Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

44
1 PROFILAXIA şi TRATAMENTUL BOLILE GENETICE BOLILE GENETICE

description

MEDICINA GENERALA

Transcript of Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

Page 1: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

1

PROFILAXIA şi

TRATAMENTUL BOLILE GENETICEBOLILE GENETICE

Page 2: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

2

PROFILAXIA BOLILOR GENETICE= ansamblu de măsuri pentru:

1. cunoaşterea şi EVITAREA CAUZELOR bolilor genetice

2. DEPISTAREA familiilor şi persoanelor cu RISC GENETIC CRESCUT

3. DIAGNOSTICUL PRECOCE al persoanelor afectate.

U.M.F IAŞI

Page 3: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

3

A). PRINCIPALELE DIRECŢIIA). PRINCIPALELE DIRECŢIIDE PROFILAXIE A BOLILOR GENETICEDE PROFILAXIE A BOLILOR GENETICE

1. PROFILAXIA PRIMARĂPROFILAXIA PRIMARĂ = evitarea APARIŢIEI bolilor genetice.

(a). Prevenirea PRODUCERII şi/sau TRANSMITERII MUTAŢIILOR.

(b) Prevenirea APARIŢIEI BOLII la persoanele sănătoase dar cu PREDISPOZIŢIE GENETICĂ la boală.

2. PROFILAXIA SECUNDARĂPROFILAXIA SECUNDARĂ = DEPISTAREA PRECOCE a bolii (c) Prevenirea NAŞTERII unui copil cu genotip anormal – la cuplurile cu risc genetic crescut.(d) Prevenirea MANIFESTĂRILOR bolilor genetice sau ale

COMPLICAŢIILOR lor la un copil născut cu o boală genetică.

U.M.F IAŞI

4 DIRECŢII DE PROFILAXIE, fiecare cu mai multe ACŢIUNI

Page 4: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

4

1. PROFILAXIA PRIMARĂ: a). Prevenirea PRODUCERII şi/sau TRANSMITERII

MUTAŢIILOR.

Prevenirea PRODUCERII MUTAŢIILOR:

1. Cunoaşterea şi evitarea agenţilor mutageni*.

Majoritatea mutaţiilor sunt spontane,

prin erori de replicare / distribuţie – frecvenţa lor creşte cu vârsta

2. Reducerea vârstei reproductive:

femei → sub 35 - 38 ani → risc ↑ copii cu s. Down;

bărbaţi → sub 45 ani → risc ↑ copii mutaţii genice (ex.

neurofibromatoza 1; acondroplazia).

U.M.F IAŞI

Page 5: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

5

Prevenirea PRODUCERII şi/sau TRANSMITERII MUTAŢIILOR.

Prevenirea TRANSMITERII* MUTAŢIILOR la descendenţi, prin:

1. sfat genetic → determinarea riscului genetic;

2. diagnostic pre-simptomatic (înaintea reproducerii) la purtătorii

sănătoşi de mutaţii dominante care se manifestă clinic tardiv (ex. ADPKD= boala polichistică renală a adultului cu transmitere AD);

3. depistarea heterozigoţilor sănătoşi (purtători de mutaţii

recesive) → Na + Na = 25% copii bolnavi;

4. evitarea căsătoriilor consanguine → cresc frecvenţa întâlnirii

heterozigoţilor.

U.M.F IAŞI

Page 6: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

6

1.b). Prevenirea APARIŢIEI BOLILOR la persoane sănătoase dar cu PREDISPOZIŢIE

GENETICĂ la boli multifactoriale (PG + M = B).

1. cunoaşterea factorilor genetici (genelor) care determină PG → cercetări*;

2. identificarea persoanelor sănătoase cu PG; ex.: determinarea mutaţiilor în genele BRCA1 şi BRCA2 → PG

la cancerul de sân; proba hiperglicemiei provocate în DZ.

3. evitarea factorilor de mediu care transformă PG → BOALĂ.

U.M.F IAŞI

Page 7: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

7

2. PROFILAXIA SECUNDARĂ:

DEPISTAREA PRECOCE* A BOLII

c). Prevenirea NAŞTERII unui copil cu genotip anormal – la cuplurile cu risc genetic crescut, prin adoptarea unei “opţiuni reproductive”:

1. contracepţia voluntară (temporară/definitivă) ± adopţie

2. fecundare in vitro (FIV) ← donatori de gameţi,3. diagnostic preimplantator,4. screening şi diagnostic prenatal.

U.M.F IAŞI

Page 8: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

8

PROFILAXIA SECUNDARĂ: DEPISTAREA PRECOCE A BOLII

d). Prevenirea MANIFESTĂRILOR sau ale COMPLICAŢIILOR

bolii la un copil născut cu o boală genetică, prin:

1. screening neonatal → depistarea precoce a nou-născuţilor cu genotip anormal dar fără semne clinice de boală în perioada neonatală (ex., fenilcetonurie);

2. diagnostic postnatal precoce; 3. diagnostic pre-simptomatic.

U.M.F IAŞI

Page 9: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

9

B). SB). SFATUL GENETICFATUL GENETIC

SG = proces de comunicare – prin

care pacienţii şi/ sau rudele lor cu

risc pentru o boală genetică sunt

informaţi şi sfătuiţi asupra:

- bolii şi consecinţelor sale,

- căilor prin care boala poate fi

ameliorată sau prevenită ,

- probabilităţii (RISCULUI) apariţiei

sau transmiterii ei în familie.

Pacientul / familia vor fi ajutaţi să înţeleagă:

boala: diagnosticul, evoluţia, posibilităţile de îngrijire;

natura genetică, modul de transmitere, gravitatea bolii şi riscul de recurenţă;

opţiunile şi alternativele reproductive determinate de risc;

să ia o decizie informată; să beneficieze de cea mai bună

corecţie a bolii / riscului genetic

U.M.F IAŞI

Page 10: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

10

SFATUL GENETIC (v. LP):

1. OBIECTIVE ŞI CIRCUMSTANŢE DE ACORDARE.

2. PRINCIPII ŞI METODE (ETAPE) DE REALIZARE.

3. CATEGORII DE RISC GENETIC (cu explicaţii şi exemple).

4. RISCUL GENETIC ÎN BOLILE CROMOZOMIALE.

5. RISCUL GENETIC ÎN BOLILE MONOGENICE

6. RISCUL GENETIC ÎN BOLILE MULTIFACTORIALE.

7. PROBLEME ETICE:• Informaţii clare, complete, corecte şi nepărtinitoare

• Hotărârea finală va aparţine NUMAI individului / cuplului = SG nondirectiv

U.M.F IAŞI

(“Genetică medicală”: pag 316-326 si 560-562)

Page 11: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

11

C).C). SCREENINGUL BOLILOR GENETICESCREENINGUL BOLILOR GENETICE

1. DEFINIŢIE, PRINCIPII, CLASIFICARE.

Screeningul genetic:

identificarea PREZUMTIVĂ într-o populaţie a unei boli sau a unui genotip anormal – ne manifest clinic,

prin aplicarea unor proceduri simple, rapide, ieftine şi cu acurateţe ridicată,

în scopul SORTĂRII persoanelor aparent sănătoase care

probabil AU boala de cele care probabil NU au boala.

U.M.F IAŞI

Page 12: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

12

SCREENINGUL BOLILOR GENETICE PRINCIPII:

Testele de screening :

NU PUN DIAGNOSTICUL de boală ci IDENTIFICĂ un grup populaţional, la care vor trebui făcute

ALTE TESTE DIAGNOSTICE.

OBIECTIVE - printr-o intervenţie precoce adecvată:

procesele patologice să fie prevenite (dgn+trtm); sau persoanele implicate să ia o decizie reproductivă informată.

U.M.F IAŞI

Page 13: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

13

2. TIPURI DE SCREENING GENETIC în funcţie de populaţia ţintă:

screening populaţional şi screening familial

(1). Screeningul populaţional:

prenatal : DTN, sdr. Down ş.a; neonatal : fenilcetonurie; hipotiroidie congenitală, ş.a. postnatal : purtători sănătoşi de mutaţii:

- heterozigoţi (Na sau X NX a) pentru o boală recesivă frecventă (talasemie, fibroză chistică; distrofie musculară Duchenne, etc);- în viitorul apropiat → determinarea susceptibilităţii individuală la boli comune (medicină predictivă).

U.M.F IAŞI

Page 14: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

14

SCREENINGUL BOLILOR GENETICE: CLASIFICARE

(2). Screening familial: depistarea precoce a bolii la rudelor gr.I – II sănătoase ale bolnavului, pentru a preveni boala sau pentru a lua o decizie reproductivă informată.

4 tipuri: presimptomatic (ADPKD; hipercolesterolemie familială, boală

Huntington; cancer sân sau colon); purtătorii sănătoşi de an. cromozomiale echilibrate; heterozigoţii în boli recesive (fibroza chistică; distrofia musculară

Duchenne); premutaţii (în sdr. X fragil şi alte boli prin mutaţii dinamice).

U.M.F IAŞI

Page 15: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

15

3. SCREENINGUL PRENATAL

DEFINIŢIE:

identificarea GRAVIDELOR CU RISC genetic / malformativ suficient

de mare,

pentru a justifica aplicarea unor proceduri de diagnostic INVAZIV,

care NU POT fi folosite la TOATE gravidele

(riscuri de avort, cost ridicat).

U.M.F IAŞI

Page 16: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

16

SCREENINGUL PRENATAL

PRINCIPIU:

determinarea concentraţiei unor markeri biochimici fetali* în serul matern + ecografie fetală →

pentru depistarea fetuşilor cu: defecte de tub neural (DTN) deschise (şi alte MCg), sindrom Down (şi alte aneuplodii).

--------------------- * proteine produse de făt în cursul perioadei gestaţionale sau hormoni produşi de unitatea feto-placentară.

U.M.F IAŞI

Page 17: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

17

2.1. SCREENINGUL PRENATAL AL DTN DESCHISE

Se face la 16 săptămâni de vârstă gestaţională;

alfa fetoproteina în serul matern (AFP-SM) are valori semnificativ mai mari la gravidele cu fetuşi cu DTN deschise.

U.M.F IAŞI

Page 18: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

18

SCREENINGUL PRENATAL AL DTN DESCHISE Circa 1-2% gravide au valori crescute ale AFP în serul matern

(peste pragul 2,5 MoM) → se vor face TESTE DIAGNOSTICE: ecografie fetală; amniocenteză + determinarea AFP şi acetilcolinesterazei în

lichidul amniotic

Valori crescute ale AFP în LA se întâlnesc însă numai la 1 din 15 gravide cu AFP - crescute în serul maternexplicaţie: există şi alte cauze ce produc creşterea AFP-SM:

alte anomalii fetale, sindrom nefrotic, sângerări fetale.

Totuşi sensibilitatea AFP-SM este înaltă

(depistează 80-90% DTN)

U.M.F IAŞI

Page 19: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

19

2.2. SCREENINGUL PRENATAL AL SDR. DOWN (SD)

INDICAŢIE: la gravidele peste 35 de ani (risc ~ 3‰). dar:

numai 5 % din gravide au peste 35 ani; doar 25-30 % copii SD au mame peste 35 ani; se preconizează extinderea SPN la toate gravidele !!!.

U.M.F IAŞI

Page 20: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

20

a). Screeningul seric al Sdr. Down la 16 spt. (± 2) de sarcină.

TRIPLU TEST (TT):

AFP ↓ - scade cu aproximativ 25%,

E3u ↓ - scade cu aproximativ 25%,

HCG ↑ - creşte, se dublează.

TT este pozitiv la ~ 5 % din testări

U.M.F IAŞI

Page 21: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

21

Screeningul seric al Sdr. Down la 16 spt.

La gravidele cu test pozitiv → obligatoriu AMNIOCENTEZĂ

de diagnostic → FISH interfazic şi/sau cariotip.

Test fals pozitiv la 5% din gravide cu TT pozitiv → făt

normal;

valorile markerilor pot fi influenţate de alţi factori : vârsta

sarcinii; greutatea gravidei; gemeni; fumat etc

Test fals negativ la 5% din gravide cu TT negativ → făt

SD (!!!).

U.M.F IAŞI

Page 22: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

22

Screeningul seric al Sdr. Down la 16 spt.

Părinţilor trebuie SĂ LI SE EXPLICE înainte de test că:

triplul test este numai un test de screening si NU unul de

diagnostic;

valorile normale REDUC probabilitatea ca fetusul să fie trisomic, dar

NU exclud total SD (!!!).

diagnosticul de CERTITUDINE se stabileşte exclusiv prin amniocenteză şi analiză citogenetică.

triplul test identifică numai circa 60% din fetuşii cu SD

U.M.F IAŞI

Page 23: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

23

Screeningul seric al Sdr. Down la 16 spt.

Performanţele triplului test (60% SD) pot fi sporite la 70% dacă se cercetează un al patrulea marker:

inhibina A (↓) sau beta-HCG (↑) = quadruplul test (QT)

Efectuarea testelor (TT sau QT) la 16 spt VG ± 2-3 spt pentru amniocenteză şi cariotip → DEZAVANTAJ: perioadă lungă de

aşteptare şi anxietate !!!.

U.M.F IAŞI

Page 24: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

24

b). Screeningul seric al Sdr. Down la 12 spt. de sarcină (trim. I).

Detecţie precoce prin testul dublu:

PAPP-A (proteina plasmatica A asociată cu sarcina) → scade

iar beta-HCG (subunitatea beta liberă a HCG) → creşte ;

se detectează circa 60% din sarcinile cu SD.

Rezultatele pot fi însă ameliorate prin cercetarea: altor markeri serici: inhibina A; AFP; E3u şi

a unui marker ecografic: translucenţa (edem) nucală ≥ 3 mm:

TEST INTEGRAT = {PAPP-A + βHCG + inhibina A+ AFP + uE3} + transl.nucală = → rata de detecţie de 80% , cu 3% fals pozitivi

U.M.F IAŞI

Page 25: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

25

Screeningul seric al Sdr. Down la 12 spt. de sarcină (trim. I).

Detecţia precoce (trim. I) are avantaje psihologice şi dezavantaje: nu depistează DTN; costuri mai ridicate.

Faptul că: ¾ din cazurile de SD se nasc din gravide tinere (!)testul integrat are o rată de detecţie de 80 % sunt argumente puternice pentru generalizarea testului la toate

gravidele.

U.M.F IAŞI

Page 26: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

26

3. SCREENINGUL NEONATAL

Pentru BOLI MONOGENICE: relativ frecvente, care nu pot fi

diagnosticate clinic la naştere,

au consecinţe severe,

costisitor de tratat după apariţia manifestărilor clinice

fenilcetonuria hipotiroidia congenitală,

galactozemia, hiperplazia congenitală

suprarenaliană.

fibroza chistică, hemoglobinopatiile, distrofia musculară Duchenne (la băieţi), deficienţa în alfa -1-antitripsină – boli care NU pot fi tratate ci numai ameliorate + sfat genetic şi DPN.

U.M.F IAŞI

Page 27: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

27

3.1. SCREENINGUL NEONATAL PENTRU FENILCETONURIE (PKU)

PKU - boală AR, relativ frecventă (1:13.000 naşteri), produsă de o deficienţă a fenilalanin-hidroxilazei →

creşterea concentraţiei plasmatice a fenilalaninei şi metabolitului său fenilpiruvatul („fenilcetona”),

scăderea tirozinei. Boala NU poate fi identificată clinic în primul an de

viaţă. Netratată, evoluează >95% cazuri → RM profund

RM poate fi prevenit cu o dietă săracă în fenilalanină, din primele săptămâni de viaţă → menţinerea fenilalaninei plasmatice la un nivel aproape normal.

U.M.F IAŞI

Page 28: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

28

SCREENINGUL NEONATAL PENTRU FENILCETONURIE

SCREENINGUL neonatal al PKU → măsurarea fenilalaninei într-o picătură de sânge

(cromatografie sau testul de inhibiţie bacteriană Guthrie)

Teste pozitive → DIAGNOSTIC: dozarea cantitativă a fenilalaninei şi tirozinei în plasmă.

Sensibilitatea testului = 95%; specificitatea = 100%

U.M.F IAŞI

Page 29: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

29

3.2. SCREENINGUL NEONATAL PENTRU HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL

Hipotiroidismul congenital (CH): boală frecventă (circa 1:4000 de naşteri); produsă de:

agenezia tiroidiană non-genetică, defecte genetice în sinteza tiroxinei; Hipopituitarism;

netratată la timp → retard mental (RM) + dismorfii; tratamentul cu tiroxină previne RM.

Screeningul neonatal al CH → măsurarea TSH în probe de sânge recoltate a treia zi de viaţă.

U.M.F IAŞI

Page 30: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

30

D). DIAGNOSTICUL PRENATALD). DIAGNOSTICUL PRENATAL

DPN – act medical complex, înalt informativ, permite depistarea la făt a numeroase anomalii congenitale şi boli genetice.

DPN se face exclusiv în scopuri medicale pentru a evita

naşterea unui copil cu o afecţiune genetică sau malformativă

gravă / serioasă”..

Tehnicile de DPN sunt relativ scumpe, invazive (risc avort) dar

beneficiile sunt mari.

U.M.F IAŞI

Page 31: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

31

1. TEHNICI DE DIAGNOSTIC PRENATAL

Tehnici de DPN Timpul optim (spt)

Afecţiuni diagnosticate

(analiza crz; determinări biochimice; analiza ADN)

TEHNICI STANDARD

a) Ecografia fetală (nivel II)

10 – 18 Anomalii congenitale

b) Tehnici invazive

• Biopsia de vilozităţi coriale

10 - 12 Anomalii cromozomiale

• Amniocenteza 15 - 18

- lichid DTN (determinare AFP)

- celule Anomalii cromozomialeBoli metabolice (analize enzime)Boli moleculare (analize ADN)

• Cordocenteza 18 - 21 Anomalii cromozomialeBoli hematologice şi moleculare

U.M.F IAŞI

Page 32: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

32

TEHNICI DE DIAGNOSTIC PRENATAL

Tehnici de DPN Timpul optim (spt)

Afecţiuni diagnosticate

TEHNICI SPECIALE

• Diagnosticul genetic preimplantator

2 Trisomiile frecvente

Unele boli moleculare (ADN)

• Amniocenteza precoce

12 – 14 Anomalii cromozomiale

• Analiza celulelor fetale în sg. matern

> 20 Anomalii cromozomiale

Boli moleculare (analiza ADN)

• Fetoscopia > 20 Genodermatoze

U.M.F IAŞI

Page 33: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

33

2. INDICAŢIILE DIAGNOSTICULUI PRENATAL

INDICAŢIILE MAJORE:

(1) Vârsta maternă peste 35 ani

(2) Triplu test pozitiv ± semne ecografice „de alarmă”.

(3) Anomlie cromozomială structurală la unul dintre părinţi.

(4) Istoric familial de boală monogenică (AR, AD sau LX) care poate fi diagnosticată la fetus prin analize biochimice sau ADN

(5) Istoric familial sugestiv pentru o boală legată de X pentru care NU există un test specific de DPN (→ selecţie sex).

(6) Copil cu o boală cromozomială (SD) de novo.

(7) Copil cu suspiciune de defect de tub neural.

(8) Rude de gradul I cu o malformaţie unică (în special malformaţie de cord) sau un sindrom plurimalformativ (posibil mendelian)

(9) Agresiuni teratogene în cursul sarcinii.

(10) Istoricul obstetrical pozitiv (av.sp. repetate; nn morţi)

U.M.F IAŞI

Page 34: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

34

COMENTARII DPN

DPN – o nouă şi valoroasă opţiune reproductivă* . DPN – normal în ≥ 95% din cazuri → sprijin psihologic dar NU

exclude posibilitatea unei anomalii fetale !!!. Depistare unei anomalii fetale (5%) → cuplul parental va decide

evoluţia ulterioară a sarcinii, în funcţie de: • manifestările şi severitatea bolii, • posibilitatea penetranţei şi expresivităţii variabile,• posibilităţilor de corecţie prenatală/ neonatală

Decizia informată a cuplului cu privire la făt va trebui respectată şi protejată (“principiul autonomiei”).

------------------------------------------* Până la introducerea DPN cuplurile cu risc genetic crescut aveau doar posibilitatea asumării riscului sau evitării oricărei sarcini (prin contracepţie sau sterilizare voluntară).

U.M.F IAŞI

Page 35: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

35

Dileme şi controverse etice privind diagnosticul prenatal

(1). Întreruperea sarcinii cu un făt afectat:- pentru:

întreruperea sarcinii este un „rău mai mic” decât o viaţă de suferinţă; - contra:

dreptul fătului la viaţă („to kill or not to kill); alterarea semnificativă a statutului persoanelor handicapate.

(2). Autonomia cuplului versus beneficiul fătului. Decizia cuplului de a întrerupe sarcina în cazul unor afectări fetale medii sau uşoare, eventual tratabile: - pentru:

se va respecta, pe baza principiului autonomiei. - contra :

„DPN se face exclusiv în scopuri medicale, pentru a evita naşterea unui copil cu o afecţiune genetică sau malformativă gravă/serioasă”.

U.M.F IAŞI

Page 36: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

36

E). STRATEGII DE TERAPIE* A BOLILOR GENETICE

1. Tratament simptomatic;2. tratament patogenic;3. terapie de substituţie;4. terapie celulară;5. terapie genică:

de înlocuire a genei mutante, de blocare a expresiei genei mutante.

U.M.F IAŞI

Page 37: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

37

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

1. Tratamentul simptomatic = metode de tratament care acţionează la nivelul fenotipului:

metode educaţionale → prevenirea unor factori declanşatori ai bolii, metode farmacologice → combaterea unor manifestări / complicaţii, intervenţii chirurgicale → corecţia malformaţiilor congenitale.

U.M.F IAŞI

Page 38: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

38

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

2. Tratamentul patogenic = tratamentul tulburărilor metabolice sau biochimice asociate bolilor genetice

Metode farmacologice sau nutriţionale ce urmăresc:

restricţia substratului (ex., fenilalanină în PKU), utilizarea unor căi metabolice alternative pentru îndepărtarea

metaboliţilor toxici (ex., allopurinolul în gută), utilizarea unor inhibitori metabolici (ex., statinele în

hipercolesterolemia familială), înlocuirea produsului deficitar (ex., tiroxina în hipotiroidie).

U.M.F IAŞI

Page 39: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

39

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

3. Metode de tratament care acţionează la nivelul proteinei deficitareTerapia de substituţie: ex, factorul VIII în hemofilia A; enzime în boli lizozomale.

4. Terapia celulară:- transplante de organe,- implantarea unor celule diferenţiate sau celule stem.

U.M.F IAŞI

Page 40: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

40

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

5. Terapia genică

Terapia genică constă în MODIFICAREA GENETICĂ a celulelor bolnavului

prin transferul ADN (gene, fragmente de gene, oligonucleotide) sau ARN (oligonucleotide anisens),

cu ajutorul unui vector.

U.M.F IAŞI

Page 41: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

41

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

Terapia genică somatică:

Introducerea unei gene în celulele somatice prin: manipularea celulelor proprii ale pacientului în afara

organismului (terapie ex vivo), tratarea celulelelor fără îndepărtarea lor din organism

(terapie in vivo).

U.M.F IAŞI

Page 42: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

42

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

Terapia genică somatică:

Din punct de vedere al scopului urmărit, se pot deosebi:

terapia genică de ÎNLOCUIRE (numită şi terapia genică “clasică”) - transferul în celulele somatice a unei gene normale

corespunzătoare genei mutante cu ajutorul unui vector viral sau non-viral;

terapia genică de BLOCARE a expresiei genei cu ajutorul uno oligonucleotide anti-sens, ribozime ARN interferent

U.M.F IAŞI

Page 43: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

43

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

Boli ereditare candidate pentru terapia genică

Deficienţa adenozin dezaminazei. Hemofilia B. Distrofia musculară Duchenne Fibroza chistică. Hipercolesterolemia familială

U.M.F IAŞI

Page 44: Curs 14 MG Profilaxie Si Tratament

44

STRATEGII DE TERAPIE A BOLILOR GENETICE

Terapia genică pentru bolile neereditare Forme neereditare de cancere

• Uciderea ţintită a celulelor canceroase

• Inactivarea oncogenelor sau a proteinei codificată de oncogena activată (ex, Herceptin, anticorp monoclonal pt proteina ERBB2 în cancer de sân).

• Inserţia unor gene supresoare a creşterii tumorale (precum gena TP53 în cancerele ovariene).

unele boli cardiovasculare. unele boli infecţioase (SIDA)

U.M.F IAŞI