71347_Proiect AcM_Ferma Vaci Sumandra_STEFANESCU SORIN

Ministerul Mediului şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova

AGENŢIA REGIONAL Ă PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349

Tel : 0251.530.010 Fax : 0251.419035 e-mail : [email protected]

Pagina 1 di 15

PROIECT

ACORD DE MEDIU Ca urmare a cererii adresate de Ştefănescu Sorin Costin, cu sediul în municipiul Craiova, str. Calea Bucureşti, nr. 21, bl. 15 A, sc. 1, ap. 10, jud. Dolj, înregistrată la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova cu nr. 5112/14.04.2011, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, consevarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul: “ Construire Ferma de vaci cu capacitate de procesare a laptelui ,

comuna Secu – sat Sumandra, Jud Dolj”, amplasat în comuna Secu, sat Sumandra, judetul Dolj în scopul: stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului, care trebuie respectate pentru realizarea proiectului. care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele

a. Situaţia existentă Obiectivul proiectului este construirea unei ferme de vaci cu lapte cu capacitate de procesare

cu finanţare prin programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Terenul pe care este propusă realizarea investiţiei, în suprafaţă de 6211 mp este proprietatea titularului, conform Contractului de vânzare - cumpărare nr.1751/25.10.2010 ; este situat în intravilanul comunei Secu, sat Şumandra, judeţul Dolj conform Certificatului de urbanism nr. 1/16.02.2011.

În prezent terenul este liber de orice sarcină fiind înierbat. b. Situaţia propusă Investiţia presupune infiinfarea unei ferme de crestere a vacilor de lapte, cu două

componente: - componenta zootehnică, în care se propune infiintarea unei ferme de vaci de lapte cu o

capacitate de 20 capete în lactaţie si tineretul aferent 40 de capete (în total 60 capete); - componenta de procesare lapte cu capacitate de 1000 l/zi, în care se propune

procesarea laptelui crud obţinut în cadrul fermei. Implementarea proiectului propus cuprinde realizarea unui complex de construcţii

compus din: - 1(un) grajd pentru vaci cu lapte ( suprafata de 286 mp) cu spaţii de cazare, furajare şi

odihnă pentru 20 capete, un spaţiu de fătare, trei spaţii pentru viţei, două spaţii pentru curăţirea ţi evacuarea dejecţiilor, un culoar central de acces.Capacitate totală de 20 capete vaci cu lapte şi 40 capete viţei;

- o clădire pentru procesare lapte cu suprafata de 123 mp care cuprinde spaţii pentru sala de procesare, recepţie materie primă, depozit produs finit, laborator, cabinet veterinar, vestiare şi holuri de acces;

15AGENŢIA REGIONAL Ă PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349


Pagina 2 din 15

- depozit de furaje (suprafaţă 40mp); - gospodărie de apă si incendiu (puţ forat pentru captare apă şi reţea de alimentare); - bazin vidanjabil (S=12 mp) pentru dejecţii de la grajd cu reţea de canalizare aferentă; - platformă stocare dejecţii solide (S=200 mp); - bazin vidanjabil (S=12 mp) pentru colectare ape uzate de la procesare lapte cu reţea de

canalizare aferentă; - reţea de alimentare cu energie electrică. - camera pentru deseuri de origine animală (animale moarte) (S= 8mp); - drum de acces şi căi pietonale care fac legătura cu construcţiile din cadrul fermei cât şi

legătura dintre acestea şi DS117 şi DS136 (S=540mp); - împrejmuire.

Grajdul va fi echipat cu: - cuşete separatoare; - front de furajare autocapturant pentru vaci; - instalaţie de iluminat; - instalaţie de ventilaţie; - instalaţie de adăpare; - instalaţie de muls. Clădirea pentru procesarea laptelui va fi echipată cu: - tanc pentru stocarea şi răcirea laptelui; - dozator gravitaţional; - dispozitiv de lipire; - bazin de normalizare; - boiler electric; - agregat de frig; - centrală electrică I.4 Materii prime şi auxiliare:

Denumire Modul de stocare

Materiale utilizate la realizarea construcţiilor

Pe suprafeţele amenajate în acest scop conform proiectului de organizare de şantier.

Vaci cu lapte Grajdul de vaci Tineret Grajdul de vaci Furaje În depozitul de furaje Ambalaje pentru produsele finite

Se depozitează în clădirea de procesare lapte, într-o cameră destinată acestui scop

Produse finite( lapte, smântână)

Se depozitează în clădirea de procesare lapte, într-o cameră frigorifică destinată acestui scop

Medicamente şi vaccinuri Se aduc în fermă numai în momentul utilizării; se stochează temporar în cabinetul veterinar ,dotat cu frigider şi amplasat în clădirea de procesare lapte.

Produse de curăţenie şi dezinfectanţi

Se aduc în fermă numai în momentul utilizării.Se depozitează temporar pe o platformă betonată.

Benzina, motorina Nu se depozitează pe amplasament. Se aprovizionează de la statiile de distribuţie



Pagina 3 din 15

1.5 Descrierea procesului tehnologic Pregătirea grajdului pentru populare În situaţia primei utilizări grajdul se pregăteşte fiind curăţat de resturi de materiale de construcţii şi se executată o dezinfecţie. Se verifică funcţionarea iluminatului, a sistemului de adăpare şi climatizarea. După terminarea operaţiunilor Direcţia Sanitar Veterinară prelevează probe şi în funcţie de rezultate se continuă dezinfecţia sau se trece la operaţiunile tehnologice următoare. Compararea cu cerinţele Normei sanitar veterinare privind protecţia animalelor în fermă(Ordinul75/15.08.2005) arată conformarea cu prevederile acesteia. 2.1.a.2. Popularea grajdului. Se introduc furaje pe linia de hrănire. După ce au fost asigurate condiţiile pentru populare se aduc animalele individual – 20 vaci cu lapte – şi se cazează fiecare în spaţiile pregătite, delimitate, cu acces la zona de furajere şi adăpare. Spaţiul de odihnă este acoperit cu covor de cauciuc rezistent la apă şi la acţiunea fecalelor animaliere. 2.1.a.3. Hrănirea animalelor În grajd, hrana animalelor se introduce manual fiind transportată în zona de hrănire pe culoarul central dintre boxe. Cantitatea de hrană se stabileşte având în vedere că un animal trebuie să consume cca. 0,8 kg SU pentru un litru de lapte produs. În hrana animalelor se vor folosii furaje de volum (lucernă, siloz) cât și furaje concentrate.

În funcţie de condiţiile meteo vacile se pot scote din grajd fiind duse în padoc unde vor primi cca. 50% din furajul de volum. De asemenea, animalele se pot duce la păşunat unde pe lângă hrănire se asigură şi mişcarea zilnică necesară. După furajare animalele au asigurate condiţii de odihnă la umbră pe spaţii curate, uscate, fără insecte şi zgomote perioadă în care se face rumegare, digestia ruminală şi secreţia laptelui.

Reţetele de furajare se stabilesc în funcţie de randametul fiecărui animal şi de starea fiziologică a acestora.

Materiile prime care intră în compoziţia furajelor administrate în fermă sunt următoarele:

Component Kg/cap/zi Kg/cap/an Total/an porumb 3 540 19980 lucerna 12 4320 159840 sfecla 8 1440 53280

concentrate 6,3 2300 45990

Adăparea Sursa de apă o constituie forajul propriu dotat cu hidrofor. Sistemul de adăpare asigură accesul nerestricţionat al animalelor la apă. În grajd se vor utiliza adăpători cu clapetă pentru reglarea nivelului apei cu capacitatea de 5 litri. În padoc sau la pășune se vor folosi adăpători cu nivel constant cu capacitatea de 60 litri. Recomandarea de a nu restricţiona accesul la apă este respectată. Mulsul animalelor Operaţiunile de muls a animalelor se desfăşoară de două ori pe zi la un interval de 12 ore. La fiecare mulsoare se vor executa următoarele activităţi: - curăţarea sumară a standului de odihnă şi a trenului posterior al animalului; - deplasarea animalului la spaţiul destinat mulsului; - spălarea, dezinfecţia, uscarea mameloanelor; - racordarea la agregatul de muls şi mulsul animalului; înainte de muls operatorul trebuie să facă masajul ugerului şi premulgerea; - strecurarea şi colectarea laptelui în bidoanele de muls, acoperite cu capace; - deplasarea animalului la spaşiul de cazare unde primeşte prima raţie din hrana zilnică.



Pagina 4 din 15

La operaţiunile de muls operatorul va purta obligatoriu echipament de protecţie. Pe toată durata mulsului nu se vor administra furaje. Agregatele de muls vor fi igienizate folosindu-se apă rece şi caldă i detergenţii recomandaţi în tehnologie. Curăţarea grajdului Operaţiunea se execută după scoaterea animalelor din grajd. Se curăţă toate dejecţiile solide din spaţiul de odihnă şi din spaţiul pentru dejecţii. Se execută aceleaşi operaţiuni şi în padoc. Dejecţiile se evacuază pe platforma de depozitare urmând a fi folosite ca îngrăşământ natural pe terenurile agricole proprii sau arendate din zonă. Dejecţiile lichide se evacuează gravitaţional în bazinul vidanjabil V=30mc de unde vor fi vidanjate. Asigurarea microclimatului În hală se asigură cu ventilatoare echipate cu panou de comandă cu termostat. Hala este prevăzută cu ferestre cu posibilitatea ventilării naturale. Iluminatul în hale este asigurat prin lămpi fluorescente. Asistarea fătărilor şi îngrijirea viţeilor Vaca gestantă pregătită pentru fătare este dusă în spaţiul special amenajat în acest scop. Fătarea viţeilor se va face având asigurată asistenţă veterinară de specialitate. Viţeii nou născuţi se vor ţine alături de mamă o perioadă pentru adaptare şi apoi se vor trece în spaţiul din hală destinat viţeilor. Zona de fătare şi a viţeilor va fi temeinic curăţată şi ventilată pentru a menţine un climat propice dezvoltării noilor născuţi. În zona pentru viţei se va face încărcarea şi obişnuirea animalelor cu furaje. Asistenţa sanitar veterinară Controlul periodic privind starea de sănătate a animalelor se face în grajd. Tot aici se fac tratamente cu însămânţarea artificială a vacilor. Pentru asigurarea condiţiilor sanitare impuse de normativele legale grajdul va beneficia de dotările existente în fermă: - camera pentru depozitarea temporară a cadavrelor prevăzută cu instalaţie de frig pentru cadavre; - vestiare pentru bărbaţi şi femei dotate cu duşuri şi grupuri sanitare existente în clădirea micro fabricii de procesare lapte. Tot în această clădire se asigură un spaţiu destinat special pentru depozitarea temporară a medicamentelor şi vaccinurilor necesare tratării efectivelor de vaci dotat cu frigider. 2.1.2 Componenta de procesare lapte .A. Obtinerea laptelui integral, ambalat - Recepţia materiei prime

Pentru această activitate sunt alocate două spașii: camera de primire lapte în bidoane și laboratorul de analize pentru determinarea calitășii fizico-chimice a laptelui. . Receptia calitativa consta in examinarea organoleptica si determinarea indicelor fizico – chimici la fiecare lot de lapte(în specia, densitatea, aciditatea, temperatura, continutul de grasime si proteine.

- Procesarea laptelui integral Materia prima folosita la fabricarea laptelui de consum trebuie sa fie lipsita de impuritati mecanice, sa corespunda grupei I de curatenie, prima retinere a impuritatilor se realizeaza prin filtrarea laptelui in momentul evacuarii lui din recipientele de transport. Se foloseste tifon in 4 straturi sau material sintetic alb intins pe o rama. Prin acest procedeu se retin particule vizibile, cele fine trebuie separate prin filtre . Laptele se depozitează într-un rezervor pentru lapte confecţionat din oţel inoxidabil de stocare de unde prin intermediul dozatorului este ambalat în pungi care sunt supuse lipirii. După verificarea lipirii pungile sunt supuse pasteurizării. Pasteurizarea este un proces termic ce are in vedere distrugerea totala a microorganismelor patogene, distrugerea maxima a celorlalte specii de microorganisme si distrugerea partiala a microflorei banale. In conditiile industrei laptelui, materia prima se pasteurizează la 70º C timp de 30 minute. Pungile se introduc în cuva cu apă caldă (12 suporţi x6 pungi =72 pungi). Se acţionează întrerupătorul de pornire a ciclului de încălzire şi se menţine laptele la temperatura de 700C timp de 30 de minute cu ajutorul tabloului de control şi mentinere automată a temperaturii, cu control digital al timpului de pasteurizare . La semnalul sonor declanşat la terminarea timpului de pasteurizare ( 30 minute) pungile se scot şi se



Pagina 5 din 15

răcesc în cuva de răcire . Stoparea brusca a efectului pasteurizarii socul termic este mai eficient decât caldura insăsi in distrugerea microorganismelor. Pungile se menșin în apă rece la temperatura de 0-50C timp de 30minute (temperatura laptelui ajunge la 6-80C) pungile se aşează în navete de plastic şi se depozitează în camera frigorifică. B.Producere şi ambalare smântână Fluxul tehnologic comportă următoarele etape : Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă. Filtrarea laptelui Smântânirea laptelui Procesarea smântânii (normalizare, pasteurizare) Ambalarea Depozitarea smânatânii Livrarea

- Receptia cantitativa si calitativa a materiei prime şi filtrarea este identică cu cea de la ambalarea laptelui integral.

In calitate de materie primă se foloseste laptele proaspat integral cu aciditatea plasmei de max 24grade T.

- Smântânirea laptelui se efectuează cu ajutorul separatorului centrifugal cu capacitate de 125l/h.

Laptele corespunzător calitativ este încălzit la 38-40ºC. și se deversează în bazinul de stocare din care curge gravitașional în separatorul de smântână. Din separator laptele smântânit curge în bazinul de normalizare unde prin amestec cu lapte integral se aduce la conșinutul dorit de grăsimi. Laptele normalizat este adus prin intermediul unei pompe în rezervorul instalaţiei de ambalare urmând acelaşi flux cu laptele integral. Smântâna din separator se supune procesului de răcire, pasteurizare, ambalare şi depozitare în camera frigorifică.depozitează într-un recipient unde are loc normalizarea smântânii şi răcirea ei. Normalizarea se face cu lapte degresat ,obţinându-se calităţi diferite , în funcţie de solicitările pieţei(12%-30%).

- Pasteurizarea aplicată smântânii este asemănătoare cu procedeul folosit la lapte, cu unele deosebiri datorită caracteristicilor fizico – chimice și microbiologice ale acesteia.Pasteurizarea smântânii se realizează la peste 850C ( 85 - 90 oC), cu menţinerea la această temperatură timp de 20 – 30 minute. - Răcirea.Smântâna pasteurizată se răceşte în vană, la temperatura de cca. 30oC, unde are loc şi inocularea cu culturi de bacterii lactice mezofile, specifice pentru smântâna de consum.

În clădire este proiectat şi un spaţiu de 3,80 mp pentru spălarea recipienţilor şi a instrumentarului de lucru

1.6 Utilităţi - alimentarea cu apă – foraj hidrogeologic cu H- 50m, echipat cu hidrofor - evacuare ape uzate – 2 bazine etanş vidanjabile cu V- 30 mc fiecare (unulpentru apa menajeră şi unul pentru apa tehnologică) - apele pluviale - sunt evacuate prin rigole executate la limita propriet ăţii. - energia electrică – este preluată din sistemul naţional; - energie termică - Încălzirea - pe timpul anotimpului friguros temperatura optimă de lucru în clădirea de procesare lapte se asigură cu o centrală termică electrică legată la corpuri de încălzit din oţel prin care circulă apă., cu utere maximă de 20kw

- Apa caldă necesară pentru spălări este asigurată cu un boiler electric cu capacitatea de 100 l - Frigul este asigurat de un agregat tip camera frigorifică.



Pagina 6 din 15

II . Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului Proiectul se încadrează în anexa anexa nr.2, pct. 1, litera e) instalaţii pentru creşterea intensivă a animalelor în fermă, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 şi pct. 7, litera c) fabricarea produselor lactate; Investiţia ce urmează a se realiza se încadrează în PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ, Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectorului agricol si silvic, Măsura 1.2.1. ”Modernnizarea exploataţiilor agricole”

Proiectul se va realiza cu respectarea legislaţiei naţionale de mediu în vigoare şi a prevederilor Directivelor Uniunii Europene: Directiva Consiliului 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi provenind din surse agricole; Directiva Consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor în fermă şi asigurarea bunăstării animalelor. Procedura de evaluare de mediu pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile:

- H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

- O.M. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

- O.U.G. nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Decizia de emitere a fost luată în urma verificării documentaţiei depuse şi a amplasamentului, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente membre ale Colectivului de Analiză Tehnică, pe baza recomandărilor şi a concluziilor raportului privind impactul asupra mediului şi a referatului de evaluare a impactului asupra sănătăţii populaţiei Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale privind:

- măsurile ce se impun pentru protecţia aerului, apei, solului, gestionarea deşeurilor; - respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională; - măsuri adecvate pentru supravegherea emisiilor, inclusiv obligativitatea de a raporta

autorităţii competente pentru protecţia mediului datele de supraveghere; - regimul de funcţionare în diferite situaţii; - măsuri speciale cu scopul de a preveni şi/sau reduce poluarea, atunci când autorităţile

competente pentru protecţia mediului le consideră necesare. Proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. II.2 Analiza alternativelor Alternativele luate în calcul au fost: - alternativa ”0”; - alegerea altui amplasament; - modernizarea amplasamentului existent. Din analiza alternativelor de amplasare a unei noi ferme de vaci cu capacitate de procesare a laptelui, proiectul a concluzionat faptul că a fost ales acest amplasament datorită faptului ca investitorul deţinea acest teren, amplasamentul nu este în zona de arie protejată , şi nu are în apropiere monumente istorice, culturale, arheologice , locuitorii limitrofi şi-au dat acordul pentru realizarea investiţiei; are o suprafaţă aproape orizontală, nu este inundabil, este în apropiere de surse de energie electrică;



Pagina 7 din 15

II.3 COMPARA ŢIA CU TEHNICILE BAT

Cerinţa BAT

Procesarea laptelui - Reducerea consumului de apă, contorizarea apei

- apa se contorizează;

- Detectarea şi eliminarea

pierderilor de apă;

- La spălarea halei utilizarea

jeturilor sub presiune.

- controlul zilnic al etanşeității sistemului;

- spălarea se face cu jet sub presiune ceea ce reduce consumul de apă.

- Sistem de control automat al proceselor

- echipament de comandă si control al temperaturii în procesul de pasteurizare; - omogenizarea se face cu un agitator cu agitare temporizată

- Mentenanţa echipamentelor şi utilajelor consumatoare de energie

- se va elabora un program de control, revizie şi reparaţii pentru motoarele cu care sunt echipate utilajele

- Aplicarea iluminarii cu consum energetic redus.

- luminatul se face cu lămpi fluorescente.

Consumul de energie electrică prevăzut în proiect este de 372,3kw/ pentru vaci cu lapte şi 226,3 kw/an pentru tineret. În documentul de referinţă consumurile energetice realizate pentru procesarea laptelui (lapte si iaurt), sunt: Produs Consumuri energetice kw/l lapte procesat Precizări

En. electrică Combustibil 0,15- 2,5 0,18-1,5

Lapte și iaurt

0,09-1,11Kwh/l

Valoarea minimă pt lapte, valoarea maximă pentru specialităși

In documentul de referinţă se consideră BAT un consum de 0,07-0,2 kwh/l lapte conf. tabelului În unitatea de procesare se prevede un consum de 0,118kwh/l de lapte procesat ceea ce înseamnă încadrarea în limitele prevăzute în BAT. III M ăsuri pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului III.1. Aer a) În perioada de construcţie : Surse de poluanţi - praf de la lucrările de construcţii, în general în spaţii închise şi care nu pot fi cuantificate; - gaze arse de la motoarele mijloacelor de transport.



Pagina 8 din 15

Măsuri de diminuare a impactului - folosirea de mijloace de transport şi utilaje omologate care îndeplinesc cerinţele tehnice cerute la înscrierea în circulaţie pe drumurile publice; - curaţarea drumurilor de acces. - efectuarea de stropiri în timpul lucrărilor de construcșii (săpături de fundaţii, umpluturi, manipularea materialelor pulverulente); - încărcăturile vrac vor fi acoperite în timpul transportului (mijloacele de transport vor fi dotate cu prelate); - impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces. b) În perioada de funcţionare: Surse de poluanţi - surse fixe, nedirijate – amoniac, metan, hidrogen sulfurat ( ventilatoarele aferente grajdului, platforma de dejecţii, bazinele vidanjabile ); - surse mobile – mijloace de transport auto. Măsuri de diminuare a impactului - utilizarea de ehipamente performante şi verificate tehnic pentru a reduce consumul de combustibil; - evacuarea aerului prin sisteme de ventilaţie (amoniac, metan); - funcţionarea corectă, fără pierderi a sistemului de alimentare cu furaje pentru a se evita producerea pulberilor; - revizia periodică a mijloacelor de transport pentru a diminua noxele produse prin arderea combustibililor. - depozitarea şi manevrarea dejecţiilor, astfel încât să fie reduse, pe cât posibil emanaţiile: - utilizarea aditivilor specifici în dejecţii pentru reducerea mirosurilor neplăcute; - utilizarea de procedee de producţie şi mijloace tehnice adecvate(automatizări, etanşeizări, echipamente individuale de protecţie); - transportul operativ al cadavrelor pentru evitarea mirosurilor neplăcute. - împrăştierea pe terenuri agricole să se facă pe timp răcoros cu încorporare în sol prin arătură imediată (emisiile se pot reduce până la 80%). III.2. Ap ă

Alimentarea cu apă a obiectivului se va face din sursa proprie - 1 foraj cu H- 50m

Managementul apelor uzate

- apele de la spălarea şi dezinfecţia grajdului împreună cu dejec�iile lichide se evacuează într-un bazin etans vidanjabil amplasat la capătul platformei de gunoi. Placa superioară este prevăzută cu o gură de vizitare pentru vidanjare. Din bazin apele uzate vor fi utilizate ca fertilizant pe terenurile proprii /arendate sau evacuate la o stașie de epurare aparșinînd unui operator al cărui obiect de activitate este aceasta (pe bază de contract). - apele menajere umane (de la grupul sanitar) împreună cu cele rezultate de la procesarea laptelui (spălari pardoseli, spălări utilaje) vor fi colectate într-un bazin vidanjabil amplasat lângă clădirea de procesare a laptelui. Placa superioară este prevăzută cu o gură de vizitare pentru vidanjare. Din bazin apele uzate vor fi evacuate la o stașie de epurare aparșinînd unui operator al cărui obiect de activitate este aceasta (pe bază de contract). - apele pluviale - evacuarea acestora de pe acoperișuri se va face prin intermediul sistemelor de jghaburi a) În perioada de construcţie : Surse de poluanţi - lucrările care se execută nu generează ape uzate - pierderile accidentale de carburanti şi produse petroliere



Pagina 9 din 15

Măsuri de diminuare a impactului - evitarea pierderilor de carburanţi şi uleiuri ce pot proveni de la mijloacele de transport şi folosirea materialelor absorbante; - gestionarea deşeurilor în conformitate cu natura lor fără a fi depozitate temporar pe teren; b) În perioada de funcţionare: Surse de poluanţi - defectiuni la reteaua de canalizare, - etansarea necorespunzătoare a bazinului de dejectii; - depozitarea necorespunzătoare a dejectiilor. Măsuri de diminuare a impactului - respectarea tehnologiilor; - evitarea pierderilor de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje care prin precipitaţii sau spălări pot să ajungă în apa freatică. - gospodăria de apă va fi protejată conform prevederilor din “Norme speciale privind caracterul si mărimea zonelor de protecţie si hidrogeologice” aprobate prin H.G. nr.930/11.08.2005”. - controlul periodic al etanşeității conductelor de evacuare din grajd, a reţelei de canalizare, a bazinelor vidanjabile; - gestionarea corectă a deşeurilor pentru a preveni impurificarea apelor pluviale; - gestionarea corectă şi eliminarea pierderilor substanţelor utilizate la igienizarea, deratizarea, dezinsecţia grajdurilor; - depozitarea în condiţii de siguranţă a materialelor necesare igienizării grajdului şi clădirii de procesare pentru a se evita deversări pe sol sau infiltrarii. III. 3. Sol şi subsol a) În perioada de construcţie : Surse de poluanţi - depozitări necontrolate de deseuri - pierderi necontrolate de produse petroliere de la utilaje Măsuri de diminuare a impactului - stocarea materialelor pe suprafeţe betonate; - depozitarea în spaţii acoperite a materialelor ce sunt degradate de intemperii; - gestionarea deşeurilor în conformitate cu natura lor fără a fi depozitate temporar pe teren; - executarea lucrărilor cu personal calificat pentru a reduce pierderile; - circulaţia se va face obligatoriu pe aleile existente - se vor utiliza numai mijloace auto autorizate care corespund din punct de vedere tehnic normelor impuse de autoritatea rutiera. b) În perioada de funcţionare: Surse de poluanţi - pierderi de ape uzate în cazul înfundării canalizării din grajd sau nevidanjării la timp a bazinelor de stocare ape uzate şi care pot deversa în afară pe sol; - depozitarea neconformă de substanţe utilizate la igienizarea, deratizarea şi dezinsecţia halelor; - depozitări neconforme de deşeuri; - neetanşeităţi la bazinele de stocare ape uzate şi reţelele de canalizare; - împrastierea neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole

Măsuri de diminuare a impactului - respectarea programelor de întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi echipamentelor din grajd şi verificări periodice pentru eliminarea pierderilor; - interzicerea accesului în incinta fermei a autovehicolelor cu defecţiuni mecanice; - gestiunea corespunzătoare a deşeurilor, substanţelor utilizate pentru igienizare, deratizare, dezinsecţie, etc.; - utilizarea materialelor absorbante în cazul pierderilor de produse petroliere pe alei; se interzice spălarea cu apă a petelor de ulei sau motorină; - împrăştierea dejecţiilor pe ternuri se va face numai pe baza buletinelor de analiză şi studiului agrochimic.



Pagina 10 din 15

- dejecţiile nu se vor aplica pe teren atunci când acesta este: - saturat de apă; - inundat;

- îngheţat; - acoperit cu zăpadă;

- dejecţiile nu se vor aplica pe câmpuri aflate în pantă; - nu se vor aplica dejecţii pe cursuri adiacente cursurilor de apă (se va lăsa o fâşie netratată de teren); - la administrarea împrăştierii dejecţiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinătatea este posibilă a fi deranjată se va ţine seama de următoarele:

- împrăştierea în timpul zilei când este mai puţin probabil ca oamenii să fie acasă şi evitând sfârşiturile de săptămână, sărbătorile oficiale;

- luând în considerare direcţia vântului faţă de casele vecinătăţii. III.4 Gospodărirea deşeurilor a) În perioada de construcţie - deşeuri din activitatea de construcţie cod - 17.01.07 – cantitati variabile, se vor stoca în locuri special amenajate şi vor fi eliminate conform contract prin societăţi autorizate; - deşeuri menajere cod - 20.03.99 – cantit variabile, se vor stoca în containere specializate - vor fi eliminate conform contract prin societăţi autorizate; b) În perioada de funcţionare - dejecţii animaliere cod 02.01.06 – 262 t/an - Solidul se stocheaza în fermă pe platformă betonată acoperită . Se utilizează ca îngrășământ pe terenurile proprii și arendate - 120 l/an - Lichidul se stochează în fermă într-un bazin vidanjabil împreună cu apele de spălare de la grajd. Se utilizează ca îngrășământ pe terenurile proprii/ arendate după efectuarea de analize. - cadavre animale cod 02.01.02 – cantităţi variabile - vor fi eliminate pe bază de contract prin societăţi autorizate; - ambalaje plastic (medicamente) cod - 15.01.02 - 3 t/an se vor stoca în spaţiu special amenajat - vor fi valorificate pe bază de contract prin societăţi autorizate; - ambalaje carton (medicamente) cod - 15.01.01 – 3 t/an se vor stoca în spaţiu special amenajat - vor fi valorificate pe bază de contract prin societăţi autorizate; - deşeuri medicamente cod 18.02.08 - 0,005 t/an se vor stoca în cameră specială sau unitate specializată, în momentul generarii şi vor fi eliminate, pe bază de contract, prin societăţi autorizate; - deşeuri metalice - cod 02.01.10 - 0,050 t/an vor fi stocate temporar pe platformă betonată şi vor fi valorificate pe bază de contract prin societăţi autorizate; - ambalaje de medicamente – cod 15 01 10 – 0,010 se vor stoca in container plastic etan; - ambalaje de la substanţe de dezinfecţie, deratizare, igienizare cod 15.01.10* - 0,05 t/an se vor stoca în spaţiu acoperit închis - se vor returna furnizorului; - deşeuri menajere - cod 20.03.99 – 0,870 t/an se vor stoca în containere specializate şi vor fi eliminate prin firma de salubritate; III. 5 Zgomot şi vibra ţii a) În timpul lucr ărilor de construcţie:

Implementarea proiectului nu presupune execuţia unor lucrări care să necesite utilizarea de utilaje grele de construcţii (excavatoare, buldozere, macarale, etc.) care să funcţioneze timp îndelungat. Se apreciază că zgomotul în perioada de modernizare a obiectivului nu va fi factor de stres pentru zonă. Măsuri de diminuare a impactului - limitarea vitezei de acces în fermă; b) În timpul func ţionării: Surse de poluanţi



Pagina 11 din 15

- ventilatoare hală, livrare hrană în buncăr, livrare hrană din buncăr în hală, populare/depopulare hale, transport aşternut nou şi uzat, circulaţie auto Măsuri de diminuare a impactului - limitarea vitezei de acces în fermă; - întreţinere utilajelor pentru a genera un nivel minim de zgomot în timpul utilizării; - activităţile care vor produce mai mult zgomot se efectuează pe timp de zi şi vor avea durată limitată. III.6 Biodiversitate

- Amplasamentul este localizat în intravilanul satului Sumandra, zonă dominată de terenuri, proprietă şi particulare care sunt cultivate sau înierbate natural. Amplasamentul nu este limitrof unei arii protejate şi nu este în vecinătatea unui traseu de migrașie.

III. 7. Situa ţii de risc . Risc de incendiu,

Apariţia unui astfel de fenomen este posibilă datorită existenșei următoarelor surse:

- reţele electrice; - surse cu flacără deschisă (lucrări de sudură în perioada de reparașii);

Măsuri pentru evitarea producerii:

- efectuarea reviziilor la reţelele electrice și a reviziilor și reparașiilor la consumatorii de energie electrică;

- evitarea efectuării lucrărilor de sudură în apropierea materialelor combustibile; - interzicerea fumatului în incinta fermei; - instruirea personalului.

c. Risc epidemiologic – apariţia unor îmbolnăviri ca urmare a nerespectării normelor sanitar – veterinare.

Măsuri pentru evitare:

- respectarea tehnologiei de igienizare clădiri; - respectarea normelor sanitar – veterinare și a igenei personale a angajașilor la intrarea și

părăsirea fermei; - respectarea normelor sanitar – veterinare privind intrarea în fermă a persoanelor străine de

activitatea fermei; - interzicerea aducerii de alte animale în incinta fermei; - verificarea zilnică a integrităţii împrejmuirii.

IV. Condi ţii care trebuie respectate IV.1. În timpul realiz ării proiectului - Se vor respecta următoarele acte normative: - O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei ce cuprinde deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

- OUG nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală; -O.M. nr. 296/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; - O.M nr. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniri din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluare cu nitraţi; - H.G. nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, modificată şi completată de H.G. nr. 1360/2005; - Codul bunelor practici agricole aprobat prin OMMGA nr. 1182/2005; - Codul de bune practici în fermă aprobat prin OMMGA nr. 1234/2006;



Pagina 12 din 15

- H.G. nr. 235/2007 privind gestiunea uleiurilor uzate; - STAS 10009/1998 privind acustica în construcţii, acustica urbană-limite admisibile ale nivelului dezgomot; - H.G. nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; - Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei astfel încât să fie respectate prevederile Ord. nr. 592/2002 privind valorile limită a poluanţilor în mediu înconjurător; - O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

- se vor respecta condiţiile impuse prin Avizul de gospodărire a apelor nr. 109/09.09.2010 emis de A.N.A.R.-A.B.A. Jiu Craiova; - se vor respecta recomandările din Referatul de evaluare a impactului asupra sănătăţii populaţiei emis de Institutul national de sanatate publică - IV.2. În timpul exploatării a) Protecţia calităţii apelor: - se vor respecta prevederile Notificării pentru începerea execuţiei lucrărilor nr. 1/10.04.2012 emis de ANAR-ABA Jiu - vidanjarea se va face cu firmă autorizată; - este interzisă contaminarea apelor pluviale ca urmare a activităţii desfăşurate pe amplasament. - implementarea celor mai bune tehnici disponibile privind utilizarea eficientă a apei şi reducerea emisiilor în apele uzate; - sunt interzise deversări de ape uzate menajere sau tehnologice de la spălarea halelor neepurate în receptori naturali, pe malurile acestora sau pe terenurile din zonă; - se va menţine integritatea sistemului de evacuare: - se va evita supraîncărcarea bazinelor vidanjabile; b) Protecţia calităţii aerului: (Managementul mirosului) - titularul activităţii se va asigura că toate operaţiile de pe amplasament se vor realiza astfel încât, emisiile şi mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului; - titularul activităţii îşi va planifica activităţile generatoare de mirosuri pestilenţiale, sesizabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de întreţinere), ţinând seama de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat), pentru prevenirea transportului mirosului la distanţe mari; - împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole, va respecta Codul bunelor practici agricole. - funcţionarea corectă, fără pierderi a sistemului de alimentare cu furaje pentru a se evita producerea pulberilor; - coperirea cu pământ a dejecţiilor stocate pe platformă se va face progresiv, pe măsură ce se depozitează în vederea diminuării mirosului; - ambele bazine vidanjabile vor fi acoperite; - platforma de depozitare dejecţii trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare în raport cu numărul animalelor, să fie amplasată la o distantă de cel putin 50 m fată de locuintele invecinate şi sursele de apă potabila, - transportul dejecţiilor de pe amplasament pe câmp se va face cu precădere pe timp răcoros, evitându-se sfărşitul de sâptâmână când locuitorii sunt acasă şi cu mijloace adecvate; - realizarea perdelei perimetrale de vegetaţie; - transportul operativ al cadavrelor pentru evitarea mirosurilor neplăcute.



Pagina 13 din 15

c). Protecţia solului şi a subsolului - distribuirea dejecţiilor pe terenurile agricole se va realiza în conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricole aprobat prin Ord. nr. 1182/2005 şi ale Ord. nr. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă; - titularul are obligaţia să asigure teren suficient pentru împrăştierea dejecţiilor, prin închiriere de teren sau contracte încheiate cu terţi; - se va menţine un echilibru între dejecţiile care se vor împrăştia şi cerinţele terenului; -se va realiza Studiul pedologic pentru terenurile agricole pe care se vor împrăştia dejecţiile; - înainte de punerea în funcţiune a obiectivului se va testa calitatea solului pentru poluanţii specifici pe amplasament. d). Gestiunea deşeurilor Operatorul are urmatoarele obligaţii: - amenajarea locurilor pentru colectarea selectivă, în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, a deşeurilor ce vor rezulta din activitate şi gestionarea corespunzătoare a acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare ( legea 211/2011 privind regimul deşeurilor); - eliminarea şi valorificarea deşeurilor specifice se va face în conformitate cu prevederile urmatoarelor acte legislative:

O.M. nr. 296/2005 privind aprobarea Programului cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitriţi din surse agricole; O.M nr. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniri din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluare cu nitraţi; H.G. nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, modificată şi completată de H.G. nr. 1360/2005; Codul bunelor practici agricole aprobat prin Ordinul nr. 1182/2005.

e). Prevenirea riscurilor producerii unor accidente: - se vor respecta instrucţiunile de prevenire şi intervenţie în caz de incendii; - se va elabora şi implementa planul de intervenţie în caz de poluări accidentale; - se vor manevra corespunzător substanţele chimice şi medicamentele de uz veterinar folosite în cadrul fermei. IV.3. În timpul, închiderii, dezafectării,refacerii mediului şi post-închidere Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare La închiderea fermei şi dezafectarea ei, procesul de aducere a terenului la starea iniţială va presupune: - depopularea halei; - demontarea utilajelor şi valorificarea lor; - eliminarea / valorificarea medicamentelor şi vaccinurilor existente; - golirea bazinelor vidanjabile; - demolarea clădirilor; - dezafectarea structurilor construcţiilor subterane. Operaţiunile de dezafectare se vor face cu firme specializate. Se va elabora un raport de amplasament pentru a se stabili prin analize calitatea terenului, gradul de poluare al solului şi apelor freatice. Se va elabora un plan de închidere/demolare/dezafectare şi în funcţie de rezultatul analizelor se va stabili ce destinaţie poate să i se dea sau dacă sunt necesare intervenţii pentru refacerea calităţii terenului. Planul de închidere va fi însoţit de un program de monitorizare cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate.

La încetarea activităţii ca urmare a schimbării titularului activităţii prin vânzarea de active, fuziune, diviziune, concesionare, dizolvare urmată de lichidare, sau ca urmare a încetării activităţii



Pagina 14 din 15

datorită falimentului, titularul va solicita autorităţii competente de mediu stabilirea obligaţiilor de mediu. Titularul va avea obligaţia de a se conforma unui plan bine fundamentat privind managementul lucrărilor de scoatere din funcţiune şi refacere a mediului astfel încât pe amplasament să poată avea o altă folosire ulterioară. IV.4 Planul de monitorizare a mediului - monitorizarea apelor uzate – apele uzate evacuate din bazinele vidanjabile se vor monitoriza la fiecare vidanjare; - evidenţa gestiunii deşeurilor se va realiza conform cerinţelor H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor; - titularul va păstra acte doveditoare cu privire la valorificarea şi depozitarea deşeurilor-titularul are obligaţia întocmirii unui registru complet cu aspecte şi probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor(inclusiv al apelor uzate); - se va ţine evidenţa eliminării deşeurilor de origine animală, din fermă, în registre special constituite:

- date despre preluarea deşeurilor animaliere în vederea neutralizării lor; - date despre transporturile de deşeuri şi operaţiile de valorificare sau eliminare, după caz; - date despre dejecţiile utilizate ca fertilizanţi: cantitatea, persoanele fizice sau juridice care au preluat dejecţiile în vederea fertilizării terenurilor agricole;

- monitorizarea aerului: - în situaţia apariţiei de sesizări din partea publicului monitorizarea mirosului se va face prin determinarea concentraţiei de amoniac şi compararea ei cu STAS 12574/87. Conform STAS 12574/87 :

- concentratia maximă admisă a amoniacului, media de scurtă durată - 0,3 mg/mc; - concentratia maximă admisă a amoniacului, media de lungă durată - 0,1 mg/mc;

- monitorizarea zgomotului – se va realiza la sesizări. V. Informa ţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată Autoritatea competentă pentru protecţia mediului(ARPM Craiova) a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie al publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în procedura de emitere a acordului de mediu, astfel: - documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare pe toată durata derulării procedurii la sediul ARPM Craiova - cererea de solicitare a acordului de mediu a fost adusă la cunoştinţa publicului prin anunţ public în mass-media locală (Ziarul Editie speciala din 08.02.2012), afişare pe site-ul ARPM Craiova; - anunţul privind încadrarea proiectului în categoria celor ce se supun obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului şi continuarea procedurii cu etapa de definire a domeniului evaluarii şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului a fost adus la cunoştinţa publicului prin publicare în mass-media de către titular (Ziarul Editie speciala din 24.04.2012) , afişare pe site-ul ARPM Craiova - publicul interesat a avut posibilitatea exprimării opiniilor în cadrul sedinţei de dezbatere publică, care a avut loc în data de 12.06.2012, la primăria Secu, jud. Dolj, sedinţa mediatizată prin publicare în mass-media de către titular ( Ziarul Ediţie specială din 24.05.2012) şi prin publicare pe pagina de internet a ARPM Craiova şi afişare la sediul primăriei Secu; - informarea publicului asupra emiterii acordului de mediu a fost asigurată prin publicare în mass-media (Ziarul....), la sediul primăriei Secu, publicare pe pagina de internet a ARPM Craiova; În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări.

Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

Prezentul act nu exonerează de răspundere titularul, proiectantul şi/sau constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora.

Titularul va notifica GNM – Comisariatul Regional Vâlcea, GNM-CJ Dolj, ARPM Craiova, finalizarea lucrărilor de execuţie – montaj, în scopul efectuării controlului de



Pagina 15 din 15

specialitate pentru verificarea respectării condi ţiilor impuse prin prezentul acord de mediu şi încheierii procesului verbal de constatare, care va însoţi procesul verbal de recepţie al lucrărilor aferente investiţiei realizate.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de punerea în funcţiune a obiectivului, titularul investiţiei are obligaţia să solicite şi să obţină autorizaţie de mediu.

Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

Prezentul acord de mediu poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. DIRECTOR EXECUTIV, Dr. ing. Monica Daniela MATEESCU Şef Serviciu Reglementări, Danuzia MAZILU Vizat juridic, Întocmit, Mirela BADOI

71347_Proiect AcM_Ferma Vaci Sumandra_STEFANESCU SORIN

Documents

Transcript of 71347_Proiect AcM_Ferma Vaci Sumandra_STEFANESCU SORIN