STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PLAN URBANISTIC ZONAL …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PLAN URBANISTIC ZONAL „PARC EOLIAN GARNIC”

ELABORATOR: S.C. KVB ECONOMIC S.R.L.

BENEFICIAR: SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

Decembrie 2010


2





Beneficiar SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA Data DECEMBRIE 2010

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SRL

Director Cristina Corpodean

Elaborat Lector Ana-Maria Corpade

Cercetator de mediu Claudia-Thora Ionescu

Biolog Calin Hodor

Biol. drd. Szodoray-Paradi Farkas Msc

Verificat Catalin Mic

Sef Departament Mediu

Aprobat Cristina Corpodean


3





A. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL “PARC EOLIAN GÂRNIC .................................6 A.1. Localizarea geografică a amplasamentului ..............................................................................................................6 A.2. Modificările fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins în PUZ .................................................................7 A.3. Resursele naturale necesare implementătii proiectului susţinut de PUZ..................................................................8 A.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin PUZ............................................................................................................................9 A.5. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ şi modalitatea de eliminare a acestora9 A.6. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului..........................................................9 A.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ...................................................10 A.8. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului .....................................................................................10 A.9. Activităţi generate ca rezultat al implementării PUZ .............................................................................................10

B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL “PARC EOLIAN GÂRNIC”...........................................10 B.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar (suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ) .....................................................................10 B.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ....................................................................................................................................................................13 B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţiile, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora 48 B.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar..................... Error! Bookmark not defined. B.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate.........................................................................48 B.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Error! Bookmark not defined. B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, stabilite prin Planul de management Error! Bookmark not defined. B.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin Planul de management ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined. B.9. Informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar............................................ Error! Bookmark not defined. B.10. Alte informaţii relevante ........................................................................................... Error! Bookmark not defined.

C. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ..........................................................................................63 C.1. Impactul direct şi indirect ......................................................................................... Error! Bookmark not defined. C.2. Impactul pe termen scurt şi lung............................................................................... Error! Bookmark not defined. C.3. Impactul din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare ................................ Error! Bookmark not defined. C.4. Impactul rezidual ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined. C.5. Impactul cumulativ.................................................................................................... Error! Bookmark not defined.

D. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ..................................................................................................73


4





A. INTRODUCERE

Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului

metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor

asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Trebuie insa mentionat ca avand in

vedere ca ne aflam la faza PUZ, respectiv in etapa de avizare a schimbarii functiunii terenului

aferent constructiei parcului, nu am dispus de toate detaliile constructrive si de functionare si

impactul adiacent acestora, prin urmare unele dintre capitolele prevazute in continutul cadru nu

se vor regasi in acest studiu, ele urman a fi tratate la fazele ulterioare de avizare, respectiv

Acordul de Mediu si Autorizatia de Mediu. Deasemenea, trebuie amintit ca asupra

amplasamentului se desfasoara un program de monitorizare de 1 an pentru componenta

biodiversitate, program care a debutat in luna octombrie 2010. Primul raport preliminar va fi

elaborat in luna februarie 2010 si va fi pus la dispozitia autoritatilor de mediu in etapa de

obtinere a acordului de mediu.

Producerea de energie electrică din energie eoliană este nepoluantă – în comparaţie cu

alte metode de producere a energiei şi poate să contribuie, alături de producerea din alte surse

regenerabile şi prin economisirea energiei la eliminarea cauzelor schimbările climatice.

Parcurile eoliene pot fi dezvoltate cu respectarea protecţiei naturii, prezentând totuşi un

pericol potenţial însemnat asupra habitatelor în special în perioada de construcţie şi a păsărilor

şi liliecilor în perioada de operare.

Deşi sunt considerate în general ca fiind dezvoltări umane cu efect mic asupra mediului

s-a constatat un impact neaşteptat asociat energiei eoliene în cazul anumitor parcuri, în special

în California, Spania şi Norvegia. Aici au putut fi constatate moartea unui număr de păsări

intrate în coliziune cu turbinele şi cu alte componente ale acestor instalaţii. Totuşi, în comparaţie

cu alte structuri cum ar fi turnurile de televiziune şi radio, liniile electrice de medie tensiune etc.

incidenţa globală a mortalităţii în rândul păsărilor produsă de generatoarele de energie eoliană

este mică. Este recunoscut însă că şi numărul turbinelor construit până în acest moment, la

nivel global, este mult mai mic decât numărul structurilor la al cărui efect se face referire.

Rezultatele studiilor de monitorizare în faza de operare efectuate în Europa şi California

indică faptul că răpitoarele, paseriformele, limicolele şi păsările acvatice sunt cele mai expuse la

coliziunea cu turbinele acestor instalaţii. Câţiva factori, printre care abundenţa şi structura


5





avifaunei, aria geografică, abundenţa prăzilor şi caracteristicile instalaţiilor eoliene, determină

mortalitatea potenţială în rândul păsărilor.

În Europa s-a început investigarea problemelor apărute în relaţia dintre morile de vânt şi

lilieci după descoperirea unei mortalităţi semnificative în rândul liliecilor în S.U.A. şi descrierea

unor efecte posibile ale turbinelor de la instalaţiile eoliene asupra populaţiilor acestor specii.

Un impact negativ semnificativ asupra liliecilor s-a constatat mai ales atunci când

parcurile eoliene au fost amplasate în zone cu vegetaţie lemnoasă au când acestea se află pe

una dintre căile de migraţie a liliecilor înspre sau dinspre adăposturile unde iernează şi/sau

formează alte tipuri de colonii în alte perioade ale anului.

Cele mai multe exemple provin de la unul din primele proiecte importante de ferme

eoliene a cărui implementare s-a efectuat în America de Nord. Înfiinţată în anii 1970, ferma de

la Altamont Pass a reprezentat o mare problemă pentru păsări. În momentul în care turbinele

au fost înlocuite de altele mai noi, mai puţine şi mai mari ca dimensiune, zona a devenit mai

sigură pentru păsări.

Astăzi, industria energiei eoliene a elaborat proceduri menite să crească înţelegerea

modului în care aceste instalaţii relaţionează cu turbinele eoliene.

Dezvoltarea parcurilor eoliene moderne necesită studii complexe de mediu înainte ca

amplasarea lor să fie aprobată. În cadrul acestui proces, locaţia propusă pentru amplasare va fi

monitorizată şi biodiversitatea, în special habitatele, populaţiile de păsări şi lilieci, va fi evaluată.

După construire, în faza de operare, acestea sunt monitorizate în continuare pentru a

înţelege mai bine relaţia pe termen lung dintre biodiversitate şi fermele eoliene.

A apărut de ceva timp o preocupare crescândă legată de impactul pe care unele ferme

eoliene l-ar putea avea asupra populaţiilor de lilieci. Până astăzi, liliecii şi interacţiunea lor cu

turbinele eoliene sunt două subiecte pe departe mai puţin înţelese decât în cazul păsărilor, dar

dovezi noi susţin că impactul asupra populaţiilor de lilieci este uneori mai mare decât în cazul

păsărilor.

Pe lângă impactul direct cauzat de lovirea de palele turbinei sau alte structuri apare, în

cazul liliecilor, şi impactul datorat barotraumei, cauzata de diferenţa de presiune dintre aerul din

volumul de aer dislocat de rotor şi aerul din afara acestei zone. În concluzie putem afirma că prima şi cea mai importantă acţiune de diminuare a

efectului parcurilor eoliene este aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversităţii,

deoarece trebuiesc cunoscute cu exactitate speciile care vor fi afectate şi în ce fel.


6





B. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL “PARC EOLIAN GÂRNIC

B.1. Localizarea geografică a amplasamentului

Planul Urbanistic Zonal propus a fost initiat cu scopul implementarii unui proiect de

constructie a unui parc eolian in comuna Garnic, localitatile Garnic si Padina Matei, care

presupune transformarea unor suprafete de teren din teritoriu extravilan cu functiuni

agricola/silvica si neagricola, intr-o zona cu infrastructura de valorificare a potentialului eolian.

Amplasamentul vizat pentru realizarea parcului eolian are o suprafaţă de 7.459.947 mp

si se situeaza in interiorul Parcului Natural „Portile de Fier”, intr-o zona de dezvoltare durabila si

este divizat in trei areale, delimitate dupa cum urmeaza:

− Zona 1, situata in nordul localitatii Padina Matei, delimitata la est de suprafete de

padure, iar la vest de limita Rezervatiei naturale “Valea Mare”;

− Zona 2, situata in sudul localitatii Padina Matei, cu suprafete semi-impadurite,

delimitate la est, vest si sud de padure;

− Zona 3, cu suprafata cea mai mare, este situata intre trupurile de intravilan ale

localitatilor Garnic si Padina Matei, fiind tranzitata median de drumul national DN 571 A.


7





B.2. Modificările fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins în PUZ

Proiectul propus prin PUZ “Parc eolian Gârnic” are în vedere construcţia unui parc

eolian, prin dispunerea, pe amplasamentul de 7.459.947 mp a unui număr de 33 de turbine

eoliene, fiecare având o suprafaţă aferentă de 1 ha, ce urmează a fi inclusă în teritoriul

intravilan.

Implementarea proiectului presupune amplasarea celor 33 de turbine eoliene,

amenajarea unor drumuri agricole existente pe amplasament cu scopul de drum de deservire a

parcului eolian, precum şi realizarea reţelei subterane de transport al energie electrice produse

şi racordarea la Sistemul Energetic Naţional.

Lucrările aferente construcţiei parcului eolian sunt lucrări de decopertare şi excavare a

terenului pentru realizarea fundaţiilor pilonilor şi şanţurilor pentru pozarea subterană a

cablurilor electrice. În suprafaţa ocupată efectivă vor fi incluse atât suprafaţa de fundare, între

200 mp şi 320 mp, cât şi platforma de acces cu două locuri de parcare pentru vizitatori, cu


8





suprafaţă de minimum 200 mp. Pozarea cablurilor subterane va fi realizată la o adâncime

minimă de 70 cm, reprezentată de cota de îngheţ.

Lucrarile de sistematizare verticala propun folosirea intr-o cantitate cat mai mare a

pamantului rezultat din sapatura pe amplasamentele parcului eolian astfel: 50% din cantitate va

fi folosita pentru platforma generala (acoperira fundatiilor turbinelor), 30% pentru infrastructura

drumurilor, iar restul de 20% va trebui transportat si depozitat in lucrari de umplutura pe

terenurile invecinate.

Pentru încadrarea funcţională şi estetică a drumurilor a fost propusă următoarea

variantă:

B.3. Resursele naturale necesare implementătii proiectului susţinut de PUZ

Resursele naturale necesare implementării proiectului propus prin PUZ sunt:

- pământul excavat pentru realizarea fundaţiilor pilonilor şi refolosit la construcţia

drumurilor de deservire a parcului;


9





- piatra naturală recomandată pentru construcţia infrastructurii drumurilor din incintă

şi a căilor de rulare a acestora;

- balastul şi nisipul necesare construcţiei infrastructurii drumurilor;

- argila compactată utilizată la construcţia rigolelor drumurilor.

B.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin PUZ

Pentru amplasarea turbinelor eoliene sunt necesare lucrări de excavare, în urma cărora

va rezulta un volum important de pământ care în proporţie de 80% va fi refolosit la alte lucrări

de pe amplasament, urmând ca restul de 20% să fie transportat şi utilizat la lucrări de umplutură

pe terenurile învecinate.

Constructia parcului eolian nu va dispune de niciun fel de resursa din cadrul ariei

naturale protejate, trebuie insa amintit ca odata cu constructia parcului se vor scoate din

circuitul agricol, cu dinamica naturala, circa 33 de ha, fapt care va insemna diminuarea rezervei

de sol si restrangerea habitatelor comunitare.

Pe perioada de functionare, parcul va utiliza potentialul eolian de pe amplasament, dar

fara niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariei protejate.

B.5. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ şi modalitatea de eliminare a acestora

La implementarea proiectului propus prin PUZ vor rezulta deşeuri de tip menajer şi

deşeuri de construcţii. În ceea ce priveşte managementul acestora se vor avea în vedere

următoarele aspecte:

- organizarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor în conformitate cu

reglementările în vigoare;

- eliminarea/valorificarea deşeurilor prin firme specializate şi acreditate;

- evitarea stocării deşeurilor pe amplasament pe durată lungă de timp.

B.6. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului

Suprafeţele de teren vizate pentru amplasarea proiectului propus prin PUZ “Parc eolian

Gârnic” sunt situate în extravilanul comunei Gârnic şi au funcţiuni agricolă/silvică şi neagricolă.

Prin implementarea proiectului, 33 ha din amplasament, câte 1 ha pentru fiecare turbină


10





eoliană, vor fi introduse în intravilanul comunei, având funcţiuni de lucrări de infrastructură.

Suprafeţele ocupate efectiv vor include 200-320 mp pentru fundaţia turbinelor şi 200 mp

necesari platformei de acces cu două locuri de parcare pentru vizitatori. Suprafaţa de siguranţă

aferentă fiecărei turbine va fi împrejmuită.

În perioada de implementare a proiectului va fi necesară amplasarea unei organizări de

şantier. Pentru aceasta se va avea în vederea utilizarea unei suprafeţe cât mai reduse ca

dimensiune, cu scopul limitării impactului potenţial asupra factorilor de mediu.

B.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ

Retelele aferente incintei parcurilor eoliene sunt cele de energie electrica care sunt

realizate intre turbinele eoliene cu punct terminus in statiile de transformare proprii, cu ridicarea

tensiunii de la 30 kV la 110 kV si linia de descarcare in sistemul energetic national. Transportul

energiei se va face prin trasee subterane, ce vor urma bordura carosabilului propus spre

amenajare.

În ceea ce priveşte parcul eolian, funcţionarea acestuia nu presupune utilizarea niciunui

fel de utilităţi.

B.8. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului

Se estimează că perioada necesară construcţiei parcului eolian este de 1-3 ani, în timp

ce durata normală de folosinţă a acestuia este de 20-25 de ani.

B.9. Activităţi generate ca rezultat al implementării PUZ

Ca rezultat al implementării PUZ-ului analizat, pe o durată de 20-25 de ani, pe

amplasament se vor desfăşura activităţi de valorificare a energiei eoliene.

C. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL “PARC EOLIAN GÂRNIC”

C.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar (suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ)

PUZ-ul analizat este inclus in trei arii protejate suprapuse: Parcul Natural Portile de Fier,


11





ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si ROSCI0206 Portile de Fier.

Amplasamentul este situat in afara rezervatiilor cu regim de protectie integrala, dar

partea sud-vestica a parcelei situata in nord-vestul localitatii Padina Matei intra in contact cu

Rezervatia Valea Mare.

Parcul Natural Portile de Fier (PNPF) se incadreaza din punct de vedere biogeografic in

Regiunea Continentala. Dupa Calinescu (1964), citat in Planul de management al PNPF,

teritoriul pe care se intinde in prezent PNPF se incadreaza in Subprovincia banato – getica, ce

este inclusa in Provincia dacica. Aceasta, la randul ei, apartine Subregiunii Mediteraneene,

prezenta a numeroase specii submediteraneene si mediteraneene fiind un argument in acest

sens. Influentele dacice si submediteraneene interactioneaza, ducand la formarea unor grupari

vegetale complexe, ce constituie vegetatia banatica de tip submediteranean. Dupa Ciocarlan

(2009), zona in care se afla PNPF apartine Provinciei Carpatice.

PNPF se remarca printr-o diversitate biologica foarte ridicata. In conformitate cu

Formularul standard Natura 2000 (Anexa 6, OM 1964/2007), PNPF adaposteste 171 de tipuri

de habitate (sensu Donita et al. 2005), din care 26 sunt unice pentru Romania, iar 21 sunt de


12





interes comunitar. De asemenea, PNPF adaposteste 1668 specii de plante superioare, 5205

specii de animale, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate.

Vegetatia din spatiul Parcului Natural Portile de Fier este alcatuita din paduri, tufarisuri,

pajisti si grupari ruderale, distributia acestora fiind conditionata de particularitatile

oropedoclimatice ale substratului.

Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural

Portile de Fier inregistrand valori frecvente de 80%. Discontinuitatea acestui indice este

introdusa de spatiile depresionare cu mare favorabilitate pentru practicile agricole si locuire.

Amintim aici principalele formatii vegetale forestiere de pe teritoriul PNPF: fagete, gorunete si

cereto – garnitete. Caracteristica padurilor de cer si garnita este prezenta unui subarboret bogat

in elemente termofile: carpinita (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul

salbatic (Syringa vulgaris), care pe pante abrupte se transforma in sibleac, vegetatie tipic

submediteraneeana.

Arealele cu vegetatie higrofila sunt destul de restranse, fiind situate in sectoarele de

lunca a raurilor afluente Dunarii, in defileul propriu – zis, dar si in unele bazinete de confluenta

cum sunt cele ale Cernei, Eselnitei, Mala, Mraconiei, Camenita, Liubcova, Plavisevita, Liubotina

etc.

Pajistile sunt destul de restranse ca suprafata, fiind intercalate intre paduri si terenuri

agricole. Asociatiile praticole xeromezofile sunt localizate pe versanti si pe alte suprafete

morfologice cu expozitie variata, la altitudini de peste 300 m, pe locul gorunetelor si fagetelor

defrisate. Se intalneste varianta tipica xeromezofila pentru versantii insoriti si puternic inclinati si

varianta xeromezofila de pe versantii semiinsoriti si cu inclinare redusa. Asociatiile xeroterme

sunt specifice pajistilor din subetajul padurilor termofile, ce vegeteaza pe pante ondulate si mai

putin abrupte, cu expozitie sudica, sud – vestica si sud – estica. Asociatiile xerotermofile de pe

calcare si sisturi sunt corespunzatoare perimetrelor de vai: Sirinia, Berzasca, Cozla, Cazane,

Varciorova, unde exista una dintre cele mai mari concentrari de elemente termofile, a relictelor

si a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt: Tulipa hungarica Borbás, Tulipa urumoffii

Hayek [syn. Tulipa hungarica var. undulatifolia Roman], Campanula crassipes Heuff., Silene

armeria L., Alyssum murale Waldst. & Kit. s.l., Stipa bromoides (L.) Dörfl., Cerastium banaticum

(Rochel) Heuff. etc. Asociatiile mezohigrofile din lunci sunt reprezentate de pajisti de firuta (Poa

pratensis) si paius (Festuca pratensis).


13





C.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Habitatele Natura 2000 prezente in PNPF sunt urmatoarele:

1. 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

2. 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

3. 6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

4. 9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene

5. 91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

6. 91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

7. 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

8. 6110 * Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi

9. 6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis)

10. 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin

11. 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

12. 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion

dilleni pe stancarii silicioase

13. 9530* Vegetatie forestiera sub-mediteraneeana cu endemitul Pinus nigra

subsp. banatica

14. 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

15. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

16. 8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase

17. 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis

18. 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

19. 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

20. 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

21. 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,


14





Alnion incanae, Salicion albae)

22. 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun

23. 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen

24. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

25. 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice

26. 6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros

(Festuco- Brometalia)

27. 8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase

28. 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

29. 3280 Rauri mediteraneene cu scurgere permanenta cu specii din Paspalo-

Agrostidion si perdele de Salix si Populus alba.

Specii de flora desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de

Fier, (conform Formularului Standard Natura 2000) Tabel 3. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1428 Marsilea quadrifolia

1898 Eleocharis carniolica

1939 Agrimonia pilosa

2097 Paeonia officinalis ssp. banatica

2120 Thlaspi jankae

2285 Colchicum arenarium

2327 Himantoglossum caprinum

4066 Asplenium adulterinum

4067 Echium russicum

4096 Gladiolus palustris

2093 Pulsatilla grandis

2300 Tulipa hungarica

2318 Stipa danubialis

In ceea ce priveste flora, dintre cele 1668 specii de plante vasculare inventariate pe

suprafata PNPF, 14 sunt endemice pentru Romania (cf. Formularului Standard Natura 2000

pentru ROSCI0206). Printre acestea se afla Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbás)

Novák, Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Maz. subsp. cataractarum (Janka) Soó, Stipa

danubialis Dihoru & Roman, Dianthus banaticus (Heuff.) Borbás. In Lista Rosie a PNPF sunt

inclusi 116 taxoni vegetali cu diferite grade de periclitare. Printre acestia se afla si plantele de

interes comunitar, a caror protejare necesita desemnarea de arii speciale de conservare

conform OUG 57/2007 (Anexa III): Marsilea quadrifolia L., Eleocharis carniolica W.D.J. Koch,

Agrimonia pilosa Ledeb., Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) Soó, Thlaspi jankae A.

Kern., Colchicum arenarium Waldst. & Kit., Himantoglossum caprinum M. Bieb., Asplenium


15





adulterinum Milde, Echium russicum J.F. Gmel., Gladiolus palustris Gaudin, Pulsatilla grandis

Wender., Tulipa hungarica Borbás, Stipa danubialis Dihoru & Roman.

In cele ce urmeaza se prezinta speciile de flora cuprinse in Lista Rosie a PNPF, cu

evidentierea corologiei lor in cadrul acestuia.

Plante strict protejate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III)

− Marsilea quadrifolia L. (Trifoi cu patru foi, Trifoias de balta) – feriga acvatica,

sporadica in ape stagnante si mlastini (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia.

Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, sporadica la Ostrovul Moldova Veche si Pojejena

(Oprea 2005).

− Eleocharis carniolica W.D.J. Koch (Pipirigut) – planta de pajisti temporar inundate

(Ciocarlan 2009). Raspandire generala: centrul si estul Europei. Raspandire PNPF: sporadic,

din Caras-Severin indicat dintr-o singura localitate, Turnul Ruieni (Oprea 2005).

− Agrimonia pilosa Ledeb. – planta erbacee ce creste prin raristi si margini de paduri,

tufarisuri, locuri ruderale (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia. Raspandire PNPF:

judetul Mehedinti, in valea Slatinicului (Oprea 2005).

− Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) Soó – planta de semiumbra, termofila,

calcicola, in zona colinara, paduri si tufarisuri subxerofile, subtermofile (Dihoru & Negrean

2009). Raspandire generala: Panonica. Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin - Bazias.

Planta mai este raportata din judetele Timis si Bihor. Este considerata specie critic amenintata

(CR) (Dihoru & Negrean 2009).

− Thlaspi jankae A. Kern. – planta heliofila, rara in zona colinara, prezenta in locuri

uscate, pietroase, carbonatate (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire generala: Panonica.

Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, doar la N-V de Turnul Severin, la Gura Vaii si Schela

Cladovei (Dihoru & Negrean 2009), intre Dudasul Schelei si Gura Vaii, rezervatia Gura Vaii-

Varciorova, Cracul Gaioarei, Portile de Fier (Oprea 2005). De altfel, aceasta este si singura

localizare din tara raportata. Prezenta ei nu este confirmata in ultimii ani, iar Ciocarlan (2009)

precizeaza ca desenul fructului din Flora R.S. Romania corespunde speciei Thlaspi praecox, nu

speciei Thlaspi jankae, asa cum este dat. Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru &

Negrean 2009).

− Colchicum arenarium Waldst. & Kit. (Brandusa de nisipuri) – specie panonica, rara

prin locuri nisipoase (Ciocarlan 2009), la noi in tara in judetul Dolj, la Lipov pe Valea

Desnatuiului si Desa-Nebuna, si in judetul Caras-Severin, pe Ostrovul Moldova Veche


16





(Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, pe movila in Ostrovul Moldova

Veche (Dihoru & Negrean 2009). Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru & Negrean

2009).

− Himantoglossum caprinum M. Bieb. – orchidacee ce creste prin raristi si margini de

paduri, tufarisuri, pajisti (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: sud-estul Europei. La noi in tara

este semnalata din aproape toate provinciile istorice. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, la

Svinita, Tisovita, Plavisevita, Varciorova, Dudasul Schelei. Din judetul Caras-Severin este

raportat de la Baile Herculane (Oprea 2005) si Muntii Tarcu, Bolvasnita, Anina, Muntii Semenic,

Cheile Nerei-Beusnita, Valea Mare-platforma Carbunari, Stapanari (Moldova Noua spre Sasca

Montana) (Nicolin et al. 2008).

− Asplenium adulterinum Milde subsp. adulterinum – feriga rara, de stancarii,

semnalata din muntii Tarcu si Almaj (Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Nehrean (2009), este

planta de semiumbra, in zona montana, pe roci ultrabazice (serpentinite) si breccii gabroice.

Raspandire generala: Europa. Raspandire PNPF: rar, mentionat din judetul Mehedinti (poiana

Mraconiei, Dunare, Cazanele Mari, pana la Tisovita si Baia Noua) si judetul Caras-Severin, in

Cheile Rudariei (Oprea 2005), Muntii Tarcu-Petreanu, Custura Mataniei (Dihoru & Negrean

2009). Este considerata specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009).

− Echium russicum J.F. Gmel. (Capul sarpelui) – specie ponto-panonica, de pajisti si

tufarisuri (Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: relativ frecvent, in toate provinciile tarii, inclusiv

Banat (Oprea 2005), fara indicarea localitatii. In „Natura 2000 in Romania. Species Fact

Sheets”, Echium russicum este mentionat pentru zona doar din judetul Mehedinti, de la Portile

de Fier (Anastasiu & Negrean 2008).

− Gladiolus palustris Gaudin (Gladiola) – planta rara semnalata din raristi de paduri in

judetul Bihor (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala. Raspandire PNPF:

judetul Mehedinti, din V. Ieselnitei (Oprea 2005). Mai este indicata din Bihor si Arad, insa cu

prezenta incerta (Oprea 2005).

− Pulsatilla grandis Wender. (Deditei mari) – planta erbacee ce prefera pajistile insorite

(Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Negrean (2009) este heliofila, creste in zona montana si

colinara, pajisti, brane, soluri uscate, neutre, sarace in azot. La Portile de Fier a fost semnalata

in alianta Festucetalia valesiacae, asociatia Alysso (pulvinare) – Gypsophyletum glomeratae

(Dihoru & Negrean 2009). Este semnalata din judetele Alba, Cluj, Galati, Hunedoara si Iasi

(Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala si de vest. Raspandire PNPF: in


17





judetul Mehedinti, pe stancile dintre Schela Cladovei si Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009).

Este specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009).

− Tulipa hungarica Borbás (Lalea galbena, Laleaua cazanelor) – planta subendemica in

Romania, rara pe stancarii calcaroase din judetele Caras-Severin si Mehedinti (Ciocarlan 2009).

Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este heliofila, termofila, calcicola, prezenta pe oluri

moderat umede, fertile neutre. Creste pe brane insorite, intre 100 si 250 m altitudine.

Raspandire generala: Romania SV si Serbia NE. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, la

Cazanele Dunarii, Ciucarul Mare, Ciucarul Mic (Branele Cazanelor), Valea Dunarii la Cazane

langa Pestera Veteranilor, Cazanele Mari (intre Ciorici si Frasin), Cazanele Mici (la Balan)

(Dihoru & Negrean 2009). De mentionat ca privitor la aceasta planta exista unele probleme de

taxonomie. Astfel, Dihoru & Negrean (2009) sinonimizeaza Tulipa hungarica Borbás cu Tulipa

urumoffii Hayek, in timp ce Ciocarlan (2009) le considera taxoni distincti, ambii prezenti in zona

Cazanelor. In conformitate cu Flora Europaea (http://rbg-web2.rbge.org.uk), cei doi taxoni sunt

distincti, Tulipa hungarica Borbás fiind raspandita in Romania si Jugoslavia, in timp ce Tulipa

urumoffii Hayek, sinonima cu Tulipa rhodopea (Velen.) Velen., este o specie ce creste in

Bulgaria, Muntii Rhodopi. Specia Tulipa hungarica Borbás este critic amenintata (CR) (Dihoru &

Negrean 2009).

− Stipa danubialis Dihoru & Roman (Colilie de Dunare) – planta rara, in locuri

stancoase, pe conglomerate silico-calcaroase, endemica in judetul Mehedinti, intre Gura Vaii si

Dudasul Schelei (Ciocarlan 2009). Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este endemit dacic si

creste pe detritus de conglomerate tortoniene cu ciment calcaros, la 250-300 m, pe pante

sudice, in cadrul unei vegetatii xerofile. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, pe valea

Dunarii la Portile de Fier, intre Gura Vaii si Dudasul Schelei, in pajistile dintre Dudasul Schelei si

Gura Oglanicului, Cracul Gaioara si Dealul Oglanicului (Dihoru & Negrean 2009). Este specie

critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009).

Analiza raspandirii speciilor listate in Anexa III a OUG 57/2007 si considerate a fi

prezente in PNPF, se poate preciza ca in apropierea amplasamentului PUZ Garnic, in

Rezervatia Valea Mare, a fost indicata prezenta unor specii rare, fapt care determina o analiza

atenta a unor eventuale lucrari in proximitatea acesteia.

Alte plante rare cuprinse in Lista Rosie a PNPF

− Notholaena marantae (L.) Desv. [syn. Paraceterach marantae (L.) R.M.Tryon,

Cheilanthes marantae (L.) Domin] – element mediteranean-submediteranean, raportat din zona


18





doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean 2009).

− Asplenium cuneifolium Viv. [syn. Asplenium serpentini Tausch, Asplenium adiantum-

nigrum L. subsp. serpentini (Tausch) W.D.J.Koch, Asplenium forsteri Sadler] – este raportat atat

din Mehedinti cat si din Caras-Severin, cu un singur coronim in acest ultim judet: Mehadia –

Strajut (Oprea 2005).

− Asplenium lepidum C.Presl subsp. lepidum – rara, cu urmatoarele coronime pentru

judetul Caras-Severin: Baile Herculane la Pestera Columbaci sub vf. Coronini, v. Cernei,

Bozovici-Cheile Minisului, Cheile Minisului langa Izbucul Bigar, Pescari-Coronini, Moldova Noua

la Gaura Haiduceasca, Garbovat, rezervatia Valea Mare-Moldova Noua, Moldova Noua E,

Valea Mare (Oprea 2005).

− Salvinia natans (L.) All. – feriga acvatica, indicata din Banat (Oprea 2005), Ostrovul

Moldova Veche (P. Anastasiu, com. pers.).

− Ephedra distachya L. subsp. distachya – raportat pentru zona din judetele Mehedinti

si Caras-Severin, pentru acesta din urma cu coronimul Pescari (Oprea 2005).

− Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbás) Novák – gimnosperm endemic

pentru Banat, in zona este raportat de la Bazias-Ogradena (Oprea 2005).

− Taxus baccata L. – gimnosperm atlantic-mediteranean-central european, cu

raspandire sporadica in Romania. Pentru judetul Caras-Severin sunt cunoscute urmatoarele

coronime: Gura Golambului, Cheile Nerei-Beusnita, rez. Domogled, Berzasca, v. Sirinei, rez.

Valea Ciclovei (Oprea 2005).

− Fagus sylvatica L. subsp. orientalis (Lipsky) Greuter & Burdet [syn. Fagus orientalis

Lipsky] – element ponto-balcanic, din Caras-Severin cu urmatoarele coronime: Baile Herculane,

Vf. Hurcu, Dunga Jeantului, Grebeneac, Balta Corbului, Mehadia Noua, Sopotu Nou (Oprea

2005).

− Acer monspessulanum L. – indicat pentru Caras-Severin de la Pescari si Drencova

(Oprea 2005).

− Acanthus balcanicus Heywood & I.Richardson [syn. Acanthus longifolius Host, non

Poir.] – element balcanic, heliofil, termofil, mezoxerofil. Prefera habitatele pietroase si inierbate,

cranguri, rarituri de padure. Din judetul Caras-Severin a fost raportat dupa cum urmeaza: Cheile

Nerei, Bazias-Pojejena (Dihoru & Negrean 2009).

− Galanthus nivalis L. – specie frecventa, indicata din toata tara, a carei comercializare

este insa interzisa prin OUG 57/2007.


19





− Cachrys ferulacea (L.) Calest. [syn. Prangos ferulacea (L.) Lindl., Prangos carinata

Griseb. ex Degen] – element dacic, pentru zona, raportat ca Prangos carinata dupa cum

urmeaza: „Deasupra Dunarii pe coastele dealurilor dintre Varciorova si Gura Vaii, in dreptul

Portilor de Fier”, la cariera de piatra Gura Vaii, pe Valea Oglanic si la Portile de Fier, intre

Varciorova si Gura Vaii, Viaductul Orova, Viaductul Virul Mic (Dihoru & Negrean 2009), intre

Valea Oglanicului si V. Tarziu (Oprea 2005).

− Centaurea atropurpurea Waldst. & Kit. – este raportata cu urmatoarele coronime

pentru Caras-Severin: Valea Mare-Moldova Noua, Baile Herculane, Mehadia (Oprea 2005).

− Centaurea triniifolia Heuff. – este indicata de la Baile Herculane, inclusiv Mt.

Domogled si Mt. Ciorici, Vf. Suscu, V. Tesnei (Oprea 2005).

− Centaurea tenuiflora DC. – element moesic-dobrogean-tauric, a fost raportat de la

Orsova, dar prezenta speciei in zona este putin probabila coronimul fiind extraareal. In plus,

locul din care a fost indicata a fost inundat (Dihoru & Negrean 2009).

− Ferula heuffelii Griseb. ex Heuff. – element daco-balcanic, indicat pentru Caras-

Severin de la Baile Herculane, Cheile Prolaz, Bazinul Beusnitei, Valea Cernei, Muntele

Cicilovete, Cascada Vanturatoarea (Dihoru & Negrean 2009).

− Scorzonera lanata (L.) Hoffm. – element balcano-anatolic, rar prin pajisti pietroase,

mentionat pana in prezent doar de la Portile de Fier (Ciocarlan 2009).

− Seseli rigidum Waldst. & Kit. subsp. peucedanifolium (Besser) Nyman – conform

Dihoru & Negrean (2009), nu e raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti.

− Angelica archangelica L. – pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea

2005).

− Peucedanum longifolium Waldst. & Kit. – element balcanic, sporadic prin pajisti si

stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul

Semenic-Cheile Carasului, rez. Valea Ciclovei, Baile Herculane, rez. Valea Mare – Moldova Noua, Arjana, Mehadia, rez, Cheile Garlistei, Muntii Aninei (Oprea 2005).

− Crepis pannonica (Jacq.) K.Koch – pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti

(Oprea 2005).

− Echinops bannaticus Rochel ex Schrad. – element balcano-caucazic, rar prin

tufarisuri si la margini de aduri (Ciocarlan 2009), mentionat pentru Caras-Severin de la Macesti,

Parcul Semenic-Cheile Carasului, Cheile Nerei, Baile Herculane, v. Cernei, v. Bela Reca,

Mehadia, rez, Cheile Garlistei (Oprea 2005).


20





− Alyssum pichleri Velen. – element balcanic, local raportat intre Drencova si Svinita,

Varciorova, pe v. Vodita si v. Bahnei, Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009).

− Alyssum pulvinare Velen. – element balcanic, raportat din judetul Mehedinti, de la

Gura Vaii, Schela Cladovei, Ogasul lui Sf. Petru, Oglanic (Dihoru & Negrean 2009).

− Alyssum stribrnyi Velen. – element balcanic-anatolic, raportat in Valea Bahnei

aproape de Ilovita si la Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009).

− Campanula patula L. subsp. abietina (Griseb.) Simonk. [syn. Campanula abietina

Griseb.] – element carpato-balcanic, frecvent in tara prin pajisti, margini de padure si tufarisuri

(Ciocarlan 2009). Pentru judetul Caras-Severin nu sunt precizate localizari in literatura de

specialitate (Oprea 2005).

− Campanula crassipes Heuff. – heliofila, termofila, subxerofila, saxicola; element dacic

(Dihoru & Negrean 2009). Raspandire in judetele Caras-Severin si Mehedinti: Defileul Dunarii la

Svinita, Baile Herculane, intre Ogradena si Plavisevita, Cazanele Mari si Mici, Muntii Mehedinti,

Muntele Cociu, Coronini (Dihoru & Negrean 2009).

− Campanula lingulata Waldst. & Kit. – element balcanic, rar prin tufarisuri, stancarii,

pajisti aride, pentru Caras-Severin mentionat intre Bazias si Pojejena, intre Berzasca si Pescari,

Cozla, intre Valea Cernei si Platoul Coronini, Mt. Domogled, Baile Herculane, Strajut (Oprea

2005).

− Campanula glomerata L. s.l. – element eurasiatic, frecvent raspandit prin tufarisuri in

toata tara (Ciocarlan 2009), probabil eronat introdus in Lista Rosie a PNPF.

− Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. – element carpato-balcanic, sporadic pe

stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin:

Cheile Nerei, rez. Domogled, Baile Herculane, Muntii Cernei, Muntii Arjana, rez. Cheile

Garlistei, Moldova Veche, Muntii Aninei (Oprea 2005).

− Dianthus giganteus d'Urv. subsp. banaticus (Heuff.) Tutin – endemit banatic, sporadic

in pajisti pe soluri scheletice (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-

Severin: Ciclova Romana, Baile Herculane, Platoul Coronini, rez. Muntele Domogled, Cheile

Nerei, Muntii Tarcu, Strajut, rez. V. Ciclovei, rez. Valea Mare-Moldova Noua, Valea Rudariei

(Oprea 2005).

− Dianthus giganteiformis Borbás subsp. kladovanus (Degen) Soó [syn. Dianthus

kladovanus Degen] – element geto-moesic, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti

(Cracul Gaioarei, v. Oglanicului, v. Slatinicul Mare, Hinova, dealul Starminei) (Dihoru & Negrean


21





2009).

− Dianthus pinifolius Sm. subsp. serbicus Wettst. – element balcanic, pentru zona

mentionat doar din Mehedinti: Varciorova, Orsova, Gura Vaii, Schela Cladova, Muntele Alion

(Dihoru & Negrean 2009).

− Minuartia capillacea (All.) Graebn. – element alpic-balcanic-dacic, la noi in tara

cunoscut doar de la Portile de Fier (Dihoru & Negrean 2009).

− Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Mazz. subsp. frutescens (Kit.) Hand.-Mazz. [syn.

Minuartia cataractarum Janka] – element dacic, raportat pentru Romania de la Portile de fier si

din Muntii Mehedinti de Sud. In judetul Caras-Severin a fost raportat de pe Varful Suscu

(Domogled) (Dihoru & Negrean 2009).

− Saponaria glutinosa M.Bieb. – element mediteranean, raportat pentru zona doar din

judetul Mehedinti (Varciorova, Orsova) (Dihoru & Negrean 2009).

− Paronychia cephalotes (M.Bieb.) Besser – element ponto-mediteranean, sporadic pe

stancarii calcaroase, in judetul Caras-Severin raportat de la Mehadia (Oprea 2005).

− Petrorhagia illyrica (Ard.) P.W.Ball & Heywood subsp. haynaldiana (Janka) P.W.Ball

& Heywood – element mediteranean-submediteranean, saxicol, raportat numai din judetul

Mehedinti: Gura Vaii-Varciorova, intre Schela Cladova-v. Bahnei (Dihoru & Negrean 2009).

− Beta trigyna Waldst. & Kit. – pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea

2005).

− Convolvulus althaeoides L. subsp. tenuissimus (Sibth. & Sm.) Stace – element est-

mediteranean, raportat doar din judetele Dolj si Mehedinti (Svinita, Vartop, Varciorova,

Glaucina, Ciucar) (Dihoru & Negrean 2009).

− Convolvulus cantabrica L. – pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea

2005).

− Cephalaria uralensis (Murray) Roem. & Schult. – pentru zona, raportata doar din

judetul Mehedinti (Oprea 2005). Cephalaria uralensis subsp. multifida nu este mentionata nici

de Ciocarlan (2009), nici de Oprea (2005).

− Scabiosa columbaria L. subsp. pseudobanatica (Schur) Jáv. & Csapody – planta rara,

cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Baile Herculane, Mehadia,

Ciclova (Oprea 2005).

− Euphorbia myrsinites L. – element mediteranean, in zona raportat dupa cum

urmeaza: judetul Caras-Severin (Cheile Nerei, pe Panza Albinii) si judetul Mehedinti (Valea


22





Dunarii la Cazane, intre Plavisevita si Dubova), inclusiv intre Drencova si Svinita (Dihoru &

Negrean 2009).

− Colutea arborescens L. – arbust submediteranean (Ciocarlan 2009), cunoscut de la

Berzasca pentru judetul Caras-Severin (Oprea 2005).

− Onobrychis alba (Waldst. & Kit.) Desv. subsp. alba – element balcanic-apeninic-dacic,

in zona raspandit atat in judetul Mehedinti, cat si in Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt

indicate urmatoarele localitati: Cheile Nerei, Ciclova, Moldova Noua, Cleantul Baronului,

stancile de la Pescari (Dihoru & Negrean 2009), v. Sirinei, Coronini (Oprea 2005).

− Chamaecytisus rochelii (Wierzb.) Rothm. – element carpato-balcanic, psamofil

(Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Bazias, Bozovici pe dl.

Baclan, Sopotul Vechi, Garbovat, Baile Herculane, Pojejena-Moldova Veche (Oprea 2005).

− Coronilla emerus L. subsp. emeroides (Boiss. & Spruner) Hayek – element

mediteranean ce creste prin tufarisuri si raristi din zone colinare si montane, prin locuri

pietroase, raportat doar din judetele Mehedinti si Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt

indicate urmatoarele coronime: Cheile Nerei, Bazias-Pojejena, Pescari-Svinita (Dihoru &

Negrean 2009).

− Lotus uliginosus Schkuhr – element submediteranean care, in conformitate cu Dihoru

& Negrean (2009), nu a fost raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti, ci, in vestul tarii,

doar din judetul Timisoara.

− Medicago arabica (L.) Huds. – element atlantic-mediteranean, rar prin pajisti

(Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: in lungul Dunarii, v. Cernei

sper Sapte Izvoare, Berzasca, Gornea-Crusovita, Moldova Noua (Oprea 2005).

− Hypericum rochelii Griseb. & Schenk – element daco-balcanic, cu urmatoarele

coronime pentru judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Berzasca, Domogled (Dihoru &

Negrean 2009).

− Crocus flavus Weston – element balcanic, rar prin raristi, margini de paduri si pajisti

(Ciocarlan 2009), raportat din Cheile Nerei, Mehadia si Strajut in judetul Caras-Severin (Oprea

2009).

− Iris reichenbachii Heuff. – element daco-moesic, cu urmatoarele coronime din judetul

Caras-Severin: Cheile Garlistei, V. Ciclovei, Cheile Nerei, Cheile Minisului, Domogled, Mehadia,

Muntele Strajut, comuna Iablanita – Globul Craiovei (Dihoru & Negrean 2009).

− Gladiolus illyricus W.D.J.Koch – element mediteranean, care dupa Dihoru & Negrean


23





(2009) are prezenta sigura doar in Muntii Mehedinti, in sudul Podisului Mehedinti si pe Valea

Mraconiei.

− Thymus comosus Heuff. ex Griseb. – endemit pentru Carpatii Romanesti, sporadic in

pajisti pe stancarii insorite (Ciocarlan 2009), mentionat din judetul Caras-Severin de la: v.

Cernei, Poiana Suscului, Baile Herculane, Mt. Domogled, Strajut, Arjana, Ciorici, V. Bautarului

(Oprea 2005).

− Fritillaria meleagris L. – date recente nu mentioneaza prezenta speciei in zona (Oprea

2005, Ciocarlan 2009, Dihoru & Negrean 2009).

− Typha shuttleworthii W.D.J.Koch & Sond. – pentru zona, raportata doar din judetul

Mehedinti (Oprea 2005).

− Ruscus aculeatus L. – element pontic-mediteranean, ocrotit ca monument al naturii,

interzis de la comercializae prin OUG 57/2007, are urmatoarele coronime pentru Caras-Severin:

Parcul Semenic – Cheile Carasului, rez. Domogled spre vf. Ciorici si pe v. Cernei, Muntii

Dogneci, Baile Herculane, Strajut, Mehadia, rez. Cheile Gralistei (Oprea 2005).

− Ruscus hypoglossum L. – element ponto-balcanic-panonic, ocrotit ca monument al

naturii (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime mpentru Caras-Severin: v. Ciclovei sub. Vf.

Simion, Domogled, Moldova Noua, rez. Valea Mare – Moldova Noua, Muntii Dogneci, Baile

Herculane, rez. Beusnita (Oprea 2005).

− Linum uninerve (Rochel) Jáv. – element endemic pentru Romania, sporadic pe stancii

inierbate si insorite (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele raportari din judetul Caras-Severin: v.

Dunarii, Mt. Domogled, v. Jelarau, Cheile Nerei, Mehadia, Beusnita, Baile Herculane (Oprea

2005).

− Ammannia verticillata (Ard.) Lam. – element submediteranean, cu o singura localizare

cunoscuta pentru tara noastra: Ostrovul Moldova Veche, judetul Caras-Severin (Oprea 2005,

Ciocarlan 2009). Planta este considerata alohtona in flora Romaniei (Anastasiu & Negrean

2009).

− Anacamptis pyramidalis (L.) Rich. – raportat din Caras-Severin, cu precizarea unei

singure localitati: Baile Herculane (Oprea 2005).

− Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce – raportat din Caras-Severin, fara localitate

(Oprea 2005).

− Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch – raportat din Caras-Severin, fara localitate

(Oprea 2005).


24





− Cephalanthera rubra (L.) Rich. – raportata de la Baile Herculane pentru judetul Caras-

Severin (Oprea 2005).

− Epipactis helleborine (L.) Crantz – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Epipactis palustris (L.) Crantz – raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea

2005).

− Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Limodorum abortivum (L.) Sw. – mentionat de la Baile Herculane (Oprea 2005).

− Listera ovata (L.) R.Br. – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Neottia nidus-avis (L.) Rich. – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Ophrys scolopax Cav. subsp. cornuta (Steven) E.G.Camus – element mediteranean,

indicat pentru judetul Caras-Severin de la Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Oravita,

Ciudanovita, Cheile Nerei (Dihoru & Negrean 2009).

− Orchis coriophora L. subsp. coriophora – raportat de la Baile Herculane si Zervesti

(Oprea 2005).

− Orchis laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuff.) Soó – element ponto-panonic, sporadic

in aproape toata tara, in Caras-Severin cu urmatoarele mentionari: intre gara c.f. Tiglarie –

Caransebes si Racovita, intre Moldova Veche si Pescari (Oprea 2005).

− Orchis mascula (L.) L. subsp. signifera (Vest) Soó – element submediteranean,

frecvent, raportat pentru zona din Cheile Minisului si Baile Herculane (Oprea 2005).

− Orchis militaris L. – raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005).

− Orchis morio L. subsp. morio – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Orchis papilionacea L. – element mediteranean rar, cunoscut din zona de la Anina,

Mt. Domogled, rez. Valea Ciclovei, Bozovici si alte localitati neprecizate insa (Oprea 2005).

− Orchis pallens L. – element central-european rar, in judetul Caras-Severin cu

urmatoarele localizari: Resita, Oravita pe Mt. Simion, Bozovici in padurea Poaina Oprestilor, Moldova Noua in Valea Mare, Poaiana Domogled, Malu Mare, Secui (Oprea 2005).

− Orchis purpurea Huds. – raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005).

− Orchis simia Lam. – element atlantic-mediteranean, rar, mentionat de la Bazias,

Muntii Aninei, in apropierea izvorului Beusnitei (Oprea 2005).

− Orchis tridentata Scop. – element central-european, sporadic, cu urmatoarele

coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic-Cheile Carasului, Baile Herculane, Mt.

Domogled, Bazias, Pescari (Oprea 2005).


25





− Orchis ustulata L. – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Platanthera bifolia (L.) Rich. – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Platanthera chlorantha (Custer) Rchb. – raportata din zona doar pentru judetul

Mehedinti (Oprea 2005).

− Spiranthes spiralis (L.) Chevall. – raportat din judetul Caras-Severin cu doar cateva

localizari (Baile Herculane, Zervesti, Valea lui Parvu), desi specia are probabil o raspandire mai

larga.

− Dactylis glomerata L. subsp. slovenica Domin – planta este mentionata in Flora

Europaea doar din Cehia si Polonia (http://rbg-web2.rbge.org.uk). In editia recenta a Florei

Ilustrate a Romaniei (Ciocarlan 2009) acest taxon nu figureaza.

− Sesleria rigida Heuff. ex Rchb. [syn. Sesleria filifolia Hoppe] – raportat din Caras-

Severin, fara localitate (Oprea 2005).

− Ranunculus flabellifolius Heuff. & Rchb. – element dacic, raportat pentru Caras-

Severin de la Carasova, Oravita, Prigor, Cheile Nerei. Precizam ca in Flora Europaea (Tutin &

Akeroyd 1994), taxonul a fost inclus la Ranunculus cassubicus L.

− Dictamnus albus L. – raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

− Daphne laureola L. – element atlantic-mediteranean, la noi gasita pana in prezent

doar in Defileul Dunarii. Din judetul Caras-Severin sunt raportate urmatoarele coronime:

Moldova Noua pe dealul Milan, Cozla pe Valea Sirinei (Dihoru & Negrean 2009).

− Trapa natans L. – indicat pentru PNPF de la Gurile Nerei, Ostrovul Calinovat,

Ostrovul Moldova Veche (Oprea 2005).

− Parietaria lusitanica L. subsp. serbica (Pančič) P.W.Ball – element daco-moesic-

dobrogean, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean

2009).

− Salvia verbenaca L. – raportata din zona doar pentru judetul Mehedinti (Oprea 2005).

Analiza coronimelor pentru taxonii floristici inclusi in Lista Rosie a PNPF indica

REzervatia Valea Mare ca fiind singura din apropierea amplasamentului PUZ analizat in care de

asemenea exista cateva specii rare.

Fauna Parcului Natural Portile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873

nevertebrate si 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenta ridicata inregistreaza clasa Aves,

cu 205 de reprezentanti, urmata de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanti, cea mai slab

reprezentata clasa fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.


26





Dintre nevertebrate cele mai reprezentative sunt: Austropotamobius torrentium, specie

prioritara; 4 specii de gasteropode, din care doua dintre ele sunt incluse in anexele III ale

O.U.G 57/2007 (Theodoxus traversalis C. Pfeiffer, 1928; Anisus vorticulus Troschel, 1853), una

in anexa IV a O.U.G 57/2007 (Herilla dacica L. Pfeiffer, 1848), iar una in anexa V a O.U.G

57/2007 si in anexa III a Conventiei de la Berna (Helix pomatia L., 1758). Alte specii de insecte

de interes comunitar si national: Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morinus

funereus, Osmoderma eremita eremita, Pilemia tigrina, Oxythyrea cinctella, Eriogaster catax,

Colias myrmidone, Lcaena dispar, Cordulelogaster heros.

Vertebratele sunt reprezentate prin 34 specii de mamifere, inclusiv lilieci:

Vespertilionidae (Myotis bechsteini, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) si Rhinolophidae

(Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii), specii incluse in anexa

II a Conventiei de la Berna privind conservarea vietii sãlbatice si a habitatelor naturale din

Europa, in anexele III si ale O.U.G. 57/2007, fiind incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din

Romania (Botnariuc, Tatole, 2005). Clasa Pisces este reprezentata prin 62 taxoni, avand in

componenta specii reofile cum sunt: Condrostoma nasu, Leuciscus cephalus, Barbus barbus,

Vimba vimba, Aspius aspius, Aspro zingel. Herpetofauna Parcului Natural Portile de Fier

include 14 specii de amfibieni si 17 specii de reptile. Dintre acestea, Pelobates syriacus,

Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis,

Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene si mediteranene.

Avifauna este alcatuita din 205 specii de pasari, din care 133 au statutul de specii strict

protejate prin Anexa nr. II a Conventiei de la Berna, 37 au statutul de specii protejate prin Anexa

nr. III a Conventiei de la Berna, iar 3 specii (Aythya nyroca, Aquila clanga si Falco naumanni)

sunt incluse in Anexa nr. I a Conventiei de la Bonn. Majoritatea speciilor de pasari sunt incluse

si in anexele III, IV, V ale O.U.G. 57/2007 (cf. Planul de management al Parcului Natural Portile

de Fier)


27





Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, declarat prin OM 1964/2007 (conform Formularului Standard Natura 2000

pentru ROSCI0206) Tabel 4. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1308 Barbastella barbastellus

1302 Rhinolophus mehelyi

1303 Rhinolophus hipposideros

1304 Rhinolophus ferrumequinum

1305 Rhinolophus euryale

1306 Rhinolophus blasii

1307 Myotis blythii

1310 Miniopterus schreibersi

1316 Myotis capaccinii

1318 Myotis dasycneme

1323 Myotis bechsteini

1324 Myotis myotis

1352 Canis lupus

1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

− 1188 Bombina bombina

− 1193 Bombina variegata

− 1217 Testudo hermanni

− 1220 Emys orbicularis

Tabel 5. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1124 Gobio albipinnatus

1130 Aspius aspius

1134 Rhodeus sericeus amarus

1138 Barbus meridionalis

1146 Sabanejewia aurata

1157 Gymnocephalus schraetzer

1159 Zingel zingel

1160 Zingel streber

1163 Cottus gobio

2522 Pelecus cultratus

2555 Gymnocephalus baloni

1145 Misgurnus fossilis

2011 Umbra krameri

Tabel 6. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1032 Unio crassus

1052 Euphydryas maturna

1087 Rosalia alpina

1088 Cerambyx cerdo


28





1059 Maculinea teleius

1060 Lycaena dispar

1061 Maculinea nausithous

1074 Eriogaster catax

1078 Callimorpha quadripunctaria

1083 Lucanus cervus

1084 Osmoderma eremita

1089 Morimus funereus

1093 Austropotamobius torrentium

4014 Carabus variolosus

4020 Pilemia tigrina

4046 Cordulegaster heros

4064 Theodoxus transversalis

Tabel 7. Alte specii importante de flora si fauna

Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea,

Rana dalmatina, Rana esculenta, Rana

ridibunda, Rana temporaria, Salamandra

salamandra, Triturus vulgaris, Accipiter

gentilis, Alcedo atthis, Anas crecca, Anas

platyrhynchos, Anas platyrhynchos, Anas

querquedula, Anas strepera, Apus

melba, Aquila chrysaetos, Ardea cinerea,

Ardea purpurea, Ardea purpurea,

Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya

fuligula, Aythya marila, Aythya nyroca,

Botaurus stellaris, Bubo bubo, Bucephala

clangula, Buteo buteo, Caprimulgus,

Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus

aeruginosus, Coracias garrulus, Corvus

corax, Crex crex, Dendrocopos medius,

Dendrocopos syriacus, Dryocopus

martius, Egretta alba, Egretta garzetta,

Egretta garzetta, Erithacus rubecula,

Falco peregrinus, Falco tinnunculus,

Fulica atra, Fulica atra, Lanius collurio,

Lanius collurio, Motacilla alba, Motacilla

cinerea, Nycticorax nycticorax, Pandion

Atropurpurea, Cephalaria laevigata,

Cephalaria uralensis ssp. Multifida,

Cirsium creticum, Colchicum autumnale,

Comandra elegans, Convolvulus

althaeoides ssp. Tenuissimus, Coronilla

emerus ssp. Emeroides, Corylus colurna,

Crocus flavus, Crocus reticulatus,

Cynosurus echinatus, Cyperus longus,

Cyperus serotinus, Dianthus giganteus

ssp. Banaticus, Dianthus pinifolius,

Digitalis ferruginea, Echinops bannaticus,

Elymus panormitanus, Erysimum

comatum, Erythronium dens-canis var.

Niveum, Euphorbia myrsinites, Festuca

vaginata, Fimbristylis bisumbellata,

Fimbristylis bisumbellata, Fritillaria

orientalis, Fumana procumbens, Fumaria

kralikii, Fumaria thuretii, Gagea

bohemica, Galanthus nivalis, Gladiolus

illyricus, Goniolimon tataricum,

Heliotropium supinum, Hypericum

rochelii, Iris pseudacorus, Jasione

dentata, Jasione montana, Jurinea


29





haliaetus, Phalacrocorax pygmeus, Pica

pica, Picus canus, Sterna hirundo,

Turdus merula, Tyto alba, Upupa epops,

Vanellus vanellus, Abramis brama,

Acipenser ruthenus, Acipenser ruthenus,

Anguilla anguilla, Carassius carassius,

Cyprinus carpio, Esox lucius, Sander

lucioperca, Silurus glanis, Tinca tinca,

Umbra krameri, Aglais urticae, Amata

phegea, Apatura iris, Argynnis paphia,

Astacus astacus, Carabus gigas, Inachis

io, Iphiclides podalirius, Nymphalis

antiopa, Stylurus flavipes, Unio pictorum,

Vanessa atalanta, Zygaena filipendulae,

Arvicola terrestris, Capreolus capreolus,

Crocidura suaveolens, Dryomys nitedula,

Eptesicus nilssonii, Eptesicus nilssonii,

Eptesicus serotinus, Eptesicus serotinus,

Erinaceus concolor, Felis silvestris, Felis

silvestris, Martes martes, Martes martes,

Meles meles, Micromys minutus,

Microtus arvalis, Muscardinus

avellanarius, Muscardinus avellanarius,

Mustela nivalis, Mustela putorius,

Myocastor coypus, Myotis bechsteinii,

Myotis capaccinii capaccinii, Myotis

daubentonii, Myotis mystacinus, Myotis

mystacinus, Myotis nattereri, Myoxus

glis, Neomys anomalus, Neomys

anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus

noctula, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus

auritus, Plecotus auritus, Plecotus

glycacantha, Lemna minor, Lindernia

procumbens, Lindernia procumbens,

Linum uninerve, Ludwigia palustris,

Minuartia cataractarum, Minuartia

hamata, Minuartia hirsuta ssp.

Frutescens, Notholaena marantae,

Onobrychis alba, Onosma arenaria,

Onosma heterophylla, Ophrys apifera,

Ophrys scolopax ssp. Cornuta, Orchis

coriophora ssp. Fragrans, Orchis laxiflora

ssp. Elegans, Orchis mascula ssp.

Signifera, Orchis militaris, Orchis morio

ssp. Morio, Orchis morio ssp. Picta,

Orchis pallens, Orchis papilionacea,

Orchis purpurea, Orchis simia, Paeonia

daurica, Paeonia officinalis, Paspalum

paspalodes, Petrorhagia illyrica ssp.

Haynaldiana, Petrorhagia saxifraga,

Petrorhagia saxifraga, Phragmites

australis, Pinus nigra ssp. banatica,

Polycarpon tetraphyllum, Polygala supina

ssp. hospita, Prangos carinata, Pulsatilla

montana, Salix alba, Salix fragilis,

Salvinia natans, Salvinia natans,

Saponaria glutinosa, Satureja montana

ssp. kitaibelii, Scorzonera lanata, Sedum

dasyphyllum, Stipa bromoides, Stipa

eriocaulis, Thymus comosus,

Tragopogon balcanicus, Tragopogon

floccosus, Trapa natans, Tulipa

hungarica ssp. undulatifolia, Typha

shuttleworthii, Veronica spicata ssp.


30





austriacus, Talpa europaea, Vespertilio

murinus, Vulpes vulpes, Acer

monspessulanum, Acinos rotundifolius,

Alyssum pichleri, Alyssum pulvinare,

Ammannia verticillata, Armoracia

macrocarpa, Bassia laniflora, Campanula

crassipes, Campanula crassipes,

Campanula grossekii, Campanula

lingulata, Cardamine graeca, Carex

hallerana, Carlina acanthifolia ssp.

Acanthifolia, Centaurea atropurpurea

ssp.

crassifolia, Vulpia ciliata, Wolffia arrhiza,

Ablepharus kitaibelii, Ablepharus

kitaibelii, Anguis fragilis, Coluber caspius,

Coluber caspius, Coronella austriaca,

Elaphe longissima, Lacerta agilis,

Lacerta praticola, Lacerta viridis, Lacerta

vivipara, Natrix natrix, Natrix tessellata,

Natrix tessellata, Podarcis muralis,

Podarcis muralis, Podarcis taurica,

Vipera ammodytes, Vipera ammodytes,

Vipera berus

In cele ce urmeaza se prezinta speciile de fauna cuprinse in Lista Rosie a PNPF.

1. Specii protejate de nevertebrate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III):

− Theodoxus traversalis, Fam. Neritidae (melcul acvatic dungat). Element ponto-

danubian sau danubian; multa vreme considerat comun in bazinul Dunarii, din Germania si

pana in Delta Dunarii, in unii afluenti din Moldova si Ucraina (bazinul Nistrului). In Romania este

probabil disparut. Traieste in ape curgatoare, curate si, mai rar, in lacuri, balti sau fluvii, pe

substrat pietros, nisipos sau malos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Gloer, 2002), in zone

cu viteza de curgere mai redusa, dar in toate cazurile in ape bine oxygenate (NATURA 2000 in

Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Sarbu).

− Anisus vorticulus, Fam. Planorbiidae (melcul cu carlig). In Europa centrala si de est.

Nu apare in Norvegia, Suedia si Belgia. Sporadic in Danemarca; sporadica si rara in tarile din

Anglia pana in estul Europei. Prin urmare in Romania este rara si sporadica, semnalata cu

precadere in zone de campie, rar si in podis sau depresiuni. Ape limpezi, permanente,

stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra. In Romania apare mai

ales in zone de campie, rar de depresiune sau podis. Este posibil sa fi disparut si din alte

localitati semnalate in bibliografie, motiv pentru care sunt necesare investigatii in teren. La nivel

national efectivele populatiilor sunt in scadere, iar acestea tind sa fie din ce in ce mai izolate, ca

urmare a fragmentarii excesive a habitatelor. Posibila exceptie este Delta Dunarii.


31





− Cerambix cerdo, Fam. Cerambicidae (croitorul mare) - specie nocturna. Padurile

batrane de stejar sau gorun. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii,

mai ales cei partial atacati de alti daunatori. Raspandire generala: Europa si Nordul Africii. Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), Valea Oglanicului, 200 m, 24.05.1988, leg.

A.Ruicanescu, 1 ex. Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, 06.1989, leg. A. Ruicanescu, 2 ex.

Bocsa (CS), 08.1955. Leg. V. Radu, 2 ex. Orsova, Valea Slatinicu Mare (MH), 250 m, 06.2005,

leg. G. Gamala. Specia se afla in declin populational, supravietuind in “insule” mai mult sau mai

putin isolate, cuprinse in arealul initial (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.

Fisa completata de: A. Ruicanescu).

− Rosalia alpina, Fam. Cerambicidae (croitorul fagului) - specie nocturna. Padurile

batrane de fag. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii, mai ales cei

partial atacati de alti daunatori. Larva se dezvolta in trunchiul fagilor. Se poate dezvolta si in alte

esente ca: salcie, carpen, stejar, gorun, arin si mar. Adultii zboara in perioada mai-iulie.

Distributie: Europa, din estul Spaniei pana in Rusia europeana. Lipseste in Marea Britanie si

tarile nordice. Raspandire PNPF: Orsova (MH), Valea Voditei, 200 m, 10.07.1978, leg. A.

Ruicanescu, 1 ex.; 3.08.1982, 3 ex. Specia se afla in declin populational. Masuri de protectie:

monitorizarea populatiilor existente pe termen lung (minimum 5 ani). Ca prima masura de

protectie propunem mentinerea arborilor batrani, atacati sau partial uscati. De asemenea,

diminuarea pana la eliminare a utilizarii insecticidelor in paduri (NATURA 2000 in Romania.

Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu).

− Lucanus cervus, Fam. Lucanidae (radasca) - specie nocturna. Larva se dezvolta in

reziduurile lemnoase putrezite din scorburile stejarilor, timp de 3 ani. Adultii zboara in perioada

mai-iulie. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie: Europa si Asia, exceptand N

insulelor britanice si al tarilor nordice. Romania: Timisoara, 150 m, 06.1977, leg. Ruicanescu, 1

ex., Cluj-Napoca, 450 m, 28.06.1984, leg. A. Ruicanescu, 1 ex., 07.1985 1 ex., 1990-2007

multe observatii fara colectare. Satu Mare, Tarna Mare, 150 m, 29.06.1984, leg. A.Ruicanescu,

1 ex. Cheile Turzii, 500 m, 1990-2007, numeroase observatii in teren Craiova, 06.1988, 5 ex.,

leg. A. Ruicanescu Rimetea (AB) 550 m, 06.2007, 3 ex. Observatii in teren Ruicanescu.

Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, pad Starmina, 06.1977, leg. A.

Ruicanescu, 2 ex., 12.06.1988 3 ex. Masuri de ocrotire: Conservarea padurilor de stejar si

gorun. Pastrarea arborilor batrani, cu scorburi (NATURA 2000 in Romania. Species fact

scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu).


32





− Eriogaster catax, Fam. Lasiocampidae (molia catax) - Este o specie nocturna, atrasa

la lumina spre miezul noptii. Zborul incepe de la sfarsitul lunii septembrie si continua in unii ani

pana in noiembrie. Habitatele preferate sunt raristi si liziere de paduri (cvercete) cu caracter

termofil, tufarisuri de paducel si porumbar. Este prezenta in zona de campie si colinara, mai

frecventa intre 200-700 m altitudine. Distributie din nordul Spaniei pana in Belgia si Olanda, din

vestul Frantei pana in Turcia. In Romania: desi prezenta in toate provinciile istorice ale tarii, a

fost sporadic si rar semnalata. Cu siguranta distributia este mai larga decat cea actual

cunoscuta. Densitatea populatilor din Romaniei nu poate inca fi estimata. In unele habitate din

Transilvania, Banat si Crisana, cuiburile de larve nu sunt foarte rare. Fluctuatiile populationale

multianuale sunt mari, fiind determinate de clima, paraziti si boli. VU pe lista rosie a

lepidopterelor din Romania. Specia este amenintata pe tot arealul din cauza distrugerii

habitatelor de tufarisuri si a raristilor de padurede prin plantatii. (NATURA 2000 in Romania.

Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy).

− Lycaena dispar rutilus, Fam. Lycaenidae (fluturasul purpuriu). Paduri de stejar

inmlastinite sau umede, bogate in Polygonum bistorta, baza trofica larvara a speciei. Arealul

speciei cuprinde Europa si nordul Turciei. Foarte locala in colonii larg dispersate in Franta,

nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul si centrul Greciei,

partea europeana a Turciei. In Romania sunt prezente numeroase colonii si populatii cu numar

mare de indivizi. Datorita drenarii zonelor umede, unele populatii si colonii au disparut sau se

afla in pragul disparitiei (Banat, Muntenia). Populatii viguroase se pastreaza inca in Delta

Dunarii, Transilvania si Banat. Numarul indivizilor dintr-o populatie variind intre 100 si1000

indivizi. Statutul speciei in Romania este VU (vulnerabil), iar pe plan local variaza intre NT (near

threatened) si CR (critically endangered), in functie de gradul de deteriorare al zonei respective

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy).

2. Specii protejate de amfibieni in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III):

− Triturus cristatus, Fam. Salamandridae (tritonul cu creasta). Este cea mai mare

specie de triton din Romania. Este raspandit in mare parte din Europa centrala si de nord, din

nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In Romania este raspandit aproape

pretutindeni. Lipseste din Dobrogea si lunca Dunarii unde este inlocuit de T. dobrogicus. Este

intalnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Populatiile sunt intr-un declin accentuat

pretutindeni in Europa in special datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pesti. Nu exista

studii populationale la nivel national si putine la nivel european. Este o specie vulnerabila la


33





nivel national, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradarii si distrugerii

habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente. Este inclusa

in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare. Conform listelor rosii specia este considerata vulnerabila la nivel national si

neamenintata pe intregul areal (NARURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa

completata de: Dan Cogalniceanu).

− Bombina bombina, Fam. Discoglossidae (izvorasul, buhaiul de balta cu burta rosie).

Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Izvorasul cu burta rosie este raspandit

in centrul si estul Europei, din Danemarca si sudulSuediei in vest, Cehia, fosta Yugoslavie si

Dunarea in sud, iar in est in Rusia pana aproape de muntii Ural. In Romania este prezenta

pretutindeni in zonele de ses: Campia Romana,Baraganul, Dobrogea inclusiv delta, Crisana,

Podisul Transilvaniei si Podisul Moldovei. In zonele de contact cu B. variegata hibrideaza cu

aceasta. Este o specie cu un areal vast dar afectata de activitatile umane. Distrugerea,

degradarea si fragmentarea habitatelor (atat a celor acvatice cat si a celor terestre) ii

pericliteaza supravietuirea. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita

desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes

comunitar (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan

Cogalniceanu).

− Bombina variegata, Fam. Discoglossidae (buhaiul de balta cu burta galbena), specie

aproape amenintata (Botnariuc, Tatole., 2005), in Romania este prezenta pretutindeni in zona

de deal si munte (mai frecventa in Muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei). Este o specie

raspandita, dar nu abundenta. Exploatarile forestiere pe suprafete mari din Carpati distug

populatii intregi, provocand eroziunea solurilor, scurgerea rapida a torentelor de apa si disparitia

baltoacelor – locuri unde este intalnita specia. Practicarea turismului montan, ce adesea

provoaca un impact negativ asupra Bombina variegata, exprimat prin poluarea paraielor cu

diverse deseuri, distrugerea habitatului etc. Un alt factor negativ il reprezinta poluarea chimica

provenita din deseuri si noxe in zonele miniere sau industriale, la fel si utilizarea pesticidelor in

agricultura etc. Specia este inclusa pe anexele Directivei Habitate 92/43/EEC, Conventiei de la

Berna, O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a

florei si a faunei salbatice.

− Pelobates fuscus, Fam. Pelobatidae

3. Specii protejate de reptile in conformitate cu Legea 462/2001 (Anexa III):


34





− Emys orbicularis, Fam. Emydidae (broasca testoasa de apa). Este comuna in

aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste

in vestul Asiei si nord-vestul Africii. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o

distributie in mozaic a acestei specii, cu populatii mici, izolate, amenintate cu disparitia. Este

inclusa in Anexa 2 a Conventiei CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca amenintata, si in

lista rosie a vertebratelor la nivel national (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a

OUG 57/2007 ca specie a carei protectie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare,

precum si in Anexa 4A a aceluiasi act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict

protejate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan

Ghira).

− Testudo hermanni, Fam. Testudinidae (broasca testoasa de uscat). Este o specie

strict europeana, prezenta in Balcani, in zone restranse din Spania si Franta, in sudul Italiei si in

majoritatea insulelor din Mediterana (Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Malta). In Romania este

prezenta in sudul Banatului si in sud-vestul Olteniei. A fost semnalata si in sudul Dobrogei, unde

coexista cu T. graeca. Sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride dar poate fi intalnita si

in zone cu umide. Nu este foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in pajisti, cat si in

paduri si vii. Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu

stancarii. Este inclusa Lista Rosie a UICN ca LR/nt (risc redus, aproape periclitata), periclitata la

nivel national (Iftime, 2005). In OUG 57/2007 este inclusa in anexa 3 printre speciile a caror

conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 4A printre

speciile ce necesita o protectie stricta (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.

Fisa completata de: Dan Cogalniceanu).

4. Specii protejate de pasari in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III):

− Gavia arctica, Fam. Gavidae

− Phalacrocorax pygmeus, Fam. Phalacrocoracidae (cormoranul mic). Are o

raspandire limitata, cu caracter local in sud-estul Europei, zona Marii Caspice, Marea Neagra,

Crimeea, Asia Mica, sud-estul Iraqului si nordul Iranului. In Romania este prezent in Delta

Dunarii, dar si bazinul unor rauri mari, Dunare, Olt si Prut. Prefera malul apelor dulci, rauri, balti,

lacuri, care au suprafete intinse de stufaris sau vegetatie arbustiva, in special salcii. Se hranesc

in perimetrul elesteielor piscicole. Populatia clocitoare europeana este estimata la aproximativ

39000 de perechi, reprezentand peste 75% din populatia globala a speciei. In Romania,

efectivul clocitor este de 6000 – 8500 de perechi. In Europa, este o specie vulnerabila, iar in


35





Romania, specia este protejata prin legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari

79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 – Anexa III, privind regimul

ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Este

interzisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din

Romania, avand statut de specie vulnerabila. Cormoranul mic este specie ihtiofaga si de aceea

este amenintata de catre pescari, care ii pot impusca sau le pot distruge cuiburile. Alti factori

limitativi: moartea accidentala prin inec in plasele pescaresti, poluarea. Crearea unor suprafete

acvatice populate cu peste lipsit de importanta economica ar reduce presiunea exercitata de

pasari in fermele piscicole (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa

completata de: Societatea Ornitologica Romana).

− Ixobrychus minutes, Fam. Ardeidae, Nycticorax nycticorax, Fam. Ardeidae, Ardeola

ralloides, Fam. Ardeidae, Egretta garzetta, Fam. Ardeidae, Egretta alba, Fam. Ardeidae

− Ardea purpurea, Fam. Ardeidae

− Botaurus stellaris, Fam. Ardeidae (buhaiul de balta). Este larg si neuniform raspandit

in toata Eurasia, cu exceptia partii nordice. In Romania este raspandit in Delta Dunarii, precum

si in bazinele raurilor mari, in perimetrul elesteielor piscicole care au suprafete mari de stuf.

Este oaspete de vara, dar in iernile blande unele exemplare pot ramane la noi. Prefera zonele

umede si mlastinoase din apropierea apelor dulci, cu multa vegetatie inalta, formata din stuf si

trestie. Cel mai frecvent este intalnit in Delta Dunarii, dar si in perimetrul elesteielor din interiorul

tarii, care dispun de o suprafata mare de stuf. Efectivele europene constituie aproximativ

jumatate din populatia globala a speciei, fiind estimate la mai putin de 54000 de perechi. In

Romania, clocesc intre 1000 - 1500 de perechi. Masuri de protectie: In Romania, este

considerata o specie rara, aflata intr-un declin continuu, fiind interzisa la vanatoare prin Legea

407/2006 (contraventia se pedepseste cu amenda de 540 de euro/exemplar). Specia este

protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea

13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 –Anexa III, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Distrugerea habitatelor

caracteristice constituie principalul factor limitativ. Specia necesita ocrotirea zonelor preferate

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea

Ornitologica Romana).

− Ciconia ciconia, Fam. Ciconiidae

− Ciconia nigra, Fam. Ciconiidae (barza neagra). Este o specie cu o raspandire larga


36





de la Estul Europei pana la nord-estul Chinei. Populatia de aici migreaza in Africa respectiv

sudul Asiei. Din vestul Europei lipseste sau are populatii foarte reduse, cu exceptia partii de

sud-vest (Spania si Portugalia) unde exista o populatie semnificativa care este rezidenta. In

Romania cuibareste mai ales in padurile de fag si molid din munti si de la poalele muntilor,

respectiv in padurile de lunca. Cuibareste pe copaci inalti, in paduri batrane, nederanjate care

au in apropierea mlastini, zone umede rauri, etc. unde poate sa isi procure hrana. O parte a

populatiei cuibareste in putinele paduri batrane ramase de-a lungul raurilor (Dunare, Olt, Mures,

Tur, etc.) si se hraneste in zonele nederanjate din cursul raului. In Romania populatia era

estimata la 160-250 perechi in 2004, dupa datele recente ale Asociatiei Grupul Milvus

presupunem o populatie putin mai mare, probabil peste 300 de perechi. Principalele probleme

in protectia berzelor negre: reducerea si disparitia habitatelor –supravietuirea berzelor depinde

in mare masura de existenta mozaicului de habitate –paduri batrane, mlastini, paraie si/sau

rauri, etc. unde sa poata cuibarii si sa se hraneasca fara sa fie deranjat; este sensibil la

exploatarea forestiera – isi paraseste cuibul chiar daca copacul cu cuibul nu este afectat, dar in

apropiere se exploateaza padurea; electrocutarea pe stalpii liniilor de medie tensiune – este

poate cel mai important factor direct periclitant pentru populatia Romaniei (NATURA 2000 in

Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Platalea leucorodia, Fam. Threskiornithidae (lopatar). Este o specie rara, care ocupa

un areal vast, dar destul de discontinuu. In Europa este bine reprezentat in Olanda, Spania,

Ungaria si Rusia. In Romania este prezent in Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Estul

Munteniei, precum si in Estul Moldovei pe elesteiele Jijiei si Miletinului, dar si pe teritoriul

elesteielor Carja – Mata – Radeanu. Prefera lacurile si baltile putin adanci, intinse cu stufaris

compact. Se hraneste in ape cu adancime mica, in locuri mlastinoase aflate in apropierea

coloniei de cuibarit. Populatia europeana este estimata intre 8900 si 15000 de perechi. In

Romania, cuibaresc in prezent intre 900 – 1300 de perechi. Specia este protejata in toata

Europa, fiind rara si supusa riscului. In Romania, este decretata Monument al Naturii (Comisia

Monumentelor Naturii). Este protejata prin Legea 13/1993 (ratificarea Conventiei de la Berna),

Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (ratificarea Conventiei de la Bonn), O.U. 57/2007

– Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si

faunei salbatice. Vanatoarea este strict interzisa, prin Legea 407/2006 contraventia fiind

pedepsita cu amenda de 270 de euro/exemplar. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania,

avand statut de specie periclitata. Factorii care au dus la modificarea numarului acestei specii


37





sunt in primul rand asanarea zonelor umede, instabilitatea nivelului apei, incendierea stufului in

perioadele de cuibarit, restrangerea habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii la hrana. Se

impun ca masuri necesare conservarea ecosistemelor si a coloniilor unde cuibaresc lopatarii



− Plegadis falcinellus, Fam. Threskiornithidae (tiganus). Arealul de raspandire se

intinde din sudul Europei pana in Asia Centrala si de sud – est. In Europa este concentrat in

estul continentului, in Romania, Ucraina, Rusia. Este prezent si in insulele din sudul si sud-estul

Asiei si pe arii mai restranse in Africa, Madagascar, Australia, America de Nord si Centrala. In

Romania este prezent in special in Delta Dunarii, iar in interiorul tarii cuibareste alaturi de

lopatar in zona Carja – Mata – Radeanu (bazinul raului Prut), de asemeni mai este prezent si in

Insula Mica a Brailei, etc. Prefera regiunile mlastinoase, lacurile si baltile cu apa putin adanca

bogate in stufaris si salcii. Pentru hranire prefera pajistile inundate, mlastinile, precum si zonele

cu apa mai putin adanca. In prezent in Romania se constata o crestere a abundentei populatiei

clocitoare, astfel ca specia este estimata la aproximativ 2500 –2800 de perechi. In prezent

specia se afla intr-un continuu declin moderat. Este protejata prin Legea 13/1993 (ratificarea

Conventiei de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (ratificarea Conventiei de

la Bonn), O.U. 57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Vanatoarea este strict interzisa, prin Legea

407/2006. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie vulnerabila



− Cygnus cygnus, Fam. Anatidae

− Aythya nyroca, Fam. Anatidae (rata rosie). Are o raspandire inegala in Europa, fiind

prezenta indeosebi in partea sudica si sudestica: Ungaria, Croatia, Romania, Turcia si Ucraina

In Romania, se concentreaza de-a lungul Dunarii, in Delta si pe lacurile litorale. In interiorul tarii,

este prezenta pe Insula Mica a Brailei, pe lacurile mari, unde exista suprafete insemnate de

stufaris, prefer zona sudestica a tarii. Specia este in declin, deoarece populatia de reproducere

din Europa este relativ mica, mai putin de 18000 perechi. In Romania, in prezent, populatia este

evaluata intre 4800 si 5500 de perechi. Este o specie vulnerabila, cu statut de protectie stricta in

tot arealul de raspandire, fiind protejata pe plan global. In Romania, are acelasi statut de

protectie, fiind interzisa la vanatoare – Legea 407/2006. Specia este protejata prin Legea


38





13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la

Bonn), O.U. 57/2007 –Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice si de asemenea apare in Lista Rosie a Pasarilor

din Romania, avand statut de specie vulnerabila. Factorii limitativi sunt legati de activitatile

umane, asanarea baltilor si poluarea excesiva a bazinelor acvatice, vanatoarea, etc. Statutul de

protectie, legat de interzicerea vanatorii, nu este suficient pentru a stopa declinul numeric al

acestei specii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:

Societatea Ornitologica Romana).

− Neophron percnopterus, Fam. Accipitridae

− Aquila chrysaetos, Fam. Accipitridae (acvila de munte). Este cea mai raspandita

specie din genul Aquila din lume, cuibarind pe toate continentele hemisferei nordice. In Europa

il gasim mai ales in munti, dar in unele tari cuibareste pe sesuri inpadurite. Raspandirea speciei

din Romania nu este clarificata. Efective semnificative se gasesc in Carpatii Occidentali si in

sudvestul Carpatilor Meridionali, dar se cunosc perechi si din restul Carpatilor respectiv a

dealurilor de la poalele muntilor. In ceea mai mare parte a arealului de raspandire cuibareste

preponderent in munti, insa in unele locuri il gasim si in zona de deal si campie. Prefera

stancariile pentru cuibarit, insa isi poate construi cuibul si pe copaci batrani. In Romania

majoritatea perechilor cunoscute cuibaresc pe stancarii. Il gasim la diferite altitudini: de la

nivelul Dunarii (60 m) prin dealurile din estul Transilvaniei pana la aproximativ 1400 m.

Populatia europeana: 8 500 – 1 1000 perechi. Populatia din Romania: 50-100 perechi. Cele mai

importante factori periclitanti identificate in Romania sunt deranjul neintentionat, cum ar fi

turismul necontrolat, practicarea unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta),

practicarea de motosporturi, sau deranjul localnicilor; deranjul inetntionat (de exemplu de

ciobani), braconajul si jefuirea cuiburilor. Alti factori negativi posibili, docamdata neidentificate,

sunt otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune, colisiunea de

eoliene sau pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a plantatiilor forestiere (NATURA

2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Aquila heilaca, Fam. Fam. Accipitridae (acvila de camp). Este raspandita

discontinuu in Peninsula Blcanica, Slovacia si Ungaria, pana in Asia centrala. In Romania este

intalnita in Dobrogea, Muntenia si estul Transilvaniei, destul de rar in Moldova. Este prezenta in

zonele de deal si campie cu palcuri de copaci si paduri mici, unerori in apropierea apei, in

padurile de lunca. Local poate fi gasita si in padurile din tinuturile subcarpatice, dar numai pe


39





liziere. In ultimii ani, populatia europeana a suferit o diminuare accentuata a efectivelor, care

sau redus cu pana la 75%. In prezent, populatia clocitoare din Europa este estimata intre 850 –

1400 de perechi. In Romania se apreciaza in prezent ca exista aproximativ 5 – 10 perechi

clocitoare. In Europa are statut de specie rara, fiind protejata si pe plan global. In Romania este


13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si de asemenea apare in

Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie critic periclitata. Specia nu este

permisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Se recomanda ocrotirea cuiburilor si

eventual amplasarea de cuiburi artificiale (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,

2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana).

− Aquila clanga, Fam. Accipitridae (acvila tipatoare mare). Specia este prezenta in

Polonia, Rusia, pana la tarmurile Oceanului Pacific. Este prezenta si in tarile Europei estice. In

Romania este prezenta in Delta Dunarii, sudul Dobrogei si in podisul Transilvaniei. Este pasare

de pasaj, prezenta in perioada martie – aprilie, precum si octombrie –noiembrie. In Romania a

cuibarit sporadic si cu un numar foarte mic de perechi. Prefera padurile mari de deal din

apropierea zonelor umede, lunca raurilor sau langa mlastini. Vaneaza in terenurile deschise sau

in culturile agricole. Specia este in pericol, fiind protejata pe plan global. In Romania este


13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor natural

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si de asemenea apare in

Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie critic periclitata. Specia nu este

permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea 407/2006. Acvila tipatoare mare este o specie

foarte sensibila si nu tolereaza prezenta omului in apropierea cuibului, parasindu-l in cazul in

care in apropiere incep lucrari sau constructii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,

2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana).

− Aquila pomarina, Fam. Accipitridae (acvila tipatoare mica). Este o specie monotipica

cu un areal relativ restrans. Cuibareste doar in partea estica al Europei, Germania, Slovacia,

Romania, Polonia, tarile Baltice si unele regiuni din Rusia. Specie cu areal de distributie in

diminuare. Dupa un studiu mai detaliat, in prezent apreciem efectivul national la 2.800 - 3.000

de perechi. Principalele factori periclitanti: degradarea habitatelor prin taierea padurilor batrane

si deranjarea permanenta a locurilor de cuibarit; impuscarea exemplarelor pe caile de migratie;


40





mecanizarea agriculturii si schimbarile de folosinta a terenurilor agricole (NATURA 2000 in

Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Hieraaetus penatus, Fam. Accipitridae

− Circaetus gallicus, Fam. Accipitridae (serpar). Este o specie care cuibareste in

Eurasia si nordul Africii. Arealul de raspandire nu este uniforma. In Romania distributia

serparului nu este uniforma, majoritatea populatiei cuibareste in sud – vestul tarii, Muntenia si

Dobrogea. Exista populati punctiforme in zonele de deal in Transilvania, Banat si Moldova.

Izolat cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte

redusa. Lipseste din zonele intinse fara paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in zonele

muntoase xerofile cu stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru amplasarea

cuibuluit si habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se afla intr-un regres

numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila. Populatia din Romania se

situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date asupra dinamicii populatiei in

Romania. Necesita actiuni de conservare specifica: trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului

(limitare in timp in perioada de reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului

tot timpul anului; zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor

extreme, turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere (NATURA 2000 in Romania.

Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Milvus milvus, Fam. Accipitridae, Milvus migrans, Fam. Accipitridae, Circus

macrourus, Fam. Accipitridae, Circus aeruginosus, Fam. Accipitridae

− Pernis apivorus, Fam. Accipitridae (viespar). Este o specie cu larga raspandire in

Eurasia. Cuibareste aproape in toate tarile din Europa si are o distributie neuniforma. In

Romania viesparul are o distributie generala si uniforma. Lipseste din zonele intinse fara paduri

si la altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca aici gaseste mai

putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana: 110.000 – 160.000 perechi.

Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea suprafetelor inpadurite

influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si efectivele populatiei cuibaritoare. Nu

necesita actiuni de conservare specifica. Este important protectia portiunilor de paduri in care

cuibareste. Nu sunt indicate taierile sau lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului

(aprilie-iulie) (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:

Milvus Group).

− Falco cherrug, Fam. Falconidae (soim dunarean). Este o specie cu raspandire estica.


41





Parte cea mai vestica a arealulului de cuibarire fiind depresiunea Carpatica. In Europa

cuibareste in Austria, Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Romania, Moldova, Bulgaria, Ukraina

si Russia. Poate fi intalnit pe ses, campii si stepe si silvostepe pana la poalele muntilor unde

habitatul soimului este marginat sau se suprapune partial cu zone impadurite. Populatia

europeana a suferit o descrestere accentuata in jurul anilor 1970. Acesta era estimata la 360-

540 perechi in 2004 fiind in descrestere. Datorita activitatilor accentuate de conservare in unele

tari europene (Germania, Polonia, Slovacia si Ungaria) populatia de soim dunarean s-a

stabilizat si este in continua crestere. Populatia din tara in 2004 era estimat la 5-10 perechi,

care este in descrestere. In anii urmatori populatia din tara poate sa atinga un trend pozitiv daca

se vor aplica metode practice de conservare in partea vestica a tarii, deoarece populatia vecina

din Ungaria incepe sa se extinda si in Romania (NATURA 2000 in Romania. Species fact

scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Falco peregrinus, Fam. Falconidae (soim calator).In Europa prefer zonele stancoase,

dar in nord cuibareste si in mlastini, iar in multe cazuri se stabileste in orase. Sunt cunoscute si

populatii cuibaritoare pe copaci. Populatia din tara cuibareste exclusiv pe stanci, nefiind

cunoscut pana in prezent nici o pereche cuibaritoare pe cladire sau pe copac. Cele mai multe

perechi din tara cuibaresc in Carpatii de SV. De obicei cuibareste in stancarii pe balcoane sau

gauri, unde este ferit de umezeala. Tot mai des cuibareste si in orase. In unele zone cuibarelte

pe copaci sau chiar pe sol. Populatia europeana este de 12.000-25.000 cu o usoara tendinta de

crestere. Populatia Romaniei deasemenea a suferit un declin puternic, ultimele semnalari de

cuibarit perechi cuibaritoare fiind cunoscute din 1997. Dupa 7 ani de lipsa a speciei, in 2004 au

fost gasite 4 perechi cuibaritoare. Momentan specia este in expansiune in tara, populatia fiind in

contiunua crestere. Populatia Romaniei in 2004 a fost estimat la 5-8 perechi, dar studiile facute

de Grupul Milvus din ultimii ani arata ca populatia este mult mai mare intre 40-70 perechi. Cei

mai importanti factori periclitanti sunt: deranjul neintentionat: turismul necontrolat, practicarea

unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), prezenta localnicilor in apropierea

cuiburilor; deranjul intentionat: braconajul si jefuirea cuiburilor de catre colectionarii de oua si

soimari; capturarea pasarilor de catre porumbari, otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe

stalpuri de medie tensiune, colisiunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza

constructiilor sau a plantatiilor forestiere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,

2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Falco naumanni, Fam. Falconidae, Falco vespertinus, Fam. Falconidae, Pandion


42





haliaetus, Fam. Pandionidae, Chlydonias niger, Fam. Sternidae, Sterna hirundo, Fam.

Sternidae

− Asio flammeus, Fam. Strigidae, Aegolius funereus, Fam. Strigidae, Bubo bubo, Fam.

Strigidae, Caprimulgus aeuropaeus, Fam. Caprimulgidae, Grus grus, Fam. Fam.Gruidae

− Crex crex, Fam. Rallidae (cristel de camp). Este o specie de raspandire Eurasiatica,

aria de cuibarire europeana desfasurandu-se de la Marea Britanie pana la Siberia. In Romania

este prezent atat in zonele de campie cat si in zona de deal si mai ales depresiuni intra si

extramontane. Prefera locurile umede, racoroase cu vegetatie ierboasa mai mica decat

inaltimea sa. In unele parti este prezent in terenuri cultivate cu trifoi sau cereale. Pasunile

folosite intens sau fanatele taiate de repetate ori cu tehnici moderne de taiere nu ofera habitat

prielnic pentru cuibarire, cuiburile fiind expuse usor la distrugere. Populatiile cele mai insemnate

se gasesc in zone, unde inca predomina agricultura traditionala extensiva pe terenuri ierboase

nedrenate. Populatia europeana a suferit un declin puternic intre anii 1970-1990, in 2004 fiind

estimata la 1,3-2 milioane de perechi cuibaritoare. Populatia din tara noastra in 2004 a fost

estimata la 44.000-60.000 perechi (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.

Fisa completata de: Milvus Group).

− Recurvirostra avosetta, Fam. Recurvirostridae, Himantopus himantopus, Fam.

Recurvirostridae, Burhinus oedicnemus, Fam. Burhinidae, Alcedo atthis, Fam. Alcedinidae

− Coracias garrulus, Fam. Coraciidae (dumbraveanca). Este raspandita in Eurasia si

africa de Nord. Ierneaza in Africa si India. In Romania este prezenta in numar mare in Delta

Dunarii, dar poate fi intalnita si in padurile din lunca unor rauri mari. Prefera padurile batrane si

rare cu arbori scorburosi din zonele de campie si lunca, dar si din livezi. Populeaza si malurile

lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren. In Europa, efectivul clocitor este estimate la

50.000 – 110.000 perechi clocitoare. In Romania sunt intre 4600 si 6500 de perechi clocitoare.

In Europa are statut de specie vulnerabila, fiind protejata pe plan global. In Romania este destul

de rara si este protejata prin legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari

79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn – Anexa II), O.U. 57/2007 – Anexa III,

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice. Este interzisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Pretutindeni, cloceste

intr-un numar foarte mic, aproximativ 2 – 3 perechi la 10 km2. Diminuarea efectivelor se

datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor



43






− Picus canus, Fam. Picidae, Dryocopus martius, Fam. Picidae, Dendrocopos major,

Fam. Picidae, Dendrocopos syriacus, Fam. Picidae.

− Dendrocopos leucotos, Fam. Picidae (ciocanitoare cu spate alb). Este raspandita in

Europa Centrala si de Est, Asia Centrala si Asia de Sud – Est. In Romania este prezenta in

padurile de foioase si in padurile de zavoi din lunca raurilor mari. Este prezenta in padurile de

foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori batrani si putrezi, in special fag, plop, mesteacan

si stejar. Prefera padurile si zavoaiele din lunca raurilor. Populatia europeana este destul de

mare, fiind estimata intre 180.000 – 500.000 de perechi clocitoare. In Romania se presupune ca

sunt in prezent aproximativ intre 16.000 – 24.000 de perechi. In Europa, specia se afla in

siguranta. In Romania este una dintre cele mai putin numeroase specii de ciocanitori, fiind

protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, O.U.

57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei salbatice. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea

407/2006. Mentinerea unui numar suficient de arbori uscati (5-10 m3/ha) pentru asigurarea unor

conditii adecvate pentru cuibarit. Evitarea tratamentelor severe contra insectelor. Evitarea

amplasarii de drumuri si a altor obiective cu potential mare de deranj (NATURA 2000 in

Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana).

− Dendrocopos medius, Fam. Picidae (ciocanitoare de stejar). Specie sedentara a

padurilor in Palearcticul de Vest, raspandit de la Iran in Est pana in Spania la Vest. Distributia

speciei se suprapune foarte bine cu distributia carpenului, totusi este specialistul padurilor

batrane de Querqus sp. In Romania cele mai semnificative populatii cuibaritoare pot fii gasite in

zonele colinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in gorunetele din Dobrogea, dar specia

apare in majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate. Populatia

Europeana: 140.000 – 310.000 perechi. Populatia din Romania: 20.000 – 24.000 perechi.

Principalele surse de amenintare: degradarea habitatelor - taierea padurilor batrane si

deranjarea permanenta a locurilor de cuibarti, deteriorarea habitatelor prin aplicarea metodelor

forestiere necorespunzatoare („curatarea padurilor”), fragmentarea si izolarea microhabitatelor

corespunzatoare (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:

Milvus Group).

− Calandrella brachydactyla, Fam. Alaudidae

− Lullula arborea, Fam. Alaudidae (ciocarlie de padure). Cuibareste in toata Europa


44





pana la sudul Scandinaviei si latitudinea de 60° in nord, in nordul Africii si Asia Mica pana la

Iran. In Romania este specie cuibaritoare a zonei de deal si a muntilor joase, astfel il putem

intalni in dealurile din Dobrogea, in Subcarpati si in Transilvania. Pe campie este rara. In

Romania cele mai caracteristice habitate pe care il putem intalni sunt pasunile de deal si cele

de la poalele muntilor, cu tufisuri si copaci imprastiate, sau in Dobrogea pajistile cu stanci si

tufisuri imprastiate. Populatia europeana: 1 300 000 – 3 300 000 perechi. Populatia din

Romania: 65 000 – 87 000 perechi. Efectivele din Romania sunt considerate a fi in crestere,

insa credem ca acest fenomen este numai unul tranzitional (vezi mai jos) si probabil o scadere

accentuata va avea loc in viiotorul apropiat. De aceea consideram ca specia este vulnerabila.

Pentru protejarea speciei este nevoie de mentinerea pajistilor, mai ales a pasunilor cu tufisuri in

zona de deal si in munti joase, acesta fiind habitatul preferat a ciocarliei de padure in Romania

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

− Oenanthe pleschanka, Fam. Turdidae, Sylvia nisoria, Fam. Sylvidae, Ficedula

albicollis, Fam. Muscicapidae.

− Lanius minor, Fam. Laniidae (sfrancioc cu frunte neagra). Specia este raspandita in

Europa Centrala si de Sud, precum si in Asia Mica. Ierneaza in Africa de sud. In Romania este

rapsandit pe intreg teritoriul. Prefera regiunile deschise, zonele de silvostepa, liziere si culturile

agricole cu copaci izolati, tufisuri si subarbusti. Mai poate fi prezent si in livezi batrane si parcuri

mari. Populatia europeana este estimata in prezent, intre 600.000 – 1500.000 de perechi

clocitoare. Incepand din anii 1970 specia se afla intr-un declin moderat, care s-a extins si

peteritoriul tarii noastre. In Romania sunt in prezent intre 350.000 – 800.000 de perechi

clocitoare. In Europa specia se afla intr-un declin moderat continuu, iar in Romania este

protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC,

O.U.57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejata prin

Legea 407/2006. Populatia clocitoare poate fi afectata de taierea palcurilor de arbori si de

arbusti (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea


− Emberiza hortulana, Fam. Emberizidae

5. Specii protejate de mamifere in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III)

− Canis lupus, Fam. Canidae


45





− Lynx lynx, Fam. Felidae (ras). Rasul eurasiatic este cea mai mare specie de feline din

Europa. In ultimul secol, populatia de ras din Romania a cunoscut o evolutie ascendenta, de la

cca. 150 de exemplare in perioada 1930-1940 la peste 1000 de exemplare in prezent. In ultimul

deceniu, aceasta evolutie ascendenta s-a atenuat, populatia fiind stabila, marimea ei fiind

estimata la cca. 1100 – 1300 de exemplare. Datorita influentei negative a activitatilor umane,

consideram ca tendinta de evolutie este descendenta. Printre habitatele prioritare la nivel

european in care se gaseste rasul din Romania enumeram: Paduri acidofile de Picea abies din

zona montana (9410), Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din zona montanta (9420),

Vegetatie forestiera mediteraneeana cu Pinus nigra ssp. Banatica (9530). Masurile de

conservare luate pana in prezent se refera la monitorizarea populatiei speciei, realizarea unor

studii la nivel national privind eco-etologia speciei in conditiile din Romania (caracteristici

populationale, tendinte, distributie), implementarea unui plan de management care sa

urmareasca atat combaterea eficienta a braconajului, evitarea fragmentarii habitatelor dar si

constientizarea opiniei publice si reducerea efectelor interactiunilor cu activitatile umane

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: George Predoiu).

− Lutra lutra, Fam. Mustelidae

− Rhinolophus euryale, Fam. Rhinolophidae (liliacul mediteranean cu potcoava).

Chiropter de marime medie. Arealul speciei in Europa cuprinde partea sudica a continentului, cu

limita nordica din Franta, peste sudul Slovaciei, pana in vestul Romaniei. In Romania specia a

fost semnalata in pesteri din M-tii Apuseni sau in zona colinara din jurul acestora, unde

formeaza colonii de reproducere (pana la 500 indivizi in pestera Tasad). Mai este prezenta in

sud-vestul Carpatilor Meridionali (Valea Cernei). Raspandire PNPF: Mehedinti, Clisura Dunarii.

Total de indivizi este estimate la 1.500-2.000. Probabil ca populatiile si coloniile din sudvestul

Carpatilor Meridionali sunt mai mari decat se estimeaza in prezent. Fragmentarea elementelor

lineare pentru zborul de hranire (liziere, fasii luviale); folosirea pesticidelor organoclorurate;

distrugerea sau deranjarea adaposturilor (pesteri), mai ales in perioada de reproducere

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).

− Rhinolophus ferrumequinum, Fam. Rhinolophidae (liliacul mare cu potcoava). Cel mai

mare liliac rinolofid din Europa. Specia este sedentara si poate folosi pesterile ca adapost in tot

timpul anului, dar in nordul Europei (si in tara noastra) coloniile de reproducere sunt mai

frecvente in cladirile parasite. Specia este raspandita in centrul si sudul Europei (sub 52o

latitudine nordica), din sudul Marii Britanii pana in M-tii Caucaz. Arealul asiatic este incert, dar


46





ajunge pana in India, China si Japonia. De asemenea, este prezenta in nord-vestul Africii. In

Romania specia e raspandita in interiorul arcului carpatic, mai frecventa in M-tii Apuseni, de

asemenea, in Oltenia si Dobrogea. Mai exista o semnalare in nordul Moldovei (Bucovina).

Habitatele de hranire cuprind padurile de foioase (mai ales primavara) si pasunile (vara si

toamna). De asemenea, zboara frecvent in gradini, zone stancoase si deluroase. Populatia din

Romania este estimata la cca 10.000 exemplare, iar numarul indivizilor este in crestere (dupa

dinamica multianuala a coloniilor de ibernare). Masuri de protectie: Cea mai mare amenintare

este fragmentarea si izolarea habitatelor, schimbarea regimului de management a ariilor

agricole, peleoturismul in toate anotimpurile anului, intoleranta omului fata de prezenta coloniilor

in cladiri, tratamentele chimice pentru reabilitarea si conservarea structurilor alterate ale

locuintelor etc. (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:

Ioan Coroiu).

− Rhinolophus hipposideros, Fam. Rhinolophidae (liliacul mic cu potcoava). Cel mai mic

chiropter rinolofid din Europa. Este o specie vest si central palearctica (din Irlanda pana in

Caucaz), a carei areal se intinde cel mai la nord dintre toate speciile de rinolofide. Arealul

speciei s-a restrans in ultimii 50 de ani, mai ales in partea lui nordica, fenomen care continua si

astazi. In Romania specia a fost semnalata sporadic de-a lungul intregului lant carpatic, in M-tii

Apuseni si in Dobrogea. O estimare foarte relativa, pe baza literaturii de specialitate si a

observatiilor proprii este de 1.500 indivizi. In Romania nivelul propulatiilor acestei specii este

stabil, desi in Europa specia este in declin. Masuri de protectie: Alterarea si/sau distrugerea

adaposturilor de vara si de iarna; folosirea pesticidelor in agricultura; eliminarea perdelelor de

vegetatie si a benzilor aluviale; fragmentarea si izolarea habitatelor; vandalismul in pesteri;

amenajarea si reconditionarea locuintelor (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,

2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).

− Rhinolophus blasii, Fam. Rhinolophidae (liliacul cu potcoava al lui Blasius). Specie de

marime mijlocie. Areal palearctic si afrotropical. In Europa specia are o raspandire limitata la

Peninsula Balcanica si cateva insule mediteraneene (Creta si Cipru). In Romania, Rh. blasii

este o specie foarte rara, semnalata sporadic in Banat, Oltenia, sudul Muntilor Apuseni si

culoarul Muresului si al Cernei. In Lista Rosie a vertebratelor din Romania efectivul estimat este

de 2.500 de indivizi. Masuri de protectie: Disparitia padurilor deschise mediteraneene;

distrugerea sau deranjarea adaposturilor de vara si de iarna (mai ales pesteri) (NATURA 2000

in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).


47





− Ursus arctos, Fam. Ursidae

− Myotis myotis, Fam. Vespertilionidae (liliacul mare cu urechi de soarece). Specie

termofila, predominant sinantropa, adapostindu-se in cladiri, garduri vii, parcuri. Incepe sa

vaneze la lasarea noptii, cu precadere in plantatii de foioase sau mixte, cu tufisuri rare, pasuni,

zboara la 0.5-10m de la sol, cu un zbor lent. Specie in general migratoare, migratiile avand loc

pe directia NV-SE.

− Myotis blythii, Fam. Vespertilionidae (liliac comun mic). Specie sud-vest palearctica.

Este raspandita in toate tarile mediteraneene ale Europei, precum si in Europa Centrala

(Ungaria, Slovacia, sudul Poloniei si toata Peninsula Balcanica. Raspindirea liliacului comun

mic in Romania se suprapune cu a liliacului comun. Se hraneste in cranguri, pasuni si fanete,

dar mai ales deasupra culturilor agricole si gradinilor. Adaposturile principale si permanente

sunt pesterile. Coloniile active sunt mixte (cu M. myotis), in poduri, clopotnite de biserici, cutiile

de rulare a jaluzelelor de la geamuri etc. Masuri de conservare: schimbarea managementului

agricol in tara noastra si intensificarea poluarii; distrugerea coloniilor din adaposturile artificiale


− Myotis bechsteinii, Fam. Vespertilionidae (liliac cu urechi mari). Specie de padure.

Prefera padurile de amestec (umede), dar este prezenta si in padurea de conifere, parcuri si

gradini sin zona de ses. Adaposturile de vara sunt scorburile copacilor, interstitiile stancariilor;

rar poate fi intalnit in cladiri. Adaposturile de hibernare sunt pivnitele, minele parasite, pesterile

si scorburile copacilor. Specie vest-palearctica, prezenta in centrul si sudul Europei; a fost

semnalata in insule din vestul Mediteranei : Corsica, Elba, Sicilia, Capri). De asemenea, se mai

gaseste pe versantii nordici ai M-tilor Caucaz. Distributia speciei (insulara) in Romania este

putin cunoscuta deoarece semnalarile sunt sporadice in M-tii Apuseni, sud-vestul tarii (Valea

Cernei, Mehedinti) si Dobrogea. Specie extrem de rara la noi, ca si in tot arealul. Dupa

semnalarile extrem de putine din Romania apreciem efectivul total la 800-1.000 indivizi


− Myotis emarginatus, Fam. Vespertilionidae (liliac caramiziu). Arealul speciei cuprinde

vestul, centrul si sudul Europei, Peninsula Balcanica. Distributia in areal este particulara in

sensul ca au fost semnalate colonii mari sau foarte mari (maternitati de pana la 1.000 de

femele) la cele doua extreme ale arealului (Franta si Peninsula Balcanica), iar in restul arealului

specia este foarte rara. Distributia in Romania: pana in present a fost semnalata in doua

localitati din sectorul montan al Crisului Repede, in Valea Cernei si Oltenia (Jiulet), precum si in


48





jumatatea sudica a Dobrogei. Este una dintre cele mai rare specii de chiropter din Romania, ce

ierneaza individual iar in perioada activa formeaza colonii de marimi diferite, in functie de

densitate. Efectivul din Romania este estimat la circa 1.000 de indivizi. Masuri de ocrotire: In

Europa (si in tara noastra, desi lipsesc studiile) specia este asociata cu habitatele agricole,

astfel ca este dependenta de tipul de agricultura practicat. Este amenintata de distrugerea

adaposturilor din cladiri si de speleoturism (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,

2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).

− Myotis capacinii, Fam. Vespertilionidae (liliac cu picioare lungi). Specie de talie

mijlocie. Arealul cuprinde Europa mediteraneana, Peninsula Balcanica, Asia Mica, Orientul

Apropiat pana in Iran, precum si nord-vestul Africii. In Romania specia a fost semnalata numai

in sud-vestul tarii, cu clima submediteraneana: Clisura Dunarii si Valea Cernei. Specie

coloniala, cu biologie putin cunoscuta. Formeaza colonii de reproducere in pesteri (pana la 500

femele), cu un singur pui la o fatare. Coloniile sunt mixte, cu Myotis myotis-M.blythii si

Miniopterus schreibersi. Masuri de ocrotire: Nu exista amenintari majore pentru liliacul cu

picioare lungi. Local, populatiile pot fi afectate de poluarea apei si de speleoturism. Diminuarea

efectivului cu 50% in Spania este un caz particular, deoarece in restul arealului populatiile sunt

relativ stabile (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan

Coroiu).

C.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţiile, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

C.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

C.4.1. Habitate

Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, hărţi satelitare, fotograme

precum şi datele obţinute în vizita de pe teren din septembrie 2010.

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:


49





Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale;

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici şi biotici specifici, în are

se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic;

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale

dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă conservativă statuată.

Pe amplasamentul parcului eolian Gârnic au fost identificate următoarele tipuri de

habitate naturale

• Păşuni împădurite

• Tufărişuri

• Pajişti

• Păduri

Pe lângă acestea mai pot fi întâlnite unele habitate de origine agricolă, buruienişuri, mici

habitate stâncoase etc.


50





Pajiştile

Pajişte în amplasamentul parcului eolian Gârnic. Hodor, 2010

Studiul pajiştilor se va realiza în sezonul de vegetaţie 2011. Este foarte probabil ca

pajiştile din zona proiectului, pajişti secundare, să fie pajişti de păiuş roşu şi iarba câmpului (pajişti de Festuca rubra şi Agrostis tenuis) clasificate în lucrarea Habitatele din România

(Doniţă şi col) drept habitatul R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca

rubra.

Acest habitat se poate echivala cu habitatul Natura 2000: 6510 Fâneţe de joasă

altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

Există posibilitatea ca suprafeţe ale pajiştilor din zona de proiect să aparţină şi altor

habitate de pajişte cum ar fi R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius şi R3804

Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum.

De asemenea nu este exclus ca atunci când condiţiile staţionale o permit, în special pe

locurile unde bălteşte apa sau unde roca este la suprafaţă, să apară microhabitate specifice în

interiorul suprafeţelor acoperite de pajişti.

Păşunile împădurite

Nu sunt habitate naturale clasificate în manualele de habitate Natura 2000 şi Habitatele

din România însă sunt habitate importante pentru păsări şi lilieci.


51





Sunt foste păşuni sau fâneţe care din cauza abandonului activităţilor tradiţionale să se fi

împădurit. De asemenea există şi arbori bătrâni în unele pajişti care deşi produceau seminţe

viabile, puieţii nu se puteau dezvolta fi datorită cositului şi/sau păşunatului.

Păşune împădurită în amplasamentul parcului eolian Gârnic. Hodor, 2010

Tipul fundamental al habitatului a fost fie pădurea fie pajiştea.

Tufărişurile

Tufărişurile sunt răspândite pe suprafeţe mari în amplasamentul Gârnic ocupând pajiştile

pe care au fost abandonate activităţile tradiţionale cum ar fi cositul şi păşunatul.

Tufărişurile de pe amplasament fac parte din habitatul R3122 Tufărişuri ponto-panonice

de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogina).


52





Tufărișuri de pe amplasamentul Gârnic. Hodor, 2010

Habitatul este unul matur, tufărişurile sunt bine închegate cu înălţime uniformă dar care

conţine şi specii mai înalte cum ar fi părul pădureţ şi jugastrul.

Exemplar de jugastru matur în habitatul R3122.Hodor, 2010


53





Acest tip de habitat, echivalat cu habitatul Natura 2000Tufărişuri subcontinentale

peripanonice este considerat de către specialiştii români ca fiind un habitat cu valoare

conservativă moderata.

Cu toate acestea aceste habitate sunt importante ca locuri de hrănire şi cuibărire pentru

păsări, mamifere mici şi importante habitate de vânătoare pentru lilieci.

Cuib de Turdus sp. în habitatul R3122. Hodor, 2010

Pădurile din zona de impact

Conform datelor din amenajamentele silvice pe amplasament se pot distinge 2 tipuri de

habitate forestiere din clasificarea Natura 2000.

Fiecare dintre aceste habitate pot fi echivalate cu mai multe tipuri de habitate în

clasificarea românească, posibil prezente în amplasament, după cum urmează:

Tip de habitat Natura 2000 Tip de habitat – clasificare românească

9150 Păduri medio-europene de fag din

Cephalanthero-Fagion pe substrate

calcaroase

R4111 Păduri sud-est carpatice de fag

(Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu

Cephalanthera damassonium

9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus

petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen

(Carpinus betulus) cu Carex pilosa


54





Habitatul R4111 din sudvestul este alterat de tăieri recente, nu mai vechi de 30-40 ani.

Dolină în pădure tânără de fag din sudvestul amplasamentului Gârnic. Hodor 2010

Identificarea exacta a tipurilor de habitate forestiere precum şi cartografierea acestora va

fi făcut-ă în sezonul de vegetaţie 2011.

Din informaţiile furnizate de beneficiar până în acest moment rezultă faptul că

aerogeneratoarele vor fi amplasate în afara habitatelor forestiere.

Toate habitatele vor fi reevaluate şi vor fi cartografiate în timpul studiului de biodiversitate

şi se vor face recomandări cu privire la poziţia turbinelor, a drumurilor de acces a şanţurilor

pentru cabluri etc. în funcţie de importanţa conservativă a habitatelor potenţial afectate.

Treabuie mentionat ca din suprafata amplasamentului, va fi scoasa din circuitul actual o

suprafata de circa 1 ha pentru fiecare turbina. Nu inseamna insa ca toata aceasta suprafata

care se introduce in intravilan si habitatul ce o acopera va fi practic afectat de constructie, in

fazele urmatoare de proiectare se va stabili pozitia fiecarei turbine in cadrul acelui trup de 1 ha.

Suprafata necesara constructiei efective va fi de circa 0,2 ha, restul urmand a-si pastra

functionalitatea actuala.

In cele ce urmeaza redam suprafata habitatelor care se suprapun peste trupurile de

intravilan ce vor fi create.

- Habitat R3122 – 23,4 ha;


55





- Habitat R3802 – 4,6 ha;

- Habitat R4111 – 1,9 ha;

- Habitat antropic (agricol) – 1,8 ha.

C.4.2. Avifauna

Pentru descrierea avifaunei potenţial prezente în zona de impact a proiectului s-au folosit

surse bibliografice, în special cartea Ptice Banata (Păsările din Banat), autori Javor Rasajski şi

Andrei Kiss.

Zona de referinţă bibliografică este prezentată în imaginea de mai jos şi cuprinde o zona

de 200km2. Chiar daca suprafaţa totala a parcului nu depăşeşte 10 km2, au fost considerate

pentru această descriere sumară a avifaunei 2 cvadrate UTM în care zona de impact este

inclusă sau adiacentă.

Motivul alegerii în acest moment, a unei zone mult mai mari decât cea afectată în mod direct,

constă în mobilitatea foarte mare a păsărilor, în special în afara sezonului de cuibărire, astfel că

specii aflate la o distanţă mare de amplasament pot vizita perimetrul acestuia în diferite

perioade din an. Prezenţa acestor specii precum şi densităţile în zone de impact vor fi evaluate

în decursul a 12 luni de studii în teren.

La sfârşitul lunii octombrie 2010 zona a fost vizitată în totalitate, realizându-se observaţii

în diferite părţi ale zilei în scopul cunoaşterii terenului, identificării punctelor fixe de observaţie, a

transectelor, observării tipurilor de habitat etc.

Prezentarea speciilor potenţial prezente în zona de impact s-a făcut sub formă tabelară

cu specificarea probabilităţii prezenţei speciilor în zona de impact direct şi prezentarea speciilor

observate pe amplasament în deplasarea din luna octombrie.


56





Zona de referinţă pentru care s-a realizat conspectul avifaunisic, autori harta Javor

Rasajski şi Andrei Kiss

Aşa cum am amintit în descrierea dată am analizat datele bibliografice dintr-o zonă de

aproximativ 200 km2, zonă formată din 2 cvadrate în care este cuprinsă zona de impact direct

sau la zona imediat învecinată.

În tabelul de mai jos sunt trecute cele 84 de specii de păsări semnalate în literatură ca

prezente în cele 2 cvadrate amintite şi cele semnalate în alte zone din apropiere posibil

prezente şi în zona de referinţă bibliografică amintită.


57





Specii de păsări observate şi/sau posibil prezente pe amplasamentul Parcului Eolian

Gârnic

Famile Denumire ştiinţifică

Denumire populară

OUG 57

Directiva Pasari 2009/147/EC

Perechi Cuib RO

Perechi Cuib Europa

Aquila pennata

Acvila mica anexa 3

anexa 1 80 – 120 4,400 – 8,900

Circaetus gallicus

Serpar anexa 3

anexa 1 220 – 300

8,440 – 13,000

Buteo buteo Sorecar comun

28,000 – 34,000

710,000 – 1,200,000

Pernis apivorus

Viespar anexa 3

anexa 1 2,000 – 2,600

110,000 – 160,000

Accipiter gentilis

Uliu porumbar

5,000 – 7,000

160,000 – 210,000

Accipiter nisus

Uliu pasarar 1,200 – 1,400

340,000 – 450,000

Accipitridae Milvus

milvus Gaie rosie anexa

3 anexa 1 0 – 5 19,000 –

25,000Falconidae

Falco tinnunculus

Vanturel rosu

anexa 4B

10,000 – 14,000

330,000 – 500,000

Perdix perdix

Potarniche anexa 5C, 5D

anexa 2A,3A

120,000 –

180,000

1,600,000 – 3,100,000

Phasianus colchicus

Fazan anexa 5C, 5D

anexa 2A,3A

200,000 –

300,000

3,400,000 – 4,700,000

Phasianidae

Coturnix coturnix

Prepelita anexa 5C

anexa 2B

160,000 –

220,000

2,800,000 – 4,700,000

Columba palumbus

Porumbel gulerat

anexa 5C, 5D

anexa 2A,3A

12,000 – 16,000

9,000,000 – 17,000,000

Streptopelia turtur

Turturica anexa 5C

anexa 2B

15,000 – 25,000

3,500,000 – 7,200,000

Columbidae

Streptopelia decaocto

Gugustiuc anexa 5C

anexa 2B

400,000 –

800,000

4,700,000 – 11,000,000

Cuculidae Cuculus canorus

Cuc 400,000 –

800,000

4,200,000 – 8,600,000

Strigidae

Athene noctua

Cucuvea anexa 4B

40,000 – 60,000

560,000 – 1,300,000


58





Strix uralensis

Huhurez mare

anexa 1 12,000 – 20,000

53,000 – 140,000

Tyto alba Striga anexa 4B

800 – 1,200

110,000 – 220,000

Coraciidae

Coracias garrulus

Dumbraveanca

anexa 3

anexa 1 4,600 – 6,500

53,000 – 110,000

Picus viridis Ghionoaie verde

anexa 4B

85,000 – 110,000

590,000 – 1,300,000

Picus canus Ghionoaie sura

anexa 3

anexa 1 45,000 – 60,000

180,000 – 320,000

Dendrocopos medius

Ciocanitoare de stejar

anexa 3

anexa 1 20,000 – 24,000

140,000 – 310,000

Dendrocopos minor

Ciocanitoare pestrita mica

6,000 – 8,000

450,000 – 1,100,000

Dryocopus martius

Ciocanitoare neagra

anexa 3

anexa 1 40,000 – 60,000

740,000 – 1,400,000

Jynx torquilla

Capintortura

anexa 4B

28,000 – 36,000

580,000 – 1,300,000

Picidae

Dendrocopos leucotos

Alaudidae

Lullula arborea

Ciocarlia de padure

anexa 3

anexa 1 65,000 – 87,000

1,300,000 – 3,300,000

Hirundo rustica

Randunica 800,000 –

1,000,000

16,000,000 – 36,000,000

Hirundinidae

Delichon urbicum

Lastun de casa

120,000 –

220,000

9,900,000 – 24,000,000

Anthus trivialis

Fasa de padure

600,000 –

850,000

27,000,000 – 42,000,000

Motacilla cinerea

Codobatura de munte

anexa 4B

340,000 –

385,000

740,000 – 1,600,000

Motacillidae

Motacilla alba

Codobatura alba

anexa 4B

1,500,000 –

1,900,000

13,000,000 – 26,000,000

Lanius collurio

Sfrancioc rosietic

anexa 3

anexa 1 1,380,000 –

2,600,000

6,300,000 – 13,000,000

Lanius minor

Sfrancioc cu frunte neagra

anexa 3

anexa 1 364,000 –

857,000

620,000 – 1,500,000

Laniidae

Lanius excubitor

Sfrancioc mare

14,000 – 17,000

250,000 – 400,000


59





Oriolidae Oriolus oriolus

Grangur anexa 4B

680,000 –

890,000

3,400,000 – 7,100,000

Sturnidae Sturnus vulgaris

Graur anexa 5C

anexa 2B

840,000 –

1,224,000

23,000,000 – 56,000,000

Garrulus glandarius

Gaita anexa 5C

anexa 2B

460,000 –

580,000

6,000,000 – 13,000,000

Pica pica Cotofana anexa 5C

anexa 2B

624,000 –

780,000

7,500,000 – 19,000,000

Corvus monedula

Stancuta anexa 5C

anexa 2B

250,000 –

400,000

5,200,000 – 15,000,000

Corvus frugilegus

Cioara de semanatura

anexa 5C

anexa 2B

350,000 –

420,000

10,000,000 – 18,000,000

Corvus cornix

Cioara griva anexa 5C

Corvidae

Corvus corax

Corb anexa 4B

24,000 – 35,000

450,000 – 970,000

Troglodytidae

Troglodytes troglodytes

Ochiuboului 860,000 –

1,240,000

23,000,000 – 40,000,000

Prunellidae

Prunella modularis

Brumarita de padure

anexa 4B

640,000 –

915,000

12,000,000 – 26,000,000

Hippolais icterina

Frunzarita galbena

60,000 – 75,000

3,500,000 – 7,100,000

Hippolais pallida

Frunzarita cenusie

6,000 – 8,000

3,300,000 – 6,700,000

Sylvia nisoria

Silve porumbaca

anexa 3

anexa 1 25,000 – 40,000

460,000 – 1,000,000

Sylvia borin Silvie de zavoi

800,000 –

1,100,000

17,000,000 – 31,000,000

Sylvia atricapilla

Silvie cu cap negru

650,000 –

900,000

25,000,000 – 49,000,000

Sylvia curruca

Silvie mica 860,000 –

1,100,000

4,800,000 – 7,800,000

Phylloscopus collybita

Pitulice mica

anexa 4B

980,000 –

1,600,000

30,000,000 – 60,000,000

Sylviidae

Phylloscopu Pitulice anexa 260,000 14,000,000 –


60





s sibilatrix sfaraitoare 4B – 460,000

22,000,000

Regulus regulus

Ausel cu cap galben

anexa 4B

1,640,000 –

2,450,000

19,000,000 – 35,000,000

Regulus ignicapilla

Ausel sprancenat

anexa 4B

650,000 –

850,000

3,300,000 – 6,700,000

Ficedula hypoleuca

Muscar negru

200 – 400

12,000,000 – 20,000,000

Ficedula parva

Muscar mic anexa 3

anexa 1 360,000 –

512,000

3,200,000 – 4,600,000

Muscicapidae

Muscicapa striata

Muscar sur anexa 4B

350,000 –

450,000

14,000,000 – 22,000,000

Phoenicurus phoenicurus

Codros de padure

anexa 4B

160,000 –

190,000

6,800,000 – 16,000,000

Phoenicurus ochruros

Codros de munte

anexa 4B

240,000 –

410,000

4,000,000 – 8,800,000

Luscinia megarhynchos

Privighetoare roscata

216,000 –

340,000

4,200,000 – 12,000,000

Erithacus rubecula

Macaleandru

anexa 4B

1,854,000 –

2,670,000

43,000,000 – 83,000,000

Turdus merula

Mierla anexa 2B

890,000 –

1,780,000

40,000,000 – 82,000,000

Turdus philomelos

Sturz cantator

anexa 5C

anexa 2B

1,420,000 –

2,150,000

20,000,000 – 36,000,000

Turdidae

Turdus pilaris

Cocosar anexa 5C

anexa 2B

64,000 – 78,000

14,000,000 – 24,000,000

Poecile palustris

Pitigoi sur 870,000 –

920,000

3,000,000 – 6,000,000

Poecile lugubris

Pitigoi de livada

15,000 – 25,000

450,000 – 1,300,000

Cyanistes caeruleus

Pitigoi albastru

840,000 –

1,100,000

20,000,000 – 44,000,000

Paridae

Parus major Pitigoi mare 1,850,000 –

46,000,000 – 91,000,000


61





2,600,000

Aegithalidae

Aegithalos caudatus

Pitigoi codat anexa 4B

740,000 –

910,000

5,000,000 – 12,000,000

Sittidae Sitta europaea

Ticlean anexa 4B

480,000 –

660,000

7,500,000 – 19,000,000

Certhiidae Certhia familiaris

Cojoaica de padure

950,000 –

1,280,000

5,700,000 – 11,000,000

Passer domesticus

Vrabie de casa

1,200,000 –

3,400,000

63,000,000 – 130,000,000

Passeridae

Passer montanus

Vrabie de camp

1,354,000 –

2,873,000

26,000,000 – 48,000,000

Fringilla coelebs

Cinteza 2,450,000 –

6,300,000

130,000,000 – 240,000,000

Fringilla montifringilla

Cinteza de iarna

13,000,000 – 22,000,000

Pyrrhula pyrrhula

Mugurar 450,000 –

650,000

7,300,000 – 14,000,000

Coccothraustes coccothraustes

Botgros anexa 4B

760,000 –

940,000

2,400,000 – 4,200,000

Serinus serinus

Canaras anexa 4B

245,000 –

650,000

8,300,000 – 20,000,000

Carduelis chloris

Florinte anexa 4B

850,000 –

910,000

14,000,000 – 32,000,000

Carduelis carduelis

Sticlete anexa 4B

887,000 –

964,000

12,000,000 – 29,000,000

Carduelis cannabina

Canepar anexa 4B

780,000 –

1,100,000

10,000,000 – 28,000,000

Fringillidae

Loxia curvirostra

Emberizidae

Emberiza citrinella

Presura galbena

760,000 –

890,000

18,000,000 – 31,000,000


62





Cu bold sunt subliniate cele 84 de specii a pentru care există posibilitatea vizitării sitului

parcului eolian. Celelalte specii, cele nemarcate cu bold sunt specii adaptate altor habitate, cum

ar fi cele umede, aşezărilor omeneşti sau suprafeţelor stâncoase de mare întindere iar

probabilitatea de a fi întâlnite în amplasament este foarte redusă.

Cu roşu sunt trecute acele specii, în număr de 29, care au fost observate în cursul vizitei

în teren din luna septembrie.

Verificarea ipotezei vizitării de către celelalte specii a zonei de impact a proiectului

parcului eolian se va realiza prin observaţii lunare în amplasament.

În urma acestui studiu de lungă durată vor fi obţinute următoarele informaţii:

• Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei bibliografice. Lista

va fi realizată cu specificarea fenologiei speciilor observate pe amplasament.

• Densitatea/unitatea de suprafaţă respectiv numărul perechilor cuibăritoare a diferitelor

specii de păsări de pe amplasament.

• Numărul şi amplasarea geografică a teritoriilor de cuibărire pentru păsările răpitoare

şi barza neagră (daca această specie cuibăreşte).

• Direcţiile de migraţie, respectiv direcţiile de deplasare zilnice dacă acestea pot fi

identificate, mai ales pentru speciile care iernează în amplasament sau în imediata vecinătate.

• Locurile de înnoptare din amplasament şi din apropiere dacă vor fi identificate.

• Identificarea zonelor de vânătoare pentru speciile de răpitoare din amplasament sau

imediata vecinătate.

• Alte informaţii cu privire la speciile şi populaţiile de păsări de pe amplasament.

Aceste rezultate vor sta la baza descrierii impactului şi găsirii celor mai bune metode de

reducere a acestuia, parte integrantă a studiului de impact.

De asemenea o descriere realistă a situaţiei din teren va duce la posibilitatea realizării

unui plan de monitorizare eficient prin care se va urmări evoluţia populaţiilor de păsări în

perioada de construcţie şi operare precum şi eficienţa aplicării măsurilor de reducere a

impactului.


63





C.4.3. Lilieci

Pentru descrierea sumară a liliecilor din Munţii Locvei au fost folosite date bibliografice

precum şi observaţii din baza de date a Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România.

D. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

D.1. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de PUZ “Parc

eolian Garnic” a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel,

pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata

predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in

comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a

fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect, pentru ca in final sa se

evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile e impact

stabilite. Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte

integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora

simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare

matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a

impactului si categoria de impact in care se incadreaza.

D.1.1. IMPACTUL ASUPRA APEI

Tabel 11. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu APA

Nr. Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact

In etapa de constructie

1. Poluarea apei prin scurgeri accidentale de combustibil sau de alte substante care ar putea

- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile

NEGATIV NESEMNIFICATIV


64





determina poluarea componentei hidrice, in special in faza de executie

accidentale pe sol au in apa

- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

2. Poluarea apei prin depozitarea necontrolata a deseurilor din constructii

Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, stocarea deseurilor de constructie pe amplasament pentru o perioada de maxim 1 an


3.

Afectarea dinamicii naturale a apei de pe terenurile invecinate prin modificarea nivelului freatic datorita excavatiilor ce se vor efectua si acoperirii solului cu constructii

- reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificari ale nivelului freatic pe amplasament


In etapa de functionare

1.

Poluarea solului si prin propagare a apei freatice cu carburanti de la spatiul de parcare aferent fiecarei turbine

- realizarea de platforme betonate pentru impermeabilizare pe suprafetele destinate parcarilor pentru a se evita deversarile accidentale;


In conditiile in care proiectul pe care PUZ-ul analizat il pregateste nu estimeaza ca se va

afecta major calitatea apei, se considera ca, prin respectarea masurilor propuse, impactul

asupra factorului de mediu apa va fi nesemnificativ.

D.1.2. IMPACTUL ASUPRA AERULUI

Parcul eolian va fi amplasat in extravilanul comunei Garnic, calitatea aerului fiind

influentata de conditiile naturale existente in zona. In proximitate nu exista obiective industriale

care s-ar putea constitui in surse de poluare a aerului.

Tabel 12. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu AER



65





Etapa de constructie

1.

Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO, praf sau cu alti poluanti toxici de la rularea sau arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor

- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului

- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati

- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare

- utilizarea de vehicule si utilaje performante

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf

- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor


Etapa de functionare

1.

Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO, praf sau cu alti poluanti toxici de la rularea sau arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor

Adaptarea vitezei in functie de conditiile de trafic si de starea drumurilor tranzitate

NEUTRU

(avand in vedere ca dupa inceperea

functionarii, accesul inspre turbine va fi necesar extrem de

rar, doar in cazuri de defectiuni majore

sau pentru intretinere periodica).

2. Afectarea usoara a unor parametri climatici si ecosistemici (gradul de umbrire, umezeala atmosferica)

Nu exista masuri de reducere a acestui timp de impact

NEUTRU (in conditiile in care

afectarea acestor parametrii are efect

strict local fara a influenta in vreun fel

conditiile topoclimatice locale)

Avand in vedere analiza matriciala anterioara si in conditiile in care PUZ-ul si proiectul

aferent nu prevede dezvoltarea unor obiective industriale care ar putea contribui la poluarea

aerului, se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.


66





D.1.3. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI, SUBSOLULUI SI UTILIZARII TERENURILOR

Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii

normale a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in

cadrul diferitelor sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea

fizica, chimica sau biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta

deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de

vedere calitativ, cat si cantitativ. Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in

prezent de o utilizare agricola, caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare

masura. Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau

rezistenta solului de pe amplasament.

Tabel 13. Matrice de evaluare a impactului asupra SOLULUI SI UTILIZARII TERENURILOR


Etapa de constructie

1.

Inlaturarea stratului de sol de pe terenul aferent fundarii turbinelor, drumurilor de acces si canalului de transmitere a energiei catre SEN ce implica diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii si sute de mii de ani, precum si afectarea biodiversitatii pe terenurile invecinate si modificarea regimului apelor subterane

-reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier

- refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier (acolo unde acest lucru este posibil), in special a celui indepartat in vederea saparii canalului in care se vor ingropa liniile de transmitere a energiei electrice catre punctul de preluare

NEGATIV

2. Modificarea locala a structurii rocilor prin dislocarea unor volume in vederea fundarii turbinelor

- efectuarea unui studiu geotehnic pentru stabilirea conditiilor optime de fundare astfel incat sa nu se genereze probleme de stabilitate generala in perimetrul vizat sau in arealele din apropiere

NEUTRU

3.

Pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie sau de la vehiculele transportoare

- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa

- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre



67





apele de precipitatii

4.

Depozitarea necorespunzatoare a unor materii prime sau deseuri de constructie direct pe sol, care ar putea determina poluarea solului

Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp.


Etapa de functionare

1.

Declansarea unor fenomene de eroziune pe versant si de deplasare in masa ca efect al lucrarilor de infrastructura efectuate, dar mai ales a neintretinerii adecvate a drumurilor de acces

Adoptarea unor masuri de protectie a solului impotriva eroziunii sau alunecarilor superficiale, cum ar fi amenajarea unor canale de drenaj, stabilizarea versanti etc.

NEGATIV

Luand in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact aferente

fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra mediului, se considera ca

impactul asupra factorului de mediu sol in cadrul proiectului analizat se va pastra in limite

admisibile.

D.1.4. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI

Tabel 14. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu BIODIVERSITATE


1.

Modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in faza de executie, cat si in cea de functionare)

- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces trebuie astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural

- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea tuturor normelor legale in vigoare; Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai

NEGATIV


68





scurt timp posibil. - este nerecomandata plantarea

sau semanarea ulterioara – in scop de revegetare – a unor specii care nu sunt elementele florei locale - crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie

- pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor

2.

Modificari de habitate (diminuarea zonelor cu pasune si pasune impadurita prin scoaterea din circuitul natural a terenului aferent constructiei turbinelor si drumurilor de acces)

- acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona

NEGATIV

4.

Afectarea speciilor de pasari de pe amplasament prin periclitarea cuiburilor in faza de constructie/ functionare si coliziunea in faza de functionare.

-efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul - constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire - Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata, pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii - Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa - Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi construiesc cuibul

NEGATIV


69





- Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul de crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric

5. Afectarea speciilor de chiroptere prin potentiale coliziuni cu palele in miscare

Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de chiroptere, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate

NEGATIV

6.

Impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse petroliere, care ar determina scaderea productivitatii biologice

In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului

NEUTRU

7.

Participarea PUZ, prin cumularea cu celelalte proiecte existente in zona, la periclitarea potentiala a obiectivelor de conservare ale ariilor protejate in care este inclus amplasamentul printr-o dezvoltare si artificializare excesiva a zonei cu obiective de acest tip.

Corelarea efectelor PUZ propus cu cele ale altor PUZ-uri sau proiecte avizate in regiune in vederea surprinderii efectelor sinergice si cumulative

NEGATIV

Mai trebuie mentionat ca, amplasamentul fiind situat in arie protejata, conform OUG

154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, articolul 27, „scoaterea

definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale

protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate in zonele de dezvoltare durabila, se poate face numai pentru obiective care vizeaza asigurarea securitaţii naţionale,

asigurarea securitaţii, sanataţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate

cercetarii ştiinţifice şi bunei administrari a ariei naturale protejate”. Potrivit zonarii interne a

parcului, stabilita prin Planul de Management al acestuia, amplasamentul este inclus zonei de

management durabil, dar Primaria comunei Garnic, avand in vedere importanta majora pe care

un astfel de proiect ar avea-o asupra dezvoltarii localitatii, a inaintat Administratiei Parcului


70





Natural Portile de Fier o adresa prin care solicita modificarea zonarii interne in perimetrul

administrativ al comunei in sensul includerii terenului aferent investitiei in zona de dezvoltare

durabila. Adresa de solicitare a fost inaintata in data de 31.08.2010, iar in data de 1.11.2010, in

urma analizei solicitarii de catre Consiliul Stiintific al PNPF, s-a primit raspuns favorabil.

In conditiile respectarii masurilor de reducere a impactului propuse, nu se anticipeaza

dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe amplasament sau piedici majore in asigurarea

pe termen lung a „statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru care au

fost desemnate ariile protejate din proximitatea amplasamentului.

D.1.5. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI

Odata cu realizarea PUZ-ului „Parc eolian Garnic”, schimbarea peisajului va fi radicala,

va fi ocupata suprafata aferenta fundarii turbinelor si drumurilor de acces (noi), fiindu-i

schimbata terenului aferent fundarii turbinelor si amenajarii drumurilor de acces atat functiunea,

cat si aspectul general. Restul amplasamentului, isi pastreaza functiunea actuala.

Perioada de constructie reprezinta o perioada cu durata limitata si se considera ca

teritoriul va intra intr-o noua stare de homeostazie, cu alta dinamica, dupa incheierea lucrarilor.

In consecinta in perioada de executie nu este necesar sa se apeleze la amenajari peisagistice.

Tabel 15. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu PEISAJ


1. Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea permanenta a morfologiei terenului

Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul inconjurator, conform standardelor in vigoare

NEGATIV

2.

Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural si cel antropizat, atat in faza de constructie cat si in cea de functionare

Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

3.

Obstructia vizuala sau acoperirea campului vizual, cu efecte minore avand in vedere utilizarea teritoriului in zona de amplasare (pasune)

Avand in vedere specificul proiectului propus prin PUZ, diminuarea impactului estetic tine mai mult de faza preproiect si de selectarea amplasamentului si mai putin de

NEGATIV


71





integrarea peisagistica de dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de „screening peisager”, respectiv introducerea unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact, turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele.

4.

Modificarea minora a calitatilor estetice ale teritoriului pe care se vor amplasa turbinele, respectiv aparitia unor elemente noi in peisajul agricol al zonei, care ar putea avea si valente estetice pozitive, multe parcuri eoliene din Europa fiind utilizate si in scop turistic

NEUTRU/POZITIV

Trebuie luata in calcul puternica subiectivitate in aprecierea valorii estetice a peisajului,

care depinde de multe filtre de perceptie care se interpun intre realitatea obiectiva si fiecare

individ sau grup de indivizi. In acest context, se poate aprecia ca amenajarile prevazute prin

PUZ nu vor altera considerabil valoarea peisajistica a zonei, datorita faptului ca obiectivul nu

este unul compact, desi asa cum se mentiona, se intervine intr-un peisaj cu un grad de

naturalitate foarte ridicat.

D.1.6. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC

Din punct de vedere economic si social, implementarea si realizarea planului va genera

avantaje evidente.

Tabel 16. Matrice de evaluare pentru aspectul de mediu POPULATIE



72





1.

Disconfort minim pentru locuitori, datorat fazei de santier (largirea drumului de acces, escavatii, asamblari) care determina cresterea emisiilor de pulberi, a zgomotului si a gazelor de esapament toxice

Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier


2.

Perturbarea traficului datorita circulatiei grele, intensificate in fazele de santier si dezafectare, cu efecte care dispar odata cu incetarea acestor faze

-stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea modernizarii drumurilor din zona, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului

NEGATIV SEMNIFICATIV

3.

Impact economic pozitiv la nivel multiscalar, stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona

Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare

POZITIV SEMNIFICATIV

4.

Imbunatatirea bugetului Consiliului Local Garnic prin cresterea veniturilor din impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor locale

Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare


5.

Crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala in contextul predominarii nete a activitatilor agricole extensive, slab productive

Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia locala


6.

Forme potentiale de afectare a calitatii solului si apei prin deficiente in gestionarea deseurilor de constructie (in faza de executie), a celor menajere sau a celor de la intretinerea spatiului verde (in etapa de functionare)

Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate

NEUTRU

7. Poluare fonica asociata functionarii turbinelor

Realizarea unui model de estimare a nivelului de zgomot la cei mai apropiati receptori, iar stabilirea locatiei turbinelor sa ia in calcul rezultatele astfel incat sa nu se evite inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor


8.

Pericol de electrocutare sau accidente datorate riscului de dezasamblare a unor parti componente a turbinelor

Nu se impun masuri din partea titularului, de obicei este garantat din partea producatorilor un risc extrem de redus de astfel de

NEUTRU


73





incidente

Asa cum rezulta din matricea de evaluare, Planul Urbanistic Zonal „Parc Eolian Garnic”

va influenta in mod pozitiv dinamica socio-economica a comunei, formele de impact negativ

identificate fiind mult mai putine, iar in conditiile respectarii masurilor propuse, vor putea fi

reduse la minimum.

D.2. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTALIERE

Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate

observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in

discutie efecte potentiale transfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de

mediu. Un efect potential pozitiv ar fi contributia indirecta la scaderea emisiilor de dioxid de

carbon prin inlocuirea combustibililor traditionali cu sursele de energie regenerabila si care se

alatura eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de combatere a

schimbarilor climatice globale. Mai poate fi mentionat faptul ca proiectul ar putea juca rolul de

vector in stabilirea unor relatii economice transfrontiera, acesta ar putea determina atragerea de

noi investitii straine in zona si in alte domenii care se regasesc printre prioritatile de dezvoltare

ale centrului rural, cum ar fi de exemplu agroturismul.

E. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Inca din faza de proiect, au fost identificate cele mai bune solutii pentru prevenirea si

diminuarea impacturilor potentiale asupra mediului pentru fiecare factor de mediu in parte.

Factorul de mediu APA:

− amenajarea se va face astfel incat interventiile in dinamica naturala sa fie minime;

− se va tine cont de relatiile de interdependenta dintre formele de stocaj hidric si

celelalte componente ale mediului, in special vegetatia si fauna, astfel incat sa se evite impactul

cumulativ sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii;

− reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificari

ale nivelului freatic pe amplasament;

− management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in


74





conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

specializate si acreditate;

− manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in

apa (faza de executie);

− manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza

astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de

executie).

Factorul de mediu AER

− stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul

camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului;

− actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;

− impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare;

− utilizarea de vehicule si utilaje performante;

− utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

− proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor.

Factorul de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR

− reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de

santier;

− refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier

(acolo unde acest lucru este posibil), in special a celui indepartat in vederea saparii canalului in

care se vor ingropa liniile de transmitere a energiei electrice catre punctul de preluare;

− efectuarea unui studiu geotehnic pentru stabilirea conditiilor optime de fundare astfel

incat sa nu se genereze probleme de stabilitate generala in perimetrul vizat sau in arealele din

apropiere;

− adoptarea unor masuri de protectie a solului impotriva fenomenelor de eroziune sau

de deplasare in masa pe versant ce ar putea aparea in cazul fundarii turbinelor sau neintretinerii

drumurilor de acces (canale de drenaj, stabilizare versanti etc.);

− manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in


75





apa;

− manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel

incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

− management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de

depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea

deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe

amplasament pe perioade lungi de timp.

Factorul de mediu BIODIVERSITATE

− Amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces trebuie astfel

stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

− Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea

tuturor normelor legale in vigoare;

− Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50

cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp

posibil.

− Este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de revegetare – a

unor specii care nu sunt elementele florei locale;

− Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in

vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie;

− Pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de

management al habitatelor;

− Acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in

care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de

naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona;

− Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an,

in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a

turbinelor/relocarea daca va fi cazul;

− Constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire;

− Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata,

pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se

recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si


76





privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii;

− Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea

mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa;

− Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor

vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi

construiesc cuibul;

− Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul de

crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric;

− Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de chiroptere, pe durata unui

an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a

turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip

de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate;

− In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor

intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate

autoritatile responsabile cu protectia mediului.

Factorul de mediu PEISAJ

− Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul inconjurator,

conform standardelor in vigoare;

− Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a

fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50

mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona;

− Avand in vedere specificul proiectului propus prin PUZ, diminuarea impactului estetic

tine mai mult de faza preproiect si de selectarea amplasamentului si mai putin de integrarea

peisagistica de dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a

peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de „screening peisager”, respectiv introducerea

unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre

acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand

cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact,

turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele.

Factorul de mediu POPULATIE

− Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier;

− Stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea


77





modernizarii drumurilor din zona, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce

priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului;

− Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea

elaborarii de proiecte de dezvoltare;

− Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia

locala;

− Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de

depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate;

− Realizarea unui model de estimare a nivelului de zgomot la cei mai apropiati

receptori, iar stabilirea locatiei turbinelor sa ia in calcul rezultatele astfel incat sa nu se evite

inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor;

− Nu se impun masuri din partea titularului, de obicei este garantat din partea

producatorilor un risc extrem de redus de astfel de incidente.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PLAN URBANISTIC ZONAL …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PLAN URBANISTIC ZONAL …apmcs-old.anpm.ro/files/APM...