78232942-Fundamentarea-şi-realizarea-veniturilor-bugetare-la

Fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare la

Primăria Municipiului Iaşi

- 2006 -

Cuprins

Capitolul IOrganizarea şi funcţionarea Primăriei Municipiului Iaşi………………31.1. Scurt istoric…………………………………………………………….31.2. Obiectul de activitate…………………………………………………...31.3. Organizarea internă…………………………………………………….41.4. Funcţionaliatea instituţiei………………………………………………51.5. Relaţiile Primăriei Municipiului Iaşi…………………………………..111.6. Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor proprii la Primăria Municipiului Iaşi…………………………………………………………………………..15

Capitolul IIConstatarea, evidenţa şi controlul veniturilor bugetare. Urmărirea şi încasarea veniturilor bugetare………………………………………….242.1. Constatarea materiei impozabile……………………………………….242.2. Titluri de creanţă fiscală……………………………………………….252.3. Calcule şi fundamente privind veniturile la Primăria Municipiului Iaşi…………262.4. Modalităţi de stingere a creanţelor bugetare…………………………..502.5. Executarea silită a creanţelor bugetare………………………………...51

Bibliografie………………………………………………………………...54

2

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI IAŞI

1.1. Scurt istoricActualul sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu, situat în inima Iaşului, în

apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului.

Pina in 1891 cind este vinduta statului,cladirea este resedinta a familiei Rosetti -

Roznovanu, cea mai puternica si mai influenta familie in arena politica moldava a urbei.

Fiind una din cele mai importante case ale Iasului in epoca, a gazduit numeroase personalitati

si a fost martora unor evenimente istorice semnificative. În încăperea în care se află acum

Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sală de şedinţe a

Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Război al României. În deceniile 2-4 ale

secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou strălucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca,

din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei

Oraşului. După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale

vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ai statelor din

toate colţurile lumii.

Primăria ca o structură funcţională cu activitate permanentă este constituită din

primar, viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local şi duce la îndeplinire

hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale

colectivităţii.

Primăria Municipiului Iaşi este organizată şi funcţionează ca autoritate a

administraţiei publice locale.

1.2. Obiectul de activitate

Strategia de dezvoltare a Municipiului Iaşi reuneşte funcţiile de planificare urbană cu

cea de management urban prin accentuarea modului în care sectorul public poate promova

obiectivele sale de dezvoltare strategică prin practici eficiente ale administraţiei publice

locale, prin planificare urbană şi management proactiv al terenurilor şi prin furnizarea

infrastructurii fizice şi a serviciilor sociale în colaborare cu sectorul privat.

3

Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl

pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund

aşteptărilor cetăţenilor, necesităţilor de dezvoltare locală în strânsă corelaţie cu resursele

locale disponibile, precum şi dacă acestea se limitează în restricţiile impuse de limitarea

resurselor locale disponibile.

Primăria Municipiului Iaşi, prin Direcţia Dezvoltare Urbană şi Direcţia Tehnică a

demarat numeroase proiecte care aduc un plus de valoare oraşului.

În perspectiva aderării României la U.E., Primăria Municipiului Iaşi doreşte să

implementeze, în contextul legii, o serie de politici financiare pentru atragerea de investiţii

interne şi externe, care să contribuie la dezvoltarea locală.

Funcţionarea normală a oraşului şi strategia de dezvoltare a acestuia în context

metropolitan conduc spre următoarele obiective principale:

Dezvoltarea economică locală;

Dezvoltarea infrastructurii;

Îmbunătăţirea calităţii vietii;

Dezvoltarea resurselor umane;

Dezvoltarea cooperării teritoriale.

Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu

dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

1.3. Organizarea internă

Conducerea Primăriei Municipiului Iaşi este asigurată de:

Personal de conducere:

Primar: ec. ing. Gheorghe Nichita

Viceprimari: Constantin Adăscăliţei şi ing. Constantin Neculau

Secretar: cons. jr. Lăcrămioara Vernica

Posturi din aparatul propriu P.M.I.:

Director general

Directori executivi

Directori executivi adj.

Şefi servicii

Şefi birouri

Personal de execuţie

4

Organigrama Primăriei Municipiului Iaşi este una piramidală, specifică unei structuri

organizatorice de tip ierarhic - funcţional.

Organizarea este evidenţiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice,

respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi fişele de post.

1.4. Funcţionalitatea instituţiei

Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură funcţionarea

primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea

administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Consiliile locale şi primarii, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene

sunt autorităţi ale administraţiei publice locale care soluţionează şi gestionează, în numele şi în

interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Aceste

autorităţi sunt autonome, în sensul că în relaţiile dintre autorităţile publice locale şi consiliul

judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de

subordonare.

Municipiul Iaşi, ca unitate administrativ-teritorială, are buget propriu de venituri şi

cheltuieli, fiind condus de consiliul local municipal , ca autoritate deliberativă, şi de primar, ca autoritate

executivă.

Pentru buna organizare şi crearea condiţiilor desfăşurării normale şi eficiente a

activităţii, într-un climat democratic, Primarul, Viceprimarii, Secretarul şi şefii de direcţii şi

compartimente îşi asumă următoarele răspunderi şi competenţe:

Primarul

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice

locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl

conduce şi îl controlează. Primarul reprezintă Municipiul Iaşi în relaţiile cu persoanele fizice sau

juridice, în ţară sau în străinătate, precum şi în justiţie.

Printre principalele atribuţii pe care le îndeplineşte primarul, menţionăm pe următoarele1:

a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui

României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă

sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale

1 Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al României, nr. 204/23.04.2001.

5

celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor

consiliului judeţean;

b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi

le supune spre aprobare consiliului local;

c) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

d) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local

şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;

e) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei,

jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia

să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

f) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a

oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal,

în condiţiile legii;

g) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

h) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi

de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

i) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

j) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

k) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de

funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu

de specialitate;

l) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului

public şi domeniului privat al oraşului.

Viceprimarii

Viceprimarul exercită atribuţiile2 ce îi sunt delegate de către primar, în condiţiile în

care primarul municipiului Iaşi nu-şi poate exercita atribuţiile prevăzute la Art. 70., şi anume:

a) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

b) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

c) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse

în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;2 Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al României, nr. 204/23.04.2001.

6

d) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

e) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului

public şi domeniului privat al oraşului;

f) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie

autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;

g) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice

fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza oraşului, precum şi

pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Secretarul

Conducerea operativă a aparatului propriu al primăriei este asigurată de către

secretarul general care este numit şi eliberat din funcţie la iniţiativa primăriei. El este salarizat

din bugetul local, fiind funcţionar public de conducere.

Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale3:

a) participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;

b) coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civilă,

autoritate tutelară şi asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al

consiliului local;

c) avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-şi răspunderea

pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;

d) avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;

e) urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termenul legal;

f) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea

lucrărilor de secretariat;

g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

h) asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor

emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede

altfel;

i) asigură aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter

normativ;

j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara

celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

k) legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi şi confirmă

autenticitatea copiilor cu actele originale, în condiţiile legii. 3 Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al României, nr. 204/23.04.2001.

7

Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de

consiliul local ori de primar.

Direcţia Tehnică

Are ca obiect de activitate gospodărirea oraşului prin verificarea prestaţiilor Regiilor

Autonome către Primărie, fiind compusă din următoarele activităţi:

1. Serviciul Administrare Urbană

Serviciul de Administrare Urbană este compartimentul de specialitate care asigură

îndeplinirea sarcinilor ce revin acestuia în domeniul edilitar-gospodăresc.

Atribuţiile Serviciului de Administrare Urbană:

a) coordonează activitatea edilitar-gospodărească la nivelul municipiului Iaşi;

b) coordonează şi controlează în colaborare cu Direcţia de Dezvoltare Urbană,

amplasarea în intravilanul municipiului Iaşi a reţelelor tehnico-edilitare prin corelarea celor

proiectate şi reţeaua urbană de drumuri publice, spaţii verzi şi suprafeţe cu altă destinaţie,

schimbarea amplasamentelor, etc.;

c) transmite propuneri şi colaborează la soluţionarea problemelor privind

sistematizarea municipiului;

d) elaborează proiecte de hotărâri referitoare la activitatea serviciului, pe care le

supune aprobării Consiliului Local cu avizul primarului;

e) propune măsuri de rezolvare a problemelor edilitare, gospodăreşti şi sociale.

2. Serviciul Investiţii Proprii

Organizat la nivelul Primăriei în cadrul Direcţiei Tehnice acest serviciu s-a dezvoltat

în ultimii ani datorită volumului mare de lucrări pe care le are de executat, cât şi pentru

dezvoltarea în viitor a oraşului, activitate care impune lucrări pregătitoare şi demersuri pentru

motivarea acestora şi obţinerii avizelor necesare.

Atribuţiile serviciului sunt:

întocmeşte şi urmăreşte realizarea planului de investiţii aprobat;

pregăteşte documentaţiile tehnice în vederea avizării şi urmăreşte parcursul

documentaţiilor până la aprobare;

coordonează activitatea diriginţilor de lucrări;

împreună cu constructorul asigură realizarea investiţiilor din plan;

pregăteşte documentaţiile necesare pentru licitaţiile de execuţie;

urmăreşte întocmirea şi realizarea programelor de investiţii la Regiile Autonome

subordonate Primăriei;

8

emite autorizaţie de demolare pentru construcţiile ce urmează a fi dezafectate

conform prevederilor legale.

3. Serviciul Investiţii Învăţământ

Serviciul Investiţii Învăţământ coordonează activitatea Centrelor de Execuţie

Bugetară din reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Iaşi în ceea

ce priveşti achiziţiile publice, după cum urmează:

a) întocmeşte şi urmăreşte planul de investiţii anual în acest sector aprobat de

Consiliul Local Iaşi, inclusiv cheltuielile de capital aferente fiecărui C.E.B.;

b) asigură asistenţă tehnică pentru susţinerea propunerilor de achiziţii publice

(cheltuieli materiale şi de capital);

c) avizează documentaţiile necesare promovării achiziţiilor publice, întocmite de

C.E.B. (cheltuieli materiale şi de capital);

d) participă prin reprezentanţi, având calitatea de invitaţi, la procedurile de licitaţii

sau analize de oferte, precum şi la recepţionarea achiziţiilor (cheltuieli materiale şi de

capital);

e) urmăreşte îndeplinirea contractelor de lucrări (cheltuieli materiale şi de capital)

prin inspectorii de şantier desemnaţi, care confirmă situaţiile de lucrări şi asigură asistenţa

necesară pe parcursul derulării acestor contracte (autorizarea lucrărilor, coordonare cu

antreprenorii, proiectanţii, deţinătorii de utilităţi, autorităţile de control; întocmirea cărţilor

tehnice);

f) urmăreşte şi asigură respectarea legislaţiei specifice în vigoare pentru activităţile

de mai sus.

Direcţia Economică şi Finanţe publice locale

Prin activitatea Direcţiei economice şi finanţe publice locale se asigură contabilitatea

publică a instituţiei şi cuprinde:

contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi

plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să

reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului şi a deficitului

patrimonial;

contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Direcţia economică şi finanţe publice locale are responsabilităţi în:

administrarea impozitelor şi taxelor locale, cât şi a tuturor veniturilor care, în

conformitate cu legea, sunt venituri ale bugetului local;

9

atragerea de venituri suplimentare în conformitate cu prevederile legale;

formarea, administrarea, angajarea şi utilizare fondurilor publice locale respectiv:

venituri proprii (impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din

impozitul pe venit), sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la

bugetul de stat şi de la alte bugete, donaţii şi sponsorizări;

organizarea şi conducerea contabilităţii proprii, ca instrument principal de

cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute.

Direcţia economică şi finanţe publice locale urmăreşte şi prezintă la termenele stabilite: dări

de seamă, situaţii statistice, informări şi rapoarte, execuţia de casă a bugetului local,

elaborarea proiectului bugetului local şi rectificarea acestuia pe parcursul anului bugetar în

condiţii de echilibru bugetar, elaborare, modificarea şi urmărirea realizării programelor de

dezvoltare în perspectivă.

Direcţia de control

Principalele atribuţii:

reprezintă Primarul Municipiului Iaşi în relaţiile de control a agenţilor economici de

pe raza municipiului;

urmăreşte aplicarea şi respectarea hotărârilor Consiliului Local Municipal cât şi a

legislaţiei emise de forurile superioare privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi

de comerţ ilicite, comercializarea produselor şi serviciilor, protecţia consumatorilor, asigurarea

normelor de protecţie a mediului, gospodărire şi menţinere a curăţeniei în municipiul Iaşi;

în exercitarea controlului asupra persoanelor fizice şi juridice, conform

împuternicirii Primarului Municipiului Iaşi, urmăreşte aplicarea dispoziţiilor Primarului, a

Hotărârilor Consiliului Local Municipal cât şi a actelor normative emise de forurile

superioare în competenţa de aplicare a administraţiei publice locale: legi, decrete, hotărâri,

ordonanţe;

rezolvă scrisorile, sesizările şi reclamaţiile persoanelor fizice şi juridice privind

respectarea legilor şi reglementărilor în vigoare în baza cărora este obligat să intervină;

aplică sancţiuni contravenţionale date în competenţa lor prin lege, pentru

nerespectarea legalităţii;

propune organelor competente retragerea autorizaţiilor de funcţionare;

ţine evidenţa agenţilor economici controlaţi şi a sumelor încasate de Consiliul

Municipal ca urmare a amenzilor aplicate;

10

colaborează cu celelalte servicii din Primărie în vederea respectării hotărârilor

Consiliului local municipal şi a legislaţiei emise de forurile superioare care prevăd aplicarea

acestora de către organele de control abilitate ale administraţiei publice locale;

verifică şi îşi asumă întreaga responsabilitate asupra respectării autorizaţiilor de

construire eliberate pentru construcţiile din sectorul repartizat;

înaintează Oficiului Juridic documentaţiile necesare deschiderii acţiunilor în instanţă,

referitoare la măsurile dispuse în procesul verbal;

întocmeşte procese verbale de contravenţie la Hotărârile Consiliului Local la care

este împuternicit;

duce la îndeplinire dispoziţiile de demolare pentru ca acestea să fie executate la

timp şi întocmeşte procesele verbale de predare-primire a obiectelor rezultate din demolare, către

baza CITADIN.

Direcţia de comunicare

Direcţia de Comunicare se subordonează direct Primarului Municipiului Iaşi şi

desfăşoară următoarele activităţi:

implementează şi gestionează strategiile, programele şi tehnicile de

comunicare cu diverse grupuri de audienţă (cetăţeni, instituţii publice,

agenţi economici, asociaţii, organizaţii) la Primăria Municipiului Iaşi -

la nivel interdeparatmental şi la nivel extern (local, naţional şi

internaţional);

coordonează aplicarea Strategiei Guvernului României privind

reforma relaţiei dintre administraţie şi cetăţean şi pentru

instituţionalizarea transparenţei;

gestionează capitalul de imagine al instituţiei şi al oraşului, în ţară şi

în străinătate, asigură consultanţă pe acest domeniu, prin

departamentele pe care le are în componenţă, pentru alte departamente

ale municipalităţii;

coordonează toate activităţile prevăzute de lege, care organizează

activitatea de relaţii publice în administraţia publică locală;

colaborează la programele de implementare a calităţii în activitatea

de la Primăria Municipiului Iaşi.

Primarul, viceprimarii, secretarul oraşului Iaşi împreună cu aparatul propriu de specialitate

al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria

11

municipiului Iaşi. Aceasta aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului,

soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Implicarea Primăriei Municipiului Iaşi în procesul bugetar din România

Sistemul bugetar al României este definit ca fiind un sistem unitar de bugete care

cuprinde: bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele

fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome; bugetele

instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale, după caz; bugetele instituţiilor şi

serviciilor publice finanţate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite

externe contractate sau garantate de stat, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor şi

a altor costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile.4

Resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind

finanţele publice şi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.45/2003 privind finanţele

publice locale, în baza unor prevederi legale, poartă denumirea de venituri bugetare, iar sumele

aprobate prin bugetele respective reprezintă cheltuieli bugetare.

Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile

bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, evidenţiază dimensiunile

efortului financiar public pe anul respective, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.5

Documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile

unităţilor administrativ-teritoriale poartă denumirea de buget local. Proiectul bugetului local

al Municipiului Iaşi se aprobă de Consiliul local.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetul local, în cadrul căruia se angajează, se

ordonanţează şi se efectuează plăţi, se numesc credite bugetare. Acestea sunt nerambursabile,

nepurtătoare de dobândă şi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.6

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei

publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor

prevăzute în legi şi în alte reglementări. Angajarea şi folosirea creditelor bugetare se face în

strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Dreptul de a angaja şi de a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai conducătorilor

instituţiilor publice care, în această calitate, poartă denumirea de ordonatori de credite.

4 Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004; 5 Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.6 Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004;

12

1.5. Relaţiile Primăriei Municipiului Iaşi

Primăria Municipiului Iaşi este autoritate administrativ autonomă locală. Ea are

dreptul şi capacitatea de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale

pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în

limitele prevăzute de lege, şi priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile autorităţilor

administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin oraşului.

1.5.1. Relaţiile Primăriei Municipiului Iaşi cu exteriorul

1.5.1.1. Relaţiile Primăriei cu organismele financiar - bancare

Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea

în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi de plătitori.

Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu

repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de

stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.

Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin Trezorerie numai după

deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se

efectueze din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin

bugetul de stat. În limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin

trezorerie din mijloacele bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile

publice din subordine.

Primăria Municipiului Iaşi are relaţii cu următoarele organisme financiar bancare:

Trezoreria Municipiului Iaşi, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare -

Groupe Societe Generale, Banca Ion Ţiriac, Raiffeissen Bank, FinansBank, C.E.C., coop.

Viitorul.

Primăria prin Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale asigură contabilizarea

zilnică a veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar, conform extraselor de cont şi

documentelor justificative ridicate de la Trezoreria Municipiului Iaşi, verifică zilnic execuţia

emisă de Trezorerie, disponibilul existent în conturile de la Trezorerie.

13

Prin intermediul băncilor comerciale, Primăria Iaşi realizează plăţi către furnizorii ce

au conturi deschise la acestea, către proprii salariaţi prin intermediul cardurilor şi către alte

instituţii sau societăţi cu care lucrează.

Figura nr.1: Relaţiile Primăria Municipiului Iaşi cu organismele financiar - bancare

1.5.1.2. Relaţiile Primăriei cu alte instituţii şi societăţi din cadrul sistemului

În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o

parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de

subordonare.

Primăria Municipiului

Iaşi

B.R.D.- G.S.G.B.C.R.

Raiffeissen Bank

Trezoreria Mun. Iaşi

Banca Ion Ţiriac

FinansBank

Coop. Viitorul

C.E.C.

c.e.cO.P.platiplati

plati

plati

plati

plati

plati

14

Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei

publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii,

cooperării şi solidarităţii.

Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în

limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod

expres în competenţa altor autorităţi publice.

Prefectul poate ataca în totalitate sau în parte, în faţa instanţei de contencios

administrativ, hotărârile luate de consiliul local, precum şi dispoziţiile emise de primar, în

cazul în care consideră actele sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile

acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.

Prefectul, la rândul lui, răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, la cererea

autorităţilor administraţiei publice locale ale căror acte au fost atacate, în cazul în care

instanţa de contencios administrativ hotărăşte că actul administrativ a fost atacat în mod

abuziv.

În funcţie de specificul activităţilor ce necesită rezolvare, Primăria prin intermediul

departamentelor sale colaborează cu diverse instituţii locale în vederea ducerii la îndeplinire a

sarcinilor de serviciu, în scopul satisfacerii intereselor cetăţenilor.

În cadrul Direcţiei Dezvoltare urbană la Compartimentul Avize, Acord unic, fişele

tehnice necesare proiectării lucrărilor solicitate prin certificatul de urbanism implică obţinerea

avizelor tehnice de la R.A.J.A.C., S.C. “Electrica Moldova”, S.C. Distrigaz Nord S.A. –

Sucursala Iaşi, S.C. Romtelecom S.A. – Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi, U.E.F.T. Iaşi,

Agenţia de Protecţie a Mediului, Inspectoratul de Protecţie Civilă a Judeţul Iaşi, Direcţia de

Sănătate Publică a Judeţului Iaşi, Grupul de Pompieri “M. Sturdza” Iaşi.

Direcţia Tehnică, prin Biroul Versanţi şi Monumente colaborează cu instituţiile

publice din municipiul Iaşi: Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi,

Grupul de Pompieri al Judeţului Iaşi, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Iaşi, Direcţia

Sanitar – Veterinară Iaşi, , Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Iaşi,

R.E.N.E.L., UFET Iaşi, Agenţia de Protecţie a Mediului, Inspectoratul Teritorial de Muncă

Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi, Prefectura Iaşi, O.P.C., Inspectoratul Judeţean pentru Cultură.

Serviciul Resurse Umane întocmeşte şi înaintează lucrări statistice către Direcţia

Judeţeană de Statistică, colaborează cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

15

1.5.2. Relaţii interne

Între departamentele Primăriei Municipiului Iaşi există raporturi de colaborare ce

conduc la buna funcţionare a activităţii şi au ca scop satisfacerea problemelor cetăţenilor în

condiţiile prevăzute de lege. Ţinând cont şi de structura organizatorică în continuare vor fi

evidenţiate cele mai reprezentative relaţii interne, axându-ne pe cele cu conţinut financiar.

Astfel, în cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice locale prin Serviciul de

contabilitate se asigură întocmirea la timp a balanţei de verificare pe total instituţie în

colaborare cu Serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor-buget care va fi înaintată

serviciului buget pentru întocmirea bilanţului.

Figura nr.2: Relaţiile interne din cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice

locale

16

1.6. Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor proprii la Primăria

Municipiului Iaşi

Prin Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 s-a aprobat clasificaţia indicatorilor

privind finanţele publice, care precizează denumirea fiecărui venit bugetar, destinaţia şi natura

cheltuielilor bugetare. Această clasificaţie este stabilită distinct pentru venituri bugetare şi pentru

cheltuieli bugetare; se adaptează şi se completează de către Ministerul Finanţelor Publice în

funcţie de apariţia şi modificarea legislaţiei. Fiind, de fapt, o schemă de grupare, numerotare şi

denumire legală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare7, clasificaţia indicatorilor privind finanţele

publice nu constituie temei legal pentru încasarea de venituri şi pentru efectuarea de cheltuieli. Ea

serveşte doar “necesităţilor de sistematizare şi de corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a

fondurilor constitute în afara bugetului.”8

Structurarea veniturilor în cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice

7 Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, Monitorul Oficial al României, nr. 300/28 decembrie 1995;8 Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice, Anuarul Universităţii “Petre Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie, 1998, pag. 23.

Serviciul Resurse Umane

-evidenta salariatilor-stabilire drepturi salariale

Serviciul Informatizare

-prelucrare date-intocmire stat plata

Serviciul Buget

Serviciu Financiar-verificare state plata-intocmire declaratie recapit.-intocmire OP-intocmire cec

PRIMAR

date drepturi salariale

Ret

iner

i sal

aria

le

state plata borderou posta m

andate

angajament bugetar

State plata

State plata aprobate

17

Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare

parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi subcapitolele sunt redate atât prin denumire

corespunzătoare sursei, cât şi prin codificare cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea

prelucrării automatizate a informaţiilor de felul acesta. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat

fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

În cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, veniturile sunt grupate în opt părţi,

şi anume:

VENITURI CURENTE (I);

VENITURI DIN CAPITAL (II);

PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT (III);

SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (IV);

SUBVENŢII (V);

DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI (VI);

ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE (VII);

SUME DE LA FONDUL DE REDISTRIBUIRE (VIII).

Partea de venituri cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, în

subcapitole potrivit felului venitului bugetar.

Tabel nr.1: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2003comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2003 la Primăria Municipiului Iaşi -mii lei-

DENUMIRE VENITURICOD

RÂNDCOD

BUGET VENITURI

APROBAT 2003

ÎNCASĂRI PERIOADA 01.01.2002 – 31.12.2003

ÎNCA-SĂRI(%)

VENITURI – TOTAL 1 00 01 1.401.689.345 1.297.624.464 93VENITURI PROPRII – TOTAL 2 48 02 375.122.618 372.550.250 99I. VENITURI CURENTE 3 00 02 328.372.618 330.293.134 101A. VENITURI FISCALE 4 00 03 185.832.118 188.410.447 101A1. IMPOZITE DIRECTE 5 00 04 175.932.118 178.909.801 102Impozitul pe profit 6 01 02 10.000.000 8.408.713 84Impozite şi taxe de la populaţie 7 03 02 76.432.108 76.612.366 100Impozit pe venit liber-profesionişti 8 03 02 01 51.332 51.409 100Impozit pe clădiri persoane fizice 9 03 02 02 56.500.000 57.157.592 101Taxa asupra mijloacelor de transport persoane fizice

10 03 02 03 7.600.000 7.393.848 97

Impozit venituri din închirieri, subînchirieri, locaţii de gestiune

11 03 02 04 26.451 26.451 100

Impozitul pe veniturile obţinute din drepturi de autor şi cele cuvenite inventatorilor şi inovatorilor

12 03 02 05 2.292 2.292 100

Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi câştiguri în bani sau în natură

13 03 02 07 2.033 2.033 100

Impozitul pe venitul persoanelor fizice nesalariate

14 03 02 08 1.800.000 1.681.872 93

Impozit pe terenuri persoane fizice 15 03 02 09 10.200.000 10.063.268 99

18

Alte impozite şi taxe de la populaţie 16 03 02 30 250.000 233.601 93Taxa pentru folosire teren proprietate de stat

17 04 02 1.000.000 1.109.504 111

Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice 18 05 02 70.000.000 73.442.328 105Impozit pe clădiri persoane juridice 19 05 02 01 55.500.000 58.291.564 105Impozit pe terenuri persoane juridice 20 05 02 02 14.500.000 15.150.764 104Alte impozite directe 21 08 02 18.500.010 19.336.890 105Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice

22 08 02 05 14.500.000 15.384.534 106

Impozitul pe terenul agricol 23 08 02 06 10 10 100Alte încasări din impozite directe 24 08 02 30 4.000.000 3.952.346 99A2. IMPOZITE INDIRECTE 25 13 00 9.900.000 9.500.646 96Impozit pe spectacole 26 15 02 800.000 727.339 91Alte impozite indirecte 27 17 02 9.100.000 8.773.307 96Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, autorizaţii de funcţionare

28 17 02 03 1.200.000 1.064.561 89

Taxe judiciare de timbru 29 17 02 10 0 0 -Taxe de timbru pentru contestaţiile şi plângerile asupra sumelor constatate şi aplicate prin acte de control sau de imponere

30 17 02 11 0 0 -

Taxe de timbru ptr. activitatea notarială 31 17 02 12 0 0 -Taxe extrajudiciare de timbru 32 17 02 13 7.900.000 7.708.746 98Alte încasări din impozite indirecte 33 17 02 30 0 0 -B. VENITURI NEFISCALE 34 20 00 142.540.500 141.882.687 100II. VENITURI DE CAPITAL 35 30 00 7.350.000 7.311.952 99III. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

36 31 00 39.400.000 34.945.164 87

IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT

37 32 00 1.026.566.727 925.074.214 90

V. SUBVENŢII 38 37 00 0 0 -VII. ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE

39 42 00 0 0 -

VIII. ÎMPRUMUTURI 40 45 00 0 0 -

Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Iaşi

Tabel nr.2: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2004 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2004 la Primăria Municipiului Iaşi -mii lei-


RÂNDCOD

BUGET VENITURI

APROBAT 2004


ÎNCA-SĂRI(%)


10 03 02 03 9.000.000 8.160.342 91


11 03 02 04 10.000 7.192 72


12 03 02 08 1.200.000 910.392 76

Impozit pe terenuri persoane fizice 13 03 02 09 14.000.000 12.559.394 90Alte impozite şi taxe de la populaţie 14 03 02 30 400.000 166.119 42Taxa pentru folosire teren proprietate de stat

15 04 02 6.500.000 5.783.118 89

Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice 16 05 02 76.000.000 76.003.639 100

19

Impozit pe clădiri persoane juridice 17 05 02 01 60.000.000 58.587.434 98Impozit pe terenuri persoane juridice 18 05 02 02 16.000.000 17.416.205 109Alte impozite directe 19 08 02 17.000.000 15.490.309 91Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice

20 08 02 05 14.000.000 12.979.177 93

Impozitul pe terenul agricol 21 08 02 06 500.000 427.925 86Alte încasări din impozite directe 22 08 02 30 2.500.000 2.083.207 83A2. IMPOZITE INDIRECTE 23 13 00 108.000.000 99.938.700 93Impozit pe spectacole 24 15 02 1.300.000 1.197.829 92Alte impozite indirecte 25 17 02 106.700.000 98.740.871 93Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, autorizaţii de funcţionare

26 17 02 03 3.200.000 2.655.720 83

Taxe judiciare de timbru 27 17 02 10 28.000.000 25.909.325 93Taxe de timbru ptr. activitatea notarială 28 17 02 12 67.000.000 62.595.669 93Taxe extrajudiciare de timbru 29 17 02 13 8.500 7.580.157 89Alte încasări din impozite indirecte 30 17 02 30 0 0 -B. VENITURI NEFISCALE 31 20 00 190.900.200 178.785.688 94II. VENITURI DE CAPITAL 32 30 00 20.720.000 18.165.877 88III. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

33 31 00 57.600.000 47.118.185 82

IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT

34 32 00 1.541.482.280 1.285.177.666 82

V. SUBVENŢII 35 37 00 48.000.000 31.481.728 66


Tabel nr.3: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2005 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2005 la Primăria Municipiului Iaşi -mii lei-


RÂNDCOD

BUGET VENITURI

APROBAT 2005


ÎNCA-SĂRI(%)


10 03 02 03 10.000.000 9.069.841 91


11 03 02 04 7.000 6.475 93

Impozitul pe veniturile obţinute din drepturi de autor şi cele cuvenite inventatorilor şi inovatorilor

12 03 02 05 9.000 8.735 97

Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi câştiguri în bani sau în natură

13 03 02 07 0 0 -


14 03 02 08 500.000 490.238 98

Impozit pe terenuri persoane fizice 15 03 02 09 15.000.000 13.619.657 91Alte impozite şi taxe de la populaţie 16 03 02 30 0 0 -Taxa pentru folosire teren proprietate de stat

17 04 02 2.300.000 2.777.289 121

Impozit clădiri şi terenuri persoane juridice 18 05 02 109.000.000 104.280.442 96Impozit pe clădiri persoane juridice 19 05 02 01 82.000.000 77.305.589 94Impozit pe terenuri persoane juridice 20 05 02 02 27.000.000 26.974.853 100Alte impozite directe 21 08 02 20.400.000 19.185.629 94Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute 22 08 02 05 17.000.000 15.965.775 94

20

de persoane juridiceImpozitul pe terenul agricol 23 08 02 06 600.000 554.371 92Alte încasări din impozite directe 24 08 02 30 2.800.000 2.665.483 95A2. IMPOZITE INDIRECTE 25 13 00 129.800.000 122.029.973 94Impozit pe spectacole 26 15 02 1.300.000 1.054.622 81Alte impozite indirecte 27 17 02 128.500.000 120.975.351 94Taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, autorizaţii de funcţionare

28 17 02 03 3.500.000 3.074.718 88

Taxe judiciare de timbru 29 17 02 10 28.000.000 24.987.550 89Taxe de timbru ptr. activitatea notarială 30 17 02 12 87.000.000 83.659.114 96Taxe extrajudiciare de timbru 31 17 02 13 10.000.000 9.253.969 93Alte încasări din impozite indirecte 32 17 02 30 0 0 -B. VENITURI NEFISCALE 33 20 00 205.543.000 189.513.929 92II. VENITURI DE CAPITAL 34 30 00 62.100.000 63.230.551 102IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT

35 31 00 2.032.382.519 1.534.695.109 76

V. SUBVENŢII 36 37 00 25.000.000 20.000.000 80VI. DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI 37 40 00 2.196.527 1.071.326 49VII. ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE

38 42 00 0 0 -

VIII. ÎMPRUMUTURI 39 45 00 0 0 -


Tabel nr.4: Structura veniturilor în perioada 2003 - 2005 la Primăria Municipiului Iaşi -mii lei- Nr. crt. Denumire

venituri

2003 2004 2005

Mărimi absolute

%Mărimi absolute

%Mărimi absolute

%

1

Ven

itur

i pro

prii

Venituri curente

330.293.13425,45

472.901.50425,50

546.809.33825,25

2Venituri de capital

7.311.9520,57

18.165.8770,98

63.230.5512,92

3Venituri cu destinaţie specială

34.945.1642,69

47.118.1852,54 0 0

4 Prelevări din bugetul de stat

925.074.21471,29

1.285.177.66669,29

1.534.695.10970,86

5 Subvenţii 0 031.481.728

1,7020.000.000

0.92

6 Donaţii şi sponsorizări

0 0 0 0 1.071.326 0,05

7Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

0 0 0 0 0 0

8 Împrumuturi 0 0 0 0 0 0

9 Venituri - total 1.297.624.464 100 1.854.844.960 100 2.165.806.324 100


21

Interpretarea rezultatelor: Gradul de autofinanţare, la nivelul municipiului Iaşi, în

perioada analizată (2001-2004), calculat ca un raport între veniturile proprii şi veniturile

totale, a fost în medie de 28.83%. Se observă că ponderile veniturilor proprii în total venituri

se păstrează la niveluri apropiate pe toţi cei 4 ani şi că ele acoperă într-un procent destul de

scăzut cheltuielile bugetului municipiului Iaşi, în timp ce 70% din total venituri reprezintă

prelevări de la bugetul de stat.

Tabel nr. 5: Situaţia încasărilor în perioada 2003/2005 comparativ cu prevederile bugetului la Primăria Municipiului Iaşi -mii lei-

Nr. crt.

Denumire venituri

2003 2004 2005Mărimi absolute Mărimi absolute Mărimi absolute

1 Venituri proprii- realizate

372.550.250 538.185.566 610.039.889

2 Venituri proprii-prevăzute

375.122.618 585.480.200643.689.000

3 Încasări (%) 99 92 95


Gruparea cheltuielilor reglementată prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele

publice

Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice prezintă cheltuielile în funcţie de

destinaţia acestora şi de felul (natura) lor. Tocmai de aceea putem vorbi de clasificaţia

funcţională a cheltuielilor publice şi de clasificaţia economică a cheltuielilor publice.

Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice

Această clasificaţie are în vedere gruparea cheltuielilor după profilul activităţilor desfăşurate de

multitudinea serviciilor publice prin intermediul cărora se îndeplinesc funcţiile statului. O asemenea

clasificaţie grupează cheltuielile tot în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare parte este

reprezentată printr-o denumire menită să precizeze destinaţia categoriilor de cheltuieli publice.

Capitolele indică împărţirea diferenţiată a categoriilor de cheltuieli publice din părţile de

cheltuieli, iar subcapitolele evidenţiază cum este divizat pe cheltuieli respectivul capitol. Atât

capitolele, cât şi subcapitolele de cheltuieli redate prin codificare cifrică şi prin denumire.

Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat fiecare capitol, iar subcapitolele de cheltuieli sunt

codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

22

Conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile sunt structurate în 12 părţi,

şi anume:

SERVICII PUBLICE GENERALE (I); APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ (II); CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (III); SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ, LOCUINŢE, MEDIU ŞI APE (IV); ACŢIUNI ECONOMICE (V); ALTE ACŢIUNI (VI); FONDURI DE GARANTARE ŞI REDISTRIBUIRE (VII); TRANSFERURI (VIII); ÎMPRUMUTURl ACORDATE (IX); PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI ALTE CHELTUIELI (X); RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURl (XI); FONDURI DE REZERVĂ (XII).

Partea de cheltuieli cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, de

regulă, în subcapitole potrivit destinaţiei cheltuielii publice.

Clasificaţia economică a cheltuielilor publice

În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acestora după natura (felul)

lor, adică: salarii, contribuţii pentru asigurări sociale de stat, contribuţii la bugetul asigurărilor pentru

şomaj, contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate, deplasări, detaşări, transferări, hrană,

medicamente şi materiale sanitare, reparaţii curente etc. Gruparea cheltuielilor şi după felul lor este

impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre

destinaţiile principale (servicii publice generale, apărare, ordine publică şi securitate naţională,

învaţământ, sănătate, cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret, asistenţă

socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, acţiuni economice etc.). Este necesar să se ştie şi

care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru fiecare acţiune din cele menţionate. Această

grupare se realizează cu ajutorul clasificaţiei economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor,

articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea, prin clasificaţia

indicatorilor privind finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este

divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli

curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi

comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea cheltuielilor cuprinse în

bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul

fiecărui buget, pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contribuţii pentru

asigurările sociale de stat, hrană, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli pentru

întreţinere şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.

23

Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) şi a cheltuielilor reprezentând

operaţiuni financiare (C) este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul

titlurilor, în cadrul cărora cheltuielile se desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificaţie se

aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii pe

care o desfăşoară.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este

divizat în unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt

reprezentate prin denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.

Tabel nr. 6: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Iaşi pe anul 2002 - mii lei -

DENUMIRE INDICATORICOD

RÂNDCOD

BUGET CHELTUIELI

APROBAT 2002

CHELTUIELI PERIOADA 01.01.2001 – 31.12.2002

CHELTUIELI(%)

CHELTUIELI 1 50.02 1,212,991,901 1,075,395,433 88.66 I.AUTORITĂŢI PUBLICE 2 51.02. 47,170,485 42,321,982 89.72- Cheltuieli personal 3 51.02.02 33,452,000 30,372,425 90.79- Cheltuieli materiale 4 51.02.20 10,767,000 9,149,402 84.98- Cheltuieli capital 5 51.02.70 2,951,485 2,800,155 94.87 II. INVĂŢĂMÂNT 6 57.02. 524,696,271 522,255,578 99.53- Cheltuieli personal 7 57.02.02 382,048,337 381,051,743 99.74- Cheltuieli materiale 8 57.02.20 94,772,523 94,746,080 99.97- Manuale 9 - 1,906,384 1,648,907 86.49- Burse 10 57.02.38 1,999,027 1,960,440 98.07- Cheltuieli capital 11 57.02.70 43,970,000 42,848,408 97.45 III. SĂNĂTATE 12 58.02 15,329,000 13,225,500 86.28- Cheltuieli personal 13 58.02.02 7,119,000 7,119,000 100.00- Cheltuieli materiale 14 58.02.20 8,210,000 6,106,500 74.38

IV. CULTURĂ 15 59.02 28,688,000 19,455,932 67.82V. ASISTENŢĂ SOCIALĂ 16 60.02 51,268,174 44,941,904 87.66VI. SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ

17 374,205,780 327,309,567 87.47

VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 18 67.02 1,452,929 1,422,592 97.91VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 19 92,000,000 38,660,805 42.02 IX. ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 20 72.02 0 0 0.00 X. ALTE ACŢIUNI - TOTAL 21 17,251,262 16,950,519 98.26XI. TRANSFERURI PENTRU SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI

2284.02

9,350,000 3,000,000 32.09

XII. CHELTUIELI CU DEST. SPECIALĂ 23 96.02 51,580,000 45,851,054 88.89




RÂNDCOD

BUGET CHELTUIELI

APROBAT 2003


CHELTUIELI(%)

CHELTUIELI 1 50.02 1,401,689,345 1,297,228,366 92.55 I.AUTORITATI PUBLICE 2 51.02. 53,000,000 46,221,019 87.21- Cheltuieli personal 3 51.02.02 40,000,000 34,929,462 87.32- Cheltuieli materiale 4 51.02.20 10,000,000 9,518,515 95.19

24

- Cheltuieli capital 5 51.02.70 3,000,000 1,773,042 59.10 II. INVÂŢÂMÂNT 6 57.02. 653,275,546 632,522,923 96.82- Cheltuieli personal 7 57.02.02 475,261,658 474,228,945 99.78- Cheltuieli materiale 8 57.02.20 135,403,174 121,010,943 89.37- Manuale 9 - 0 0 0.00- Burse 10 57.02.38 2,586,522 2,442,632 94.44- Cheltuieli capital 11 57.02.70 40,024,192 34,840,403 87.05 III. SĂNĂTATE 12 58.02 17,500,000 17,102,841 97.73- Cheltuieli personal 13 58.02.02 10,500,000 10,332,666 98.41- Cheltuieli materiale 14 58.02.20 7,000,000 6,770,175 96.72


17 397,298,130 363,940,341 91.60

VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 18 67.02 0 0 0.00VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 19 45,000,000 42,172,391 93.72 IX. ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 20 72.02 0 0 0.00 X. ALTE ACŢIUNI - TOTAL 21 23,266,350 21,968,169 94.42XI. TRANSFERURI PENTRU SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI

2284.02

4,350,000 2,800,000 64.37





RÂNDCOD

BUGET CHELTUIELI

APROBAT 2004


CHELTUIELI(%)

CHELTUIELI 1 50.02 2,174,962,480 1,851,622,381 85.13 I.AUTORITATI PUBLICE 2 51.02. 76,901,920 62,863,356 81.74- Cheltuieli personal 3 51.02.02- Cheltuieli materiale 4 51.02.20- Cheltuieli capital 5 51.02.70 II. INVĂŢĂMÂNT 6 57.02. 826,526,770 768,147,659 92.94- Cheltuieli personal 7 57.02.02- Cheltuieli materiale 8 57.02.20- Manuale 9 -- Burse 10 57.02.38- Cheltuieli capital 11 57.02.70 III. SĂNĂTATE 12 58.02 29,235,820 21,580,941 73.82- Cheltuieli personal 13 58.02.02- Cheltuieli materiale 14 58.02.20


17 63.02 735,214,353 609,632,474 82.92

VII. AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 18 67.02 0 0VIII. TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 19 73,000,000 39,383,204 53.95 IX. ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 20 72.02 0 0 X. ALTE ACŢIUNI - TOTAL 21 31,191,080 26,919,022 86.30XI. TRANSFERURI PENTRU SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI

2284.02

8,000,000 8,000,000 100.00



25

Tabel nr. 9: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Iaşi în perioada 2002-2004 - mii lei -

Denumire cheltuieli2002 2003 2004

Mărimi absolute

%Mărimi absolute

% Mărimi absolute %

AUTORITĂŢI PUBLICE 42,321,982 3.94 46,221,019 3.56 62,863,356 3.40ÎNVATAMÂNT 522,255,578 48.56 632,522,923 48.76 768,147,659 41.49SĂNĂTATE 13,225,500 1.23 17,102,841 1.32 21,580,941 1.17

CULTURĂ 19,455,932 1.81 23,760,417 1.83 74,728,293 4.04 ASISTENŢĂ SOCIALĂ 44,941,904 4.18 111,518,835 8.60 196,432,592 10.61 SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ 327,309,567 30.44 363,940,341 28.06 609,632,474 32.92 AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ 1,422,592 0.13 0 0 0 0 TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 38,660,805 3.60 42,172,391 3.25 39,383,204 2.13 ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 0 0 0 0 0 0ALTE ACŢIUNI - TOTAL 16,950,519 1.58 21,968,169 1.69 26,919,022 1.45TRANSFERURI PENTRU SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI 3,000,000 0.28 2,800,000 0.22 8,000,000 0.43

CHELTUIELI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 45,851,054 4.25 35,221,430 2.71 43,934,840 2.36

CHELTUIELI - TOTAL 1,075,395,433 100 1,297,228,366 100 1,851,622,381 100 Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Iaşi

Interpretarea rezultatelor: În perioada analizată ponderea cea mai mare în total cheltuieli a avut-o

învăţământul cu o pondere de 46% şi serviciile şi dezvoltarea publică cu o pondere de 30%.

Tabel nr. 10: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Iaşi în perioada 2002-2004 -

mii lei - Nr. crt. Denumire cheltuieli


1 Cheltuieli - realizate 1,075,395,433 1,297,228,366 1,851,622,381

2 Cheltuieli -prevăzute 1,212,991,901 1,401,689,345 2,174,962,480

3 Cheltuieli (%) 88.66 92.55 85.13


Tabel nr. 11: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2002-2004 la Primăria Municipiului Iaşi -mii lei- Nr. crt. Denumire venituri


1 Venituri - realizate 1.064.850.887 1.297.624.464 1.854.844.960

2 Cheltuieli -realizate 1,075,395,433 1,297,228,366 1,851,622,381


26

În ceea ce priveşte Primăria municipiului Iaşi, dinamica situaţiei economico-

financiară înregistrată în perioada 2001- 2003 scoate în evidenţă faptul că instituţia studiată

are un nivel al cheltuielilor apropiat de cel al veniturilor pe cei 3 ani.

27

CAPITOLUL II

CONSTATAREA, EVIDENŢA ŞI CONTROLUL VENITURILOR BUGETARE.

URMĂRIREA ŞI ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE

2.1. Constatarea materiei impozabile

Materia de impunere sau impozabilă este strâns legată de două elemente tehnice

folosite în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare: obiectul venitului şi baza de calcul.

În perceperea veniturilor bugetare, constatarea obiectului de venit şi a bazei de calcul

este foarte importantă pentru realizarea acestoraşi de aici, în susţinerea nivelului maximal

pentru cheltuielile aprobate prin bugetele publice. Orice omisiuni sau inexactităţi intervenite

în constatarea materiei impozabile are drept consecinţă evaziunea fiscală.

Competenţa constatării obiectului impunerii revine în mod direct agenţilor şi

inspectorilor fiscali din cadrul instituţiilor de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice.

Acestora li se adaugă, potrivit cu răspunderile şi competenţele stabilite prin lege în faza

realizării veniturilor bugetare, funcţionarii de specialitate de la compartimentele de venituri şi

casierie din cadrul unităţilor operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice.

Procedeele, actele şi operaţiunile de constatare a obiectelor de impunere sunt

diferenţiate pe cele două categorii principale de impozite: directe şi indirecte. Diferenţe mai

apar şi în cazul impozitelor directe şi anume: în cazul celor care se stabilesc de organele

fiscale; la cele ce se percep prin calcul, reţinere şi vărsare de către contribuabili şi a treia

categorie, sunt cele ce se percep prin calcul şi plată (în cazul venitului sau profitului

impozabil).

Constatarea obiectului de venit bugetar pentru care impozitele se stabilesc de către

organele fiscale comportă procedura declaraţiilor de impunere ale contribuabililor completată

cu verificările operative efectuate de organele fiscale. In această situaţie, subiectele de venit

bugetar au obligaţa să întocmească şi să depună la organele fiscale, la termene prevazute de

lege, declaraţii de impunere din care să rezulte date care să conducă la indentificarea

elementelor tehnice de calcul pentru obligaţia bugetară.

Constatarea obiectului de venit pentru impozitele ce se percep prin calcul, reţinere şi

vărsare de către unităţile plătitoare (impozitul pe salarii) se îmbină cu controlul exercitat

pentru verificarea conformităţii acestei impuneri. Pentru situaţia menţionată este reglementat

28

procedeul dărilor de seamă semestriale, întocmite de angajatori şi depuse la organul fiscal, în

care se prezintă calculul, reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului pe salarii.

Verificările operative ale organului fiscal întreprinse la angajatori au rolul de a constata, în

primul rand, respectarea normelor privind drepturile salariale.

Constatarea veniturilor impozabile pentru calculul şi plata impozitului pe profit

(venit) se îmbină cu controlul exercitat pentru verificarea conformităţii perceperii acestui

impozit, procedeul folosit fiind cel al declaraţiilor de impunere. In acestea sunt cuprinse date

privind profitul impozabil determinat potrivit legii, cheltuielile deductibile şi cele

nedeductibile din rezultatele financiare.

Constatarea obiectelor de venit bugetar în cazul impozitelor indirecte se efectuează

exclusiv în contextul verificării întreprinse de organele fiscale asupra conformităţii calculului

acestora. La impozitele pe spectacole se verifică încasările băneşti potrivit cu evidenţele

existente. La taxa pe valoarea adaugată sunt verificate jurnalele de vânzări, cele de cumpărări

plus facturile care au stat la baza înscrierii în acestea.

2.2. Titluri de creanţă fiscală

Derularea acţiunii de constatare a obiectului de venituri bugetare are drept finalitate

determinarea titlurilor de creanţă fiscală. Acestea sunt înscrisuri care atestă, pe de o parte,

obligaţia bănească a contribuabilului stabilită potrivit legii, iar pe de alta parte drepturile

băneşti cuvenite bugetelor publice.

Diferenţele în derularea constatării obiectului de venit bugetar sunt prezente şi la

întocmirea titlurilor de creanţă fiscală.

Ca acte de constatare şi individualizare a sumelor de bani datorate cu denumirea de

impozite, taxe, contribuţii etc, titlurile de creanţe fiscale pot fi structurate din punctul de

vedere al modului sau procedurii de întocmire în două categorii: titluri de creanţe întocmite

exclusiv în acest scop şi acte care implicit sunt titluri de creanţe fiscale. Intr-o altă grupare

titlurile de creanţe fiscale apar ca principale şi competatoare.

Titlurile de creanţe fiscale întocmite exclusiv în acest scop sunt înscrisuri ale

organelor fiscale sau ale altor persoane ori instituţii desemnate de lege, întocmite prin

manifestarea lor de voinţă, în scopul de a constata şi individualiza un venit bugetar. Expresia

concretă cel mai des întalnită în practica fiscală a unor astfel de titluri de creanţe este procesul

verbal de impunere prevăzut de legislaţia fiscală pentru unele venituri bugetare (de ex.

impozite şi taxe locale). In structura documentelor sunt date de indentificare a

29

contribuabilului şi a materiei impozabile a acestuia. Cu acest cuprins, procesul verbal de

impunere este un înscris oficial care produce efectul juridic de individualizare a unei creanţe

fiscale şi în acest scop se comunică subiectului (plătitorului) pentru executare şi eventual

contestare.

In practica fiscală din România titlurile de creanţe fiscale întocmite exclusiv în acest

scop sunt evidenţele la impozitele directe (impozitul pe profit sau pe venit) şi impozitele

indirecte (impozitul pe spectacole, taxa pe valoarea adaugată etc.).

Actele care în mod implicit sunt titluri de creanţe fiscale se referă la înscrisurile

întocmite într-un scop propriu sau specific care cuprind, pe lângă date pretinse de scopul lor,

şi informaţii de individualizare a unor creanţe fiscale. Reprezentative, în acest sens, sunt

statele de plată a salariilor, a drepturilor băneşti de autor, a colaborarilor cu unele entităţi

organizatorice. Scopul explicit al acestor acte este definit în denumirea lor. Ele sunt emise de

compartimentele funcţionale ale persoanelor juridice (resurse umane şi financiar –

contabilitate) cu scopul de a individualiza drepturi băneşti (salarii) cu caracter brut şi net,

precum şi obligaţii către terţi. Intre aceste din urmă obligaţii se înscrie şi impozitul pe salarii

care conferă statului de plată semnificaţia de titlu de creanţă fiscală cu caracter implicit.

Semnăturile de pe statul de plată (inclusiv cele individuale în dreptul sumelor de bani primite)

le confera acestora valoare probantă pentru perceperea impozitelor respective, rămânând de

verificat plata sau vărsarea impozitelor respective la bugetul public (ordine de plată însoţite

de borderouri centralizatoare ale statelor de plată a salariilor). Prelucrarea electronică a

informaţiilor financiar – contabile a condus în sistemul de lucru cu salariaţii la eliberarea unor

informaţii scrise de calculator transmise individual angajaţilor cu caracter periodic. Lunar, în

aceste înscrisuri se precizează şi impozitul pe salarii plătit (sau în curs de plată) către bugetul

de stat. In această situaţie, documentul eliberat de angajator este probatoriu pentru plata

impozitului pe salarii şi poate constitui element de constatare într-o primă instanţă.

Titlurile principale de individualizare a unor creanţe fiscale sunt cele de natura

proceselor verbale de impunere şi a actelor de evidenţă a impozitelor indirecte.

Titlurile de creanţe fiscale completatoare sunt cele întocmite pentru diferenţe de

impozite stabilite cu prilejul verificării conformităţii impunerii. Ele sunt la fel de executorii

ca şi prototipul titlului de creanţă fiscală.

2.3. Calcule şi fundamente privind veniturile la Primăria Municipiului Iaşi

Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanţelor publice cu o individualizare cu

subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe componente ale sistemului

30

bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico-financiare de influienţare a

activităţii economice la nivel macro şi micro alături de calitatea de surse de formare a

fondurilor băneşti centralizate.

Indicatorii financiari de venituri sunt grupaţi conform criteriului financiar şi cadrului

general în capitole şi subcapitole. La dimensionarea veniturilor publice locale se iau în

considerare efectele măsurilor legislative deja adoptate privind impozitele şi taxele locale,

prin implicarea autorităţii publice locale în stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi

încasarea impozitelor si taxelor locale precum şi a altor venituri ale unităţilor subordonate

Consiliului Local Municipal Iaşi prin compartimentele proprii de specialitate.

Ca sursă de formare a bugetelor publice, veniturile reprezintă relaţia economică sub

formă bănească prin intermediul căreia se mobilizează la dispoziţia statului fonduri pentru

acoperirea unor nevoi publice concretizate în cheltuieli publice.

Conform Legii Finanţelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formează din

impozite, taxe, alte venituri şi din venituri cu destinaţie specială, precum şi din cote şi sume

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale

bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul

de stat.

Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din impozite

şi taxe locale care se stabilesc pe baza declaraţiilor de impunere ale contribuabililor, în cazul

impozitelor şi a nivelurilor taxelor stabilite prin hotărâre de consiliul local. Conform Legii

nr.27/1994, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul este anual, se plăteşte

trimestrial, în rate egale, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. În funcţie de

termenele de încasare a veniturilor se dimensionează cheltuielile, care de regulă sunt mai

mari decât veniturile, fiind necesară echilibrarea bugetului, cu cote şi sume defalcate din

unele venituri ale bugetului de stat.

În ceea ce priveşte primele (impozitul pe profit, vărsăminte din profitul net, venituri

din privatizări, din concesiuni şi închirieri, cotele defalcate din impozitul pe salarii, etc.), ele

se fundamentează pe baza unor informaţii statistice din anii trecuţi.

Carta Europeană privind autonomia locală prevede următoarele principii asupra

formării resurselor financiare ale colectivităţilor locale9:

colectivităţile locale au dreptul în cadrul politicii economice naţionale la

resurse proprii suficiente de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor lor;

9 Gheorghe Filip, „Finanţe”, Editura Junimea, Iaşi, 2002, pag. 278.

31

resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie

proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau lege;

cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să

provină din redevenţe şi din impozite locale al căror procent îl pot fixa ele însele în limitele

legii;

sistemele financiare pe care se sprijină resursele de care dispun colectivităţile

locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi evolutivă pentru a le permite să

urmărească pe cât posibil în practică, evoluţia reală a cheltuielilor de competenţa lor;

sprijinul colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar necesită

punerea în funcţiune a unor proceduri de repartizare financiară justă sau de măsuri

echivalente destinate a corija efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare

cât şi a sarcinilor ce le revin. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să reducă libertatea

de a opta a colectivităţilor locale în domeniul propriu de responsabilitate;

colectivităţile locale trebuie să fie consultate de o manieră apropiată asupra

modalităţilor de atribuire a resurselor redistribuite.

La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau

următoarele criterii:

1) baza legală a veniturilor – veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi

cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ şi se

cuvin unităţii respective;

2) execuţia preliminată pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o

anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corelată cu

eventualele influenţe;

3) analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi

în dinamică. Se realizează analiza şi studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari

de timp;

4) evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri – se fac

calcule analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la

veniturile medii realizate sau preliminate, corectat cu influenţele ce vor apărea în anul de

plan.

Veniturile bugetelor locale sunt grupate pe următoarele categorii:

venituri proprii: - venituri curente - venituri din capital - venituri cu destinaţie specială

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

32

subveţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; donaţii si sponsorizări.

Principala sursă de finanţare a bugetului local sunt impozitele şi taxele pe care

populaţia şi agenţii economici trebuie să le plătească.

Aşezarea impozitelor constă în determinarea şi evaluarea materiei impozabile, în

vederea stabilirii bazei de impozitare asupra căreia se va aplica cota de impozitare. Pentru

aşezarea impozitelor este necesară derularea succesivă a următoarelor operaţiuni:

stabilirea mărimii obiectului impozabil;

determinarea cuantumului impozitului;

perceperea (încasarea) impozitului.

Stabilirea mărimii obiectului impozabil are ca scop principal constatarea şi evaluarea

materiei impozabile. Pentru ca veniturile sau averea să poată fi supuse impunerii este

necesară constatarea existenţei acestora de către organele fiscale şi apoi evaluarea lor.

Evaluarea materiei impozabile, care vizează determinarea mărimii acesteia, se poate

realiza apelând fie la metoda evaluării indirecte (bazată pe prezumţie), fie la metoda evaluării

directe (bazată pe probe).

Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil se utilizează, în

special, în cazul impozitelor reale şi constă în stabilirea cu aproximaţie a valorii obiectului

impozabil de natura terenurilor, clădirilor, activităţilor industriale etc., fără să se ia în

consideraţie situaţia persoanei care deţine obiectul respectiv.

Evaluarea forfetară presupune atribuirea unei valori obiectului impozabil de către

organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil, fără a se avea pretenţia de exactitate.

Evaluarea administrativă se realizează pe baza datelor pe care organele fiscale le au

la dispoziţie. Valoarea materiei impozabile stabilită de către fisc este comunicată subiectului

impozitului, iar dacă acesta nu este de acord cu evaluarea făcută, are dreptul să o conteste

prezentând argumentele necesare.

Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane se efectuează atunci când mărimea

obiectului impozabil este cunoscută de o altă persoană decât subiectul impozitului, iar această

persoană este obligată prin lege să depună la organele fiscale o declaraţie în acest scop.

Deşi aplicabilitatea sa este limitată, ea prezintă avantajul eliminării, într-o anumită

măsură, a posibilităţii sustragerii de la impunere a unei parţi din materia impozabilă, deoarece

terţa persoană care declară venitul impozabil nu este interesată să-l subevalueze.

Evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului (plătitorului) se realizează cu

participarea directă a subiectului impozitului, care este obligat să ţina evidenţa veniturilor şi

33

cheltuielilor ocazionate de activitatea pe care o desfăşoară, să întocmească un bilant fiscal şi

să prezinte, organelor fiscale, o declaraţie specifică, din care să rezulte veniturile sau averea

aflate sub incidenţa fiscalităţii.

Pe baza declaraţiei primite, organele fiscale determină mărimea materiei impozabile,

uzând de prezumţia sinceritatii contribuabililor.

Deşi are cea mai largă aplicabilitate, această modalitate de realizare a evaluarii

mărimii materiei impozabile prezintă dezavantajul că face posibilă sustragerea de la impunere

a unei părţi din materia impozabilă datorită întocmirii unor declaraţii nesincere.

Determinarea cuantumului impozitului presupune stabilirea:

persoanei care efectuează calculul (contribuabilul de drept sau organul fiscal);

cota de impunere;

reducerile şi majorarile acordate;

procedeul de calcul.

Pentru a determina cuantumul prelevării fiscale este necesară opţiunea între

recurgerea la cote cu tarife specifice (fixe) sau la cote procentuale. Cu câteva excepţii, cotele

de impunere, actuale, sunt sub forma procentuală şi reprezintă o formă de manifestare a

personalizării impozitului.

Fiecărui impozit îi sunt specifice nivelul şi numărul cotelor de impunere. În practica

fiscală se poate utiliza fie o cotă de impunere generală, fie o cotă standard şi un anumit număr

de cote inferioare sau superioare acesteia, fie o cotă adiţională faţă de cota standard, în

funcţie de anumite obiective ale politicii fiscale.

De asemenea, este necesară precizarea procedeului de calcul, alegându-se între

procedeul impunerii proporţionale, a progresivităţii simple sau a progresivităţii compuse.

Conform procedeului de calcul ales, în urma aplicării cotei asupra bazei de impozitare

se obţine cuantumul prelevării fiscale. În cazul anumitor impozite directe se pot opera fie

reduceri, fie majorări. După aplicarea acestor reduceri sau majorări legale, se determină

cuantumul final al prelevării fiscale datorate.

Perceperea impozitelor reprezintă ultima operaţiune din cadrul aşezării impozitelor.

După determinarea mărimii impozitului, organele fiscale trebuie să aducă la

cunoştinţă contribuabililor atât cuantumul impozitului datorat statului, cât şi termenele de

plată a acestuia şi ulterior se trece la încasarea lui.

În prezent, la noi în ţară, s-a generalizat metoda încasării impozitelor printr-un aparat

fiscal propriu, folosindu-se următoarele modalităţi:

34

a) Încasarea impozitelor de către organele fiscale direct de la plătitori se realizează

prin:

prezentarea contribuabilului la sediul organelor fiscale şi achitarea impozitului

datorat din proprie initiaţivă (aceste impozite se numesc portabile);

deplasarea încasatorilor la domiciliul plătitorilor şi încasarea impozitelor

datorate (aceste impozite se numesc cherabile).

b) Stopajul la sursă constă în reţinerea şi vărsarea impozitului datorat statului de către

o terţă persoană.

c) Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale se practică în cazul taxelor datorate

statului pentru acţiunile în justiţie şi, de asemenea, pentru taxele privind actele, certificatele şi

diferitele documente elaborate de notariatele şi de organele administraţiei de stat.

Veniturile proprii care se prevăd şi se încasează prin bugetele comunelor, oraşelor,

municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti sunt structurate

în: venituri curente, venituri din capital şi venituri cu destinaţie specială.

Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit sunt considerate venituri

curente sau ordinare. Aceste venituri se încasează cu regularitate la bugetul de stat, bugetele

locale, bugetul asigurărilor sociale de stat etc., în cadrul fiecărui exerciţiu financiar, pe baza

unor prevederi legale, constituind o sursă permanentă. Din această categorie fac parte

veniturile fiscale şi veniturile nefiscale.

Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele şi taxele pe care primăria le

colectează de la populaţie.

Veniturile fiscale din taxe şi impozite au suferit sub aspectul modului de fundamentare

următoarele modificări:

impozitele şi taxele locale au fost actualizate în funcţie de inflaţia ultimilor

ani;

autorităţile locale actualizează permanent, în funcţie de inflaţia anuală,

impozitele şi taxele în sumă fixă şi anexa pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri la

persoanele fizice.

Actualizarea se realizează pe baza ultimilor 12 indici lunari ai inflaţiei cunoscuţi şi

este permisă dacă rata anuală a inflaţiei este mai mare de 5%. Rata anuală a inflaţiei este

produsul celor 12 rate lunare ale inflaţiei.

Autorităţile locale au dreptul de a stabili unele impozite locale între anumite limite şi

de a reduce sau de a creşte toate impozitele locale cu 50% faţă de prevederile legii.

35

Veniturile curente fiscale- impozite directe cuprind: impozitul pe profit, impozite şi

taxe de la populaţie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte

scopuri decât pentru agricultură şi silvicultură; impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane

juridice; taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice precum şi alte

impozite directe.

Impozitele şi taxele de la populaţie sunt următoarele: impozitul pe veniturile liber-

profesioniştilor, meseriaşilor şi a altor persoane independente şi asociaţii familiale; impozitul

pe clădiri şi terenuri de la persoane fizice; taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de

persoane fizice; impozitul pe veniturile din închirieri de imobile; alte impozite şi taxe de la

populaţie.

Referitor la veniturile curente fiscale menţionate mai sus, la nivelul municipiului Iaşi,

acestea s-au prezentat astfel în perioada 2002 – 2004.

Tabel nr. 12 : Structura impozitelor directe ale bugetului municipiului Iaşi în perioada 2002-2005

- mii lei -

Nr.Crt.

Denumire indicatoriÎncasări

2002Încasări

2003Încasări

2004Încasări

2005

1.Impozitul pe clădiri la persoane fizice 47.248.216 57.157.592 68.603.999 77.768.010

2.Impozitul pe clădiri la persoane juridice 62.839.180 58.291.564 58.587.434 77.305.589

3.Impozitul pe terenuri la persoane fizice 8.245.190 10.063.268 12.559.394 13.619.657

4.Impozitul pe terenuri la persoane juridice 11.972.276 15.150.764 17.416.205 26.974.853

5.Taxe pentru terenuri proprietate de stat 1.931.534 1.109.504 5.783.118 2.777.289

6.Taxa asupra mijloacelor de transport persoane fizice 5.176.008 7.393.848 8.160.342 9.069.841

7.Taxa asupra mijloacelor de transport persoane juridice 9.995.841 15.384.524 12.979.177 15.965.775

Sursa: Direcţia Economică şi Finanţelor Publice Locale, Primăria Municipiului Iaşi

Această categorie de impozite fiscale, se achită, trimestrial, având patru termene de

plată: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie ale anului fiscal curent. Ca urmare,

aceste termene de plată reprezintă, totodată, şi puncte culminante ale încasărilor la bugetul

local, deşi cheltuielile administraţiei publice locale sunt regulate, iar cele de investiţii sunt

programate de regulă, pentru ultimele şase luni ale anului fiscal. Astfel, se poate observa o

36

necorelare a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate la bugetul local, cu consecinţe directe

asupra execuţiei bugetare.

IMPOZITE DIRECTE:

Impozitul pe clădiri de la persoanele fizice

Impozitul pe clădiri de la persoane fizice: se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în

mediul urban, asupra valorii clădirii determinată pe baza normelor prevăzute de Anexa 1 din

O.U.G. nr.15/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi

taxele locale.

În mod similar se impozitează clădirile persoanelor fizice care desfăşoară activităţi

economice pe bază de liberă iniţiativă.

Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru familii care realizează venituri nete de

până la 500.000 de lei pe membru de familie pe lună, cu următoarea procedură de aplicare:

-un contribuabil poate beneficia de o singură reducere la unul din impozitele şi taxele

locale;

-reducerea se aplică prin prezentarea unui dosar de către contribuabil.

Tabel nr. 13: Valori impozabile pentru impozitarea clădirilor persoanelor fizice

Nr.Crt.

Felul şi destinaţia clădirilor şi altor construcţii impozabile

Valoarea impozabilă (lei / mp)

Cu instalaţii de apă, canalizare electrice, încălzire

Fără instalaţii de apă canalizare, electrice, încălzire

1. Clădiria). Cu pereţi sau cadre de beton armat 6456200 4519400

b).Cu pereţi din cărămidă arsăPiatră naturală sau alte materiale, fără cadre din beton armat

4734600 2797700

c).Cu pereţi din lemn, cărămidă nearsă, valătuci, paianţă, şi alte materiale asemănătoare

1291200 860800

2. Construcţii anexe- situate în afara corpului principal

a).Cu pereţi din cărămidă arsă piatră, beton, sau din alte materiale asemănătoare

860800 645600

b).Cu pereţi din lemn cărămidă nearsă vălătuci, paianţă

645600 430400

3.Pentru locuinţe situate la subsol sau mansardă

Valoarea reprezintă 75% din valoarea fiecărei grupe

4. Pentru spaţiile cu altă destinaţieValoarea reprezintă 75%din valoarea corespunzătoare fiecărei grupe

Sursa: Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 22/01/2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004, Anexa, pct. I.

Tabel nr. 14: Clasificarea clădirilor după zone şi rangul localităţii

Zona în cadrul localităţiiRangul localităţii

0 I II III IV VA 1,30 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05

37

B 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00C 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95D 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90


În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8

apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut în tabelul anterior se reduce cu 0,10.

În cazul unei clădiri finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se

reduce cu 15%.

În cazul unei clădiri finalizate după 31 decembrie 1950 şi înainte de 1 ianuarie 1978,

valoarea impozabilă se reduce cu 5%.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul

exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea

suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca

locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează după

cum urmează10:

- cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

- cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

- cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

- cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de

domiciliu.

În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de

domiciliu, impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au

fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

Persoanele fizice care deţin în proprietate două sau mai multe clădiri, au

obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de specialitate ale

autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la

cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora.

Exemplu de calcul:

Un contribuabil – persoană fizică deţine pe teritoriul municipiului Iaşi un apartament

şi o casă, datele necesare pentru calculul impozitului datorat pentru clădirile respective fiind

următoarele:10 Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003, art. 252

38

a) rangul municipiului Iaşi este I;

b) ambele clădiri sunt amplasate în intravilan;

c) zona din cadrul oraşului: apartamentul în zona B, iar casa în zona D;

d) suprafaţa construcţiilor: apartamentul, cu doua camere. are 56 m2 suprafaţă utilă, iar

casa are 185 m2 suprafaţă desfăşurată;

e) tipul clădirilor: ambele clădiri sunt cu pereţi din cărămidă arsă, dar casa nu este

dotată cu instalaţie de canalizare;

f) apartamentul este amplasat într-un bloc cu 4 etaje şi 20 de apartamente;

g) data finalizării construcţiilor: apartament – 01.09.1975, iar casa – 01.07.2002;

h) prima dată a fost cumpărat apartamentul (în 1982), apoi a fost construită casa – nici

una dintre clădiri nu este închiriată;

Modul de calcul al impozitului pe clădiri pentru anul 2004, astfel cum rezultă din textului

art. 251 din Codul fiscal, comportă următoarele etape:

1. Se determină suprafaţa construită desfăşurată a clădirii:

- pentru apartament se determină suprafaţa construită desfăşurată: deoarece

dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior,

acesta având pereţi comuni cu apartamentele învecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9)

din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din Norma metodologică de aplicare,

suprafaţa construită desfăşurată se determină prin înmulţirea suprafeţei utile cu coeficientul

de transformare de 1,20, respectiv: 56 m2 x 1,20 = 67,2 m2.

- pentru casă suprafaţa construită desfăşurată este cea determinată pe baza

măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii, respectiv de: 185 m2.

2. Se determină valoarea impozabilă a clădirilor:

2.1. suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la pct. 1 se înmulţeşte cu valoarea

impozabilă corespunzătoare clădirilor din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Iaşi nr.

655 din 08.12.2003, respectiv:

- pentru apartament: 67,2 m2 x 5.900.000 lei/m2 = 396.480.000 lei,

- pentru casă: 185 m2 x 3.500.000 lei/ m2 = 647.500.000 lei;

2.2. se identifică coeficienţii de corecţie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din

Codul fiscal, corespunzător zonei B şi D, rangului I, respectiv 1,20 pentru apartament şi 1,10

pentru casă;

2.3. deoarece apartamentul se află într-un bloc cu mai mult de 3 etaje şi 8 apartamente,

potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, coeficientul de corecţie prevăzut la

punctul 2.2. se reduce cu 0,10, adică 1,20 - 0,10 = 1,10;

39

2.4. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă

determinată la subpct. 2.1 se ajustează cu coeficientul de corecţie determinat la subpct. 2.2 şi

2.3., respectiv:

- pentru apartament: 396.480.000 lei x 1,10 = 436.128.000 lei;

- pentru casă: 647.500.000 lei x 1,10 = 712.250.000 lei.

2.5. apartamentul fiind finalizat la data 1.09.1975 1951, potrivit prevederilor art. 251

alin. (8) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 2.3 se reduce cu 5% sau,

pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulţeşte cu 0,95, respectiv: 436.128.000

lei x 0,95 = 414.321.600 lei. Pentru valoarea impozabilă a casei această prevedere nu se

aplică, fiind finalizată pe data de 01.07.2002.

3. Se determină impozitul pe clădiri anual:

3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a clădirii

determinate la subpct. 2.5 se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din

Codul fiscal de 0,2 % specifică mediului urban sau, pentru uşurarea calculului, valoarea

impozabilă se înmulţeşte cu 0,002, respectiv:

- pentru apartament: 414.321.600 lei x 0,002 = 828.643,2 lei; potrivit prevederilor pct. 15

alin. (2) şi alin. (3) lit. c), fracţiunea de 0,2 lei se întregeşte la un leu prin adaos, iar

impozitul astfel calculat pentru apartament se rotunjeşte la 828.644 lei,

- pentru casă: 712.250.000 lei x 0.002 = 1.424.500 lei.

3.2. deoarece casa este prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, potrivit

prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, impozitul pe clădiri determinat la subpct.

3.1 se majorează cu 15% sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe clădiri se înmulţeşte cu

1,15, respectiv: 1.424.500 lei x 1,15 = 1.638.175 lei.

Exemplu privind calculul restituirii de sume în cazul unui contribuabil care a plătit cu

anticipaţie impozitul pe clădiri, după care, la data de 30 mai înstrăinează apartamentul,

rămânând numai cu casa:

a) contribuabilul persoană fizică a avut stabilit pentru un an fiscal impozit pe clădiri în

sumă de 2.466.819 lei;

b) Consiliul local al municipiului Iaşi, a stabilit prin hotărârea nr 655 din 08.12.2003,

acordarea unei bonificaţii de 10 % pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri;

c) la data de 02 februarie contribuabilul a plătit integral impozitul pe clădiri datorat,

acordându-i-se o bonificaţie de 246.682 lei, respectiv: 2.466.819 – 246.682 = 2.220.137 lei;

d) la data de 30 mai înstrăinează apartamentul; potrivit datelor prezentate la lit. a)-c),

având în vedere prevederile art. 254, alin. (2) din Codul fiscal, acestui contribuabil trebuie să

40

i se restituie următoarea sumă: 828.644 lei: 12 luni = 69.054 lei/lună x 7 luni = 483.379 lei,

unde "7" reprezintă numărul de luni începând cu data de 1 iunie şi până la 31 decembrie;

e) restituirea către contribuabil se face în termen de 30 de zile de la data depunerii

cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice

locale.

Impozitul pe clădiri în cazul persoanelor juridice

Impozitul pe clădiri în cazul persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei

stabilite de consiliile locale asupra valorii de inventar a clădirii, conform prevederilor legale

şi înregistrată în contabilitate.

Pentru anul 2004 se aprobă cota de 1,5% care se aplică asupra valorii de inventar a

clădirii, conform prevederilor în vigoare şi înregistrată în contabilitatea acestora.

Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,

înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării,

valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare,

valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului

imediat după reevaluare;

În cazul unei clădiri care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 şi care după

această dată nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local

între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluări,

înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice.

În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică

următoarele reguli:

a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar;

b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este

valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică

aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată

integral pe calea amortizării.

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie,

15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.

41

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către

persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până

la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Exemplu de calcul: pentru determinarea ratelor, la termene de plată, în cazul impozitului pe

clădiri:

Considerând exemplul anterior, contribuabilul datorează impozitul pe clădiri anual de

2.466.819 lei, potrivit prevederilor art. 255 alin. (1) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale

pct. 71 alin. (1) din Norma metodologică de aplicare, acesta se plăteşte în patru rate egale,

astfel: 2.466.819 : 4 = 616.704,75 lei, potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. a),

se rotunjeşte la 616.705 lei, în sensul că fracţiunea de 0,75 lei se întregeşte la un leu, prin

adaos:

a) rata I, până la data de 15 martie inclusiv: 616.705 lei;

b) rata a II-a, până la data de 15 iunie inclusiv: 616.705 lei;

c) rata a III-a, până la data de 15 septembrie inclusiv: 616.705 lei;

d) rata a IV-a, până la data de 15 noiembrie inclusiv: 616.705 lei,

Impozitul pe clădiri aferent unei luni se determină, potrivit prevederilor pct. 71 alin.

(2), prin împărţirea impozitului anual la numărul de luni dintr-un an fiscal, respectiv:

2.466.819 lei : 12 luni = 205.568,25 lei, impozitul astfel calculat, potrivit prevederilor pct. 15

alin. (2) şi alin. (3) lit. a), se rotunjeşte la 205.569 lei, în sensul că fracţiunea de 0,25 lei se

întregeşte la un leu, prin adaos.

Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, care aparţin persoanelor

fizice se stabilesc în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 500 cm2 sau

fracţiune de capacitate sub 500 cm2 după cum urmează:

Tabel nr. 15:Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică Lei/an

NrCrt

Tipul mijlocului de transport Taxa

1 Autoturisme 516002 Autobuze, autocare, microbuze,

Autocamioane de orice fel103300

3 Autotrenuri de orice fel 1205004 Tractoare înmatriculate în evidenţa

Organelor de poliţie68900

5 Motociclete , motorete şi scutere 25900 Sursa: Direcţia finanţe din cadrul Primăriei Iaşi

42

Pentru remorci de orice fel semiremorci şi rulote aparţinând persoanelor fizice, taxele

anuale anuale se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora , astfel:

Tabel nr. 16:Capacitatea remorcilor

Capacitatea Lei/ana). Până la o tonă inclusiv 51.600b). Între 1-3 tone inclusiv 172.200c). între 3-5 tone inclusiv 258.250d). Peste 5 tone 327.100

Sursa: Direcţia finanţe din cadrul Primăriei Iaşi

Pentru ataşe, taxa anuală se stabileşte la nivelul a 50% din taxa datorată pentru,

motociclete, motorete şi scutere.

Sunt scutite de taxă autoturismele, motocicletele cu ataş şi triciclurile cu motor care

aparţin invalizilor şi care sunt adaptate invalidităţii acestora.

Impozitul pe teren aparţinând persoanelor fizice

Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,

rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului,

conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin

înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în

tabelul nr. 17:

Tabel nr. 17: Clasificarea clădirilor după zone şi rangul localităţiiZona din cadrul localităţii

Rangul localităţii (lei/m2)0 I II III IV V

A 6.525 5.420 4.760 4.095 555 445B 5.420 4.095 3.320 2.765 445 335C 4.095 2.765 2.100 1.330 335 225D 2.765 1.330 1.110 775 220 110


În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă

categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin

43

înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren cu suma corespunzătoare, aşa cum este

prezentat în tabelul nr. 18;

Tabel nr. 18Nr. crt.

Categoria de folosinţăZona (lei/m2)

A B C D1 Teren arabil 17 13 11 92 Păşune 13 11 9 73 Fâneaţă 13 11 9 74 Vie 28 22 17 115 Livadă 33 28 22 176 Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 17 13 11 97 Teren cu apă 9 7 5 X8 Drumuri şi căi ferate X X X X9 Teren neproductiv X X X X


În funcţie de rangului localităţii se înmulţeşte rezultatului de la punctul a) cu

coeficientul de corecţie corespunzător (tabelul nr. 19).

Tabel nr. 19Rangul localităţii Coeficientul de corecţie

0 8,00I 5,00II 4,00III 3,00IV 1,10V 1,00

Sursa: Norma metodologica de aplicare a

Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din

22/01/2004

În cazul unui teren amplasat în extravilan, indiferent de rangul localităţii, categoria de

folosinţă şi zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Exemplul 1: modul de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul

unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii":

A. Datele despre teren:

a) rangul localităţii unde este situat terenul: Iaşi – rangul I;

b) zona în cadrul localităţii: C;

c) categoria de folosinţă: terenuri cu construcţii;

44

d) suprafaţa terenului: 850 m2;

e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 96 m2;

B. Calculul impozitului pe teren, aşa cum rezultă din textul art. 258 alin. (2) din Codul fiscal,

se face în următoarele etape:

1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului

deţinut în proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 850 m2 - 96 m2 = 754 m2;

2. Se determină impozitul pe teren:

2.1. în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Iaşi nr. 655 din 08.12.2003 se identifică

suma corespunzătoare unui teren amplasat în intravilan, zona C, respectiv: 2.800 lei/m2;

2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se

înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 754 m2 x 2.800 lei/m2 = 2.111.200 lei;


unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "livadă":


a) rangul localităţii unde este situat terenul: Iaşi – rangul I;

b) zona în cadrul localităţii: D;

c) categoria de folosinţă: livadă;

d) suprafaţa terenului: 1.500 m2;

e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 0 m2;

B. Calculul impozitului pe teren, astfel cum rezultă din textul art. 258 alin. (3)-(5) din Codul

fiscal, cuprinde următoarele faze:

1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: este efectiv suprafaţa

terenului, respectiv: 1.500 m2;


2.1. în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Iaşi nr. 655 din 08.12.2003 se identifică

suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosinţă "livadă", amplasat în zona D,

respectiv: 15 lei/m2;

2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se

înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 1.500 m2 x 15 lei/m2 = 22.500 lei;

2.3. suma stabilită la subpct. 2.2 se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie 5,00 din tabelul

prevăzut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului I al localităţii unde este

amplasat terenul, respectiv: 22.500 lei x 5,00 = 112.500 lei;


unui teren amplasat în extravilan:

45


a) suprafaţa terenului: 0,9450 ha;

b) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 325 m2;

B. Calculul impozitului pe teren, astfel cum rezultă din textul art. 258 alin. (6) din Codul

fiscal, comportă următoarele etape:

1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului

deţinut în proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 9.450 m2 - 325 m2 =

9.125 m2;


2.1. suprafaţa prevăzută la pct. 1, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Iaşi nr.

655 din 08.12.2003, se înmulţeşte cu 11.500 lei/ha sau, pentru uşurarea calculului, se

înmulţeşte cu 1,15 lei/m2, respectiv: 9.125 m2 x 1,15 lei/m2 = 10.493,75 lei; potrivit

prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 493,75 lei fiind sub 500 lei se neglijează,

impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeşte la 10.000 lei.

Impozitul pe teren aparţinând persoanelor juridice

Acest impozit este anual şi se calculează în mod similar cu impozitul pe terenurile

proprietatea persoanelor fizice, pentru terenurile ocupate de clădiri sau construcţii, pentru

terenurile aparţinând mânăstirilor, schiturilor mânăstierşti, perimetrul cimitirelor, lăcaşurilor

de cult recunoscute de lege, pentru terenul proprietatea persoanelor juridice folosite în scop

agricol nu se datorează impozit pe teren.

Alte taxe locale

1. Taxă oficiere căsătorii : -107.600 lei în cazul în care oficierea are loc sâmbăta;

-215.200 lei în cazul în care oficierea are loc duminica.

2. Taxă formular autorizare spargere stradală: -21.400 lei

3. Taxă xerox: -1.500 lei/pag

4. Taxă solicitare remăsurare suprafaţă teren: -53.800 lei

5. Taxă formular certificat de urbanism: -15.100 lei

6. Taxă formular autorizaţie de construcţie: -15.100 lei

7. Taxă formular certificat nomenclatură stradală: -12.900 lei

8. Taxă formular bilet de adeverire a proprietăţii: -10.800 lei

9. Taxă formular producă tor agricol: -53.800 lei

10. Taxă utilizare spaţiu “TAXI” pentru fiecare autoturism: -107.600 lei/an

11. Taxă schimbare titular contract: -86.100 lei/ contract

12. Taxă formular (altele decât cele prevăzute mai sus): -10.800 lei

46

13. Taxă formular certificate situaţii fiscale: -10.800 lei

14. Taxă de utilizare drumuri de către căruţe: -107.600 lei/an

15. Taxă de parcare mijloace de transport ( pentru mijloace de transport înregistrate în

evidenţe fiscale, atât pentru persoanele fizice ,cât şi juridice): -42.900 lei/an

Taxă pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă

Contribuabilii care beneficiază de serviciul de reclamă şi publicitate sub diverse

forme, au obligaţia să încheie contracte în acest sens şi datorează o taxă de reclamă şi

publicitate de 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă.

Pentru firmele instalate la locul exercitării activităţii taxa este de 161.400 lei/an/m2.

Taxa devine exigibilă la data intrării în vigoare a contractului de prestare a serviciului

de reclamă şi publicitate. Contribuabilii care datorează taxa pentru firmă au obligaţia să

achite trimestrial până la date de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, la consiliul

local.

Taxă pentru eliberarea certificatelor , avizelor şi autorizaţiilor în

domeniul construcţiilor

Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor eliberate

contribuabililor, sunt expuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de valoarea construcţiilor sau a

instalaţiilor de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate astfel:

Certificatul de urbanism:

O etapă preliminară în cadrul procesului de obţinere a autorizaţiei pentru realizarea

unei construcţii a reprezintă eliberarea de către primării a certificatului de urbanism.

Eliberarea certificatului de urbanism se taxează diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren pe

care se va realiza construcţia .

Tabel nr. 20: Suprafaţa terenurilor pentru care se solicită certificatul, pentru mediul urban:

-m2- Taxă (lei)a). până la 150 31.200b). până la 250 42.000c). până la 500 52.700d). până la 750 63.500

e). până la 1000 75.300 f). peste 1000 50.000+50 lei/m2 pentru suprafeţele

mai mari de 1000 m2


Autorizaţia de construire pentru lucrările care se autorizează

potrivit legii:

47

1% din valoarea autorizată a lucrării, inclusiv a instalaţiilor aferente acesteia.

Pentru construcţiile de locuinţe taxele de autorizare se reduc cu 50%.

Autorizaţia de foraje şi excavări, necesară studiilor geotehnice,

ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastărilor, sondelor de gaze şi petrol,

precum şi altor exploatări:

pentru fiecare m2 – 43.000 lei

Autorizarea construcţiilor pentru lucrări cu caracter provizoriu –

chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe căile şi în spatiile publice, precum

şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afişaj, a firmelor şi reclamelor:

pentru fiecare m2 – 43.000 lei

Autorizarea construcţiilor provizorii de şantier, necesare execuţiei

lucrărilor de bază dacă nu au fost autorizate odată cu acestea:

3% din valoarea autorizată a construcţiilor provizorii.

Autorizaţii de construire pentru organizarea de tabere , de corturi,

căsuţe sau rulote, campinguri:

2% din valoarea autorizată a lucrării sau a construcţiei.

Autorizaţiile pentru lucrările de racorduri şi braşamente, reţete,

reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică şi telefonie:

pentru fiecare instalaţie – 64.600 lei

Avizul comisie de urbanism şi amenajarea teritoriului: 322.800 lei

Certificat de nomenclatură stradală şi adresa : 53.800 lei

Taxă pentru eliberarea autorizaţiilor de orice fel, cu excepţia celor

din domeniul construcţiilor, precum şi viza anuală a acestora.

A. Autorizaţii de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viză anuală a acestora:

a. pentru meseriaşi şi cărăuşi: -53.800 lei

b. pentru cazane de fabricat rachiu: -107.600 lei

c. pentru liberi profesionişti: -172.200 lei

d. pentru mori, prese de ulei şi darace: -408.900 lei

e. pentru alte activităţi neprevăzute mai sus: -539.100 lei

B. Autorizaţii sanitare de funcţionare eliberate contribuabililor –107.600 lei

Autorizaţia de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi a

amenajărilor

se taxează cu 0,1% din valoarea impozabilă a acestora. În cazul desfiinţării

parţiale, cuantumul taxei se calculează proporţional cu suprafaţa construită dezafectată .

48

Pentru prelungirea certificatului de urbanism, precum şi a

autorizaţiilor , conform prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării

construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, taxa care se percepe este de 50%

din valoare taxei iniţiale.

Alte lucrări:

a). Copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri deţinute

de Consiliile Locale, de fiecare m2 de plan:

- la scara 1:500 – 322.800 lei

- la scara 1:1000 – 484.200 lei

- la scara 1:2000 –645.600 lei

b). Pentru eliberarea de viză anuală a autorizaţiilor ce dau dreptul de a executa

proiecte - suma de 484.200 lei.

Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe se stabileşte pe baza celor

declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

În cazul persoanelor fizice valoare declarată nu va putea fi mai mică decât valoarea

prevăzută în OUG nr 15/1999 aprobată prin legea nr. 122/1999.

c). Taxa anuală pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru persoanele fizice

sau juridice ce desfăşoară activităţi de comerţ, producţie, prestări servicii, sociale şi cultural-

educative, cu sediul sau punctul de lucru pe raza oraşului Iaşi, precum şi viza anuală a

acestora – suma de 538.000 lei/an.

Autorizaţiile de funcţionare vor fi eliberate şi vizate de Compartimentul Autorizare şi

Control agenţi economici din cadrul Primăriei, conform dispoziţiei Primarului, în baza Legii

nr. 69/1991.

Veniturile curente fiscale- impozite indirecte se percep cu prilejul vânzării bunurilor şi

al prestării serviciilor în momentul în care se efectuează. Taxele de timbru se percep la

efectuarea de către instituţiile publice a unor operaţii: autentificări de acte, eliberarea de

documente, legalizări de acte. Impozitul pe spectacole reprezintă o cotă procentuală din

venitul realizat prin vânzarea biletelor de intrare la manifestatiile artistice respective.

IMPOZITE INDIRECTE:

Impozitul pe spectacole

Potrivit Legii nr. 147/1998, persoanele juridice care organizează cu plată spectacole,

manifestări artistice şi distractive de videotecă şi discotecă, denumite generic spectacole,

datorează un impozit calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea biletelor de

intrare şi a abonamentelor de spectacole, mai puţin valoarea timbrelor instituite potrivit legii.

49

Cotele de impozitare sunt diferenţiate în funcţie de natura spectacolului organizat, după cum

urmează:

- 2% asupra încasărilor din spectacole de teatru, operă, cinematografe, alte spectacole

muzicale şi de circ;

-5% asupra încasărilor din festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte

manifestări artistice cu caracter ocazional;

-2% pentru încasări din competiţii sportive interne;

-5% pentru încasările din competiţii sportive internaţionale;

-10% la încasările obţinute din activităţile cu caracter distractiv sau artistic organizate

de discoteci sau videoteci;

Nu intră în incidenţa impozitului pe spectacole încasările din vânzarea biletelor de

intrare pentru vizitarea muzeelor, castelelor, târgurilor expoziţiilor, grădinilor botanice,

încasările din vânzarea biletelor de tombolă, a biletelor pentru activităţi distractive cum ar fi:

căluşei, bărcuţe, e.t.c., precum şi încasările din avizarea biletelor de intrare în unităţile de

alimentaţie publică a căror valoare se include în veniturile din activitatea de bază.

Plătitorii de impozit pe spectacole sunt obligaţi să întocmească şi să depună la organul

de specialitate al consiliului local un decont potrivit modelului din anexa la Normele de

aplicare a legii nr.147/1998 cu privire la impozitul pe spectacole

Taxe extrajudiciare de timbru

1) Taxa pentru eliberarea certificatelor de orice fel, altele decât cele eliberate de

instanţe, Ministerul Justiţiei, parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi de notari

publici precum şi pentru alte servicii prestate de unele instituţii publice pot fi prezentate în

listele următoare:

Tabel nr. 21: Taxa pentru eliberarea certificatelorNr.

Crt.Denumirea serviciului Taxa(lei)

1

Eliberarea de către organele administraţiei publice centrale şi locale, de alte, autorităţi publice, precum şi de alte instituţii de stat care, în exercitarea atribuţiilor lor sunt în drept să certifice anumite situaţii de fapt, a certificatelor, adeverinţelor şi a oricăror alte înscrisuri prin care se atestă un fapt sau o situaţie, cu excepţia acelor acte pentru care se plăteşte o altă taxă extrajudiciară de timbru mai mare;

2.400

2 Eliberarea certificatului de producător agricol; 8.400

3Eliberarea certificatelor de proprietate asupra animalelor, pe cap de animal: -pentru animale sub 2 ani -pentru animale peste 2 ani

2.4004.800

4 Certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietăţii asupra animalelorpe cap de animal: -pentru animale sub 2 ani

50

-pentru animale peste 2 ani9.300

24.1005 Eliberarea certificatelor de înregistrare fiscală 30.100

6 Eliberarea la cerere a certificatelor medico-legale şi a altor certificate folosite în justiţie 8.600

7 Eliberarea, la cerere, a certificatelor de cazier judiciar 6.000

8 Înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui şi a sexului 82.800

9 Înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a desfacerii căsătoriei 4.800

10 Transcrierea, la cerere, în registrele de stare civilă române, a actelor de stare civilă întocmite de autorităţile străine

4.800

11 Reconstituirea şi întocmirea ulterioară, la cerere, a actelor de stare civilă 4.800

12 Eliberarea altor certificate de stare civilă în locul celor pierdute, sustrase, distruse sau deteriorate

4.800

2) Taxe pentru eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate şi înscrierea

menţiunilor în acestea, precum şi pentru eliberarea permiselor de vânătoare şi pescuit:

Tabel nr.22: Taxe pentru eliberarea sau preschimbarea actelor de identitateNr

Crt.Denumirea serviciului Taxe

1

Acte de identitate: a). Eliberarea sau preschimbarea cărţilor de identitate(inclusiv a celor provizorii) şi a buletinelor de identitate pentru cetăţenii români, eliberarea carnetelor de identitate, precum şi eliberarea sau prelungirea valabilităţii legitimaţiilor provizorii pentru cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie b). Înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei c). Viza anuală a carnetelor de identitate ale cetăţenilor străini şi ale persoanelor fără cetăţenie; d). Eliberarea unor noi cărţi, buletine, carnete de identitate şi legitimaţii provizorii în locul celor pierdute, furate sau deteriorate

2.400

2.400

31.700

33.700

2 Înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea Unor date din Registrul permanent de evidenţă a populaţiei

2.400

3 Eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare 12.300

4 Eliberarea sau viza anuală a permiselor de pescuit 6.000


3) Taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule în vederea obţinerii

permiselor de conducere:

Tabel nr. 23: Taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule în vederea obţinerii permiselor de conducere:Nr.

Crt.Denumirea serviciului Taxa

1 Taxe pentru examinarea candidaţilor care au absolvit o şcoală de conducători de autovehiculea).Obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehicule din subcategoria A1b).Obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehicule din subcategoria Ac).Obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehicule aparţinând uneia din categoriile sau subcategoriile B, B1, B+E

19.600

31.600

38.600

51

d) Obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehicule aparţinând uneia din categoriile sau subcategoriile C1, D1, Tre). Obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehicule aparţinând uneia din categoriile sau subcategoriile C1+E, D1 +E, C, D, Tb, Tv.f).Obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehicule din subcategoria C+E, D+E.

76.800

96.400

115.000

2Taxe pentru examinarea persoanelor care nu au absolvit o şcoală de conducători de autovehicule, cu excepţia celor prevăzute la pct.3

De 5 ori taxele prevăzute la pct.1 Corespunzător fiecărei categorii şi subcategoriide autovehicule

3 Taxe pentru examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat Permisul de conducere, pentru categoriile prevăzute la pct.3

Dublul taxelor prevăzute la pct.1

4Taxe pentru examinarea persoanelor care au fost respinse de trei ori la examenul pentru obţinerea aceleiaşi categorii a permisului de conducere

De trei ori taxele prevăzute la pct.1, ori, după caz , la Pct.2 sau 3


4) Taxa de înmatriculare a autovehiculelor şi a remorcilor, autorizate, autorizare

provizorie de circulaţie şi autorizate de circulaţie pentru probe:

Tabel nr. 24Nr.Ctr.

Denumirea serviciului Taxa(lei)

1

Taxa de înmatriculare permanentă sau temporară a autovehiculelor şi remorcilor:a).autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 750 kg inclusiv;b). Autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată cuprinsă între 750 kg şi 3500 kg. Inclusivc). Autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3500 kg;

204.100

404.500808.600

2Taxe de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar

58.000

3 Taxe de autorizare a circulaţiei pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor 2.317.800


Veniturile curente nefiscale au o pondere mult mai redusă în bugetul local; veniturile

din concesiuni devin foarte importante în perspectiva transformării regiilor locale în societăţi

comerciale şi a privatizării serviciilor publice locale. Astfel, în conformitate cu prevederile

legislative care reglementează activitatea de concesionări şi închirieri, regiile autonome de

gospodărire comunala s-au transformat în societăţi comerciale, iar redevenţele stabilite prin

contractul de concesiune reprezintă venituri importante ale bugetului local.

VĂRSĂMINTE DE LA INSTITUŢIILE PUBLICE:

Taxă acces drumuri publice

Întocmirea actelor necesare şi urmărirea încasării acestei taxe se va face de către

Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei.

Tabel nr.25

52

Obiect de activitate TaxăAcces drumuri publice a). Transport materie primă (buluci, balast, etc.) lei/ maşină/ lunăb). Transport produs finit (cherestea, etc.)/ m3/ lună

468.10015.600


DIVERSE VENITURI:

Taxă de închiriere pentru imobile aparţinând domeniului privat al

oraşului

Tabel nr.26

Denumirea taxeiLei/m2/

lună1. Taxă de închiriere pentru spaţiul construit folosit pentru activităţi de producţie 2.1002. Taxă de închiriere a terenului din exteriorul clădirii folosit pentru căi de acces şi întreţinere clădiri

800


Întocmirea contractelor de închiriere, stabilirea şi urmărirea încasării taxei se face de

către Biroul Cadastru, care are ca sarcină administrarea patrimoniului A.E.I.

Taxă pentru terenurile ocupate în baza contractelor de concesiune

şi în funcţie de obiectul de activitate astfel:

Întocmirea contractelor de închiriere , urmărirea încasării taxei se face de către

Serviciul Urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Primăriei Iaşi.

Tabel nr.27a).Pe domeniul privat Lei/m2/an-Magazin mixt 176.500-Agroalimentar 120.200-Patiserii, gogoşerii 176.500-Jocuri mecanice 358.800-Prestări servicii 388.200-Spaţii productive 75.100-Garaje 16.200-Teren neproductiv 4.900b). Pe domeniul public Lei/m2/an-Închirieri temporare cu contract – 3 luni /m2/zi cu drept de prelungire

6.200

-Închirieri temporare fără contract (1,2,…5 zile) 21.500 Sursa: Direcţia finanţe din cadrul Primăriei Iaşi

Veniturile din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii,

despăgubiri, şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale

53

Pentru a se putea pune în executare titluri cu referire la venituri din această categorie,

ele trebuie să respecte cu stricteţe procedura stabilită prin lege cu privire la constatarea faptei,

stabilirea sumei sau identificarea contravenţiei, sancţionarea contravenţiei, întocmire corectă

a titlului şi, foarte important, îndeplinirea procedurii de comunicare către contravenient.

Cele mai frecvente cazuri în care se primesc titluri ce atestă asemenea categorii de

venituri se referă în principal la:

-amenzi de circulaţie pe drumuri publice;

-amenzi aplicate de organele administraţiei locale cu privire la respectarea regulilor de

circulaţie;

- amenzi aplicate de organele administraţiei locale pentru disciplină în construcţii;

-diverse imputaţii care se fac venit la bugetele locale (ex: salarii necuvenite)

-despăgubiri care pot să apară în cazul administraţiei publice locale, în special ca

urmare a nerespectării unor contracte încheiate cu diverşi furnizori de servicii.

Având în vedere faptul că de regulă aceste categorii de venituri se realizează ca

urmare a aplicării forţei de coerciţie a statului sau a puterii locale, ele comportă un tratament

special din partea compartimentelor de specialitate a organelor administrative locale.

O problemă foarte importantă care apare în legătură cu această categorie de venituri o

reprezintă prescripţia. Prin prescripţie în general se înţelege pierderea dreptului de a încasa o

sumă de bani după trecerea unei anumite perioade de timp.

Încasarea acestor venituri la bugetul local se poate realiza prin deplasarea debitorului

la casieria unităţii administrativ teritoriale sau prin deplasarea organelor de încasare la

domiciliul debitorului.

Dacă debitorul nu achită debitul prin una dintre formulele precizate se procedează la

executarea silită conform prevederilor legale din O.G. Nr. 11/1996 privind executarea

creanţelor bugetare .

Veniturile din capital prevăzute în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor şi

municipiilor provin din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, din vânzarea

locuinţelor construite din fondurile statului, venituri din privatizare.

Veniturile cu destinaţie specială provin din surse delimitate de activităţile care le

generează: taxe speciale, venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat;

venituri din folosirea drumurilor publice; venituri din fondul pentru intervenţie; venituri din

fondul pentru locuinţe; donaţii şi sponsorizări.

54

Venituri de la bugetul de stat sunt necesare pentru completarea veniturilor bugetelor

locale deoarece veniturile proprii sunt, în general insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor

proprii ale acestora.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul de

stat intervine cu sume de echilibrare a bugetului local; prin legea bugetului de stat se pot

stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi criterii de repartizare

a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale. Sumele defalcate din unele venituri ale

bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială din bugetul de stat se aprobă anual,

prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui judeţ.

Prin Consiliul Judeţean şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice, se alocă sume

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru:

- susţinerea sistemului de protecţie a persoanlor cu handicap, cultură şi culte;

- ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu combustibil petrolier şi lemne de foc;

- credite pentru retehnologizare cerntrale termice CET;

- echilibrarea bugetelor locale.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acordă pentru investiţii

finanţate din împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie şi Guvernul.

Consiliile locale stabilesc şi aprobă cotele adiţionale la unele venituri ale bugetului de

stat şi ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor locale, în cadrul limitelor

maxime aprobate prin lege şi în funcţie de necesităţile funcţionării normale a serviciilor

publice de interes local şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin autorităţilor administraţiei

publice locale. Sistemul cotelor adiţionale prezintă unele avantaje în sensul creşterii

veniturilor administraţiilor locale dar şi unele dezavantaje, referindu-ne aici la faptul că poate

creşte nivelul fiscalităţii şi aşa destul de ridicat în România, dacă principiul lor de colectare şi

distribuire este cel administrativ teritorial astfel discrepanţele interregionale şi intra-regionale

nu vor scădea, ci, dimpotrivă vor creşte.

Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei instituţii

administrative-terotoriale, se alocă lunar, o cotă de 36% la bugetele locale pe teritoriul cărora

îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judeţului şi 17% la

dispoziţia consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor

şi în mod excepţional, judeţului. Din cota de 17%, o cota de 25% se aloca bugetului propriu

al judeţului iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii prin hotărârea

55

Consiliului Judeţean după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a

Direcţiei Generale a Finanţelor publice în funcţie de următoarele criterii:

- capacitate financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în

proporţie de 30%

- suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%;.

- populaţia unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%;.

- alte criterii stabilite prin hotărârea Consiliului Judeţean, în proporţie de 15%.

Repartizarea fondurilor provenite din impozitul pe venit pe destinaţii o reprezintă

echilibrarea bugetelor locale. Este vorba de o echilibrare care se realizează pe orizontală între

judeţele ţării şi localităţile judeţelor. Astfel, are loc o redistribuire a veniturilor între

comunităţile care se „descurcă” bine (nivelul de dezvoltare economica le permite) şi cele

pentru care sumele pentru echilibrare asigură de multe ori supravieţuirea.

Caracterul gratuit al fondurilor, în sensul că sunt primite fără obligaţia de a se

rambursa, şi faptul ca nu au destinaţie specială, face ca modul de repartiţie să constituie în

sine un subiect de discuţii, privind finalitatea acestor cheltuieli.

La nivel central, repartizarea se face luând în calcul capacitatea financiară a fiecărui

judeţ, calculată matematic, astfel încât nici o interpretare nu şi-ar avea locul. De la nivel

judeţean la nivel local, legea prevede, pe lângă capacitatea financiară o serie de alte criterii

care contribuie în proporţie de 50% la repartiţia fondurilor (suprafaţa teritorială, numărul de

persoane asistate în instituţiile de asistenţă socială şi numărul de elevi din învăţământul

preuniversitar).

Începând din 1999, Legea finanţelor publice acordă comunităţilor locale cote

defalcate din impozitul pe salarii. Astfel, din impozitul pe salarii pe care agenţii economici îl

datorează bugetului de stat, aceştia virează la data plăţii salariului o cotă de 50% la bugetul de

stat, 40% la bugetul localităţii în a cărei rază îşi desfăşoară activitatea şi 10% la bugetul

judeţului respectiv.

Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale sunt stabilite anual, prin legea

bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui judeţ. Din sumele alocate o cotă de până la 25% se

alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi

municipii, de către consiliul judeţean, prin hotărâre, după consultarea primarilor şi cu

asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului

financiar de stat, în funcţie de criteriile de repartizare aprobate.

Subvenţiile reprezintă sume alocate de la nivel central comunităţilor locale cu un

scop bine definit. Autorităţile locale nu deţin o modalitate legală de a controla nivelul acestor

56

sume sau modul în care vor fi cheltuite. Fondurile corespunzătoare subvenţiilor sunt

repartizate prin intermediul ministerelor responsabile de destinaţia acestora. Sunt acordate

subvenţii pentru susţinarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, pentru

susţinerea sistemului de protecţie a copilului, pentru investiţii finanţate parţial din

împrumuturi externe, etc.

În cazul Municipiului Iaşi, în perioada analizată s-au acordat subvenţii în anul 2003,

pentru retehnologizarea centralelor electrice de termoficare, pentru dezvoltarea sistemului

energetic şi pentru drumurile publice în sumă de 48 mld. iar în anul 2005 s-au acordat

subvenţii pentru finanţarea lucrărilor aferente străzilor care se vor amenaja în perimetrele

destinate construcţiilor de cvartale de locuinţe noi.

În procesul de fundamentare a veniturilor şi a cheltuielilor bugetelor locale, dacă

cheltuielile previzionate nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, se acordă

transferuri de la bugetul de stat. De asemenea, prin legile bugetare anuale, unele unităţi

administrativ-teritoriale pot fi autorizate să contracteze împrumuturi, interne sau externe, pe

termen mediu sau lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi

pentru refinanţarea datoriei publice locale.

Împrumuturile administraţiei publice locale îmbracă două forme11:

credite bancare sau de la alte instituţii financiare, reprezentând o obligaţie a unei

autorităţi locale faţă de o instituţie finanţatoare de a rambursa capitalul împrumutat. Instituţia

finanţatoare se poate implica direct în monitorizarea activităţilor împrumutatului;

obligaţiuni municipale, reprezentând o obligaţie a unei administraţii locale de a

rambursa capitalul împrumutat în maxim 10 ani. Obligaţiunile municipale pot atrage

investitori pasivi care nu se implică în activităţi de supraveghere a împrumutului.

Obligaţiunile pot fi tranzacţionate pe piaţă.

Conform Legii Administraţiei Publice Locale, contractarea de împrumuturi se aprobă

cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliilor locale şi judeţene. Datoria

publică locală reprezintă o obligaţie care trebuie rambursată din resursele financiare aflate la

dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială.

Totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente

poate fi de maxim 20% din suma veniturilor curente ale bugetului local, inclusiv cotele

defalcate din impozitul pe venit.

11 Lazăr, D.T., Inceu, A.M., Managementul financiar al comunităţilor locale, Ed. Gewait, Cluj-Napoca, 2000, pag.29.

57

Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot angaja

împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, dar cu informarea prealabilă a Ministerului

Finanţelor Publice. Împrumuturile externe pot fi contractate de autorităţile administraţiei

publice locale numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită

din reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice, ai Guvernului şi ai Băncii Naţionale a

României, aprobată de Guvern.

Din analiza efectuată la nivelul Municipiului Iaşi, în anii 2002, 2003 şi 2004, a

rezultat că nu s-au contractat împrumuturi, motivele susţinute fiind acelea că, în acest

moment, împrumuturile nu reprezintă o soluţie sau o alternativă existând o teamă a

autorităţilor locale referitoare la imposibilitatea rambursării împrumuturilor. De menţionat

este şi faptul că decizia de a efectua împrumuturi este luată de consiliul local ceea ce arată

dincolo de justificările logice, încărcătura politică a deciziei. Un alt aspect nefast este faptul

că, nefiind bine stabilită distincţia dintre proprietatea publică şi cea privată a autorităţilor

locale, acestea nu au posibilitatea efectivă de a garanta un împrumut, în alt mod decât cel

prevăzut de lege.

2.4. Modalităţi de stingere a creanţelor bugetare

Creanţele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare,

prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. 12

In afara plăţii la termen, creanţele fiscale se sting şi în moduri speciale prevăzute de

legislaţia fiscală, unele în interesul realizării veniturilor bugetare iar altele potrivit cerinţelor

de aplicare raţională a reglementării juridice a veniturilor bugetare.

Stingerea obligaţiilor fiscale prin compensare este reglementată pentru ipotezele

apariţiei unor obligaţii pecuniare reciproce între stat (prin bugete publice) şi o parte din

subiectele veniturilor bugetare. Obligaţiile băneşti reciproce pot fi prezente la aceleaşi

subiecte de venituri bugetare prin sume de bani plătite în plus, peste cele legal datorate,

concomitent cu impozite şi taxe de plătit la termene viitoare. Sumele plătite în plus pot fi

restituite la cererea subiectelor, însă există şi posibilitatea compensării lor cu datorii restante

ori viitoare. In cazul datoriilor restante, compensarea sumelor plătite în plus are sensul

12Codul de Procedura Fiscala din 26-09-2005.

58

recuperării unor creanţe fiscale restante, iar în ce priveşte datoriile viitoare s-ar grabi

realizarea altor creanţe. Legislaţia fiscală reglementează compensarea în condiţii diferite

pentru persoanele juridice faţă de persoanele fizice.

În relaţiile cu agenţii economici, compensarea este reglementată alternativ cu

restituirea sumelor plătite în plus.

În relaţiile cu persoanele fizice, compensarea este admisă ca mijloc special de

lichidare a unor creanţe fiscale restante. Ea poate fi aplicată sub două forme: obişnuită şi

extinsă din oficiu.

Compensarea obişnuita este reglementată pentru recuperarea veniturilor bugetare

neplătite integral şi la termenele legale din sumele încasate de la aceleaşi persoane fără bază

legală (după plată s-au dovedit că nu sunt corect calculate şi vărsate sau virate în conturile

bugetare).

Compensarea extinsă din oficiu se aplică în continuare dacă după cea obişnuită apar

sume plătite în plus şi se constată că aceeaşi persoană sau membrii familiei cu care

gospodareşte împreună (soţ, soţie, copii, părinţi) au restanţe înscrise în evidenţele fiscale pe

anul în curs sau pe anii precedenţii. Termenul de extensie vizează, mai intâi şi alte persoane

decât subiectul venitului bugetar şi apoi alte perioade (anii precedenţi) de impunere decât cea

prezentă.

Scăderea pentru cauze de insolvabilitate şi dispariţie apare ca modalitate specială de

stingere a obligaţiilor fiscale la persoanele fizice pe motive de insolvabilitate şi dispariţie. In

asemenea situaţie se cer dovedite cele două stări prin investigaţie. Dacă se constată că

debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile şi deci sumele nu pot fi recuperate prin

executare silită, se procedeaza la constatarea în scris a stării de insolvabilitate şi la scăderea

provizorie a creanţelor fiscale din evidenţa curentă a organelor fiscale. Dacă starea de

insolvabiliate persistă până la implinirea termenului de prescriere, se trece la radierea sau

scaderea definitivă, cu efectul juridic de stingere a obligaţiilor fiscale. In acelaşi mod se

procedează şi în cazul dispariţiei persoanei debitoare.

Stingerea obligaţiilor fiscale prin anulare poate avea caracter general, cu referire la

categorii de contribuabili ori categorii de venituri bugetare şi să îmbrace forma amnistiei

fiscale sau caracter individual, cu referire la anumite creanţe.

Amnistia fiscală apare ca un mod excepţional de stingere a obligaţiilor bugetare, ea

aplicându-se în împrejurări excepţionale la categorii de contribuabili cu datorii restante către

bugetul statului în condiţiile absenţei perspectivelor de a fi recuperate şi a oportunităţii prin

prisma politicii fiscale a statului faţă de aceştia.

59

Anulările individuale se pot aproba de Ministerul Finanţelor Publice la solicitarea

scrisă motivată a contribuabililor cu restanţe către bugetele publice, limitat la debite fiscale

provenite din amenzi şi majorări de întârziere.

Stingerea obligaţiilor fiscale prin prescripţie apare în completarea ori susţinerea

celorlalte modalităţi speciale prezentate anterior în domeniul fiscal. La fel ca în alte domenii

supuse reglementării juridice, este posibilă persistenţa unor stări de fapt în care datorită

imposibilităţii realizării sau neexercitării unor drepturi sau din alte motive asemănătoare, să

devină necesară consacrarea juridică a acestor stări de fapt prin prescripţia respectivelor

drepturi.

2.5. Executarea silită a creanţelor bugetare

Realizarea veniturilor bugetare presupune şi o intervenţie mai puţin agreată dar

necesară, executarea silită a creanţelor bugetare, ca ultim mijloc de recuperare a sumelor de

bani datorate bugetelor publice. Nevoia de fonduri publice înscrise în bugete cu limite

minimale obligă la realizarea veniturilor în acestea pentru a susţine cheltuielile aprobate ca

necesare.

Legislaţia fiscală cuprinde referiri asupra responsabilităţilor şi competenţelor pe care

le au instituţiile specializate, de a porni executarea silită împotriva unor subiecte de venit care

nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale la termenele stabilite.

In sfera raporturilor de drept civil, executarea silită intervine numai atunci când

debitorul nu execută de bună voie obligaţia ce-i revine ca mijloc de apărare a drepturilor

civile încălcate şi constituie faza ultimă a procesului civil. In raporturile juridice fiscale,

executarea silită se porneşte numai în subsidiar, în cazul neachitării de bună voie a creanţelor

bugetare datorate şi reprezintă mijlocul de recuperare a acestora. In concepţia tradiţională a

raporturilor juridice de venituri bugetare, executarea silită este ultima etapă a procedurii

fiscale care cuprinde atât perceperea cât şi urmărirea şi lichidarea drepturilor fiscale.

Intervenţia organelor administrativ fiscale şi de control financiar, fără încuviinţările

altor organe de stat (juridice), prin procedee autoritare, corespunde interesului public al

realizarii veniturilor bugetare şi al recuperării creanţelor fiscale restante. Ea se poate constitui

şi ca mijloc coercitiv de apărare şi satisfacere a intereselor fiscale publice.

Pornirea executării silite este conditionată de urmatoarele:

existenţa titlului de creanţă fiscală;

60

încunoştiinţarea subiectului de drept obligat la plată despre creanţa fiscală şi despre

scadenţa ei;

expirarea termenului legal de plată fără ca suma de bani datorată ca venit bugetar să fi

fost achitată.

Titlurile de creanţe fiscale sunt reglementate cu caracter executor, având valoare

juridică fără o altă investire specială în acest scop.

Procedeele (formele) excutării silite a creanţelor fiscale se concretizează în: poprire,

urmarire a bunurilor mobile, urmarire a bunurilor imobile.

Executarea silită a creanţelor fiscale de la persoanele fizice prin poprire este

reglementată şi aplicată în domeniul fiscal pe posibilitatea de a recupera o creanţă bănească

restantă din sumele de bani pe care debitorul urmărit le are de primit de la terţe persoane. Ea

constă în interceptarea şi preluarea, în condiţii legal determinate, a unora dintre sumele de

bani pe care debitorii bugetelor publice le au de primit de la terţe persoane până la acoperirea

cuantumului bănesc a creanţei fiscale restante.

Poprirea este un procedeu preferenţial de executare silită atunci când debitorul are

venituri sau drepturi băneşti urmăribile din care creanţa fiscală poate fi recuperată în timp de

un an. Pe de altă parte, ea este un procedeu obligatoriu de executare a creanţelor fiscale

restante în cazul în care debitorul are calitatea de salariat, pensionar ori face parte din

categorii profesionale asimilate acestora, cu condiţiile ca suma de bani datorată bugetelor

publice să nu depăşească o anumită limită valorică, datele necesare înfiinţării popririi să fie

cunoscute şi veniturile debitorului să nu fie grevate de alte urmăriri.

Procedura executării silite prin poprire cuprinde două etape: înfiinţarea şi îndeplinirea

popririi. Prima etapă reprezintă, de fapt pornirea excutării silite de către organul fiscal

urmăritor printr-o adresă scrisă ce se trimite terţei persoane care datorează debitorului urmărit

sume de bani probabile şi de unde se pot recupera creanţele fiscale restante. La adresa

respectivă se anexează o copie de pe titlul de creanţă executorie. Concomitent cu adresa către

terţul poprit, este înştiinţat de acţiune şi debitorul statului (contribuabilul vizat). Terţul poprit

are obligaţia să îndeplinească acţiunea statului de recuperare a sumei pe care o datorează

debitorul prin reţinerea sumelor de bani necesare din drepturile băneşti ale acestuia, sume pe

care le virează în contul de venit bugetar indicat prin adresa de infiinţare a popririi.

Impotriva excutării silite prin poprire a creanţelor bugetare se pot depune contestaţii

atât din partea debitorului statului, cât şi din partea terţului poprit, numai împotriva actelor de

înfiinţare şi îndeplinirii a popririi.

61

Executarea silită a creanţelor bugetare prin urmărirea bunurilor mobile este prezentă

în practica fiscală când persoanele fizice debitoare nu au salarii sau alte drepturi băneşti

posibile, însă posedă bunuri mobile urmăribile din a căror valorificare se pot recupera creanţe

fiscale restante. Inainte de declanşarea procedurii fiscale menţionate apare necesar a fi

cunoscute anumite dispoziţii legale cu privire la structura bunurilor şi excepţiile care apar.

Procedura urmăririi silite a bunurilor mobile pentru recuperarea creanţelor fiscale

restante cuprinde mai multe etape: somaţia de plată, aplicarea sechestrului, valorificarea

bunurilor mobile sechestrate, recuperarea creanţei fiscale. Fiecare din aceste etape este

reglementată în timp pentru a da posibilitatea debitorului, prin plata datoriilor restante, să

întrerupă procedura executării silite. Competenţa pornirii şi desfăşurării urmăririi silite a

bunurilor mobile este în sarcina organului fiscal din localitatea de domiciliu a debitorului.

Somaţia de plată se face, de regulă, verbal cu precizarea unui timp până la urmatoarea etapă.

După aceasta urmează indentificarea bunurilor mobile urmăribile şi aplicarea sechestrului

(prin proces verbal cu interdicţie de îndepărtare ori sustragere a bunurilor menţionate). După

trecerea unui alt termen de la aplicarea sechestrului, se procedează la valorificarea bunurilor

sechestrate (de regulă prin licitaţie publică locală). Condiţiile valorificării sunt riguros

stabilite pe categorii de bunuri şi instituţii ori persoane interesate. Din sumele obţinute în

urma valorificării bunurilor se scad cheltuielile de executare silită şi apoi se acoperă creanţele

fiscale restante.

Executarea silită a creanţelor fiscale prin urmărirea bunurilor imobile este necesară

pentru recuperarea unor sume de bani mai mari de la debitorul urmărit. Procedura, înainte de

declanşare, presupune o selecţie a bunurilor imobile (clădiri, terenuri) şi cu luarea în

considerare a unor excepţii (casa de locuit folosită efectiv de debitor şi familia sa, potrivit cu

anumite norme). Etapele parcurse în această procedură sunt asemănătoare cu cele de la

urmărirea mobiliară. Apare ca specifică aici prima etapă unde adresarea către contribuabilul

datornic se face în scris.

Practica fiscală, în condiţiile economiei de piaţă, ia in calcul extinderea proprietăţii

private şi de aici prezenţa unor categorii de contribuabili importanţi prin dimensiunea

obligaţiilor băneşti către bugete publice. In acest sens, apar agenţii economici precum şi

persoane particulare deţinătoare de bunuri sau/şi venituri importante. Ipoteza neplăţii

integrale şi la termen a obligaţiilor bugetare apare prezentă şi în aceste cazuri de relaţii cu

bugete publice, motiv pentru care se iau în considerare şi conturile bancare. Justificarea

executării silite a creanţelor fiscale restante de la debitorii care au conturi bancare se deduce

şi din natura juridică a veniturilor bugetare. Ea este reglementată sub aspect procedural

62

pornind de la posibilitatea recuperării creanţelor restante ca şi a altor creanţe patrimoniale,

din disponibilităţile băneşti ce se consemnează în conturile deschise la bănci. In acest caz

acţionează decontarea bancară executorie a creanţelor fiscale restante de la titularii de conturi

bancare. In timp decontarea bancară executorie în mod raţional trebuie pornită de indată ce s-

a constatat neplata integrală şi la termenele legale a unor sume datorate bugetelor publice.

Din punct de vedere procedural organul de executare silită competent dispune

vărsarea la buget a impozitelor datorate întocmind şi depunând la banca debitorului urmărit o

dispoziţie de încasare în temeiul căreia sumele de bani reprezentând obligaţii băneşti de

natura celor menţionate se trec sau se virează în contul de venit bugetar indicat. O asemenea

decontare este obligatorie pentru unitatea bancară potrivit legislaţiei existente întrucât se

bazează pe titluri executorii (pentru care nu se cere acceptul plătitorului).

63

Bibliografie:

1. Filip Ghe., Finanţe publice, Ed. Junimea, Iaşi, 2002

2. Lazăr, D.T., Inceu, A.M., Managementul financiar al comunităţilor locale,

Ed. Gewait, Cluj-Napoca, 2000

3. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al

României, nr. 204/23.04.2001.

4. Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României,

nr.597/13.08.2002.

5. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003, art. 252.

6. Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 pentru aprobarea

clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, Monitorul Oficial al României,

nr. 300/28 decembrie 1995.

7. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Primăriei Municipiului Iaşi.

8. Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la

clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice, Anuarul Universităţii “Petre

Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie, 1998.

9. Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate

publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.10.

10. Ştefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Ediţia a II – a, Editura

Junimea, Iaşi, 2004.

11. Voinea, Ghe M. Ştefura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea,

Impozite, taxe şi contribuţii, Editia a II-a, Editura Junimea, Iaşi, 2005.

64

78232942-Fundamentarea-şi-realizarea-veniturilor-bugetare-la

Documents

Transcript of 78232942-Fundamentarea-şi-realizarea-veniturilor-bugetare-la