Curs 6 Nelistat

Masini Unelte

Limbajul de programare al echipamentului de comand numeric Haas2.2. Limbajul de programare a echipamentului numeric2.2.1. Funcii pregtitoare i auxiliare n cazul prelucrrii prin strunjire

Aceste funcii pregtitoare se utilizeaz n general pentru precizarea condiiilor de deplasare a sniilor, aadar au rol important n programare.

Se pot defini funcii pregtitoare modale a cror aciune se pstreaz i n frazele urmtoare pn la programarea altei funcii, ct i funciile pregtitoare nemodale care sunt active numai n fraza n care au fost programate.

2.2.1.1. Tabel cu Funcii pregtitoare GCod Grupa Funcie

Format

Modal G00 01 Avans rapid

G0 X.. Z..[U..W..]

x

G01* 01 Avans

G1 X.. Z..[U..W..]

x

G02 01 Interpolare circular n sens orar

G2 X.. Z..[U..W..] R..

x

G2 X.. Z..[U..W..] I.. K..

x

G03 01 Interpolare circular contr.sens orar

G3 X.. Z..[U..W..] R..

x

G3 X.. Z..[U..W..] I.. K..

x

G04 00 Temporizare n 1/1000 Secund

G4 P30

o

Temporizare n Secunde

G4 P30.

o

G0500

G09 00 Stop exact

G9 G0/1/2/3 X.. Z.. [U..W..]

o

G10 00 Setare (programare) Offset

G10 L..P..Q..R..G..X..Z..[U..W..] o

G18* 02 Selectarea planului

XZ G18

x

G20 06 Selectare msurare n INCH

G20

x

G21* 06 Selectare msurare n MM

G21

x

G28 00 Pornire la punctul de referin

G28 X Z

o

Pornire la punctul de referin i ntre poz.G28 X.. Z..[U..W..]

o

G29 00 Poziionare prin punctul de referin

G29 X.. Z..[U..W..]

o

G31# 00 tergere drum rmas de parcurs

G31 X.. Z..[U..W..] F..

o

G32 01 Ciclu tiere filet

G32 X.. Z.. [U..W..] F..

o

G40* 07 tergerea coreciei razei de tiere

G1/0 G40 X.. Z..[U..W..]

x

G41 07 Corecia razei de tiere stnga

G1/0 G41 X.. Z.. [U..W..]

x

G42 07 Corecia razei de tiere dreapta

G1/0 G42 X.. Z.. [U..W..]

x

G50 11 Limitarea numrului de turaii

G50 S..

x

G52 00 Poziionarea unui sistem local de coordonateG52 G52 X.. Z.. [U..W..]

x

Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 Z0

x

G53 00 Selectarea sist.decoordonate mainii

G53 X.. Z..

o

G54* 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 1

G54

x

G55 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 2 G55

x


x


x


x


x

G60 00

G61 13 Stop exact ( modal )

G61 X.. Y.. Z..

x

G64* 13 tergere Stop exact (G61)

G60

x

G65# 00 Chemare Macro-subprogram

G65 P... A.. B.. .. ..

o

G70 00 Ciclu de finisare

G70 P.. Q.. F..

o

G71 00 Ciclu de degroare paralel pe Z

G71 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F.. o

G72 00 Ciclu de degroare paralel pe X

G72 P.. Q.. U.. W.. I.. K.. F..

o

G73 00 Ciclu de degroare pe contur paralel

G73 P.. Q.. U.. W.. D.. K..I..F.. o

G74 00 Ciclu de degroare paralel pe Z cu rupere pan G74 X.. Z.. Q.. K.. P.. F..

o

Ciclu ptrundere frontal cu rupere pan G74 (X..) Z.. K.. I.. F..

o

Ciclu gurire frontal cu rupere pan

G74 Z.. K.. F..

o

G75 00 Ptrundere interioar i exterioar (multiple)G75 X..(Z..W..K..I..D..) F..

x

G76 00 Ciclu de filetare cu tiere

G76 X..Z..I...K..D..A..P..F..

x

G80* 09 Anulare ciclu gurire

G80

x

G81 09 Centrare ciclu de gurire,gurire

G81 X.. Z.. R.. F.. L..

xCod Grup Funcie

Format

ModalG82 09 Adncire , adncire frontal

G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L..

x

G83 09 Gurire cu eliminare pan (standard)

G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L..

x

Gurire cu eliminare pan ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L..

x

G84 09 Filetare dreapta

G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L..

x

G85 09 Alezare, gurire

G85 X.. Z.. R.. F.. L..

x


G81 X.. Z.. R.. F.. L..

xG82 09 Adncire , adncire frontal

G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L..

x


G81 X.. Z.. R.. F.. L..

xG82 09 Adncire , adncirere frontal

G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L..

x

G83 09 Gurire cu eliminare pan (standard)

G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L..

x

Gurire cu eliminare pan ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L..

x

G84 09 Filetare dreapta

G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L..

x

G85 09 Alezare, gurire

G85 X.. Z.. R.. F.. L..

x

G86 09 Alezare, gurire (Spindel stop )

G86 X.. Z.. R.. F.. L..

x

G87 09 Gurire manuala

G87 X.. Z.. R.. P.. F.. L..

x

G88 09 Gaurire manual (Temporizare)

G88 X.. Z.. R.. P.. F.. L..

x

G89 09 Alezare,gurire (Temporizare)

G89 X..Z.. R.. P.. F.. L..

x

G184 09 Filetare stnga

G184 X.. Z.. R.. F..

x

G90 01 Ciclu tiere (Z) exterior/interior

G90 X.. Z.. I.. Z..F..

x

G92 01 Ciclu filetare (o singur tiere)

G92 X.. Z.. I.. F/E..

x

G9401 Ciclu tiere(X) exterior/interior

G94 X.. Z.. K.. F..

x

G96 12 Vitez constant de tiere

G96 S..

x

G97 12 Turaie constant

G97 S..

x

G98 10 Avans n mm/min

G98 (F..)

x

G99 10 Avans n mm/rotaie

G99 (F..)

x

G100 10 Selectare imagine n oglind

G100 X0 (Z..)

x

G101 10 Anulare imagine n oglind

G101 X0 (Z..)

x

G103 00 Limitare (citire n avans)Lookahead

x

G110 12 Selectare sistem de coordonate piesa 7 G110

x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x

G184 09 Filetare stnga

G184 X.. Z.. R.. J.. F.. L..

x

G187 10 Supravegherea preciziei

* = Aceste funcii G sunt active dup cuplarea comenzii numerice, respectiv dup RESET.

# = Aceste funcii G sunt opionale

x = Aceste funcii G sunt modale, i sunt active atta timp, ct printr-o alt funcie din aceeai grup va fi selectat. Doar o singur funcie G din aceeai grup poate fi activ.

o = Aceste funcii G sunt valabile doar ca fraz, doar n blocul n care sunt puse.

2.2.1.2. Tabel cu funcii auxiliare MObservaie: Este permis programarea doar a unei funcii M ntr-o fraz NC

Cod -M Funcia

Eficient n fraza -: nceput Sfrit M00 Stop program

x

M01 Opional Stop program

x

M02

Sfrit de program , far salt napoi la nceputul programului

x

M03

Pornire arbore nainte ( dreapta, n sens orar )

x

M04

Pornire arbore napoi ( stnga, contrar sensului orar )

x

M05

Stop arbore

x

M08 Pornire lichid de rcire

x

M09

Oprire lichid de rcire

x

M10 nchidere universal

x

M11 Deschidere universal

x

M12

Jet aer pornit-

x

M13 Jet aer oprit-

x

M14 Blocare arbore principal

x

M15 Deblocare arbore principal

x

M17 Rotire turel nainte

x

M18 Rotire turel napoi

x

M19# Orientare arbore

x

M21 Deplasarea ppuii mobile spre material

x

M22 Deplasarea ppuii mobile de la material

x

M23

Ieire n afar la terminarea filetului , activ

x

M24

Ieire n afar la terminarea filetului, inactiv

M30

Sfrit de program, cu salt napoi la nceputul programului

M31

Eliminator de pan pornit, mers nainte

M32

Eliminator de pan pornit, mers napoi

M33

Eliminator de pan ,oprit

M36 Dispozitiv de preluare piese, rabatare interioar

M37 Dispozitiv de preluare piese, rabatare exterioar

M41

Treapta de vitez 1 (doar la SL-30/40)

M42

Treapta de vitez 2 (doar la SL-30/40)

M43 Blocare turela decuplat (doar n scop de SERVICE)

M44 Blocare turela cuplat (doar n scop de SERVICE)

M51-M58# Funcii suplimentare M, pornit

M61-M68# Funcii suplimentare M, oprit

M76 Modificarea afiajului pe display este posibil

M77 Modificarea afiajului pe display nu este posibil

M78 Beep la atingerea tastelor

M79

Beep atunci cnd nu este introdus atingerea tastelor

Cod -M Funcia

Eficien n fraza -: nceput SfritM82

Eliberare scul, doar n scop de SERVICE

M85# Deschidere ua automat

M86# nchidere ua automat

M88#

Pornire pomp de nalt presiune lichid de rcire

M89#

Pornire pomp de nalt presiune lichid de rcire

M95

Temporizare n ore i minute M95(hhminmin)

M96

Salt condiionat la intrarea semnaluluiM97

Chemare de sub-programe locale (urmeaz fraza)

M97 N.. M98 Chemare sub-program

M98 P.. M99 Sfrit de sub-program sau sfritul unei fraze

M121-M128# Funcii suplimentare M

M133 Pornire antrenare scul, Rotire dreapta (Ex: M133 P1500)

M134 Pornire antrenare scul, Rotire stnga (Ex: M134 P1500)

M135 Decuplare antrenare scule

M154

Pornirea funcionrii axei C

M155 Oprirea funcionrii axei C

2.2.1.3. Deplasare cu avans rapid G0

Aceast funcie deplaseaz scula cu avans rapid de la poziia de ateptare (punctul de start) la poziia final (punct final). Este indicat, ca scula pentru a se deplasa n punctul final, s nu parcurga aceasta distanta pe un drum drept, pentru ca toate axele s se deplaseze potrivit cu datele mainii, cu o vitez constant.

Format:G0 X60. Z20.

G0 U60. W20.

G0 X60. W20.

G0 U60. Z20.

Poziia de ateptare (punct start)

Poziia introdus

(punct final)

2.2.1.4. Deplasare liniar cu avans de lucru G1

Aceast funcie deplaseaz scula cu ultimul avans introdus, de la poziia de ateptare ( punct de start ) la poziia introdus ( punct final ) pe drumul cel mai scurt

Format:G1 X60. Z20.

G1 U60. W20.

G1 X60. W20.

G1 U60. Z20.

Poziia introdus

(punct final)

Poziia de ateptare

(punct de start)

Drumul parcurs de scul

(punct de start)

2.2.1.5. Interpolare circular n sens orar G02

Aceast funcie deplaseaz scula, cu ultimul avans introdus, de la poziia de ateptare (punctul de start) la poziia final (punct final), urmnd un traseu circular n sesul orar.

Format: G02 X.. Z.. [U.. W..] R.. F.. Definire circular cu raza indicat;

G02 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F.. Definire circular cu definirea lui I i K;

G02 = Funcie circular i direcia de rotire;

X = Indicarea punctelor finale n X, absolut;

Z = Indicarea punctelor finale n Z, absolut;

U = Indicarea punctelor finale n X, incremental;

W= Indicarea punctelor finale n Z, incremental;

R = Raza cercului;

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei X,

n raz i incremental, deaceea atenie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci I poate fi lsat liber;

K = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei Z, incremental, deaceea atenie la semnul dinainte;F = Avans.

Fig.2.1. Interpolare circular n sens orar2.2.1.6. Interpolare circular contrar sensului orar G03Aceast funcie deplaseaz scula, cu ultimul avans introdus, de la poziia de ateptare (punctul de start) la poziia final (punct final), urmnd un traseu circular contrar sensului orar.

Format: G03 X.. Z.. [U.. W..] R.. F.. Definire circular cu raza indicat

G03 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F.. Definire circular cu definirea lui I i K


X = Indicarea punctelor finale n X, absolut;

Z = Indicarea punctelor finale n Z, absolut;U = Indicarea punctelor finale n X, incremental;

W = Indicarea punctelor finale n Z, incremental;

R = Raza cercului pozitiv la cercuri pn la 180

Negativ la cercuri peste 180 ;

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei X,

n raz i incremental, totui atenie la semnul dinainte. Dac valoarea

este = 0 atunci I poate fi lsat liber;

K = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei Z, mereu incremental, totui atenie la semnul dinainte. Dac valoarea este = 0 atunci K poate fi lsat liber;

F = Avans.

Fig.2.2. Interpolare circular contrar sensului orar2.2.1.7. Restricii n programarea cu raz R

Programarea utiliznd raza R este mult mai uoar dect programarea utiliznd coordonatele punctului de centru I,K. Cu urmatoarele observaii:

- programarea unui cerc ntreg cu R nu este posibil;

- programarea utiliznd R ofer ntotdeauna dou soluii.

a) b)Fig. 2.3. Diferetierea intre cele doua solutii

Pentru a putea face diferena ntre cele dou soluii, de exemplu figura 2.3, a) pentru cazul mini stngi, se programeaz R10, b) pentru cazul mini drepte se programeaz R-10 (cazul mini drepte nu este relevant pentru strunjire).

Exemple de prelucrare la interpolarea circular

G3 X80. Z-15. R15.

G3 X80. Z-15. R15.

G3 X80. Z15. R15.

G3 X80. W-15. R15.

G3 X80. W-15. R15.

G3 X80. W-15. R15.

G3 U30. Z-15. R15.

G3 U30. Z-15. R15.

G3 U30. Z15. R15.

G3 U30. W-15. R15.

G3 U30. W-15. R15.

G3 U30. W-15. R15.

G3 X80. Z-15. I0. K-15.

G3 X80. Z-15. I15. K0.G3 X80. Z15. I0. K-15.

G2 X80. Z-23. R15.

G3 X80. Z-23. R15.

G3 X80. Z-17.189 R10.

G2 X80. W-16. R15.

G3 X80. W-16. R15.

G3 X80. W-7.954 R15.

G2 U0. Z-23. R15.

G3 U0. Z-23. R15.

G3 U7.75. Z-17.189. R15.

G2 U0. W-16. R15.

G3 U0. W-16. R15.

G3 U7.75. W-7.954 R15.

G2 X80. Z-23. I3.819 K-8.G3 X80. Z-23. I-11.180 K-8.G3 X80. Z-17.189 I-2.249 K-7.954.

G2 X40. Z-10. R10.

G2 X40. Z-14.732 R10.

G2 X40. W-10. R10.

G2 X40. W-7.66 R10.

G2 U-20. Z-10. R10.

G2 U-14.288 Z-14.732 R10.

G2 U-20. W-10. R10.

G2 U-14.288 W-7.66 R10.

G3 X40. Z-10. I-10. K0.

G2 X40. Z-14.732 I6.428 K-7.66.

2.2.1.8. Corecia razei de achiere a sculei G40 / G41 / G42Corecia razei de achiere este o funcie, care deplaseaz scula automat spre dreapta (G42) sau spre stnga (G41) la calea (drumul) programat, respectiv al conturului.

Corecia razei de achiere este necesar doar la contururi ale razelor sau la executarea de elemente conice. La o prelucrare curat pe o ax paralel ea nu este necesar.

Pentru a cunoaste i a executa o corecie de raz a sculei, comanda numeric a mainii trebuie s tie neaprat lungimea i mrimea razei de tiere. Aceste date vor fi introduse n Offsetul de corecie al sculelor.

Unde Txxyy este n offsetul de corecie al sculelor, pe corecia de scul respectiv, unde xx reprezenta poziia pe turela introdus i yy reprezint numrul de corecie.

G42: Scula se deplaseaz n dreapta conturului n raport cu direcia de mers Este utilizat mai ales la strunjirea exterioar.

Fig.2.4. Corecia razei de aschiere G42G41: Scula se deplaseaz n stnga conturului n raport cu direcia de mers.

Este utilizat mai ales la strunjirea interioar. Fig. 2.5. Corecia razei de aschiere G41Reguli pentru corecia razei de achierePrima micare dup o definire G41 sau G42, va fi desemnat ca o alegere de corecie, ce se poate realiza doar ntr-o micare liniar G1 / G0.

Dup alegerea seleciei de corecie ( G41/G42 ) scula st cu punctul ei de mijloc al razei de achiere, perpendicular pe punctul de nceput, a celui mai apropiat element de contur pentru nlocuirea razei. nainte de anularea seleciei de corecie, scula st cu punctul ei de mijloc al razei de tiere, perpendicular pe punctul final al ultimului element de contur, pentru nlocuirea razei. Cnd este anulat corecia, trebuie s urmeze neaprat o deplasare n linie dreapt (G1/G0). Dupa anularea coreciei, scula st cu vrful ei teoretic pe punctul care a fost programat. La prelucrarea axelor paralele (fr raze i prelucrri oblice) corecia razei de tiere nu este necesar. Programat va fi ntotdeauna piesa la gata.

Lama sculelelor achietoare ntotdeauna au o raz, altfel durata de folosire mult prea scurt datorat uzurii.

Exemple de scule achietoare ce au raza:

Cuit de degroare: 0.8 -1.6 mm;

Cuit de finisare: 0.2-0.4 mm;Cuit de canelat: 0.1-0.2 mm;

Fig. 2.6. Raza sculelor achietoare

Selectarea coreciei sculei pe exterior

La deplasarea sculei pe un contur este necesar selectarea coreciei de raz a achieriii.

Fig. 2.7 Selecia coreciei sculei pe exterior

Selectarea coreciei sculei pe interior

La deplasarea sculei pe un contur este necesar selectarea coreciei de raz a achierii.

Fig.2.8 Selecia coreciei sculei pe interior

Anularea coreciei

Prima deplasare dup o definire a lui G40 va fi desemnat ca o anulare a coreciei.

Aceasta poate fi urmat doar ntr-o micare liniar dreapt (G1/G0).

nainte de anularea coreciei, scula se afl cu punctul; de mijloc al razei de tiere, perpendicular pe punctul final al ultimului contur de nlocuire a razei.

Dup anularea coreciei, scula se afl cu vrful ei teoretic pe punctul programat.

Fig. 2.9 Anularea coreciei

2.2.1.9. Limitarea turaiei G50

n cazul prelucrrii cu vitez constant, turaia va crete practic la maximul posibil al strungului CNC. Aceast limitare a turaiei influeneaz timpul de prelucrare, calitatea suprafeei i cel mai important asigur o prelucrare n siguran evitndu-se avarierea CNC-ului sau accidentrile.2.2.1.10. Programarea traiectoriei n coordonate absolute G90

Prin programarea acestei funcii, echipamentul NC consider coordonatele programului prin adresele X,Z ca fiind date n raport cu sistemul de axe de coordonate al piesei ce corespunde sistemului de cotare n paralel.

Fig. 2.10 Coordonate absolute2.2.1.11. Programarea traiectoriei n coordonate incrementale G91

Prin programarea acestei funcii coordonarea programului pe adresele U,W (X,Y) sunt considerate n raport cu un sistem de axe de coordonate cu originea n punctul iniial.

Fig.2.11. Coordonate incrementale2.2.1.12. Cicluri de gurireObservaie: Ciclurile de gurire ajut la simplificarea programrii.

Cnd un ciclu de gurire este activat, rmne activ atta timp ct nu este dezactivat cu un G80, G01 sau G0. Cnd un ciclu de gurire este activ, atunci el va fi scos de fiecare dat, cnd urmeaz o poziionare respectiv o deplasare pe axa X, Z sau C.

Dac un ciclu de gurire este definit ntr-o fraz fr coordonatele X sau U, atunci ciclul de gurire va fi scos pe poziia momentan.

Dac la un ciclu de gurire este introdus L0, atunci ciclul de gurire nu va fi scos pe acea poziie.

Alcatuirea ciclurilor de gurire

Gurire (standard), CentrareG81 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Gurire, centruire G82 X.. Z..(W) P.. R.. F.. L..

Gurire cu eliminare de pan, standard G83 X.. Z..(W) R.. P.. Q.. F.. L..

Gurire cu eliminare de pan, degresiv G83 X.. Z..(W) R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..

Filetare, filet pe dreapta G84 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Alezare, retragere n avans de lucruG85 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Alezare, retragere cu avans rapidG86 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Gurire, retragere manual G87 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Gurire, temporizare, retragere manual G88 X.. Z..(W) R.. P.. F.. L..

Gurire, centruire, temporizare, retragere n avans rapid G89 X.. Z..(W) R.. P.. F.. L..

Filetare fr mandrin de compensare (scule rotitoare.) G95 X.. Z..(W) R.. F..

Filetare, filet pe stnga G184 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Toate ciclurile de gurire n afar de G95, se pot folosi la mainile fr scule rotitoare, pentru gurire n centru (centrale).

G81 Gurire standard, centruire G82 Gurire, zencuire G98 G81 X = Pozia de gurire n X [U]; G98 G82 X = Poziia de gurire n X [U];

Z = Adncime final gaura [W]; Z = Adncime final gaur [W];

R = Plan de referin;


F = Avans;

F = Avans;

L = Numrul de guriri;

P = Temporizare;

L = Numrul de guriri.

Fig.2.12. Ciclu de gaurireDesfurare: Deplasare de la poziia de msurare, n avans rapid, pe planul de referin.

Gurire pn la gurire final n avans de lucru.

Temporizare la baza gurii cu P (doar la G82 ).

Retragere n avans rapid pe planul de referin.

Recomandare: Ciclurile vor fi terse prin G80, G0, G01 sau RESET.

G83 Gurire cu eliminarea panuluiG98 G83 X = Poziia de gurire n X [U];

Z =Adncimea final[W];


Q = Adncirea pn la eliminarea panului;

P = Temporizare la baza gurii;

F = Avans;

L = Numrul de guriri.

Fig. 2.13. Gurire cu eliminarea panuluiDesfurare: Deplasare de la poziia de msurare, n avans rapid, pe planul de referin.

Gurire treptat n Q n avans de lucru.

Dup fiecare gurire, deplasarea pe axa Z la planul de referin.

La gurirea final, temporizare cu valoarea indicat P.

Retragere n avans rapid pe planul de referin.

Recomandare: Ciclul va fi ters prin G80, G0, G01 sau RESET.

Dac la P este pus un punct zecimal, atunci unitatea este secunda, dac nu atunci este 1/1000 de secund.

Q este mereu pozitiv.

2.2.1.13 Cicluri de prelucrareNota: Ciclurile de prelucrare servesc la simplificarea programrii.

Alctuirea ciclurilor de prelucrare

Ciclu de tiere filete fr divizarea tierii G32 X.. Z.. F..

Ciclu simpluG70 P.. Q F..

Ciclu de achiere, strunjire lung , Tip 1 si 2 G71 P.. Q.. U.. W.. D.. [ I.. K..] F..

Ciclu de achiere, strunjire plan G72 P.. Q.. U.. W.. D.. [ I.. K..] F..

Ciclu de achiere contur paralelG73 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F..

Ciclu de intrare (nepare) plan Strunjire lung cu rupere de pan Ciclu de gurire adnc, parte frontal G74 X..(U) Z..(W) I.. K.. F.. G74 X..(U) Z..(W) I.. K.. D.. F.. G74 Z..(W) K.. F..

(Multiple) cicluri de intrare cu rupere pan Strunjire plan cu rupere pan (interior/exterior) Ciclu de gurire G75 X..(U) Z..(W) [K..] I.. D.. F.. G75 X..(U) Z..(W) K.. I.. D.. F.. G75 X..(U) I.. F..

Ciclu tiere filet cu divizarea tierii G76 X..(U) Z..(W) I.. K.. D.. A.. F..

Ciclu de prelucrare pentru prelucrare lung, ptr. prelucrare interioar i exterioar G90 G41/42 X.. Z.. I.. F..

Ciclu de tiere filete fr divizarea tierii G92 X.. Z.. F..

Ciclu de prelucrare ptr. prelucrare plan ptr. prelucrare interioar i exterioar G94 G41/42 X.. Z.. I.. F..

G70 Ciclu de netezireCiclul de netezire G70 este folosit pentru netezirea suprafeelor superioare, care vor fi prelucrate cu ciclurile G71, G72 sau G73, pentru ca acest contur s nu trebuiasc s fie programat de doua ori. G70 este o funcie independent, identic cu o chemare de sub-program. Din acest motiv nu este necesar a se executa o netezire, nainte ca acest ciclu s fie executat.

Toate frazele NC care sunt definite ntre numerele de fraze P i Q vor fi executate. Nu este necesar ca fiecare fraz NC cuprins ntre P i Q s aib un numr de fraz, este suficient ca cele dou fraze definite, P i Q s aib introdus un numar de fraz .

Propoziia ( fraza ) poate fi pus n program nainte sau dup G70.

Ciclul G 70 este valabil pentru prelucrri interioare i exterioare.

Comenzile F- , S- i T au fost executate ntre frazele P i Q.

Dup executarea frazei Q, scula va fi ntodeauna retras n punctul de start, acolo unde se deplaseaz prima dat axa Z, dac diametrul punctului de start este mai mic dect fraza Q i atand axa X. Altfel este invers.

G70 P = Prima fraz NC executat ntr-un sector (poriune) de program;

Q = Ultima fraz NC executat ntr-un sector (portiune) de program;

F = Avans;

Fig. 2.16. Ciclu de netezireExemplu: ...

...

G71 P10 Q20 U0.3 W0.05 D3. F0.3 (Strunjirea conturului definit ntre N10 i N20)

N10 G0 X0.

]

]

]--Introducerea conturului, respectiv frazele

]

N20 G0 G40 X75. Z-60.]

]

]--Poziionare, seciunea de date i schimbare de scul

]

G70 P10 Q20 F0.1 (Netezirea conturului definit ntre N10 i N20)... ...

G71 Ciclu de degroare dup contur Tip I ( prelucrare interioar i exterioar)Acest ciclu de achiere, strunjete materialul cuprins ntre dimensiunea materialului brut i conturul finit.

Aici este de programat doar conturul la gata, care este introdus ntr-o fraz (P Q). Comenzile F, S, i T din propoziia cuprins ntre P i Q nu vor fi executate.

Nu este necesar ca fiecare fraz NC cuprins ntre P i Q s aib un numr de fraz, este suficient ca cele dou fraze definite, P i Q s aib introdus un numr de fraz.

Prima poziionare ncepe mereu de la punctul de start, care la urmtorul adaos de prelucrare va fi deplasat.

Dup terminarea degrorii, scula urmeaz un contur paralel de tiere prin luarea n consideraie a adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U i W.

Dac sunt introduse I i K, atunci un adaos de prelucrare pe tierea conturului va fi executat.

Dup executarea frazei Q, scula va fi ntotdeauna retras n punctul de start, acolo unde se deplaseaz prima dat axa Z, dac diametrul punctului de start este mai mic dect fraza Q i atasnd axa X. Altfel este invers.

Tip I nseamn, c n contur nu este permis o tiere napoi ( buzunar)


Q = Ultima fraz NC executat ntr-un sector (poriune) de program;

U = Adaos de prelucrare n X

(indicarea diametrului, + pentru exterior / - pentru interior);W = Adaos de prelucrare n Z;D = Poziionare (Indicarea razei);

I = Adaos de prelucrare n X, pentru ultima tiere a conturului paralel

(indicarea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior);

K = Adaos de prelucrare n Z, pentru ultima tiere a conturului paralel;

F = Avans.

Fig. 2.17. Ciclu de degroare dup conturnainte de prima traiectorie punctul de start va fi n X pentru a deplasa dimensiunea U/2+I i punctul de start va fi n Z pentru a deplasa dimensiunea W+K. Din acest punct va pleca prima poziionare.

Dac punctul de start se afl pe diametrul materialului brut, prima tiere n adncime va fi n valoare inferioar de U/2+I.

Exemplu G71 Tip I, prelucrare exterioar G71 P = Prima fraz NC executat ntr-un sector (poriune) de program;

Q = Ultima fraz NC executat ntr-un sector (poriune) de program;

U = Adaos de prelucrare n X

(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior);

W = Adaos de prelucrare n Z;D = Poziionare (indicarea razei);

F = Avans.

Exemplu: G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D4. F0.3

Fig.2.18. Exemplu de prelucrare exterioar

O1234

G50 S3000

G0 G53 X-100. Z-250.

T101

G96 S200 M3

G54 G0 X70. Z3. ( P0 )

G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D8. F0.3 N10 G0 X17.

( P1 )

G1 G42 X17. Z0. ( P2 )

X28. Z-15.

( P3 )

Z-23.

( P4 )

G02 X44. Z-31. R8. ( P5 )

G1 Z-39.

( P6 )

G03 X60. Z-47. R8. ( P7 )G1 Z-60.

( P8 )

X70. Z-65.

( P9 )

N20 G0 G40 X74. ( P10 )

G0 G53 X-100. Z-250.

T303

G96 S220 M3

G54 G0 X70. Z3.

G70 P10 Q20 F0.1

G0 G53 X-100. Z-250.

M30 G71 Ciclu de degroare dup contur Tip II ( Prelucrare interioar i exterioar)Acest ciclu de achiere, strunjete materialul cuprins ntre dimensiunea materialului brut i conturul la gata, la fel ca la Tip I. Diferena const n faptul c este posibil o tiere napoi, (buzunar), i c la sfaritul fiecrei degrori, scula merge de-a lungul conturului la dimensiunea X a degrorii anterioare. Aici nu va rmne un rest dup degroare, n general se va obine o suprafa mult mai bun.

Dup terminarea degrorii, scula urmeaz un contur paralel de tiere prin luarea n consideraie a adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U i W.

Dac sunt introduse I i K, atunci un adaos de prelucrare va fi executat pe tierea conturului. Dup executarea frazei Q, scula va fi ntotdeauna retras n punctul de start, acolo unde se deplaseaz prima dat axa Z, dac diametrul punctului de start este mai mic dect fraza Q i atasnd axa X. Altfel este invers.


Q = Ultima fraz NC executat ntr-un sector (poriune) de program;U = Adaos de prelucrare n X


W = Adaos de prelucrare n Z;D = Poziionare (indicarea razei);F = Avans.

Fig. 2.19. Ciclu de degroare dup conturNota: Pentru ca CNC ( comanda ) s recunoasc i s execute acest Tip II, trebuie introduse n fraza P (N1) ambele axe. Exemplu.: N10 G0 G42 X20. Z3. O1234

N5 X... ZG50 S3000

N6 Z...G0 G53 X-100. Z-250.

N7 X ZT101

N8 G0 G40 XG96 S200 M3

G0 G53 X-100. Z-250.G54 G0 X Z ( P0 )

T303G71 P1 Q8 U0.3 W0.1 D3. F0.3

G96 S220 M3

N1 G0 G42 X Z

G54 G0 X Z (P0)

N2 G1 Z

G70 P1 Q8 F0.1N3 X Z

G0 G53 X-100. Z-250N4 Z...

M30

Degroare la Tip II

Ciclu de degroare frontal Tip I (prelucrare interioar i exterioar)

Fig. 2.20 Ciclu de degroare frontalG72 P = Prima fraz NC executat ntr-un sector (poriune) de program;



W = Adaos de prelucrare n Z;I = Adaos de prelucrare n X, pentru ultima tiere a conturului paralel

(introducerea razei, + pentru exterior / - pentru interior);

K = Adaos de prelucrare n Z, pentru ultima tiere a conturului paralel;

D = Poziionare (introducere raz);

F = Avans.

G73 Ciclu de achiere pe contur paralelAcest ciclu de achiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor prefabricate, de exemplu: poate fi folosit la piese turnate.




W = Adaos de prelucrare n Z;

I = Adaos de prelucrare n X, de la prima tiere la ultima tiere

(introducerea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior );

K = Adaos de prelucrare n Z, de la prima tiere la ultima tiere D = Numrul de tieri;

F = Avans.

Fig. 2.21. Ciclu de achiere pe contur paralelO1234 G50 S3000 G0 G53 X-100. Z-250. T101 G96 S200 M3 G54 G0 X.. Z.. (P0) G73 P10 Q16 U0.3 W0.1 I9. K8. D4. F0.3 N10 G0 G42 X.. Z.. N11 G1 Z-.. N12 G3 X.. Z.. R..

N13 G2 X.. Z.. R.. N14 G1 X..N15 X.. Z.. N16 G0 G40 X.. G53 X-100. Z-200. T303 G96 S220 M3 G54 G0 X.. Z.. (P0) G70 P10 Q16 F0.1 G0 G53 X-100. Z-200. M30

G74 Ciclu de achiere cu ruperea panului( lungi, pentru piese cilindrice)Acest ciclu de achiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor lungi din alte materiale dect metalul Ex: Piese din material plastic.

G74 X = Dimensiunea la gata n X, absolut / sau U,

incremental pornind de la punctul de start (Diametru);

Z = Dimensiunea la gata n Z, absolut / sau W,

incremental pornind de la punctul de start;

I = Poziionare n X (introducerea razei) ;

K = Poziionarea n Z pn cnd urmeaz ruperea panului;

D = Dimensiunea de ridicare;

F = Avans.

Fig.2.22. Ciclu de achiere cu ruperea panuluiDac K nu este introdus, nu va urma ruperea panului.

Dac K nu este introdus, nu va urma ruperea panului.

G74 Ciclu de gurire adnc din parte frontalaG74Z = Gurire adnc n Z, absolut / sau W, incremental de la punctul de start;

K = Poziionare n Z pn cnd urmeaz ruperea panului;

F = Avans,

Fig. 2.24. Ciclu de gurire adnc din parte frontalaG75 (Multiple) Ciclu de canelare pe circumferin G75 X = Dimensiune la gata n X, absolut / sau U,




I = Poziionarea n adncime pn la ruperea panului (pozitiv);

K =Poziionare pe latutidine (pozitiv);

F = Avans.

Fig. 2.25. Ciclu de canelare pe circumferin G75X = Dimensiune la gata n X, absolut / sau U,




I = Poziionarea n adncime pn la ruperea panului (pozitiv);

K = Poziionarea limii (pozitiv);

F = Avans.

Fig. 2.26. Ciclu de canelare multipl pe circumferin G75 Ciclu de achiere (plan, pentru piese cilindrice)Acest ciclu de achiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor lungi din alte materiale dect metalul Ex: Piese din material plastic.

G75 X = Dimensiune la gata n X, absolut / sau U,




I = Poziionarea n adncime pn la ruperea panului;

K = Poziionarea limii;

F = Avans.

Fig. 2.27. Ciclu de achiere plan, pentru piese cilindriceG76 Ciclu de filetare ( interior , exterior )G76 X = Diametrul miezului filetului U, Dimensiunea de la punctul de start la diametrul miezului filetului (introducerea diametrului);

Z = punct final absolut absolut n Z / W, punct final filet incremental pornit de la punctul de start;

K = Adncimea filetului (introducerea razei fr semn);

D = Prima poziionare pe adncime (introducerea razei);

A = Unghiul flancului (fr punct );

I = Diferena de raza la filet conic ;

F = Pasul filetului n mm ( E, pasul filetului n inch);

P = Mod de poziionare.

M23 = cu teire

M24 = fr teire

Fig.2.29. Ciclu de filetareNot: Utilizarea lungimii filetului se scurteaz corespunztor cu lungimea teirii

Exemple:P1:Poziionarea pe o parte de-a lungul flancului, cu volum de pan constant.

Volumul de pan va fi stabilit prin prima poziionare (D).

Poziionarea adncimii pentru urmtoarea tiere (NN) va fi astfel calculat ca acelai volum de pan s fie scos.

Fig. 2.30. Poziionarea pe o parte de-a lungul flanculuiP2: Poziionarea pe ambele fee de-a lungul flancului, cu volum de pan constant.

Volumul de pan va fi stabilit prin prima poziionare (D).

Poziionarea adncimii pentru urmatoarea tiere (NN) va fi astfel calculat ca acelai volum de pan s fie scos.

Fig. 2.31. Poziionarea pe ambele fee de-a lungul flanculuiP3: Poziionarea pe o parte de-a lungul flancului, cu poziionarea adncimii constante.

Fig. 2.32. Poziionarea pe o parte de-a lungul flanculuiP4: Poziionarea pe ambele fee de-a lungul flancului, cu poziionarea adncimii constante.

Fig. 2.33. Poziionarea pe ambele fee de-a lungul flancului2.2.2. Funcii pregtitoare n cazul prelucrrii prin frezare2.2.2.1. Tabel cu Funcii pregtitoare GCodGrupa Funcie

Format

Modal G00 01 Avans rapid

G0 X.. Y.. Z..

x

G01* 01 Avans

G1 X.. Y.. Z..

x

G02 01 Interpolare circular n sens orar

G2 X.. Y.. R..

x

G2 X.. Y.. I.. J..

x

G03 01 Interpolare circular contr.sens orar

G3 X.. Y.. R..

x

G3 X.. Y.. I.. J..

x

G04 00 Temporizare n 1/1000 Secund

G4 P30.

o

Temporizare n Secunde

G4 P30.

o

G09 00 Stop exact

G9 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..

o

G10 00 Setare (programare) Offset

G10 L.. P.. G.. X..Y..

o

G12 00 Frezare buzunar circular sens orar

G12 D.. I.. K.. L.. Q.. F. .Z..

o

G13 00 Frezare buzunar circular cont.ses orar G13 D.. I.. K.. L.. Q.. F.. Z..

o

G17* 02 Seciune plan XY

G17

x

G18 02 Seciune plan XZ

G18

x

G19 02 Seciune plan YZ

G19

x

G20 06 Selectare msurare n INCH

G20

x

G21* 06 Selectare msurare n MM

G21

x

G28 00 Pornire la punctul de referin

G28 X Y Z

o

Pornire de la punctul de referin i ntre pozG28 X..Y.. Z..

o

G29 00 Poziionare prin punctul de referin

G29 X.. Y.. Z..

o

G31# 00 tergere drum ramas de parcurs

G31 X.. Y.. Z.. F..

o

G35# 00 Msurare automat a diametrului sculei

o

G36# 00 Introducerea automat a punctului zero

o

G37# 00 Msurarea automat a lungimii de scul

o

G40* 07 Anularea coreciei de raz a sculei

G1/0 G40 X.. Y..

x

G41 07 Compensarea de raz a sculei stnga

G1/0 G41 X.. Y.. D..

x

G42 07 Compensarea de raz a sculei dreapta G1/0 G42 X.. Y.. D..

x

G43 08 Compensarea lungimii de scul +

G43 H.. Z..

x

G44 08 Compensarea lungimii de scul -

G44 H.. Z..

x

G47 00 Gravare Text

G47 P0 I.J.R.X.Y.Z.E.F.(....)

o

Gravare din secven

G47 P1 I.J.R.X.Y.Z.E.F.( ## )o

G49* 08 Anularea compensrii lungimii de scul G49

x

G50*# 11 Anulare scalare

G50

x

G51# 11 Scalare

G51 X.. Y.. Z.. P..

x

G52 00 Poziionarea unui sistem local de coordonateG52 X.. Y.. Z.. (doar absolut) x

Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 Y0 Z0

x

G53 00 Selectarea sist.coordonate mainii

G53 X.. Y.. Z..

o

G54* 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 1 G54

x


x


x


x


x


x

G60 00 Poziionare doar n direcia plus

G60 G0 X.. Y..

o

G61 13 Exact stop( modal )

G61 X.. Y.. Z..

x

Cod Grupa Funcie

Format

Modal G64* 13 Anulare Exact stop(G61)

G64

x

G65# 00 Chemare Macro-subprogram

G65 P... A.. B.. .. ..

o

G68# 16 Rotirea sistemului de coordonate

G91/90 G68 X.. Y.. R..

x

G69* 16 Anularea rotirii sist. de coordonate

G69

x

G70 00 Prelucrarea circular a unei guri

G70 I.. J.. L..

o

G71 00 Prelucrarea unui arc de cerc ntr-o gaur G71 I.. J.. K.. L..

o

G72 00 Prelucrarea n linie a unei guri

G72 I.. J.. K..

o

G73 09 Ciclu de gurire rupere pan

G73 Z.. R.. Q.. P.. F.. L..

x

Ciclu de gurire rupere pan, eliminare pan G73 Z.. R.. Q.. K.. P.. F.. L..

x

Gurire degresiv cu rupere pan

G73 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x

G74 09 Ciclu de filetare, filet stnga

G74 Z.. R.. F.. L..

x

G76 09 Gurire fin

G76 Z.. R.. (P..Q)..F..L..

x

G77 09 Ciclu gaurire sens invers

G77 Z.. R.. (I..J.) Q.. F.. L..

x

G80* 09 Anulare ciclu gurire G80 x

G81 09 Ciclu gurire,centrare,gurire

G81 Z.. R.. F.. L..

x

G82 09 Zencuire

G82 Z.. R.. P.. F.. L..

x

G83 09 Gurire cu eliminare pan (Standart)

G83 Z.. R.. Q.. P.. F.. L..

x

Gurire cu eliminare pan ( degresiv) G83 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x

G84 09 Filetare pe dreapta

G84 Z.. R.. J.. F.. L..

x

G85 09 Alezare ,gurire

G85 Z.. R.. F.. L..

x

G86 09 Alezare, gurire (Spindel stop )

G85 Z.. R.. F.. L..

x

G87 09 Gurire manual

G86 Z.. R.. P.. F.. L..

x

G88 09 Gurire manual (temporizare)

G88 Z.. R.. P.. F.. L..

x

G89 09 Alezare, gurire (temporizare )

G89 Z.. R.. P.. F.. L..

x

G90* 03 Msurare absolut

G90 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A..

x

G91 03 Msurare incremental

G91 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A..

x

G92 00 Aezarea sistemului de coordonate

G92 X..Y..Z..

o

G93 05 G94* 05 Avans n mm pe minut

G94 G01 X.. F..

x

G98* 10 Corespunde poziia Z ca

G98 G81 Z.. R.. F.. L..

x

plan de retragere la cicl. gurire

G99 10 Corespunde poziia R ca

G99 G81 Z.. R.. F.. L..

x

plan de retragere la cicl. gurire

G100 00 Anulare imagine n oglind

G100 X0 [ Y0 ]

x

G101 00 Imagine n oglind

G101 X.. [ Y.. ]

x

G102 00 Ieire coordonate la RS-232C

G102 X..Y..Z..

o

G103 00 Limitarea blocurilor pe buffering

G103 P(0-15)

x

Anularea limitrii bloc. pe buffering G103 (G103 P0)

x

G107 00 Interpolare cilindric (ptr. 4 axe)

G107 A..Y..R..

x

G110 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 7 G110

x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x


x

Cod Grupa Funcie

Format

ModalG122 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 19 G122

x


x


x

G12512Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 22 G125

x


x


x


x


x

G136#00Centrarea automat a piesei

G141073D+ Corecia razei de sculG143#08Corecia lungimii de scul la a 4-a AxG15000Ciclu de frezare buzunare

G150 X..Y..Z..R..J..K..P..Q..D..G41/2..Fo

G17400

G18400

G18700

G15300

G15409

G16109

G16209

G16309

G16409

G16509

G16609

G16909

* = Aceste funcii G sunt active dup cuplarea comenzii numerice, respectiv dup Reset.

# = Aceste funcii G sunt opionale x = Aceste funcii sunt modale, i sunt active atta timp ct printr-o alt funcie din aceeai grup va fi selectat. Doar o funcie G care face parte din aceeai grup poate fi activ.

o = Aceste funcii G sunt valabile doar ca fraz , n blocul n care sunt puse

2.2.2.2. Tabel cu funcii auxiliare M Coduri M Funcii

Eficacitatea n bloc-: nceput Sfrit M00 Stop program

x

M01 Opional Program Stop

x

M02

Sfrit de program, fr salt napoi la nceput de program

xM03

Pornire arbore ( dreapta, n sens orar )

x

M04

Pornire arbore n sens invers (stnga, contrar sens orar)

x

M05 Spindel Stop

xM06 Schimbare de scul

x

M08

Pornit lichid de rcire

xM09

Oprit lichid de rcire

x

M10

Cuplat frna la a 4-a ax

M11

Decuplat frna la a 4-a ax

M12

Cuplat frna la a 5-a ax

M13

Decuplat frna la a 5-a ax

M16

Schimbare de scul la fel ca

M06

M19 Orientare arbore standard

M19

P..# Programare orientare arbore (optional valori P i R )

M21-M28 Adaos la funcii M ( Optional )

M30

Sfrit de program, cu salt napoi la inceput de program

M31

Pornit eliminator de pan mers nainte-

M32

Pornit eliminator de pan - mers napoi

M33

Oprit eliminator de pan

M34

Poziionare duz lichid de rcire n jos

M35

Poziionare duz lichid de rcire n sus

M36 Semnal pregtire pornit, pentru schimbtorul de palete

M39

Rotirea magaziei de scule M39 T..

M41 Treapta de viteze1 M42 Treapta de viteze 2

M50 Schimbare de palet

M51-M58 Adaos la funcii M ( Opional )

M61-M68 Adaos la funcii M ( Optional )

M75 M76 Schimbarea afiajului pe ecran (display) nu este posibil

M77

Schimbarea afiajului pe ecran (display) este posibil

M78

Semnal (alarma) la atingerea tastelor

M79

Alarma ( semnal ) cnd nu a fost introdus atingerea tastelor

M82 Eliberare de scul , doar n scopuri de service

M86 Prinderea sculei doar n scopuri de service

M88

Pornire rcire interioar (prin arbore)

M89 Oprire rcire interioar (prin arbore)

M95

Temporizare n ore sau minute M95 (hhminmin)

M96

Salt condiionat la semnalul de intrare

M97

Chemare sub-programe locale (urmeaz propoziia) M97 P..

M98 Chemare sub-programeM98 P..

M99

Sfrit, ntoarcere de sub-program,

2.2.2.3. Programarea modului de deplasare a sculei achietoare

Prin construcie, maina poate deplasa scula sau masa mainii, pe care este fixat piesa.

La programarea deplasrii, ca idee de baz ne vom gndi c se deplaseaz scula, dar n realitate masa mainii este cea care se deplaseaz..

2.2.2.3.1. Deplasare cu avans rapid G0

Aceast funcie deplaseaz scula n avans rapid de la poziia de ateptare (punctul de start) la poziia unde trebuie s ajung ( punct final ). Este bine s fim ateni, ca scula dup ce este n punctul iniial, s nu se deplaseze n linie dreapt la punctul final, dnd posibilitate axelor s se deplaseze cu o micare de deviere.

Format: [G90] G91 G0 X60. Y20. [Z..] [A..]

Pozitie final

(punct final)

Poziia de ateptare

( Start punct )

2.2.2.3.2. Deplasare liniar cu avans de lucru G1

Aceast funcie deplaseaz liniar scula cu ultimul avans introdus de la poziia de Start la poziia final ( punct final ) pe drumul cel mai scurt.

Format: [G90] G91 G1 X60. Y20. [Z..] [A..] F..

Poziia final

(punct final)

Poziia de ateptare

(Start Punct )

2.2.2.4. Interpolare circular n sens orar G02 (CW)

Aceast funcie deplaseaz scula, cu ultimul avans introdus ,de la poziia de ateptare (punctul de start) la poziia final ( punct final ), urmnd un traseu circular n sensul orar.

Format:

G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circular cu raza indicat

G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circular cu indicarea lui I i J

G90 G02 I-20. F..

Ex.:Cerc complet cu punctul de start la 0 G90 = Msurare indicat absolut

G91 = Msurare indicat incremental G02 = Funcie circular i direcia de rotire X = Indicarea punctelor finale n X Y = Indicarea punctelor finale n Y Z = Indicarea punctelor finale n Z R = Raza cercului pozitiv la cerc pn la 180 , negativ la cerc peste 180

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei X, ntotdeauna incremental, totui atenie la semnul dinainte. Dac valoarea este = 0 atunci I poate fi lsat liber.

J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei Y, ntotdeauna incremental, totui atenie la semnul dinainte. Dac valoarea este = 0 atunci J poate fi lsat liber.

F = Avans

Observaie: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I i J ! Fig. 2.39. Interpolare circular n sens orar2.2.2.5. Interpolare circular contrar sensului orar G03 (CCW)

Aceasta funcie deplaseaz scula, cu ultimul avans introdus ,de la poziia de ateptare (punctul de start) la poziia final ( punct final ), urmnd un traseu circular n sensul orar.

Format:

G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circular cu raza indicat ;G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circular cu indicarea lui I i J;

G90 G03 I-20. F..

Ex.: Cerc complet cu punctul de start la 0;

G90 = Msurare indicat absolut ;

G91 = Msurare indicat incremental;


X = Indicarea punctelor finale n X ;

Y = Indicarea punctelor finale n Y;

Z = Indicarea punctelor finale n Z;

R = Raza cercului pozitiv la cerc pn la 180, negativ la cerc peste 180 ;

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei X,

ntotdeauna incremental, totui atenie la semnul dinainte. Dac

valoarea este = 0 atunci poate fi lsat liber;

J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei Y,

ntotdeauna incremental, totui atenie la semnul dinainte. Dac

valoarea este = 0 atunci J poate fi lsat liber;

F = Avans.

Observaie: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I i J!

Fig. 2.39. Interpolare circular contrar sensului orarExemple de interpolare circular

G90 G03 X0 Y-20.R-20. G91 G03 X-20. Y-20. R-20. G90 G03 X0 Y-20. I-20. [J0]

G91 G03 X-20. Y-20. I-20. [J0]

G90 G02 X20. Y0. R20.

G91 G02 X40. Y0. R20.

G90 G02 X20. Y0. I20. [J0]

G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]

G90 G02 X30. Y10. R20.

G91 G02 X40. Y0. R20. G90 G02 X30. Y0. I20. [J0] G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]

G90 G03 X-10. Y10. R20.

G91 G03 X-40. Y0. R20.

G90 G03 X-10. Y10. I-20. [J0]

G91 G03 X-40. Y0. I-20. [J0]

G90 G03 X0. Y20. R20. G91 G03 X-14.142 Y34.142 R20. G90 G03 X0. Y20. I-14.142 J14.142 G91 G03 X-14.142 Y34.142.

I-14.142 J14.142

Punct start: X14.142 Y-14.142

G90 G02 X10. Y30. R20.

G91 G02 X20. Y20. R20.

G90 G02 X10. Y30. I20. [J0]

G91 G02 X20. Y20. I20. [J0]

G90 G03 X20. Y0. I-20. [J0] G91 G03 X0 Y0 I-20. [J0] G90 G03 I-20.

G91 G03 I-20. Cerc complet

G90 G02 X10. Y30. [I0.] J-20.

G91 G02 X0 Y0 [I0] J-20.

G90 G02 J-20.

G91 G02 J-20.

Cerc complet

G90 G03 X0. Y-20. [I0] J20. G91 G03 X0 Y0. [I0] J20.

G90 G03 J20. G91 G03 J20. Cerc complet

G90 G02 X-10. Y10. I20 [J0]

G91 G03 X0 Y0. I20. [J0]

G90 G03 I20.

G91 G03 I20.

Cerc complet

2.2.2.6. Corecia razei de frezare a sculelor G40 / G41 / G42 ( Tip A )

Corecia razei de achiere este o funcie, care stabilete automat raza i verticalitatea sculei pentru o programare automat a liniei respectiv a conturului. Offsetul de scule servete la nmagazinarea datelor referitoare la scule. Valoarea efectiv, este suma de la raza sculei (geometrie) i uzura acesteia. Cu Dn offsetul de scule se poate ajunge la corecia de scul ( Nr.) corespunztoare.

G 41: Scula se deplaseaz n stnga conturului n raport cu direcia de frezare

Fig. 2.40. Corecia razei de frezare a sculelor G41G 42: Scula se deplaseaz n stnga conturului n raport cu direcia de frezare.

Fig. 2.41. Corecia razei de frezare a sculelor G41Reguli pentru corecia de raz a frezelor

La prima deplasare dup definirea unui G41 sau G42 corecia de raz a frezei alese, se poate efectua cu succes doar ntr-o singur micare liniar (G1/ G0).

Aceast micare va fi denumit alegerea coreciei.

Dup alegerea coreciei, (G41/G42), scula va avea punctul de mijloc perpendicular pe punctul de pornire, transpus pe raz, a urmtorului contur al elementului.

nainte de alegerea coreciei, scula se afl cu punctul ei de mijloc perpendicular, pe punctul final, al ultimului element de contur, naintea nlocuirii razei.

Cnd alegerea coreciei trebuie s urmeze o micare liniar, mrimea trebuie s fie ca raz a frezei. La contururile care nu sunt legate (nu sunt n ir), corecia razei a fiecrui contur, trebuie / nu trebuie aleas.

Alegerea coreciei

ntotdeauna nainte de nceperea deplasarii sculei pe un contur, corecia razei trebuie s fie de fiecare dat aleas (activat).

Fig. 2.42. Alegerea coreciei

Anularea coreciei

ntotdeauna nainte de nceperea deplasarii sculei, care nu este pe contur, trebuie anulat corecia de ras.

Fig. 2.43. Anularea coreciei 2.2.2.7. Programarea traiectoriei n coordonate absolute G90

Prin programarea acestei funcii, echipamentul NC consider coordonatele programului prin adresele X,Y ca fiind date n raport cu sistemul de axe de coordonate al piesei ce corespunde sistemului de cotare n paralel.

Fig.2.44. Ccoordonatelor absolute2.2.2.8. Programarea traiectoriei n coordonate incrementale G91

Prin programarea acestei funcii coordonarea programului pe adresele X,Y e considerat n raport cu un sistem de axe de coordonate cu originea n punctul iniial.

Fig. 2.45. Ccoordonatelor incrementale2.2.2.9. Corecia lungimii de scula

Offsetul de scule serveste la introducerea lungimii de scula..

Valoarea efectiva este suma de la lungimimea sculei( Geometrie ) si uzura.

Cu H...in offsetul de scule va fi posibila alegerea lungimii de scula ( Nr.).

Corectia lungimii de scula este activa atata timp cat corectia de lungime este selectata (G43 H.. ).

Fig. 2.46. Corecia lungimii de scula

Lungimea sculei poate fi introdusa in diferite moduri !!

1. Piesa va fi atinsa cu scula, drumul parcurs de la punctul zero al masinii, pana la punctul de atingere ( A ) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vedea pagina urmatoare.

Decalare punctului zero a axei Z - valoare - 0. 2. Un alt mod este acela de a atinge cu scula, un ceas palpator ( taster de masura ), drumul parcurs de la punctul zero al masinii pana la punctul de atingere ( B ) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vede pagina urmatoare.

Punctul de decalare a axei Z este diferenta de inaltime de la taster la piesa ( C ).

Atentie: La introducerea manuala se va avea grija la semnul din fata.

Introducerea decalarii punctului zero: Cu scula, sau cu un taster 3 D, se va atinge piesa cursorul se pozitioneaza in offset pe coloana Z pe punctul zero corespunzator. Se apasa tasta PART alaturi de corectia lungimii sculei, respectiv valoarea tasterul 3-D cu semnul din fata inversat, dupa care se apasa tasta . Lungimea sculei va fi determinata cu ajutorul unui aparat de prereglare ( positiv, D ).

Decalarea punctului zero, este diferenta de naltime de la varful arborelui si piesa ( E ), unde E = G - F. La fiecare masina G ramane constant si trebuie stabilit o singura dat!

Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scul

Fig. 2.47. Corecia lungimii de scul

Inainte de a se putea masura scula se avea grija ca punctul zero activ al axei Z sa fie = 0 , ( G54 G59 ) 1. Schimbarea in arbore a sculei dorite, pentru aceasta apasati tasta , cu ajutorul tastaturii introduceti T..... dupa care apasati tasta .

2. In modul atingeti scula cu ajutorul rotii de mana.

3. Intrati in OFFSET (Corectia lungimii de scula) , daca este necesar pozitionati cursorul in coloana geometrie, pe locul numarului corespunzator de scula.

4. Tastati . Corectia lungimii de scula (vezi A sau B) va fi automat inregistrata si memorata.

5. Dupa care tastati , pentru schimbarea urmatoarei scule in arbore.

6. Incepand de la punctul 2, se repeta aceeasi operatie pentru fiecare scula in parte pentru memorarea datelor in offset.

2.2.2.10. Cicluri de gurire

Ciclurile de gurire sunt pentru simplificarea programrii. Cnd ciclul de gurire este selectat, el ramne activ pn cnd printr-un G80, G01 sau G0 l va dezactiva.

Cnd ciclul de gurire este activ, acesta va fi executat de fiecare dat cnd urmeaz o poziionare, respectiv o deplasare pe axa X sau Y. Aceast deplasare va fi automat executat n avans rapid.

Ciclurile de gurire sunt prezente doar n axa Z respectiv n planul G17.

Dac un ciclu de gurire dintr-o propoziie nu are definite coordonatele pe X i Y atunci acesta va fi executat pe poziia momentan.

Dac la un ciclu de gurire se introduce L 0, atunci ciclul de gurire nu se va executa pe aceea poziie.

Funcia G98 corespunde, ca la sfrit de ciclu, scula s se ntoarc n aceeai poziie pe axa Z, ca nainte de activarea ciclului ( G43 H.. Z.. )

Funcia G99 corespunde, ca la sfrit de ciclu, scula s se ntoarc pe poziia R introdus.

Alctuirea ciclurilor de gurire

Gurire cu rupere de pan

G73 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q F.. L..

Gurire cu rupere de pan i descrcare G73 X.. Y.. Z.. R.. K.. Q.. P.. F.. L..

Gurire degresiva cu rupere de pan

G73 X.. Y.. Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L..

Filetare stnga G74 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..

Alezare fin, perforare G76 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..

Perforare de josG77 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..

Gurire standard, centrare G81 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Adncire, adncire frontal G82 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..

Gurire cu rupere de pan (standard) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. F.. L..

Gurire cu rupere de pan (degresiv) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..

Filetare dreapta G84 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..

Alezare, retragere cu avans G85 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Alezare, retragere n avans rapid G86 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Alezare manual napoi G87 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Alezare manual cu temporizare, manual napoi G88 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..

Alezare, adncire cu temporizare, avans rapid napoi G89 X.. Y.. Z.. P.. P.. F.. L..

G73 Gurire cu rupere de pan ( I )

[G90] G73 X = Poziia de gurire n X;

Y = Poziia de gurire n Y;

Z = Adncimea final a gurii;


Q = Adncimea pn la ruperea panului;


F = Avans;

L = Numrul de guri.

Fig. 2.48. Gurire cu rupere de pan

Desfurare:

Parcurgerea de la poziia de msurare la planul de referin n avans rapid.

Gurire cu timp de eliminare Q n avans.

Dup fiecare eliminare, ridicare n axa Z pn la suma ( ).

Temporizare la gurirea final cu suma P.

Retragere n avans rapid, pn pe poziia de msurare (G98) sau pe planul de referin (G99).

Recomandare:

Ciclul va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

Dac la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secund, alt fel 1/1000 secunde.

Dac G91este activ, atunci mrimea lui Z i R va fi parcurs incremental.


G73 Gurire cu ruperea panului si descrcare ( II )

[G90]G73 X = Poziie de gurire n X;

Y = Poziie de gurire n Y; Z = Adncimea final a gurii; R = Plan de referin;

Q = Adncimea pn la ruperea panului;

K = Adncimea pn la eliberare pan;


F = Avans;

L = Numrul de guri (repetri);

Fig. 2.49. Gurire cu ruperea panului si descrcare

Desfurare:


Gurire cu timp de eliminare Q n avans.

Dup fiecare eliminare, ridicare n axa Z pn la suma (A).

Dupa o gurire total ( K ) scula se va deplasa spre planul de referin, pentru a elimina panul.

Temporizare la gurirea final a sculei cu suma P.

Retragere n avans rapid, pn pe poziia de msurare (G98) sau pe planul de referin(G99).

Recomandare:

Ciclul va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

Dac la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secund, altfel 1/1000 secunde.

Dac G91este activ, atunci mrimea lui Z i R va fi parcurs incremental.


G74 Filetare stnga

[ G90]G74X = Poziia de gurire n X;

Y = Poziia de gurire n Y;

Z = Adncimea filetului;


J = Multiplicare de rotaii la retragere;

F = Avans ;

L = Numrul de guriri (repetri);

Fig. 2.50. Filetare stnga

Desfurare:


Pornire arbore, rotire stnga.

Gurire pn la adncimea filetului Z.

Rotire arbore dreapta, i ieire pn la planul de referin.

Retragere n avans rapid, pe poziia de msurare (G98).

Recomandare:

Cicluil va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

Arborele va fi pornit automat prin funcia G74.

Avansul se numar prin rotaii x pai filet.

J este valabil doar la opiunea fr mandrina de compensare.

J este un multiplicator de rotaii la ieirea tarodului, ca ntreg i fr introducerea unui punct.

Dac J este omis atunci valoarea din Setting 120 este valabil.

G76 Alezare

[G90]G76 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea gaurii;

R = Plan de referinta;

P = Temporizare;

Q = Valoare schimbabila la retragere;

[ I ] = Valoare schimbabila la retragere in X ;

[ J ] = Valoare schimbabila la retragere in Y;

F = Avans ;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 2.51. Alezare

Desfasurare:

Parcurgerea de la planul de referinta in avans rapid.

Gaurire pe adancimea de gaurire Z.

Temporizare la gaurirea de baza.

Orientare arbore.

Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.

Retragere la pozitia de masurare (G98) sau planul de referinta (G99).

Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.

Pornire arbore.

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET .

Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.

Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.

G77 Alezare de jos

[ G90]G77 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y ;



P = Temporizare;

Q = Valoare schimbabila la retragere;

[ I ] = Valoare schimbabila la retragere pe X;

[ J ] = Valoare schimbabila la retragere pe Y;

F = Avans;


Fig. 2.52. Alezare de jos

Desfasurare:

Orientare arbore.


Parcurgerea la planul de referinta in avans rapid.


Pornire arbore .

Gaurire pana la adancimea Z.

Temporirare la gaurirea de baza.

Orientare arbore.


Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).


Pornire arbore.

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.

Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.

G81 Gaurire ( Standard )

[G90] G81 X = Pozitia de gaurire in X;




F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari);

Fig. 2.53. Gaurire

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.

Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z .


Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET .

Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

G82 Adancire, chamfrenare

[

G90] G82 X = Pozitia de gaurire in X;




P = Temporizare;

F = Avans;


Fig. 2.54. Adancire, chamfrenare

Desfasurare:


Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z.

Temporizare la gaurirea de baza P.


Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET. Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde. Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

G83 Gaurire cu eliminare span ( Standard )

[G90] G83 X = Pozitia de gaurire in X;




I = Prima descarcare;

J = Suma in descrestere pentru descarcare;

K = Valoare de descarcare mica;

P = Temporizare la baza gaurii;

F = Avans;


Fig. 2.55. Gaurire cu eliminare span

Desfasurare:


Gaurire cu valoare de descarcare Q in avans.

Dupa fiecare valoare de descarcare, ridicare in axa Z la punctul de referinta pentru eliminarea spanului.

Temporizare la sfarsitul gauririi cu valoarea P.

Daca descarcarea este mai mica decat K, atunci ea va fi limitata la K.

Temporizarea sculei la sfarsitul adancimii gaurii, dupa suma P.


Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET . Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.

I, J si K sunt mereu positiv.

I, J, K si Q nu au voie sa fie programati in acelasi bloc.

Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

G84 Filetare pe dreapta



Z = Adancimea filetulu;i


J = Multiplicator pentru rotire la extragere (iesire);

F = Avans;


Fig. 2.56. Filetare pe dreapta

Desfasurare:


Pornire arbore, rotire dreapta.

Gaurire pana la adancimea filetului Z.

Rotire arbore stanga , si iesire la planul de referinta.

Iesire ( extragere ) in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).

Recomandare: Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET. Arborele va porni automat prin functia G 84. Avansul va fi calculat prin rotatie x pas filet.

J este optional si valabil, doar la filetare fara mandrina de compensare. J este un multiplicator de rotire la iesirea tarodului, doar ca numaratoare completa fara introducerea unui punct (. ).

Daca J este abandonat, atunci este valabila valoarea din Setting 120 (filetare fara mandrina de compensare).G85 Alezare, gaurire



Z = Adancimea filetului;


F = Avans;


Fig. 2.57. Alezare, gaurire

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.

Alezare in avans pana la adancimea Z.

Alezare inapoi pana la planul de referinta.

Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).

Recomandare:


G87 / G88 Gaurire + gaureire manual





F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari);

P = Temporizare la terminarea gauririi numai la ciclul G88.

Fig. 2.58. Gaurire + gaureire manual

Desfasurare:



Arbore-Stop, Avans-Stop.

Comanda activeaza automat roata de mana.

Dupa necesitate, arborele poate fi pornit manual cu tasta CW.

Deasemenea dupa necesitate se poate gaurii mai adanc cu ajutorul rotii de mana (A), sau se poate retrage scula.

Avansul incremental pentru roata de mana poate fi selectat.

Apasarea tastei ciclu start.

Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta (G99).

Recomandare.


Atentie:

Daca se foloseste roata de mana, trebuie avut grija ca, avansul prin comanda numerica sa nu fi fost pozitionat pe roata de mana.

G89 Alezare, gaurire

[ G90]G85X = Pozitia de gaurire in X;




F = Avans;

L = Numarul de gauriri ( repetari ) ;

P = Temporizare.

Fig. 2.59. Alezare, gaurire

Desfasurare:



Temporizare pe adancimea Z.

Alezare inversa in avans, pana la planul de referinta.

Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).

Recomandare.

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET

2.2.2.11. Ciclu sablon de gaurire

Exista trei moduri de ciclu gaurire sablon:

aurire in cerc;

gaurire in arc de cerc; gaurire in linie.

Aceste cicluri nu sunt modale, si vor fi utilizate doar legate de ciclii de gaurire.

Scula trebuie sa se afle in centrul cercului la gaurirea in cerc, respectiv pe punctul de start al unei pozitii de gaurire in linie ,care a fost pozitionata anterior, sau aceasta intrare trebuie sa se afle in X sau Y din acel ciclu.

La inceput va fi definit un ciclu de gaurire cu functia L0, si legat de el un ciclu sablon de gaurire .

Gurire n cerc: G70 [X.. Y..] I.. J.. L..

X = Punctul central al gauririi in cerc in X;

Y = Punctul central al gauririi in cerc in Y;

I = Raza gauririi in cerc;

J = Unghiul de start (positiv, 0 360);

L = Numarul de gauri.

Exemplu:G81 Z-15. R1. F200 L0

G70 X0 Y0 I50. J22.5 L8.

G80

Arc de cerc: D71 [X.. Y..] I.. J.. K..

X = Punctul central al arcului de cerc in X;

Y = Punctul central al arcului de cerc in Y;

I = Raza gauririi in cer;

J = Unghiul de start ( positiv, 0 360 ) ;

L = Numarul de gauri ;

K = Unghiul de asezare.

Exemplul: G81 Z-15. R1. F200 L0

G71 X0 Y0 I50. J22.5 K45. L8.

G80

Gurire n linie: G72 [X.. Y..] I.. J.. L..

X = Punctul de start in X;

Y = Punctul de start in Y ;

I = Distanta intre gauri ( deschiderea );

J = Unghiul liniei de gauri ( 0-360);

L = Numarul de gauri X,Y.

Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0

G72 X0 Y0 I50. J22.5 L8.

G80

2.2.2.12. Ciclu de frezare circular G12-sens orar / G13-contra sensului orar

G90 ( G91 ) G12

X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X,

trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior;

Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X,

trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior;

Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.

Degajare in adancime la introducerea lui L cu G91;

I = Raza primului cerc, I nu are voie sa fie mai mare decat raza frezei;

K = Raza buzunarului;

Q = Raza in crestere;

D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr.);

F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z;

L = Repetari (reluari) pentru degajare in adancime.

Exemplul:

Exemplu:

Frezare buzunar, cu o degajare in Z

Frezare buzunar, cu trei degajari in Z

G90 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. G91 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. L3

G0 Z3.

G90 G0 Z3.

Fig. 2.60. Ciclu de frezare circular sens orar si contra sensului orar

Recomadare:

Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza, cand materialul este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material.

Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o fraza (un bloc) pentru executarea retragerii.

Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara (de sus) a piesei. Daca este programat cu reluare (repetitie) L, atunci degajarea in adancime = adancimea totala / L.2.2.2.13. Cicluri de frezare buzunare G 150

G90 ( G91 ) G150

X = Startul pozitiei de gaurire re X

Y = Startul pozitiei de gaurire pe Y

Z = Adancimea totala ( la G90 = pozitia absoluta a fundului buzunarului )

I = Degajare (taiere ) in axa X, cand J nu este introdus

J = Degajare (taiere ) in axa Y, cand I nu este introdus

[K] = Adaus de prelucrare pe partea buzunarului

P = Introducerea unui numar de sub-program in contur

Q = Degajare in adancime

R = Plan de referinta. De la acest plan incepe degajarea in Z

D = Freza-Raza-numar de corectie ( Offset-Nr. )

G41 = Corectie de raza stanga, trebuie sa corespunda cu directia de contur a

programului

G42 = Corectie de raza dreapta, trebuie sa corespunda cu directia de contur a

programului

F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z

Exemplu: Pe pozitia X0 Y10 este deja efectuata o gaura . O0400

T1 M06 (FREZAREA UNEI GAURI )

G54 G90 G0 X0 Y10 S600 M3

G43 H1 Z2. M8

G150 X0 Y10. Z-10. R0 J5. K0.2 P401 Q5. D01

G41 F300 G0

G90 G53 Z0

G53 Y0

M30

O0401

G01 Y25. X-30.

G3 X-40. Y-15. R10.

G1 Y-15

G3 X-30. Y-25. R10.

G1 X40.

G3 X50. Y-15. R10.

G1 Y15.

G3 X40. Y25. R10.

G1 X0

M99

Fig. 2.61. Cicluri de frezare buzunare

Desfasurare:

Buzunarul si insula se vor ocoli ( pe fiecare plan).

Daca K esete introdus sau K > 0, atunci partile buzunarlui si a insulei vor fi frezate la adancimea totala.

Recomandare:

Sub- programul nu are voie sa contina mai mult de 19 elemente de contur.

Trebuie prelucrata inainte o gaura pentru pozitia de start (G83..Z..R..Q..F..).

Prima pozitie dupa punctul de start si ultima pozitie a conturului exterior trebuie sa fie identice ( fara insula ).

Cu insula: - pozitia de plecare si sosire a conturului exterior si a insulei trebuie cel putin sa se intersecteze cu raza frezei.

- rotirea sistemului de coordonate ( G68 ) nu este posibila.

2.2.2.14. Gravarea unui text ( P0 )

G47 P0 X = Punctul de start al gravarii in X

(punctul stang cel mai de jos al primei litere) ;

Y = Punctul de start al gravarii in Y

(punctul stang cel mai de jos al primei litere);

Z = Adancimea gravarii ( absolut ) ;

R = Planul de intoarcere ( absolut );

I = Unghiul;

J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului);

F = Avans;

(....) = Textul ce urmeaza gravat;

Exemplu: G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (TEXIMP. 15)

Fig. 2.62. Gravarea unui text

Observatie:

Sunt permise toate literele mari si mici, cifre de la 0 la 9, urmatoarele semne:

! # $ % & `( ) * + , - . / : ; < > ? [ ] ^ _ { } si semne goale.

Gravarea numerelor ( P1 )G47 P1 X = Punctul de start al gravarii in X

(punctul stang cel mai de jos al primei cifre);

Y = Punctul de start al gravarii in Y

(punctul stang cel mai de jos al primei cifre);

Z = Adancimea gravarii ( absolut );

R = Planul de intoarcere ( absolut );

I = Unghiul;

J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului);

F = Avans;

( ### ) = Introducerea datelor , unde datele nu sunt necesare sa fie completate

cu 0 sau (Ex. 20 ) = Introducerea numarului de inceput.

Exemplu: G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (####)

Fig. 2.63. Exemplu de gravare

Observatie:

Numarul de inceput poate fi introdus direct in paranteza, Ex. G47 P1 .. (10).

Pe aceasta pozitie nu va fi gravat nici o cifra, ci doar numarul de inceput va fi pozitionat.

Pentru ca numarul atasat sa fie gravat, este necesar ca blocul urmator G47 P1.

P1 sa contina (###).

La fiecare bloc urmator G47 P1 care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat.

Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.

Daca numarul de inceput este introdus direct in variabila #599, atunci acest numar care se gaseste in blocul urmator G47 P, la (###) va fi gravat.

La fiecare bloc urmator G47 P1 care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat.

Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.

Exemplu, variabila #599 este declarata pe 10:

Gravare G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) (

0010

G47 P0 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####)(

0011G47 P0 X20. Y50. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####)(

0012Exemplu, Variabila #599 nu a fost declarata: Gravare G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (10) (

fara

G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) (

0010

G47 P0 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) (

0011

G47 P0 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (1000) (

fara

G47 P0 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) (

1000

G47 P0 X50. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) (

1001

2.2.2.15. Scalare G51

G51 X = Centrul scalarii in X ;

Y = Centrul scalarii in Y;

Z = Centrul scalarii in Z;

P = Factor de scalare.

Functionare:

Linia de legatura de la originea scalarii la punctele unice ale piesei, respectiv a conturului, vor fi prelungite la factorul de scalare.

Noile puncte finale vor da fiecare, punctele finale a noii piese.

Fig. 2.64. Scalare

Observatii:

Functia de sclare nu este de utilizat, de Ex. la masurarea rapida pentru comparatie.

La aceasta, corectia de raza a frezei este mai potrivita.

Daca X , Y sau amandoua sunt abandonate, atunci originea scalarii pentru axele abandonate va fi fiecare in parte pe punctul zero al piesei.

Daca P este abandonat, atunci valabila este valoarea din Setting 71 [1] G50 P1. = Stergerea (anularea ) scalarii.

2.2.3. Functiile auxiliare

Comanda M (= sunt difetite) functie utilizata pentru activarea diferitelor tipuri de comenzi auxiliare.

M3, M4 sensul de roatie al arborelui principal

M 3 comanda de rotire a arborelui principal in sensul acelor de ceasornic (CW).M 4 comanda de rotire a arborelui principal in sens invers acelor de ceasornic (CCW).

M8, M9, M88, M89 lichid de racire ungere

M8 conada de pornire lichid de racire ungere.M9 comanda de oprire lichid de racire ungere.

M88 comanda de pornire lichid de racire ungere prin interiorul sculei aschietoare.M89 comanda de oprire lichid de racire ungere prin interiorul sculei aschietoare.

Comanda schimbarea sculei din magazia de scule M6

M0 comanda stop program

M30 sfarsitul programului

Comanda M30 este folosit pentru oprirea

simultana a arborelui principal si lichidului de

racire. Programul se deruleaza la inceput si poate

fi repornit imediat.

M97 comanda de declarare a unui

M98 comanda de activare a unui

subprogram

subprogram

M99 comanda de sfarsit de program

Pagina | 29

Curs 6 Nelistat

Documents

Transcript of Curs 6 Nelistat