Sunt zile care prin semnificaþia lor în istoriaunui neam capãtã valoare simbolicã: 9 Mai1877, ziua proclamãrii Independenþei de stat aRomâniei; 9 Mai, ziua capitulãrii necondiþio -nate a Germaniei naziste; 9 mai, Ziua Europei.

Pentru România, 9 mai 1877 a marcat pro -cla marea independenþei de stat, îndelung râv -nite de poporul român, inclusiv de minoritateaucraineanã.

Înfãptuirea independenþei de -pin dea, însã, pe vremea aceea,atât de folosirea oportunitãþiideclanºãrii rãzboiului ruso-turc,cât ºi de ºansa implicãrii Româ -niei ca partener alãturi de Rusia,în înfrângerea otomanilor. Înconsecinþã, a urmat ruperea legã-turilor cu Imperiul Otoman (careduraserã de patru secole), alianþamilitarã cu Rusia, moþiunea princare se lua act de starea de rãz -boi între România ºi Turcia, con-sacrarea independenþei þãrii înSesiunea Extraordinarã a Parla -men tului din 9 mai 1877 ºi anu-larea tributului cãtre Turcia.

Alianþa cu Rusia nu era, însã,scutitã de surprize: partea rusãnu se gândea sã atribuie armatelor românevreun rol în lupte ºi îndeplinirea scopului final,aºa cum ºi-l doreau românii. Abia dupã august1877, când forþele otomane au oprit ofensivarusã la Plevna, iar forþele române, prin acte devitejie, au deblocat si tuaþia - ceea ce a deschiscalea pentru înain ta rea rapidã a armatelor rusespre Con stan ti no pol, aliatul a dat semne derecunoaºtere a contribuþiei româneºti pe front.Într-un final, Rusia, ca ºi alte state, acceptãrecunoaºterea independenþei României, care seînscrie pe calea adoptãrii modelului occidentalde dezvoltare.

Cel de-al doilea 9 Mai constituie data cândreprezentanþii URSS, Marii Britanii, SUA ºiFranþei semneazã, la Berlin, actul de capitularenecondiþionatã a Germaniei naziste. Aºadar,anul acesta, ne despart 68 de ani de la acea ziistoricã în care popoarele fostei URSS ºi ale

coaliþiei antihitleriste au înfrânt Germania,obþinând marea victorie.

9 Mai ca Zi a Europei a fost aleasã deConsiliul Europei de la Milano, din 1985, apre -ciindu-se cã punctul de pornire al construcþieiEuropei unite a fost declaraþia prin care, la 9mai 1950, Robert Schuman, ministrul de exter -ne al Franþei, a propus Germaniei, dar ºi altorstate, sã punã bazele concrete ale unei federaþii

europene indispensabile pentru menþinereapãcii. Al Doilea Rãzboi Mondial a lãsat în urmão Europã distrusã din punct de vedere material,frãmântatã de puternice crize politice ºi diviza-tã, prin „cortina de fier“, în douã mari blocuri:Est ºi Vest. Apare, în acest context, un puterniccurent spre o politicã internaþionalã care sã fiecapabilã sã opreascã o a treia conflagraþie mon-dialã ºi sã consolideze Europa din punct devedere economic (în faþa SUA ºi a URSS).Sunt create, aºadar, dupã rãzboi o serie de orga-nizaþii internaþionale având caracter politic, mi -litar sau economic. Într-un moment complicatdin primãvara anului 1950, ºi anume începerearãzboiului rece, lui Robert Schuman, pe atunciministrul afacerilor externe al Franþei, îi esteîn cre dinþatã de cãtre omologii din MareaBritanie ºi Statele Unite ale Americii o misiunefoarte importantã: crearea unui plan care sã

ducã la reintegrarea Germaniei Federale înconcertul european.

La 18 aprilie 1951, ºase þãri (Belgia, Franþa,Germania, Italia, Luxemburg ºi Olanda) ausem nat Tratatul de la Paris, privind prima din-tre comunitãþile europene, Comunitatea Eco no -mi cã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO). Ul te ri -or, în 1957, prin Tratatul de la Roma, a fostînfiinþatã Comunitatea Economicã Europeanã,

precursoare a Uniunii Europenede astãzi. În 2003, ziua de 9 maiare o încãrcãturã simbolicã apar -te, în contextul în care UniuneaEuropeanã se pregãteºte pentrucea de-a cincea ºi cea mai amplãextindere din istoria sa, „Cei 15“din prezent urmând sã devinã„Cei 25“ la 1 mai 2004 ºi „Cei27“ în 2007, dupã ce ºi Ro mâ -nia, ºi Bulgaria au aderat laUniunea Europeanã.

România este ºi va rãmâne unstat dedicat destinului sãu euro-pean. Ca români ºi cetãþeni euro -peni avem datoria ºi potenþialulde a contribui la afirmarea iden-titãþii comune a Europei. Pro -gresãm tot mai mult în demersul

nostru de a face ca apartenenþa la Uniunea sãaducã mai multe beneficii pentru România ºiromâni.

Al ºaptelea an consecutiv România sãrbã-toreºte Ziua Europei. Uniunea Europeanã, acãrei membrã este þara noastrã, constituie uncadru favorabil pentru conservarea ºi dezvol ta -rea identitãþii naþionale, construcþia europeanãfiind înainte de toate expresia unitãþii în diver-sitate.

9 Mai este o datã cu triplã semnificaþie, deaceea statul a fãcut tot ce este necesar ca aceas-ta sã fie marcatã aºa cum se cuvine. În Capitalã,cele trei evenimente i-au scos pe bucureºtenidin case, cãci edilii au pregãtit parade militareºi demonstraþii de luptã, concerte în aer liber,mese gratuite dupã tradiþia ostãºeascã ºi focuride artificii la cãderea serii.

Ion ROBCIUC

serie nouå, nr. 239-240 / mai 2013

9 mai - o tr iplÅ sÅrbÅtoare

În ziua de 3 aprilie 2013, în sala „Emi nescu“a hotelului „Traian“ din Iaºi a avut loc un semi -nar organizat în cadrul proiectului „Creareaunui climat investiþional favorabil în regiunilede frontierã din Ucrai na ºi România“, cu tema„Dezvoltarea antreprenoriatului în domeniulturismului transfrontalier“, organizat sub egidaAgenþiei pentru Dez voltare Regio nalã Odesa,Ucrai na ºi a Consiliului Jude þean Iaºi, care aavut ca obiec tiv crearea unui sistem efi cient deinteracþiune între auto ritã þile regio nale ºi locale,întreprinderi, organizaþii regio nale, fonduri deinvestiþii, or ga ni zaþii nonguvernamentale cuscopul de a promova inves ti þiile în economie, înzona de frontierã. Din par tea filialei Iaºi aUUR, la acest simpozion au fost invitaþi ºi auparticipat dnii Vic tor Hri hor ciuc ºi Daniel Ser -denciuc.

În cadrul progra mu lui, a fost prezentatcadrul de regle men tare a serviciilor turistice înRo mânia ºi Ucraina, s-a fãcut o analizã a me -diului de afaceri în domeniul turismului din Ro -mâ nia ºi Ucraina, bunele practici în or ganizareaserviciilor de turism ºi oportunitatea unor pro-duse turistice transfrontaliere în zona de graniþãdintre cele douã þãri.

Participanþii la simpo zion au evidenþiat oinsuficientã bazã de documentare reciprocã înce priveºte produsele turistice, oferite de Ucrai -na ºi România, axându-se pe judeþele li mi trofefrontierei de stat.

În acest sens, participanþii la simpozion ausolicitat sã fie sprijiniþi, pe de o parte, în ce pri -

veº te realizarea unui schimb reciproc de infor-maþii cu privire la activitãþile ce se vor organizaîn domeniul cul tural-educaþional, spor tiv ºi nunumai, în Ro mâ nia ºi, respectiv, în Ucraina, înjudeþele limitrofe frontierei (simpozioane, festi-valuri, târguri, tra diþii ºi obiceiuri, sãrbãtori tra -di þionale etc.), la care, pe bazã de reciprocitate,ar putea fi invitate gru puri, forma þii, meº teripopulari din localitãþile unde se pãs treazã aces-te obiceiuri ºi tradiþii.

În altã ordine de idei, participanþii au solici-tat, dacã este posibil, ca filiala Iaºi sã seimplice în gã sirea de parteneri din Ucraina cucare s-ar putea colabora ºi angaja proiecte cufinanþare europeanã nerambursabilã în ce pândcu se siunea urmãtoare de pro iecte, propunereaccep tatã de noi în ba za unor protocoale departeneriat ce se vor încheia ulterior.

S-a mai ridicat problema barierelor lingvis-tice între par te nerii români ºi ucraineni, pro -blemã care, dupã pãrerea noastrã, poate fi depã -ºitã printr-o mai bunã informare ºi colaborareîn tre pãrþile interesate, în sensul gãsirii ºi asi gu - rãrii traducerii documentelor ºi a negocieri lorprin persoane vorbitoare de limbã ucrai nea nã ºirusã din cadrul filialei noastre.

Prin departamentul de specialitate din cadrulConsiliului Judeþean Iaºi se vor face demer-surile necesare pentru materializarea celor dis-cutate în cadrul simpozionului.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

2 curierul ucrainean

strada radu popescu, nr. 15, sector 1, bucureçti

telefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan buciutaKolea Kureliuk

tehnoredactare:Çtefania Ganciu

tiparul executat la

tipografia

„s.c. smart orGanization srl“

Domnului ªtefan Buciuta, preºedintele UUR

Învierea Domnului reprezintã un moment de reînnoire, detrezire a speran þei ºi de triumf al luminii care ne cuprinde fiinþaºi se alãturã paºilor noºtri. Este, totodatã, un mesaj spi ri tual alreconcilierii ºi un simbol al pãcii eterne.

Împreunã vom lua luminã din luminã, temei al speranþelorde mai bine, ce întãreºte credinþa în mântuire ºi în sentimentulcurat al umanitãþii.

Fie ca Domnul sã vã binecuvânteze cu harul ºi pacea sa pen-tru a petrece Sfintele Sãrbãtori Pascale cu credinþã ºi alãturi defamilie ºi cei dragi.

Hristos a înviat!Anton ROHIAN,

prefectul judeþului Maramureº

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

Preºedintelui Uniunii Ucrai nenilor din Româniaªtefan Buciuta

Stimate Domnule ªtefan Buciuta,În numele colectivului Con su latului General al Ucrainei la

Suceava ºi al meu personal, vã rog sã primiþi cele mai sincerefelicitãri cu prilejul luminatei Sãrbãtori a Învierii.

Fie ca Paºtele creºtin sã vã aducã bunã dispoziþie, sentimen-tul de înãlþare spiritualã ºi încre dere în viitorul fericit al tutu rorucrainenilor din România.

În aceastã zi luminatã, vã dorim Dvs. ºi familiei Dvs. sãnã-tate deplinã, fericire ºi bunãstare.

Hristos a înviat!Cu profundã stimã,

Vasyl BOIeCIkO,consul general

curierul ucraineanNoi colaboråri la orizont...

Domnului Preºedinte al UUR,

Domnule Preºedinte,

Ne adresãm dumneavoastrã ºi, im -pli cit, tuturor membrilor Consiliului,cu so li citarea imperativã de a rezolvapro blemele grave care au apãrut ºi per-sistã la filiala Suceava a UUR.

Aceste probleme se datoreazã în ex -clu sivitate preºedintelui filialei su ce -vene, domnului profesor Ioan Bodnar,care, prin acþiunile sale din ultimele 18luni, a adus grave prejudicii imaginiiUUR, ucrainenilor în general, dezorga-nizând activitatea or ganizaþiilor filialeiSuceava.

Domnul Bodnar a încãlcat gravprevederile Statutului UUR (art. 8,punctele a, b ºi d). Acþiunile sale se în -cadreazã în prevederile art. 9, punc te leb ºi c din Statut, care prevãd exclu -derea din cadrul membrilor UUR.

Pentru rezolvarea situaþiei create ºireluarea unei activitãþi normale încadrul filialei noastre, la cerereamajoritãþii membrilor UUR din judeþulSuceava ºi ai organizaþiilor locale, vãsolicitãm sã puneþi în aplicare hotã râ -rile luate ºi votate la 24 februarie 2013,în cadrul ºedin þei lãrgite cu membriiComitetului filialei Su cea va, preºe -dinþii filialelor locale din judeþ, pre cumºi cu alþi membri marcanþi ai UUR Su -ceava, - ºedinþã la care aþi fost prezent- hotãrâri care prevãd revocarea dinfuncþie a domnului preºe dinte IoanBodnar ºi organizarea de alegeri în toa -

te organizaþiile locale, precum ºi orga-nizarea Conferinþei Judeþene pentrualegerea unui nou Comitet de Con du -cere ºi a noului preºedinte al fi lia leiSuceava a UUR.

Reamintim faptele sãvârºite dedomnul Bodnar: încãlcarea StatutultuiUUR; prejudicii aduse imaginii ucrai -nenilor din judeþul Sucea va; utilizareaîn mod discreþionar a bunurilor mobileale UUR (autoturismul filialei) fãrã ojustificare adecvatã; încãlcarea deon-tologiei profesionale, prin solicitareasemnãturilor membrilor Comitetuluifilialei Suceava în scopul convocãriiunei ºedinþe, semnãturi folosite ulte riordrept o susþinere din partea acestor per-soane a unei contestaþii aduse de dom-nul Bodnar Comisiei de eticã ºi litigii aUUR.

Vã comunicãm, prin urmare, cãîncepând de astãzi, 20 mai 2013, numai recunoaºtem calitatea de preºe din -te al UUR - filiala Suceava a domnuluiprofesor Ioan Bodnar ºi vom conlucracu Consiliul (Rada) ºi cu preºedinteleUUR, ªtefan Buciuta, pentru a asiguradesfã ºurarea cât mai rapidã aalegerilor.

Semneazã: Mihoc Lucia, ZaharieMaria, Mazureac Alina, ChideºciucIoan, Nicolaiºen Nicolae, CrâºmarCarmen, Grigorciuc Lãcrãmioara,Cureliuc Nicolae, Martiniuc Ionuþ,Maleº Traian, Gheorghi Mihai, CegaGheorghe, Sauciuc Ilie, Puºcã Ilaria,Pascariu Vasile, Mititel Elena, Pro co -peþ Mircea, Radu I. Nicolaiºen, Du -mencu Vasile, Aflorei Viorica, Boi ciucLazãr Nadia.

ªtefan Buciuta,Consiliului UUR

curierul ucrainean 3

La Galeria „Bucovina“ din in -cin ta Palatului Administrativ Su -cea va a avut loc vernisajul expo zi þi -ei de icoane-goblen cu genericul„Bu curia Învierii Domnului“, reali -za tã de Nadia Boieciko, soþia Ex ce -len þei Sale consulul general alUcrainei la Suceava, Vasyl Boie -ciko.

Icoane-goblen în care „seîntrupeazã gândul, credinþa ºi

dragostea dnei Nadia Boieciko“

Expoziþia, organizatã de Insti tu -þia Pre fec tului Suceava, ConsulatulGeneral al Ucrainei la Suceava ºiConsiliul Judeþean (CJ) Suceava,etaleazã un numãr de 20 de icoane,executate cu fire policrome demãtase, în tehnica punctului-cru -ciu liþã, ºi este dedicatã - în preajmaSãrbãtorilor Pascale - împlinirii a1025 de ani de la creº tinarea RusieiKievene, eveniment care a avut locîn anul 988, când cnea zul Volo -dymyr a adoptat creº ti nismul careligie oficialã de stat în teritoriilepe care astãzi se aflã Ucraina, Rusiaºi Belarus.

Vernisajul, la care au participatreprezentanþi ai instituþiilor publicesuce vene, ai Consulatului Generalal Ucrainei la Suceava ºi ai UniuniiUcrainenilor din România (UUR) -fi liala Suceava, precum ºi mulþiprie teni ai familiei Boieciko, a con-stituit, aºa cum a spus prefectulFlo rin Sinescu, „un moment impor-tant în preajma celei mai mari sãr-bãtori creºtine“.

Remarcând lucrãrile deosebite,care presupun „mult lucru ºi multãrãbdare“, Florin Sinescu a subli -niat faptul cã în aceste icoane „seîntrupeazã gândul, cre dinþa ºidragostea dnei Nadia Boieciko“.

„Tot ceea ce a reuºit ea sã facãeste în ajutorul familiei“

Avându-l ca prezentator peprof. Ioan Bodnar, preºedinteleUUR - filiala Suceava, evenimen-tul a fost salutat de vicepreºedinþiiCJ Suceava, Alexandru Rãdulescuºi Ilie Niþã, de prorectorul Uni -versitãþii „ªtefan cel Mare“, prof.univ. dr. ªtefan Purici, de prof.Lucia Mihoc, preºedinta femeilorucrainene, de preoþii Nicolae Nico -lai ºen, Mihai Maghiar, MihaiCobziuc ºi de artistul plastic MihaiPînzaru PIM.

Excelenþa Sa consulul general alUcrainei la Suceava, Vasyl Boie -ciko, care a mãrturisit cã este mân-dru de soþia sa, a subliniat faptul cã„tot ceea ce a reuºit ea sã facã este

în ajutorul familiei“ ºi se înscrie ca„un bun exemplu în colaborarea ºiprietenia ucrai neano-românã“.

„O jertfã minunatã“, lucrãri alecãror „rânduieli ale facerii

implicã mult post ºi rugãciune“

Nadia Boieciko, care a declaratcã a început sã lucreze goblenuridin anul 2003, „la început mai mici,apoi, cu ajutorul Maicii Domnului,lucrãri de dimensiuni mai mari“, a

subliniat cã modelele au fost prelu-ate de pe site-uri specializate, de -sig nerul sãu preferat fiind bul-gãroaica Stoianka Ivanova. Reali -zate cu fire de mãtase în cca 50 denuanþe cromatice, icoanele-goblenreproduc o serie de picturi celebresemnate de Rafael sau de Boticelli.

„O jertfã minunatã“, aºa cum aremarcat preotul greco-catolic Ni -

co laiºen, lucrãri, cum a spus pãrin-tele Maghiar, ale cãror „rânduieliale facerii implicã mult post ºirugãciune“, o adevãratã „picturã culumina zilei“, aºa cum a spus artis-tul plastic Mihai Pînzaru PIM.

Demonstraþie de lucruîn faþa publicului

Nadia Boieciko a dorit apoi sãfacã o demonstraþie de lucru în faþapublicului ºi s-a aºezat sã coasã

cântând o piesã religi oa -sã. Fiind ºi Ziua Pã mân -tului, ea a recitat o poeziededicatã Mamei Pãmânt.

Alãturi de ea a venitfolclorista ºi meºterul po -pular Felicia Oblez niuc,din Moldoviþa, care asosit încãlþatã cu opincide la Ciumârna ºi ºi-apre zentat costumul popu-lar, interpretând câtevacântece religioase, întrecare un cântec închinatMaicii Domnului. Alãturide Nadia Boieciko a venit

la final ºi pr. Mihai Cobziuc, care acitit o rugãciune în limba ucrai -neanã (Rugãciunea Împãrate Ce -resc) ºi a cântat un imn creºtin.Totul s-a încheiat cu oferirea unorbuchete de flori Nadiei Boieciko,care, emo þio na tã, le-a mulþumittuturor participanþilor la vernisaj.

Tiberiu COSOVAN

Expoziþia de icoane-goblen „Bucuria Învierii Domnului"

Aºa o ºtiu copiii, aºa o ºtiu pãrinþii, aºa o ºtiuoamenii din sat. Este doamna Daniela de la grã-diniþã. E tânãrã, ambiþioasã, foarte talentatã, iarde curând ºi-a sãrbãtorit ziua de naºtere. La 13martie 2013, a împlinit 36 de ani. Este educa-toare titularã la Grãdiniþa cu program normaldin Negostina, judeþul Suceava. Are o vechimeîn învãþãmânt de 12 ani din care 10 ani am fostºi eu colegã cu ea. În primul rând, mi-a fostelevã la gradiniþã, iar apoi am devenit colege ºifoarte bune prietene.

Daniela, aºa cum îmi place mie sã îi spun,este absolventã a Liceului Pedagogic din Su -cea va ºi a Facultãþii de Limbi Strãine (ucrai - neanã, rusã) din cadrul Universitãþii Bu cureºti.

Ce poate fi mai minunat decât sã creºti, sãeduci ºi sã iubesti copiii?

Am fost invitatã sã vizitez vechiul meu locde muncã ºi am rãmas plãcut impresiona tã deceea ce am vãzut ºi am gãsit. Am numai cuvintede apreciere deosebitã la adre sa celor douãdoamne educatoare. La Grãdiniþa din Negos -tina funcþio neazã douã grupe. La cea mijlocie,este educatoare anul acesta doamna RamonaFraseniuc, absolventã a Liceului Pe dagogic dinCernãuþi, tot tânãrã ca ºi colega ei, iar la grupamare este doamna Daniela Pas lea, despre carescriu. Sãlile de grupã sunt frumos amenajate, segãsesc multe lucrãri de-ale copiilor, unde estereflectatã munca educatoarelor, aranjate în porto-folii, cât ºi unele mici expoziþii cu diver se materi-ale. Am vãzut multe planºe, ilustraþii cu imaginidin basme, poveºti ºi din mediul înconjurãtor.Existã ºi un calculator cu internet unde copiii au

posibilitatea sã-ºi îmbo gãþeascã cunoºinþele dupãteh nicã modernã.

Daniela este localnicã, o bunã ucraineancãcare a îm brã þi sat meseria de profesor de limba

ucrai neanã, dar n-a renunþat la postul de edu ca -toa re. Atât de mult îi place sã se joace cu copiii,încât de multe ori se trans formã în copil în timpuldesfã ºu rã rii acti vi tãþilor. Este foarte price putã ºidevotatã me seriei. Are mâini de aur, o rice lu crarecare iese din mâinile ei este o bijuterie. La grã -diniþã, se fac multe lucrãri practice: de cupaje, li -pi turi, îndoituri etc. din diferite ma te riale re -ciclabile, iar Daniela este un as în aceastã artã.Toa te lucrãrile model, cât ºi cele ale copiilor suntpãstrate în cea mai mare ordine de aceea sunt ºi

foarte apreciate. Daniela mai are ºi alteca litãþi ºi talente ºi anume este o foartebunã cân tãreaþã vocalã ºi instrumen-talã, cântã la man do linã. A participatcu copiii la diferite concursuri pre ºco -

la re: „Voinicelul“, „Ce pot face douã mâini diba -ce“, unde a obþinut multe premii I ºi II.

Metodele ºi procedeele folosite la activitãþi deDaniela sunt foarte bine selectate ca sã fie cât mai

pe înþelesul copiilor. Dupã cum se cunoaºte, însatul Negostina predominã populaþia ucrai nea -nã în proporþie de 80%, iar copiii vin de acasãcu limba lor maternã. În zilele noastre se vor -beºte ºi româneºte acasã ºi Daniela des fã ºoarãactivitãþile în limba românã, iar unde trebuie,explicã ºi în limba ucraineanã. Nu ocoleºte nicitradiþiile ºi obiceiurile locale ale ucrainenilor.Am ascultat câteva cântece ºi poezii în limbaucraineanã interpretate de co pii: „Buv sobi ju -ra vel“, „Sydyt vedmid pid pry pi ci kom“,„Mama“, „Kotyk Murcik“ etc.

Deci, copiii din Negostina asimileazã încãde mici douã limbi: româna ºi ucraineana -limba lor maternã, de aceea, obþin rezultatedintre cele mai bune la ºcoalã ºi la diferite con-cursuri ºco lare când devin mari.

Daniela este cãsãtoritã, are ºi o fetiþã de 6ani, pe care o ia de mânuþã ºi pornesc zilnic la

Grãdiniþã. Acum se pregãteºte pentru susþinereagradului didactic I.

Îi doresc multã sãnãtate, bucurii, realizãri fru-moase pe toate planurile ºi un „La mulþi ani!“ dintoatã inima mea mare. Cu multã dragoste pentrutoþi copiii mei pe care i-am crescut ºi i-am educat.Imaginile cu Daniela în mijlocul copiilor pe careîi educã vorbesc de la sine.

Felicia GRIGORAª

Doamna Daniela la aniversare

4 curierul ucrainean

În data de 20 aprilie 2013, la Paltinu, judeþulSuceava, a avut loc Festivalul ouãlor încon-deiate, la care au participat copii din localitãþileucrainene din judeþul Suceava.

La manifestare au fost prezenþi consulul ge -neral al Ucrainei la Suceava, dl Vasyl Boiecikoîmpreunã cu doamna Nadia Boieciko, prim-vice pre ºedintele UUR, dl Miroslav Petreþchi,prim-vicepreºedintele UUR dl Ioan Bodnar, se -cretarul general al UUR, dna Liuba Horvat,preºedinta Organizaþiei de femei a UUR ºi prim-vicepreºedintele filialei Suceava a UUR, dnaLucia Mihoc, consilierul economic al UUR, dlNicolae Miroslav Petreþ chi, reprezentanþi ai ad -mi nistraþiei pu bli ce locale, invitaþi din Ucraina.Totodatã, au fost prezenþi ºi membrii co -mitetului Organizaþiei de femei a UUR.

Oaspeþii mai sus amintiþi, întâmpinaþide preºedintele organizaþiei locale Pal -tinu a UUR, domnul Sauciuc Ilie, au vi -zi tat sediul organizaþiei lo cale Paltinu aUUR, precum ºi Muzeul din Paltinu.

Încondeierea ouãlor de Paºti, ce a luatnaºtere odatã cu apariþia creºtinismului,a devenit o tradiþie la ucraineni.

Ouãle încondeiate simbolizeazã sosi -rea primãverii ºi renaºterea naturii. Întra diþia popularã, ouãle de Paºti suntcon siderate un simbol al regenerãrii ºi alpurificãrii, ce protejeazã animalele dingospodãrie.

La început, încondeierea ouãlor, erapracticatã exclusiv de femei, cu o sãp-tãmânã înainte de Paºti, de obicei în „Joia Ver -de“ ºi „Vine rea Seacã“ în credinþa cã acestea nuse stricã. Motivele ornamentaþiei ouãlor încon-deiate se diferenþiazã în funcþie de localitate.

În prezent, sunt folosite mai multe culori laîncondeierea ouãlor, fiecare dintre ele având unanume simbol cum ar fi: albul este simbolul pu -

ri tãþii, roºul semnificã viaþa (culoarea sângelui),albastrul este culoarea cerului ºi a apei, iarnegrul reprezintã fertilitatea, galbenul repre zintãsoarele ºi aurul, iar liniile pictate pe ouã sim-bolizeazã eternitatea.

Ouãle, în trecut, se vopseau cu culori vege-tale, însã astãzi se utilizeazã mai des cele sinte -tice, chimice. Culorile vegetale sunt preparatedupã reþete strãvechi, care au la bazã o marevarietate de procedee ºi tehnici: culoarea roºiese obþine din coajã de mãr dulce, frunze ºi floride mãr dulce, flori de sovarf, coajã de mãceºetc., albastrul se obþine din flori de viorele, gal-benul se obþine din coji de ceapã, coajã de lemnpãdureþ, coajã de lemnul câinelui, verdele poate

fi obþinut din frunze de nuc, floarea-soarelui,negrul se obþine din coaja verde a nucilor etc.

De la micii meºteºugari, îmbrãcaþi în straiepopulare specifice zonei, înarmaþi cu voinþã,rãb dare ºi îndemânare, am aflat câteva secreteale încondeierii ouãlor.

Tehnica încondeierii urmeazã un scenariu

bine stabilit, ºi anume: se spalã cu grijã coajaoului ºi se ºterge cu oþet (degresarea fiind nece-sarã pentru prinderea uniformã a vopselei); sefierb la foc domol aºezate culcat în apa vasuluiºi apoi se introduc în baia de vopsea.

Cele mai frumoase ouã de Paºti sunt ouãle„închistrite“, numite impropriu ouã încondeiate.Tehnica uzitatã este aceea a pãstrãrii culorii defond ºi constã în trasarea pe ou a unor desene cuajutorul cerii de albine topite, ºi scufundareasuc cesivã în bãi de culoare (galbenã, roºie ºineagrã).

Unealta folositã se numeºte chiºiþa ºi este unbeþiºor de lemn ce are fixatã la unul din capete opâlnie minusculã confecþionata din alamã, prin

care este petrecut un fir de pãr de porc.La sfârºit, dupã scriere ºi vopsire, oul seîncãlzeºte puþin ºi, cu ajutorul unei cârpe,de asemenea uºor încãlzite, se înde-pãrteazã straturile de cearã, punându-seîn evidenþã desenul.

Dacã dorim ca oul sã fie multicoloratunci se cufundã succesiv în culori dince în ce mai închise, dupã ce s-au scrismo tivele cu cearã, tot succesiv. În final,oul se unge cu ulei sau grãsime pentrua-i da strãlucire.

Un lucru este cert, micii meºteri aufoarte mult talent, care este transmis dingeneraþie în generaþie ºi care, dacã neluãm dupã operele micuþilor, va dãinuiimulte veacuri de acum înainte.

Meºteºugarii suceveni au dãruit tutu -ror oaspeþilor prezenþi la acest festival câte uncoºuleþ cu ouã încondeiate, pentru ca aceºtia sãîntâmpine Sãrbãtorile Pascale aºa cum prevedetradiþia strãveche.

Nicolae Miroslav PeTReþCHI,consilier economic UUR

Festivalul ouålor încondeiate la paltinu

O vorbã din bãtrâni spune cã unom în decursul vieþii sale e dator sãcreascã un copil, sã sape o fântânã,sã sãdeascã un pom. Apa din fân-tâni este necesarã ca aerul, cãldura,hrana pentru existenþa vieþii pepãmânt. În trecut s-au construitfoarte multe fântâni. Ele au fostpla sate, de obicei, la drum. Astapentru ca orice drumeþ obosit sã-ºipoatã potoli setea. Fântâna cucumpãnã ºi cu ciuturã constituie unadevãrat simbol al gospodãriei þã -rãneºti. La Târgul Internaþional deProduse Ecologice „Biofach“ dinNürnberg, Germania, care a avutloc în februarie a.c. standul Româ -niei s-a prezentat cu un elementarhitectural care imitã fântâna cuciuturã. În Brodina au fost foartemulte fântâni, dar prin mo der -nizarea ºi lãrgirea drumurilor aufost astupate. Numai în centrulcomu nei au dispãrut 7 fântâni.Ulti ma desfiinþatã a fost fântânadin faþa noii Primãrii, pe locul eieste o þâºnitoare cu robinet carefunc þioneazã cu hidrofor când estecurent electric. Când curentul elec-tric este întrerupt, cu greu poþi gãsio sursã de apã pentru strictul nece-sar în gospodãrie. Cu mare atenþieºi emoþie am urmãrit lucrãrile lanoua Primãrie ºi când fântâna afost închisã, m-a apucat o maredurere sufleteascã. Fântâna îmiaminteºte de anii copilãriei, când

duceam apã truditorilor ogoruluidin fântâniþa sãpatã de tatãl meu înþarinã la locul numit „Vilchy“. Decâte ori trec prin satul meu dragîmi apare în memorie fântâniþa cuapa limpede precum cristalul.Adolescentã fiind,lân gã fântâna caseimele din Dãr mãneºti,am fost cerutã în cãsã-torie. Dar cel mai multmã doare sufletul cã încaz de incendiu, eºtilipsit de apã. În gos -podãria mea este fân-tânã sãpatã ºi zi di tã,iar apa este adusã încasã cu ajutorul hidro-forului. Dar odatã cefântâna de peste druma dispãrut, vom con-strui ºi partea ei de susca sã putem scoa te apãºi manual. La fosta garã este o fân-tânã, dar e în paraginã ca aproapetoate fântânile pe unde nu mai cir-culã trenul.

Dacã unele fântâni din comunãau dispãrut, iar altele sunt în para -gi nã, vã scriu despre o fântânãaflatã în mijlocul pãdurii la locul

nu mit Ascunsul. Aici este o fân-tânã renovatã, îngrijitã ºi asta dato -ri tã pãdurarului Juravle Constan -tin, zis Saudet. Din aceastã fântânãiau apã foarte mulþi oameni spre ao folosi ca medicament. Se zice cã

ea dizolvã pietrelela rinichi, la ficat.Ca li tãþile curativeale apei au fost des -co perite de doi bio -logi care ºi-au pe -trecut concediul lacantonul silvic dinpã dure. Ei au obser-vat cã pe vasul încare fierbe ceaiul nuse depune calcar, iarla analiza apei s-audes coperit într-ade-vãr calitãþi mira cu -loase. Mã gân desccã, în loc de parcuri,

terenuri spor tive în pantã în satefãrã copii, din fonduri europene s-ar putea amenaja Ascunsul în aºafel, ca ºi oamenii în vârstã sã poatãajunge pânã la acest miracol. S-arputea, prin conducte, aduce apa ladrum, precum este adusã în staþiu-ni de renume din þarã, de unde

poate lua apã curativã orice trecã-tor. Spre sfâr ºitul anului 2012 auînceput ºi în comuna Brodina lu -crã rile de in tro ducere a apei cu ren -te ºi a ca na li zãrii. Proiectul preve -de ali men tarea cu apã numai a lo -cuin þelor situate pe o singurã partea drumului, iar locuitorii din par teaopusã urmeazã sã strãpungã dru-mul pe sub banda de asfalt pentru ase ra corda la reþea ºi aceasta pechel tuialã proprie. E demn de men - þionat faptul cã majoritatea locuito-rilor se aprovizioneazã cu ajutorulhidrofoarelor, iar unii mai inventiviºi-au introdus apã în gos podãrieprin cãdere captând debitul unoriz voa re în bazine din beton, iar deacolo prin conducte care se întindadesea pe distanþe de sute de metripânã la locuinþã, având ºi o pre-siune constantã ne mai luând în cal-cul economia con siderabilã la con-sumul de cu rent electric. Cu toateacestea este im pe rios necesar ca sãexiste ºi fântâni publice care sã fiela dispoziþie pentru orice eventual-itate ºi pentru oricine.

Artemizia GHeORGHI

FFâânnttâânnaa îînn ppee ii ssaa jjuull ssaa ttuulluuii rroommâânneesscc

curierul ucrainean 5

Deºi calendaristic sosise demult primãvara,iarna încerca cu furie sã mai arunce peste Bu -covinã câteva cojoace zdrenþuroase din câte i-aumai rãmas, intimidându-l pe orice cãlãtor carecuteza a se porni la drum pe o asemenea vreme.

ªi cu toate cã vremea era potrivnicã, iar afarãningea de rupea, astupând bãltoacele proaspeteapãrute dupã ploaia de peste noapte, de nu ºtiaipe unde sã mai calci ca sã nu þi se ude încãl -þãmintea, am pornit-o la drum spre necu noscut.„Fie ce-o fi!“, mi-am zis. „Trebuie sã ajung ºiaco lo, cã n-am fost niciodatã.“

De dimineaþã, am plecat la drum spre Rãdãuþicu un microbuz, ºi de-acolo mai departe cu omaºinã de ocazie.

ªoferul cu o fizionomie veselã ºi seninã, con-trar vremii de-afarã, m-a lãsat la rãscruce de dru-muri, de unde începe satul ucrainean Negos tina,convingându-mã cã nu este departe. Iar dacãvreau sã dublez suma de platã, mã poate duce ladestinaþie, însã mai întâi trebuie sã-ºi verse cãlã-torii la Siret.

I-am mulþumit pentru amabilitate, spunân-du-i cã vreau sã vãd tot satul ca sã-l cunosc.

Apoi am luat-o pe jos, prin zãpada umedã ºi greace se aºternea cu generozitate.

Satul pãrea pustiu. Nici o urmã de om nu searãta de nicãieri, deºi trecuse de nouã. Chiar ºicâinii erau somnoroºi ºi pe o asemenea vreme auuitat sã mai latre.

Aº fi vrut sã comunic cu cineva sau sã întrebdacã nu m-am rãtãcit, dar nu era nimeni. O clipãam regretat cã nu am acceptat propunerea ºofe -rului ºi am ales provocarea de a mã aventura deuna singurã, pe o asemenea vreme într-un satstrãin ºi necunoscut. Însã dupã scurt timp, mi-auatras atenþia curþile bine gospodãrite ºi caselefrumoase, majoritatea noi ºi goale care spuneautotul în tãcere...

Verdele crud de pe faþadele caselor ºi de pegardurile vechi, culoarea specificã a ucrainenilordin Bucovina, încerca sã þinã în veºnicie primã-vara în curtea lor, indiferent de anotimp, suge -rând cãlãtorului cã aici domneºte optimismul ºisperanþa în mai bine.

Însoþitã de verdele primãverii veºnice, ce seîmbina armonios cu ghirlandele zãpezii de peacoperiºurile caselor ce semãnau a ghiocei, amajuns la destinaþie. O clãdire veche de culoareaspicului, de care s-a ataºat una nouã, unde, ca ºipeste tot, musteºte înþelepciunea.

La poartã, m-a întâmpinat un localnic care selupta cu zãpada nepoftitã, încercând cumva sãalunge iarna, ce s-a abãtut din drum ºi s-a întors,pe când la intrare niºte copilaºi blonzi,în pãrul cãrora s-a încurcat soarele, îºiaºteptau oaspeþii cu flori, urându-le:„Bun venit!“ În ciuda faptului cã afarãmai stãpânea iarna, în ºcoalã eraprimãvarã. Albul imaculat al pereþilorce sugerau simplitatea, inocenþa ºipuritatea celor ce dominau încãperea,a împrumutat ceva de la zãpada deafarã ºi a rãsãdit flori pe fundalul rozal anotimpului dorit. Iar acum, ºi-audeschis petalele înflorind pe planºeleºi panourile dascãlilor, precum ºi pedesenele ºi posterele elevilor care ºi-

au adus bucuria vieþii în ºcoalã ºi în clasa lor.Aici am întâlnit copii de acum ºi de altãdatã,

adicã foºti elevi ºi dascãli care au ajuns oamenide seamã, dar care ºi-au înfipt puternic rãdã -cinile, chiar dacã unii dintre ei au zburat departe.Ei se întorc des, cãci pragul pãrintesc ºi satul îicheamã mereu în ospeþie, pânã ºi cu numele sãude Negostina, adicã „Na gostini!“

Pe domniile lor Ivan Chideºciuc, EusebiuFraseniuc, Convalia Hrehorciuc, personalitãþi deseamã ale etniei ucrainene din Bucovina ºi fii aiacestui sat, nu i-am cunoscut niciodatã, deºi ne-am întâlnit des, în scris ºi prin scris, graþie pre-sei ucrainene din România (UUR). Acum, însãs-a ivit prilejul sã ne ºi cunoaº tem personal, sãne bucurãm ºi sã ne împãrtãºim câteva impresii

plãcute. Conversaþia purtatã în limba

maternã cu doamna directoareDiana Fraseniuc ºi cu preotulparoh Ivan Petraºuc m-a impre-sionat profund, datoritã faptuluicã aceºti oameni comunicã înlimba ucraineanã literarã, cur-siv ºi elevat, ceea ce nu prea desse întâlneºte în acest þinut.Acest fapt trebuie menþionat ºiluat în seamã, ca un exemplupozitiv ºi hotãrâtor pentru toatecomunitãþile din Bucovina ºi nunumai, cu sco pul de a revigoraºi a renaºte limba noastrã

maternã pe care strãmoºii noºtri au pãstrat-o cusfinþenie pânã acum, sute de ani.

Doamna directoare a studiat limba ucrai -neanã la Universitatea „ªtefan cel Mare“ din Su -ceava ºi continuã sã o pãstreze, pe cât posibil, ºiîn ºcoala pe care o conduce, aºa încât toþi eleviisã o poatã însuºi.

Domnul pãrinte Pe -tra ºuc a studiat cu vân tulsfânt la prestigioasaAca demie din Kiev,Ucraina ºi s-a întors însatul sãu unde acumeste preot ºi profesor dere li gie în aceastã ºcoa lã,implicându-se di rect,alãturi de colegii sãi înbunul mers al activitãþiididactice, spirituale ºiculturale, pentru pãs-trarea limbii materne înºcoalã ºi în comunitate.

Dar sã revin la su -biect ºi la lecþia demon-strativã la limba ºi literatura românã în cadrulCer cului Pedagogic, un schimb de experienþã ºide bune practici, cum se mai numeºte în limba-jul de specialitate.

Un grup de copii, din clasa a V-a, împreunãcu profesoara lor, doamna Alina Cozariuc, om al

locului, au scos în evidenþã prin metodele cla-sice ºi moderne caracteristicile legendei ºi trãsã-turile morale ale personajelor cu care au intrat înrol, odatã cu originea locurilor pe care le denu-meau. Aceste tinere vlãstare, din Negostina, le-au studiat ºi ne-au prezentat ºi nouã, oaspeþilor,demonstrând cã stãpânesc foarte bine limbaromânã ca ºi limba lor maternã pe care o vorbescacasã.

Prin cunoºtinþele lor pe care le posedã, pringrai, prin desene ºi postere, elevii ne-au doveditcã-ºi cunosc bine legenda locului în care trãiescºi, odatã cu trecerea timpului, îºi vor crea ºi eipropriile lor legende.

Toþi cei prezenþi au rãmas plãcut impresionaþide profesionalismul cadrului didactic, de atmos-fera din clasã ºi din ºcoalã ºi, nu în ultimul rând,de surpriza pe care ne-a pregãtit-o ansamblulfolcloric ucrainean „Negostinca“, cunoscut nunumai în zonã, dar ºi în spaþiul naþional ºi inter-naþional (Ucraina), graþie coregrafului lor care ainvestit mult suflet ºi efort în aceºti copii fru-moºi ºi talentaþi. Pãcat cã nu i-am reþinutnumele.

De asemenea, la aceastã întrunire s-au fãcutºi câteva prezentãri de carte. Domnul EusebieFraseniuc, autorul traducerii din limba ucrai -neanã în limba românã a scrierilor lui HryhoriSkorovoda „Livada cânturilor divine“, a reuºitsã familiarizeze publicul ºi cititorul român cuprimele scrieri din literatura ucraineanã. Felici -tãri ºi mult succes pentru alte traduceri!

Domnul Ivan Chideºciuc a prezentat olucrare de-a lui Ion Þicalo, alt cercetãtor ucrai -nean, care a abordat activitatea cultural-literarã alui Mihai Eminescu, marele poet naþional.

Felicitãri întregului corp profesoral, felicitãrielevilor, pãrinþilor ºi reprezentanþilor întregii

comunitãþi care, prin tot ce fac aici, la Negos ti -na, încearcã cu mândrie ºi demnitate sã conservelimba maternã, folclorul local, portul, obice -iurile, tradiþiile strãmoºeºti, rugãciunea neamu-lui ºi, nu în ultimul rând, identitatea.

Negostina este doar un sat mic din nordulþãrii, cu ºcoalã ºi bisericã, unde se petrecfapte mãreþe ºi unde lumea de când îi lumeîn acest loc vorbeºte ucraineºte, se roagã,cântã ºi danseazã, fãcând cinste þãrii în caretrãieºte ºi neamului sãu. Iar ºcoala estelocul unde copiii cresc frumos, îºi cultivãinteligenþa ºi se formeazã ca oameni „ca sãculeagã mai târziu roadele din copaculvieþii ºi sã creeze noi legende“ cum s-aexprimat în discursul sãu domnul IvanChideºciuc, fiu al satului, fost elev ºi pro-fesor al acestei ºcoli.

prof. Anna T. RUªTI

un sat mic unDe sepetrec Fapte mari

6 curierul ucrainean

O astfel de acþiune a iniþiat ºiorganizat ªcoala Gimnazialã nr. 2din Voluntari, judeþul Ilfov în pe -rioa da 1-5 aprilie 2013, în parte ne -riat cu ºcoala Gimnazialã Mã riþei,judeþul Suceava.

Proiectul educativ a purtat denu-mirea „În þara Moldovei... cu dor,pe urmele Glo riei. Dialog cu con -ºtiinþa ºi vechi mea acestei þãri, cupeisajele ºi oamenii ei“.

Echipa proiectului: director -prof. Ioana Preda, consilier educa-tiv - prof. Mariana Ioniþã ºi Da nielaMã rãcine, precum ºi diriginþii:prof. Ana Maria Dra gomir, ElenaNi chituº, Eugenia Candea, CrinaMa nea, Paul Stãnescu, Mi rela Te -guº, Constantin Dinu, Rodi ca Ior -da che, Dana Tarmigan, Ce cilia Pe -tre, Ale xan dru Cote, Cosma Ior da -che, Angelica Stãnilã, Liliana Car -cote.

Era nevoie, bineînþeles, ºi de co -la boratori: Gimnaziul nr. 6 dinCernãuþi (Ucraina), Casa Me mo ria -lã „Aron Pumnul“ (Cernãuþi, Ucrai -na), Universitatea din Cer nãuþi,Mu zeul Vrancei (Focºani), CasaMemorialã „George Baco via“ (Ba -cãu), Centrala Hidro elec tri cã Bi -

caz-Stejarul, Casa Me mo rialã „Ci -prian Porum bescu“ (Su ceava), Mu -zeul Satu lui Buco vi nean (Su ceava),Muzeul Memorial „Geor ge Enes -cu“ (Dorohoi), mã nãstirile din Bu -co vina, Muzeul Unirii (Iaºi), Admi -nistraþia Rezer vaþiei de zimbriBogdan Vodã.

Parteneri în acest vast proiectsunt: Primãria oraºului Voluntari,Comitetul de pãrinþi, Party MediaVoluntari, Casa de Culturã a ora ºu -lui Voluntari, Direcþia de educaþiecultural-sportivã ºi îngrijiri comu-nitare Voluntari, Societatea detrans port Voluntari.

Rolul ªcolii Gimnaziale dinMãriþei, judeþul Suceava a fostacela ca, prin profesorii Petru Ilin -cãi - coordonator de proiect, VasileChidoveþ, Lucian Dimitriu ºi VasilePerpeliuc - director coordonator, sãfaciliteze comunicarea cu partene riidin Ucraina ºi sã ofere elevilor ºicadrelor didactice participanteinfor maþii privind locurile ºi obiec-tivele vizitate.

Au participat 40 de elevi dinclasele V-VIII ºi cadre didactice dela ªcoala Gimnazialã nr. 2 dinVoluntari, judeþul Ilfov.

Se înþelege cã s-ar fi putut scriedespre fiecare vizitã pagini întregi.Elevii au fost foarte impresionaþi delocurile vizitate, de oamenii întâl-niþi. ªi-au îmbogãþit cunoº tinþele,au cunoscut locuri cu încãrcãturãistoricã, unde au avut loc confrun-tãri militare de apãrare a pãmântu-lui românesc ºi a credinþei strãbune.Au recunoscut farmecul ºi nobleþeade simþire specifice creaþiei folclo -ri ce în operele scriitorilor, compo -zi to rilor ºi artiºtilor plastici mol -doveni.

Din lipsã de paºapoarte nu toþi

elevii au putut ajunge ºi la Cer -nãuþi, punctul terminus al peripluluilor turistic.

Iatã ce obiective culturale au vi -zitat la Cernãuþi: Casa lui Aron Pu -m nul, National-Hauptschule, Ober-Gymnasium, Universitatea, statuialui Mihai Eminescu, placa memori-alã a lui Alexandru cel Bun, CentrulCultural Român.

Poate cã la anul ºi alþi elevi ºiprofesorii lor minunaþi, susþinuþi departeneri sufletiºti, vor veni laCernãuþi.

kolea kURelIUk

Sãptãmâna „Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!“ sau „dinVoluntari (România), pânã la Cernãuþi (Ucraina) via Mãriþei“

La Sala „Acvariu“ a Muzeului Þãranului Ro -mân din Capitalã, în dupã-amiaza zilei de 29aprilie a.c., a fost vernisatã o expoziþie ineditã defotografii, având ca generic: „Cultura popularã apãmântului rãnit“, referindu-se la pãmântul carea avut de suferit în urma catastrofei nucleare dela Cernobâl.

La ºase ani dupã accidentul nuclear de laCentrala Atomoelectricã de la Cernobâl, petre-cutã la 26 aprilie 1986, un grup de oameni deºtiinþã de la Institutul de Etnografie dincadrul Academiei Naþionale de ªtiinþe dinoraºul Lviv a avut iniþiativa de a efectua unstudiu de cercetare etnograficã complexã peteritoriile afectate. În anul 1994, oameni deºtiinþã ºi muzeografi au înce put sã studiezesistematic diverse sectoa re ale culturii mate-riale ºi spirituale în raioanele care au avut desuferit. Parti cipanþii la expediþii au identifi-cat zeci de mii de artefacte etnografice, isto -rice sau de artã, relevante pentru viaþa ºitradiþiile locui torilor din re gi u nea Kiev(raioanele Cernobâl, Ivankivsk, Polissea) ºiregiu nea Jytomyr (ra ioa nele Ovruþk, Ma lynsk,Narodyþk) de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºipânã în momentul catastrofei nucleare.

Fotografiile din aceastã expoziþie au fost rea -li zate în perioada 1994 - 1999 ºi reflectã diver -sel e aspecte ale vieþii tradiþionale, ale activitãþiiculturale ºi gospodãreºti a locuitorilor din ra ioa -ne le nord-estice ale Polissei Centrale care au cu -nos cut efectele distrugãtoare ale accidentuluinuclear.

Dintre cele 42 de fotografii prezentate la ex -poziþie, unele dintre ele mãrturisesc urmele fata -le ale celui mai grav accident din istoria energieinucleare: sate distruse ºi înmormântate, fântâni„moarte“, ferestre „oarbe“ ale caselor pãrãsite,locuinþe jefuite ºi cuptoare rãmase de la caselearse deasupra cãrora se înalþã, fantoma tic, sar-cofagul celui de-al IV-lea reactor al CentraleiAtomoelectrice.

Participanþilor la expediþie le-a fost sortit sãscoatã la suprafaþã din cenuºa radioactivã aCernobâlului un crâmpei din creaþiile inestima-bile ale spiritului uman, pentru a le putea pãstraºi transmite generaþiilor viitoare.

Vernisajul expoziþiei a fost deschis de domnuldirector general al muzeului, Virgil Niþulescu,care a subliniat importanþa prezentãrii acestorfotografii, efectuate de colegi - muzeografi ºi oa -

meni de ºtiinþã - de la Muzeul de Etnografielvivean acum, în perioada în care se comemore-azã 27 de ani de la accidentul nuclear din Cer no -bâl, cel care a adus atât de multe victime (doarîn Ucraina se considerã cã 2,3 milioane de oa -meni au avut de suferit de pe urma acestuia),inclusiv României aflate în vecinãtatea Ucrainei.Domnul director a mulþumit colaboratorilor, in -clu siv persoanei care a tradus în limba românã,într-un timp record, materialul transmis dinUcraina privitor la expoziþie. M-am bucurat sã-mi fi putut aduce aceastã micã contribuþie printraducerile efectuate ºi sã fi putut veni la verni -saj. Persoanele din Ucrai na care s-au ocupatîndeaproape de acest eveniment, din pã ca te, nuau putut fi prezente la deschiderea expoziþiei.

Vernisajul a fost onorat de prezenþa domnuluiTeofil Rendiuk, ministrul consilier al AmbasadeiUcrainei la Bucureºti ºi director al Centrului

Cultural Informaþional. Acesta a luatcuvântul, mulþumind organizatorilor,colaboratorilor ºi participanþilor laexpoziþie ºi a scos în evidenþã bunaorganizare a vernisajului expoziþiei

de fo to grafii, dispuse pe cei trei pereþi mari aiSãlii „Acvariu“, grupate pe urmãtoarea structurãtematicã: a) locuitori din zona înstrãinãrii; b)case pãrãsite; c) martori ai trecutului; d) ferestrespre nicãieri; e) crucile amintirii; f) aspecte dinexpediþia ºtiinþificã în zona Cernobâlului. Dom -nia sa a subliniat importanþa evenimentului ºidorinþa de continuare a colaborãrii dintre Ucrai -

na ºi România pe diverse planuri, cu precã -dere, cel cultural-ºtiinþific.

La aceastã expoziþie specialã care trans-mite multã tristeþe ºi durere, verni satã, înmod semnificativ, în prima zi a Sãptãmâniimari, de asemenea tristã pentru omenire ºicreºtinism, au mai fost prezenþi câþiva repor-teri, fotoreporteri ºi persoane interesate deaceastã expoziþie, destul de puþine însã lanumãr, poate ºi din cauza perioadei ºi a oreialese (ora 15), precum ºi a pripei cu care atrebuit sã fie organizatã, fãrã suficient demultã publicitate. Din partea Uniunii Ucrai -ne nilor din România am fost cam singurãcare am participat.

M-am bucurat ca la finalul vernisajului sã potavea prilejul de a sta de vorbã cu fostul meu ºef,secretarul de stat al Ministerului Culturii, dom-nul V. Niþulescu, ºi cu domnul T. Rendiuk de laAmbasada Ucrainei despre diverse activitãþi cul-tural-ºtiinþifice importante din lumea ucraineanã,dintre care unele ar putea fi organizate în comun(la sfârºitul acestui an se va comemora un alteveniment de tristã amintire pentru Ucraina - 80de ani de la Holodomor) ºi sã încercãm sã pro -iec tãm alte posibile colaborãri, fiindcã nu puþineam reuºit sã le realizãm pânã acum, împreunã cuaceastã prestigioasã instituþie de culturã,Muzeul Þãranului Român.

Expoziþia a rãmas deschisã pânã în data de 12mai 2013 ºi a atras, dupã cum am aflat ulterior,destul de mulþi vizitatori.

Iaroslava-Oresea COlOTelO,consilier în Ministerul Culturii

Drama de la Cernobâl în fotografii expuse la Muzeul Þãranului Român

curierul ucrainean 7

Am auzit de la oameni în vârstãai sa tului Negostina cã pe cineDumnezeu iubeºte, pe acela îl ºi în -zes treazã cu haru rile/darurile salepreþioase.

Unora le dãruieºte o minte lumi -na tã, o memorie sclipitoare, înþe -lep ciune, frumu se þe, gingãºie, in -spi raþie, iar al tora un talent deo se -bit.

Îmi amintesc cã încã din fra ge dãtinereþe îi preþuiam pe oa me niitalen taþi, pe cei care, dato ritã talen-tului lor, au putut transforma un omtrist într-unul vesel, iar o persoanãdeznã dãjduitã într-una plinã desperanþã, optimistã.

Îi preþuiam pe acei oameni careprin cântec, poezie, prozã sau dansreuºeau sã transforme suspinul înzâmbet, sã-i îndepãrteze pe ceinefericiþi de grijile zilnice saudiferite ne reu ºi te, de suferinþe obiº -nuite, du cân du-i spre porþi de aurpe care le deschide o mânã nevã -zutã, unde domnesc înþele gerea, fe -ri cirea, bucuria ºi minunea cân - tecului. Deci, cum se poate sã nu-irespecþi pe cei ta lentaþi?

Consider cã oamenii talentaþisunt cei mai fericiþi, cei mai fru -moºi ºi cei mai bogaþi din lume.

Unui om talentat, cum îmispunea cândva bãtrânul Ivan Kos te -

niuk, i se în clinã ºi flo ri le, sãrutân-du-l cu parfumul, cu minu nea lor.

Despre un astfel de talent scriuchiar acum, ca sã nu treacã pe lângãnoi ca ºi cum nu ar fi existat ºi nu arfi avut loc în inima nimãnui. L-amremarcat pe scena negos tineanã, înpersoana elevei din clasa a IX-a dela liceul din Siret DENISA CHIRI-AC. În dans am observat eu acesttalent, când evo lua formaþia „Ne -hos tynka“ din Negos tina. Toatefetele dansau frumos, dar Denisaera poate cea mai bunã. Eu ºi toþispectatorii am fost vrãjiþi demiºcãrile ei graþioase, zâmbetul ºipri virea blândã. Pri vind-o peDenisa în costum ucrainean, cu co -ro niþã ucraineanã de sub care sezãrea unduind pãrul ei au riu, mi sepãrea cã vãd, în vârtejul dansului,un vlãstar subþire ºi gingaº de mes -teacãn. Fata aceasta pãrea venitãdintr-un ansamblu de cântec ºi dansprofesionist din Ucraina - i-am spuseu lui Victor Ser den ciuc, fostuldirector ai ºcolii negos tinene. Dan -sea zã superb Deni sa, e o „koza -cika“ ucraineanã - a fost de acordVic tor. O ajutã ºi frumuseþea fizicã- a adãugat Mychailo Hrehoriuccare stãtea alãturi de mine. Acesta eun dar divin, i-am spus eu.

Dumnezeu i-a dãruit acestei fete

totul; o formã frumoasã, o înfã þi -ºare blândã, ochi senini, buzetrandafirii, ºi un glas rãsunãtor caun clopoþel ar gin tiu. Ca poet negos -ti ne an, aº dori ca în Ne gos tina sã fiecât mai multe astfel de fete ta len -tate. Atunci iarãºi ar rã suna, ca întine reþile mele, cântecele vechiucrai nene, oamenii din nou ar ve -dea pe scenã cla sicele piese de tea -tru ucrai nene ale lui Sta ryþkyi, Kro -pyv nyþkyi, Karpenko-Ka ryi º.a.

Toate acestea sunt posibile ºiastãzi, forþe existã, talente deasemenea. Cred cã cineva va miºcaacest „car de aur“ ºi se va pune petreabã. Atunci ea ºi în tregul sat vomavea posi bi litatea s-o vedem pe De -nisa ºi pe alte fete frumoa se nu doarîn dan suri, ci ºi în piese de tea tru, înro lul Ma rusei, Ka trei, sau în rolulNatalkãi Pol tavka etc. Cât de binear prinde-o pe Denisa aceste roluri.

Simte inima mea cã asta se vaîntâmpla cãci în Negostina existãfete ºi bãieþi talentaþi.

Speranþa în mine strãluceºte catalentul De nisei, despre care m-amstrãduit sã scriu în „ritmul“ dansu-lui ucrainean prin care De nisa, laNegostina, Suceava ºi în diferitealte locuri, ori la televiziune la Bu -cu reºti, a ob þi nut un succes deo se bitºi sincere aplau ze:

Talentul tãu în nimbul scenei Ne-ncântã înfloritul tei,Îl dãruieºti azi Negostinei Doar nu-n zadar eºti fiica ei.

O, bucuri fiindcã eºti de vazãIar chipul tãu frumos, sublim,În dans apare ca ºi-o razã, De-aceea noi aºa-l iubim...

Talentul sãu de bunã seamã Cu aur i-aº încununa, Ca tatãl tãu ºi scumpa mamã Sã-l vadã-n strãlucirea ta.

Mihai VOlOªCIUC

Denisa - dansul unei razeDenisa - dansul unei raze

În lunile aprilie ºi mai a.c.,publicul piteºtean a avut oca -zia sã vadã pe scena Teatrului„Al. Davila“ din lo ca litatepiesa cunoscutului dramaturgMihail Sebastian „Jocul de-a va can þa“. Aceastaeste prima sa piesã (scrisã în 1936) fiind urmatãºi de altele la fel de renumite ca „Steaua fãrãnume“ sau „Ultima orã“. Ca rac teristic pieselorsale este accesibilitatea largã pentu public, po -

pu laritatea lor. În piesele sale, dramaturgulprezintã o parte din lumea epocii sale, mediulfunc þio narilor ºi pensionarilor, al femeilor uºortrecute de prima tinereþe.

În piesa „Jocul de-a vacanþa“ (comedie întrei acte) este prezentatã o astfel de situaþie.Pen tru informarea cititorilor precizãm, pe scurt,cã acþiunea piesei se desfã ºoa rã la o vilã-pen -siune purtând nu mele de „Weber“, situatã unde-va într-o regiune muntoasã, mai precis înjudeþul Ciuc cu acces la gara CFR Gheorghieni.Lo catarii vilei - eroii piesei - sunt persoanediferite ca vârstã, cu tabieturi, ca madam Vin -tilã, un bãrbat tânãr numit de toþi „maiorul“, unumil funcþionar de minister, domnul Bogoiu (de50 de ani), cel mai vârstnic personaj, caracteri-zat ca un „bonom ºters“, domniºoara Corina,vilegiaturistul ªtefan Va le riu ºi elevul (cori-

gent) Jeff. În ac tul al doi lea, mai apar încã douãperso na je, doi cãlãtori - domnul Cos tache ºisoþia sa. Pânã aici nimic deo se bit, dar tre buiesu bli niat faptul cã toþi artiºtii care joacã înaceastã piesã sunt amatori (elevi, pensionari,salariaþi), iar regia piesei este asiguratã de dom-

nul Eugen Boia, care joacã în piesãrolul domnului Bogoiu, profesorpensionar din Piteºti.

Surpriza cea mai mare este faptulcã rolul cãlãtorului Costache este in -ter pretat de cãtre ing. Emi lian Oneº -ciuc, nepotul scriitorului prof. Dioni -sie Oneºciuc, care dupã cum estecunoscut, fiind înzestrat printre alteleºi cu talent acto ricesc, a jucat, maiales în tinereþe, dar ºi mai târziu, îndiferite piese de teatru la Cernãuþi ºila Sighet („35 deani fãrã Dio ni sieOneº ciuc“ - Cu -rie rul ucrai nean,nr. 169-170 iunie

ºi 171-172 iulie 2010).ªi iatã cã talentul pentru

actorie s-a transmis ºi gene -raþiilor noi, nepotul sãuEmilian dovedind cã nu estecu nimic mai prejos decâtbunicul sãu. Într-adevãr,interpretarea rolului cãlã-torului - un rol comic - a pro -vo cat râsete ºi aplau ze, apre -cieri favorabile din partea spectatorilor care,fapt întâlnit mai rar în zilele noastre, au umplutde fiecare datã frumoasa salã de spectacol aTeatrului „Al. Davila“ din Piteºti, dove dindprin asta cã ºtiu sã aprecieze arta teatralã.

În mod deosebit au stârnit hohote de râsunele replici ca cele refe ri toare la peºti „... Cumai du mi tale, dom'le? Cum ai lui, dom'le? Ce? I-

aþi ºtampilat?“ sau referitoarela dis pariþia unor lucruri: „Sãîntreb ºi eu acuma, o singurãdatã... Dumneavoastrã... nusunteþi nebuni?“ dar ºi „Da,

voiam sã fac o întrebare. Ultima. De la Gheor -ghieni e tren la Constanþa?“

Interpretarea actoriceascã a acestor artiºtiamatori a fost mult apreciatã de cei prezenþi însalã, iar cei care au avut ocazia sã vadã aceastãpiesã interpretatã ºi de artiºti consacraþi aurecunoscut cã interpretarea rolurilor de cãtreamatori nu a fost cu nimic mai prejos decât acelor consacraþi. Aceastã apreciere este îmbu-curãtoare justificând ºi faptul cã sala a fostplinã îndeosebi de tineri.

Sperãm cã vor mai fi ocazii de a-i revedea peaceºti artiºti amatori ºi în alte piese, cãci „Joculde-a vacanþa“ este un debut promiþãtor.

În ceea ce priveºte pe „artistul“ EmilianOneºciuc, regretabil este faptul cã bunicul sãuDionisie Oneºciuc nu a mai apucat sã-l vadã

jucând pe scenã, fapt care l-ar fi bucurat ºi l-arfi fãcut mândru de nepotul sãu. În schimb cuasta se mândresc familia, cunoscuþii, colegii deserviciu care îi ureazã ºi în continuare mult suc-ces pe tãrâm actoricesc.

Iarema ONeªCIUC

Nepotul pe urmele bunicului

Emilian Oneºciuc (în partea dreaptã, cu pãlãrie)în rolul cãlãtorului

Aspect din salã

curierul ucrainean8

În comuna Poienile de subMunte, încã din anul 1954, a fostedificat un monument în memoriavoluntarilor din localitãþile Poie -nile de sub Munte, Repedea ºi Rus -cova care au luptat în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial pentrueliberarea teritoriului þãrii noastre.De-a lungul anilor, acest monu-ment a suferit mai multe transfor-mãri care, în prezent, datoritã con-tribuþiei Consiliului Local ºi aPrimãriei Poienile de sub Munte,are un aspect impunãtor ºi troneazãîn parcul din aceastã localitate.

Din documentele scrise reiesefaptul cã din comuna Poienile desub Munte au plecat pe front 284voluntari înrolaþi în Armata Roºie,în anul 1944, ºi s-au întors acasãdoar 185 voluntari. Ceilalþi dormsomnul de veci în pãmânturilealtor þãri europene. Pentru a nu uitajertfele etnicilor ucraineni de peaceste meleaguri, Uniunea Ucrai -nenilor din România (UUR), ime-diat dupã Revoluþia din decembrie1989, s-a implicat în a sprijini vo -luntarii rãmaºi în viaþã pentru a-ºiobþine aceleaºi drepturi cu vete -ranii de rãzboi care au luptat pefronturile de est ºi vest pentru li -bertatea noastrã.

Veteranii de rãzboi trebuie cin-stiþi aºa cum se cuvine pentru cã ei,prin lupta ºi jertfa lor, au contribuitla întoarcerea în Europa a demo -craþiei ºi învingerea dictaturii fas-ciste.

Anual, comemorarea vete ra ni -lor de rãzboi coincide cu alte eve -nimente din istorie, ºi anume: la 9mai 1877 România ºi-a proclamatindependenþa faþã de ImperiulOtoman, la 9 mai 1945 s-a încheiatcel de-al Doilea Rãzboi Mondial ºitot la 9 mai 1950 a fost proclamatãZiua Europei când s-au pus pri -mele baze ale Uniunii Europene deastãzi. Adunarea generalã a Or ga - nizaþiei Naþiunilor Unite a de -clarat, printr-o rezoluþie, zilele de 8ºi 9 Mai, drept zile ale comemo-rãrii ºi reconcilierii. În aceste zilese depun coroane de flori la mor -mintele ostaºilor cãzuþi în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial de cãtretoate naþiunile.

Uniunea Ucrainenilor din Ro -mâ nia împreunã cu organele localeau organizat anual depuneri decoroane de flori la monumentalveteranilor de rãzboi ºi manifestãriculturale. Astfel, la 55 de ani de lacel de-al Doilea Rãzboi Mondials-a organizat o manifestare amplã,la 6 mai 2000, la care au fost invi-taþi toþi veteranii de rãzboi (volun-tarii). La acea datã, mai existau înviaþã 177 veterani de rãzboi denaþiona litate ucraineanã din judeþulMara mureº.

La manifestarea dedicatã cin-stirii veteranilor de rãzboi, dumi -nicã, 11 mai 2003, la Poienile desub Munte, dupã evidenþele noas-tre, ar fi trebuit sã participe 234 deveterani ºi vãduve ale veteranilorde rãzboi, cu care ocazie UUR aacordat diplome ºi sume bãneºtipentru sprijinirea lor, iar în 2008 lamanifestãrile noastre au participatdoar 5 veterani de rãzboi ºi aceºtiabolnavi ºi bãtrâni ºi un numãr

neînsemnat de vãduve de rãzboi.Duminicã, 12 mai 2013, nu a

mai fost prezent la manifestareanoastrã niciun veteran de rãzboidin comuna Poienile de sub Mun -te, fiind în viaþã doar 2.

Anul acesta, manifestãrile dedi-cate cinstirii veteranilor de rãzboiau început în comuna Poienile desub Munte la monumentul vete -ranilor de rãzboi cu intonarea im -nu rilor de stat ale României ºiUcrai nei dupã care un sobor depreoþi de la parohiile ortodoxe 1 ºi2 ale localitãþii, preoþii ChascecIlie ºi Curac Miticã, au þinut slujbade pomenire în memoria celorcãzuþi pe câmpul de luptã, dupãcare oficialii ºi invitaþii au depuscoroane de flori.

Din partea Uniunii Ucrainenilordin România, a filialei Maramureººi a organizaþiei locale au fostdepuse coroane de flori de cãtrepreºedintele ªtefan Buciuta, Mi -roslav Petreþchi, ªtefan Chifa, ElekOpriºan, Pintea Mariciuc, NicolaePetreþchi; din partea PrefecturiiMaramureº de cãtre subprefectulPamfil Bercean ºi din parteaorganelor Administraþiei Locale decãtre primarul ªtefan On cea ºiviceprimarul ªtefan Chim ºac ºiunii consilieri locali. Din parteadelegaþiei Consiliului Raional Ra -chiv Ucraina a depus coroane deflori Mykola Berkela, preºedinteleConsiliului Raional Rachiv împre-unã cu directorul de departament alConsiliului Raional, Ihor Sauciuk.

Manifestãrile dedicate cinstiriimemoriei veteranilor de rãzboi aucontinuat în sala Cãminului Cul -tural din Poienile de sub Munte,recent renovat ºi modernizat prinprogramul de finanþare al UniuniiEuropene. În sala ultramodernã cuacusticã deosebitã, pe scena Cãmi -

nului Cultural au fost transmisefelicitãri ºi înmânate diplome deexcelenþã rudelor prezente pentruveteranii de rãzboi în viaþã, darcare nu au putut participa personalla acest eveniment, ºi anume dom-nilor Ivan Bilan ºi Ivan Dziþac dincomuna Poienile de sub Munte,Ivan Brotnei ºi Fedir Þudic dincomuna Repedea, Nicolai Samborºi Vasyl ªmuleac din satul Lunca laTisa precum ºi Ivan Bumbar ºiMihai Traista din Rona de Sus. Auevoluat formaþiile artistice dinPoienile de sub Munte, (îndrumã-tor Ivan ªteþca); Rona de Sus,(îndrumãtor Geta Petreþchi); Rus -cova, (îndrumãtor Mihaela Micu -laiciuc) ºi din Ucraina formaþia„Huþulski barvy“ din oraºul Iasi -nea, îndrumãtor Maria Resciuk.

Împreunã cu delegaþia dinUcrai na ºi subprefectul PamfilBer cean am vizitat ºantierul de res -taurare ºi consolidare a Bisericii delemn „Schimbarea la faþã“ dincomuna Poienile de sub Munte,judeþul Maramureº, investitor Mi -nisterul Culturii ºi Cultelor, benefi-ciar Parohia Ortodoxã Ucraineanã.Renovarea ºi consolidarea se faceprin programul naþional de restau-rare de Institutul Naþional al Patri -mo niului. Biserica dateazã dinanul 1711 fiind construitã într-opo i a nã pe un amplasament al alteibiserici mai vechi, ridicate în seco -lul al XVI-lea. Legenda spune cãde aici provine denumirea loca li -tãþii Poie ni le de sub Munte care, îndocumentele scrise, dateazã încãdin anul 1353 cu denumirea Rus -kopoleana (Rwzkopolania), datãcare atestã cã acum 660 de ani peaceste meleaguri exista populaþieucraineanã.

Poate cã aceastã datã le va atra -ge atenþia organelor locale, Consi -liului ºi Primãriei sã organizezeacþiuni jubiliare anul acesta.

Mulþumesc tuturor celor care aucontribuit la susþinerea ºi reuºitaacestei acþiuni ºi totodatã mul þu -mesc preotului Chascec Ilie careface eforturi deosebite pentru aservi masa caldã enoriaºilor sãraciîn cadrul parohiei ºi ne-a pus ºinouã la dispoziþie cantina pentruservitul mesei grupurilor artistice.

Cu ocazia vizitei delegaþieiConsiliului Raional Rachiv dinregiunea Transcarpatia în judeþulMaramureº, luni, 13 mai a.c., aavut loc întâlnirea preºedinteluiConsiliului Raional Rachiv, My -kola Berkela, la Prefectura judeþu-lui Maramureº cu prefectul AntonRohian, cu care ocazie a fost dis-cutatã dezvoltarea relaþiilor decolaborare transfrontalierã ºi opor-tunitatea promovãrii investiþiei înrealizarea podului economic pesteTisa între localitãþile Sighetu Mar -maþiei ºi Bila Þerkva. La reuniune,au participat subrefectul Pamfil

Bercean, preºedintele UUR ªtefanBu ciuta ºi preºedintele filialeiUUR Maramureº, Miroslav Pe treþ -chi. Printre altele, prefectul AntonRohian a spus: „Avem toatã des -chiderea de colaborare pentru adezvolta din punct de vedere eco-nomic ºi social Maramureºul ºi ra -io nul Rachiv. S-au fãcut multe

efor turi pentru susþinerea de pro -iec te transfrontaliere. Pentru peri -oada 2013-2016, trebuie stabiliteprioritãþi, respectiv, domenii decooperare.“

Voi transmite mesajul dum-neavoastrã guvernatorului regiuniiTranscarpatia, dar ºi guvernatoru-lui regiunii Ivano-Frankivsk, carevor sprijini aceste iniþiative comu -ne, a precizat preºedintele raionu-lui Rachiv. Sunt momente favora-bile pentru accentuarea colaborãriitransfrontaliere ºi dezvoltarea ce -lor douã regiuni din Ucraina, dar ºia judeþului Maramureº. Zona noas-trã este în majoritate un teritoriu dedeal ºi de munte, mai ales pãduricare sunt în patrimoniul UNESCO.De asemenea, vã aduc la cu noº -tinþã existenþa unui proiect de con-struire a unei microhidrocentrale înzona localitãþilor Lunca la Tisa-Valea Viºeului-Dilove.

Pentru reuºita acestor dezidera -te trebuie sã pregãtim întâlnirea ur -mãtoare la care sã participe factoride decizie la nivel central dinUcrai na ºi România, cãrora sã learã tãm prioritãþile ºi care sã spriji -ne implementarea proiectelortrans frontaliere.

Consider cã implicarea UniuniiUcrainenilor din România va con-tribui ºi mai mult la dezvoltarearelaþiilor bilaterale dintre Româniaºi Ucraina având în vedere cã avemmulte proiecte comune realizatepânã în prezent.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

comemorarea victimelor de råzboiîn comuna poienile de sub munte

59curierul ucrainean

9 mai 2013... Joia Verde sau Joia Rea... într-uncuvânt Joia din Sãptãmâna Luminatã. Prin poporse povesteºte cã de îndatã ce Isus Hristos a înviat,a umplut de luminã întreaga lume. Printre ceibãtrâni ºi înþelepþi existã convingerea cã dupãÎnviere, timp de ºapte zile, pânã în DuminicaTomii (12 mai), se deschid ºi porþile Raiului pen-tru cei þinuþi în Iad de la Adam ºi pânã la venireaMântuitorului. În aceste zile nu se fac nunþi ºi, lafel ca în Sãptãmâna Patimilor - fiecare zi are odenumire ºi o sãrbãtoare: Lunea Albã, Marþea Dra -cului sau Marþea Albã, Miercurea dupã Paºti sauSfânta Mer cu rie, Joia Verde (Joia Necuratã sauJoia rea) ºi Vinerea Scumpã (Fântâniþa sau IzvorulTãmãduirii).

Dar ziua de 9 mai are ºi alte semnificaþii. La 9mai 1877, Mihail Kogãlniceanu, ministrude externe, declara independenþa Românieifaþã de Imperiul Otoman, românii marcândacest mo ment istoric ca Ziua IndependenþeiRomâniei. Apoi, ziua de 9 mai era sãrbã-toritã ca Ziua Victoriei împotriva Germanieifasciste ºi avea un caracter militar ºi de evo-care a eroilor sovietici ºi români. La 9 mai1950, se fãceau primii paºi pentru creareaUniunii Europene. La Paris, ministrul deexterne francez, Robert Schuman, prezentao declaraþie în care îndemna Franþa ºiGermania, în principal, dar ºi celelalte stateeuropene sã-ºi punã laolaltã producþia de oþel ºi decãrbune, pentru a crea „prima fundaþie concretã aunei federaþii europene“. 35 de ani mai târziu, lasummit-ul de la Milano, liderii euro peni au hotãrâtsã sãrbãto reascã ziua de 9 Mai drept Ziua Europei.În 1986, a fost ales ºi imnul Uniunii Europene:Oda Bucu riei din Simfonia a IX-a de Ludwig vanBeetho ven. Ziua de 9 Mai este un simbol alEuropei, alãturi de moneda unicã, euro, de steagulºi de imnul Uniunii Europene.

Într-o astfel de zi specialã, profesorii de edu-caþie fizicã din judeþul Suceava ºi-au dat întâlnirela Bãlcãuþi unde s-a desfãºurat Cercul Pe dagogic.Activitatea didacticã a debutat cu sus þinerea lecþieidemonstrative de cãtre domnul profesor Petru-ªte-fan ªoiman. Tema lecþiei a fost: Consolidareastartului de jos ºi a lansãrii de la start. Perfec þio -narea aruncãrii la poartã din alergare cu pasadãugat. Joc bila teral (handbal).

A urmat apoi spectacolul folcloric La braþulprimãverii... susþinut de Ansamblul folcloric „Ko -za ciok“ al ªcolii Gimnaziale ºi al comunitãþiiucrai nene din satul Bãlcãuþi, de An sam blul fol-cloric „Stejãrelul“ din Cajvana ºi de interpreta demuzicã popularã Geta Pãsãilã. Momentul artistic afost organizat de ªcoala Gimnazialã Bãlcãuþi,Primãria din Bãlcãuþi ºi de Asociaþia Culturalã„Kozaciok“.

Prezentarea spectacolului a fost asiguratã dedoamna profesoarã Lãcrãmioara Grigorciuc, carea fãcut cunoscutã celor prezenþi impresionantacarte de vizitã a celor de la „Kozaciok“. Ansam -blul a luat fiinþã în primãvara anului 2009 ºi deatunci a fost prezent, an de an, la diverse mani-festãri: Zilele satului Bãlcãuþi, Zi lele oraºuluiSiret, Zilele municipiului Rã dãu þi, Ziua Ucraineila Suceava, Festivalul Verzei - Miliºãuþi, FestivalulInteretnic „Convieþuiri“, Festivalul Multicolor ºiFestivalul Iashington din Iaºi, Festivalul Inter -naþional „Arcanul“ - Rãdãuþi, Festivalul Inter -naþional de Folclor Ucrainean - Tulcea, Festivalul„Pfingstfest“ ºi Festivalul „Nunta Zam firei“ -Bistriþa-Nãsãud, Festivalul Mondial al Tinerilor -Italia. Ca urmare a unei evoluþii artistice deosebiteîn ca drul spectacolului omagial dedicat poetuluinaþional al Ucrainei, Taras ªevcenko (1814-1861),organizat anul acesta la data de 16 martie laRãdãuþi, Ansamblul „Kozaciok“ a primit dinpartea doamnei Alla Kendzera, vicepre ºe dinte alSocietãþii „Ucraina-Lumea“, invitaþia de a partici-pa la activitatea culturalã Zilele culturii ucraineneîn oraºul Antalia care se va desfãºura în perioada23-26 august 2013 în Turcia. Anul trecut, Ansam -blul „Kozaciok“ a fost premiat de FederaþiaNaþionalã de Folclor în cadrul unui spectacol artis-tic gãzduit de oraºul Arad.

Dupã încheierea spectacolului folcloric gãzduitde Cãminul Cultural, oaspeþii s-au reîntors laºcoalã unde a avut loc o dezbatere pornind de lalecþia demonstrativã ºi de la manifestarea cultu -

ralã, precum ºi pe marginea referatului Parti cula -ritãþile predãrii lecþiei de educaþie fi zicã în ºcolilecare nu dispun de condiþii materiale - salã desport, material susþinut de domnul profesor Petru-ªtefan ªoiman.

Despre activitatea din Bãlcãuþi am stat de vorbãcu câþiva dintre participanþi. Gândurile lor, în rân-durile care urmeazã...

Radu Munteanu, profesor metodist: „Îl felicitpe domnul profesor Petru ªoiman pentru toatã ac -ti vitatea de astãzi. E o minune tot ce-am vãzutastãzi aici... acest liant între popoare rea lizat princân tec ºi dans m-a lãsat fãrã cuvinte, pur ºi simplu“.

Elisabeta Stan, director al ªcolii GimnazialeBãlcãuþi: ,,Mã gândesc cã mulþi dintre cei prezenþiastãzi în aceastã salã nici n-au auzit de Bãlcãuþi.

Dar sper din tot sufletul cã activitatea la care aþiparticipat astãzi va rãmâne pentru mult timp înamintirea fiecãruia. E un sat în care majoritateapopulaþiei este de etnie ucraineanã. Eu suntromâncã, dar predau în ºcoala din localitate de 26de ani... m-am înþeles foarte bine cu oamenii deaici ºi mã întristez la gândul cã mai am puþini anipânã la pensie ºi va trebui sã plec de aici.Susþinãtorul activitãþii demonstrative de astãzi estefostul meu elev Petru ªoiman. Un tânãr minunatcare a realizat foarte multe lucruri în foarte puþintimp, fãcând cunoscut satul atât în þarã, cât ºi înstrãinãtate. ªi pentru cã se aflã la începutul cariereididactice, îi urez mult succes ºi sper din tot sufle-tul ca în scurt timp sã-ºi poatã desfãºura activitateaîn condiþii optime, ceea ce înseamnã cã ne dorimconstruirea unei baze sportive moderne“.

Ion Turliuc, profesor al ªcolii GimnazialeMiliºãuþi: „Mã bucur cã am asistat la o astfel deactivitate, care deºi desfãºuratã în condiþii vitrege,a fost de un înalt nivel calitativ. S-a adeverit încã odatã vorba cã „omul sfinþeºte locul“. Domnul pro-fesor Petru ªoiman e un inimos, un specialist... eo perlã a Bãlcãuþiului ºi trebuie sã aveþi foartemare grijã de el... dacã nu o veþi face, va pleca sãfacã asemenea acti vitãþi în altã parte. Pe lângãbucuria faptului cã am asistat la o lecþie deosebitã,vizita la Bãlcãuþi mi-a oferit ocazia s-o reîntâlnescaici pe fosta mea elevã Gina Pãsãilã, în calitate deinterpretã de muzicã popularã.“

Ioan Bodnar, preºedintele UUR - fi liala Su -ceava: „Ne-am întâlnit astãzi, de Ziua Europei, laBãlcãuþi pentru a asista la o activitate didactico-cultu ralã care ne-a creat tuturor emoþii pu ternice.Parteneriatul între Bãlcãuþi ºi Cajvana vorbeºte dela sine despre fireasca ºi buna convieþuire dintreucraineni ºi români. Prin astfel de activitãþi seformeazã viitorii diplomaþi, ambasadorii culturaliai Bucovinei în þarã ºi în lume. Meritã sã neînclinãm în faþa sacrificiului profesorilor defiecare zi în munca apostolicã pe care o des -fãºoarã. Iar pentru activitatea deosebitã a domnu-lui profesor Petru ªoiman, propun sã i se acordetitlul de cetãþean de onoare al satului Bãlcãuþi“.

Cu un gând bun, au vrut sã fie alãturi deAnsamblul „Kozaciok“ într-o zi specialã pentrucomunitatea ucraineanã din Bãlcãuþi, doamnaIaroslava Colotelo ºi domnul Ion Marocico. Tele -fonic, aceºtia ne-au declarat urmãtoarele: „Amsuferit foarte mult cã la începuturi nu aveam unansamblu de dansuri. A apãrut apoi Zirca Ianoº,care a pus bazele unei ºcoli de dans în Bucovina.Am rãmas plãcut surprinsã când pe scena culturiiucrainene a apãrut ºi Ansamblul „Kozaciok“.Petru ªoiman e un tânãr plin de talent ºi energie,exact ce-i trebuie unui instructor de dans. Iar dan -satorii sãi sunt niºte tineri pe care nimeni ºi nimicnu-i poate stãvili... nici chiar o panã de curent, aºacum s-a întâmplat la Negostina când toþi au dansatîn ritmul aplauzelor. Ne bucurãm cã avem astfel detineri ºi trebuie sã avem înþelepciunea sã-i spriji -

nim în munca pe care o fac“- Iaroslava OreseaColotelo, consilier la Ministerul Culturii. „Koza -ciok este o formaþie artisticã profesionistã dinBucovina care meritã sã i se acorde tot sprijinul decãtre comunitatea ucraineanã din România... Îmipare rãu cã n-am putut fi alãturi de ei la acti vitateadin data de 9 mai de la Bãlcãuþi. Promit cã laurmãtoarea activitate organizatã acolo, voi fiprezent. Prin intermediul acestor rânduri le spuntuturor ucrainenilor din Bucovina Hristos a înviat!ºi le urez multã sãnãtate“ - Ion Marocico, deputa -tul minoritãþii ucrainene în Parlamentul României.

Încheiem materialul despre activitatea dinBãlcãuþi, citând din portofoliul de prezentare dincare am aflat cã ªcoala Gimnazialã Bãlcãuþi„...oferã tuturor elevilor ºanse egale ºi indiferent

de etnie, religie, interese ºi motivaþii per-sonale urmãreºte formarea lor pentru viitordin toate punctele de vedere. Prin urmare,ºcoala ºi-a propus o strategie educaþionalãîn vederea dezvoltãrii libere a persona -litãþii, a creativitãþii elevilor, a încrederii înforþele proprii.

Un obiectiv de bazã al ºcolii îl reprezin-tã asigurarea pentru fiecare copil a condiþii -lor optime pentru cea mai completã dez-voltare în parteneriat ºi cooperare cu pãrin -þii ºi reprezentanþii autoritãþilor locale.

Succesul în perioada de ºcolarizare ºi în viaþã esteurmãrit de cadrele didactice ºi susþinut prin for-marea ºi pregãtirea lor continuã pusã în slujbaactualilor ºi viitorilor elevi.

Deviza ºcolii noastre este: Spiritul copiilor nueste un vas pe care trebuie sã-l umplem, ci o vatrãpe care trebuie sã o încãlzim (Pestalozzi)“.

Convalia HReHORCIUC

Ziua EuropeiZiua Europeila bålcåuÆila bålcåuÆi

Pentru cineva, care a uitat un strop de ploaiepe pervazul lacrimii mele

...Ploaia de mai a coborât brusc pe cãrarea, pecare te aºteptam eu, cu braþele deschise, caramurile bradului, care a ieºit biruitor de submantaua iernii… „Ploua infernal!..“, îi zi ceaminimii, care a iesit sã culeagã o floare plãpândãºi gân ditoare, de sub coroana copacului înmu -gu rit. Inima m-a luat de fuiorul privirii ºi a por-nit sã cãutãm ungherele sevelor copacilor înalþidin huceagul trupului… Cãlãtoream ºi ne miramde desiºurile pline de fragi, ale mirãrii… Ce binecã am pornit în cãutarea ta, îmi era atât de dor detine, încât lãsam sevele lacrimilor sã se transfor -me-n diamante… Poate, veni-vor cãutãtorii dediamante, ºi vor striga: ave iubirea!.. ave!.. Nuºtiu dacã cornul lunii le va auzi, dar, sigur, tre -mu rul munþilor le va rãspunde: ave!.. ave!..Ploua invers spre cer… Lacrimile tale se tran s -for mau în fluturi, poposind pe ulcelele miro-surilor florilor de mai… Cineva mã trãgea demânã spre abis, eu mã încordam, strângeam þepiiramurilor de brad sub mantaua nevãzutã aiubirii… - De ce nu vii?.. susurau vâlcelele, mur-murau mugurii, susurau pâraiele din nadirulmun þilor, din vizuina strigãtului meu…- M-amîmpotmolit în lanurile simþirii ale CâmpieiEterne - mi-a zis ea ºi a zburat mai departe, cãlã-torind orizontul… Caii roºii s-au trezit din amor -þirea iernii ºi-au pornit în cãutarea câmpiei cumaci roºii… Curgea galopul lor prin vene-mi,necheza labirintul ecoului tulnicelor din pragulaºteptãrii… Tu tot nu veneai… Mã adumbreamsfios, mã-ncolãceam duios în vrejul cânteculuide fluier…

Ploaia de mai m-a rãscolit… Eu tot te aºtep-tam… Brazii, luându-se de mânã, au ieºit dinmine ºi-þi fredonau iubirea… Ploua…

Pablo ROMANIUC

PLOAIA DE MAI

curierul ucrainean10

Þinutul Maramureºului cu aºezãrile ucrai -nene ocupã un loc distinct, cu un pronunþat spe -cific în istoria, geografia ºi spiritualitatea þãrii.

Acest þinut are o rezonanþã par-ticularã în conºtiinþa poporului prinvechimea ºi frumu se þea datinilor,bo gãþia ºi expresivitatea graiuluiucrai nean din aceste locuri, prinizvorul inepui zabil al culturii popu -la re, materiale ºi spirituale, ca lea -gãn de obârºie a scrierilor ucrai ne -ne, în zes trarea artisticã ºi ge niulcrea tor al locuitorilor ºi des cen den -þilor sãi - copiii de astãzi.

Pe aceste locuri de istorie ºi le -gen dã, unde puternica tradiþie seîm ple teºte cu documente scrise pehrisoave roase de vreme, gãseºtida tini ºi obiceiuri ale cãror originiîºi trag seva de la strãmoºii noºtri.Aici gãseºti în fiecare sat ucrai -nean, în fiecare casã, obiecte, port,arhitecturã, dar mai ales manifestãri spi -rituale caracteristice, oglindite pregnantîn folclor.

Satul Bistra este înconjurat de câþivamunþi (arhicunoscuþi de locuitorii acestorlocuri), cât ºi de râul Viºeu care trece ne -stin gherit prin acest sat ase mã nã tor cu ooalã mare, casele fiind si tuate la mijloc,iar la margine strãjuiesc dea lu rile ºi mun -þii seculari. Întreaga zonã are un ca rac terunitar, aici totul fiind în chegat: oameni,port, obiecte, case, cântece ºi jocuri, iardacã aceastã celulã spiritualã aparþinândpopo ru lui nostru a izbutit în vremuri vi -trege sã-ºi menþinã specificitatea, cu atâtmai mult se cuvine ca ea sa fie pãs tratã înzilele noastre pentru a pu tea fi transmisãgeneraþiilor viitoare.

Folclorul ucrainean s-a im pus prin

originalitatea, bo gã þia ºi varietatea sa fãrã sea -mãn, ca o oglindã a locuitorilor care l-au creatîn decursul zbuciumatei lor existenþe. Parcã

nicã ieri nu se poate desluºi mai bine firea ºitemperamentul po po rului, cuprinse în poetica ºimelosul ucrai nean - icoanã vie a gân du rilor ºisentimentelor care îl animã.

Aici creaþia folcloricã s-a întru chipat îndecursul veacu ri lor într-o multitudine de cate -go rii de genuri ºi de repertorii, de la lea gãnpânã la mormânt. Manifestãrile au aceeaºi ge -

ne zã, toate acestea strãbat viaþa lo -cui torilor de rând, o fac mai fru-moasã, mai demnã alãturi de cele-lalte categorii ale obiceiurilor.

Despovãrate de înþelesul magicde altãdatã, o seamã de creaþii lega -te de ritualuri specifice unor anu meeve nimente se pre fac sub ochii noº -tri în manifestãri artistice sãrbãto -reºti în care precumpãneºte spec ta - co lul. Nu trebuie uitatã influenþa ro - mâ neascã asupra folclorului ucrai -nean. Trãind pe aceleaºi me lea guri,este imposibil sã nu existe o între-pãtrundere spiritualã cu influenþevi zi bile, deoarece toatã populaþiadin aceastã zonã cunoaºte ºi vor beº -te fluent limba românã, astfel se potles ne observa interferenþe ale fol -clo rului românesc actual ºi celui

ucrainean.Dar ceea ce ne face mândri sunt generaþi-

ile ce vin din urmã, iar noi îi formãm în spi -ritul obiceiurilor de odinioarã, perpetuând,astfel, ceea ce ne-au lãsat strãmoºii noºtri.

Astfel vreau sã subliniez cã în activitateanoastrã didacticã, ne planificãm activitãþi fru-moase, atractive în limba maternã (ucrai -neanã), care îi atrag pe copii. Ca în fiecare anºi în acest an, de Ziua Inter na þionalã a LimbiiMaterne, 21 februarie, am pregãtit o activitatedeosebitã cu tema „Naºa mova solovina“ cucopiii de la grãdiniþa noastrã, care cuprindeacântece, poezii ºi dansuri specifice zonei, iarcopiii fiind îmbrãcaþi de pãrinþi cu mare aten -þie în cele mai frumoase costume naþionale.

prof. lucia GlODeAN

mmiiccii ii hhuuÆÆuullii ddiinn bbiissttrraa

Din iniþiativa dlui Ion Costiuc, vicepre ºe din -te al clubului C.S SIG-MAR Sighet ºi antrenorde ºah, a dlui prof. Coreniuc Dumitru, preºe din -te al Asociaþiei Cul tural-Spor tive „Huþulii“ dinBistra, s-a demarat acþiunea de pro mo vare ºipopularizare a ºahului în ºcolile din mediulrural.

În zilele de 11 ºi 12 martie, în cadrul Cen -trului de Infor mare ºi Documentare de pe lângã

ªcoala din Bistra (coordonator prof. OnujecMaria, dir. Horj Iuliana) s-a desfãºurat turneulde ºah dotat cu cupa „Hu þulii“, ediþia a-II-a(prima ediþie a avut loc în comuna Repedea înanul 2012). La turneu au participat copii la

cate goria 8-14 ani de laºcolile din Sighetu Mar -ma þiei, Satu Mare, Bis -tra, legitimaþi la cluburileSIG-MAR Sighet ºiUNIO Satu Mare.

Turneul s-a desfãºuratîn sistem elveþian pe par-cursul a douã zile cuºapte runde standard ºiºapte runde bliþ, fiind afi -liat la Federaþia Românãde ªah. Arbitrajul a fostasigurat de arbitrul FIDEIurassa Andrei .

Câºtigãtorii turneuluiau fost :

Categoria 8-12 ani:I. Mintau Andrei - Sighetu Marmaþiei.II. Covrig Larisa - Sighetu Marmaþiei.

Trifoi Adela - Sighetu Marmaþiei.III. Grigor Mihai - Sighetu Marmaþiei.Categoria 12-14 aniI. Angheluº Alin Gabriel - UNIO.II. Romanov Adrian - Sighetu Marmaþiei.III. Simion Gabriel - Sighetu Marmaþiei.Câºtigãtorii au primit diplome, cupe,

medalii. Cu acest prilej, cinci elevi ai ªcolii dinBistra au fost legitimaþi la clubul din SighetuMarmaþiei.

În pauzele turneului, copiii au vizitat loca -litatea Bistra, au participat la o ineditã partidãde sãniuº într-un splendid decor de iarnã în -târziatã.

Gazde primitoare au fost pensiunea Zelen -ciuc, primarul comunei Bistra care s-a implicatnemijlocit în buna organizare a turneului.

Urmãtoarea ediþie se va organiza tot în co -mu na Bistra, ªcoala din Valea Viºeului, do rin -du-se a fi un turneu internaþional prin invi tareaºahiºtilor de la clubul copiilor din oraºulRachiv-Ucraina.

prof. Dumitru COReNIUC

c u p a „ H u Æ u l i i “ l a ç a h d i n b i s t r ac u p a „ H u Æ u l i i “ l a ç a h d i n b i s t r a

Rândul 1: Ileº Rafael, Nemzet Andreeas, Ileº David, Turus Alexandru, Gabor ªtefan

Rândul 2: prof. Coreniuc Dumitru,primar ec. Duciuc Vasile, Costiuc Ion, antrenor

curierul ucrainean 11

În cadrul acþiunii culturale „Obiceiuri pas-cale la ucrainenii huþuli din Bucovina“, cares-a desfãºurat în localitatea Paltinu din judeþulSuceava - 20 aprilie 2013 - a avut loc ºi primaîntâlnire a Comitetului Uniunii Femeilor Ucrai -nene din România în cadrul unei ºedinþe delucru, cu urmãtoarea ordine dezi: analiza Planului de acþiunicul tural-educative al Orga ni za -þiei de femei pe anul 2013; or -ga nizarea excursiei la Kaniv(Ucrai na); diverse problemeorganizatorice.

La aceastã întâlnire, au fostconvocate toate cele 9 membreale Comitetului de conducere,însã au reuºit sã participe, dinmotive obiective, doar 5, printrecare doamnele Ileana Dan - vi -ce preºedinte, doamna BumbucVeronica - secretar, doamnaVata maniuc Iuliana - membru,doamna Buciuta Veronica - membru ºi MihocLucia - preºedinte. Invitatã de onoare a fostdoamna Liuba Horvat, secretar general al Uniu -nii Ucrainenilor din România, dar ºi pre ºedintaComisiei pentru probleme sociale ºi de familie.

Dupã ce au participat la o activitate de ex -cepþie, ce a constat în vizitarea Muzeului ªco liiGimnaziale Paltinu, vizitarea sediului UUR -organizaþia Paltinu, a standurilor cu ouã încon-deiate din mai multe zone ale judeþului, vizio -narea unui spectacol de cântece ucrainenesusþinut de formaþiile „Soacrele“ - coordonatorAurora Huþan, „Vocile Negostinei“ - coordona-tor Felicia Grigoraº ºi „Polonynka“, membrelecomitetului s-au întrunit în ºedinþã de lucrupentru a discuta punctual anumite probleme ceþin de activitatea femeilor din cadrul UUR.

A fost o întâlnire de succes tocmai pentrufaptul cã s-au exprimat pãreri sincere ale doam-nelor ce le reprezintã pe femeile ucrainene dinmai multe organizaþii ale UUR, cum ar fi:Maramureº, Timiº ºi Caraº-Severin, Satu Mare,Botoºani ºi Suceava.

Preºedinta Organizaþiei de femei, prof.Lucia Mihoc, a prezentat Planul acþiunilor cul-tural-educative pe care l-a propus pentru a fidez bãtut, dupã care a precizat faptul cã în fie -

care organizaþie din þarã un rol important înderularea acþiunilor îl au femeile ucrainene ºide aceea este bine sã se consemneze aceste as -pec te într-un raport anual care va sta la bazaraportului final de activitate pe care îl va întoc-mi Comitetul de conducere, astfel încât la con-

ferinþele judeþene, respectiv, Congresul UURraportul Comitetului de conducere al UniuniiFe meilor Ucrainene din România sã fie unulreal ºi complet. De asemenea, preºedinta Orga -ni zaþiei de femei, Lucia Mihoc, a precizat cãfoarte multe femei conduc organizaþii localedin diferite judeþe ºi organizaþia Bucureºti, facpar te din Comitetele judeþene de conducere saucum este cazul doamnei Liuba Horvat, care de -þi ne funcþia de secretar general al UUR îºi factrea ba cu multã conºtiinciozitate ºi responsabi -litate.

În privinþa programului de acþiuni culturale,atât doamna Liuba Horvat, cât ºi Lucia Mihocau subliniat faptul cã în urma întâlnirilor Radeis-a precizat ca propunerile Organizaþiei defemei sã se plieze pe cele ale filialelor judeþene,astfel încât sã existe o unitate în derularea aces-tora ºi nu o separare. Astfel, în fiecare filialã, de8 Martie, doamnele sunt aniversate în cadrulunei acþiuni speciale „Rolul femeii în pãstrareaidentitãþii ucrainene“, în iunie. La propunereadoamnei vicepreºedinte Ileana Dan va avea locacþiunea „De vorbã cu scriitoarele ucrainene“în cadrul Concursului naþional de recitare apoeziei ucrainene de la Sighetu Marmaþiei. Aiciurmeazã sã se întâlneascã doamnele care slu-

jesc limba maternã ucraineanã prin condei -autoare de romane, poezii, eseuri, coresponden -te ale publicaþiilor noastre, jurnaliste din toatefilialele. În luna iulie, urmeazã a se desfãºuramultaºteptata excursie documentarã „La mor-mântul lui Taras ªevcenko“, iar spre toamnã

cele mai talentate doamne ºi dom ni -ºoa re îºi vor prezenta rodul muncii(cusãturi, costume populare, þesã-turi, împletituri, goblenuri, ouã în -con deiate, instrumente, artã decora-tivã) în cadrul unei expoziþii meº -teºugãreºti organizate de filialaTimiº sub genericul „Creaþie ºi tra -di þie în pãstrarea identitãþii ucrai -nene“ - propunere ce a venit dinpartea doamnei Bumbuc Veronica.

Doamna secretar general LiubaHorvat a propus ca printr-un proiecteuropean sã fie popularizate toateformaþiile profesioniste de dansuriºi cântece, vocal-instrumentale ale

Uniunii Ucrainenilor din România prinrealizarea unor DVD-uri, CD-uri ºi filme caresã ajungã în toate filialele UUR.

Doamna Ileana Dan a propus înregistrareape mai multe CD-uri a unor cântece ucrainene,colinde, cântece religioase interpretate decorurile ºi formaþiile ucrainene din þarã, avân-du-se în vedere cerinþa care existã din parteaucrainenilor, dar ºi a românilor.

Spre finalul întâlnirii s-au propus ºi alteactivitãþi, cum ar fi: invitarea unor coregrafi dinUcraina, achiziþionarea unor negative dinUcraina, realizarea unor manuale noi de limbaucrai neanã ºi a unor auxiliare curriculare, achi -ziþionarea de costume pentru noile formaþii,iniþierea unui concurs pentru grãdiniþe ºi clase-le I-IV, acþiuni caritabile pentru vãduve, orfaniºi familii nevoiaºe, organizarea unui simpozionºtiinþific - „Chipul femeii în cultura ucrai -neanã“ ºi multe altele.

Putem concluziona cã femeile din cadrulUUR sunt dornice sã depunã efortul necesar înpãstrarea identitãþii ºi demnitãþii ucrainenilordin România, fãrã a aºtepta vreo recompensã.

prof. lucia MIHOC,preºedintã a Organizaþiei de Femei a UUR

O întâlnire de succes a Comitetului Uniunii Femeilor Ucrainene din România

În baza Acordului decolaborare ºi înfrãþireîncheiat între municipiulIaºi ºi Primãria oraºuluiCernãuþi, în ziua de 16 februarie 2013 un grup dedeputaþi (consilieri locali) ai Consiliului RaionalPerºe travnea (1 Mai) al oraºului Cernãuþi a orga-nizat o vizitã de lucru ºi cunoaºtere în municipiulIaºi având ca scop realizarea unui schimb de ex -pe rien þã cu conducerea municipiului Iaºi, respec-tiv, cu colegii lor consilieri pe pro bleme privindfuncþio narea admi nistraþiei publice locale în ve -derea desco peririi unor noi domenii de colaborareîn intereseul celor douã oraºe înfrãþite.

La iniþiativa Consiliului Raional 1 Mai dinCernãþi, au aderat ºi alte instituþii interesate înpromovarea cooperãrii dintre organizaþiile, insti-tuþiile de stat ºi private din Ucraina ºi România,printre care Centrul Regional de Reciclare ºi Per -fec þio nare a Calificãrii Func þionarilor Publici,întreprinderile, insti tuþiile, organizaþiile de statdin Cernãuþi.

Delegaþia oraºului Cernãuþi a fost primitã deviceprimarul municipiului Iaºi, dl Chiricã, întâl-nire la care a participat un numãr de opt consilierilocali ºi un reprezentant al Prefec turii Iaºi.

Discuþiile s-au axat pe probleme specifice ad -ministraþiei locale cum ar fi: formarea bu getu lui

local, instruirea ºi perfecþionarea func þio nari loradministraþiei publice locale, adop tarea hotã râ -rilor la ºedinþele consiliului local, activitatea ser-viciilor comunale (drumuri, apro vi zionarea cuapã, canalizarea, urbanism, mediu etc.).

Delegaþia ucraineanã a fost condusã de dna Ir -mys ta Natalia, vicepreºedinte al ConsiliuluiRaional.

Pe timpul acþiunii s-a prevãzut ºi o vizitã laUniversitatea privatã „Petre Andrei“ din Iaºi,ocazie cu care membrii delegaþiei ucrainene, înafara faptului cã au avut posibilitatea sã admire oparte din amfiteatrele cu dotãrile mo derne aleacestei instituþii de învãþãmânt superior, au avutposibilitatea sã poarte o discuþie interesantã cuprorectorul Universitãþii „Petre Andrei“, dl prof.Tompea, ºi alþi câþiva profesori universitari dincadrul Facultãþii de Admi nistraþie Publicã (pro -bleme privind ad miterea, costuri, finanþãri etc.),precum ºi cele referitoare la organizarea ºi func -þionarea Facultãþii de Administraþie Publicã.

Pãrþile interesate ºi-au exprimat dorinþa uneicolaborãri în viitor cu aceste unitãþi de învã þãmântdin Iaºi.

Filiala Iaºi a UUR s-aimplicat în medierea or -ganizãrii acestui eveni-ment ºi a asigurat tradu -

cerea la o serie de negocieri ºi discuþii ce au avutloc în cadul acþiunii organizate la Primãriamunicipiului Iaºi ºi respectiv la Universitatea„Petre Andrei“ din Iaºi.

Membrii delegaþiei ucrainene s-au interesat destructura ºi organizarea filialei Iaºi a UUR ºi demodul de colaborare cu studenþii din Ucrai na,care efectueazã studii în Ro mâ nia, la Iaºi, ºi ºi-auexprimat regretul cã pânã în prezent nu au avutocazia sã participe la vreo acþiune organizatã ºiprezentatã de minoritatea ucrai nenilor din Româ -nia la Iaºi sau în afara graniþelor.

Din partea filialei Iaºi a UUR, la acþiuneaorganizatã au participat dnii Victor Hrihorciuc ºiDaniel Serden ciuc.

La solicitarea membrilor delega þiei ucrai ne ne,am prezentat principa le le realizãri ale filia lei Iaºia UUR de la înfiinþare ºi pânã în prezent ºi pro-gramul de acþiuni pentru anul 2013.

Considerãm cã astfel au fost deschise noi punþide colaborare.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

un util scHimb De eXperienæÅ

curierul ucrainean 12

(Urmare din numãrul 237/238)

Procesul de absorbþie a popu-laþiei ucrainene ºi de „românizare“este vechi, inevitabil, destul de ac -tiv ºi continuu, mai ales în zonelecu o densitate micã de ucraineni. Înaceastã situaþie se aflã ºi familiamea. Pânã la constituirea UUR ºi afilialelor judeþene, mai mult de 40de ani am trãit înconjurat de popu-laþia majoritarã româ neascã, fãrãemisiuni de radio ºi televiziune înlimba ucraineanã. Drept urmare,fratele, suro rile ºi eu ne-am cãsã-torit cu alesele (aleºii) inimii denaþionalitate românã ºi în conse -cin þã copiii ºi nepoþii nu cu nosclim ba ucraineanã, dar pãs trea zã,to tuºi, conºtiinþa originii ucrai - nene. Desigur, acum situaþia estealta. S-au creat condiþiile pentruîncetinirea absorbþiei etniei noas-tre, care are ºanse reale de dez-voltare nu me ricã, având în ve de renatalitatea tradiþionalã crescutã,care poate depãºi rata absorb þiei.Cred cã acþiunile liderilor ucrai -

neni trebuie orientate pe douãdirecþii: (1) pe de o parte, cu gân-dul la populaþiile compacte, princontinuarea ºi dezvoltarea ac ti -vitãþilor deja iniþiate, care producefecte vizibile în ceea ce pri veºteconservarea tradiþiilor ºi dezvol ta -rea conºtiinþei naþionale, consoli -da rea învãþãmântului în limbaucrai neanã trebuind sã joace un rolmai important; (2) pe de altã parte,nu trebuie uitatã nici categoria deconaþionali, care fiind diseminaþipe teritoriul þãrii ºi în afara ei, nupot participa sistematic la nume -roasele acþiuni specifice din zonelecu populaþie ucraineanã; aceastã

categorie de conaþionali, chiar dacãa fost luatã de valul globalizãrii,pãstreazã conºtiinþa originii ºi do -reº te un contact permanent cuaces te origini, dar în formele decomunicare care le sunt accesibileºi în primul rând prin presa scrisãºi vorbitã în limbile ucraineanã ºiromânã. Cred cã emisiunile de ra -dio ºi televiziune existente la pos -turile locale ºi centrale sunt impor-tante pentru ucrai neni ºi nu numai,dar ar fi bine ve ni te ºi mãsuri pen-tru facilitarea accesului popula þieila posturile de televiziune maisemnificative din Ucraina.

G.H.: Domnule profesor, mai

aveþi de transmis ceva cititorilornoºtri?

M.D.: Pentru cã se apropieSfintele Sãrbãtori Pascale, doresctuturor cititorilor, redacþiei re vistei„Curierul ucrainean“, tuturor lide -rilor din o rganizaþiile UUR, dinalte organizaþii negu vernamentaleºi din Parlament, sã aibã par te deun Paºte Fericit! Fie ca Luminaînvierii Dom nului sã ne cãlãu -zeascã paºii pretutindeni. Hristos aînviat!

G.H.: Vã mulþumesc pentruinterviu.

A consemnat Gheorghe HleBA

PPeerrssoonnaall ii ttããþþ ii ccaarree nnee oonnoorreeaazzããInterviu cu prof. univ. emerit dr. Mihai Decun, membru titular al

Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, membru de onoare alAcademiei Oamenilor de ªtiinþã din România

Profesorul Gheorghe Dolinski, un tenacecolaborator al ziarului „Crai nou“, dar ºi harnictruditor pe ogorul cultural al spaþiului rãdãu -þean, închinã comprehensiv în ziarul „Crai nou“(marþi, 16 aprilie, 2013), un articol scriitoruluisucevean (arboreºtean) Stelian Gruia, care ar fiîmplinit luna aceasta 80 de ani, dacã nu s-ar fistins din viaþã prea devreme.

Studiul profesorului Gh. Dolinski oferã citi-torului interesat amãnunte despre anii copi -lãriei, adolescenþei ºi ai studiilor cunoscutuluiscriitor, enumerând, cronologic, ºi cãrþile tipã -rite de Stelian Gruia.

Aplecându-ne asupra articolului apãrut înpaginile ziarului sucevean, am constatat lipsaunor date esenþiale ale biobibliografiei celui cea locuit în Bucureºti, pânã la moarte. Spreexem plu: a fost profesor la Catedra de limbisla ve a Universitãþii din Bucureºti, unde a pre-dat limba ºi literatura ucraineanã; Istoria litera-turii ucrainene (a doua jumãtate a secolului alXIX-lea) a fost tipãritã în limba ucraineanã ºi aconstituit cursul de bazã în cadrul Catedrei delimba ucraineanã; lucrarea sa de doctorat poartãtitlul Taras ªevcenko - poet romantic ºi a apãrutîn anul 1973, în limba ucraineanã, la Kiev; într-adevãr, Stelian Gruia s-a manifestat ºi drept unapreciat ºevcenkolog, publicând în ultimii aniai vieþii volumul Rugã ºi blestem (în limbaucraineanã, în anul 1995, la Editura Kriterion)ºi post-mortem volumul Taras ªevcenko, Edi -tura Aritmos, 2001).

Iatã un fragment din lucrarea noastrã de doc-torat Taras ªevcenko - poetul naþional alUcrainei ºi receptarea lui în România, EdituraTIPO MOLDOVA, Iaºi, 2007, referitor la ºev -cenkologul Stelian Gruia: „În perimetrul româ-nesc al ºevcenkologiei s-au primenit viziunile,chiar dacã stindardul revizuirilor este purtat devechi comentatori ai operei lui ªevcenko, înfruntea cãrora se aflã în continuare MagdalenaLaszlo Kuþiuk. Lângã distinsa cercetãtoare bu -cu reºteanã pot fi aºezate douã nume de rezo-nanþã ale literaturii române contemporane, DanHoria Mazilu ºi Stelian Gruia (…). Pe aceeaºilinie de evidenþiere a spiritului romantic al luiªevcenko se situeazã ºi Stelian Gruia, mai alesîn ultimele sale apariþii editoriale. Lucrarea sa

de doctorat Taras ªevcenko - poet romantic(1973) a cãpãtat dupã Decembrie 1989 aspectula douã cãrþi de sine stãtãtoare, una în limbaucraineanã ºi alta în limba românã.

În amândouã este analizatã poezia MareluiCobzar, cu vãdite tendinþe novatoare, din carese desprinde polifonia unui destin romantic,reprezentativ pentru întreaga literaturã slavã ºieuropeanã. Întrucât capitolele celor douã vo -lume aproape cã se suprapun, ne vom referi lacel de-al doilea, care ni se pare mai omogen ºimai bine structurat.

Dupã o trecere în revistã a „predecesorilor“,aceºtia fiind reprezentanþii de frunte ai celor treigrupãri romantice de la Harkiv, Lviv ºi Kiev,Stelian Gruia radiografiazã pertinent operapoeticã a geniului ucrainean, reliefând, pe bazaexemplificãrilor, temele ºi motivele romanticecare strãbat creaþia ºevcenkianã.

Cuprinsul cãrþii este edificator prin generi -cele capitolelor sale, toate circumscrise este ti ciiromantice eu ro pene: Dor ºi blestem, Pasiuneabaladei, Prin foc ºi sabie, Femeie, mamã ºipatrie, Misterul marelui beci, Grotesc, Ironie,Sarcasm, Elogiul martirului, Trufia Tiranilor ºibunul Dumnezeu (…). În capitolul Femeie,mamã ºi patrie, Stelian Gruia urmãreºte loculpreferenþial pe care personajul feminin îl ocupãîn creaþia ºevcenkianã, oprindu-se la celebrelepoeme Kateryna, Sluga ºi Maria ºi adãugând lasimbolul puritãþii ºi genezei fericirii umane ºipe acela de nucleu naþional, de patrie.

Stelian Gruia pleacã de la studiul poetuluiMaksym Rylskyi, unul dintre exegeþii de seamãai operei lui ªevcenko, care considerã cã Ma -rele Cobzar vede în femeie, în mamã cea maiînþelegãtoare ºi mai curatã frumuseþe din lume:„Femeie - mamã… În acest chip, toate popoa -rele vãd simbolul cel mai de preþ ºi cel maifamiliar al omului - patria. ªevcenko înno-bileazã Ucraina cu numele de mamã, el îi închi -nã versurile, la ea viseazã ºi scrie în întunecatadeportare soldãþeascã, însãilând cuvinte zgu -dui toare cu afirmaþia cã lucrul cel mai de preþpentru el este soarta patriei pentru care este înstare sã-ºi jertfeascã pânã ºi viaþa“.

Venerarea personajului feminin pleacã chiarde la faptele concrete, care i-au marcat exis-

tenþa poetuluiîncã din frage-da copilãrie:moar tea ma -mei, situaþiami zerã a ma -me lor iobagede pe moºiileba ronului En -g h e l h a r d t ,soar ta tragicã asurorilor sale,care au murit în neagra iobãgie asemeneapãrinþilor lor. Stelian Gruia conferã particularu-lui dimensiuni naþionale ºi universale, vãzândîn ªevcenko pe autorul exponenþial care ridicãpe cele mai înalte culmi polivalenþa simboluluifeminin: „În condiþiile primei jumãtãþi a celuide-al XIX-lea veac, atât personajele feminineîndrãgite de poet, cât ºi patria, în numele cãreiase înscrie în galeria marilor martiri ai umani -tãþii, se zbãteau în cea mai crâncenã mizerie,generatã de relaþiile feudale ajunse la apogeu.Poetul ucrainean, însufleþit de marea literaturãromanticã europeanã aderã cu bunã ºtiinþã latipologia acestui curent, conturând din durerileacestor femei oropsite o icoanã a zbuciumuluifeminin ºi a chinului matern universal valabile.De la biata fatã de þãran ucrainean, Kateryna,înºelatã de muscalul seducãtor, ºi pânã laMaria, nãscãtoarea lui Isus, care moare în sãrã-cie, toate eroinele ºev cenkiene se jertfesc înnumele puritãþii ºi al idealurilor de fericire.Aºadar, fiecare personaj feminin în parte capã -tã, în opera bardului, pu tere de simbol înnobilatcu scânteile patosului revoluþionar atât de ca -racteristic poeþilor, al cãror verb are menirea dea contribui la trezirea conºtiinþei de sine ºi laeli berarea popoarelor de sub jugul imperiilorautocrate“.

Conchidem cu speranþa cã intervenþia noas-trã privind personalitatea regretatului dispãrutStelian Gruia nu întineazã cu nimic truda litera -rã a venerabilului profesor sucevean GheorgheDolinski, omul care a scris cu „respect ºi admi-raþie“ despre fostul sãu prieten.

Ion COzMeI

stelian Gruia la 80 De ani

curierul ucrainean13

(Reportaj la cea de-a 199-a aniversare a naº-terii lui Taras ªevcenko, Negostina-Rãdãuþi)

ªi celor morþi, ºi celor vii…

„Du-te acolo, departe la Apus, în Buco -vina...“ - mãrturisea marele poet contemporan alUcrainei, Ivan Draci, în faþa bustului lui Tarasªevcenko din Negostina sosit al treilea an larând în Bucovina noastrã, þinut sfânt al mãnã-stirilor medievale. „Acolo e un sat ucrai nean cuoameni harnici ºi primitori. Cei mai ospitalieri,în ciuda faptului cã toponimul sãu ar aminti deinospitalitate cine ºtie din ce vremuri“. Uite aºami-a ºoptit spiritul lui Taras ªevcenko, continuapoetul la Kaniv. L-am ascultat ºi am venit cudrag între ucrainenii ºi românii Buco vinei, þinutsfânt al mãnãstirilor, dar ºi al marilor spirite,precum ªtefan cel Mare, Mihai Eminescu ºi allui ªevcenko, care s-a oprit din zbor aici aproapede locurile natale ale geniului eminescian, undepopulaþia înfrãþitã, de la cei mici pânã la ceivârstnici, îl sãrbãtoreºte anual pe Lucea fãrulEminescu ºi apostolul Taras ªev cenko, în fruntecu liderii lor, aºa cum s-a întâmplat la cea de-a199-a aniversare a naºterii marelui cobzar Tarasªevcenko. Eminescu ºi ªevcenko sunt modelelenoastre culturale care ne înalþã spiritual prinoperele lor, întru frumos ºi iubire.

La rândul sãu, Excelenþa Sa Vasyl Boieciko,consulul general al Ucrainei la Suceava, amulþumit ilustrului poet ucrainean Ivan Dracipentru prezenþa sa a treia oarã consecutiv la ser-bãrile ªevcenko din Bucovina, a mulþumitbucovinenilor pentru deferenþa lor faþã de geni-ile poporului român ºi ucrainean, Eminescu ºiªev cenko, a mulþumit oaspeþilor din Ucraina(Kiev), de la Universitatea Naþionalã „Iuri Fed -kovyci“ din Cernãuþi, care sprijinã desfã ºu ra reaevenimentelor dedicate marilor aniversãri aleculturii ucrainene ºi, bineînþeles, a mulþumitcon ducerii UUR, în frunte cu liderul sãu, dl ªte -fan Buciuta, care popularizeazã intens culturaucraineanã în rândul familiei ucrainene în strân-sã legãturã cu Ambasada Ucrainei la Bu cureºtiºi Consulatul General al Ucrainei la Su ceava,contribuind astfel la educarea tinerei ge ne raþiiîntru dragoste faþã de limba maternã ucraineanã,cultura ucraineanã ºi Ucraina, aºa cum ne învaþãCobzarul ªevcenko, ce-l întâmpinãm azi, „cu ovorbã bunã, liniº titã“, cântece ºi flori.

ªtefan Buciuta, preºedintele UUR a salutat larându-i prezenþa marelui poet ºi erou alUcrainei, Ivan Draci, în mijlocul ucrainenilordin Bucovina, la serbãrile ªevcenko din ultimiiani ºi a mulþumit Excelenþei Sale Vasyl Bo -ieciko, consulul general al Ucrainei la Suceava,pentru aceste invitaþii surprizã din Kiev, ex pri -mân du-ºi în acest fel dorinþa de a-l avea invitatde onoare la Bu cureºti la cea de-a 200-a ani ver -sare a naºterii lui ªevcenko, în 2014.

De asemenea, Domnia Sa a sa lu tat pe toþiinvitaþii din Mara mureº ºi din Bucovina, expri -mându-ºi bucuria de a sãrãbãtori îm preu nã, laNegostina, pe Taras ªevcenko, poetul naþional alUcrai nei, poetul iubirii universale.

Oaspetele din Maramureº, prim-vice pre -ºedintele UUR, Mi roslav Petreþchi, ºi-a expri-mat la fel bucuria de a fi alãturi de înalþii oaspeþidin Kiev ºi Cernãuþi, precum ºi de conaþionaliisãi, la sãrbãtorirea marelui Cobzar Taras ªev-cenko.

Dupã alocuþiunea de salut s-au intonatimnurile de stat ale Ro mâniei ºi Ucrainei, iar de -le gaþii au depus flori ºi coroane la bustul mare-lui Cobzar Taras ªevcenko, în acompaniamentulgrupurilor vo cale „Vocile Negostinei“ ºi „Me - nestrel“ de la Universitatea din Cernãuþi. Auurmat fotografieri de grup în faþa bustului luiªev cenko ºi vizitarea expoziþiei permanente de

artã popularã a Casei Ucrainene din sediul localUUR ºi a celei de carte ucrai neanã de la biblio -teca „Ivan Abra miuc“ ºi cea sãteascã unde s-a ºipregãtit deschiderea „Bi blionet-ului“ ca urmarea implementãrii unui proiect transnaþional „Bi -bliotecile - porþile cunoaºterii“ dintre bibliote-cile „I.G. Sbiera“ din Suceava ºi „Al. Ivasiuc“din Cernãuþi (Ucraina).

Concertul festiv s-a desfãºurat la Casa deCulturã din oraºul Rãdãuþi, unde s-au prezentatformaþiile din Cernãuþi „Menestrel“, sextetvocal bãrbãtesc al Facultãþii de Teologie, grupulvocal „Cãlina roºie“ din Repedea-Maramureº,grupul folcloric feminin „Polo nyn ka“ din Paltin,„Vocile Negostinei“ - grup vocal feminin, an -samblul de cântece ºi dansuri „Kozaciok“ dinBãl cãuþi, precum ºi soliºtii vocali Alisia Horovadin Kiev ºi trio-ul „Huþulii veseli“ al lui Miro -slav Petreþchi din Maramureº.

La deschidere, preºedintele filialei Suceava aUUR, Ioan Bodnar, a dat cuvântul ExcelenþeiSale Vasyl Boieciko, consulul general al Ucrai -nei la Suceava, ºi oas pe telui de onoare IvanDraci care au evocat pe scurt personalitatea luiT. ªevcenko, iar concertul a debutat chiar în pre -zenþa lor pe scenã cu un montaj de dans tematicde întâmpinare a oaspeþilor cu pâine ºi sare,steaguri ale României ºi Ucrainei, flori ºi cunu -niþe ale ansamblului siretean „Nadiia Zam ku“,care a impresionat prin graþie ºi atitudine civicãstârnind emoþii ºi aplauze binemeritate. Apoi, aurmat un montaj literar-mu zical dedicat Cob za -rului ªev cenko al grupului de elevi „Cer vonakalyna“ condus de pãrintele paroh Ioan Arde -lean ºi un recital de cântece ucrainene sus þinutde solistul nostru nepe reche, Miro slav Pe treþchicu acompaniamentul muzical al „Hu þulilorveseli“, care au încântat ºi încântã gene raþiiîntregi de ucraineni ºi români.

Un intermezzo axat pe evocarea personalitãþiilui ªevcenko l-a oferit grupul vocal „VocileNegos tinei“ care a interpretat dedicaþii muzicaleale poetului-compozitor Mihai Voloºciuc, pre-cum ºi cântece pe versurile lui ªevcenko.

Incredibil s-a comportat grupul folcloric„Polonynka“ alcãtuit din femei simple, de la þa -

rã, unele de vârsta senectuþii, care au oferit peviu o expoziþie de vestimentaþie huþulã cu su ma -ne, broboade, ca trinþe ºi opinci, alãturi de unrepertoriu autentic al huþulilor din Paltin.

Apogeul artistic al interpretãrii a aparþinut,cum era de aºteptat, sextetului studenþesc „Me -ne strel“ al Facultãþii de Teologie din Cer nãuþi cupartituri dedicate Mân tuitorului nostru IsusHristos, Maicii Domnului ºi sextetului poeticºevcenkian din „Psalmii lui David“, „Maria“ etc.

Evident, a impresionat prin interpretare cân-tãreaþa de muzicã uºoarã din Kiev, Alisia Horo -va, cu compoziþii proprii despre viaþã, tinereþe,copilãrie ºi joc, demne de Eurovision.

Finalul a aparþinut ansamblurilor de cânteceºi dansuri ale Siretului ºi Bãlcãuþiului „NadiiaZam ku“ ºi „Kozaciok“, conduse de Bogdan Po -po vici ºi Petru ªoiman, tineri intelectuali pre gã -tiþi la ªcoala de Dans din Kiev, care au de -monstrat cu formaþiile lor, în costume specificucrainene, o eleganþã ºi graþie femininã ieºitedin comun la noi, cu spirit de joc, voie bunã ºiacrobaþii cãzãceºti tipice profesioniºtilor, ceeace a uimit spectatorii în aplauzele lor frene tice.

Toate formaþiile prezente la spectacolul festiv„Taras ªev cenko“, interpreþii, conducãtorii,artiºtii ºi intelectualii de marcã ucraineni auprimit din par tea organizatorilor, filiala Suceavaa UUR ºi Consulatul General al Ucrainei laSuceava, diplome de merit ºi flori, care au rãs-plãtit efortul lor artistic de cunoaºtere a mareluigeniu ucrainean, apostolul neamului Taras ªev-cenko.

În încheiere, artistul oaspete al Ucrainei, poe-tul ºi eroul Ivan Draci, a ridicat în braþe o fetiþãde la „Kozaciok“ exclamând cã ªevcenko neuneºte pe toþi întru iubire ºi frãþietate, iarExcelenþa Sa Vasyl Boieciko a oferit artiºtilor depe scenã un coº mare cu flori, în aplauzele spec-tatorilor apreciind cã spiritul lui ªevcenko estecu noi ºi el înseamnã, cu adevãrat unitate, iubire,frãþietate.

Ioan CHIDeªCIUC

Taras Çevcenko: „FraÆii mei, îmbråÆiçaÆi-vå, vå implor fierbinte!“

A venit primãvara!Pomii înfloresc liberi în grãdini:

neîcrezãtori faþã de orice discuþie sau teorie despre

legea egoismului la oameni.Nu existã niciun fel de lege a egoismului -

cred ei. Atotputernicul este prezent în Parlamentul ºi în Senatul Verdelui Ecologic

ºi oamenii, ºi pomii sunt neamul lui Dumnezeu!

Viaþa pomului nu se rãpeºte - mai cred ei. Viaþa pomului e ca viaþa omului ºi e datã

de bunãvoie de Dãtãtorul de viaþã.Doi oameni nu pot avea acelaºi merit

pentru sãdirea unuia ºi aceluiaºi pom -unul aºa cum creºtem noi.

Credinþa frunzelor în lumina care ne vine de la soare

stã la temelia a ceea ce noi, pomii, numim „dragoste de clorofilã“.

Sãdiþi fãrã dragoste de om, copiii noºtri, adicã puietul

rãmâne „pom pitic“ - cum sã aducã rodul?

Multora li se pare cã dacã s-ar afla într-o altã împrejurare

ar fi niºte oameni mai buni decât pomul bun;

nu ne-ar tãia fãrã milã! Dacã doreºti libertate ºi democraþie,

omule, încearcã mai întâi sã te eliberezi de tine

însuþi, de patima taaºa cum eu, pomul, îmi las slobode crengile dezrobite în bãtaia vântuluiºi îþi cruþ nevoia de oxigen care te þine

alãturi de mine în viaþã. Nu uita - þie-þi vorbesc, omule!Fructele dragostei tale faþã de un pom, se afã acolo unde legile oamenilor îºi pierd

puterea lor - adicã în Pomul Vieþii.

P O E MP O E M

E C O L O G I CE C O L O G I C

Mihai MATeICIUC

14 curierul ucrainean

Când m-am plimbat pentru prima oarã pestrãzile din Sighetu Marmaþiei, în vara lui 2004,am avut impresia cã respiram aerul unui micBucureºti interbelic. Nu veleta „Femeia în mov“de Mihai Hafia Traista mi-a amintit atmosferaaceea. Sono ritatea numelor personajelor sale ºiþesãtura finã a relaþiilor dintre ele sã fi fostcauza? Citind notiþa biograficã ºi aflând cãautorul chiar e nãscut acolo, în Sighet, m-am duscu gândul cã nimic nu e întâmplãtor… Mai pre-sus de reveria pricinuitã de text ar trebui sã fieînsã recunoaºterea unui autor capabil de un stilaproape complet cristalizat, amintind cumva (nucred cã exagerez) de robusteþea scriiturii luiMircea Eliade. Am regãsit în câteva locuri frag-mente acide, tuºând fugar dar credibil realitãþiale lumii literare de la noi. Citez ca exemplu:„Era un chirurg foarte bun, nu ducea lipsã depacienþi bogaþi ºi, în ciuda poeziei sale de omediocritate ieºitã din comun, era un nume înliteraturã, membru al Uniunii Scriitorilor, laure-at al câtorva premii literare na þionale ºi inter-naþionale, tra dus în câteva limbi eu ropene ºinelipsit de pe paginile marilor reviste literare.“

La fel de subtil mi s-a pãrut surprinsã ºidecãderea pricinuitã de scrisul exclusiv comer-cialist: „Multe din personajele sale trecuserã

prin starea asta, pe care el fãrã sã o fi simþit vre-odatã pânã atunci, o descrisese de nenu mã ra teori în cele mai mici amãnun te,cãci suferinþa ºi dragostea sau,mai bine spus, suferinþa dindragoste era cel mai bun in -gre dient pentru su biec tul uneicreaþii literare, pe care o savu-rau cu mare plã ce re cititorii detoate vârs tele.“

Toate astea mã fac sã con -chid cã „Femeia în mov“ ex -cede dimensiunea urban para-normal romance, reuºind multmai mult. Rãmânem cu ecoulziselor lui Pablo Roni ºoreanu,poetul: „Când alergi dupã ofe meie necu noscutã, e ca ºicum ai alerga dupã o nãlucã.“

Cu „Omul de dincolo“,Mihai Hafia Traista ne poartãîntr-o cãlãtorie fantasticã prinþinuturile atemporale ale veº -niciei, propunându-ne o com -poziþie articulatã în registrulparanormal fantasy. Izul ei destranie poveste ruralã cu stafii,

în care autoritãþile co mu niste se confruntã cu oa -me ni înviaþi din morþi ºi distorsiuni crono spa -

þiale, mi-a amintit de copilãriamea, fiindcã ascultam adeseaast fel de istorii, povestite deoameni din generaþia bunicu-lui. Buneii de azi nu mai suntaºa decât prin sãtuce uitate,unde basmele mai coboarãprin tre oameni, ca în vremilevechi, când feþii-frumoºi sealegeau dintre vonicii cei cusuflet curat. N-avem a zice ni -mi ca de forma în care autorulîºi turnã povestea. Ne greºit, îlvom mai aºtepta pe domnulMihai Hafia Traista, ºi nudoar fiindcã am cãlcat þinutulmiraculos al obârºiei sale înºapte dintre vacanþele de varãmai recente, desluºind istori-ile locurilor ca pe niºte semnelãsate pe pãmânt de oameniînrudiþi cu îngerii ºi zeii, cimai ales fiindcã domnia-sascrie. Chiar scrie.

Mircea COMAN

La finalul decadei a doua a luniiaprilie, oraºul lui Bacovia a gãzduitcontinuarea lansãrilor cãrþii de ver-suri „Open de dor“ a lui Ioan Matei -ciuc, cunoscut, pânã nu demult,doar ca un talentat cântãreþ-folkist,fondator al Asociaþiei de Culturã ºiSolidaritate „Peter To ma schek“ dinstrãvechea urbe sire tea nã ºi alFestivalului-Concurs Inter na þionalde Muzicã Folk ºi Poezie „Folk -ever“, ajuns deja la a ºasea ediþie ºidesfãºurat, an de an, în luna iulie,atât la Siret, cât ºi la Cernãuþi, cusprijinul neobositului Iurie Levcik,preºedintele Centrului Bu co vineande Artã pentru Con ser varea ºi Pro -mo varea Culturii Tra diþionale Ro -mâneºti. Eveni men tul a avut loc laLibrãria „Alexan dria“ din incintacomplexului co mer cial Arena Malldin Bacãu ºi s-a bucurat de prezenþa

unor însemnate personalitãþi cultu -rale, precum Calistrat Costin, preºe -dintele filialei bãcãuane a UniuniiScriitorilor din România, scriitoriiPetru Scutel nicu, directorul revisteilocale de culturã „Plumb“, VioricaPetrovici (din Suceava), alãturi dejurnaliºtii de la publicaþiile „Ziarulde Bacãu“ ºi „Oneºti-expres“.Aces tea, din urmã, au desfãºurat,cu peste o lunã înaintea lansãrii, obinevenitã ºi generoasã campaniede promovare a manifestãrii cultu -rale programate, de informare apublicului despre car tea de debut atânãrului poet bucovinean, cu unnume atât de pravoslavnic-ucrai -nean (ºi nu nu mai cu acesta, cãciare ºi o provenienþã ucraineanã, dinpartea ta tã lui!). Astfel, ziarul„Oneºti-expres“ din 11 aprilie 2013a publicat un medalion literar „IoanMateiciuc - O carte despre dor“, încare ºi-au expus pãrerile compe-tente, pline de profunzime, doicunoscuþi profesori oneºteni, pen-sionari, cândva colegi de catedrã laliteratura românã: ,,...un poet caresculpteazã cu ochii ºi cu vocea întrup de femeie... I.M. nu-ºi propuneclarificarea combustiilor lãuntrice;emite doar semnale, multe dificildecodabile sau chiar indescifrabi -le... metaforele izvorãsc firesc...jocurile de cuvinte descreþesc frun-tea...“ (profesorul Aristotel Pili -pãuþeanu); „...cule ge rea de poeme,purtând un titlu incitant... este undar de suflet pentru cititorii de poe -zie... o tandrã confesiune liricã... petema deschiderii sufletului cãtre...acea Cuprindere a Necuprinsului,

numitã, în limba noastrã DOR...Ioan Mateiciuc este un visãtor lu -cid... (remarcându-se) în toatepoemele sale existenþa unui substratadânc (filosofic), în spiritul cãruiasunt abordate ºi motivele poeticebiblice... nu deplin demitizate, maidegrabã, remitizate în sens modern,poate ºi uºor ludic...“ (prof. Valeriaªoucaliuc). Iar „Zia rul de Bacãu“,pe aceeaºi linie, titra, prin panaredactorului sãu, Petru Done, cucâteva zile înainte de eveni mentulde lansare: ,,Un tânãr poet din þarade Sus, din Siret, vine în Bacãu sã-ºi cânte versurile...(din) volumulcãruia i-a hãrãzit un nume compusdintr-un calambur de cuvinte, poate,dupã moda englezismelor, poate,împotriva ei, arãtând cã avem cu -vin te intraductibile, dar care ex -primã ceea ce simþim...“

În ziua importantului eveniment,la 19 aprilie a.c., librarul CezarCalian a arãtat, în deschiderea lan-sãrii, cã unitatea lor doreºte sã ofere„o clipã de lecturã a unei cãrþi ex -cepþionale“ ºi de „cunoaºtere a unuitalentat poet bucovinean - deocam-datã - doar debutant (dar... la numai26 de ani!)“, la care scriitoareaViorica Petrovici a adãugat cã „lan -sarea este o invitaþie la Cina cea detainã, din partea poetului ce trãieºte... beþia senzorialã bacovianã, în li -ber tatea spiritului“. Alt scriitor,local nicul Petru Scutelnicu, a scosîn evidenþã cã „Ioan Matei ciuc esteun poet adevãrat... cu versuri origi-nale, proaspete, tinereºti, ancorateîn poezia momentului“. O analizãmultilateralã, bogatã în idei ºi

conþinut, referitoare la debutul lite -rar al lui Ioan Mateiciuc, a prezen-tat-o preºedintele filialei Bacãu aUniunii Scriitorilor, Calistrat Cos -tin: „... este o poezie în altã oc ta vã,cu un preaplin de suflet ºi de gând,cu o cuprindere liricã deo se bi tã,con þinând ºi o frumoasã joacã de-acuvintele ºi de-a poezie“. La sfâr -ºitul manifestãrii, debutantul „lan -sat“, vrând sã demonstreze auditori-ului cã se îndeletniceºte ºi cu muzi-ca, ne-a cântat din compoziþiile sale(„de folk filtrat prin sensibilitateapoetului“, dupã propriile declaraþii),încântându-ne cu chitara sa magicã,ºi ne-a recitat câteva poeme dinviitoarea carte, aflatã în pregãtire.

Participant la „istoricul“ eveni-ment - de naºtere a unui nou talentbucovinean (simt, ca un conju de -þean al lor, cã are, totuºi, ceva ºi dinpoezia lui Matei Viºniec) - i-amdedicat lui Ioan Mateiciuc câtevaversuri, inspirate de unul dintrepoe mele sale ºi din nostalgia locu -rilor comune, pe care doar timpul areuºit sã le despartã între noi: „Dinale urbei cu sfinþi îngeri //Cu aripifrânte (nu de zbor) //Desprinsu-s-afãr' de însângeri // O panã pe „des -chisul dor“ // Din patru sate rãstur-nate // În veºnicii (ascunse doar)//Pân' la chemarea Judecatei // Pã ca -te lor ce dor...// ... Mulþam cã-n-si -gu rata garã // Trimisu-te-a ca sã-miaduci // Din LUNCÃ, visuri ceaflarã // Neîmplinirea-n cuib decuci...//.

Paul ªOUCAlIUC

sireteanul ioan mateiciuc îçi lanseazå sireteanul ioan mateiciuc îçi lanseazå opera de debut în poezie la bacåuopera de debut în poezie la bacåu

Despre nuvelele „Femeia în mov“ çi„Omul de dincolo“ de Mihai Hafia Traista

15curierul ucrainean

Din anul 2009, am reîn-ceput sã public în revista„Curierul ucrainean“, edi-tatã de Uniunea Ucrai ne -nilor din România, diversearticole le gate de lupta poporului ucraineanpentru libertate, în perioada 1917-1923.

Primul articol s-a referit la ofiþerii ºi soldaþiiucraineni, care au primit azil politic în Româniaîn anii 1920-1921 ca urmare a înfrângerii ar -matei ucrainene, conduse de hatmanul Sy monPetliura, de cãtre trupele armatei bol ºevice.

Aceºti refugiaþi politici, cazaþi în lagãrele dela Braºov, Oradea Mare, Fãgãraº º.a., au avutco mandant pe colonelul Hnat Porochivskyi. Însub ordinea sa se afla ºi locotenentul Naum Po -cor schi (tatãl meu), cu care a devenit bun prieten.

Întrebând în anul 2009 pe dl Ion Robciuc,redactor-ºef al revistei „Curierul ucrainean“dacã cunoaºte pe cineva din familia Poro -chivskyi, dânsul mi-a rãspuns cã o cunoaºte pedoamna Olga Andrici, fiica fostului colonelucrainean Hnat Porochivskyi.

Astfel, eu ºi dna Olga Andrici, urmaºi aifoºtilor ofiþeri ucraineni refugiaþi politici înRomânia, deveniþi pensionari, ne-am regãsitdupã un numãr mare de ani, continuând priete-nia ce a existat între taþii noºtri în lagãrele derefugiaþi menþionate.

Dna Olga Andrici în timp ce lucra ca docu-mentarist la diverse instituþii de culturã ºiînvãþãmânt din România, scria ºi publica o seriede articole legate de istoria zbuciumatã aUcrainei. În plus, domnia sa a publicat, înaintede anul 1989, o serie de cãrþi de specialitate,fiind absolventã a Facultãþii de Biologie dinBucureºti, iar dupã anul 1989, este autoareacãrþilor beletristico-istorice „Roxolana“ ºi„Domniþa Ruxandra ºi Timuº“.

În anul 2012, a lucrat la cartea „Basme dinpatru zãri“ care cuprinde cca 400 de pagini detext, cu ilustraþii adecvate fiecãrei poveºti,apãrutã la începutul anului 2013.

Am fost printre primii care am avut onoareasã primesc aceastã carte cu dedicaþie de la dnaOlga Andrici, la 13 februarie 2013.

Despre conþinutul acestei cãrþi a scris dom-nul Vichentie Nicolaiciuc atât în revista„Curierul ucrainean“ din ianuarie 2013, cât ºi înpublicaþia „Crai nou“ din 15 ianuarie 2013.

Mie îmi revine cinstea sã consemnez în acestarticol câteva aspecte legate de lansarea cãrþiirespective la Centrul Cultural Informaþional alUcrainei din Bucureºti, care a avut loc la 23martie, sub egida Ambasadei Ucrainei ºi cusprijinul nemijlocit al domnului Teofil Ren -diuk, ministru consilier al Ambasadei.

Din prezidiul acestei manifestãri culturale aufãcut parte domnii Teofil Rendiuk, MihaiTraista - redactor-ºef al revistei „Mantaua luiGogol“, Marian Nencescu, doctor în filologie ºiredactor-ºef al revistei „Biblioteca Bucu reº -tilor“, Petre Crãciun, profesor, scriitor ºi direc-tor general al Editurii „Zorio“ din Bucureºti,doamna Silvia Zabarcencu, scriitor ºi membrual Uniunii Scriitorilor din România, precum ºidoamna Olga Andrici, autoarea cãrþii „Basmedin patru zãri“.

În cuvântul sãu, dl Teofil Rendiuk a arãtat cãdna Andrici, ca absolventã a Facultãþii deBiologie din Bucureºti, a scris în anii dinaintede 1989 cãrþi ca: „Biologia distractivã“, „Bo -tanica distractivã“, „Fiziologia distractivã“, iarîn ultimii ani, „Roxolana“, „Domniþa Ruxandraºi Timuº“, precum ºi diverse articole legate deistoria Ucrainei. Astãzi asistãm la lansarea uneinoi ºi frumoase cãrþi de basme, care au fosttraduse în limba ro mâ nã, fiind convins cã îi vadelecta atât pe copii, cât ºi pe cei vârstnici.

Consider cã toate aces-te cãrþi au consacrat-oca scriitoare în breaslascriitorilor din Româ -nia.

Re feridu-se la car tea sa, dna Olga Andrici aarãtat cã lucrarea este rodul unei munci titanicepe care a depus-o timp de un an, reuºind ca înfinal acest volum sã fie tipãrit pe spezele sale laEditura S.C. Tipar Area s.r.l. Bucureºti. Domniasa a arãtat cã cele 67 de basme, poveºti ºi le -gende selectate de la 37 de popoare ale lumii,au fost prezentate în carte într-o spiralã concen-tricã, pornind din România, trecând apoi laþãrile vecine ei ºi ale Europei, dupã care auurmat þãri din Orientul Apropiat, Asia ºi chiardin America.

Dna Andrici a spus cã dedicã aceastã cartemamei sale, Nelly Porochivskyi, fiicei saleRenata, cãreia îi mulþumeºte pentru sprijin ºiconsultanþã artisticã, copiilor sãi Iulian ºi Ge -orgiana, precum ºi nepoatei sale Iulia-Ni cole.

Toþi cei care au luat cuvântul, MarianNencescu, Mihai Traista, Silvia Zabarcencu,Petre Crãciun ºi Doina Ghiþescu, au elogiatefortul depus de dna Olga Andrici la selecþia,tra ducerea ºi prelucrarea basmelor, poveºtilor ºilegendelor într-o frumoasã limbã româ neascã.

Dl Petre Crãciun, directorul general alEditurii „Zorio“, în cuvântul sãu, a declarat cãar dori sã colaboreze în viitor cu dna OlgaAndrici în scrierea ºi a altor cãrþi de basme ºipoveºti pentru copii, arãtând cã acest segmental culturii a fost, practic, neglijat în ultimultimp.

Apoi douã eleve din Bucureºti au citit dincartea dnei Andrici, iar fiica sa, Renata, a dedi-cat mamei sale cântecul „Mama“ ºi o canþonetã,fiind acompaniatã la chitarã de dl DidiCarpovici, fost tenor la Teatrul Naþional deOpe retã „Ion Dacian“, care la rândul sãu a in -ter pretat douã canþonete în limba românã ºi ita -lianã.

Menþionez cã publicul prezent la aceastã fru-moasã manifestare culturalã a aplaudat atât pecei care au luat cuvântul, cât ºi pe cei doi careau prezentat acest spectacol artistic, lucru ine ditla lansarea unei cãrþi.

În final, dna Olga Andrici a mulþumit celorprezenþi la aceastã manifestare, acordând fie -cãruia, cu dedicaþie, cartea sa „Basme din patruzãri“.

De asemenea, a mulþumit dlui Teofil Ren -diuk pentru amabilitatea de a gãzdui ºi spijiniaceastã lansare la Centrul Cultural Infor ma -þional al Ucrainei din Bucureºti.

Lansarea cãrþii „Basme din patru zãri“

La 23 martie2013, s-a des fã -ºu rat la Cen trulCultural In for ma -þio nal al Am -basadei Ucraineidin Bucureºti, înprezenþa ministrului consilier alAmbasadei Ucrainei în Ro mânia, dom-nul Teofil Rendiuk, a unor perso nalitãþiîn domeniul cultural-literar ºi a unuinumeros public lansarea cãrþii „Basmedin patru zãri“, a cãrei autoare estedoamna Olga Andrici.

Ca urmare a acestei manifestãri cul-tural-artistice, la 3 aprilie 2013, a avutloc festivitatea de premiere a doamneiOlga Andrici pentru reali zarea încondiþii grafice deosebite a cãrþii decca 400 de pagini, ce cu prinde 67 debasme, poveºti ºi legende preluate dela 37 de popoare ale lumii, care au fostselectate, prelucrate ºi traduse într-olimbã românã accesibilã tuturor cate-

goriilor de citi-tori, de la copiipânã la vârst -nici.

Cu acest pri -lej, i-au fost în -mâ nate doam-

nei Olga Andrici diploma de merit pen-tru traducerea ºi publicarea antologiei„Basme din patru zãri“ de cãtre domnulPetre Crãciun, profesor, scriitor ºi direc-tor general al Editurii „Zorio“ dinBucureºti ºi medalia aniversarã „1521 -ºase secole de scriere în limba românã“de cãtre dl Marian Nen cescu, doctor înfilologie, redactor-ºef al publicaþiei„Biblioteca Bucu reºtilor“.

Aceastã festivitate s-a desfãºurat ladomiciliul doamnei Olga Andrici, înprezenþa fiicei sale Renata Andrici ºi adoamnei Felicia Radu, fiind filmatã dedomnul Mihail Georgevici, preºedinteal Agenþiei de Presã MCP.

Festivitatea de premiere a doamnei Olga AndriciFestivitatea de premiere a doamnei Olga Andrici

Materiale semnate de Mihai POCORSCHI

Dragi veterani,Stimaþi compatrioþi,

În aceastã memorabilã zi - Ziua Victoriei -pomenim pe toþi aceia care ºi-au dat viaþa pentrupace, liniºte ºi pentru progresul Patriei noastre.

Milioane de compatrioþi - ostaºi ºi civili, pãrinþiºi copii - s-au jertfit pentru noi, pentru prezentul ºivii torul nostru.

Sã ne aplecãm capetele într-un moment dereculegere ca semn de cinstire ºi de memorieveºnicã a celor dispãruþi.

Dragi veterani,Stimaþi compatrioþi,

Ne despart 68 de ani de la acea zi istoricã încare poporul nostru, alãturi de alte popoare ale fos-tei URSS ºi ale coaliþiei antihitleriste, a obþi nutvictoria în Marele Rãzboi pentru Apãrarea Patriei.

ªi în fiecare an, rememorãm iar ºi iar lecþiaacestei tragedii, cinstim memoria celor cãzuþi înluptã, îi salutãm ºi le mulþumim veteranilor noºtri.

Este o tradiþie ºi o obligaþie sfântã pe care opãstrãm ºi o transmitem copiilor ºi nepoþilor noº tripentru ca ei sã cunoascã istoria. Sã nu uite eroii ei.Pentru ca poporul nostru ºi întreaga omenire sã numai permitã asemenea tragedii. Astãzi, în aceastãmãreaþã zi vã felicit din inimã cu prilejul ZileiVictoriei.

Aceastã sãrbãtoare este pentru noi un veritabilsimbol al unitãþii ºi al mândriei.

Datoritã actelor de vitejie ale veteranilor noºtri,trei generaþii de ucraineni trãiesc sub un cer paº nic.

Dumneavoastrã sunteþi cei care au apãrat pacea,Patria ºi aþi adus o contribuþie decisivã la victoriaîmpotriva fascismului. Dvs. aþi fãcut totul pentru canoi sã putem celebra aceastã sãrbãtoare.

Sunt extrem de fericit cã Dvs., cei care aþisupravieþuit ºi aþi învins în acest cumplit rãzboi, ceicare aþi fãurit Victoria în spatele frontului sunteþi ºiastãzi alãturi de noi.

Mulþumiri filiale tuturor acelora care au rãmaspentru totdeauna tineri pe câmpurile de luptã.

În luptele duse pe diferite fronturi ale MareluiRãzboi pentru Apãrarea Patriei au participataproape ºapte milioane de ucraineni, 2069 fiinddistinºi cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Dincei 104 de douã ori eroi al Uniunii Sovietice, 29sunt ucraineni, adicã fiecare al treilea. Între cei treitriplu eroi ai URSS se numãrã ºi compatriotul nos-tru Ivan Mykytovyci Kojedub.

Rãzboiul de partizani pe teritoriul Ucraineipoate fi considerat pe drept cuvânt al doilea frontpentru ocupanþi. Aceastã miºcare a fost invincibilãasemenea întregului nostru popor care a apãratdemnitatea ºi independenþa Patriei noastre.

Noi þinem minte nu numai faptele eroice aleostaºilor. Cinste ºi glorie truditorilor neobosiþi dinspatele frontului. Adâncã plecãciune în faþafemeilor, copiilor, tuturor acelora care în acestevremuri zbuciumate cultivau pâinea, fabricauproiectile, se ocupau de rãniþi, în faþa celor care ausuferit, au crezut ºi au aºteptat.

Suntem mândri de victoriile tuturor acelora careridicau þara din ruine, în deceniile de dupã rãzboiaduceau þara pe poziþii de frunte în industrie, ºti-inþã, agriculturã, culturã.

Doresc din toatã inima sã-i felicit pe aceia care

au rezistat, au învins ºi au parcurs acest drum glo-rios.

Îmi plec fruntea în faþa biruinþei voastre ºi vãsunt profund îndatorat pentru tot ce aþi fãcut pentruUcraina, pentru Victorie care a fost obþinutã cupreþul eroismului ºi sacrificiului vostru.

Pentru mine ºi pentru þarã sunteþi întruchipareaexperienþei concentrate de viaþã, a conºtiinþei ºiînaltelor valori morale ale poporului nostru.

Veteranii sunt mândria noastrã, gloria noastrã.Anul acesta vom sãrbãtori 70 de ani de la eli -

berarea capitalei noastre - Kiev, iar mai apoi 70 deani de la eliberarea Ucrainei.

Sunt douã date mari ale istoriei þãrii noastre ºistatul va face tot ce e necesar ca ele sã fie marcateaºa cum se cuvine.

Avem obligaþia sfântã sã nu-i uitãm pe ceicãzuþi ºi sã ne ocupãm de veteranii noºtri.

Statul sprijinã în toate regiunile programele deidentificare ºi de amenajare a locurilor de îngro-pare a victimelor rãzboiului.

Cinstind memoria celor morþi îndeplinim oîndatorire mare ºi sfântã deoarece fãrã mareaVictorie Ucraina liberã nu ar fi existat.

Drumul spre victorie a fost un drum dificil ºisângeros. Ea a fost dobânditã cu un preþ greu.

Potrivit aprecierilor fãcute de istorici militari,Ucraina a dat un tribut de peste opt milioane devieþi omeneºti.

În armata activã ºi-au dat viaþa aproape 3,5 mi -lioane de ostaºi originari din Ucraina. Alþi pestedouã milioane de tineri din Ucraina au fost duºi lamuncã silnicã în Germania.

Povara rãzboiului în anii postbelici a cãzut peumerii poporului.

Noi trebuie sã þinem minte aceste lucruri ºi dincând în când sã privim acele evenimente îndepãr-tate prin ochii simplilor soldaþi, muncitori, vãduveºi orfani.

Libertatea noastrã a fost cuceritã cu sângele,sudoarea ºi lacrimile milioanelor compatrioþi ainoºtri cãzuþi în luptã.

Dragi concetãþeni,Generaþia mea, prima dupã rãzboi, þine bine

min te cu cât efort trebuiau sã supravieþuiascã oa -me nii în acele vremuri, de câte posibilitãþi erau lip siþi.

Poporul nostru învingãtor a trãit încã mulþi aniîn condiþiile unui sistem totalitar ºi, cu toatã indus-tria refãcutã dupã rãzboi, cu ºtiinþa modernã, me -dicina ºi educaþia, a suferit de sãrãcie, nedreptateºi persecuþii pentru convingerile sale politice, deizolare faþã de restul lumii.

Astãzi, prioritatea ºi obligaþia constituþionalã atânãrului stat ucrainean este dezvoltarea pe toateplanurile a omului.

Concomitent cu crearea unui model nou inova-tiv de dezvoltare economicã, depunem mari efor-turi pentru dimensiunea umanitarã a modernizãrii.

Am demarat iniþiative noi în sfera sãnãtãþii, aeducaþiei ºi în cea socialã care vor reprezenta oinvestiþie în viitorul Ucrainei.

Avem cea mai mare grijã de pãrinþii ºi de co piiinoºtri.

De la 1 mai, invalizii ºi participanþii la acþiunilede luptã în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial dinanii 1941-1945 vor primi pensii majorate.

Vor fi finanþate integral vizitele veteranilor lalocurile în care au avut loc lupte glorioase.

Creãm condiþiile pentru ca majoritatea ucraine-nilor sã poatã oferi copiilor lor o educaþie de cali-tate, o dezvoltare fizicã ºi creatoare desã vârºitã.

A fost majorat substanþial ajutorul acordatfamiliilor cu copii ºi copiilor cu nevoi speciale.

O mare atenþie este acordatã susþinerii copiilorîn zes traþi. A fost demarat programul „Viitorul inte -lec tual al Ucrainei“. El va oferi acestor copii con di -þii ºi posibilitãþi pentru manifestarea talentelor lor.

Un pachet separat de mãsuri vizeazã grija pen-tru sãnãtatea copiilor.

Puterea are ca sarcinã prioritarã punerea lapunct a infrastructurii sportive ºcolare, dotarea eicu tot ce este necesar.

A fost aprobat noul standard de stat al învã þã -mân tului primar. Elevii vor învãþa din clasa I olimbã strãinã, iar din clasa a II-a vor face primiipaºi în tehnologia informaþionalã.

Punem mari speranþe pe reforma autoadmi nis trã -rii, aflatã în momentul de faþã în dezbatere publicã.

Sunt convins cã elaborarea pe baza acestei dez -ba teri a modelului autoadministrãrii locale va daun suflu nou dezvoltãrii teritoriilor, va scoate la su -pra faþã potenþialul fiecãrui cetãþean, fiecãrui oraº ºisat.

Pãstrând în memorie urmãrile îngrozitoare alecelui de-al Doilea Rãzboi Mondial, Ucraina rãmâ nefidelã principiilor rezolvãrii paºnice, ci vili zate acon flictelor, inclusiv prin mijloace diplomatice înstric tã conformitate cu normele de drept internaþio -nal.

Modernizând ºi întãrind capacitatea de luptã aForþelor Armate noi considerãm forþa militarã doarca un mijloc de apãrare.

Datoritã politicii externe echilibrate ºi armateimoderne, Ucraina are capacitatea de a se apãra depericolele extremismului ºi radicalismului regio -nal, de a asigura susþinerea internaþionalã a inte -gritãþii ºi suveranitãþii sale.

Sunt convins cã strategia de modernizare va firealizatã cu succes. ªi cred cã fiecare cetãþean îºiva aduce contribuþia creatoare ºi economicã laaceas tã problemã naþionalã comunã.

Vã felicit încã o datã, stimaþi compatrioþi, dra -gii noºtri veterani cu aceastã sãrbãtoare!

Ne aplecãm adânc capetele în faþa voastrã.Dumneavoastrã ne-aþi împãrtãºit nouã ce-aþi

avut mai scump - experienþa de viaþã de a fi patri-oþi, credincioºi Patriei, legilor cinstei, conºtiinþei ºiprieteniei.

Timpul este neîndurãtor, vechile rãni ºi boli îºiiau tributul. Rãmân tot mai puþini dintre ei, militarisimpli ºi generali ai Marelui Rãzboi pentruApãrarea Patriei, printre noi.

Dar nu vom da uitãrii, nu vom arunca la ladaistoriei marele adevãr: victoria asupra fascismuluia fost obþinutã nu atât datoritã tehnicii folosite, câtmai ales datoritã eforturilor maxime, a jertfelorimense ºi a înaltului eroism al oamenilor noºtri.

Acei ani vor rãmâne pentru totdeauna în memo-ria noastrã.

Vreau încã o datã sã vã mulþumesc pentrumunca voastrã paºnicã. Pentru curajul ºi rezisten þavoastrã. Pentru cã ºi astãzi sunteþi alãturi de noi.

Vã doresc din inimã Dvs. ºi celor dragi vo io ºie,putere, multã sãnãtate, cãldurã ºi liniºte în famiilevoastre.

La mulþi ani cu prilejul Zilei Victoriei!

curierul ucrainean16

uuccrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui ucrainei, Viktor ianukovyci, lafestivitåÆile prilejuite de cea de-a 68-a aniversare a

victoriei în marele råzboi pentru apårarea patriei (extrase)