CURS 6 – 27.03.2002

ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu deschis- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv

• poate fi completa – panoramica de pe punctul cel mai inalt;vedere de jur imprejur

• limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera

SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin existenta elementului de prim-plan- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)

- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.

1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un “pandant” al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental

O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva – este o priveliste conturata ,limitata de un cadru)

- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observator punct de observatie obiect observat

Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :

- observator obiect observat

- obiect observat cadru

- observator cadru

Efectul de perspectiva definirea cadrului + definirea obiectului (capat de perspectiva)

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de declivitate)

Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)

1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element natural))Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva

2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL

elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime- profile largite in plan orizontal- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta interes

Capul de perspectiva asezare efecte diferiteEFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva apare in prim-planul fundaluluiEFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA capatul de perspectiva

apare in planul indepartat al fundalului

cadru

Obiect – cap de perspectiva

Ideea cadrului (care daca nu exista privelistea)

Element mai mic tratare speciala;functiune importanta in cadrul orasului

Prim-plan

In spate

PERSPECTIVA FRONTALA directa/indirecta elementul de inchidere al perspectivei se constituie in ax,legata de caracterul de monumentalitate al spatiului

PERSPECTIVA LATERALA elementul de inchidere este situat lateral- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate

al spatiului (caracter mai liber) - perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate ritm de dinamica accelerat)

STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalteEFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex:

Lipscanieelement de reper Intercontinentalul imbogateste imaginea)

- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :

CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de pespectiva- intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast : culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva

- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie – se reduce efectul de perspectiva daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de perspectiva se maresteEx: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului

ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje)Ex: Galati – cladiri inalte indepartate de faleza

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladireaEx: Casa armatei – prelucrare monumentalitate

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare

CULOARE - LUMINA- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta)Ex: Academia militara orientare catre sud – fapt negativ rezalitare a fatadei- foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare estetica,psihologica

DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma – Piata del Popolo,Petersburg)- conteaza elansarea pe verticala – cupole,fleseEx: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii – Copenhaga (ingusta si foarte inalta)

Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului)- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor

Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura legat de distanta conteaza si directia de perceptie- perceptie frontala elevatia ≈ 200 m- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile)

monumentalitate

Forma trapezoidala a pietii sporeste - efectul de perspectiva monumentalitate

Piata Sf.Petru

o culoare

alta culoare

element de prestanta

sistematizare care sa permita perceptia integrala (elementul de prestanta sa fie vizibil tot timpul)

- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)