74807970 Activitati de Profilaxie

1

Profesor logoped şi consilier şcolar Mîti Ioana Floarea - Colegiul Naţional ”George Coşbic” Năsăud

ACTIVITĂŢILE DEPROFILAXIE

A TULBURĂRILOR DE VORBIRELA PREŞCOLARI

Motto:

1


“Jocurile şi jucăriile specifice vârstei copilului sunt rampa de lansare intelectuală a acestuia.”

Observaţia sistematică şi de aproape a copiilor este cea care ne permite să intervenim la timp şi eficient în dezvoltarea copilului care traversează diferite probleme legate de evoluţia sa.

Perioada de achiziţie în domeniul limbajului se întinde de la zero la patru ani, uneori şi mai mult. E cunoscut faptul că în această perioadă, copilul trece prin aşa zisa „mică adolescenţă”, deseori conflictuală, dar inerentă în construirea personalităţii sale. Ea coincide cu perioada ante-preşcolară, care trebuie parcursă alături de părinţi şi împreună cu ei. Acum, se impune cu necesitate educaţia timpurie, deoarece copilul dispune o capacitate mentală, emoţională şi, respectiv socială pe care se poate construi ceea ce aşteptăm de la copilul care uneori e adorabil, alteori-nu. Educaţia timpurie este cea care oferă alternative practice, atât pentru părinţi, cât şi pentru cadrele didactice.

Conform principiilor educaţiei timpurii copilul trebuie lăsat, impulsionat „să facă singur”, ceea ce doreşte-când este posibil, are nevoie de o relativă libertate în explorările sale , dar totodată şi de protecţie faţă de eventualele pericole.

Atât în cazul limbajului, cât şi în cazul celorlalte paliere ale evoluţiei umane, care se supun legilor generale ale dezvoltării şi maturizării fizice şi psihice, se pot prevede apariţia unor condiţii favorabile instalării tulburărilor de vorbire, şi nu numai, fapt ce determină pe cadrul didactic împreună cu părintele să intervină în apariţia şi manifestarea acestor factori sau chiar în modificarea lor. Terapeutul şi părintele pot realiza astfel echipa ideală în profilaxia logopedică, respectând principiile logopedice, precum cel al intervenţiei timpurii şi cel al parteneriatului în intervenţia terapeutică, şi care asigură eficienţa demersurilor terapeutice, deoarece la vârste mici automatismele psiholingvistice nu sunt bine consolidate şi pot fi uşor înlocuite cu deprinderi corecte de vorbire.

În aceste cazuri observaţiile părinţilor şi a cadrelor didactice trebuie să se axeze pe o serie de repere precum: apariţia şi manifestarea unor tulburări de echilibru şi a motricităţii,tulburări ale cunoaşterii schemei corporale proprii – în special după vârsta de trei ani, ritmul în sfera emisiei şi recepţiei verbale, tulburări generale în sfera perceptivă a comunicării orale, tulburări ale atenţiei verbale, anumite particularităţi anatomo-fiziologice la nivelul

1


capului şi în special la nivelul aparatului fono-articulator, prezenţa unor sechele ale afecţiunilor nervoase, situate în sfera centrală a SNC sau componentelor periferice de care depinde buna funcţionare a organelor fono-articulatorii, etc.

Consider că un părinte responsabil şi un terapeut pe măsură ar fi recomandabil să investigheze toţi potenţialii „indicatori” implicaţi în prevenirea tulburărilor de limbaj. Aceştia constituie sursa primară în intervenţia recuperatorie. Deoarece „limbajul rezultă dintr-o condiţionare care se înscrie în structurile achiziţionate prealabil”, şi orice tulburare a limbajului se va înscrie în schema domeniilor investigate şi supuse intervenţiei recuperatorii, consider oportună amintirea modelului piramidal al limbajului, amintind că în terapia acestuia ne putem raporta la „zona proximei dezvoltări”.

Jocul constituie tipul de activitate dominantă la vârstele la care putem vorbi de prevenirea tulburărilor de limbaj, ceea ce ne determină să-l folosim acasă, cât şi la grădiniţă. J. Chateau considera "jocul un proces şi o cale de modelare" şi “cea mai bună introducere în arta de a munci". De asemenea psihologul L.S. Vâgotski afirma că activitatea de joc este formativă în deplinul înţeles al cuvântului atunci când cerinţele formulate (prin reguli, sarcini sau subiect) sunt cu puţin peste posibilităţile copilului, date de nivelul de dezvoltare atins de acesta. Vizarea "zonei proximei dezvoltări" face ca sarcinile de joc să constituie un stimulent pentru dezvoltarea psihofizică a copilului şi psiholigvistică. În acest sens consider că în cadrul ludoterapiei poezia ritmată şi povestirile terapeutice acoperă o arie diversă şi extinsă în activităţile profilactice, putând sta la îndemâna educatorilor ,părinţilor, terapeuţilor, etc.

Poezia pentru copii prin “muzicalitatea versurilor, ineditul asociaţiilor lexicale, îi captează pe copii”, ceea ce oferă activităţilor logopedice o şansă în plus în apariţia rezultatelor care constituie totodată şi motivaţia de care e nevoie în acest gen de activităţi. Pe lângă caracterul ei corectiv-formativ, putem vorbi şi de susţinerea ei în consolidarea proceselor mnezice, dat fiind faptul că la vârste mici reproducerea unor scurte poezioare dă satisfacţii şi celor mici şi celor mari.

Mai jos prezint modalitatea de care m-am folosit în procesul profilactic al tulburărilor de limbaj şi o parte din jocurile utilizate .

Întocmirea acestei “planificări” a urmărit aspecte precum: ○ dezvoltarea motricităţii generale; ○ educarea ritmului în mişcare, respiraţie şi vorbire; ○ exersarea sunetelor limbii materne; ○ educarea auzului fonematic;

1


○ educarea gesticii şi mimicii; ○ psihoterapie-socioterapie ( şi pentru copiii cu mutism selectiv).

BUGETTIMP

(orientativ)

TEMA ACTIVITĂŢII DEPROFILAXIE LOGOPEDICĂ

MATERIAL DIDACTIC

OBSERVAŢII

OCTOMBRIE

I.DEZVOLTAREA MOTRICITĂŢII GENERALE:- exerciţii fizice în care sunt solicitate copiilor diverse mişcări, prin jocuri de mişcare, în mod deosebit mişc. de flexie şi extensie, răsucire şi rotire a capului, gâtului, membrelor.

DEZVOLTAREA MOTRICITĂŢII FONOARTICULATORII:-pentru reeducarea disabilităţilor în contracţia şi relaxarea muşchilor şi în scopul dezv. unei motricităţi fine a ap. fono-articulator care să permită articularea corectă a sunetelor limbii se vor exersa sub formă de joc exerciţiile:a) vibrarea surdă a buzelor;b) vibrarea sonoră a buzelor; c)vibrarea limbii între buze;(numai la gr. mijlocie)d)întinderea şi ţuguierea buzelor fără emisie sonoră şi cu emitera alternativă a vocalelor „i-u”;e)imitarea căscatului:”u-o-a”;f)umflarea şi baterea obrajilor , umflarea alternativă a acestora;g)sugera obrajilor între măsele (buzele fiind ţuguiate)i)cu gura larg deschisă scoatem şi introducem limba în gură rar, ritmic,corect,limba se retrage până în fundul gurii şi se pronunţă „chh-chh”j)limba se întoarce pe cerul gurii, cât mai în spate apoi se împinge încet până la ieşirea ei în afară (limba moale şi lată)k)cu gura deschisă, limba ieşită între dinţi, se mişcă lateral ritmicl) Limba adunată în formă de jgheab-şanţ, astfel adunată din părţi şi strânsă cu buzele permite trecerea jetului de aer rece;m)limba în formă de cupă, realizând o adâncitură;n)limba lată şi îngustă;o)desprinderea limbii de cerul gurii (plescăitul);p)pentru mişcarea vălului palatin se execută strănutul, fluieratul;*a se vedea exercitiile recomandate „LOGOPEDIE”- Maria Anca

II. EDUCAREA RITMULUI INSPIR – EXPIRa)ex. joc cu bătăi ritmice din palme, pe măsuţă/genunchi asociate

poeziimingi,jucării

-imagini cu cai-imag. maşina

-broscuţa-iepuraşul-pisica

ex. Se vor efectua relaiv lent,fără încordare, iar în funcţie de nivelul copiilor , dăm notă exerciţiilor.

Exerciţiile joc se vor exersa cu toţi copii deodată cum pot apoi se aduce în faţă 1-2 copii care execută corect

“Unde e bomboana?"

Sub pai e un scai/ De iau paiul, cade scaiul.

Am un ou pe platou/Chiar acum ţi-l fac cadou/Dacă vrei ţi-l faci şodou.

Am un pumn de bombonele/ Ia şi tu acum din ele,/ Două,trei câte vrei,/Ş-apoi multă apă bei./Vrei sau

1


DECEMBRIE

sau nu cu pronunţie ritmică de silabe sau versuri;b)ex. ritmice de suflat în diverse jucărioare;d)exersarea respiraţiei pe pronunţia continuă a sunetelor sonante, în special :”n-m”;e)exersarea respiraţiei verbale pe versuri.

III.EXERSAREA SUNETELOR LIMBII MATERNE

A – VOCALELEa)prin imitaţia onomatopeelor: - la dentist: aaa-aaaa; - trenul: uuu-uuu, etcb)exersarea ritmică a vocalelor;c)pronunţia combinaţiilor de vocale prin exersarea în diftongi: au! tai!,oac-oac, etcd) pronunţia combinaţiilor de vocale în lanţ: auauau aiaiai aoaoao aeaeae eieieie eueueu eoeoe eaeaea iaiaia iaiaia ioioio iuiuiu,etc

B – CONSOANELE„ P - B „- SALUTĂM: PA-PA;- Cade plooaia: pic – pic;- Puşca: pac-pac;- Ciocanele:poca-poc;- Pupăza:pu-pu;- Puii:piu-piu;- Toba:bum-bum;- Clopotele:bing-bang;etc- Alingăm oiţele: brrr, brrr!

„T-D”- Maşina: Tiit, tiit!- Salutăm: tai-tai!- Găina: cot-cot-dac!- Cocoşul: cu-cu-rigu!- Ciocănitoarea: toc-toc!- Ceasul: tic-tac,- Tractorul: du-du-du!

„M-N”- Pisica: miau-miau-miau,- Vaca:mu-mu-mu,

- poezii

Obiecte Tridimensionale

nu vrei?

4 broaşte şi-un brotac/ Stau la sfadă: oac-oac-oac!

Pic,pic,pic,ploaia vine/Vine pe furiş, pe acoperiş/ Printre rămurele, printre floricele/ Ba o simt şi eu pe năsucul meu!Toba bate:bum-bum-bum/Spatele e drept acum.

Tic-tac, tic-tac/ Niciodată eu nu tac!

1


Sem.II. F E B R U A R I E

M A I

- Raţa: mac-mac,- Mielul:mee-mee,- Salvarea: nino-nino, „L”- raţa: lipa-lipa,- curcanul:glu-glu-glu,- răspunsul la telefon: alo-alo!

„ C-G-H”- cucul:cu-cu,- raţa:mac-mac,- ceasul: tic-tac,- broasca:oac-oac,- ploaia :pic-pic,- gâsca:ga-ga,- clopotele:bing-bang,- clopoţelul:cling-cling,- porcul:groh-groh,- săltatul:hopa-hopa,- căţelul:ham-ham,- măgăruţul:i-ha, i-ha,- oaia:be-he-he, „F-V”- vaietul:vai-vai!- Avionul:vvv-vvv,- Crivţul: vvjj-vvjj,- Oftatul: offf-off!- Colacul ce s-a spart: ffsss-ffss,

„S-Z-Ţ”- gânsacul supărat: s-s-s-s,- se desumflă roata:fsss-fsss,- şarpele prin iarbă:sss-sss,- papucii în zăpada îngheţată:scârţ-scarţ,- albina: bzz-bzzz; zzzum-zzzum,- căpriţa: ţa-ţa-ţa,- foarfeca:ţac-ţac,- şoarecele:chiţ-chiţ,- iepuraşul: ţup-ţup, „Ş-J-Č/Ğ”- legănăm păpuşa:ş-ş--ş-ş,- coasa în iarbă: fşş-fşşş,- vântul lin: şşş-şşş,- aspiratorul:djjj-djjj,

Jucării muzicale

Broasca este lângă lac/ Şi tot cântă: oac-oac-oac!-Andrei Mîti

Tic-tac, tic-tac/ Niciodată eu nu tac!

A sunat un clopoţel/Vântul a trecut prin el: cling-cling!

Sss în jos ţi-n sus/ Vai papucii nu-sss şi nu-sss!

Zum-zum-zum prin pomi mereu/ Muzica lui Dumnezeu.

1


- crivăţul: vjjj-vjjj,- ciocanele:cioca-boca!- ciocănitoarea: cioc-cioc!- Strănutul. Hapciu,- Ciripitul păsărelelor:cip-cirip, „R ” - mârâitul căţelului: mrrr!- Ursul: morrr-morr!- Tropăitul calului:tropa-trop,- Căruţa: hodoronca-tronca!- Ceasul: trrr-trrr!- Ghemul: durra-durra,- Bucuria: urrra!- Fusul: sfrrr-sfrrr.

Mrr! e supărat Azor/ ursul mormăie uşor: morr-morr/ Sfrr-bunica toarce lână,/ Rrr - pisica o îngână.

Printre jocurile care le-am utilizat cu preşcolarii din grupa mică se află:

⌘ AL CUI GLAS ESTE? Scopul jocului este de îmbunătăţii acuitatea auditivă, de a relaţiona în funcţie de simpatiile create.

Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :să pronunţe corect numele colegilor de grupă;să distingă vocile colegilor;să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul dativ şi genitiv.Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „Al cui glas este?/ Al cui glas l-ai auzit în timp ce aveai ochii închişi?”.Copilul va alege colegul care consideră că i-a rostit numele. Desfăşurarea jocului:

Copii sunt aşezaţi în semicerc cu ochii închişi. Profesorul se plimbă printre ei atingând uşor unul dintre copii, căruia îi va arăta după ce a deschis ochii un alt copil, acesta fiind chemat cu ton normal sau voce şoptită. Cel strigat va trebui să precizeze a cui glas l-a auzit. Poate fi recompensat în caz de reuşită cu faptul că el să fi următorul care va rosti numele altui coleg.

Variante: - Vocile pot fi înregistrate audio; - Înregistrările sa fie făcute din poveştile cunoscute.

1


⌘ CU CE NE JUCĂM ŞI CE RECITĂM? Scopul jocului este de a exersa pronunţarea unor sunete integrate în onomatopee şi de a consolida formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii.

Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :1. să pronunţe corect onomatopeele;2. să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „ Cu ce ne jucăm?”.Copilul va alege o jucărie. Copii denumesc în cor jucăria, apoi vor mima acţiunea de a se juca sau vor recita o scurtă poezioară memorată legată de obiectul ales de copil.

Desfăşurarea jocului:Copii sunt aşezaţi în semicerc , având în faţa lor jucăriile. La

întrebarea profesorului „Cu ce ne jucăm?” un copil numit va veni, va alege o jucărie şi o va denumi. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă. Toţi copii vor repeta denumirea jucăriei , vor rosti onomatopeele legate de ea, şi vor recita poezioara.

În cadrul activităţilor la grupa mijlocie am folosit următoarele jocuri:

⌘ DE-A MAGAZINUL Scopul jocului este de a cunoaşte şi exprima corect obiecte din mediul copilului.

Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :să pronunţe corect cuvintele ce desemnează obiectele indicate;să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „ Ce cumpărăm?”.Copilul va alege jucării sau obiecte tridimensionale . Copii denumesc în cor obiectul, vor recita o scurtă poezioară memorată legată de obiectul ales de copil. ⌘ ÎNDREAPTĂ GREŞALA

1


Scopul jocului este de a exersa pronunţarea unor sunete integrate în onomatopee şi de a sesiza erorile făcute de alţii/terapeut.

Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :să pronunţe corect cuvintele;să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „Unde am greşit?”în timp ce arată copiilor un obiect/ animal şi rosteşte două variante, încercând să denumească obiectul.Copilul desemnat va spune varianta considerată de el corectă.Variante: - Pot fi rostite onomatopee - Vocile unui copil poate fi înregistrate audio şi să recunoască a ui este; ⌘ HAI SĂ ÎMPERECHEM Scopul jocului este de a exersa pronunţarea unor sunete integrate în onomatopee şi de a consolida cunoştinţele legate de familiile de animale.

Obiectivele vizate în cadrul acestui joc sunt :să pronunţe corect onomatopeele;să se exprime în propoziţii corect formulate gramatical;să facă analogiile necesare între animale.Regula jocului : Terapeutul cere unui copil sa răspundă la întrebarea „ Care îi este perechea?”, arătând copiilor un jeton pe care e ilustrat un animal cunoscut de genul feminin.Copilul va alege, dintre mai multe jetoane pe cel care ilustrează perechea de genul masculin. Variantă: - perechea poate fi puiuţul animalului ilustrat

Alături de poezii scurte ritmate, povestiri şi jocuri terapeutice am folosit şi ghicitorile care am urmărit să conţină şi onomatopee.

BIBLIOGRAFIE:

1


Anca, M. (2002). Logopedie. Cluj-Napoca: PUCMoldovan, I. (2006). Corectarea tulburărilor limbajului oral. Cluj-Napoca: PUCBoşcaiu, E. ( 1973). Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţe. EDP, BucureştiGherguţ, A.(2005). Sinteze de psihopedagogie specială. Editura Polirom, IaşiOberlander, J.R.(2001). Ghid practic pentru creşterea copilului. Editura Niculescu. BucureştiDumitreana, M. (2005). Jocuri şi jucării pentru preşcolari. Editura Compania, BucureştiDumitreana, M. (1999). Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. Vol.I. Editura Compania, BucureştiDumitreana, M. (2001). Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. Vol.II, Editura Compania, Bucureşti * * * Revista Învăţământului Preşcolar.(2006) Nr. 1-2, 3-4. Bucureşti. * * * Didactica, nr.2, 2006 Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-NapocaFaber, A., Mazlish, E. (2002). Comunicarea eficientă cu copiii - acasă şi la şcoală. Editura Curtea Veche, BucureştiChampmen, G., Champbell, R. (2001). Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor. Editura Cartea Veche, BucureştiWaters, V. (2003). Poveşti raţionale pentru copii – recomandări pentru părinţi şi educatori. Editura ASCR, Cluj-Napoca

74807970 Activitati de Profilaxie

Documents

Transcript of 74807970 Activitati de Profilaxie