90671793 Atasamentul Si Tea in Copilaria Mica
-
Upload
madalina-negoita -
Category
Documents
-
view
14 -
download
1
description
Transcript of 90671793 Atasamentul Si Tea in Copilaria Mica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
ATASAMENTUL SI ANXIETATEA IN COPILARIA MICA
Octavian Moise, anul I, ID, seria II
ANXIETATEA
De obicei, in copilaria mica se intalneste anxietatea de separatie, care este o tulburare a
afectivitatii manifestata prin stari de agitatie, neliniste si dezechilibru interior atunci cand copilul
este separat de parinti.
Aparitie, dezvoltare, declin
Anxietatea de separatie apare in jurul varstei de 7-8 luni, timp pana la care copilul va fi
dezvoltat déjà un atasament puternic cel putin fata de mama. Parintii se vor confrunta cu cele mai
mari probleme abia in intervalul 12-18 luni dupa care, in mod normal simptomul incepe sa piarda
din putere. Nu toti copiii simt aceasta frica la fel de intens: sensibilitatea micutilor dar si unele
evenimente (timp petrecut in spital, certuri intre parinti, zgomote bruste) pot amplifica nivelul la
care este resimtita teama.
Exista cazuri in care copilul nu trece prin acest tip de anxietate dar si situatii in care
aceasta tulburare poate afecta intreaga copilarie a individului. Daca anxietatea de separatie devine
patologica si nu este rezolvata inainte de mica scolaritate ea poate afecta intreaga dezvoltare
ulterioara a copilului generand probleme afective, de invatare, de adaptare sociala.
Simptome
Cand anticipeaza plecarea parintelui copilul devine ingrijorat, nelinistit apoi incepe sa
planga, sa tipe, sa se zvarcoleasca. In cazurile mai grave se pot instala insomnia, pavorul nocturn,
diareea, febra sau varsaturile. Alteori copilul refuza sa ramana acasa singur sau sa paraseasca
domiciliul. Nu in ultimul rand ei pot dezvolta frica de intuneric, hoti sau animale .
Cum afecteaza anxietatea de separatie viata copilului:
- Atentie deficitara
- Timiditate in relatiile cu alti copii
- Dorinta scazuta de cunoastere si explorare
- Anormal de fricosi
Anxietatea de separatie devine patologica atunci cand aceste simptome incep sa afecteze
celelalte activitati ale copilului. Daca starea a aparut inainte de 14 ani si dureaza minim 4
saptamani este recomandat un consult de specialitate: cazurile grave pot necesita psihoterapie
si/sau interventie medicamentoasa.
Cauze
Iata cateva din posibilele cauze ale anxietatii de separatie:
1. O cearta puternica intre parinti, divortul acestora, cuvinte grele spuse de fata cu copilul,
amenintari. Deasemenea o despartire mai lungade parinti poate cauza anxietate de
separatie.
2. Sensibilitatea crescuta a unor micuti, intolerant crescuta la stress.
Nu toti copii reactioneaza la fel in situatii de frustrare. Cei cu o sensibilitate mai mare
decat media sunt predispusi la un temperament anxios, orice eveniment devenind pentru
ei un prilej de panica, angoasa.
3. Inaptarea copilului la gradinita, la mediul nou de acolo poate cauza anxietate inaintea
plecarii de acasa. Asteptarile mari ale parintilor pot deasemenea fi o sursa de teama pentru
micuti.
Cum resimt copii anxietatea de separatie
Copii mici nu detin notiunea de timp sau de spatiu/proximitate, deci lipsa adultului de
langa ei poate insemna disparitia acestora pentru totdeauna, chiar daca ei sunt intr-o alta camera.
Ei stiu, la nivel inconstient, ca sunt in intregime dependenti de parintii lor si nu pot supravietui
fara ingrijirea acestora. Lumea este pentru ei ceva inspaimantator datorita bogatiei stimulilor care
ii asalteaza neincetat si care pentru micuti sunt elemente straine, pe care nu le pot recunoaste sau
controla. Drept urmare copii isi “folosesc” parintii drept “scut” impotriva asaltului realitatii. Cand
acest scut dispare ei sunt practic singuri in fata unei lumi in care orice se poate intampla. Se pare
ca senzatiile traite se aseamana cu cele de vid interior, neputinta, frica coplesitoare.
Solutii pentru diminuarea anxietatii de separatie
Parintii trebuie sa fie constienti ca exista o multitudine de solutii contra anxietatii de
separatie.
Se recomanda obisnuirea treptata a copilului cu lipsa parintelui si acomodarea micutului
cu persoanele care il vor supraveghea in tot acest timp. Bonele trebuie mai intai invitate in familie
iar gradinita trebuie vizitata inainte de inceperea programului impreuna cu unul din parinti pentru
ca micutul sa integreze locul in harta sa emotionala. Perioada in care apare anxietatea de separatie
trebuie petrecuta impreuna cu copilul, eventual lasare a sa in grija unei alte persoane putand
agrava lucrurile.
Timpul in care copilul este lasat fara unul din parinti trebuie marit gradat. La fiecare
plecare este bines a I se explice copilului rational , cu mult calm si rabdare, care este motivul real
al lipsei. Un ritual de plecare in care parintele il asigura pe copil de dragostea sa, il incurajeaza si
ii spune cand se intoarce are mari sanse sa ii diminueze frica.
Deasemenea parintele trebuie sa isi respecte promisiunea si sa se intoarca atunci cand a
promis deoarece copii sunt foarte sensibili in cazul in care realizeaza ca cei mari il mint iar acest
lucru poate crea o sciziune intre ei.
Odata ce a plecat, parintele nu trebuie sa se intoarca din drum, acest lucru va face
lucrurile mai grele si pentru el si pentru copil.