Despre bracketingBracketing-ul este o functie prezenta in camerele foto moderne prin care, pe o serie de fotografii, un parametru al expunerii este modificat de la un cadru la altul, in scopul obtinerii fotografiei corecte, urmand ca fotograful sa aleaga ulterior fotografia de prelucrat. De exemplu, poate fi modificat timpul de expunere sau diafragma, pentru a obtine macar o fotografie corect expusa in conditiile unei iluminari dificile.Autobracketing-ul reprezinta un bracketing realizat automat de camera, cand procesorul camerei foto efectueaza in succesiune rapida trei sau mai multe cadre, modificand automat un anumit parametru (selectat anterior) in pasi alesi de utilizator.Multe dintre camerele moderne ofera posibilitatea de autobracketing pe mai multi parametrii. Daca avem un model mai vechi, varietatile neincluse in lista "Autobracketing" a camerei noastre pot fi, deseori substituite cu un bracketing manual, de exemplu modificind balansul de alb.

1. Bracketing pe ExpunereExpunereadefineste cantitatea de lumina care traverseaza obiectivul spre a impresiona suportul fotosensibil si este caracterizata prin timpul de expunere si diafragma de lucru. Autobracketingul la expunere este intalnit la majoritatea camerelor foto si, de regula, determina realizarea a trei cadre (uneori cinci sau mai multe cadre).Primul cadru este realizat la parametrii indicati de exponometru. Urmatorul cadru se expune mai putin cu o fractiune, iar al treilea se expune mai mult, cu aceeasi cantitate; de exemplu, primul cadru se expune la 10 IE, al doilea cu - 0,66 IE si al treilea cu +0,66 IE.

Utilizatorul poate ajusta:- amploarea modificarilor; in mod curent utilizatorul poate alege pasi de pana la +/- 2 IE in trepte de 0,3 IE, 0,5 IE, 0,6 IE 1 IE, etc;- ordinea in care sunt efectuate cadrele; in mod curent primul cadru se expune la valorile determinate automat(0), al doilea subexpus (-) iar al treilea supraexpus (+); de exemplu se poate seta: 0, -, +; sau: -, 0, +; sau: +, 0, -.

Trebuie urmarit modul in care aparatul dvs. realizeaza autobracketingul la expunere. De cele mai multe ori, cand fotografiem, de exemplu portret, peisaj sau proxi/macro-fotografie, variatii ale diafragmei de la o expunere la alta vor induce modificari substantiale ale campului de profunzime, ceea ce poate ca nu este si intentia noastra. Variatia timpului de expunere (folosirea prioritatii de diafragma) poate rezolva aceasta situatie.Autobracketingul pe expunere este posibil atat pentru camerele foto argentice cat si pentru cele digitale. Urmatoarele modalitati de bracketing sunt posibile doar la camerele foto digitale.

2. Bracketing pe ContrastBracketing-ul pe contrast se realizeaza in camera, in etapa de transformarea informatiilor brute, furnizate de senzor, in fisiere JPEG.Bracketing-ul pe contrast este marcat in trepte, de regula +/- 5 trepte. Unele modele de camere foto digitale utilizeaza doar trei trepte (accentuarea contrastului, contrast normal, atenuarea contrastului3. Bracketing pe Saturatia culorilorCa si precedentul, bracketing-ul pe saturatia culorilor se realizeaza in momentul transformarii fisierului de imagine bruta RAW in JPEG.Efectele sunt ajustabile, dar in general discrete. In schimb, daca in cadru apar zone largi de cer senin, efectul este mai pregnant.4. Bracketing pe Balansul de albOchiul uman se adapteaza rapid la temperatura luminii din mediul inconjurator. O pagina de carte ne va parea la fel de alba fie ziua, la umbra (aprox. 8.000 K), la lumina solara directa (aprox. 5.500 K), la lumina din camera de zi (aprox 2.800 K). Pentru un aparat fotografic (digital) lucrurile sunt complet diferite si, fara o prealabila determinare a balansului de alb, o coala de hartie va arata diferit colorata in cele trei imprejurari.Cu camerele foto digitale avem posibilitatea sa lasam pe seama procesoruluideterminarea automata a balansului de albsau sa facem bracketing pe balansul de alb. Bracketing-ul pe balansul de alb afecteaza selectiv culorile in fotografia finala.Primul cadru va fi reprodus conform determinarii automate a balansului de alb. Al doilea cadru va accentua nuantele albastre iar al treilea cadru, pe cele rosii.Bracketingul pe balansul de alb este util, mai ales in coditii de lumina speciala, cand dorim pastrarea farmecului acesteia. De exemplu, un cer rosu, la apus, va fi reprodus "normal" de o camera setata pe modul automat. Bracketingul ne va permite sa alegem fotografia cu cea mai potrivita "atmosfera".

5. Autobracketing pe focalizareBracketing-ul pe focalizare exploateaza capacitatea camerei foto de a modifica automat planul de punere la punct. In prezent, acest tip de bracketing este folosit in special la camerele foto care permit focalizarea manuala cu ajutorul LCD-ului, deoarece rezolutia majoritatii LCD-urilor este redusa iar corectitudinea focalizarii manuale - dificil de confirmat. Chiar daca unele modele efectueaza o marire a centrului cadrului in timpul focalizarii manuale, bracketing-ul este foarte folositor.6. Bracketing-ul pe claritatea imaginiiMajoritatea camerelor foto digitale moderne permit utilizatorului sa seteze un anumit nivel de aplicare a unui filtru de claritate asupra fotografiei in format JPEG.Multe camere permit efectuarea automata a unui bracketing pe acest filtru. Ca si in celelalte cazuri, si aici camera va salva o imagine asupra careia a fost aplicat filtrul de clarificare setat la nivelul ales de utilizator; o a doua imagine va suporta un filtru aplicat mai intens, iar o a treia imagine, cu filtrul aplicat mai putin, etc.In cele mai multe inprejurari, mai ales daca nu vrem neaparat sa realizam fotografie documentara, este bine sa exploatam cat mai bine capacitatile de autobracketing ale camerei noastre. Studiul amanuntit al manualului de utilizare al modelului pe care-l avem ne arata cum sa facem modificarile necesare pentru varietatea de bracketing pe care dorim sa o utilizam. Bracketingul pe expunere este cel mai util si care ne poate fi de folos in cele mai multe ocazii, mai ales cand cadrul pe care-l dorim are contraste ridicate si care conduc la dificultati in aprecierea expunerii automate corecte.

Dezavantajul autobracketingului este consumul ridicat, de trei pana la de cinci ori mai mare a spatiului ocupat pe cartela, de fiecare cadru. Totusi, in prezent, cardurile de memorie se vand la preturi pe GB mult mai mici decat acum doar cativa ani, si spatiul nu ar trebui sa fie o problema. Daca totusi vreti sa economisiti spatiu pe cardul de memorie, imediat dupa ce ati realizat setul de expuneri cu bracketing, examinati fiecare imagine - dar numai in ceea ce priveste histograma si eventual claritatea. Imaginile cu histograma evident gresita sau grosolan neclare, stergeti-le fara remuscari.