MINISTERUL AGRICULTURII, PMINISTERUL AGRICULTURII, PĂĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALEDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

A N C Aal Cunoasterii

Str. Doamnei nr.17-19Bucureşti, sector 3

Tel: +40-21-312.46.20Fax:+40-21- 312.46.43

E-mail:agentiaagricola@rdslink.rowww.consultantaagricola.ro

PROIECT TIP

Fermă de vaci destinată producţiei de lapte ( 20 de capete )

-2006-

FERMĂ DE VACIdestinată producţiei de lapte

►Efective► Nutriţie –Producţie -Reproducţie►Calcul economic

Microfermă cu 20 vaci

EfectiveCategorii de vârstă Capete %Vaci 20 50Juninci 4 10Viţele peste 18 luni 2 5Viţele de 12-18 luni 4 10Viţele de 6-12 luni 4 10Viţele de 3-6 luni 2 5Viţele de 0-3 luni 2 5Tăuraşi 2 5Total 20 100.00

Structura efectivului asigură realizarea unei reforme de 16% şi o creştere de efectiv anuală de 10%.

Ferma de vaci de lapte cuprinde în termeni zootehnici următoarele componente:

■ Populaţia de animale utilizată■ Factori de mediu

-microclimat ( temperatură, umiditate, radiaţii, etc.)

INDICATORI TEHNICI

Producţia şi reproducţiaUM BR B HF (BNR)

Producţia medie de lapte

Kg 4800 4500 5800

Nr. mediu de vaci în lactaţie

% 80 85 85

Vaci gestante permanent

% 50 50 50

Reforma selectivă % 15 16 16Natalitate % 95 95 95Vârsta primiparelor la luni 16-18 18 18

2

prima montă fecundăGreutatea viţelelor la prima montă

Kg/cap. 420 410 410

Planul de cultură

Suprafeţele destinate producerii furajelor de volum necesită următoarea structură:

- leguminoase + graminee perene 60% - porumb pentru siloz 25% - rădăcinoase ( sfeclă, gulii, morcovi, etc.) 10% - cereale + oleaginoase 5% ( porumb, orz, ovăz, soia, floarea –soarelui)

Necesarul anual de furajeSortimentul Cantitate

- tone-S.U.

- tone-U.N.-mii-

Făinuri 54 44 26Suculente 190 28 38Concentrate 28 24 30PVM 0,14 0,12 0,106

Suprafeţe necesare pentru producerea furajelor de volum

Sortimentul de furaje

Cantitatea necesară

- Kg-

Producţia medie

- tone/ha-

Nr. haaferente

UN/ha

Masă verde 320.400 45 7,12 8.111Suculente 81.000 80 1,013 13.600

Fân 36.000 8 4,50 4.000Paie 28.800 1 - -

Concentrate 41.400 4 10,35 4.400TOTAL ARABIL x x 22,99 -

Factori biologici:- nutritivi (fitocentoză utilă, apă);- interacţiuni sociale;- interacţiuni sexuale;- interacţiuni cu omul;- paraziţi;- prădători;- microorganisme, simbiotice şi saprofite.

3

Procurarea materialului biologic se face cu ajutorul specialiştilor din Unităţile de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi implicarea Asociaţiilor crescătorilor de taurine.

Sunt necesare pentru funcţionare autorizaţii:- D.A.D.R.;- OCOT;- DSVA;- Sanepid;- Oficiul pentru protecţia mediului;- Oficiul pentru protecţia muncii;- P.S.I. (pompieri).

Raţia de furajepentru o vacă de lapte de 600 Kg şi o producţie medie de 16 Kg/zi

IarnaSortimente de furaje

CantitateKg

S.U.Kg

U.N.g

P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

Fân de deal 5 4,31 2,35 280 27,00 10,0 90,0Fân lucernă 3 2,52 1,44 366 40,2 5,4 78,0Sfeclă furajeră

20 3,52 3,20 180 6,0 8,0 -

Porumb siloz 20 3,00 2,40 160 14,0 6,0 540,0Aport raţia de bază

48 13,35 9,39 986 87,2 29,4 708,0

Diferenţă x 3,73 4,61 334 - 9,2 32,6 - 298,0

Nutreţ combinat

4,2 3,696 4,62 336 0 0 0

TOTAL x 17,046 14,01 1322 87,2 29,4 708,0

Raţia asigură:- Energie 0,82 UN/Kg;- Volum 2,84 Kg/S.U./100 Kg greutate vie;-Raport nutritiv (R.N.) 1322/(14,01 x 0,6 x 1000) – 1322 = 1/5,3;-Structură raţie – fibroase 27%, suculente 40%, concentrate 33%.

VaraSortimente de furaje

CantitateKg

S.U.Kg

U.N.g

P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

Lucernă verde

20 4,52 3,2 600 100 14 1.180

Porumb verde

45 9,00 7,2 675 31,5 18 2.115

Aport raţia de 65 13,52 10,4 1275 131,5 32 3.295

4

bazăDiferenţă X 3,18 3,1 -15 -56,5 28 -2.905Nutreţ combinat

3 2,64 3,3 240 0 0 0

TOTAL X 16,16 13,7 1515 131,5 32 3.295Raţia asigură:- Energie 0,84 UN/Kg SU;-Volum 2,71 Kg SU/100 Kg greutate vie;-Raport nutritiv suculente 70%, fibroase 0%, concentrate 24%.

PROIECTAREA TEHNICĂa unei micro –ferme de 20 vaci de lapte şi tineretul aferent

Construcţii

■ Dimensiunea adăpostului cu 20 de vaci + anexe (grajd tineret) Lungime - 56 m; Lăţime - 6 m; Suprafaţă - 336 m2.

■Grajd vaci Lungime - 40 m; Lăţime - 6 m; Suprafaţă - 240 m2.

■Adăpost tineret Lungime - 16 m; Lăţime - 6 m; Suprafaţă - 96 m2.

■ Standul vacilor - lungime 1,85 m; - lăţime 1,20 m;

■Pardoseala - cărămidă pe cant;

■Panta de scurgere - 0,5% cm; zonă odihnă

■Delimitare standuri - bare metalice; ■Rigolă colectare dejecţii - lăţime 40 cm; (din beton) - adâncime 20 cm;

■Alee serviciu - 55 cm;

5

( din beton)■Ieslea - lăţime 70cm;

■Alee de furajare - 250 cm;

■Înălţime plafon - 2,50 m;

■Coşuri evacuare - 4 bucăţi: 0,4 m x 0,5 m. gaze nocive

►Adăparea se asigură cu adăpători mecanice 1 la 2 vaci

►Mulsul se realizează cu aparat mecanic de muls mobil

►Anexe: - bucătăria furajeră; - depozit concentrate; - magazie unelte.

Indicatori tehnici

●Suprafaţă de adăpostire 8,4 m2/animal

●Front furajare 1,15; 1,20 m

●Consum furaje zilnic 75/Kg

●Consum de apă 40- 55 l

●Cantitate de dejecţii 9000 Kg/vacă/an

●Capacitate fosă purin 1,5 m3

Indicatori microclimat

●Indicele volumului de aer 21 m2/animal

●Temperatura optimă 14-180 C

●Coeficient luminozitate 1/ 20

●Ventilaţia grajdului 3,36 m3 la 336 m2 suprafaţă

Evaluare construcţii

6

- suprafaţă construită grajd vaci 40 x 6 = 240 m2

- suprafaţă construită grajd tineret 16 x 6= 96 m2

TOTAL suprafaţă construită 336 m2

CHELTUIELI

Valoare construibilă a) adăpost

336 x 474 RON/m2 = 159264 RON

b) instalaţie adăpare10 x 20 RON/buc. = 200 RON

c)aparate de muls 2 aparate x 1500 RON = 3000 RON

TOTAL investiţie construcţii: 162.464 RON

Cheltuieli exploatare

Furaje Vaci lapte - Vara

Masă verde: 75 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 270.000 KgNutreţ combinat: 5 Kg/zi x 20 vaci x 180 zile = 18.000 KgGrosiere: 3 Kg/zi x 20 vaci x 180 zile = 10.800 Kg

Viţei –Vara Masă verde: 28 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 50.400Kg Nutreţ combinat: 1 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 1800 Kg

Vaci lapte – iarna Fân: 8 Kg x 20 vaci x 180 zile = 28.800 Kg Suculente: 20Kg x 20 vaci x 180 zile = 72.000 Kg Nutreţ combinat: 5Kg x 20 vaci x 180 zile =18.000 Kg

Viţei – iarnaFân : 4Kg x 10 Kg x 180 zile = 7200 KgSuculente: 5 Kg x 10 Kg x 180 zile = 9000 KgNutreţ combinate: 2Kg x 10 Kg x 180 zile = 3600 Kg

7

Costul furajelor

Masă verde 270.000 + 50.400 = 320.400 X 0,15 = 48.060Fân 28.800 + 7.200 = 36.000 X 0,25 = 9.000Concentrate 18.000 + 1.800 +18.000 +1.800 = 41.400 x0,40Suculente 72.000 +9.000 = 81.000 x 0,20 = 16.200Paie 10.800 + 3.400 + 7.200 + 5.400 = 28.800 x 0,08 =2.304TOTAL 92.124 Costul apei 55 l/cap. x 30 cap. x 365 zile =602.250 x 0,005RON/l= 3.011,25 RON

Costul energiei- pentru muls: 6 Kw x 365 x 0,1529 RON/Kw x 2 buc. instalaţii =

669,702 RON- pentru iluminat: 20 x 100 w/h x 5 ore x 365 zile =3.650 Kw x 0,1529

RON Kw = 5.580,85 RON

TOTAL cost energie: 6250,552 RON

Costuri cu munca vie: 350 RON/om x 12 luni x 2 oameni = 8.400 RON

Costuri sanitar – veterinare şi însămânţare:80 RON/vacă x 20 cap. = 1.600 RON

Total cheltuieliCost furaje 92.120,00Cost apă 3.011,25Cost energie 6.250,55Cost muncă vie 8.400,00Cost sanitar – veterinar 1.600,00Cost amortizare 3.505,20Cost asigurare 1.112,40

8

TOTAL 115.999,40

VENITURI

Evaluarea producţiei:

Lapte

20 vaci x 7500 l/cap x 1 RON/l = 150.000 RON 20 vaci x 7100 l/cap x 1 RON/l = 142.000 RON – lapte marfă

Carne 4 vaci x 550 Kg x 4,5 RON/Kg = 9.900 RON 10 viţei x 300 Kg x 5,0 RON/Kg =15.000 RON

Beneficiu

142.000 RON - 108.599 RON = 33.401 RON

Rată profit

33.401 RON/108.599 RON = 30,76%

Termen recuperare investiţii

Valoare grajd = 159.264 RONInstalaţie muls = 3.000 RONInstalaţie adăpost = 200 RON

159.264 RON + 3.000 RON + 200 RON = 162.464 RON

162.464 RON/ 33.401 RON = 4,86 ~ 5 ani

REZULTATE ECONOMICE

Microfermă 20 vacia) vaci cu lapte → 20 capeteb) viţei nou născuţi →20 capete

Efectiv anual mediu de vaci →20 capeteNumăr de zile furajate →7300

9

Cheltuieli directe 115.999,40 RONCheltuieli indirecte 1.600,00 RON d.c. comune 1.000,00 RON d.c. generale 600,00 RON

Cheltuiel anuale aferente producţiei 117.599,20 RONValoarea de întrebuinţare 9.000,00 RONCheltuieli cu producţia principală 108.599,20 RONCheltuieli pe ZAF 16,11 RONCheltuieli pe cap animal 5.879,96 RONRentabilitate 30,7 %

TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE

Activitatea de producţie se desfăşoară pe sectoare, astfel:- sectorul utilizare vaci de lapte;- sectorul maternitate şi creştere tineret femel;- sectorul de producţie, conservare şi preparare a furajelor.

Sectorul vaci cu lapteSe aplică tehnologii diferenţiate, în funcţie de sistemul de întreţinere

(legat, liber, mixt), de sezon ( iarna, vara). Stare fiziologică ( G, FR, IR, IRA) şi producţie de peste 15 -20 Kg de lapte/cap/zi.

G= gestante; FR =fătare recentă; IR = însămânţare recent; IRA=însămânţare recent după anoestrus – lipsa căldurilor).

Constituirea loturilor de vaci se face în funcţie de:- starea fiziologică şi nivelul productiv;- gradul de mecanizare al fermei;- situaţia sanitară veterinară a animalelor.

În adăposturile cu stabulaţie liberă, lotizarea va cuprinde următoarele grupe principale fiziologice şi de producţie:

- vaci fătate recent 0-60 zile şi fătate 60-120 zile, 121 – 305 zile;- vaci în repau mamar (RM) = ultimele 60 zile înainte de fătare.

Activitatea în fermă se desfăşoară pe bază de programe diferenţiat în funcţie de sezon. Odihna vacilor se face pe stand cu aşternutul din paie sau în cuşete la stabulaţie liberă.

Furajarea vacilor se face diferenţiat în funcţie de potenţialul de producţie, stadiul de gestaţie, dând ca exemplu vaci cu producţie din cele trei rase la parametrii indicaţi mai sus.

10

Îngrijirea vacilor în diferite stări fiziologice

Vaci în pregătire de fătare- pe baza unui program de înţărcare care se întocmeşte lunar, vacile

gestante se înţarcă obligatoriu cu 60 – 70 zile înainte de fătare;- furajarea vacilor se face corespunzător unei producţii de 15 -20

l/zi/cap.

Vaci în lactaţieFurajarea vacilor în lactaţie se face în funcţie de producţia potenţială,

greutatea corporală, administrându-se suplimentar 1,5 UN/cap/zi, atât timp cât vaca răspunde cu o creştere a producţiei de lapte de 1-2 litrii de lapte pe zi.

Vaci gestante şi în lactaţieNecesarul de hrană se stabileşte în raport cu necesarul de

întreţinere, producţie sde lapte, energie pentru mişcare sau staţiune, energie pentru termoreglare şi efortul de lactaţie – gestaţie. Recalcularea raţiilor se face decadal.

Administrarea furajelorFurajele administrate în două sau mai multe tainuri se execută în

următoarea succesiune:- iarna: fânuri, concentrate, suculente;- vara: fânuri, concentrate, suculente, fânuri.

În perioada de vară păşunatul se organizează în intervalul dintre două mulsori, evitând căldurile exesive, prin umbrare sau prin prelungirea păşunatului de seară.

Mulsul vacilor se face de două ori pe zi, la intervale precise, excepţie făcând vacile cu producţii foarte mari ( peste 25 litri/zi), care se mulg de trei ori pe zi, precum şi vacile supuse regimului de înţărcare care se mulg odată pe zi.

Ca cerinţă fiziologică şi de producţie, intervalul între mulsori va fi de 10-12 ore. Vacile se mulg totdeauna în aceiaşi ordine în system legat, iar în sistemul de întreţinere liberă se respectă ordinea locurilor.

Pregătirea pentru muls conţine următoarele etape:- pregătirea şi verificarea instalaţiei şi aparaturii pentru muls;

11

- spălarea ugerului cu apă caldă;- ştergerea ugerului cu un prosop curat;- efectuarea masajului;- mulsoarea proprie zisă.Mulsul mecanic propriu zis constă din aplicarea paharelor de muls pe

sfârcuri după următoarea ordine:- stâng posterior, drept posterior;- stâng anterior, drept anterior.Încheierea operaţiunii de muls se face cu mulsul suplimentar,

intensitatea vacuumului care tebuie să fie de 0,45 Kg/cm2, iar numărul de pulsaţii să fie cuprins între 50-60.

Evacuarea dejecţiilorÎn sistem de întreţinere liberă: plug raclor, tractoraş cu lamă. Pentru

menţinerea curăţeniei în grajd şi evitarea suprasolicitării utilajelor de evacuare, se întocmesc grafice de evacuare a dejecţiilor de 2-3 ori pe zi.

REPRODUCŢIA

Activitatea de reproducţie trebuie organizată şi coordonată astfel încât să se asigure obţinerea unei natalităţi de 90-95% pe fermă. În acest scop se vor lua următoarele măsuri:

- individualizarea întregului efectiv de vaci şi viţele pentru reproducţie prin tatuaj;

- întocmirea programului lunar de montă;- depistarea vacilor în călduri;- însămânţarea animalelor la timpul optim;- urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele montate;- efectuarea lunară a diagnosticului de gestaţie;- examenul ginecologic al viţelelor şi vacilor cu tulburări de

reproducţie,stabilirea diagnosticului şi efectuarea corespunzătoare a tratamentului;

- înregistrarea corectă a evenimentelor de reproducţie în Registrul Unic;

- înregistrarea zilnică a produşilor obţinuţi şi individualizarea lor.

SECTORUL MATERNITATE ŞI CREŞTERE TINERET( profilactoriu)

Maternitatea se dimensionează în funcţie de efectivul matcă (10%), având minim trei compartimente funcţional separate.

12

Etapele activităţii în matwernitate sunt următoarele:- popularea 1-2 zile;- staţionarea în maternitate 7-15 zile înainte de fătare şi 10-15 zile

după fătare.

Vaci în maternitate- popularea se face cu vaci înţărcate din grupe de pregătire pentru

fătare;- cu 7-15 zile înainte de fătare se asigură vacilor o furajare dietetică,

reducându-se treptat furajele suculente şi administrându-se fân de calitate, furaje concentrate reduse cantitativ până la înţăprcarea vacilor.

VIŢEI ÎN MATERNITATE ( profilactoriu, creşe)

La fătare îngrijitorul sau personalul de asistenţă execută următoarele operaţiuni:

- secţionarea ombilicului la 10-15 cm de abdomen, dezinfectarea prin imersie cu tinctură de iod glicerinată;

- ştergerea mucozităţilor, buşumarea şi uscarea viţelului;- identificarea cu numărul de ordine din registrul de fătare şi

înregistrarea numărului matricol al vacii, numărul matricol sau medalionul viţelului şi data fătării;

- administrarea primului tain de colostru în prima zi de fătare, la prima oră;

- în primele zile se fac 4-5 alăptări pe zi, după care acestea se reduc la trei tainuri pe zi;

- după vârsta de 7 zile, viţeii se pot hrăni cu substituenţi de lapte.Administrarea laptelui sau a substituentului se face la temperatura de

380 C, manual sau cu instalaţia automată. Colostrul 42 Kg + lapte integral 348 Kg = total 390 kg Condiţii de microclimat în adăpostul de viţei:

- temperatura 14 – 18 0C;- concentraţia CO2 0,2 %0;- concentraţia NH3 0,026 %0;- concentraţia H2 S 0,01%0;- umiditate relativă 75%;- viteza curenţilor de aer 0,1 m/secundă.Evacuarea dejecţiilor se face manual, mecanic sau hidraulic în funcţie

de sistemul de întreţinere după un program de evacuare bine stabilit.

13

TINERET FEMEL ( 3-18 luni)

Creşterea se face în două adăposturi amenajate în sistem legat sau liber în loturi dimensionate pe vârstă şi dezvoltare corporală. Compartimentele vor fi prevăzute cu spaţii de odihnă cu aşternut permanent, cuşete, jgheaburi pentru furaje şi adăpare.

Grajdurile vor avea padocuri amenajate cu umbrărie, iesle şi jgheaburi de adăpat.

Evacuarea dejecţiilor se face manual sau mecanic în funcţie de dotare tehnică. Ventilaţia va fi naturală cu deflector pe acoperiş.

REPRODUCŢIA VIŢELELOR

Clasarea viţelelor se va face la 16-18 luni înainte de montă şi obligatoriu după fătare. Depistarea zilnică, dimineaţa şi seara, a viţeilor în călduri de către operatorul însămânţător, proprietar, îngrijitor sau cu tauri încercători.

Se poate apela la sincronizarea căldurilor ca mijloc de grupare a viţeilor şi vacilor, precum şi a fătărilor acestora, ca metodă practică pentru creşterea indicelui de fecunditate.

Însămânţarea artificială se execută după depistarea căldurilor şi se repetă la 10-12 ore.

JUNINCIViţelele diagnosticate gestante se constituie în loturi în funcţie de

dezvoltarea corporală şi vârsta gestaţiei.

Păşunatul

Păşunatul bovinelor se face pe păşuni cultivate sau naturale cu toate categoriile de bovine de 3 luni

Amenajări de păşune se face pe unitatea de exploatare, cu luarea următoarelor măsuri:

- tarlalizarea păşunii în vederea practicării păşunatului raţional;- asigurarea sursei de apă;- amenajări de drumuri acces;- amenajări de adăposturi simple şi diferenţiate, pe categorii de

animale;

14

- amenajarea de spaţii pentru cazarea îngrijitorilor;- spaţii pentru IA a vacilor şi viţeilor, izolarea şi tratarea animalelor

bolnave;- spaţii pentru depozitarea unor materiale;- asigurarea instalaţiilor şi aparaturii necesare efectuării mulsului

mecanic, depozitării şi livrării laptelui.

Amplasarea şi delimitarea tarlalelor în teren trebuie să asigure accesul animalelor la adăpost şi umbrar.

Jgheaburile la adăpat se amplasează în aşa fel încât să folosească pentru două parcele de păşunat. Lungime jgheabului de adăpat pe o singură parte a parcelei va fi de 2-4 m la 20 animale. Jgheaburile se amplasează la înălţimea de 40-60 cm, de sol şi sunt prevăzute cu platforme de beton, piatră sau cărămidă aşezată pe cant.

La scoaterea animalelor pe păşune se vor lua următoarele măsuri:- trecerea la păşunat se va face treptat pe o perioadă de 10-15 zile;- asigurarea necesarului de masă verde se va face prin crearea de

pajişti semănate, amestec de graminee şi leguminoase în jurul fermei, amplasate la o distanţă de maxim 1 km de adăposturile de animale, iar în caz contrar să se asigure grup de muls pe păşune şi sursă de apă.

Măsuri sanitar-veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în fermele cu vaci

Fermele private, asociate, cu vaci pentru producţie de lapte vor fi organizate astfel încât să permită aplicarea unor măsuri sanitare veterinare de profilaxie generală şi specifică combaterii bolilor şi acordarea asistenţei veterinare necesare, astfel:

- ferma să aibă împrejmuire cu gard protector;- filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului;- punct de însămânţări artificiale;- punct de însămânţări artificiale;- punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice (facultativ);- anexă pentru ecarisaj sau folosind investiţiile locale din zonă;- limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine;- respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare şi

valorificare a produselor de origine animală;- control periodic medical al personalului de deservire;- introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi indemne de boli

infecto-contagioase (TBC, leptospiroză, leucoză etc.) şi parazitare cu respectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile;

- dezinfecţia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie;

15

- în spaţiile destinate fătării şi creşterii tineretului în primele 3-4 săptămâni de viaţă se va respecta curăţenia şi igiena administrării alimentelor, făcându-se dezinfecţia după fiecare ciclu de fătare. Staţionarul sanitar-veterinar se dezinfectează lunar sau ori de câte ori este nevoie;

- deratizările generale se fac de două ori pe an, primăvara şi toamna;- dezinfecţia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către

personalul autorizat, pe toate suprafeţele adăpostului ori de câte ori este nevoie.

Măsuri de profilaxie specificăVaccinarea anticarbonoasă la bovinele în vârstă de 2 luni cu

repetarea la 16 luni pentru zonele cu antecedente epizootologice.Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efective

din zone cu antecedente epizootologice.Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei.Vaccinarea contra vibriozei entero-pulmonare şi genitale.Vaccinarea contra broncho-pneumoniei enzootice (de necesitate).

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25