Vidra-Avram Iancu, Munţii Scãriţa-Belioara, Valea Iadului; în regiunea

montanã.

Suprafeţe: mici (10–100 ha).

Raport de Mediu


Pagina 72 din 136

Staţiuni: Altitudine: 800–1000 m. Clima: T = 7–50C; P = 850–1100 mm. Relief:

versanţi însoriţi cu înclinare mare spre medie. Substrat: grohotişuri mãrunte sau

grosiere nefixate, pe terenurile puternic luminate, dar umede şi care au o cantitate

apreciabilã de material organic, provenit din resturile vegetale ce se acumuleazã de

pe terenurile învecinate precum şi de la plantele ce cresc pe acest substrat.

Structura: Habitat cu compoziţie floristicã heterogenã. Stratul ierbos: speciile

caracteristice pot realiza o acoperire de la 15% pânã la 60%. Pe lângã speciile

caracteristice grohotişurilor, apar unele mezofile cum sunt: Eupatorium cannabinum,

Valeriana officinalis, Silene vulgaris, Galeopsis ladanum, Salvia glutinosa, Tussilago

farfara etc. Pe mãsurã ce se acumuleazã substanţe organice în substrat şi grohotişul

devine mai stabil, apar un numãr însemnat de specii de pajişti cum sunt: Agrostis

tenuis, Festuca rubra. Thymus bihorensis (marginatus) apar uneori în cantitate mai

mare putând alcãtui o subasociaţie aparte, thymetosum bihorensis (marginatae)

Popescu et Sanda 1990, aceasta indicând sensul de evoluţie al cenozelor.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Gymnocarpium robertianum. Specii

caracteristice: Gymnocarpium robertianum, Achnatherum calamagrostis, Parietria

officinalis, Thymus comosus. Alte specii importante: Geranium robertianum, Senecio

rupestris, Melica ciliata, Origanum vulgare, Galium album, Arabis alpina, Teucrium

montanum, Cardaminopsis arenosa ssp. borbasii, Moehringia muscosa,

Vincetoxicum hirundinaria. Specii endemice: Thymus comosus.

Se constata ca nici unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a planului

nu întruneşte criteriile de definire ca „habitat prioritar”, conform OM

nr.1198/25.12.2005 – Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită

declararea ariilor speciale de conservare.

Raport de Mediu


Pagina 73 din 136

3.1.6. Asezarile umane si populatia

Comuna Cornereva se situeaza in judetul Caras-Severin, in extremitatea sud-estica

a judetului, cu dezvoltare pe axa NE-SV, aflandu-se in raza de polarizare a orasului

Baile Herculane. Localitatea se situeaza in apropierea interferentei dintre

Depresiunea Almajului si Depresiunea Mehadia - Domasnea, aceasta din urma fiind

situata pe culoarul Timis-Cerna. Pe teritoriul comunei Cornereva se desfasoara o

mare parte din cadrul Muntilor Cernei cu culmi muntoase ce depasesc 1800 metri

altitudine. Spre sud depresiunea in care este situatacomuna Cornereva, intra in

contact cu culoarul Timis-Cerna, iar spre nord cu Depresiunea Rusca-Teregova.

Comuna Cornereva se invecineaza cu : jud. Mehedinti la est, jud. Gorj la nord-est

(hotarul cu judetul Gorj se afla pe culmile Muntilor Godeanu, iar cel cu judetul

Mehedinti pe raul Cerna), comuna Teregova la nord-vest, comuna Domasnea si

Cornea la vest, comuna Mehadia la sud.

Fata de principalele centre urbane, Cornereva se situeaza la 105 km de orasul

Resita, resedinta judetului Caras-Severin, la 70 km de Caransebes, la 45 km de

orasul Orsova si la 30 km fata de statiunea Baile Herculane.

De principalele cai de comunicatie, Cornereva este legata prin drumul judetean

Tergova-Cornereva-Plugova, cu racord la ambele capete in E 70. Cea mai apropiata

gara este Crusovat, aflata la circa 20 km de Cornereva.

Suprafata administrativa totala este de 26.071ha, si se desfasoara pe teren cu axa

maxima de aproximativ 23km pe directia E-V si 20km pe axa N-S. Din total suprafata,

suprafata agricola este de 12.205ha si suprafata neproductiva este de 13.636ha

(incluzand fondul forestier). Comuna reprezinta 1,32% din suprafata judetului,

numarandu-se printre comunele mari din punct de vedere al suprafetei teritoriului.

Populatia totala stabila (conform datelor statistice) era de 3832 de locuitori in 1992, si

3770 in urma recensamantului din 2002. Densitatea locuitorilor in teritoriu este de

14,7locuitori/kmp, incadrand comuna in categoria celor cu densitate mica (media pe

tara fiind de 80 locuitori/kmp, respectiv media pe judet este de 40 locuitori/kmp.)

Raport de Mediu


Pagina 74 din 136

Miscarea totala a populatiei este negativa si tinde a se mentine in acelasi sens.

Reteua de localitati este compusa din 40 de sate si catune, din care satul Cornereva

- resedinta de comuna si satele: Arsuri, Bojia, Camena, Ciresel, Cozia, Dolina, Gruni,

HoraMare, Hora Mica, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Obita, Pogara de Sus,

Prislop, Rustin,Strugasca, Studena, Sub Cring, Sub Plai, Topla, Zanogi, Zbegu,

Zmogotin, Zoina si o alta grupare in jurul satului Bogiltin - fosta resedinta de comuna,

si anume : Borugi, Costis, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Inelet, Mesteacan,

Megiudin, Pogara, Poiana Lunga,Prisacina, Scarisoara si Tacu. Din punct de vedere

al marimii localitatilor, satele se inscriu in categoria localitatilor mici, de sub 1000

locuitori. Densitatea localitatilor este de 0,15localitati /kmp, inscriind comuna in

categoria cu densitate mica de localitati. Cornereva s-a dezvoltat pe valea raului

Belareca. Bogaltinul se afla la sud de Cornereva pe valea paraului Ciumerna. Restul

satelor si catunelor s-au dezvoltat in jurul fostelor salase de sezon, datorita

distantelor mari pana la localitatea de domiciliu al proprietarilor. Satele comunei au o

structura dispersata in afara de Cornereva si Bogiltin care sunt mai compacte.

Populaţia activă cuprinde un număr de aproximativ 2950 persoane, ce reprezintă

circa 78 % din totalul populaţiei localităţii. Din rândul acestei populaţii active

majoritatea, adică aproximativ 2830, ce reprezintă circa 96 % din totalul populaţiei

active lucrează în sectorul primar, pe când un număr de aproximativ 120 persoane,

care reprezintă circa 4 % din totalul populaţiei active lucrează în sectorul terţiar ca:

învăţători, profesori, cadre medicale, şoferi etc

Activitati economice

Activităţile economice s-au dezvoltat în comuna Cornereva în strânsă legătură cu

condiţiile fizico-geografice ale aşezării. Ocupaţia de bază a locuitorilor comunei

Cornereva a reprezentat-o şi o reprezintă agricultura. Particularităţile reliefului,

condiţiile pedoclimatice au permis ca pe teritoriul comunei Cornereva să se dezvolte

mai bine creşterea animalelor şi cultura pomilor fructiferi, mult mai slab fiind

reprezentată cultura plantelor.

Agricultura - cu cele două ramuri de bază : cultivarea terenurilor şi creşterea

animalelor este activitatea economică tradiţională a locuitorilor comunei.

Raport de Mediu


Pagina 75 din 136

Cultura plantelor

Suprafaţa cultivată cu cereale este de 500 ha, predominând culturile de porumb,

cartofi se cultiva pe cca 600 ha iar suprafata cultivata cu legume cca. 39 ha. Pomii

fructiferi sunt ocupa o suprafata de 157 ha, din care : 76 ha cultivate cu prun, 32 ha

cultivate cu mar, 21 ha cultivate cu par, 15 ha cultivate cu cires si12 ha cultivate cu

alte specii de pomi fructiferi (nuc,piersic, cais etc).

Creşterea animalelor

Această activitate economică reprezintă o îndeletnicire de tradiţie pe teritoriul

comunei Cornereva şi este astăzi ramura cea mai dezvoltată a economiei localităţii.

S-a dezvoltat într-o pondere mai mare, în comparaţie cu alte activităţi deoarece

localitatea dispune de puţine terenuri arabile, având în schimb suprafeţe întinse cu

păşuni (chiar păşuni alpine) şi fâneţe.

Efectivul de animale în comuna Cornereva :

ovine - 6998 capete

bovine - 1465 capete

cabaline - 397 capete

porcine - 1324 capete

pasari - 4207 capete

albine - 237 familii

3.1.7. Solul Caracteristicile invelisului de sol sunt date de actiunea factorilor pedogenetici

naturali: clima, litologia, relieful, vegetatia. Modul diferit de combinare locala sau

regionala a actiunii acestor factori justifica diversitatea tipurilor de soluri.

Raport de Mediu


Pagina 76 din 136

Se poate observa o zonalitate orizontala a tipurilor de soluri, generata de conditiile

bioclimatice si o zonalitate verticala, generata de variatia altitudinala a reliefului.

Astfel, in functie de relief principalele tipuri de soluri intalnite in zona de sud si vest a

Muntilor Cernei, sunt:

Soluri brune acide – sunt raspandite in regiunea de munte, sub paduri de fag sau

amestec de fag si molid. Altitudinile la cere se intalnesc aceste soluri nu depasesc

1700 m. Climatul este umed si racoros, recipitatiile au valori intre 800-1400 mm/an

iar temperaturile medii anuale 3-5°C.

Luvisoluri albice – se formeaza in conditiile unui climat moderat (temperaturi medii

anuale 7-10°C si precipitatii de 600-1000 mm/an). Vegetatia este reprezentata prin

paduri de stejar, de fag si fag in amestec cu gorun.

Luvisolurile albice se intalnesc mai ales pe un relief orizontal sau slab inclinat; ele s-

au format pe roci variate, puternic alterate (gresii, argile, depozite de terasa, depozite

deluvialo-proluviale variate).

Raport de Mediu


Pagina 77 din 136

Soluri brune luvice si soluri brune argiloiluviale – se formeaza la altitudini cuprinse

intre 200 si 900 m, pe depozite variate: nisipuri, luturi roscate, depozite de terasa,

argile reziduale rosii, sub o vegetatie de padure (Quercus patraea, Q. Robur,

amestec de fagus silvatica si Quercus patraea, fagete pure). Climatul in care se

formeaza aceste soluri este temperat moderat (temperaturi medii anuale 7-10°C si

precipitatii de 600-800 mm/an).

Solurile aluviale – sunt soluri neevoluate, cu textura mijlocie sau fina, formate pe

depozite aluviale sau aluvio-proluviale, sub o vegetatie alcatuita din pajisti

mezohidrofile si paduri de sleau. Sunt intalnite pe terasele raurilor Belareca si

Mehadica.

3.1.8. Areale protejate Zona studiata pentru amplasamentul planului este in afara arealelor protejate.

Distantele intre limita PUZ studiat si limitele ariilor naturale protejate aflate in regiune

sunt urmatoarele:

- Parcul National Domogled Valea Cernei : 4,3 km

- Parcul Natural Portile de Fier: 25,6 km

- Parcul National Retezat: 19,2 km

- Parcul National Semenic – Cheile Carasului: 25 km

- Parcul National Cheile Nerei – Beusnita: 31,1 km

- SCI Muntii Tarcu: 0,6 km

- SCI Cheile Rudariei: 25,8 km

Raport de Mediu


Pagina 78 din 136

3.2. Calitatea actuala a factorilor de mediu Capitolul de fata vizeaza principalele surse de impact si modul de dispersie a

poluantilor inspre receptori, in scopul determinarii gradului de afectare a

componentelor naturale prin activitatile care se vor derula in urma aplicarii planului in

teritoriul analizat. Calitatea factorilor de mediu în situația actuală a fost stabilită pe

baza studiilor existente privind condițiile inițiale din zona planului.

3.2.1. Calitatea apei Amplasamentul planului se situeaza pe partea dreapta a raului Belareca la o distanta

de 1,3 – 3,0 km de albia acestuia. Belareca izvoraste din Muntii Cernei, in apropierea

satului Obita si traverseaza depresiunea Cornereva, pe directia N-S unde primeşte

majoritatea afluenţilor, din care amintim afluentii pe partea dreapta: Hora Mare, Hora

Mică, Bojia, Zbegul, Letnicica, care se situeaza in apropierea amplasamentului

studiat. Se remarca faptul ca in zona de platou a Culmii secundare a Muntilor Cernei,

in care urmeaza sa realizeze planul de urbanism zonal analizat, nu exista cursuri de

apa permanente, scurgerea apelor inspre afluentii raului Belareca realizandu-se prin

Raport de Mediu


Pagina 79 din 136

intermediul catorva ogase. In bazinul raului Belareca singurele surse de poluare a

apelor sunt gospodariile populatiei, activitatiile zootehnice desfasurate in regim

individual si activitatea santierului amenajarii hidroenergetice Belareca-Cerna, situata

in zona satului Bogiltin.

Calitatea constatata din studii de specialitate existente, a apelor raului Belareca este

buna, fiind influentata in mod curent de sursele de poluare amintite dar si de

deseurile din gospodarii eliminate necontrolat in albiile cursurilor de apa din zona.

In perioadele de precipitatii se constata o crestere semnificativa a turbiditatii

cursurilor de apa din zona datorata transportului de suspensii solide de pe versanti.

3.2.2. Calitatea aerului Calitatea aerului din zona planului este puțin afectată de agenți poluanți ca urmare a

lipsei activităților de tip industrial în proximitate. De asemenea traficul rutier

desfășurat pe infrastructura existentă și pe cea care urmează a se realiza nu va

conduce la dezechilibre majore în acest domeniu.

Sursele principale de poluanți atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localităților,

și anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deșeuri lemnoase, deșeuri agricole)

în sisteme casnice de încălzire și de preparare a hranei, creșterea păsărilor si

animalelor în gospodării individuale, culturile vegetale, unitățile industriale de mică

producție (in special de prelucrare a lemnului), traficul rutier local și de tranzit.

Ocazional se produc episoade de poluare a aerului atmosferic ca urmare a aprinderii

resturilor vegetale de la recoltele agricole, această practică abuzivă extinzându-se în

ultima perioadă. Poluanții principali asociați acestor surse sunt reprezentați de: oxizi

de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3),

particule, compuși organici volatili și condensabili.

Prin extrapolarea unor observații în zone similare devine cert că nivelurile

concentrațiilor de fond pentru principalii poluanți ce caracterizează atât sursele

specifice localităților, cât și cele asociate activităților proiectului, și anume, CO,

PM10, NO2 și SO2 se situează sub valorile limită prevăzute de legislația în vigoare.

Raport de Mediu


Pagina 80 din 136

Emisiile specifice surselor casnice/agricole/de altă natură din zonă sunt în măsură a

fi preluate și neutralizate de covorul vegetal existent.

3.2.3. Zgomotul si vibratiile În prezent, principala sursă de zgomot din zonă este reprezentată de traficul rutier de

pe DJ 608 care face legatura intre DN6, prin Plugova, cu Cornereva si Rusca

Teregova, la care se adaugă traficul pe căile rutiere interne. Cu acestea nivelele de

zgomot si vibrații se situează sub limita admisă.

3.2.4. Calitatea solului Factorii limitativi care grevează asupra calității învelișului de sol sunt reprezentați, în

principal, de aciditate, rezervă scăzută de humus, compactitate, panta terenului.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor limitativi enumerați se au în vedere

corectarea acidității solului prin acțiuni de amendare calcică și prin lucrări de

fertilizare radicală, prevenirea și combaterea eroziunii de adâncime prin lucrări de

consolidare a ogașelor și ravenelor, precum și măsuri corespunzătoare pentru

captarea si evacuarea apelor de origine pluvială și menajera. Se recomandă a fi

constituite, totodată, perimetre de ameliorare a terenurilor intens degradate prin

eroziune etc.

3.2.5. Starea componentei biotice Starea de conservare a unui habitat natural este dată de totalitatea factorilor ce

acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră

„favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

− arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal

sunt stabile sau în creştere;

Raport de Mediu


Pagina 81 din 136

− are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este

mare;

− speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare

favorabilã.

Starea de conservare a unei specii este dată de totalitatea factorilor ce acţioneazã

asupra sa şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor

speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene. Starea de conservare a acesteia se

consideră „favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

− datele privind dinamica populaţiilor speciei indicã faptul că aceasta se

menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă

viabilă a habitatului natural;

− arealul natural al speciei nu se reduce şi nu existã riscul să se reducã în

viitorul previzibil;

− există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se

menţină pe termen lung.

Flora

Perimetrul care face obiectul planului propus se regăseşte într-o zonă lipsită de

interes major din punct de vedere al biodiversităţii. Acest fapt se datorează

interacţiunilor multiple şi pe termen foarte lung dintre factorii de mediu şi cei antropici.

În zona planului supus analizei nu sunt declarate arii naturale protejate (ANP), sau

situri cuprinse în Reţeaua europeană Natura 2000, care prezintă o importanţă

specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile

speciale de conservare reglementate conform conform Ordonanţei de Urgenţă nr.57

din 20 iunie 2007, aprobata prin Legea nr. 49/2011, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Raport de Mediu


Pagina 82 din 136

Funcţiunea dominantă a comunei Cornereva este cea agricolă in sector individual cu

profil zootehnic, suprafeţele arabile fiind doar de 1139ha - de categoria 5/6 de

fertilitate, repartizarea pe gospodării nesatisfacând nici nevoile proprii ale

gospodăriilor. Prin urmare, integritatea naturală s-a păstrat în proporţie destul de

ridicată din punct de vedere al habitatelor, dar presiunea antropică exercitată prin

prezenţa animalelor domestice cvasipermanent pe păşunile secundare exploatate ca

izlazuri comunale şi-a pus intr-o oarecare măsură amprenta asupra biodiversităţii.

Prezenţa perimetrelor utilizate ca fâneţe a permis păstrarea unor specii cu valoare

din punct de vedere ştiinţific, economic, etc., fără însă a exista populaţii care să ducă

la fundamentarea unor decizii de management conservativ speciale. Se evidenţiază

astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi, precum şi reducerea rezistenţei

speciilor la unii factori abiotici şi biotici dăunători.

În zona Proiectului Parc Eolian Cornereva, din punct de vedere al folosinţei

terenurilor, cel mai bine reprezentate categorii sunt pajiştile secundare cu rol de

păşuni comunale, fâneţele, suprafeţele împădurite aparţinând comunităţilor locale,

păduri aparţinând fondului forestier naţional, şi teren neproductiv. Există vegetaţie

forestieră cu valoare productivă instalată în afara fondului forestier, formând aşa-

numitele păşuni împădurite, care datorită tipului de management aplicat au aspectul

unor lăstărişuri, dominate de specii invazive şi pioniere.

Conform OM nr.1198/25.12.2005 – Tipuri de habitate naturale a căror conservare

necesită declararea ariilor speciale de conservare, nici unul dintre habitatele

identificate în zona de influenţă a planului nu întruneşte criteriile de definire ca

„habitat prioritar”.

Din punct de vedere al vegetaţiei cea mai mare parte perimetrului studiat se

încadrează în zona pajistilor si in zona pădurilor de foioase. În prezent defrişările

făcute pentru extinderea pajistilor au dus la schimbarea peisajului natural, în unele

zone favorizându-se apariţia eroziunii solului.

Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici ca şi intervenţia factorului

antropic, au determinat o vegetaţie variată ca specii şi asociaţii pe fondul general al

Raport de Mediu


Pagina 83 din 136

pădurilor de foioase. Vegetaţia specifică este cea a padurilor de deal. Plantele

ierboase sunt reprezentate de: trifoiul sălbatic (Trifolium pretense), păiuş (Festuca

pratensis), coada şoricelului (Achillea millefolium). De asemenea, în această zonă se

întâlnesc şi arbuşti ca: măceşul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa),

păducelul (Crataegus oxycantha) etc. Unde pantele sunt mai domoale cu expoziţie

însorită se întâlnesc pădurile de cer si gârniţă, cu specii precum Quercus cerris, Q.

pubescens, Q.robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, în asociaţie cu specii precum

Carpinus betulus (carpen), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru),

Ulmus procera (ulm), Tilia tomentosa (tei), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus

avellana (alun). Aceste păduri se întâlnesc în partea sud-vestică in apropierea satului

Negiudin. Pe dealurile mai înalte până în zona de contact cu muntele, unde şi

umiditatea este mai ridicată, se întâlnesc păduri de amestec în care predomină fagul

(Fagus silvatica), alături de care mai întâlnim: lemnul cânesc (Ligustrum vulgare),

sângerul (Cornus sanguinea), teiul (Tilia tomentosa), cornul (cornus mas), ulmul

(Ulmus procera). Mai spre înălţime tot alături de fag cresc: carpenul (Carpinus

betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus), alunul (Corylus avellana) .

Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus

glaudulosa (cenusar), Andropogon ischaemum (bărboasa), Poa pratensis (firuţa),

Fragaria viridis (fragi).

Specii de plante cultivate: Pomii fructiferi cei mai frecvent cultivaţi sunt prunul,

mărul, vişinul, cireşul, nucul, părul.

Speciile de plante de cultură sunt în principal cartoful, fasolea, porumbul,

lucerna şi trifoiul.

Fauna

Compoziţia faunistică este influenţată în mod hotărâtor de morfologia zonei

(geomorfologie, hidromorfologie), de tipurile de habitate precum si de gradul de

antropizare al acestora, de compoziţia vegetaţiei precum si de gradul de consolidare

al acesteia si de factorii climatici în general. Ca rezultat al interacţiunii complexe a

Raport de Mediu


Pagina 84 din 136

acestor factori, constituenţii faunei vor avea mai mult sau mai puţin asigurat arealul

pentru adăpostire, hrană, sau condiţii de reproducere.

Cele mai reprezentative specii sunt :

Mamifere: Mistreţul (Sus scrofa Attila), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul

comun (Cervus elaphus), bursucul (Meles meles), veveriţa (Sciurius vulgaris), jderul

de copac (Martes martes martes), jderul de piatră (Martes foina), vulpea, (Canis

vulpes), în efective mici şi sporadic lupul (Canis lupus), etc.

Reptile: Gusterul (Lacerta viridis), soparla de zid (Podarcis muralis), vipera cu

corn (Vipera ammodytes).

Pasari: Uliul gainilor (Accipiter gentilis), mierlă (Turdus merula), piţigoi

(Fringilla coelebs), cuc (Cuculus canorus), privighetoare (Luscinia megarhynchos),

gaiţă (Garrulus glandarius), ciocănitoare (Dendrocopos syriacus).

3.3. Situatia economica si sociala in contextul actual În ansamblu, ocupațiile din sectorul agricol au reprezentat esența mijloacelor de trai.

În prezent, activitățile agricole de subszistență joacă un rol de “plasă de siguranță”

pentru cei mai săraci din comunitate care nu practică frecvent tranzacții în numerar.

Agricultura reprezintă sursa principală ocupațională. Productia agricolă este în

special de subzistență, foarte puțin pentru vânzare. Principalele culturi sunt cartoful,

fasolea, porumbul, nutrețurile pentru animale şi pomicultura. Un sector agricol destul

de bine reprezentat, desi mult sub potentialul zonei il reprezinta domeniul apicol care

se desfasoara in zonele cu livezi, poieni si paduri pe intreg teritoriul comunei. În

gospodăriile populației muncile agricole se fac în mare parte manual, iar transportul

încă se mai face și cu cu căruțe cu cai. In sectorul neagricol principala ocupatie a

populatiei este exploatarea si prelucrarea primara a lemnului cu mijloace mecanizate,

dar cu eficienta scazuta. In domeniul turismului, desi zona dispune de un potential

ridicat, activitatile economice specifice se regasesc intr-un stadiu incipient,

Raport de Mediu


Pagina 85 din 136

neexistand unitati turistice acreditate. Beneficiile obtinute de la turistii care viziteaza

zona se rezuma la vanzarea ocazionala a produselor lactate, a mierii si fructelor.

Oferta secundară lipsește în cea mai mare parte. Astfel, condițiile de trai actuale

ramân modeste. Populația prezintă un nivel semnificativ de sărăcie și lipsă a

capacității financiare necesare începerii unor afaceri. În consecință și capacitatea

financiară a administrației publice locale este redusă. Există o tendință de

depopulare a localităților, tendință observată și la nivel regional.

Sistemele de management al mediului (alimentare cu apă, ape uzate, deșeuri) sunt

slab dezvoltate sau inexistente. Încălzirea locuințelor se realizează cu sobe cu

lemne, cu resturivegetale și în mică măsură cu carbuni, ceea ce conduce la

afectarea importantă a calității aerului în sezonul rece. Locuitorii nu-și pot permite

utilizarea energiei electrice pentru încălzire sau pentru prepararea hranei datorită

costurilor prea ridicate față de resursele financiare de care dispun.

3.4. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii planului propus

3.4.1. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii planului ce face obiectul planului urbanistic zonal Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a

relevat existenţa unor probleme istorice de supraexploatare şi degradare a mediului.

Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se

estimează că în cazul în care proiectul nu se va implementa, aceste probleme se vor

agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială.

În cazul în care nu se va implementa planul, eliminarea surselor de degradare a

mediului de pe întreaga arie a proiectului de plan este incertă, ca urmare a

împiedicării accesului comunităţilor locale aferente la veniturile financiare pe care le

va aduce realizarea şi exploatarea investiţiilor propuse prin prezentul plan. O parte

dintre aceste surse de degradare, şi anume, cele asociate păşunatului şi practicilor

agricole actuale ar putea fi eliminate, nu se stie încă dupa cât timp, dacă se vor

Raport de Mediu


Pagina 86 din 136

obţine suficiente fonduri de la bugetul de stat pentru soluţionarea problemelor şi

pentru reabilitarea mediului. Alte astfel de surse existente, asociate activităţilor

gospodăreşti învechite vor continua sa afecteze mediul.

De asemenea, în zona proiectului se remarcă existenţa unor suprafete mari de teren

supuse eroziunii si intemperiilor, reprezentând surse de poluare a mediului. În zonă

s-a evidenţiat fenomenul de eroziune accelerată a solului, de suprafaţă sau în

adâncime, existând martori de eroziune torenţială.

Dacă proiectul nu se va implementa, aceste probleme ar putea fi rezolvate parţial, nu

se ştie în ce interval de timp, prin lucrări de reabilitare a mediului care vor trebui

asumate de către comunitatea locala. Implementarea proiectului prevede operarea în

condiţii stricte de protectie a mediului, un plan coerent de reabilitarea mediului pe

întreaga arie de intervenţie începând încă din perioada de realizare a construcţiilor.

Acest program urmăreşte scăderea eroziunii solurilor prin amenajarea şi

consolidarea drumurilor de acces, atât forestiere cât şi agricole, a platformelor

aferente construcţiilor, a traseelor de cabluri subterane şi în general a oricăror

obiective componente ale amenajărilor constructive.

Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând în

considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a conditiilor existente, se

apreciază că, dacă proiectul de plan nu se va implementa şi nu se vor desfăşura alte

activităţi în zonă, refacerea acesteia va începe să se evidenţieze doar peste un

numar mare ani. În cazul implementarii proiectului, datorită prevederilor privind

reabilitarea mediului, flora se va reface mult mai curând, atragând dupa sine

refacerea ecosistemelor în ansamblu. Astfel de procese vor fi evidente în zonele

verzi preconizate, ce vor funcţiona asemeni unor surse de renaturare a speciilor.

3.4.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii planului Aşa cum s-a precizat anterior, situaţia economică şi socială a comunităţii este una

nefavorabilă. Se apreciază că, în cazul neimplementării planului, care reprezintă o

Raport de Mediu


Pagina 87 din 136

investiţie majoră pentru zonă, această situaţie va continua sa evolueze negativ, din

următoarele motive:

− dispariţia oportunităţilor pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor

economice, sociale, comerciale, de servicii în comunităţile din zonă;

− dispariţia oportunităţilor pentru îmbunătăţirea şi diversificarea calificării

locuitorilor comunitatilor din zonă;

− dispariţia oportunităţilor pentru creşterea veniturilor din taxe şi impozite la

bugetele locale.

− lipsirea unei părţi a cetăţenilor proprietari si producatori din zonă de

posibilitatea de obţinere a unor venituri directe din valorificarea produselor

pe care ar putea sa le realizeze daca s-ar dezvolta cererea in zona.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului

nu se poate întrevedea o îmbunătăţire, ci, în cel mai bun caz, menţinerea situaţiei

actuale. Aceasta ca urmare a nevalorificării oportunităţilor de îmbunatăţire a

condiţiilor de trai şi diminuare a sărăciei, care vor avea drept consecinţă asigurarea

unor condiţii de locuit civilizate, infrastructură de mediu adecvată şi calitate

corespunzătoare a factorilor de mediu (apă, aer) în zonă.

Ca urmare, în cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona proiectului va

continua să fie expusă riscurilor cauzate atât de poluarea mediului, de pauperizare şi

spoliere de resurse, cât şi de acţiunea altor factori de stress pentru sănătate.

4. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC PROPUS- OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

4.1. Introducere Scopul evaluării de mediu pentru planuri și programe constă în determinarea

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. S-a realizat

Raport de Mediu


Pagina 88 din 136

evaluarea performanțelor planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru

protectia mediului, stabilite.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai

puțin general, a ceea ce se dorește a fi obținut. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt

necesare acțiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt

denumite ținte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acțiunilor, deci în

realizarea țintelor și, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori,

reprezentând acele elemente care permit monitorizarea, respectiv, cuantificarea

rezultatelor obținute prin implementarea unui plan.

În capitolul de față se prezintă obiectivele de mediu, țintele și indicatorii pentru planul

analizat

4.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in cadrul

capitolului de evaluare a efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate

punerii in aplicare a proiectului, stabiliti si analizati in conformitate cu HG 1076/2004

si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau in considerare si

reflecta politicile de mediu nationale si ale UE, precum si obiectivele de mediu

stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu al

judetului Caras-Severin si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii

Vest.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora planul

de dezvoltare analizat poate exercita un impact semnificativ.

Tintele reprezinta reperele care o data atinse contribuie la reducerea impactului

asupra mediului. Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile

privind reducerea impactului asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind

tintele pentru atingerea obiectivelor de mediu propuse sunt numeroase, s-a optat ca

obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:

Raport de Mediu


Pagina 89 din 136

− Obiective strategice de mediu - obiectivele stabilite la nivel national,

comunitar sau international;

− Obiective specifice de mediu - obiectivele relevante pentru plan, derivate

din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului analizat.

Indicatorii permit elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor

implementarii planului si au fost selectati in acest sens.

Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru

fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele

caracteristice, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel cu obiective, tinte, indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa Limitarea interventiilor in dinamica naturala si in compozitia chimica a apei

- Limitarea interventiilor in functionalitatea apelor de suprafata

- Eliminarea formelor de poluare a apelor de suprafata si subterane prin depozitarea adecvata a deseurilor si prin intretinerea in stare optima de functionare a sistemelor de canalizare

- Masuri de protectie a calitatii apelor, ce tin de colectarea si epurarea apelor uzate

- Indicatori specifici de calitate a apelor care permit compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie a calitatii si cantitatii rezervei de apa existente pe amplasament

Aer Limitarea emisiilor in aer la niveluri care sa nu genereze un impact semnificativ asupra zonei

- Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti emisi (surse stationare dirijate, surse mobile)

- Reducerea emisiilor de poluanti astfel incat

- Respectarea masurilor de protectie a calitatii aerului propuse pentru toate cele trei etape: constructie,

- Caracteristicile tehnice ale echipamentelor stationare si mobile

- Parametrii meteorologici

Raport de Mediu


Pagina 90 din 136

Diminuarea la scara regionala a emisiilor de GHG prin stimularea producerii de energie din surse regenerabile

nivelurile de poluare in zonele cu receptori sensibili (populatie, flora, fauna, ecosisteme) sa in valorile limita admise.

functionare, desfiintare

- Rapoartele autoritatilor

- Studii privind emisiile de gaze de ardere specifice diferitelor procese utilizare

Sol/subsol Limitarea impactului negativ asupra solului

- Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de excavare pentru fundatii si amenajarea cailor de acces

- Diminuarea poluarii solului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor

- Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare temporara a deseurilor de constructii

- Masuri de gestionare adecvata a deseurilor

- Bilantul teritorial propus prin PUZ

- Evidenta si raportarea cantitatilor de deseuri produse si gestionate

Biodiversitate Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii

- Refacerea ecologica a arealelor afectate in etapa de constructie

- Protejarea speciilor si habitatelor

- Monitorizarea habitatelor si speciilor prezente pe amplasament

Masuri privind managementul biodiversitatii

Program de monitorizare a speciilor de flora si fauna din amplasamentul planului

- Gradul de transformare al habitatelor si speciilor

- Indicatori numerici, ponderi, evenimente/cauzalitate/efecte

Peisaj Minimizarea impactului

asupra peisajului

- Mentinerea, trasaturilor de continuitate a formei existente a terenului

-Organizarea sistemelor

Actiuni specifice de reducere a impactului asupra peisajului in

Indicatorii dinamicii elementelor de peisaj

Raport de Mediu


Pagina 91 din 136

de spatii verzi si constructii pentru realizarea continuitatii cu peisajul natural

- Integrarea in peisaj a elementelor construite

etapele de constructie, functionare si desfiintare

Mediul social si economic

- Protectia sanatatii umane

- Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii

- Respectarea legislatiei privind colectarea si depozitarea deseurilor

- Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei prin acces la infrastructura edilitara si rutiera de calitate

-Mentinerea calitatii factorilor de mediu in valorile limita admise pentru protectia sanatatii

- Respectarea limitelor legale pentru zgomote si vibratii

- Diminuarea poluarii solului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor

- Dezvoltarea economica a zonei

- Angajarea cu prioritate a populatiei locale

- Stimularea economiei locale

– Managementul gospodaririi deseurilor

- monitorizarea zgomotului

-Masuri specifice de reducere a zgomotului si vibratiilor

- Numar de locuri de munca generate de plan

- Numarul de angajari generate de plan

- Valoarea impozitelor platite in bugetul autoritatilor

- Modificari ale pietii imobiliare

- Cantitati de deseuri generate

- Documente de raportare

- Nivelul de zgomot la receptori

- Indicatori cu privire la starea drumurilor

Raport de Mediu


Pagina 92 din 136

CAPITOLUL 5. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS

5.1. INTRODUCERE

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 prevede să fie evidențiate efectele semnificative

asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu.

Scopul constă în identificarea, predicția și evaluarea formelor de impact generate de

implementarea planului.

În cazul Proiectului energetic ce face obiectul planului evaluat în prezentul raport

există un număr de forme de impact (aspecte de mediu) asupra factorilor de mediu,

cu diferite magnitudini, durate și intensități. În vederea evaluării sintetice a impactului

potențial asupra mediului, în termeni cât mai relevanți, au fost stabilite categorii de

impact care să permită evidențierea efectelor potențial semnificative asupra mediului

generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul celor treisprezece aspecte de mediu relevante, s-au stabilit

pentru fiecare dintre acestea, câte o serie de criterii specifice care permit

evidențierea, în principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact si criteriile pentru evaluarea

impactului, stabilite cu consultarea Grupului de Lucru.

5.2. CATEGORII DE IMPACT

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu”.

Conform cerințelor HG nr. 1076/2004, efectele potențiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative,

sinergice, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și

negative.

Raport de Mediu


Pagina 93 din 136

În vederea evaluării impactului activităților proiectului ce face obiectul planului zonal

s-au stabilit șase categorii de impact. Evaluarea impactului se bazează pe criteriile

de evaluare prezentate în subcapitolul 5.3 și a fost efectuată pentru toți

factorii/aspectele de mediu stabiliți/stabilite a avea relevanță pentru planul analizat.

Evaluarea și predicția impactului s-au efectuat pe baza modelelor și metodelor

expert, aplicate.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport

cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul 5. Ca urmare, atât categoriile de

impact, cât și criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Categoriile de impact sunt descrise în tabelul de mai jos.

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

1.Impact pozitiv semnificativ

Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului

asupra factorilor/aspectelor de mediu

2.Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

3.Impact neutru Efecte pozitive si negative care se echilibrează, sau nici un efect

4.Impact

negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

5.Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

6.Impact

negativ semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Raport de Mediu


Pagina 94 din 136

5.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENȚIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul

implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare

factor de mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine, criterii care au fost

de altfel luate in considerare si la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate in

tabelul de mai jos:

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor de mediu/aspect analizat Criterii de evaluare

Implementarea proiectului in contextul teritorial si socio-economic existent

- Oportunitatea proiectului - Gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte

si alte activitati viitoare - Marimea si conditiile de functionare - Resurse utilizate - Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii durabile - Corelatia cu alte planuri si programe

Apa - Distanta fata de cel mai apropiat curs de apa - Forme potentiale de afectare a calitatii apei freatice de

pe amplasament - Masuri privind reducerea consumului de apa

Aer - Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele mobile

(utilajele de executie, mijloacele de transport pe perioada de functionare)

Sol/subsol

- Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor destinate amplasarii turbinelor si amenajarii drumurilor de acces

- Modificarea structurii si texturii solului - Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute - Posibilitati de poluare a solului prin scurgeri

accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor

Biodiversitate

- Raportul teritorial si posibile implicatii asupra unor arii protejate

- Gradul de afectare a speciilor si habitatelor din teritoriul de impact al proiectului

- Modificarea parametrilor ecosistemici - Fragmentarea ecosistemica - Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii

Raport de Mediu


Pagina 95 din 136

Peisaj - Gradul in care proiectul se incadreaza estetic si

functional peisajului general al zonei - Modificari asupra peisajului la scara locala - Masuri de reducere a impactului asupra peisajului

Mediul social si economic

- Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane din zona de impact a proiectului (in special zgomotul, riscul de accidente prin electrocutare sau desprinderea unor parti componente ale turbinelor, interferenta electromagnetica)

- Noua configuratie si solutiile constructive in raport cu necesitatile proiectului, cu siguranta circulatiei si cu protejarea receptorilor sensibili

- Impactul transportului (suplimentarea traficului) asupra calitatii mediului

- Utilizarea resurselor existente - Modul de gestionare a deseurilor generate pe

amplasament - Forme de impact socio-economic (dezvoltare

imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii etc.)

5.4. Efecte asupra biodiversitatii

În legătură cu impactul centralelor eoliene asupra factorului de mediu biodiversitate,

au fost elaborate o serie întreagă de proceduri standardizate în vederea cuantificării

dimensiunilor acestuia.

Pornind de la faptul că realizarea unui proiect de acest gen, atât în faza de

construcție cât şi în faza de exploatare este în măsură a induce pe de o parte

pierderi asupra unor elemente ale cadrului natural, iar în faza ulterioară, prin măsurile

de diminuare a impactului şi reabilitare/reconstrucţie ecologică pot aduce câştiguri

reflectate de valori absolute ale indicilor de biodiversitate, s-a pornit de la o evaluare

a stării iniţiale a factorilor de mediu.

În vederea compensării pierderilor cauzate biodiversităţii, s-a adoptat ideea

implementării unor măsuri compensatorii îndreptate în direcţia creşterii capacităţii de

suport a habitatelor. In acest sens au fost abordate următoarele aspecte a căror

Raport de Mediu


Pagina 96 din 136

relevanţă a fost identificată ca fiind maximă pentru proiectul de faţă, după cum

urmează:

1. Fragmentarea

În timp ce activităţile legate de punerea în funcţiune a centralelor eoliene (fazele de

construcţie/montaj) pot avea ca rezultat distrugerea locală a habitatelor naturale pe

suprafeţele ocupate de fundaţii, respectiv drumuri de acces, în faza de funcţionare

degradarea habitatelor încetează impactul devenind neglijabil, traficul pe căile de

acces fiind extrem de redus, acestea tinzând a se reintegra în circuitul natural,

căpătând alte valenţe, complementare sistemelor existente.

In funcţie de intensitatea impactului şi de scara pe care intervine activitatea

antropică, multe cazuri de distrugere locală a habitatului sunt privite ca fragmentare a

habitatului. Întreruperea cursului unui râu cu un baraj, tăierea rasă într-o pădure

matură sau construcţia unui drum ce trece printr-o mlaştină sărată sunt câteva

exemple de fragmentare de habitat cu potenţiale efecte dramatice a induce la scara

locală sau chiar regională, o serie de dezechilibre majore.

Această fragmentare este principala cauză a dispariţiei speciilor stenobionte

extreme, ce depind exclusiv de un anumit habitat, şi constituie o ameninţare serioasă

asupra diversităţii biologice în general. Consecinţele fragmentării habitatelor includ

următoarele aspecte:

– amplificarea izolării şi mortalităţii speciilor;

– extincţia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hrănire şi

supravieţuire;

– dispariţia speciilor de interior şi a speciilor stenobionte (care suportă doar

variaţii limitate ale factorilor de mediu);

– diminuarea diversităţii genetice în rândul speciilor rare;

– creşterea abundenţei speciilor ruderale (care cresc pe marginea

drumurilor), euribionte (care suportă variaţii mari ale condiţiilor de mediu).

La nivelul proiectelor legate de realizarea parcurilor de centrale eoliene, procesul de

fragmentare a habitatelor este manifest doar în faza de construcţie, având relevanţă

Raport de Mediu


Pagina 97 din 136

doar pentru speciile cu capacitate locomotorie redusă sau a celor ce depind de

habitate cu suprafeţe strict delimitate.

La nivelul suprafeţelor din zona studiată a fost realizată o schemă a valorii nivelelor

de fragmentare ale habitatelor.

S-a pornit astfel de la unitatea cartografică de bază, prin evaluarea stării actuale a

habitatelor din zonă, dimensiunile căilor de acces şi identificarea principalelor

perimetre de habitate continue de la nivelul locaţiei. In faza următoare s-a realizat

”harta conflictelor” pentru a putea aprecia nivelul impactului indus reflectat la nivelul

habitatelor naturale de proiectul propus.

În ceea ce priveşte speciile identificate, relevanţa acestor structuri ca factori limitatori

ai secvenţelor comportamentale este lipsită de relevanţă.

De asemenea, se constată absenţa unei relevanţe semnificative a impactului indus

de fragmentarea la nivelul peisajului de către componenta reprezentată de centralele

eoliene din cadrul proiectului propus, faţă de speciile de păsări identificate.

În ceea ce priveşte căile de acces, este necesara realizarea unei reţele optimizate, în

măsură a deservi fiecare centrală eoliană, însă urmând un traseu minim, fiind aleasă

varianta de extindere minimală şi urmarea unor căi de acces formate aproape în

totalitate de drumurile agricole existente. Se menţionează că aproape întreagă

această retea de drumuri locale ce urmează a fi amenjată pentru scopul proiectului

parcului eolian este existentă în prezent şi are categoria de drum agricol sau

forestier.

Amplasamentul perimetrului de exploatare se afla in extravilanul localitatii Cornereva.

Pentru transportul elementelor de construcţie a „Centralei electrice eoliene”, va fi

utilizat un drum preexistent in lungime de 15,0km, care face legătura din DN 6 pana

sus pe platou. Acest drum se va largi, consolida, reabilita – prin mărirea prospectului

actual de la 3,5m la 6m. In perimetrul parcului propus există un drum care la fel se va

moderniza pe o lungime de 9,05km .

Raport de Mediu


Pagina 98 din 136

Pe lângă drumurile de acces mai sunt necesare căi de acces pentru fiecare parcelă

în parte (drumuri de incintă). Acestea se vor realiza pe masura ce avansează

construcţia, pe o lungime de 2,70 km.

Ulterior fazei de construcţie când, ocazional, va fi necesară mobilizarea unor utilaje

grele şi a utilizarea drumurilor de acces pe întreaga deschidere a acestora, se va

trece la refacerea parţială a acestora prin înierbarea părţii centrale a acestora, pe o

lăţime de aproximativ 1,5 m şi păstrarea a două benzi paralele de căi de rulare, ce nu

vor depăşi 1,5 m în lăţime, fiecare. Experienţa demonstrează astfel că în timp, căile

de rulare se vor reduce mult în extindere (lăţime) datorită frecvenţei foarte reduse a

traficului (1-2 vizite/an/obiectiv) şi a mijloacelor de transport de capacitate mică

(automobile/autoutilitare pâna la 3,5 t masa legală autorizată), ajungând la o

desfăşurare ce nu depăşeşte 0,5m/cale de rulare.

Date fiind particularităţile geo-morfologice din zona studiată, nu este necesară

realizarea unor investiţii majore în direcţia asigurării infrastructurii de transport,

urmând a se realiza consolidări sumare cu agregate minerale sortate.

Sistemele de reţele vor fi de tip îngropat, în structura drumurilor de acces, de regulă

în calea de rulare din partea dreaptă, în scopul evitării unor habitate re-naturalizate în

urma unor eventuale intervenţii.

Raportul de modificare a habitatelor rămâne redus la nivelul căilor de acces, ce

reprezintă de altfel cea mai semnificativă formă de impact datorită ocupării

consistente a unor suprafeţe de terenuri.

In cazul de faţă însă trebuie avut în vedere faptul că întreaga zonă cuprinde o reţea

preexistentă de drumuri nesistematizate, unele dintre acestea, datorită fenomenelor

torenţiale şi erozive transformate în zone degradate, unde solul, respectiv covorul

vegetal lipseşte în totalitate, sau are o acoperire sumară.

Cu aceste consideraţii rezultă că dezvoltarea unei reţele structurate de drumuri, va

duce la o diminuare semnificativă a impactului generat de accesul în zonă.

Raport de Mediu


Pagina 99 din 136

Conform evaluării, apreciem că vor fi redate în circuitul ecologic suprafeţe însumând

aproximativ 8-10 ha, prin asumarea unor lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor

degradate, conform propunerii de proiect, prin copertarea tranşeelor de eroziune,

acoperirea unor suprafeţe ocupate în prezent de deţeuri, astuparea şanţurilor şi a

cursurilor torenţiale cu material rezultat din excavarea fundaţiilor centralelor eoliene.

Rezultă că nu se identifică un nivel de fragmentare care să inducă un declin

populaţional pentru speciile de floră şi faună cu valoare deosebită din zona de

implementare a proiectului.

Metoda sugerată anterior reprezintă o măsură extrem de eficientă, destinată

acţiunilor de protecţie a solurilor, ce asigură iniţierea unei succesiuni apropiată de

cea naturală a vegetaţiei, recolonizarea cu specii din floră (şi din microfauna

însoţitoare) şi refacerea rapidă a terenurilor. Astfel timpul mediu de refacere (până la

un stadiu foarte apropiat de cel natural local) a unor perimetre prin această metodă

este de până la 24 de luni.

Dezvoltarea speciilor ruderale, euribionte, invazive se va limita prin aplicarea unor

măsuri directe (cosire) dar de preferat prin menţinerea unor activităţi pastorale

tradiţionale, atent gestionate.

De asemenea, în lungul căilor de acces, după stabilizarea acestora, respectiv a

covorului vegetal adiacent (după aproximativ 3 ani), în lipsa controlului prin păşunat

se va proceda la cosiri în lungul acestora alternative (într-un an o parte a drumului, în

celălat an partea opusă a drumului), până la stabilizarea covorului vegetal.

Materialul vegetal rezultat din cosiri se va putea utiliza în vederea fixării si reabilitării

unor suprafeţe degradate; materialul vegetal în exces, respectiv cel rezultat din

cosirea zonelor ruderalizate se va composta.

De asemenea nu sunt afectate nici un fel de habitate nemorale (cuprinse în păduri).

De asemenea, căile de acces preconizate a se realiza nu vor avea structuri care să

împiedice traversarea acestora, iar traficul redus nu va periclita populaţiile locale de

faună prin impactul direct cauzat de incidente.

Raport de Mediu


Pagina 100 din 136

2. Simplificarea

Simplificarea habitatelor include dispariţia din acestea a unor componente cum ar fi:

arborii căzuţi sau a buştenilor (lemnul mort), dispariţia microhabitatelor şi asociaţiilor

(cum ar fi sinuziile, bioskenele, cuiburile sau vizuinile) sau care au fost făcute de

neutilizat de către intervenţia antropică. În mod normal, alterarea structurii verticale a

habitatului duce la reducerea diversităţii speciilor în acele habitate care au extindere

si pe verticală (de tipul habitatelor nemorale). Diversitatea structurală a habitatului

oferă mai multe microhabitate şi permite interacţiuni mult mai complexe între specii.

În zona de implementare a proiectului au fost identificate următoarele tipuri de

microhabitat:

– tufărişuri şi culoare de vegetaţie arbustivă;

In faza de proiectare a ansamblului s-a ţinut seama de aceste particularităţi ale

terenului în vederea evitării unor lucrări speciale de fundare presupuse de aceste

perimetre, dar şi pentru reducerea impactului potenţial asupra factorilor de mediu.

Dată fiind suprafaţa redusă ocupată la sol de obiectivele din cadrul parcului eolian,

suntem în măsură a susţine că asupra acestor tipuri de microhabitate, impactul va

rămâne lipsit de semnificaţie, astfel de structuri putându-se ulterior dezvolta în mod

natural (ca urmare a succesiunii de vegetaţie) în lungul căilor de acces.

3. Degradarea

Degradarea habitatelor presupune o acţiune concertată şi concentrată a efectelor

induse de fragmentarea sau simplificarea structurii habitatului, dar în mod specific se

referă la înrăutăţirea stării de sănătate sau diminuarea integrităţii ecologice a acelui

habitat iniţial. Contaminarea cu substanţe chimice rezultată din apa sau aerul poluate

constituie o cauză semnificativă a degradării habitatelor, cu mod de acţiune difuz. Ca

exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune şi compactare, fenomene adeseori

întâlnite ca urmare a practicilor agricole abuzive. Lacurile şi bălţile, sunt în mod

particular expuse proceselor de eutrofizare si acidifiere. Râurile şi văile pot fi

Raport de Mediu


Pagina 101 din 136

degradate ca urmare a îmbogăţirii cu nutrienţi, a creşterii turbidităţii şi, în consecinţă,

a depunerilor.

Apele subterane au un rol particular în cadrul menţinerii integrităţii ecosistemelor şi

pot fi degradate de activităţi ce duc la coborârea sau ridicarea nivelelor stratelor

acvifere, sau la alterarea chimică de lungă durată.

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severă a sistemelor naturale

prin modificarea interacţiunilor din cadrul sistemelor. Nu în ultimul rând trebuie

menţionat fenomenul de schimbare climatică exprimat printr-o creştere a

temperaturilor şi a expunerii la radiaţia UV-B şi care are un potenţial de modificare a

habitatelor la toate nivelele sale.

Proiectul de faţă nu generează cauze de natură să contribuie la accelerarea

proceselor de degradare şi, aşa cum s-a mai arătat, contribuţia sa în direcţia

fragmentării şi a simplificării rămânând lipsite de relevanţă. De asemenea, în

perioada de construcţie, cantităţile de noxe eliminate în atmosferă sunt foarte reduse,

rezultând doar de la gazele de eşapament evacuate de utilajele implicate. În

perioada de exploatare, emisiile generate de parcul eolian sunt practic nule.

4. Vulnerabilitatea la impact

Există o vulnerabilitate accentuată a habitatelor din zona studiată ca urmare a

practicilor anterioare de exploatare a mediului natural, reprezentate dominant de

activităţi agricole de lungă durată. Chiar dacă în prezent nu există o propunere de

management conservativ al habitatelor şi speciilor sălbatice de floră şi faună din

zonă, considerăm ca fiind necesară prevederea şi implementarea unor măsuri active

de reabilitare/reconstrucţie ecologică, zona fiind în prezent puternic degradată şi

sărăcită din punct de vedere al biodiversităţii. Desigur, situaţia descrisă nu are la

origine proiectul de parc eolian propus, iar măsurile sugerate anterior exced cadrul

implementării acestui proiect.

Raport de Mediu


Pagina 102 din 136

5.5. Efecte asupra peisajului Pentru analiza efectelor la nivel de peisaj, se realizeaza un model al fragmentării

induse de dezvoltarea pe verticală a structurilor, printr-o schematizare a zonelor de

influenţă, în baza reţelei amplasamentelor propuse. Pentru fiecare obiectiv se

stabileste o zonă de influenţă cu diametrul egal cu de 4 ori lungimea palelor

centralelor eoliene. În urma acestei analize se evidentieaza daca amplasamentele

creeaza zone de influenţă închise care să reprezinte bariere continue de

fragmentare. Astfel, implementarea proiectului nu va induce fragmentare la nivel de

peisaj, respectiv local, obiectivele rămânând disparate la distanţe de până la 700 m,

lipsind astfel orice fel de structuri de tip continuu.

5.6. Efecte cumulative In conformitate cu cele mai bune practici in domeniu, evaluarea impactului cumulativ

ar trebui sa considere numai acele zone unde exista un potential pentru efect

cumulativ al unei propuneri, care adaugate unor proiecte existente sau propuse, pot

aduce un efect cumulativ semnificativ din punctul de vedere al mostenirii naturale.

Zona de influenta a proiectului analizat a fost identificata prin considerarea posibilei

extinderi spatiale a efectelor de mediu semnificative care sunt datorate acestui

proiect de parc eolian functie de efectele ecologice, peisaj si impact vizual si impact

datorat zgomotului. Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte de mediu,

data fiind natura ariei inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat, topografie,

utilizarea terenului, localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor cunoscute) zona

de influenta asociata cu efecte potentiale anticipata se identifica pe baza experientei

altor proiecte ca fiind vecinatatea apropiata fata de amplasament.

Impacturile potentiale cumulative cheie ale planului, sunt rezumate la urmatoarele:

· Receptori ecologici – potential pentru coliziuni directe sau intruziuni in rutele de

migratie si de zbor si efect de bariera prin reducerea spatiului de zbor al pasarilor;

· Impacturi vizuale si asupra peisajului – modificari semnificative in caracterul

peisajului;

Raport de Mediu


Pagina 103 din 136

· Zgomot – crestere semnificativa a nivelului de zgomot rezultand in deranjarea

speciilor sensibile la zgomot si a disconfortului zonelor de locuinte.

Din cele prezentate anterior rezulta ca exista trei impacturi cumulative cheie

potentiale asociate amplasamentului parcului eolian care trebuie luate in considerare:

· Mortalitalitate asociata coliziunii cu turbinele;

· Impacturi de disturbare / evitare;

· ‘Efect bariera’.

Pierderea directa de habitat nu este considerata a fi un impact cumulativ, deoarece

va fi limitat avand in vedere amprenta relativ mica a turbinelor pe sol.

5.7. Interactiuni Pentru situațiile în care ar exista posibilitatea interacțiunilor dintre doi sau mai mulți

factori de mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare au fost luate în

considerare aceste interacțiuni potențiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu “zgomot și

vibrații”. Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele

umane, deoarece valorile limită sunt stabilite numai pentru acești receptori. Totuși,

zgomotul poate afecta și alți receptori, cum sunt fauna terestră și bunurile materiale.

6. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI – Matricea de evaluare a impactului potetntial

6.1. Caracteristici ale planului determinante pentru aspectele de mediu potentiale semificative

Planul a fost conceput sa satisfaca doua obiective majore:

Raport de Mediu


Pagina 104 din 136

1. Nevoia urgenta de investitii in domeniul energetic prevazuta atat in

strategiile europene cat si in cele nationale pentru combaterea schimbarilor climatice

care au devenit o problema acuta a societatii actuale, pentru a diminua dependenta

energetica de import, a inlocui combustibilii traditionali a caror epuizare se estimeaza

in conditiile continuarii ritmului actual de consum;

2. Dezvoltarea durabila a regiunii considerate pentru a diminua riscul,

depopularii si a pierderii de locuri de munca in viitor, pentru a nu agrava efectele

defavorabile asupra echilibrului teritorial.

Se asteapta ca planul propus sa contribuie la dezvoltarea ulterioara a altor

programe care vor conduce la ridicarea economica a regiunii, direct si indirect, prin

investitiile adiacente in infrastructura si prin servicii catre populatia locala.

Impactul asupra mediului cauzat de implementarea planului, va fi luat in considerare

in faza de executie, de exploatare si de desfiintare. Formele de impact asupra

mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice lucrarilor de constructii, cu

arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate redusa asupra

componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru. Se considera ca

geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, biodiversitate, populatia locala) vor

reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie. Avand

in vedere conditiile locale, nu se estimeaza aparitia unor dezechilibre majore sau

factori de risc natural suplimentari ca urmare a lucrarilor de constructii. In perioada de

functionare a parcului eolian presiunea asupra mediului se va manifesta in limite

controlate, iar avand in vedere si faptul ca amplasamentul este situat intr-o zona cu

densitate foarte redusa a populatiei, nu se vor crea probleme semnificative asupra

populatiei din zona.

6.2. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de PUZ

“Centrala electrica eoliana si utilitati” Cornereva a fost efectuata in conformitate

cu criteriile prezentate in capitolul anterior. Pentru fiecare dintre factorii de mediu

Raport de Mediu


Pagina 105 din 136

considerati relevanti pentru plan a fost previzionat impactul potential generat de

activitatile propuse, prin metoda analitica in comparatie cu nivelurile de poluare

maxim admisibile prin normele legale. Impactul estimat a fost raportat la datele

proiectului de plan pentru a face posibila evaluarea impactului rezidual pe baza

criteriilor de evaluare si categoriile de impact enuntate. Masurile de prevenire si

reducere a impactului sunt cuprinse in proiectul de plan, si reprezinta asumarea

responsabilitatii titularului pentru aplicarea acestora simultan cu implementarea

proiectului tehnic.

Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici,

fiecare matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de

prevenire/reducere a impactului si categoria de impact in care se incadreaza

Factor de mediu Impact potential Masuri de

prevenire/diminuare Categorie impact

In etapa de constructie

APA

Poluarea apei prin scurgeri accidentale de combustibil sau de alte substante care ar putea determina poluarea componentei hidrice, in special in faza de executie

- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol au in apa

- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

NEGATIV NESEMNIFICATIV

APA Poluarea apei prin depozitarea necontrolata a deseurilor din constructii

Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, stocarea deseurilor de constructie pe amplasament pentru o perioada de maxim 1 an

NEUTRU

APA Afectarea dinamicii naturale a apei de pe

- reducerea la minimum a interventiilor constructive care

NEUTRU

Raport de Mediu


Pagina 106 din 136

terenurile invecinate prin modificarea nivelului freatic datorita excavatiilor ce se vor efectua si acoperirii solului cu constructii

ar putea conduce la modificari ale nivelului freatic pe amplasament

In etapa de functionare

APA

Poluarea solului si prin propagare a apei freatice cu carburanti de la spatiul de parcare aferent fiecarei turbine

- realizarea de platforme betonate pentru impermeabilizare pe suprafetele destinate parcarilor pentru a se evita deversarile accidentale;


Etapa de constructie

AER Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO, praf sau cu alti poluanti toxici de la rularea sau arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor

- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului

- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati

- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare

- utilizarea de vehicule si utilaje performante

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf

- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor


Etapa de functionare

AER Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO, praf sau cu alti poluanti toxici de la rularea sau arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor

Adaptarea vitezei in functie de conditiile de trafic si de starea drumurilor tranzitate

NEUTRU

Raport de Mediu


Pagina 107 din 136

AER Afectarea usoara a unor parametri climatici si ecosistemici (gradul de umbrire, umezeala atmosferica)

Nu exista masuri de reducere a acestui timp de impact

NEUTRU

AER Contributia la emisiile de gaze cu efecte climatice

Nu este cazul POZITIV SEMNIFICATIV


SOL Inlaturarea stratului de sol de pe terenul aferent fundarii turbinelor, drumurilor de acces si canalului de transmitere a energiei catre SEN ce implica diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii si sute de mii de ani, precum si afectarea biodiversitatii pe terenurile invecinate si modificarea regimului apelor subterane

-reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier

- refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier (acolo unde acest lucru este posibil), in special a celui indepartat in vederea saparii canalului in care se vor ingropa liniile de transmitere a energiei electrice catre punctul de preluare

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

SOL Modificarea locala a structurii rocilor prin dislocarea unor volume in vederea fundarii turbinelor

- efectuarea unui studiu geotehnic pentru stabilirea conditiilor optime de fundare astfel incat sa nu se genereze probleme de stabilitate generala in perimetrul vizat sau in arealele din apropiere

NEUTRU

SOL Pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie sau de la vehiculele transportoare

- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa

- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii


SOL Depozitarea necorespunzatoare a unor materii prime sau deseuri de constructie direct pe sol, care ar putea determina poluarea solului

Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare,


Raport de Mediu


Pagina 108 din 136

eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp.


SOL Declansarea unor fenomene de eroziune pe versant si de deplasare in masa ca efect al lucrarilor de infrastructura efectuate, dar mai ales a neintretinerii adecvate a drumurilor de acces

Adoptarea unor masuri de protectie a solului impotriva eroziunii sau alunecarilor superficiale, cum ar fi amenajarea unor canale de drenaj, stabilizarea versanti etc.

NEUTRU

BIODIVERSITATE

Modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in faza de executie, cat si in cea de functionare)

- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces trebuie astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural

- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea tuturor normelor legale in vigoare; Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp posibil.

- este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de revegetare – a unor specii care nu sunt elementele florei locale - crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie

- pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

Raport de Mediu


Pagina 109 din 136

BIODIVERSITATE

Modificari de habitate (diminuarea zonelor cu pasune si pasune impadurita prin scoaterea din circuitul natural a terenului aferent constructiei turbinelor si drumurilor de acces)

- acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

BIODIVERSITATE

Afectarea speciilor de pasari de pe amplasament prin periclitarea cuiburilor in faza de constructie/ functionare si coliziunea in faza de functionare.

-efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul

- constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire

- Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata, pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii

- Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa

- Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi construiesc cuibul

- Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul

NEUTRU

Raport de Mediu


Pagina 110 din 136

de crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric

BIODIVERSITATE

Afectarea speciilor de chiroptere prin potentiale coliziuni cu palele in miscare

Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de chiroptere, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate

NEUTRU

BIODIVERSITATE

Impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse petroliere, care ar determina scaderea productivitatii biologice

In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului

NEUTRU

PEISAJ Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea permanenta a morfologiei terenului

Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul inconjurator, conform standardelor in vigoare

POZITIV

PEISAJ Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural si cel antropizat, atat in faza de constructie cat si in cea de functionare

Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

PEISAJ Obstructia vizuala sau acoperirea campului vizual, cu efecte minore avand in vedere utilizarea teritoriului in zona de amplasare (pasune)

Avand in vedere specificul proiectului propus prin PUZ, diminuarea impactului estetic tine mai mult de faza preproiect si de selectarea amplasamentului si mai putin de integrarea peisagistica de

POZITIV NESEMNIFICATIV

Raport de Mediu


Pagina 111 din 136

dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de „screening peisager”, respectiv introducerea unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact, turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele.

PEISAJ Modificarea minora a calitatilor estetice ale teritoriului pe care se vor amplasa turbinele, respectiv aparitia unor elemente noi in peisajul agricol al zonei, care ar putea avea si valente estetice pozitive, multe parcuri eoliene din Europa fiind utilizate si in scop turistic

POZITIV NESEMNIFICATIV

POPULATIE

Disconfort minim pentru locuitori, datorat fazei de santier (largirea drumului de acces, escavatii, asamblari) care determina cresterea emisiilor de pulberi, a zgomotului si a gazelor de esapament toxice

Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier

NEUTRU

POPULATIE

Perturbarea traficului datorita circulatiei grele, intensificate in fazele de santier si dezafectare, cu efecte care dispar odata cu incetarea acestor faze

-stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea modernizarii drumurilor din zona, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate

NEUTRU

Raport de Mediu


Pagina 112 din 136

intensificarii traficului

POPULATIE

Impact economic pozitiv la nivel multiscalar, stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona

Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare

POZITIV SEMNIFICATIV

POPULATIE

Imbunatatirea bugetului autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor locale

Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare


POPULATIE

Crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala in contextul predominarii nete a activitatilor agricole extensive, slab productive

Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia locala


POPULATIE

Forme potentiale de afectare a calitatii solului si apei prin deficiente in gestionarea deseurilor de constructie (in faza de executie), a celor menajere sau a celor de la intretinerea spatiului verde (in etapa de functionare)

Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate

NEUTRU

POPULATIE

Poluare fonica asociata functionarii turbinelor

Realizarea unui model de estimare a nivelului de zgomot la cei mai apropiati receptori, iar stabilirea locatiei turbinelor sa ia in calcul rezultatele astfel incat sa nu se evite inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor


POPULATIE

Pericol de electrocutare sau accidente datorate riscului de dezasamblare a unor parti componente a turbinelor

Nu se impun masuri din partea titularului, de obicei este garantat din partea producatorilor un risc extrem de redus de astfel de incidente

NEUTRU


MANAGEMENTUL

Poluarea solului Desfasurarea activitatilor de gestionare a deseurilor in

NEGATIV

Raport de Mediu


Pagina 113 din 136

DESEURILOR

Poluarea apelor de suprafata si subterane

Poluarea aerului

Gestionarea nedurabila a resurselor naturale

spatii spatii amenajate corespunzator si impermeabilizate.

Colectarea selectiva si valorificare/reciclare a deseurilor.

NESEMNIFICATIV


MANAGEMENTUL

DESEURILOR

Poluarea solului

Poluarea apelor de suprafata si subterane

Poluarea aerului

Gestionarea nedurabila a resurselor naturale

Desfasurarea activitatilor de gestionare a deseurilor in spatii spatii amenajate corespunzator si impermeabilizate.

Colectarea selectiva si valorificare/reciclare a deseurilor.

NEUTRU

6.3. Evaluarea efectelor potentiale transfrontiera Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate

observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se

pot pune in discutie efecte potentiale transfrontiere in ceea ce priveste afectarea

factorilor de mediu.

6.4. Efecte cumulative Conditiile eoliene favorabile intalnite in județul Caraș-Severin vor determina un

numar semnificativ de dezvoltatori sa localizeze facilitati eoliene in zona. Diverse

inițiative se află în diverse stadii.

Principalul aspect cu privire la impacturi potentiale cumulative datorate planului pe

raza de influenta asociata amplasamentului se refera la impacturile ecologice.

Amplasamentul Cornereva a fost evaluat si din prisma potentialului acestuia de a

contribui la impacturile cumulative care pot fi asociate cu dezvoltarea de parcuri

eoliene in zona de influenta a acestui amplasament. In conformitate cu cele mai bune

practici in domeniu, evaluarea impactului cumulativ ar trebui sa considere numai

acele zone unde exista un potential pentru efect cumulativ al unei propuneri, care

adaugate unor proiecte existente sau propuse, pot aduce un efect cumulativ

Raport de Mediu


Pagina 114 din 136

semnificativ din punctul de vedere al mostenirii naturale. Zona de influenta a

proiectului analizat a fost identificata prin considerarea posibilei extinderi spatiale a

efectelor de mediu semnificative care sunt datorate acestui proiect de parc eolian

functie de efectele ecologice, peisaj si impact vizual si impact datorat zgomotului.

Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte de mediu, data fiind natura ariei

inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat, topografie, utilizarea terenului,

localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor cunoscute) zona de influenta asociata

cu efecte potentiale anticipata poate fi identificata ca fiind limitata la vecinatatea

apropiata a amplasamentului.

Impacturile potenatiale cumulative cheie ale proiectului, sunt rezumate în continuare:

· Receptori ecologici – potential pentru coliziuni directe sau intruziuni in rutele de

migratie si de zbor si efect de bariera prin reducerea spatiului de zbor;

· Impacturi vizuale si asupra peisajului – modificari semnificative in modificarea

caracterului peisajului;

· Zgomot – crestere semnificativa a nivelului de zgomot rezultand in deranjarea

speciilor sensibile la

zgomot.

Exista 3 impacturi cumulative cheie potentiale asociate pe amplasamentul parcului

eolian, care trebuie luate in considerare. Pierderea directa de habitat nu este

considerat a fi un impact cumulativ, deoarece va fi limitat avand in vedere amprenta

relativ mica a turbinelor pe sol.

· Mortalitalitate asociata cu coliziunea cu turbinele;

· Impacturi de disturbare / evitare;

· ‘Efect bariera’.

Locatia propusă pentru parcul eolian a fost selectată luând in considerare

minimizarea impactului asupra pasarilor migratoare si a rutelor de zbor cunoscute,

precum Via Pontica. In apropierea amplasamentului nu sunt arii protejate de interes

Raport de Mediu


Pagina 115 din 136

avifaunistic, cea mai apropiata fiind situata la aproximativ 4,3 km - Parcul National si

SPA Domogled-Valea Cernei.

Impacturi potentiale cumulative vizuale si asupra peisajului local depind de topografia

zonei, de senzitivitatea peisajului existent si de prezenta receptorilor vizuali. In

legatura cu parcul eolian analizat, miscarea turbinelor in functiune poate fi

considerată un impact semnificativ, dar si o problema de perceptie depinzand de

impresia personala a oamenilor. In plus, parcurile eoliene sunt in general localizate in

zone rurale, departe de centre populate mari. Vizibilitatea turbinelor poate creste de

obicei prin amplasarea lor pe teren inalt.

6.5. Analiza riscurilor A fost analizată probabilitatea de apariție a potențialelor accidente legate de proiectul

energetic, fiind definite frecvenţele de apariție a unor asemenea accidente şi au fost

evaluate măsurile de control propuse pentru implementare, prin proiectare sau

management, pentru reducerea riscurilor de apariție. Au fost analizate atât riscurile

naturale, cât si cele tehnologice.

Rezultatele analizei permit să se contureze concluzia că măsurile de siguranță și de

prevenire, implementarea sistemului de management al riscului, prevăzute în mod

curent pentru astfel de proiecte reduc riscurile identificate la nivele acceptabile față

de cele mai restrictive norme, standarde sau recomandări naționale și internaționale

în domeniu.

7. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Inca din faza de concept al planului, au fost identificate cele mai bune solutii pentru

prevenirea si diminuarea impacturilor potentiale asupra mediului pentru fiecare factor

de mediu in parte.

Raport de Mediu


Pagina 116 din 136

Factorul de mediu APA:

− amenajarea se va face astfel incat interventiile in dinamica naturala sa fie

minime;

− se va tine cont de relatiile de interdependenta dintre formele de stocaj hidric

si celelalte componente ale mediului, in special vegetatia si fauna, astfel incat sa se

evite impactul cumulativ sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii.

− reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la

modificari ale nivelului freatic pe amplasament

− management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare

temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea

deseurilor prin firme specializate si acreditate

− manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe

sol sau in apa

− manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va

realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de

precipitatii

Factorul de mediu AER

− actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati

− actiuni tehnice si organizatorice pentru reducerea emisiilor de praf

− impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare

− utilizarea de vehicule si utilaje performante

− utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf

− proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si

utilajelor

Factorul de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR

− reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii

de santier

− refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de lucrari de

Raport de Mediu


Pagina 117 din 136

constructie

− masuri de protectie a solului impotriva fenomenelor de eroziune sau

alunecare de teren

− manipularea corespunzatoare a combustibililor si uleiurilor pentru evitarea

poluarii accidentale a solului sau apei

− manipularea in siguranta a materialelor sau substantelor toxice utilizate

pentru evitarea poluarii solului sau apei

− management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii

de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare,

eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea

stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp

Factorul de mediu BIODIVERSITATE

− Amplasamentul adecvat al organizarilor de santier si traseul drumurilor de

acces pentru minimizarea prejudiciilor create mediului natural

− Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea

normelor legale in vigoare; Decopertarea solului vegetal se va realiza in cuburi cu o

suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va

efectua in cel mai scurt timp posibil.

− Plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de renaturare – numai a

speciilor caracteristice florei locale

− Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si

locale, in vederea renaturarii, dupa incheierea lucrarilor de constructie, a zonelor

degradate

− Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata

unui an, estimarea impactului de coliziune si propunerea de masuri adecvate

− Semnalizarea corespunzatoare a elementelor parcului eolian in scopul

minimizarii impactului asupra biodiversitatii

− Realizarea traseelor de cablu electrice prin ingropare

− Crearea si utilizarea unui sistem de avertizare si interventie in caz de

Raport de Mediu


Pagina 118 din 136

poluari accidentale in arealul parcului eolian.

Factorul de mediu PEISAJ

− Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul

inconjurator, conform standardelor in vigoare

− Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si

iarba a fundatiei turbinelor.

Factorul de mediu POPULATIE

− Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier

− Protectia populatiei in perioada realizarilor lucrarilor de constructie si a

activitatii de exploatare

− Angajarea cu prioritate a fortei de munca locale

− Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii

adecvate de depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si

acreditate

− Mentinerea nivelurilor de zgomot sub limitele admise de normele legale

8. ANALIZA ALTERNATIVELOR PLANULUI PROPUS

8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune” Menţinerea cadrului natural nemodificat, renunţarea la investiţie.

AVANTAJ :

- nu se pot formula avantaje in legatura cu cadrul natural sau economico-social al

zonei.

DEZAVANTAJ :

- terenul rămâne alterat, cu fenomene de eroziune datorate şiroirii, de-a lungul

drumurilor şi râpelor naturale;

Raport de Mediu


Pagina 119 din 136

- comunitatea pierde o sursă de venit constantă;

- comunitatea nu va beneficia de lucrarile de refacere si modernizare a infrastructurii

rutiere.

- proliferarea unor sisteme energetice consumatoare de resurse naturale epuizabile (

cărbune, gaz metan, petrol).

- activitatea predominantă în comuna Cornereva, care ocupă forţa de muncă locală,

ramane doar cea agricolă, care in conditiile solului natural foarte sarac nu duce la

rezultate semnificative.

8.2. Alternative privind dezvoltarea proiectului

Alternativa 1

Edificarea unui parc cu o putere instalata de 48MW alcatuita din 16 turbine V112-

3MW:

AVANTAJ :

- se crează o activitate specifică de construire turbine eoliene şi furnizare a energiei

electrice, care va ocupa forţa de muncă locală;

- se intervine în mod favorabil asupra reţelei de drum existente, cu rigole pluviale,

care va scădea efectul de eroziune a solului;

- exploatarea energiei eoliene, sursă inepuizabilă şi nepoluantă, poate duce la

sporirea venitului bugetului comunei Cornereva;

- parcul eolian se racordează la sistemul energetic naţional, aducând un surplus de

energie – 48MW

DEZAVANTAJ :

Caracteristicile tehnice ale turbinei

Raport de Mediu


Pagina 120 din 136

- tip turbina - VESTAS V112-3.0MW

- inaltime pilon - 119m

- lungime paleta - 56m

- inaltime maxima - 175m

Avand in vedere dimensiunile componentelor turbinei, si in special lungimea de 56 de

metri a palei, pentru transportul acestora pe drumul descris in capitolele anterioare,

sunt necesare interventii de infrastructura ample asupra drumului existent (miscari de

teren, ziduri de sprijin) pentru a ajunge la parametrii necesari asigurarii unui transport

corespunzator: si aici ne referim la panta drumului 8-10% si raza mare a curbelor. In

acest sens interventiile asupra cadrului natural si implicit asupra mediului sunt

amplificate .

In concluzie aceasta varianta este nefavorabila atat in ceea ce priveste interventia

asupra cadrului natural cat si din punct de vedere financiar.

Alternativa 2

Edificarea unui parc cu o putere instalata de 46 MW alcatuit din 23 turbine V112-

2MW:

AVANTAJ :

- cadrul natural şi aşezările umane sunt afectate limitat, în concordanţă cu datele

menţionate de studiile de specialitate;

- se crează o activitate specifică de construire turbine eoliene şi furnizare a

energiei electrice, care va ocupa forţa de muncă locală;

- se intervine în mod favorabil asupra reţelei de drum existente, cu rigole pluviale,

care va scădea efectul de eroziune a solului;

- exploatarea energiei eoliene, sursă inepuizabilă şi nepoluantă, poate duce la

sporirea venitului bugetului comunei Cornereva;

Raport de Mediu


Pagina 121 din 136

- parcul eolian se racordează la sistemul energetic naţional, aducând un surplus de

energie - 46MW

9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI Conform Directivei Uniunii Europene nr. 2001/42/CE – Directiva SEA - adoptată în

legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, se solicita monitorizarea în

scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative

generate de implementarea planului şi prevederea măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care permit

măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să

fie astfel stabiliţi încât să permita reliefarea modificarilor induse de implementarea

planului.

În tabelul de mai jos se prezintă propunerile privind monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului analizat asupra factorilor/aspectelor de

mediu relevante:

Factor/aspect

de mediu

Program de

monitorizare

Indicatori

Populaţia Program de

monitorizare a

impactului social

Dotări publice realizate; Utilităţi aferente locuinţelor; Număr locuri de muncă create/angajări; Nivelul impozitelor plătite comunităţii; Număr de agenti economici noi; Dinamica pieţei imobiliare; Dinamica afacerilor; Dinamica veniturilor si consumurilor in comunitate; Dinamica costurilor în comunitate; Efecte asupra persoanelor vulnerabile; Dinamica dotărilor in institutiile locale de invatamant, etc.

Managementul

deşeurilor

Program de

monitorizare a

deşeurilor

Tipuri si cantităţi de deşeuri

Dinamica compozitiei deşeurilor

Raportarea rezultatelor gestiunii deseurilor

Raport de Mediu


Pagina 122 din 136

Apa Program de

monitorizare a

apelor de suprafaţă

şi subterane

Dinamica indicatorilor de calitate a apelor de suprafata si subterane.

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice:

-Controlul emisiilor de poluanţi în apă;

-Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă.

Aerul Program de

monitorizare a

calităţii aerului

-Dinamica indicatorilor de calitate a aerului ambiental.


-Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi, montate;

-Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile;

Indicatori pentru monitorizarea si raportarea calităţii aerului:

-Controlul emisiilor de poluanţi în aer;

-Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în aer.

-Număr şi tipuri de echipamente de monitorizare a calităţii aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici.

-Modul de informare/avertizare a publicului.

Zgomotul şi

vibraţiile

Program de

monitorizare a

nivelurilor de

zgomot şi vibraţii


-Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot si de vibraţii implementate.

Niveluri si doze de zgomot la receptori

Niveluri de vibraţii la receptori

Biodiversitatea,

flora şi fauna

Program de

monitorizare a

biodiversităţii

Calitatea habitatului şi a speciilor în raport cu condiţiile de referinţă

Modificări ale habitatelor şi speciilor:

cartare periodică (distribuţia/suprafata habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice

Coridoare de vegetatie plantate

Zone de protecţie a mediului amenajate

Raport de Mediu


Pagina 123 din 136

Parcele de habitat protejat

Patrimoniul

cultural, tradiţional

Program de

monitorizare a patrimoniului

Acţiuni de management al patrimoniului cultural implementate

Sănătatea

umană

Program de

monitorizare a

impactului social

Infrastructura comunităţii

Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii

Indicatori specifici corelaţi pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibraţii, sol)

Infrastructura

rutieră/Transpor

tul

Program de

monitorizare a

riscurilor potenţiale

legate de

transporturi

Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă

Indicatori cu privire la starea drumurilor

Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul materialelor

Livrări de carburanţi

Trasee de transport al carburanţilor

Peisajul Program de

monitorizare pentru

etapele de

construcţie, operare,

dezafectare,

închidere (inclusiv

refacerea mediului)

Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare

Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapele de viaţă ale parcului eolian, după caz

Solul/Utilizarea

terenului

Program de

monitorizare a

solului

Dinamica starii terenurilor şi a calitatii solului

Valorile

materiale

Program de valorificare eficientă a resurselor materiale

Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate

Raport de Mediu


Pagina 124 din 136

Factorii

climatici

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 10.1. INTRODUCERE

Raportul de Mediu pentru planul urbanistic zonal «Centrală electrică eoliană şi

utilităţi» Cornereva, a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe şi cu recomandările Manualului de aplicare a procedurii evaluării

de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăririi

Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, precum şi a

materialelor documentare de informare elaborate în cadrul proiectului Phare Intărirea

capacităţii instituţionale de implementare şi aplicare a Directivelor privind evaluarea

mediului pentru planuri şi programe, implementat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării

Durabile.

Proiectul ce face obiectul acestui plan aparţine SC WIND ENERGY POWER DRIFT

SRL , în calitate de titular. Planul zonal supus evaluării de mediu având drept scop

asigurarea cadrului legal de realizare, precum şi fundamentarea investiţiilor propuse.

Planul a fost promovat pe baza Certificatului de Urbanism Nr. 43 din 30.03.2010,

emis de Consiliul Judeţean Caraş Severin.

Planul Urbanistic Zonal Parc Eolian Cornereva, jud. Caras-Severin a fost initiat,

elaborat si supus spre aprobare si avizare, incepând cu luna aprilie 2011.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a

evaluării de mediu a cuprins următoarele etape:

• pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

Raport de Mediu


Pagina 125 din 136

• notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

şi informarea corespunzătoare a publicului;

• etapa de încadrare realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-

Severin;

• etapa de constituire a Grupului de Lucru format din reprezentanţi ai titularului

planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din

cadrulautorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special

constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în

efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

• etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată

de experţii din cadrul societăţilor de consultanţă, cu consultarea şi cu

participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul întâlnirilor şi consultărilor;

• supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi

dezbaterii publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte

autorităţi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul

etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, vor fi

elaborate formele finale ale planului şi raportului de mediu.

Conţinutul Raportului de mediu a fost stabilit în conformitate cu cerintele Anexei nr. 2

la HG nr. 1076/2004 şi a fost aprobat de Grupul de Lucru.

Raportul de mediu este structurat în 11 capitole şi anume:

Capitolul 1 – Introducere

Capitolul 2 – Conţinutul şi obiectivele principale ale planului

Capitolul 3 – Starea actuală a mediului în zonă

Capitolul 4 – Aspecte actuale de mediu relevante pentru zonă

Capitolul 5 – Obiectivele de protecţia mediului relevante pentru zonă

Capitolul 6 – Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de PUZ

Raport de Mediu


Pagina 126 din 136

Capitolul 7 – Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului asociate

PUZ şi măsuri de prevenire şi de reducere a efectelor negative asupra mediului

Capitolul 8 – Evaluarea alternativelor

Capitolul 9 – Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării

planului

Capitolul 10 – Rezumat fără caracter tehnic

Capitolul 11 – Concluzii şi recomandări

În cursul procesului de elaborare a raportului de mediu au fost identificate legăturile

planului analizat cu alte planuri şi programe la nivel local şi regional.

10.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Principalele obiective ale Proiectului ce face obiectul planului zonal, aşa cum apar

incluse în acest plan sunt:

• identificarea, protejarea, conservarea şi valorificarea valorilor de patrimoniu

cultural şi natural;

• realizarea şi operarea infrastructurii asociate activităţilor parcului eolian;

• gospodărirea apelor din cadrul amplasamentului;

• eliminarea daunelor ecologice generate de activităţile anterioare;

• sprijinirea dezvoltării economice regionale şi locale, în scopul promovării

activităţilor de dezvoltare durabilă.

Principalul obiectiv ale planului zonal constă în crearea cadrului legal din punct de

vedere al planificării urbanistice, pentru realizarea obiectivelor, prin elaborarea

propunerilor de organizare urbanistică a zonei pentru implementarea proiectului, în

corelaţie cu zonele adiacente şi luând în considerare prevederile Planului Urbanistic

General al localităţi pe teritoriul cărora se propune dezvoltarea urbanistică, în speţă

comuna Cornereva, împreună cu satele aparţinătoare.

Raport de Mediu


Pagina 127 din 136

Planul stabileşte zonificarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi unele

reglementări aferente, precum şi indicii urbanistici asociaţi.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, se urmăreşte atât modernizarea, cât şi

adaptarea acesteia la necesităţile proiectului. Reţeaua rutieră a zonei urmăreşte

rezolvarea problemelor de circulaţie publică în scop larg şi a riveranilor în scop

specific.

10.3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI, ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONĂ ŞI EVOLUTIA PROBABILĂ A MEDIULUI DACĂ NU SE REALIZEAZĂ PLANUL

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, sunt: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna,

flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale,

patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul.

Pentru planul zonal analizat, Grupul de Lucru a stabilit adăugarea, la lista de mai

sus, a încă trei aspecte: managementul deşeurilor, zgomotul şi vibraţiile,

infrastructura rutieră/transportul.

Starea actuală a mediului natural şi construit din zona avută în vedere de PUZ a fost

analizată pentru aceşti factori de mediu care pot fi influenţaţi, pozitiv sau negativ, de

prevederile PUZ, cu focalizare pe dezvoltarea zonei cu funcţiune unică de parc

eolian, în strînsa relaţionare cu patrimoniul cultural şi natural al zonei.

Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice

si problemele relevante de mediu pentru zona Proiectului ce face obiectul planului

urbanistic zonal. De asemenea, a fost analizată evoluţia probabilă a mediului în cazul

în care nu se va implementa planul urbanistic zonal.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a

relevat existenţa unor probleme de degradare ale mediului. Datorită incertitudinilor

Raport de Mediu


Pagina 128 din 136

privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul

în care proiectul nu se va implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca

intensitate, cât şi ca extindere spaţială.

Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând în

considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a condiţiilor existente, se

apreciază că, dacă proiectul nu se va implementa şi nu se vor desfăşura alte

activităţi în zonă, refacerea acesteia va începe să se evidenţieze peste 50–60 de ani.

În cazul implementării proiectului, datorită prevederilor privind reabilitarea mediului,

refacerea florei va începe imediat, aceasta atragând după sine refacerea parţială a

ecosistemelor şi o îmbunătăţire a controlului şi monitoringului de mediu.

În ceea ce priveşte valorile patrimoniului cultural şi tradiţional, regresul economic al

zonei, început în urmă cu mai mult timp, accentuat în ultimii ani, şi-a pus amprenta în

mod vizibil asupra stării acestora. În cazul în care Proiectul nu se va implementa,

degradarea patrimoniului va continua, din cauza situaţiei economice precare a

comunităţii.

În ceea ce priveşte situaţia economică şi socială a comunităţii, aceasta este precară,

existând un număr mare de persoane inactive (persoane care nu contribuie direct la

activitatea economică înregistrată, nu sunt înregistrate ca şomeri, nu au loc de

muncă, nu plătesc impozite, nu pot primi pensii sau ajutoare de boală şi sunt dispuşi

a fi implicaţi în activităţi economice ocazionale, neînregistrate).

Producţia din culturile agricole şi din zootehnie este în special de subzistenţă, foarte

puţin pentru vânzare. Principalele culturi sunt fructele, legumele precum si nutreţurile

pentru animale. Din punct de vedere al investitiilor, zona ramâne una defavorizată.

Condiţiile de trai sunt modeste. În ceea ce priveşte mediul, valoarea conservativă a

zonei este în scădere.

Populaţia este îmbătrânită, existând o tendinţă de depopulare a localităţilor, tendinţă

observată şi la nivel regional.

Raport de Mediu


Pagina 129 din 136

Populaţia prezintă un nivel semnificativ de sărăcie şi lipsă a capacităţii financiare de

a începe afaceri. Capacitatea financiară a administraţiei publice locale este redusă.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului

nu se poate aştepta o îmbunătăţire, ci, cel mult, menţinerea situaţiei actuale precare.

Ca urmare, în cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona proiectului va

continua să fie expusă atât la poluarea mediului, cât şi la acţiunea altor factori de

stress pentru sănătate.

10.4. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a

realizat prin evaluarea performanţelor Proiectului ce face obiectul planului analizat, în

raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai

puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt

necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt

denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în

realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori,

aceştia reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi

cuantificarea rezultatelor unui plan.

Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii s-au stabilit pentru factorii/aspectele de

mediu relevanţi/relevante pentru plan: populaţia, managementul deşeurilor, apa,

aerul, zgomotul şi vibraţiile, biodiversitatea, fauna şi flora, patrimoniul cultural,

arhitectonic şi arheologic, sănătatea umană, infrastructura rutieră/transportul,

peisajul, solul/utilizarea terenului, valorile materiale, factorii climatici.

Obiectivele de mediu, stabilite cu consultarea Grupului de Lucru organizat pentru

definitivarea acestui Plan Urbanisic Zonal, iau în considerare şi reflectă politicile de

mediu naţionale şi ale Uniunii Europene.

Raport de Mediu


Pagina 130 din 136

Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind

monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.

Obiectivele strategice, obiectivele specifice, ţintele şi indicatorii pentru factorii de

mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu sunt prezentaţi în detaliu în Capitolul 4 al

raportului.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere necesar a fi avute

în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului ca parte

intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi antropice, sunt

următoarele:

-îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

-respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

-limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii

apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

-limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ

asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

-limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi

limitarea nivelurilor de vibraţii;

-limitarea impactului negativ asupra florei si faunei;

-limitarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural şi tradiţional;

-protectia sănătăţii umane;

-îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, limitarea impactului generat de transportul

materialelor;

-minimizarea impactului asupra peisajului;

Raport de Mediu


Pagina 131 din 136

-limitarea impactului negativ asupra solului;

-maximizarea utilizării materialelor existente;

-reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

10.5. REZULTATELE EVĂLUARII EFECTELOR POTENŢIALE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANŢI

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe identifica impactul semnificativ

asupra factorilor de mediu ale planului analizat.

În cazul acestui plan există mai multe forme de impact asupra factorilor de mediu,

forme de impact ce prezintă diferite marimi, durate şi intensităţi. În vederea evaluării

sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost

stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial

semnificative asupra mediului, generate de implementarea planului, respectiv a

proiectului energetic.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanti s-au stabilit, pentru

fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în

principal, a impactului semnificativ.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative,

sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi

negative.

În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul planului zonal

s-au stabilit şase categorii de impact: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ

nesemnificativ, negativ, negativ semnificativ.

De asemenea, a fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale

poluanţilor/factorilor de stress, precum şi a interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi

factori de mediu ca urmare a implementării proiectului.

Raport de Mediu


Pagina 132 din 136

Totodată, a fost evaluat impactul potenţial transfrontieră al activităţilor.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale

cumulate ale proiectului ce face obiectul planului analizat asupra fiecărui factor de

mediu, sunt următoarele:

Populaţia–impact pozitiv spre pozitiv semnificativ determinat de prevederile

proiectului acestei investiţii majore prin îmbunatăţirea condiţiilor sociale şi economice

ale comunităţii pe termen scurt, mediu şi lung.

Managementul deşeurilor–impact negativ nesemnificativ spre neutru asupra calităţii

apelor şi solului, va genera un impact negativ nesemnificativ în etapele de

construcţie, care va fi atenuat semnificativ şi va avea chiar un efect pozitiv prin

utilizarea pământului în exces din excavaţiile de la fundaţii pentru ameliorarea unor

zone degradate, aflate în perimetrul zonei.

Apa–impact neutru, cu menţiunea ca prevederile privind colectarea şi epurarea

apelor şi managementul corespunzător al tuturor tipurilor de deşeuri va determina un

impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

din zonă.

Aerul–impact pozitiv semnificativ, dat fiind faptul că aportul activităţilor la emisiile de

poluanţi în aerul ambiental din ariile cu receptori sensibili va fi foarte redus şi aceasta

doar pe durata lucrărilor de construcţii, în rest neeexistând emisii.

Zgomotul şi vibraţiile–impact negativ nesemnificativ, deoarece măsurile de

atenuare şi de amplasare a surselor de zgomot şi vibraţii prevăzute vor impiedica

situaţiile de disconfort asupra populaţiei, mediului natural, sau construcţiilor.

Biodiversitatea, flora şi fauna–impact negativ nesemnificativ spre neutru în etapele

de construcţie si de funcţionare, ţinând seama de măsurile de reabilitare avute în

vedere.

Patrimoniul cultural, tradiţional–impact pozitiv semnificativ ca urmare a acţiunilor

prevăzute de îmbunătăţire a condiţiilor socio-economice.

Raport de Mediu


Pagina 133 din 136

Sănătatea umană–impact pozitiv semnificativ ca urmare a măsurilor pentru crearea

unor condiţii moderne de locuit, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi pentru

asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale.

Infrastructura rutieră/Transportul–impact pozitiv semnificativ asociat infrastructurii

rutiere ca urmare a modernizării acesteia şi creşterii siguranţei circulaţiei.

Peisajul – impact pozitiv, ca urmare a diversificării formelor estetice si a realizarii

unor categorii de lucrari sistematizate corespunzator.

Solul – impact negativ nesemnificativ spre neutru, ca urmare a măsurilor de

prevenire/diminuare a impactului.

Valorile materiale – impact pozitiv ca urmare a utilizării resurselor locale şi a

achiziţiei proprietăţilor pe baza tranzacţiilor reciproc avantajoase.

10.6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

În vederea selectării celei mai bune alternative de dezvoltare a activităţilor parcului

eolian din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu

relevante pentru planul analizat au fost evaluate mai multe alternativele, incluzând

alternativa "0".

Proiectul ce face obiectul planului zonal analizat în prezentul raport a adoptat, pentru

fiecare componentă/activitate, alternativă selectată ca fiind optimă prin evaluarea– pe

baza criteriilor tehnico-economice şi a celor privind impactul social şi de mediu– a

mai multor variante cu privire la elementele prezentate mai sus.

Propunerile PUZ „Centrala electrica eoliana si utilitati”, respectiv varianta constructivă

cu 23 de turbine eoliene, reprezintă alternativa optimă pentru implementarea

acestuia.

Raport de Mediu


Pagina 134 din 136

10.7. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu

(SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr.1076/08.07.2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât

mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi

luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită

măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să

fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de

implementarea planului.

Complexitatea activităţilor din cadrul proiectului ce face obiectul PUZ analizat a

condus la stabilirea unor indicatori care să permita, pe de o parte, monitorizarea

măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte,

monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Raportul de Mediu pentru planul urbanistic zonal «Centrala electrica si utilitati»

Cornereva a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe şi cu recomandările Manualului de aplicare a procedurii evaluării de mediu

pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor,

împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, precum şi a materialelor

documentare de informare elaborate în cadrul proiectului Phare Intărirea capacităţii

instituţionale de implementare şi aplicare a Directivelor privind evaluarea mediului

pentru planuri şi programe, implementat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării

Durabile.

Raport de Mediu


Pagina 135 din 136

Conform cerinţelor HG nr. 1076/08.07.2004, pentru procesul de evaluare de mediu

pentru planul zonal mentionat a fost format un Grup de lucru. Grupul de lucru–format

din reprezentanţi ai titularului planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză

tehnică din cadrul autorităţilor/ instituţiilor/ organizaţiilor, membrii ai Comitetului

special constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în

efectuarea evaluării de mediu pentru plan–a participat la definitivarea propunerii de

PUZ şi la elaborarea Raportului de Mediu încă dintr-o etapă incipientă a procesului.

Planul reglementează amplasarea şi operarea obiectivelor.

Planul analizat are legătură directă sau indirectă cu alte planuri şi programe, iar

prevederile proiectului ce face obiectul acestui plan răspund unor obiective stabilite

de diferite strategii, naţionale, regionale sau locale.

Pentru zona vizată de plan au fost stabiliţi factorii si aspectele de mediu relevante

asupra cărora producerea energiei electrice din sursa eoliană poate determina

diferite forme de impact. Acestea sunt, în ordinea descrescătoare a importanţei,

următorii/următoarele: populaţia, managementul deşeurilor, apa, aerul, zgomotul şi

vibratiile, biodiversitatea, flora şi fauna, patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic,

sănătatea umană, infrastructura rutieră/transporturile, peisajul, solul/utilizarea

terenului, valorile materiale, factorii climatici.

Evaluarea stării actuale a mediului din zona avută în vedere de Planul analizat,

precum şi din vecinătăţi a pus în evidenţă o serie de probleme de mediu existente

anterior implementării palnului. Cele mai importante astfel de probleme sunt legate

de populaţie (din punct de vedere al situaţiei socio-economice a comunităţii şi al

sănătăţii populaţiei) şi de starea de degradare a mediului ca urmare a activităţilor

agricole anterioare.

Au fost stabilite obiective - strategice şi specifice - de mediu, ţinte şi indicatori pentru

factorii si aspectele de mediu relevante pentru plan, în scopul evaluării

performanţelor de mediu ale proiectului ce face obiectul planului.

Prin implementarea planului, aceasta va conduce la:

−îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

Raport de Mediu


Pagina 136 din 136

−respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

−limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra

calităţii apelor (apa de suprafată, apa potabilă, apa subterană);

−limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ

asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

−limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot si

limitarea nivelurilor de vibraţii;

−limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

−minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, tradiţional

−protecţia sănătăţii umane;

−îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul

materialelor;

−minimizarea impactului asupra peisajului;

−limitarea impactului negativ asupra solului;

−maximizarea utilizării materialelor existente;

−reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În sinteză, se apreciază că proiectul planului zonal analizat reprezintă o investiţie

majoră în zonă, investiţie care va genera oportunităţi viabile, directe şi indirecte, de

îmbunătăţire pe termen lung a situaţiei socio-economice a comunităţilor în condiţiile

asigurării protecţiei mediului şi de soluţionare a problemelor poluării zonei, fara a

crea efecte semnificative asupra factorilor de mediu.

Menţinerea situaţiei actuale prin neimplementarea proiectului parcului eolian nu

reprezintă o soluţie pentru dezvoltarea zonei şi cu atât mai puţin pentru dezvoltarea

durabilă a acesteia.

PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL CENTRALA …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL CENTRALA …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...