a Si a Situatiei Fluxurilor de Numerar

Intocmirea si prezentarea situatiei fluxurilor de numerar

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - CASH – FLOW - CONŢINUT INFORMATIV, CONCEPTE ŞI

DELIMITĂRI

1.1 Capacitatea de a genera cash - obiectiv al gestiunii financiare a unei

întreprinderi

1.2 Concepte

1.3 Fluxul de numerar şi profitul net al întreprinderii

1.4 Curente teoretice de explicare a cash-flow-ului

CAPITOLUL 2 - ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR (TREZORERIE)

2.1 Abordarea franceză de analiză a cash-flow-ului

2.2 Abordarea anglo-saxonă de analiză a cash-flow-ului

2.2.1 Cash-flow-ul din activităţile de gestiune

2.2.2 Cash-flow-urile din activităţi de investiţii

2.2.3 Cash-în-flow-urile din activităţile de finanţare

CASH – FLOW - CONŢINUT

INFORMATIV, CONCEPTE ŞI

DELIMITĂRI

1.1 Capacitatea de a genera cash - obiectiv al gestiunii financiare a unei

întreprinderi

A supravieţui pe o piaţă din ce în ce mai concurenţială înseamnă capacitate de a

genera cash pentru plata la termen a obligaţiilor faţă de partenerii de afaceri. Toate

operaţiunile pe care întreprinderea le desfăşoară în cursul exerciţiului financiar se

regăsesc imediat sau la termen sub forma fluxurilor de trezorerie1.

In cadrul procesului de analiza si evaluare a companiilor pentru acordarea

ratingurilor, agentia de rating Fitch utilizeaza modele statistice si financiare care sa

reflecte cu o acuratete cat mai mare realitatea economica a pozitiei financiare a unei

companii. O parte importanta a acestei analize este dedicata cash-flow-ului. Conform

cash flow-rile reprezinta unul din cei mai credibili indicatori de evaluare a cash-ului

disponibil generat de activitatea operationala a unei entitati2.

Gestiunea trezoreriei grupeaza ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilor care

permit sa se asigure, la cel mai scazut cost, mentinerea echilibrului financiar instantaneu

1 Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

2 Fitch Ratings Ltd., Cash Flow Measures in Corporate Analysis, 2005, sursa web: www.fitchratings.com

CAPITOLUL 1

2

al întreprinderii. Ea contribuie, prin gestiunea disponibilitatilor, a instrumentelor de plata

si de finantare, la realizarea unui obiectiv de rentabilitate: pe de o parte, minimizând

costul si volumul finantarilor utilizate, pe de alta parte, optimizând plasamentele

excedentelor de trezorerie pe termen foarte scurt3.

În întreprinderile mici, principalul obiectiv al gestiunii trezoreriei este asigurarea

capacitatii de plata, chiar cu riscul de a suporta un cost mai ridicat al împrumuturilor

bancare, în timp ce întreprinderile mari urmaresc minimizarea costurilor de mentinere a

echilibrului, trezoreria fiind transformata într-un centru de profit. În gestiunea financiara

a firmei se înregistreaza pe parcursul anului decalaje între necesarul si existentul de

disponibilitati banesti. Aceste decalaje sunt generate de doua cauze principale4:

1. Diferenta dintre imobilizarile totale în activele firmei (mai mari) si fondurile proprii

(mai mici); este prezenta în majoritatea întreprinderilor, ca un principiu de lucru generat

de existenta în economie a unor surse ce pot fi solicitate (creditul, bugetul de stat,

disponibilitatile unor agenti economici) pentru a realiza o activitate economica mai mare

decât o poate acoperi capitalul propriu al firmei, precum si de motivatia costului de

atragere a capitalului de lucru. De aceea, activele curente (circulante) sunt acoperite doar

partial din capitalul propriu (fondul de rulment). Cea mai mare parte a acestor active au

drept corespondent în pasiv obligatiile firmei catre furnizori, salariati si fata de banci.

2. Dereglari în încasarea rezultatelor economice, dereglari care determina un deficit de

trezorerie. Aceasta cauza provine din deficientele destul de frecvente ale decontarilor cu

clientii în conditiile blocajului financiar din economie. Prelungirea peste limitele normale

a perioadei în care activele curente ale întreprinderii ramân sub forma de creante face ca

trezoreria firmei sa înregistreze un deficit în defavoarea capitalului de lucru.

Având în vedere aceste fenomene, sistemul bancilor comerciale raspunde, la

solicitarea firmelor, prin acordarea de credite pe termen scurt adecvate decalajelor dintre

activele curente, pe de o parte si sursele proprii si datorii din exploatare (pasivele), pe de

alta parte. Punctul de plecare în stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt îl reprezinta

3 ERICH A., HELFERT D.B.A., Financial analysis: tools and techniques - A guide for managers, editat

de McGraw-Hill, Chicago 20014 BRAN P., Finanţele întreprinderii.Gestiunea fenomenului microfinanciar, curs în format digital, sursa

web: www.ase.ro/biblioteca

3

http://www.ase.ro/biblioteca

Situatia lichiditatilor (cash flow-ul) si previziunile acestora. Cu ajutorul informatiilor

respective se întocmeste bugetul (planul) de trezorerie - baza de referinta pentru

stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt posibil de solicitat de catre întreprinderi.

Adoptarea deciziei de creditare are menirea de a veni în întâmpinarea necesarului

de fonduri din întreprindere. Între banca si firma solicitatoare de credit pe termen scurt se

realizeaza un flux de fonduri benefic pentru echilibrul gestiunii financiare. Fluxurile catre

unitatea economica sunt completate de fluxurile financiare, dar si monetare, care leaga

cele doua institutii, banca si firma. Creditul primit se alatura fluxului intern al

autofinantarii pentru a acoperi cheltuielile financiare generate de procesul de consum

necesar formarii, refacerii si dezvoltarii elementului mijloace circulante al structurii

economice a firmei5.

Determinarea capacitatii de rambursare a unei companii este relevanta atunci cand

se realizeaza o revizie a profiturilor obtinute in trecut si analiza evolutiei cash-flow-ului

este efectuata pe parcursul unei perioade de timp suficient de lungi astfel incat sa indice

fluctuatiile– operationale sau ciclice – care pot aparea in mocurent pentru compania

respective si industria in care opereaza. Caracteristicile determinate prin analiza istorica

trebuie proiectate in viitor pentru a identifica marja de securitate pentru acoperirea

dobanzii si a principalului si a altor plati fixe cum sunt ratele de leasing6.

Din punct de vedere al sincronizarii in timp, profiturile si lichiditatea au o miscare

distincta. Un cash-flow pozitiv dar profit neadecvat asigura supravietuirea pe termen

scurt, insa creeaza dificultati pe termen lung, in vreme ce profit satisfacator, dar cash-

flow inadecvat duce la probleme imediate. Chiar daca genereaza profit, intreprinderea

trebuie sa fie preocupata permanent de minimizarea discrepantei de timp dintre intrarile si

iesirile de lichiditati7.

5 BRAN P., Finanţele întreprinderii.Gestiunea fenomenului microfinanciar, curs în format digital, sursa

web: www.ase.ro/biblioteca


de McGraw-Hill, Chicago 2001

7 Reider R., Heyles P. B., Managing Cash-Flow –An operational Focus, editat de John Wiley & Sons Inc.,

New Jersey, 2003

4


1.2 Concepte

Întreaga activitate desfăşurată de întreprindere cuprinde două categorii de

operaţiuni: de gestiune şi de capital.

Operaţiunile de gestiune, reflectate în contul de profit şi pierderi, sunt cele mai

însemnate şi au un caracter repetitiv în viaţa economică a întreprinderii. Ele cuprind mai

departe operaţiuni de exploatare a patrimoniului în scopul realizării de produse şi servicii

vandabile, de operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi cea monetară şi operaţiuni

excepţionale, accidentale şi în afara activităţii curente. Toate acestea sunt considerate

activităţi ordinare. Foarte rar, întreprinderea poate înregistra în gestiunea sa şi evenimente

extraordinare (exproprieri, cutremure, etc.) în afara cadrului decizional al conducerii

acesteia8.

Operaţiunile de capital vizează modificări în volumul şi structura activelor şi

pasivelor întreprinderii, ca urmare a deciziilor de investiţii şi a celor de finanţare luate de

conducerea întreprinderii. La rândul lor, acestea cuprind operaţiuni de investiţii şi

operaţiuni de dezinvestiţii (de revânzare a activelor şi de recuperare a capitalurilor

imobilizate). În replică, pe pasiv se vor înregistra operaţiuni de finanţare (de majorare a

capitalurilor proprii), operaţiuni de creditare (de atragere de noi credite) şi/sau operaţiuni

de rambursare (a creditelor), precum şi operaţiuni de restituire a capitalurilor proprii (mai

rar)9.

Rezultanta concretă, monetară a tuturor fluxurilor de trezorerie (încasări şi plăţi) o

reprezintă cash-flow-ul care sintetizează variaţiile fluxurilor rezultate din toate

operaţiunile de gestiune şi de capita ale întreprinderii în cursul unui exerciţiu financiar10.

Cash-flow-ul (CF) este variaţia (fluxul) trezoreriei nete (ΔTN) de la începutul

până la sfârşitul exerciţiului financiar. Ca şi cash-ul (trezoreria netă) şi cash-flow-ul

8 Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru

întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private

Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:

www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm9 Ibidem10 Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat

Managementul sistemelor bancare

5

http://www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm

http://www.fmias.org/Ro/partners_RO.htm#Nat_rom


sintetizează variaţiunile rezultate din toate operaţiunile de gestiune şi cele de capital ale

întreprinderii. În condiţii de creştere economică zero, cu reconstituirea, în aceeaşi mărime

a capitalurilor (fixe şi circulante, proprii şi împrumutate), cash-flow-ul are ca explicaţie

originară profitul net (CF= PN) sau profitul net şi amortizarea (CF = PN + Amo), atunci

când amortizarea nu se reinvesteşte, ci se acumulează sub formă bănească. În condiţii

diferite faţă de creşterea zero, cash-flow-ul are o determinare complexă, alături de

operaţiunile de gestiune îşi aduc contribuţia la formarea lui şi operaţiunile de capital,

respective de investiţii şi de finanţare11.

În legătură cu noţiunea de cash, trebuie făcută distincţie între noţiunea de cash

efectiv şi cea de cash echivalent.

Cash-ul efectiv se referă la disponibilităţile băneşti în conturile bancare curente şi

în casă.

Cash-ul echivalent se referă la disponibilităţi cvasilichide, cum ar fi valorile

mobiliare de plasament, respectiv titlurile financiare (acţiuni, obligaţiuni, derivative, etc.)

şi titlurile monetare (certificate de depozit bancar, certificate de trezorerie etc.) cumpărate

pentru valorificarea temporară a excedentului de trezorerie. Spre deosebire de

imobilizările financiare (participaţii directe de capital, pachete de acţiuni pentru poziţii

semnificative etc.) care sunt alocări de capital pe termen lung şi deci mai puţin lichide,

valorile mobiliare de plasament sunt reputate ca având o piaţă secundară activă şi deci o

bună lichiditate. Un deficit de cash efectiv ar putea să fie rapid acoperit prin lichidarea în

compensare a unui cash echivalent12.




www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm


de McGraw-Hill, Chicago 2001

6




1.3 Fluxul de numerar şi profitul net al întreprinderii

Portrivit opiniei unor autori exprimata in literatura de specialitate, profitul poate fi

interpretat ca o creatie a contabilului avand in vedere ca exista posibilitatea unei legitime

interpretari, judecati si flexibilitate in determinarea exacta a venitului entitatii aferent unei

perioade. Cash-ul poate fi masurat cu precizie este tangibil si absolut. Avand la dispozitie

suficiente lichiditati permite managerului unei companii sa se concentreze asupra unor

aspecte ale afacerii cum ar fi cresterea, dezvoltarea unor noi linii de afaceri, atragerea

unor noi clienti, introducerea unor noi produse in portofoliu. Neavand la dispozitie

suficiente lichiditati impune fixarea ca obiective obtinerea de cash prin orice mijloace

posibile, uneori excluzand un management eficient, strategii de dezvoltare adecvate

pentru organizatie13.

Determinarea complexă a cash-flow-ului repune în discuţie distincţia dintre

profitul net ca informaţie contabilă (din contul de profit şi pierdere) şi cash-flow-ul ca

informaţie monetară din tabloul de finanţare (francez) sau din tabloul de trezorerie

(anglo-saxon). Aşa cum putem afirma că pe termen lung profitul net este egal cu cash-

flow-ul, tot astfel se poate spune că pe termen scurt, profitul net este diferit de cash-flow.

Argumente in favoarea acestei afirmaţii:

În primul rând, profitul net exprimă o potenţialitate (contabilă) de a avea încasări

în prezent sau în viitor, în timp ce cash-flow-ul exprimă „devenirea” concretă (în

bani) a încasărilor întreprinderii.

În al doilea rând, profitul net este un rezultat exclusiv (cel puţin pe termen scurt)

al operaţiunilor de gestiune, respectiv de exploatare, financiare şi excepţionale, în

timp ce cash-ul şi cash-flow-ul sunt generate atât de operaţiunile de gestiune, cât

şi cele de capital: dezinvestiţii sau investiţii şi finanţări sau rambursări (restituiri).

În sfârşit, în al treilea rând, cash şi cash-flow-ul corectează veniturile încasabile şi

cheltuielile plătibile cu decalajele între momentul angajării şi a plăţii acestora.

Obligaţiile de plată la anumite scadenţe sunt decalaje favorabile, drepturile de

creanţă (de încasări) la anumite scadenţe sunt decalaje nefavorabile, iar diferenţa

13 Reider R., Heyles P. B., Managing Cash-Flow –An operational Focus, editat de John Wiley & Sons Inc.,

New Jersey, 2003

7

dintre acestea (nevoia de fond de rulment, pentru operaţiunile de gestiune)

corectează potenţialitatea de cash efectiv a veniturilor şi cheltuielilor

întreprinderii14.

1.4 Curente teoretice de explicare a cash-flow-ului

Există două curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez şi anglo-

saxon.

În teoria echilibrului financiar, cash-flow-ul (CF) este definit ca fiind variaţia

trezoreriei nete (ΔTN) de la incxeputul (TN0) pînă la sfărşitul exerciţiului financiar

(TN1). Aceasta este concepţia continentală franceză şi explică variaţia de cash pe

seama interacţiunii dintre echilibrul pe termen lung şi echilibrul pe termen scurt,

respectiv pe seama variaţiei fondului de rulment (ΔFR) şi a variaţiei nevoii de fond de

rulment (Δ NFR)15.

CF = ΔTN = ΔFR – ΔNFR

Curentul anglo-saxon explică variaţia aceleiaşi trezorerii nete, cash-flow-ul, pe

seama variaţiunilor de cash datorate operaţiunilor de gestiune (operaţionale), inclusiv

variaţia nevoii de fond de rulment (ΔNFR), datorate operaţiunilor de investiţii (numai în

active fixe, imobilizări) şi operaţiunilor de finanţare (prin capitaluri proprii şi prin

capitaluri împrumutate)16:

CF = ΔTN = CFgest + CFinv +CFfin




www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm15 Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat

Managementul sistemelor bancare16 Ibidem

8




Includerea variaţiei nevoii de fond de rulment în cash-flow-ul de gestiune şi nu în

cel de investiţii este puţin controversată. Dacă avem în vedere că investiţia de capital

pentru creşterea economică se referă în mod egal la achiziţia de active fixe (imobilizări)

şi la activele circulante (creşterea stocurilor şi a creanţelor), atunci pare legitimă

includerea ΔNFR în cash-flow-ul de investiţii (CFinv). Dacă avem în vedere că între cifra

vânzărilor (de afaceri) şi volumul stocurilor şi creanţelor există o corelaţie strânsă şi că

variaţia cifrei de afaceri explică în mare parte ΔNFR, atunci pare legitimă includerea

ΔNFR în cash-flow-ul de gestiune (CFgest)17.





9




ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR

2.1 Abordarea franceză de analiză a cash-flow-ului

După cum s-a menţionat în capitolul anterior, curentul francez explică variaţia de

cash pe seama variaţiei fondului de rulment (ΔFR) şi a variaţiei nevoii de fond de rulment

(Δ NFR).

ΔTN = ΔFR –ΔNFR

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent utilizata pentru

finantarea activelor circulante, impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele

de platit, precum si de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor

circulante in lichiditati si durata in care datoriile pe termen scurt devin exigibile18.

Conform conceptiei patrimoniale, fondul de rulment (FR) se poate calcula astfel:

FR = Capital permanent – Active imobilizate

De asemenea, FR se poate calcula si dupa ecuatia:

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

In aceasta situatie, FR reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si

exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Aceasta prezinta o valoare informativa ridicata,

asigurand legatura dintre cele doua parti ale bilantului financiar. Ca urmare FR este

considerat ca fiind cel mai important indicator al echilibrului finaciar lichiditate –

exigibilitate, care permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata.

18 Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2003.

CAPITOLUL 2

10

Fondul de rument este o necesitate pentru majoritatea intreprinderilor. El

constituie o marja de securitate pentru întreprindere si pentru creditarii sai, o premisa a

asigurarii independentei financiare fata de terti.

Dacă se face o comparaţie între fondul de rulment existent/utilizat (FR1) şi fondul

de rulment din perioada precedentă (FR0) se evidenţiază variaţia fondului de rulment:

Δ FR = FR1 – FR0 => + excedent (surplus)

- deficit (lipsă)

In ciuda numeroaselor tentative ale specialistilor este imposibil de a defini nivelul

„normal” al fondului de rulment aplicabil tuturor intreprinderilor. Asa cum se precizeaza

in teoria economica, nivelul FR trebuie apreciat in functie de doua imperative

contradictorii: solvabilitate si eficacitate. Imperativul solvabilitatii obliga intreprinderea

sa-si asigure mijloacele financiare necesare achitarii datoriilor scadente. In aceste

conditii, intreprinderea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat,

astfel incat ea sa poata face fata in orice moment platilor scadente19.

Daca criteriul solvabilitatii ar fi singurul criteriu al rationamentului financiar,

atunci ar insemna ca intreprinderea se gaseste intr-o situatie confortabila atunci cand au

un fond de rulment maxim. Dar, in conditiile caracterului limitat al resurselor, fiecare

intrerpindere cauta sa le utilizeze cat mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt

purtatoare ale unui cost si ca atare utilizarea lor rationala constituie un imperativ major.

Utilizarea rationala a resuselor presupune folosirea unei parti cat mai mari din resursele

stabile pentru a mari capacitatile de productie, vanzarile, rezultatele. Satisfacerea

imperativului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. In practica

economica, intreprinderea realizeaza, de regula, un compromis intre cele doua

imperative, ponderea fiecaruia fiind dependenta de sectorul de activitate, de politica

financiara a intreprinderii, de faza de maturitate a acesteia20.

În general, un fond de rulment pozitiv semnifica o degajare de surse financiare la

dispozitia intrepriderii o perioada mai lunga de timp (de la 1 an in sus), surse ce pot fi

utilizate in ciclul de productie. Creşterea fondului de rulment semnifică o situaţie

pozitivă, dar trebuie studiat dacă această creştere a fondului de rulment nu este

19 Valceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2004.20 Ibidem

11

determinată de creşterea gradului de îndatorare a întreprinderii, ceea ce ar fi în

detrimentul autonomiei sale financiare21.

Un fond de rulment negativ inseamna o insuficienta de surse financiare pe termen

lung, ceea ce inseamna ca investitiile intreprinderii, respectiv activul imobilizat au fost

deja finantate din credite si daca si necesarul fond de rulment este negativ, inseamna ca si

ciclul de exploatare este finantat tot din credite. Prin urmare, intreprinderea functioneaza

cu un grad de indatorare mare.

Sporirea resurselor stabile poate fi rezultatul unor decizii ce vizeaza creasterea

aportului asociatilor (in numerar sau in natura), cresterea rezultatului exercitiului,

respectiv a rezultatului afectat rezervelor si rezultatului reportat, obtinerii de subventii,

cresterii provizioanelor, cresterii datoriilor financiare (prin emisiunea de obligatiuni, prin

contractarea de noi credite pe termen lung.

Reducerea activelor imobilizate nu reprezinta un scop in sine, pentru ca ea are

implicatii directe asupra capacitatii productive si a volumului de activitate al

intrerpinderii. Totusi, reducerea justificata a activelor imobilizate (prin vanzarea de

active, incasarea unor titluri, diminuarea unor active fara valoare) conduce la sporirea

fondului de rulment. Diminuarea fondului de rulment semnifică o marjă de siguranţă mai

redusă, dar dacă această diminuare se datorează finanţării de noi investiţii rentabile, pe

termen lung aceste investiţii vor contribui la creşterea fondului de rulment. În cazul în

care fondul de rulment rămâne neschimbat sed apreciază că întreprinderea a stagnat

creşterea sa din diverse cauze şi se impune efectuarea unui studio al rentabilităţii.22

Exemplificare

Societatea “COMBO”, în jurul căreia se va construi studiul de caz, este unul din

principalii constructori de conducte din România, specializat în constructia conductelor

magistrale de gaze, titei, produse petroliere si apa potabila cu o experienta de peste 56

de ani.

Situatiile financiare, au fost întocmite în conformitate cu OMF 94/2001.

Informatiile din tabelul nr. 1 reprezenta bilantul contabil pentru exercitiile financiare 21 Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti,

2003.

22 M. Robu, Bilanţul contabil, curs în format digital, sursa web: http://www.ase.ro/biblioteca

12


încheiate la 31 decembrie 2005, 2006 si 2007 si evolutia elementelor patrimoniale in

valoare absoluta si relativa. In ANEXA 1 sunt prezentate situatiile financiare ale

societatii.

Tabelul nr. 1 Bilantul contabil sintetic perioada 2005-2007

- RON mii -

13

Aprecierea creşterii reale a întreprinderii prin intermediul indicatorilor valorici de

activitate şi de rezultate impune neutralizarea efectelor eroziunii monetare, mai ales în

perioadele de inflaţie, prin utilizarea unor preţuri constante (comparabile) sau prin

deflatare cu ajutorul formulei lui Fisher, conform căreia:

Valorile si dinamica fondului de rulment sunt prezentate in tabelul nr. 2 :

Tabelul nr. 2 Evolutia fondului de rulment in perioada 2005-2007 - RON mii -

2005 2006 2007Δ 2006 / 2005

Δ 2007 / 2006

Δ% 2006 / 2005

Δ% 2007 / 2006

Dinamica reala 2006/ 2005

Dinamica reala 2007 / 2006

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurtFR = Capital permanent – Active imobilizate 12,499 10,778 13,658 -1,721 2,880 -13.77% 26.72% -22.94% 16.26%

In anul 2007 fondul de rulment a crescut ca efect al profiturilor incasate an de

an si din ce in ce mai mari, ceea ce a permis acumularea de rezerve si, deci, cresterea

capitalurilor proprii. Este un fapt pozitiv, societatea sporindu-si sursele de finantare pe

termen lung.

Se poate observa o crestere majora a investitiilor realizate de societate, mai ales

în anul 2006, cand acestea au atins nivelul de aproximativ 4 milioane de RON (in

dinamica reala cu 6% mai mari). Aceasta tendinta s-a mentinut si în anul 2007, când

investitiile au cunoscut o noua apreciere. Datoriile pe termen lung fata de institutiile de

credit au crescut in 2006 cu 69%, prin angajarea de noi credite de investitii si leasing

financiar in scopul dezvoltarii productiei (societatea a reusit astfel sa isi asigure fonduri

de finantare pe termen lung, chiar daca acestea sunt fonduri atrase si nu surse proprii de

14

Dinamica reală (%) = (Creşterea normală – Rata inflaţiei)/(1 + Rata inflaţiei)

Rata inflatiei conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (sursa web: http://www.insse.ro/)2005 9.00%2006 6.56%2007 4.84%

finantare), iar in 2007 au fost suplimentate liniile de credit necesare asigurarii

capitalului de lucru.

Din categoria activelor circulante, se remarca printr-o dinamica accentuata

evolutia creantelor, acestea înregistrând în ultimul an financiar o crestere reala cu peste

86% fata de nivelul precedent. Datoriile curente ale companiei au urmat într-o oarecare

masura tendinta impusa de cresterea activelor circulante. Nivelul creditelor angajate de

societate pe o perioada de maxim 1 an, înregistrat la sfârsitul anului 2007, este

comparabil cu cel de la finele anului 2005. În schimb, datoriile comerciale au cunsocut

un avans considerabil în exercitiul financiar 2006 comparativ cu anul 2005 (+ 127%)

urmat de o noua crestere in anul urmator (+63%).

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt

acoperite în cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de

exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului

de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR)23.

Comparând resursele pe termen scurt cu activele investite pe termen scurt, în

afara trezoreriei, se obţine dimensiunea valorică a necesarului de fond de rulment. Astfel,

necesarul de fond de rulment “reprezintă diferenţa dintre necesităţile de finanţare a

ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare”24.

NFR = ACTIVE CIRCULANTE (mai puţin activele de trezorerie) –PASIVE

CIRCULANTE (mai puţin activele de trezorerie)

Variaţia necesarului de fond de rulment este: Δ NFR = NFR1 - NFR0

Necesarul de fond de rulment poate fi pozitiv şi o asemenea situaţie poate fi

considerată ca fiind normală dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind

creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare, iar în caz contrar, necesarul de fond

de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor

şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.

23 STOIAN A., Contabilitate şi gestiune fiscală, curs în format digital, sursa web: www.ase.ro/biblioteca

24 Stancu Ion, Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti, 1994, p.32

15


Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, poate semnifica un surplus de

resurse în raport cu necesităţile de active circulante. O asemenea situaţie este considerată

pozitivă dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante, iar în caz

contrar este consecinţa unei întreruperi temporare în aprovizionarea şi reînnoirea

stocurilor25.

Exemplificare: valorile si dinamica fondului de rulment inregistrate de societatea

COMBO sunt prezentate in tabelul nr. 3

Tabelul nr. 3 Evolutia fondului de rulment in perioada 2005-2007

- RON mii -

2005 2006 2007

Δ 2006 / 2005

Δ 2007 / 2006

Δ% 2006 / 2005

Δ% 2007/ 2006

Dinamica reala 2006/ 2005


NFR = ACTIVE CIRCULANTE (mai puţin activele de trezorerie) –PASIVE CIRCULANTE (mai puţin pasivele de trezorerie) 13,657 10,475 12,393 -3,182 1,918 -23.30% 18.31% -28.02% 12.85%

Pe parcursul intregii perioade analizate, necesarul de fond de rulment este

pozitiv, ceea ce semnifică un deficit de resurse în raport cu necesităţile de active

circulante. Însă, remarcăm o creştere semnificativă a cifrei de afaceri ceea ce ne indică

faptul ca întreprinderea realizează produse rentabile, dispune de piata (de aprovizionare

si desfacere), astfel încat putem afirma că creşterea constantă a necesarului de fond de

rulment are loc ca urmare a dezvoltării activităţii (observăm în special creşterea

creantelor).

Trezoreria netă (cash sau disponibilul bănesc) este partea din fondul de rulment

care depăşeşte nevoia de fond de rulment, constituind activele circulante lichide care

staţionează între două rotaţii şi sintetizează în bilanţ efectul conjugat al tuturor

operaţiunilor de gestiune şi de capital.

TN = FR – NFR iar ΔTN = TN1 – TN0

Trezoreria are un rol fundamental într-o întreprindere deoarece caracterizează

mărimea disponibilităţilor băneşti de care dispune aceasta la un moment dat. În general,

“trezoreria este masa de disponibilităţi făcută disponibilă din jocul plăţilor şi încasărilor şi

25 Feleagă N., Ionaşcu I. , Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1998

16

care trebuie să facă faţă permanent scadenţelor”26. Prin urmare, trebuie evaluate

necesităţile în fluxuri monetare de ieşire (-) şi mijloacele furnizate de fluxurile monetare

de intrare (+). Suma algebrică a necesităţilor şi mijloacelor trebuie să fie pozitive pentru a

face faţă situaţiilor neprevăzute.

Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar si

daca aceasta se mentine in cadrul mai multor exercitii financiare succesive, aceasta

situatie demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a

disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata. Daca nevoia de fond de

rulment este constanta, atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul profitului net,

diminuat cu dividendele platite in cursul aceleiasi perioade, la care se aduna

amortizarea27.

Daca in calculul nevoii de rulment nu s-au luat in considerare creditele pe termen

scurt, trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar, respectiv un dezechilibru

financiar la sfarsitul anului, si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt.

Daca necesarul de fond de rulment este constant, trezoreria neta negativa este efectul

inregistrarii de pierderi. Totusi, atunci cand intreprinderea realizeaza produse rentabile,

dispune de piata (de aprovizionare si desfacere), dar inregistreaza o crestere a necesarului

de fond de rulment ca urmare a dezvoltarii activitatii, existenta unei trezorerii nete

negative nu semnifica o situatie economico-financiara nefavorabila, ci inregistrarea unei

decalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditati si

durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt28.

Exemplificare: valorile si dinamica trezoreriei nete inregistrate de societatea COMBO

sunt prezentate in tabelul nr. 4 :

26 Feleagă N., Ionaşcu I. , Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 199827 Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu ., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti,

2003.28 Ilie V. , Gestiunea financiara a intreprinderii, curs in format digital, sursa web: http://www.ase.ro/biblioteca

17

Tabelul nr. 4 Evolutia trezoreriei nete in perioada 2005-2007

- RON mii -

2005 2006 2007Δ 2006 / 2005

Δ 2007 / 2006

Δ% 2006 / 2005

Δ% 2007 / 2006



TN = FR - NFR -1,158 303 1,265 1,461 962 -126.17% 317.49% -124.55% 298.22%

Analiza rezultatelor obţinute indică faptul că in anul 2005 întreprinderea nu

reuseste sa degaje din activitatea de exploatare excedent monetar, fiind nevoita sa

apeleze la surse externe de finantare pentru sustinerea finantarea ciclului de exploatare.

Gradul de îndatorare a crescut în ultimii ani, de la 1,16% în 2005, ajungând la 4,48% în

2006, respectiv 21,17% în 2007. Aceasta evolutie este oarecum normala daca avem în

vedere amploarea luata de activitatea de productie în ultimii 2 ani, si în masura în care

capitalurile proprii – principala resursa proprie de capital a companiei - nu puteau

sustine acest progres, atragerea de noi capitaluri din exterior fiind mai mult decât o

nevoie, fiind o necesitate.

In acelasi contex este relevanta analiza lichiditatii (Tabel nr. 5), observandu-se o

scadere a lichiditatii companiei semnalata la nivel de indicatori de lichiditatea curenta,

care a scazut de la 1,56 în 2006 la 1,34 în 2007, cât si de lichiditatea imediata care a

ajuns la 1,05 în 2007 de la 1,16 cât era în 2006. Chiar daca acesti indicatori au cunoscut

scaderi, ei se mentin în limite acceptabile. Apreciem ca riscul de lichiditate nu este unul

major, din situatiile financiare putandu-se oberva o apreciere a disponibilitatilor banesti,

deci societatea nu se va confrunta cu probleme în aceasta privinta.

Tabelul nr. 5 Evolutia lichiditatii in perioada 2005-2007

Indicatori de lichiditate Formula de calcul 2005 2006

2007

Lichiditatea curenta Active curente/Datorii curente 2,11 1,56

1,34

Lichiditatea imediata (Active curente-Stocuri)/Datorii curente 1,54 1,16

1,05

18

2.2 Abordarea anglo-saxonă de analiză a cash-flow-ului

Aşa cum s-a prezentat în paragrafele anterioare, curentul anglo-saxon explică

variaţia trezoreriei nete, pe seama variaţiunilor de cash datorate operaţiunilor de gestiune

(operaţionale), inclusiv variaţia nevoii de fond de rulment (ΔNFR), operaţiunilor de

investiţii şi operaţiunilor de finanţare.

CF = ΔTN = CFgest + CFinv +CFfin

2.2.1 Cash-flow-ul din activităţile de gestiune

Cash-flow-ul din activităţile de gestiune (exploatare şi excepţionale) este cel mai

important dintre cash-flow-urile întreprinderii. Acesta este acoperitor atât pentru plăţile

curente de gestiune, dar şi pentru achiziţia de noi active prin autofinanţare şi/sau pentru

rambursarea creditelor, precum şi pentru remunerarea acţionarilor cu dividende şi a

creditorilor cu dobânzi29.

Cash-flow-ul de gestiune (CFgest) poate fi explicat pe baza veniturilor încasabile

şi a cheltuielilor plătibile din contul de profit şi pierdere corectate cu variaţia nevoii de

fond de rulment (ΔNFR).

La rândul ei, variaţia NFR se explică prin modificările în soldurile bilanţiere ale

stocurilor, creanţelor şi ale datoriilor de exploatare.

Cash-flow-ul de gestiune poate fi determinat prin două metode:

- directă, cu evidenţierea tuturor încasărilor şi a plăţilor precum şi a creşterilor şi

scăderilor de solduri finale ale stocurilor, creanţelor şi datoriilor de exploatare în raport

cu soldurile lor iniţiale;

- indirectă, ce porneşte de la profitul net şi de la amortizare, şi care se corectează cu

variaţia nevoii de fond de rulment.

29 Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat


19

Metoda directă de determinare a cash-flow-ului de gestiune

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de gestiune (exploatare):

+ Încasări generate de relaţiile cu clienţii

- Plăţi în favoarea furnizorilor şi personalului

- Dobânzi şi dividende plătite30

- Plăţi provind impozitele asupra beneficiilor31

- Alte plaţi generate de exploatare

+ Elemente extraordinare

= Flux net de trezorerie relative la activităţile de exploatare

Încasările din activităţile de gestiune sunt cele de vânzări de bunuri şi servicii din

anul current (CA1) plus soldul iniţial (SV0) minus soldul final (SV1) al creanţelor -

clienţi32:

Încasări CA = CA1 + SV0 – SV1

La acestea se adaugă încasări din drepturi de autor, taxe de participare,

comisioane şi alte asemenea încasări. Încasările din dividende şi din dobânzi la

participaţiile directe şi la împrumuturile acordate altor întreprinderi sunt evidenţiate

separat de activităţile de exploatare pentru a releva impactul acestora asupra cash-flow-

ului din exploatare. Foarte adesea acestea se înscriu în cash-flow-ul de investiţii, deoarece

sunt generate de investiţiile financiare făcute la alte întreprinderi. Tot astfel încasările din

cesiunea (vânzarea) activelor fixe se vor include în cash-flow-ul de investiţii. În CFgest

se va opera doar cu profitul sau pierderea ce rezultă din cesiunea de active fixe.

Plăţile din activităţile de gestiune sunt33:

30 Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor de finanţare31 Acest flux ar putea fi împărţit între activităţile de exploatare, cele de investiţii şi cele de finanţare32 Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat

Managementul sistemelor bancare 33 Ibidem

20

pentru aprovizionările de materii prime şi materiale din anul curent (Mat1) minus

soldul iniţial (Sm0) plus soldul final (Sm1) de materiale plus soldul iniţial (Sf0)

minus soldul final (Sf1) al furnizorilor de materiale.

PlăţiMat = Mat1 – Sm0 + Sm1 + Sf0 – Sf1

pentru salarii şi cheltuieli sociale din anul curent (Sal1) plus soldul iniţial (Ss0)

minus soldul final (Ss1) al salariilor neridicate

Plăţisal = Sal1 + Ss0 – Ss1

Pentru dobânzi, care în general nu prezintă sold al datoriilor de plătit;

Pentru impozite şi taxe, de asemenea, în general fără sold rămas de plătit.

Impozitul de profit poate fi aferent şi altor venituri decât cele de exploatare, ceea

ce ar impune împărţirea lui între CFgest şi CFinv. În general, impozitul pe profit se

înregistrează în CFgest.

Corecţiile la plăţile pentru aprovizionări, pentru salarii şi pentru alte cheltuieli de

exploatare în raport cu modificările soldurilor activelor şi pasivelor aferente se fac în

următoarea logică34:

- creşterea soldului final al activelor circulante semnifică o plată suplimentară vis-à-vis de

cheltuielile din anul curent (diminuate cu soldul iniţial al acestor cheltuieli). Tot astfel, o

diminuare a soldului final al activelor semnifică o degajare de cash (încasare) ce va fi

folosită pentru plata cheltuielilor din anul curent.

- Creşterea soldului final al datoriilor este echivalentă cu o reducere a plăţilor în anul

curent pentru respectivele datorii (semnifică o degajare de cash = încasare). Invers, o

scădere a soldului final este egală cu o plată suplimentară pentru achitarea datoriilor

respective din anul curent.

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de gestiune inregistrat de

societatea COMBO sunt prezentate in tabelul nr.7:

Informatiile din tabelul nr. 6 reprezinta contul de profit si pierdere pentru

exercitiile financiare încheiate la 31 decembrie 2005, 2006 si 2007 si evolutia veniturilor

si cheltuielilor in valoare absoluta si relativa.

34 Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1998,

21

Tabelul nr.6 Contul de profit si pierdere in perioada 2005- 2007

- RON mii -

2005 2006 2007Δ 2006/2005

Δ 2007/2006

Δ% 2006/2005

Δ% 2007/2006

Dinamica reala 2006/2005

Dinamica reala 2007/2006

VENITURI DIN EXPLOATARE 60,230 89,702 123,588 29,472 33,886 48.93% 37.78% 36.64% 29.29%

CIFRA DE AFACERI 54,928 86,182 118,508 31,254 32,326 56.90% 37.51% 43.94% 29.04%

VARIATIA STOCURILOR 3,874 1,989 4,203 -1,885 2,214 -48.66% 111.31% -52.90% 98.30%

PRODUCTIA IMOBILIZATA 248 693 292 445 -401 179.44% -57.86% 156.36% -60.46% ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 1,180 838 585 -342 -253 -28.98% -30.19% -34.85% -34.49%

CHELTUIELI DE EXPLOATARE 51,669 83,183 114,269 31,514 31,086 60.99% 37.37% 47.70% 28.91%

CH CU MAT PRIME SI MAT CONSUMABILE 14,236 19,183 27,761 4,947 8,578 34.75% 44.72% 23.62% 35.81%

ALTE CHELTUIELI MATERIALE 1,360 2,226 970 866 -1,256 63.68% -56.42% 50.16% -59.11% ALTE CH DIN AFARA (ENERGIE SI APA) 574 628 889 54 261 9.41% 41.56% 0.37% 32.85% CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE 10,318 14,868 17,116 4,550 2,248 44.10% 15.12% 32.20% 8.03%

CHELTUIELI CU PERSONALUL 10,743 13,887 17,954 3,144 4,067 29.27% 29.29% 18.59% 21.33% AJUSTAREA VALORII IMOBILIZARILOR CORPORALE SI NECORPORALE 1,813 2,016 2,771 203 755 11.20% 37.45% 2.02% 28.99%

AJUSTAREA VALORII ACTVELOR CIRCULANTE 7 85 52 78 -33 1114.29% -38.82% 1014.02% -42.59% ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 12,655 29,995 46,003 17,340 16,008 137.02% 53.37% 117.45% 43.93% AJUSTARI PROVIND PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI -37 295 753 332 458 -897.30% 155.25% -831.47% 139.54%

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 8,561 6,519 9,319 -2,042 2,800 -23.85% 42.95% -30.14% 34.15%

VENITURI FINANCIARE 337 352 629 15 277 4.45% 78.69% -4.17% 67.69%

VENITURI DIN DOBANZI 273 200 99 -73 -101 -26.74% -50.50% -32.79% -53.55%

ALTE VENITURI FINANCIARE 64 152 530 88 378 137.50% 248.68% 117.89% 227.22%

CHELTUIELI FINACIARE 495 774 488 279 -286 56.36% -36.95% 43.45% -40.83% CHELTUIELI PROVIND DOBANZILE 394 524 237 130 -287 32.99% -54.77% 22.01% -57.56%

ALTE CHELTUIELI FINANCIARE 101 250 251 149 1 147.52% 0.40% 127.09% -5.78%

REZULTATUL FINANCIAR -158 -422 141 -264 563 167.09%-

133.41% 145.04%-

131.36%

REZULTATUL CURENT 8,403 6,097 9,460 -2,306 3,363 -27.44% 55.16% -33.43% 45.61%

VENITURI EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 0 0 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 8,403 6,097 9,460 -2,306 3,363 -27.44% 55.16% -33.43% 45.61%

IMPOZITUL PE PROFIT 2,082 1,348 1,402 -734 54 -35.25% 4.01% -40.60% -2.40%REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 6,321 4,749 8,058 -1,572 3,309 -24.87% 69.68% -31.07% 59.23%

Dinamica reală (%) = (Creşterea normală – Rata inflaţiei)/(1 + Rata inflaţiei)

22

Rata inflatiei conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (sursa web: http://www.insse.ro/)

2005 92006 6.562007 4.84

Tabelul nr. 7 Evolutia cash-flowului de gestiune in perioada 2006 - 2007

- RON mii - - metoda directa -

2006 2007Δ 2007 / 2006

Δ% 2007 / 2006


A.Flux de numerar din activitatea curenta9,975 9,087 -888 -8.90% -13.11%

(+) incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii 82,413 100,508 18,095 21.96% 16.33%

(-) plati in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii31,474 42,274 10,800 34.31% 28.11%

(-) plati in numerar catre si in numele angajatilor12,336 11,801 -535 -4.34% -8.75%

(-) alte plati in numerar sau restituiri de impozit pe profit28,628 37,346 8,718 30.45% 24.43%

Din activitatea curenta societatea degaja in mod constant fluxuri pozitive de

numerar, influentate in principal in acest sens de incasarile din vanzari care au

inregistrat rate semnificative de crestere (+16% in 2006 si + 31% in anul 2007).

În anul financiar 2007 intreprinderea a realizat o cifra de afaceri de 118,5 mil

lei, reprezentând 95,4% din totalul veniturilor încasate. Urmarind evolutia acestui

indicator pe parcursul ultimilor 3 ani s-a putut observa o crestere însemnata de la un an

la altul, 40% în anul 2006 si respectiv 26% în 2007. Cu exceptia anului 2006, când

profitul din exploatare s-a diminuat comparativ cu anul anterior, dinamica veniturilor

din exploatare a avut o amploare mai însemnata comparativ cu cea a cheltuielilor

operationale.

Metoda indirectă de determinare a cash-flow-ului de gestiune

23

Metoda indirectă operează cu informaţiile deja prelucrate: profitul net,

amortizări şi provizioane nete de reluările asupra lor, variaţia nevoii de fond de rulment

etc.

Cash-flow-ul de gestiune se obţine corectând potenţialitatea contabilă de încasări

viitoare corespunzătoare profitului net (PN), amortizărilor şi provizioanelor nete cu

variaţia nevoii de fond de rulment (ΔNFR), în fapt cu variaţia decalajelor nefavorabile de

încasări (prin creşterea stocurilor şi creanţelor de încasat) în raport cu decalajele

favorabile de plăţi (prin creşterea datoriilor de exploatare)35.

Veniturile financiare s-au scăzut, deoarece sunt asociate cash-flow-ului de investiţii.

CFgest = PN + Amortizări şi provizioane nete – Venituri financiare – (ΔNFR)

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de gestiune calculat dupa metoda

indirecta inregistrat de societatea COMBO sunt prezentate in tabelul nr.8 :

Tabelul nr. 8 Evolutia cash-flowului de gestiune in perioada 2006 - 2007

- RON mii - - metoda indirecta –

2006 2007 Δ 2007 / 2006 Δ% 2007 / 2006Dinamica reala 2007 / 2006

Rezultatul net 4,749 8,058 3,309 69.68% 61.84%Amortizari si provizioane nete 2,396 3,576 1,180 49.25% 42.36%Venituri din plasamente 352 629 277 78.69% 70.44%Δ NFR -3182 1918 5,100 -160.28% -157.49%CFG 9,975 9,087 -888 -8.90% -13.11%

2.2.2 Cash-flow-urile din activităţi de investiţii

Cash-flow-ul din activitatea de investiţii (CFinv) poate fi determinat prin metoda

directă, ca diferenţă între încasările şi plăţile pentru activitatea de investiţii:



24

CFinv = Încasări inv – Plăţi inv

Cash-out-flow-urile din activităţi de investiţii sunt în general cash-out-flow-uri

(plăţi) pentru achiziţii36:

de active fixe noi;

necorporale, respectiv proprietăţi asupra terenurilor şi construcţiilor, maşini şi

echipamente, inclusiv prin autodotare;

necorporale, respectiv brevete, licenţe, mărci;

financiare, respectiv participaţii directe, cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni

emise de alte întreprinderi, acordarea de avansuri financiare către filiale.

Activitatea de investiţii înregistrează, de asemenea, cash-in-flow-uri (încasări) din

vânzarea (cesiunea) de active fixe, ori de câte ori se ia vreo decizie de modificare a

structurii acestora sau, pur şi simplu, din raţiuni de echilibru financiar: vânzări de

proprietăţi, maşini, echipamente, de acţiuni şi obligaţiuni deţinute sau răscumpărări, la

scadenţă, ale obligaţiunilor deţinute sau ale avansurilor băneşti acordate filialelor37.

Cash-flow-ul din investiţii (CFinv) se poate obţine şi prin metoda indirectă în care

se compară imobilizările de la sfârşitul anului cu cele de la începutul anului. Din

imobilizările iniţiale se scad amortizările şi provizioanele nete de reluările asupra lor. În

continuare, se scad veniturile financiare:

CFinv = Imo1 – (Imo0 – Amortizări şi provizioane) – Venituri financiare




www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm37 Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru




25







Veniturile financiare sub formă de dividende şi dobânzi încasate pentru

participaţiile directe, acţiunile şi obligaţiunile altor întreprinderi deţinute de

întreprinderea analizată se înscriu, foarte adesea, în cash-flow-ul de investiţii.

Dimpotrivă, dobânzile plătite la creditele primite de întreprindere se înscriu în CFgest

deoarece creditele au fost primite pentru activitatea operaţională (de exploatare, în

special).

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de investitii inregistrat de societatea

COM sunt prezentate in tabelul nr.9 :

Tabelul nr. 9 Evolutia cash-flowului de investitii in perioada 2006 - 2007

- RON mii -

2006 2007 Δ 2007 / 2006Δ% 2007 / 2006


Imobilizari 1 25,273 26,616 1,343 5.31% 0.45%Imobilizari 0 21,277 25,273 3,996 18.78% 13.3%Ajustari amortizare si provizioane 2,396 2,099 -297 -12.40% -16.44%Venituri financiare 352 629 277 78.69% 70.44%CFI -1,952 -678 1,274 -65.27% -66.87%

Planurile de investitii ale societatii au luat amploare pe parcursul perioadei

analizate, înregistrându-se o crestere a fondurilor destinate achizitiei de imobilizari în

2006, si respectiv o majorare a fondurilor destinate achizitiei de instrumente de capital

propriu si de creanta în 2007, ceea ce a rezultat in fluxuri negative de numerar aferente

activitatii de investitii.

2.2.3 Cash-flow-ul din activităţile de finanţare

Cash-flow-ul din activitatea de finanţare (CFfin), se poate determina, de

asemenea, prin cele două metode.

26

Prin metoda directă, se determină ca diferenţă între încasările şi plăţile pentru activitatea

de finanţare:

CFfin = Încasări fin – Plăţi fin

Cash-în-flow-urile din activităţile de finanţare cu capitaluri externe (proprii şi

împrumutate) sunt generate de majorările de capital social (prin emisiune de acţiuni noi)

şi/sau de majorările de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi de acţiuni

sau prin emisiunea de obligaţiuni ale întreprinderii)38.

Cash-out-flow-urile de finanţare apar cel mai adesea sub forma rambursărilor de

împrumuturi pe termen lung şi mediu şi, mai rar, sub forma răscumpărării (din profit) a

propriilor acţiuni de pe piaţa bursieră sau extrabursieră39.

Dividendele plătite pentru exerciţiul financiar precedent pot fi considerate plăţi

ale activităţii de finanţare, reprezentând remunerări ale capitalurilor proprii subscrise de

acţionari. Alternativ, acestea pot fi considerate plăţi în cash-flow-ul de gestiune,

evidenţiind astfel capacitatea întreprinderii de a plăti dividende din cash-flow-ul de

gestiune.

Indirect, cash-flow-ul de finanţare (CFfin) poate fi determinat prin compararea

soldurilor finale cu cele iniţiale ale capitalurilor proprii (CP, exclusiv profitul net al

anului curent) şi ale datoriilor financiare.

CFfin = (CP1 – CP0) + (Dat fin1 – Dat fin0) – Plăţi pentru dividende

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de finantare inregistrat de societatea

COMBO sunt prezentate in tabelul nr.10 :

Tabelul nr. 10 Evolutia cash-flowului de finantare in perioada 2006 - 2007

- RON mii -


Managementul sistemelor bancare39 Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru




27




2006 2007 Δ 2007 / 2006 Δ% 2007 / 2006 Dinamica reala 2007 / 2006

Capital propriu 0 25,867 26,844 977 3.78% -1.01%Capital propriu 1 23,797 25,867 2,070 8.70% 3.68%Datorii financiare 1 6,163 5,736 -427 -6.93% -11.23%Datorii financiare 0 5,250 6,163 913 17.39% 11.97%plati dividende 5,405 6,043 638 11.80% 6.64%CFF -6,562 -7,447 -885 13.49% 8.25%

Desi societatea a obtinut cash-in-flow-uri importante prin cresterea facilitatilor

de credit atat pe termen scurt cat si pe termen lung, platile generate de rambursarea

creditelor si platile de dividende in favoarea actionarilor au generat fluxuri negative de

numarar din activitatea de finatare in ambele perioade analizate.

Cash-flow-ul total al întreprinderii este deci suma celor trei cash-flow-uri ale

activităţilor de gestiune, de investiţii şi de finanţare, şi va verifica/explica, astfel, variaţia

trezoreriei nete de la începutul până la sfârşitul anului:

CF = CFgest + CFinv + CFfin = TN1 – TN0

Valorile si dinamica cash-flow-ului total inregistrat de societatea COM sunt prezentate

in tabelul nr.11 :

Tabelul nr. 11 Evolutia cash-flowului in perioada 2006 - 2007

- RON mii -

2006 2007 Δ 2007 / 2006 Δ% 2007 / 2006 Dinamica reala 2007 / 2006

CFG 9975 9087 -888 -8.90% -13.11%CFI -1952 -678 1274 -65.27% -66.87%CFF -6562 -7447 -885 13.49% 8.25%CFT 1461 962 -163 -11.18% -15.28%

Pe ansamblul perioadei analizate fluxurile totale de numerar au

înregistrat o depreciere de 15% astfel încât, la nivelul anului 2007, acestea ajung la

nivelul de 962 mii RON. La aceasta evolutie contributia pozitiva au avut-o fluxurile

degajate de activitatea de exploatare (in speta incasarile din vanzarea bunurilor si

28

din servicile prestate), iar iesirile semnificative de numerarar au fost generate de

activitatea de finantare prin rambursarile de credite si platile de dividende catre

actionari.

BIBLIOGRAFIE

1. ERICH A., HELFERT D.B.A., Financial analysis: tools and techniques - A guide for managers, editat de McGraw-Hill, Chicago 2001

29

2. Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

3. Fitch Ratings Ltd., Cash Flow Measures in Corporate Analysis, 2005, sursa web: www.fitchratings.com

4. Friedlob G. T., Schleifer L.F., Essentials of Financial Analysis, publicat de John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2003

5. Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2003.

6. Reider R., Heyles P. B., Managing Cash-Flow –An operational Focus, editat de John Wiley & Sons Inc., New Jersey, 2003

7. Stickney C., Weil R. L., Financial Accounting - An Introduction to Concepts, Methods, and Uses, publicat de John Wiley & Sons Inc, New York, 2002

8. Stancu I., Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti, 1994.

9. Valceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2004.

10. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.

11 Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat Managementul sistemelor bancare

12. Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web: www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm

13. Covlea M., Metodele rapide de evaluare, curs în format digital, sursa web:

http://www.ucdc.info

Cursuri in format digital (sursa web: http://www.ase.ro/biblioteca)

14. BRAN P. - Finantele intreprinderii. Gestiunea fenomenului microfinanciar

15. BREZEANU P. - Gestiunea financiara a intreprinderii

16. ILIE V. - Gestiunea financiara a intreprinderii

30


http://www.ucdc.info/




http://www.fitchratings.com/

17. IONASCU I ., FILIP A., STERE M. Control de gestiune

18. RISTEA M., DUMITRU C. - Contabilitate financiara

19. ROBU M. - Bilantul contabil

20. ROBU V., ANGHEL I., SERBAN C., TUTUI D., Evaluarea intreprinderii

21. S TOIAN A. - Contabilitate si gestiunea fiscala

22. STROE R. - Gestiunea financiara a intreprinderii Note de curs si aplicatii

31

a Si a Situatiei Fluxurilor de Numerar

Documents

Transcript of a Si a Situatiei Fluxurilor de Numerar