Igien Cursuri

La ce se refera igiena alimentatiei si digestiei, Care sunt regulile unei alimentatii sanatoase, Alimentatia si importanta ei pentru organismIgiena elementelor La ce se refera igiena alimentatiei si digestiei?

Igiena alimentatiei si digestiei se refera la un complex de factori si actiuni care asigura alegerea si pastrarea corecta a produselor alimentare pentru a pastra calitatile nutritive si a nu se infecta, cunoasterea regulilor pregatirii culinare a alimentelor si a consumarii lor pentru a putea fi transformate in asimilate de catre organism, corespunzator nevoilor sale plastice si energetice.

Alimentatia normala asigura dezvoltarea si functionarea sanatoasa atat a organelor digestive cat si a intregului organism. Igiena alimentatiei ne ajuta sa cunoastem in acelasi timp bolile digestive propriu-zise si pe cele cu poarta de intrare digestiva. Alimentatia si importanta ei pentru organism

Alimentatia normala inseamna respectarea regulilor de igiena stabilite stiintific prin care se asigura calitatea si cantitatea alimentelor pentru a putea trai sanatosi si a munci eficient.

Care sunt regulile unei alimentatii sanatoase ? 1. Alimentatia trebuie sa fie corespunzatoare calitativ adica sa cuprinda substantele nutritive necesare cresterii, dezvoltarii si desfasurarii activitatii omului(proteine, glucide, lipide, apa, saruri minerale si vitamine) in anumite perioade de varsta si conditii de viata. 2. Alimentele trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ, adica sa se asigure cantitatile de substanta cerute pentru a acoperi cheltuielile energetice ale organismului si pentru construirea celulelor si tesuturilor uzate sau aflate in curs de crestere. Alimentatele deficitare prin excesul lor tulbura grav dezvoltarea, scade rezistenta fata de imbolnaviri si capacitatea de munca. 3. Alimentele trebuie sase faca la ore regulate. Se stie ca in functionarea organului digestiv, dupa perioadele de activitate sunt necesare perioadele de odihna pentru energie si a substantelor consumate. De aici decurge regula ca micul dejun, pranzul si cina sa fie luate la anumite intervalle de timp(4-5 ore) si totdeauna la aceleasi ore obisnuind in felul acesta organele digestive sa lucreze ritmic si cu eficienta maxima. 4. Alimentele trebuie sa fie echilibrate : proteinele si grasimile trebuie sa se Afle in proportii aproximativ egale. Insa unora le plac dulciurile si fainoasele, altii prefera carnea si grasimile, unii copii se obisnuiesc sa consume mari cantitatati de lapte si refuza preparatele de carne si legume. Aceasta alimentatie unilaterala produce tulburari serioase in cresterea si dezvoltarea organismului: excesul de glucide, duce la ingtasarea si tulburari de dezvoltare a sistemului osos si muscular, iar carenta lor slabeste capacitatea functionala a organismului. De aici decurge regula urmatoare- alimentatia trebuie sa fie1

Igien Cursuri

cat mai variata asigurand toate substantele nutritive in proportia necesara. 5. Hrana trebuie sa fie proaspata si corect preparata pentru a ne feri de imbolnaviri si pentru a nu se pierde vitaminele si sarurile minerale. Se stie ca prin fierbere indelungata unele vitamine se distrug dar adaosul de fructe si legume proaspete poate suplini acest deficit. 6. Hrana trebuie sa fie gustoasa si frumos servita pentru a intretine pofta de mancare. Cand organele tubului digestiv sunt pregatite pentru noi procese digestive si cand organele au nevoie de noi substante plastice sau energetice simtim aceasta sub forma de senzatii de foame si sete. Ea apare si se mentine in conditii in care alimentatia se face la ore regulate este echilibrata si variata. Prepararea culinara corecta si adaosul de arome si condimente in proportia admisa le dau gust si miros placut. Aspectul, felul de prezentare a alimentelor, atmosfera calma si calda la masa etc.. contribuie la o secretie digestiva normala. Pofta de mancare se pierde printr-o alimentare unilaterala si prin luarea mesei la ore neregulate. Dar si ocupatiile zilnice prea intense, cand omul uita sa manance sau sta in fata farfuriei cu mancare avand gandul in alta parte, pot duce la pierderea apetitului si deci la slabirea organismelor. Pofta de mancare este scazuta sau chiar absenta in stari de boala, la emotii puternice. 7. Hrana trebuie sa fie satioasa. Senzatia de foame dispare dupa ce am consumat cantitatea de alimente necesare, aparand senzatia de saturare(de satietate) care tine mai mult sau mai putin in functie de natura alimentelor. Unele alimente de exemplu laptele si produsele lactate trec repede prin stomac si intestin. Carnea si oualele raman mai mult(23ore) iar grasimile si mai mult. Zicem ca laptele este mai putin satios decat carnea si grasimile, adica hranindu-se numai cu laptele ar trebui sa luam mai multe mese pe zi decat daca ne alimentam si cu alte produse.

Efectele aportului excesiv de calorii Organismul folosete foarte eficient caloriile. Alimentele sunt transformate n trigliceride, care sunt transportate la adipocite, unde se poate produce hipertrofie (obezitate hipertrofic). Prin creterea numrului de adipocite (hiperplazie) se produce obezitate hiperplazic, frecvent la copii. Cauze ale hiperplaziei: alimentarea excesiv n timpul sarcinii alimentarea artificial a sugarului (nu la sn), deoarece laptele artificial nu prezint imunoglobulinele caracteristice. Supraalimentarea n primul an de via, cu exces caloric, stimuleaz anabolismul i creterea patului adipocitar, cu hiperponderabilitate prematur. Rezult "coloi pe picioare de lut". Patul adipocitar nu mai scade. Obezitatea hiperplazic la vrsta adult se poate completa cu o obezitate hipertrofic, cu o patologie foarte complicat, care apare cu att mai repede cu ct creterea n greutate este mai mare.2

Igien Cursuri

Patologie Tulburri metabolice: diabet. Adipocitul este mare consumator de glucoz. Creterea insulinemiei nsoit de creterea rezistenei celulare la aciunea insulinei duce la insuficien pancreatic, deci diabet. Bolnavul risc s moar de complicaii. Boli cardiovasculare. Este necesar un efort cardiac permanent pentru a iriga patul adipos, ceea ce duce la insuficien cardiac, cu compromiterea ventriculului stng. Mai apar hipertensiune arterial i dislipidemii (nu mai sunt lipide normale, datorit aterosclerozei i ateromatozei), cu obstrucia patului vascular arterial, ceea ce scade afluxul sangvin, putnd produce: AVC, IM, necroza membrelor inferioare (amputare). Dispnee, cauzat de: hipoxie generalizat aprovizionarea crescut cu oxigen a adipocitelor poziia defectuoas, datorit acumulrii grsimii pe torace i abdomen compresia grsimii pe plmn Metabolizarea lipidelor n ficat. n cazul excesului de grsime i calorii, acestea se depun n parenchimul hepatic (hepatosteatoz), hepatocitul fiind sufocat. Litiaz biliar. Precipit calculi lipidici, fcnd necesar extirparea vezicii biliare. Cancer. Boli ale aparatului locomotor: gonartroze i afectarea coloanei vertebrale. Acestea reduc micarea, favoriznd creterea n greutate. (cerc vicios). Sindrom dismetabolic Consumul insuficient de alimente Organismul ia din stoc i i scade metabolismul. Aceasta duce la hiperfagie, cu hipertrofia maxim a adipocitului i scderea apetitului. Un regim de slbire, ce utilizeaz diuretice puternice, duce la eliminarea apei, nu a grsimii. Dac utilizeaz o medicaie ce stimuleaz catabolismul (hormoni tiroidieni), hiperponderalul este tarat cardiac i respirator. Prin producia de tiroxin apare tahicardie, cu risc crescut. Amfetaminele scad i apetitul, cu slbirea sistemului nervos i cardiovascular, producnd dependen (nu mai au aciune). Dac mnnc normal, dar depune efort muscular, hiperponderalul este tarat cardiac i respirator, cu risc crescut. Consumarea de alimente hipocalorice (sucuri, fibre, zaharin, nu zahr) duce la iritarea tuubului digestiv, cu gastrit, duodenit, colit. Profilaxia este cea mai bun metod.3

Igien Cursuri

PROTEINE70% din structurile organismului sunt de natur proteic. Raia de proteine, plecnd de la bilanul proteic (BP=consum/eliminare), poate fi: echilibrat: aport=eliminare pozitiv: aport>eliminare, pentru organismele n cretere (copii, femei nsrcinate) negativ: aport