68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
-
Upload
maia-groza -
Category
Documents
-
view
214 -
download
0
Transcript of 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
1/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
CAPITOLUL 1MANAGEMENTUL PERFORMANELOR
BANCARE
1. Activul i pasivul bncilor comerciale
2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancar
3. Indicatori de performanbancar
4. Studii de caz privind performanele bancare
5. Studii de caz de soluionat
1. Activuli pasivul b
ncilor comerciale
Structura simplificata bilanului unei bnci comerciale este:
ACTIVE (utilizri ale resurselor) PASIVE (resurse)
Active lichide (numerar, depozite la bancacentral)
mprumuturi de la banca centrali de la alteinstituii financiare
mprumuturi acordate altor bnci Depozite de la clieni
Credite acordate clienilor Operaiuni cu titluri (certificate de depozit,
obligaiuni) Portofolii de titluri Active imobilizate
Fonduri proprii
Operaiunile activegenereazvenituriiar operaiunile pasivegenereazcheltuieli.
2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancara
Profitul reprezintscopul final al bncilor comerciale (ca intermediari financiari), acestea
innd cont n activitatea lor de:
modalitile de procurare a resurselor;
utilizarea acestor resurse prin acordarea de credite;
riscurile implicite.
Profitul reprezinto sumn expresie absoluti mbracforma:
Profitului brut
Profitului net (determinat dupplata impozitelor) i se calculeazastfel :
1
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
2/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
+ Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= Venituri nete din dobnzi+ alte venituri- alte cheltuieli- cheltuieli generale
= Profit brut- impozit pe profit= Profit net
3. Indicatorii de performanbancar
3.1 Rentabilitatea financiar (ROE return on equity) se determin ca raport ntre
profitul net i capitalul propriu. Reprezintdeci, procentual, profitul net adus de o unitate
monetarde capital:
100CP
PNROE =
ROE rata rentabilitatii financiarePN profitul net al bnciiCP capitalurile proprii ale bncii
Rata rentabilitii financiareeste cea mai semnificativexpresie a profitului bancar din
perspectiva acionarilor deoarece evideniazefectul angajrii lor n activitatea bancar.
n practica internaional, nivelul standard al rentabilitii financiare este un procent de
15-20%.
3.2 Rentabilitatea economic (ROA - return on assets) se calculeaz ca raport ntre
profitul net i activul total al bncilor. Exprimdeci, procentual, profitul net adus de o
unitate monetarde activ:
100AT
PNROA =
ROA rata rentabilitatii economicePN profitul net al bnciiAT activul total al bncii
Rata rentabilitii economicearat efectul capacitii manageriale de a utiliza resursele
bncii (proprii si atrase) n scopul obinerii de profit. Se apreciazcROA este cel mairelevant indicator al eficienei bancare deoarece exprimrezultatul net (n primul rnd) ca
performana managementului activelor, n condiiile unui volum dat al resurselor.
Un trend n scdere al acestei rate arat c banca ntmpin dificulti. Un trend n
cretere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi i expresia asumrii unui risc
2
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
3/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
excesiv de ctre banc. Mrimea tipic a acestei rate n rile dezvoltate este de
aproximativ 1-2%.
3.3 Efectul de prghie(EM - equity multiplier)este un indicator sintetic care evideniaz
gradul n care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la creterea rentabilitii
capitalului propriu. Efectul de prghie se calculeazca:
CP
ATEM=
EM efectul de levierCP capitalurile proprii ale bnciiAT activul total al bncii
Este un indicator de structur care se exprim n uniti de msur absolute i are n
general valori mai mari dect 10. Acest indicator variazinvers proporional cu ponderea
capitalului n totalul pasivelor bancare. Cu ct ponderea capitalului este mai mare, cu att
banca se bazeaz mai puin pe resurse atrase i, astfel, riscul bncii este mai mic. O
pondere mai mica capitalului semnificun risc bancar i un efect de prghie mai mare.
Observatie: cunoaterea oricror doi indicatori de performan bancar dintre cei
prezentai anterior (ROE, ROA, EM) ne permite determinarea celui de-al treilea.
Cunoscnd nivelurile ROA i EM, conform formulei urmtoare valoarea ROE va fi:
EMROAROE = ROE rata rentabilitatii financiareROA rata rentabilitatii economice
EM efectul de levier
3.4 Rata profitului(PM profit margin)se calculeazca raport procentual ntre profitul
net i veniturile totale, deci:
100=VT
PNPM
PM rata profituluiPN profitul net al bnciiVT venitul total al bancii
Acest indicator sintetic al performanelor bancare este denumit i marja net. Venitul
total al bncii este format din veniturile din dobnzi i alte venituri precum cele dincomisioane, consultansau alte servicii financiare netradiionale aductoare de venituri.
Evident, banca este cu att mai profitabil cu ct marja net este mai mare. Mrimea
acestui indicator depinde de presiunea fiscal, de gradul de concuren din sistemul
financiar-bancar i de eficiena activitii bncii. n general, valoarea acestui indicator ar
trebui sa se ncadreze n intervalul 10-12%.
3
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
4/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
3.5 Gradul de utilizare a activelor(AU asset utilisation)se calculeazca raport ntre
totalul veniturilor i totalul activelor:
100AT
AV100100 +== AT
VD
AT
VTAU
AU rata utilizarii activelor
VT venitul total al banciiAT activul total al bncii
AU exprimcapacitatea bncilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de
structura activelor bancare i de remunerarea plasamentelor. n general bncile din rile
dezvoltate urmresc majorarea celui de al doilea termen, orientndu-se spre creterea
veniturilor din comisioane i taxe, ncercnd smeninla un nivel ct mai stabil primul
termen. n practica internaional, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este
de 10-12%.
Observatie:cunoaterea oricror doi indicatori de performanbancardintre ROA, PM
i AU ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscnd nivelurile PM i AU,
conform formulei urmtoare valoarea ROA va fi:
AUPMROA = ROA rata rentabilitatii economicePM rata profituluiAU rata utilizarii activelor
3.6 Marja net de dobnd (NIM net interest margin) se determin ca raport ntreveniturile nete din dobnzi i activele valorificabile totale:
100AV
CVNIM DD
=
NIM marja neta de dobndaVD veniturile bncilor din dobnziCD cheltuielile bncilor cu dobnzileAV activul valorificat al bncilor
Activul valorificat al bancilor, denumit i activul purttor de doband, este format din
portofoliul de titluri de stat, plasamentele interbancare i creditele acordate. n general, o
valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la acelai
nivel al activelor purttoare de dobnd exprim o activitate profitabil (colectare i
redistribuire de capital). Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu
dobnzile (dependende pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent
a bncii, care conduce la venituri din dobnzi mai mici.
Pentru acest indicator un nivel de 5-7 puncte procentuale este considerat standard.
4
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
5/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
4. Studii de caz privind performanele bancare
Studiul de caz 1
S se calculeze marja net de dobnd i rentabilitatea financiar pe baza datelor dinurmtorul bilan:
ACTIVE PASIVECasa 100 Depozite la vedere (5%) 1000Bonuri de tezaur (10%) 3000 Imprumuturi interbancare (7%) 750Credite acordate (15%) 4000 Depozite la termen (10%) 5250Imobilizri 400 Capital 500TOTAL 7500 TOTAL 7500
Se mai cunosc: cheltuieli cu funcionarea 180 u.m. i impozit pe profit 30%.
REZOLVARE:
n primul rnd vom determina profitul net dupurmtoarea metodologie:
Venituri din dobnzi= 900%154000%103000 =+ u.m.- Cheltuieli cu dobnzi= 5.627%105250%7750%51000 =++ u.m.Venituri nete= Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= 272,5 u.m.- Cheltuieli generale = 180 u.m.Profit brut = 272,5 180 = 92,5 u.m.- Impozit pe profit = 75.27%305.92 = u.m.Profit net= 64,75 u.m.
Vom determina n continuare indicatorii de performan bancar NIM i ROE. Activulvalorificabil este format din bonurile de tezaur i creditele acordate. Aadar, activulvalorificabil este de 7000 u.m.
%89.31007000
5.272100 ==
=
AV
CDVDNIM
NIM marja neta de dobndaVD veniturile bncilor din dobnziCD cheltuielile bncilor cu dobnzileAV activul valorificat al bncilor
%95.12100500
75.64100 ===
CP
PNROE
ROE rata rentabilitatii financiarePN profitul net al bnciiCP capitalurile proprii ale bncii
Concluzie: banca nregistreazo bunprofitabilitate; n urma determinrii indicatorilor
de performanbancarNIM i ROE apreciem cvalorile acestora (3.89% i respectiv,
12.95%) sunt comparabile cu nivelurile considerate standard (5-7% si respectiv 15-20%).
5
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
6/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Studiul de caz 2
Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la activitatea bancara bncii ABC: profitul
net 100, capitalul propriu 500, active purttoare de dobnd 4000, rata utilizrii
activelor20% si rata rentabilitii economice 2%. Dacveniturile din dobnzi sunt
egale cu valoarea agregat a veniturilor bncii din alte activiti, determinai nivelul
veniturilor din dobnzi:
REZOLVARE:
Nivelul veniturilor din dobnzi se va determindin formula ratei utilizrii activelor.
200100
AT
AV100100 ATAU
VD
AVVDAT
VD
AT
VTAU =
=
+==
AU rata utilizarii activelorVT venitul total al banciiAT activul total al bncii
Avnd n vedere cAU = 20% (din ipoteza problemei), pentru calculul veniturilor dindobanzi este acum suficient sdeterminm nivelul total al activului bancii. Activul totalva fi obinut din formula rentabilitii economice:
50002.0
100100100 ====
ROA
PNAT
AT
PNROA
ROA rata rentabilitatii economicePN profitul net al bnciiAT activul total al bncii
In final obinem:
500200
500020
200 =
=
=ATAU
VD AU rata utilizarii activelorVT venitul total al banciiAT activul total al bncii
Concluzie:banca nregistreazvenituri din dobanzi de 500 u.m.
6
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
7/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Studiul de caz 3
Pentru anii 2002 i 2003 o banccomerciala prezentat urmtoarea situaie a conturilorde rezultate:
Indicatori 2002 2003
Dobnzi i venituri asimilate 140000 180000
Dobnzi i cheltuieli asimilate 115000 10000
Comisioane nete 9000 12000
Alte venituri din exploatare 10000 12000
Cheltuieli generale i amortismente 35000 39000
Provizioane 7000 12000
Impozit pe profit 1000 1500
S se determine i s se comenteze evoluia profitabilitii bncii pe baza soldurilorintermediare de gestiune.
REZOLVARE:
Anul 2002
Venituri din dobnzi= 140000 u.m.- Cheltuieli cu dobnzi= 115000 u.m.Venituri nete= Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= 25000 u.m.+ Commisioane nete = 9000 u.m.+ Alte venituri din exploatare = 10000 u.m.
- Alte cheltuieli (provizioane) = 7000 u.m.- Cheltuieli generale = 35000 u.m.Profit brut= 2000 u.m.- Impozit pe profit = 1000 u.m.Profit net= 1000 u.m.
Anul 2003
Venituri din dobnzi= 180000 u.m.- Cheltuieli cu dobnzi= 150000 u.m.
Venituri nete= Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= 30000 u.m.+ Commisioane nete = 12000 u.m.+ Alte venituri din exploatare = 12000 u.m.- Alte cheltuieli (provizioane) = 12000 u.m.- Cheltuieli generale = 39000 u.m.Profit brut= 3000 u.m.- Impozit pe profit = 1500 u.m.Profit net= 1500 u.m.
7
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
8/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Rezultatele indico ameliorare a profitului net bancar, ceea ce arato bunprofitabilitate
a activitii bancare i o gestionare eficient a cheltuielilor de funcionare. Trebuie
menionati creterea mai rapida profitului net (50%) relativ la creterea veniturilor
nete din dobnzi (20%). Acest fapt evideniazo dezvoltare mai rapida operaiunilornetradiionale fade cele de intermediere bancar(atragerea de depozite i acordarea de
credite). Evoluia pozitiv se datoreaz, pe de o parte, creterii mai rapide a veniturilor
din dobnzi n raport cu cea a cheltuielilor cu dobnzile, iar pe de alt parte creterii
veniturilor din comisioane i a altor venituri din exploatare. Totui se remarccreterea
cheltuielilor cu provizioanele cu 5000 u.m pe fondul dezvoltrii activitii economice a
societii bancare.
8
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
9/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
CAPITOLUL 2 RISCUL DE INSOLVABILITATE
1. Aspecte teoretice
1.1 Norma COOKE1.2 Calculul fondurilor proprii1.3 Determinarea expunerii nete
2. Solvabilitatea bncilor comerciale n Romnia
2.1 Capitalul social minim2.2 Nivelul de solvabilitate
3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate
1. Aspecte teoretice
Riscul de insolvabilitate este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru
acoperirea eventualelor pierderi. O astfel de situaie apare atunci cnd banca i dezvolt
prea mult activitatea sau i asum riscuri prea mari n raport cu mrimea fondurilor
proprii. Spunem cn acest caz nu existo adecvare a capitalului bncii.
Reglementarea prudenial a solvabilitii societilor bancare are n vedere adecvarea
fondurilor proprii la riscurile asumate. n aceastaccepiune, fondurile proprii reprezintultimul garant al solvabilitii n faa ansamblului riscurilor.
n general, funciile capitalului bancar sunt:
a. Funcia operaional
b. Funcia protectiv
c. Funcia legatde reglementare
1.1 Norma COOKE
Riscul de insolvabilitate nu este un risc specific activitii bancare. El se ntlnete la
toate societile comerciale. Acest risc se manifest mai puternic n cazul societilor
bancare avnd n vedere funcia de intermediere. Spre deosebire de societile nebancare,
bncile funcioneaz cu un capital relativ mic n comparaie cu dimensiunea bilanului,
gestionnd n schimb resurse atrase foarte mari. Interesul lor este de a atrage fonduri ct
9
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
10/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
mai mari pentru ca prin plasamentul acestora sse asigure o rata rentabilitii financiare
ct mai mare, respectiv o rata dividendului care smulumeascacionariatul. Activnd
n acest fel, banca scade ponderea capitalului n totalul pasivului, crete efectul de levier
i astfel crete riscul de insolvabilitate.
Pentru a contracara tendina bncilor de maximizare a profitului prin utilizarea intensiva
fondurilor proprii i forarea expunerii la risc, autoritile de supraveghere impun anumite
restricii. Aceste restricii iau forma unor norme prudeniale. Ele reglementeazaspecte
legate de adecvarea capitalului bancii (capital adequacy) i fac trimitere la fondurile
proprii.
Prin Acordul de la Basel (1988), Banca Reglementelor Internaionale propune o
metodologie standard pentru determinarea fondurilor proprii i doi indicatori de
solvabilitate care s asigure respectarea unei acoperiri minime a activului riscant prin
capitalul bancar. Activul riscant se mai numete i expunere net (EN), iar capitalul
bancar este definit att prin fondurile proprii (FP) ct i prin capitalul propriu (CP).
%81001 >=EN
FPIS
%41002 >=
EN
CPIS
1.2 Calculul fondurilor proprii
Fondurile proprii ale societilor bancare sunt formate din urmtoarele categorii de
capital:
capital social vrsatprime legate de capital vrsate
profitul reportat din exerciiile precedenteprofitul rezultat curentfondul de rezervconstituit conform legiifondul imobilizrilor corporale
CAPITALPROPRIU
rezerva generalpentru riscul de credit, constituitconform legii
datoria subordonatsubvenii primite
CAPITAL
SUPLIMENTARdiferene favorabile din reevaluarea activului
10
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
11/65
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
12/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
EXEMPLU:Determinareaexpunerii nete din active bilaniere:
ELEMENTELE DE ACTIV Sume nete
Gradul de
risc
de credit
Expunerea
netdin activbilaniere
OPERAIUNI DE TREZORERIE l OPERAIUNI INTERBANCARE 203.569
- Casa i alte valori 3.890 0 0- Cont curent la bnci centrale (BNR) 56.950 0 0- Conturi de corespondent la banci (din Romania) 43.834 20 8767- Depozite la banci (din Romania i din ri de categorie A) 34.456 20 6891- Credite acordate bncilor (din ri de categorie B. cu scadena < 1 an) 22.670 20 4534- Valori primite in pensiune (de !a bnci din Romnia) 14.809 20 2962- Valori de recuperat (cecuri in curs de ncasarere de la bnci din Romnia) 560 20 112- Creane restante (asupra unor bnci din Romnia) 427 100 427- Creane ndoielnice (asupra unor bnci din Romnia) 335 100 335
- Creane ataate- aferente bncilor din Romnia si a celor din ri de categorie A 22.238 20 4448- aferente bncilor centrale (BNR) 3.670 0 0
OPERATIUNI CU CLIENTELA 583.486
Credite acordatete clientelei
- Creante comerciale 87.486 100 87486- Credite de trezorerie 64.289 100 64289- Credite pentru export 72.340 100 72340- Credite pentru echipament 35.460 100 38460- Credite pentru bunuri imobiliare (garantate cu ipoteci n favoarea bncii) 148.709 50 74355- Valori primite n pensiune 35.909 100 35909- Conturi curente debitoare 28.679 100 28679
- Valori de recuperat 12.345 100 12345- Creane restante 11.689 100 11689- Creane ndoielnice 5.680 100 5680- Creane ataate 77.900 100 77900
OPERAIUNI CU TITLURI I OPERAIUNI DIVERSE 62.869
- Titluri primite in pensiune livrat- Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finaelor 3.526 0 0- Titluri de tranzacie- Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finanelor 1.570 0 0- Certificate de depozit (emise de bnci din Romnia) 3.019 20 604- Aciuni proprii 1.200 0 0
- Titluri de plasament- Certificate de depozit emise de bnci din ri de categoria A 6.099 20 1220
- Bilete de trezorerie emise de bnci din Romania 2.560 20 512- Aciuni 2.130 100 2130- Titluri de investiii- Certificate de trezorerie 8.432 0 0- Certificate de depozit (emise de bnci din Romnia) 3.257 20 651- Conturi de decontare privind opera iunile cu titluri 1.679 100 1679
12
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
13/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
- Decontri interbancare 2.897 100 2897- Debitori 16.947 100 16547- Conturi de stocuri 2.356 100 2356- Conturi de regularizare 1.245 100 1245- Creane restante 989 100 989
- Creane ndoielnice 247 100 247- Creane ataate 4.715 100 4.715
VALORI IMOBILIZATE 133.566- Credite subordonate (subordonate bncilor) 4.890 0 0- Pri in cadrul societilor comerciale legate, titluri de participare i titluri aleactivittii de portofoliu deinute la bnci 900 0 0
- Dotri pentru unitile proprii din strintate 10.780 0 0Imobilizri necorporale
- Fond comercial 8120 0 0- Cheltuieli de constituire 5780 0 0Imobilizri corporale
- Terenuri 19434 100 19434
- Cldiri 42059 100 42059- Mijloace de transport 11230 100 11230-Unelte. dispozitive.instrumente. mobilier i aparaturbirotic 6720 100 6720- Imobilizri corporale in curs 974 100 974- Creane restante 9.989 100 9989- Creane indoielnice 9.890 100 9890- Creane ataate 2.800 100 2800
ACTIONARI SAU ASOCIATI 1.120 100 1120TOTAL 678015
Determinareaexpunerii nete din elemente n afara bilanului:
CONTURI IN AFARA BILANULUI SUMEEchivalent
credit
Gradul derisc
de credit
Expunerenetdinelem. in
a ara bil.ANGAJAMENTE DE FINANTARE
- Angajamente in favoarea altor bnci din Romnia 10.430 100 20 2086- Angajamente primite de la alte banci 5.130- Angajamente in favoarea clientelei (aferente cr. pentru bunuri imob) 80.230 100 50 40115
ANCAJAMENTE DE GARANTIE
- Cauiuni, avaluri i alte garanii date altor bnci din Romnia 6.130 50 20 613
- Cauiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte bnci 4.230
- Garanii date pentru clientel(aferente creditelor de trezorerie) 50.437 50 100 25218.5
- Garanii primite de la clientel 237.800ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE
- Tilluri deprimit (certificate de trezorerie) 3.526 100 0 0
ANGAJAMENTE DIVERSE- Angajamente date 10.830 100 100 10830- Angajamente primite 9.710
ANGAJAMENTE INDOIELNICE 1.020 100 100 1020TOTAL 79883
13
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
14/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
n acest moment putem calcula cei 2 indicatori de solvabilitate:
Total capital propriu 60 799
Total fonduri proprii 61 889
Expunere netdin active bilaniere 678 015Expunere netdin elemente n afara bilanului 79 883Total expunere net 757 898
Indicator de solvabilitate = Capital propriu / Total expunere net x 100 8,02Indicator de solvabilitate= Fonduri proprii / Total expunere netx 100 8,17
Dupcum se poate observa, al doilea indicator de solvabilitate respectnorma 8/1999,
nivelul nregistrat (8.02%) fiind superior limitei minime (8%). Deci, capitalul propriu
constituit de banceste adecvat. n ceea ce privete indicatorul de solvabilitate calculat pe
baza fondurilor proprii, acesta nu respect limita minim de 12% corespunztoare lui.
Astfel, se impune fie creterea fondurilor proprii fie reducerea expunerii nete pncnd
rata 1 de solvabilitate va atinge nivelul de 12%
2. Solvabilitatea bncilor comerciale in Romania
2.1 Capital social minim
Conform legii bancare nr. 58/1998, bncile au obligaia meninerii n permanena unui
nivel minim al capitalului social, ce trebuie actualizat n funcie de precizrile Bncii
Naionale a Romniei.Grafic 2.1
Sursa: Banca Naionala Romniei
Evoluia capitalului social minim bancar
(valori nominale)
mil. lei
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
14
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
15/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
ncepnd cu luna mai 2003 fiecare banc comercial este obligat s dein un capital
social minim de 320 mld. ROL, pentru ca din iunie 2004 nivelul minim al acestuia s
devin370 mld. ROL. Capitalul social al unei bnci trebuie vrsat, integral i n form
bneasc, la momentul subscrierii.
2.2 Nivel de solvabilitate
Legislaia bancarn vigoare din ara noastrprevede n concordancu Primul Acord de
la Basel (1988) realizat sub egida Bncii Reglementelor Internaionale determinarea
unui indicator de solvabilitate care sasigure o acoperire minima a riscurilor bancare prin
adecvarea capitalului bancar. n conformitate cu Normele nr. 12 din 2003 nivelul minim
pentru indicatorul de solvabilitate bancare este:
%121001 >=EN
FPIS
unde: FP fonduri proprii, EN expunere net,
n graficul 2.2. sunt prezentate evoluiile valorilor medii pe sistem bancar ale indicatorilor
de solvabilitate n Romnia.
Grafic 2.2
Sursa: Banca Naionala Romniei
Evoluia ratei de solvabilitate
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
ian
.00
iu
l.00
ian
.01
iu
l.01
ian
.02
iu
l.02
ian
.03
iu
l.03
ian
.04
iu
l.04
ian
.05
15
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
16/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
1. Analiza n dinamic a ratei 1 pune n evideno soliditate financiar remarcabil lanivelul sistemului bancar romnesc;
2. Creterea accentuat a capitalizrii bancare, ncepnd cu 2000, este determinat inprincipal de actualizrile succesive ale nivelului minim al capitalului social,majorarea capitalului unor bnci comerciale prin privatizare i eliminarea bncilor cu
probleme din sistemul bancar romnesc;3. Asigurarea unei acoperiri durabile a activului riscant prin capitalul bancar constituie opremispentru expansiunea creditelor bancare.
3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate
Studiul de caz 1
Despre societatea bancar ABC se cunosc urmtoarele informaii: casa 1.000 u.m.,
bonuri de tezaur 5.000 u.m., credite acordate administraiei locale 2.500 u.m., credite detrezorerie 12.500 u.m., imobilizri corporale 6.000 u.m., capitaluri proprii 2.000 u.m.,capital suplimentar 1.000 u.m., depozite 20.000 u.m., mprumuturi interbancare 3.400u.m., alte pasive 600 u.m., scrisori de garanie date pentru clientel 680 u.m., alteangajamente date 660 u.m. S se determine rata general de risc si indicatorul desolvabilitate.
REZOLVARE:
Rata generalde risc reprezintponderea activului riscant n total activ.
100=
AT
ENRGR (1)
RGR rata generalde riscEN expunerea net
AT activul total
Determinarea ratei generale de risc se realizeaz pornind de la calculul expunerii nete(activului riscant):
u.m....E
ENENEN EB
00020000100019 =+=
+=(2)
EN expunerea netENB expunerea netbilanierENE expunerea netextrabilanier
n conformitate cu datele problemei expunerea netbilantiereste
==n
i
iiB u.m..GRCAEN 00019 (3)ENB expunerea netbilanierAi activul i la valoare bilaniernet
GRCi gradul de risc de credit al activului i
Categoria de risc Elemente bilantiere Valoarea ponderat
0% 6.000 020% 2.500 500100% 18.500 18.500
Total 27.000 19.000
16
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
17/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Expunerea extrabilaniereste:
u.m.000.1
)(1
=
==
E
n
i
iiiE
EN
GRCECEEN (4)
ENE expunerea netextrabilanierEi activul i la valoare bilaniernetEC
i echivalent credit al activului i
GRCi gradul de risc de credit al activului i
Categoria de risc Elemente extrabilantiere Valoarea ponderat
0% 0 050% 680 340
100% 660 660Total 1.340 1.000
Activul total este:
u.m....AT
AEABAT
34028340100027 =+=
+=(5)
AT activul total
AB activul bilantierAE activul extrabilantier
Din (1), (2) si (5) rezultc %,.
.RGR 5770100
34028
00020==
Rata de solvabilitate este:
%15100100 =+
==EN
CSCP
EN
FPIS
FP fondurile propriiCP capitalul propriuCS capitalul suplimentar ( )CPCS
Concluzie:rata generalde risc este 70,57%, iar rata de solvabilitate sunt este 15%.
Studiul de caz 2
Pentru societatea bancarBeta din Romnia se cunosc urmtoarele categorii de active peclase de risc.
Categoria de risc 0% 20% 50% 100%Active bilaniere 50.000 100.000 300.000 550.000
Fondurile proprii constituite de banc sunt de 81.000 u.m. S se determine fondurileproprii adecvate i s se prezinte dou modaliti de ajustare a elementelor bilaniererelevante n cazul nendeplinirii normei de solvabilitate.
17
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
18/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
REZOLVARE:
Determinarea fondurilor proprii adecvate se realizeaz pornind de la calculul expuneriinete (activului riscant):
EB ENENEN +=
EN expunerea net
ENB expunerea neta bilanierENE expunerea neta extrabilanier
n conformitate cu ipoteza problemei expunerea netextrabilaniereste nul.
=n
i
iiB GRCAEN ENB expunerea neta bilanierAi activul i la valoare bilaniernetGRCi gradul de risc de credit al activului i
Categoria de risc Elemente de activ Valoarea ponderat
0% 50.000 020% 100.000 20.000
50% 300.000 150.000100% 550.000 550.000
Total 1.000.000 720.000
Deci expunerea neteste 720.000 u.m.
Fondurile proprii adecvate reprezint12% din expunerea net.
12,0ENFPA = FPA- fondurile proprii adecvateEN expunerea net
Astfel,
Fonduri proprii adecvate = 86.40012%7 =000.20 u.m.
Pentru atingerea nivelului minim de solvabilitate se pot lua o serie de msuri printre care:
I. creterea fondurilor proprii pnla nivelul adecvat prin emisiunea de aciuni sau prin
fuziunea cu o bancmai bine capitalizat.
Cum fondurile proprii adecvate trebuie sfie: 86.400 u.m., se impune o cretere afondurilor proprii efective cu 5.400 u.m.
II. reducerea expunerii nete prin modificarea structurii activului n contextul unui bilan
constant:
Diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. i majorarea creditelor ipotecarecu aceeai sum:
000.90)000.550(%100)000.300(%50000.100%20
000.67512,0
12,0
max
maxmaxmax =
+++=
===x
xxEN
ENFP
ENENFP
18
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
19/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Categoria de risc Elemente de activ Valoarea ponderat
0% 50.000 020% 100.000 20.000
50% 390.000 185.000
100% 460.000 460.000
Total 1.000.000 675.000
Concluzie: fondurile proprii adecvate sunt 86.400 u.m., iar respectarea ratei 1 desolvabilitate se poate realiza fie prin creterea fondurilor proprii cu 5.400u.m., fie prin diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. i majorareacreditelor ipotecare cu aceeai sum.
Studiul de caz 3
O bancse caracterizeazprin urmtoarele date contabile: capital social 320 mld. u.m.,rezerve legale 160 mld., datoria subordonat250, subvenii primite 240 mld. u.m., casa500 mld. u.m., bonuri de tezaur 2.200 mld., credite ipotecare X mld. u.m., crediteacordate industriei 4.500 mld. u.m., imobilizri necorporale 300 mld. u.m., imobilizricorporale 500 mld. u.m. Banca nregistreaz un nivel al ratei de solvabilitate de 16%.Care este nivelul ratei generale de risc, dactoate elementele bilaniere de activ sunt celeprezentate anterior?
REZOLVARE:
Rata generalde risc reprezintponderea activului riscant in total activ.
100=ATENRGR (1) RGR rata generalde riscEN expunerea net
AT activul total
In conformitate cu ipoteza problemei activul total este format din disponibilitile bnciiaflate in elementul casa (500 mld. u.m.), bonuri de tezaur (2.200 mld. u.m.), crediteipotecare (X mld. u.m.), credite acordate industriei (4.500 mld. u.m.), imobilizrinecorporale (300 mld. u.m.) i imobilizri corporale (500 mld. u.m.).
Determinarea valorii agregate a activului acestei bnci presupune determinarea volumuluivaloric al creditelor ipotecare. Nivelul acestora se poate calcula diminund activul riscantcu expunerea neta celorlalte active.
Expunerea neta ntregului activ se poate determina din formula:
100100 ==IS
FPEN
EN
FPIS (2)
FP fondurile propriiEN expunerea neta ntregului activIS1 rata I de solvabilitate
19
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
20/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Fondurile proprii se calculeazastfel:
Valoare
bilanier
Coeficient de ajustare Valoare
ajustatCapital social 320 x 320Rezerve legale 160 x 160CAPITAL PROPRIU 480
Datorie subordonat(scaden> 5 ani) 250 Max 50% din CPR 240Subvenii primite 240 x 240CAPITAL SUPLIMENTAR Max 100% din CPR 480FONDURI PROPRII 960
Cunoscnd valoarea fondurilor proprii (960 mld u.m.), nivelul ratei de solvabilitate (16%)
si folosind relaia (2) obinem: 000.610016
960100 ===
IS
FPEN mld.. (3)
Expunerea netdiminuatcu influena nivelului valoric al creditelor ipotecare este:
Categoria de risc Elemente bilantiere Valoarea ponderat0% 3.0001 020% 0 0100% 5.0002 5.000
Total 5.000
Cunoscnd expunerea net a ntregului activ i expunerea net agregat a elementeloractive cunoscute (din ipoteza), putem determina volumul valoric al creditelor ipotecarefolosind formula:
u.m.mld.000.2C
5.0
000.5000.6CGRCAEN
ip
ip
n
i
ii
=
==(4)
ENB expunerea netbilanierAi activul i la valoare bilaniernetGRCi gradul de risc al activului i
Folosind rezultatul (4) vom calcula activul total:
u.m.mld.000.10500300500.4000.2200.2500AT =+++++= (5)
Cunoscnd expunerea net a ntregului activ (6.000 mld. u.m.) i valoarea bilanier aactivului (10.000 mld. u.m.), vom nlocui n relaia (1) aceste rezultate pentru a obinerata generalde risc:
%60100000.10
000.6100
T
ENRGR ===
RGR rata generalde riscEN expunerea netAT activul total
Concluzie:rata generalde risc este 60%
1Valoarea bonurilor de tezaur (2.200 mld.) nsumatcu nivelul disponibilului din casa bncii
(500 mld.) si cu valoarea imobilizrilor necorporale (300 mld.)2Valoarea creditelor acordate industriei (4.500 mld.) nsumata cu imobilizrile corporale (500
mld.)
20
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
21/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
CAPITOLUL 3 RISCUL DE CREDIT
1. Aspecte teoretice
1.1. Gestionarea a priori a riscului de credit1.1.1. Divizarea i limitarea riscurilor1.1.2. Aprecierea capacitii de rambursare1.1.3. Constituirea garaniilor
1.2. Gestionarea posteriori a riscului de credit1.2.1. Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane1.2.2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit
2. Aplicaii
1. Aspecte teoretice
Riscul de creditare exprim posibilitatea ca debitorii sau emitenii de titluri s nui
onoreze obligaiile la scaden, ca urmare a degradrii situaiei financiare a acestora, care
poate fi determinat de condiiile afacerii mprumutatului sau de situaia general a
economiei.Pentru limitarea pierderilor care decurg din nencasarea la scaden a creditelor i
dobnzilor aferente, se impune o gestinare atenta riscului de credit, care se realizeaza
priori i a posteriori.
Gestionarea a prior i este o primetapi presupune :
- divizarea i limitarea riscurilor,
- aprecierea calitii (capacitii de rambursare) a solicitanilor de credite,
- constituirea garaniilor.
A doua etap, gestionarea a posteriori , vizeaz:
- analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane,
- constituirea rezervei generale pentru riscul de credit
21
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
22/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
1.1 Gestionarea a priori a riscului de credit
1.1.1. Divizarea i limitarea riscurilor
Divizarea riscurilor are ca obiectiv evitarea concentrrii riscurilor prin diversificarea(economic i geografic) plasamentelor. Limitarea riscurilor se realizeaz prin norme
stabilite de fiecare banc, dar i prin msuri stabilite de autoritatea de reglementare,
opozabile tuturor bncilor.
Limitarea autonormativ vizeaz:
- limite interne pentru ponderea activitilor riscante n fondurile proprii,
- plafoane de credite pe debitor, grup de debitori, sector de activitate, zongeografic
Reglementrile romneti pentru limitarea riscului de credit se referla:
1. O instituie de credit nu poate nregistra o expunere fade un singur debitor, a crei valoaredepete 25% din fondurile proprii.
2. n cazul n care acest un singur debitor are n componena sa cel puin un membru algrupului instituiei de credit raportoare, iar membrul respectiv este societatea-mam, filiala societii-mamsau filiala instituiei de credit raportoare, procentul prevzut la pct. 1va fi redus la 20%.
3. Valoarea cumulat a expunerilor mari ale unei instituii de credit (care depesc 10% dinfondurile proprii ale bncii) nu poate depi 800% din fondurileei proprii.
UN SINGUR DEBITOR- orice persoansau grup de persoane fizice i/sau juridice fade careinstituia de credit are o expunere i:
- care constituie, dacnu se dovedete altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele deine, directsau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau
- ntre care nu existo relaie de control n sensul exprimat la prima liniu, dar care trebuie sfieconsiderate ca reprezentnd un singur risc, deoarece ntre ele exist asemenea legturi nct,dacuna dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, existo probabilitate considerabilcacealaltsau toate celelalte sse confrunte cu dificulti de rambursare;
Prin expunere fata de un debitor intelegem activele si elementele din afara bilantului nete
de provizioane. In conformitate cu limitele aplicabile expunerilor mari, se va excepta din
calcul partea determinata ca diferent intre valoarea expunerii respective si rezultatulinmultirii acesteia cu ponderea aferenta. Cu alte cuvinte, se va lua in calcul doar riscul net
al debitului respectiv. Riscul net (sau expunerea neta) se calculeaza folosind urmatorul
algoritm:
iii GRCARN = RNi riscul net al activului iAi activul i la valoare bilaniernetGRCi gradul de risc de credit al activului i
22
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
23/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Prin notiunea de activ la valoare bilantiera neta intelegem activ la valoare bilantiera bruta
diminuata cu nivelul specific al provizioanelor sau amortismentelor constituite pentru
activul respectiv.
iii APABA )(= Ai activul i la valoare bilaniernetABi activul i la valoare bilanierbrut
P(A)i provizionul sau amortismentul constituit pt. activul iGradul de risc de credit reprezinta coeficientul de risc corespunzator fiecarui element de
activ. In conformitate cu Norma 12/2003 a BNR, el poate lua valori doar in multimea
{0,0.2,0.5,1}
1.1.2 Aprecierea capacitii de rambursare a solicitanilor de credite
Bncile sunt obligate slimiteze riscul de credit i sdepuntoate eforturile pentru a-i
ncasa debitorii. n acest scop, vor fi onorate doar solicitrile de credit pentru care existpremisele rambursrii principalului i plii dobnzilor.
Evaluarea capacitii de rambursare a solicitanilor de crediteare dimensiuni calitativei cantitative. Etapele n evaluarea calitativ a riscului se refer la obinerea deinformaii legate de responsabilitatea financiara clientului, determinarea scopului real alcererii de credit i de estimarea eforturilor reale ale clientului n vederea rambursrii.Dimensiunea cantitativ a evalurii riscului de creditare const n analiza atent aistoricului datelor financiare ale clientului i proiectarea viitoarelor rezultate financiare.
In general, pentru evaluarea unei solicitri de credit sunt urmrite analiza bonitatii
clientuluisi evaluareaperspectivelor financiare pe bazde cash - flow.
Analiza bonitatii clientului
Rating-ul reprezinta o metoda moderna de evaluare a bonitatii clientilor potentiali.
Aceasta constntro notaie de apreciere a atributelor solicitantului n vederea acordrii
creditului, care sunt apoi agregate ntr-o nottotal.
Construirea unui sistem de rating presupune rezolvarea urmatoarelor probleme:
alegerea criteriilor relevante de evaluare stabilirea intervalelor valorice pentru fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui
criteriu elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute pentru fiecare criteriu in parte stabilirea punctajului minim pentru continuarea analizei solicitarii de credit
23
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
24/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Aplicarea sistemului credit scoring are n vedere compararea punctajului obinut de
solicitant cu limita stabilitpentru acordarea creditului. Acest rezultat constituie numai o
bazpentru decizia de creditare, aceasta din urmrevenind Comitetului de Credite.
Stabilirea punctajului minim pentru acordarea creditului
Aceasta se realizeaz pornind de la o baz de date ce cuprinde clienii bncii care au
beneficiat de credite n trecut.
Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizeaz 1000 dosare de credit din trecut,
care cuprind 900 clieni solvabili i 100 clieni insolvabili. Convenional se considerc
un client solvabil aduce o unitate profit, iar un client nesolvabil 9 uniti pierdere.
Punctajele care s-ar obine, pe o scalde 100 puncte, sunt:
Note obinute 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 90-100
Nr clieni solvabili 0 23 35 86 153 225 114 100 102 62
Nr clieni insolvabili 11 15 21 14 13 8 8 6 4 0
Se stabilete punctajul minim de la care clienii pot obine credite. Vom calcula pentru
fiecare punctaj rezultatul obinut de banc i se va considera ca prag minim acel nivel
peste care banca nregistreazprofit:
Noteobinute
Nr. clienisolvabili
(cumulat)
Nr.clieniinsolvabili(cumulat)
Rezultatul bncii
Col 1 Col 2 Col 3 Col 4 = 1 x Col 2 9 x Col 30-10 0 11 -99
11-20 23 26 -21121-30 58 47 -36531-40 144 61 -40541-50 297 74 -36951-60 522 82 -21661-70 636 90 -17471-80 736 96 -128
81-90 838 100 -6291-100 900 100 0
Pentru clienii ce au punctaj de pn la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de 405
u.m. Renunnd la aceti clieni, banca obine 405 u.m. profit. Renunnd la clienii cu
punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u.m. Se observcdacbanca crete
24
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
25/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
plafonul de puncte peste 40 atunci profitul nregistrat se reduce. Deci, profitul maxim este
de 405 u.m. i se obine prin creditarea clienilor cu un punctaj superior limitei de 40 de
puncte.
Alegerea criteriilor relevante de evaluare si stabilirea intervalelor valorice pentru
fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui criteriu
Alegerea criteriilor relevante de evaluare are in vedere trei categorii de informatii:
financiare,
economice,
nefinanciare privind clienii: situatia juridica, tipul de proprietate, conducerea,
personalul societii, afacerea, piaa, etc.
Analiza financiara
Criteriile ce stau la baza evaluarii performanelor financiare ale clientului i capacitatii
acestuia de ai onora datoria la scaden se stabilesc de fiecare banc n parte i se
aprobde ctre BNR-Direcia Supraveghere (conform art. 7 din Regulamentul nr. 5 din
23 august 2002).
n urma acestor evaluri, performanta financiara va fi inclusa n una dintre urmtoarele
categorii:
- categoria A: performane foarte bune, care permit achitarea la scadena datoriei, cu
meninerea acestor performane,
- categoria B: performane foarte bune, dar frcertitudine pe o perspectivmedie,
- categoria C: performane financiare satisfctoare, cu tendine de nrutire;
- categoria D: performane financiare sczute i ciclice;
- categoria E: pierderi i incapacitatea rambursrii.
Analiza financiara clienilorse bazeazpe informaiile financiare furnizate de client:
bilani raport de gestiune, cont de profit i pierdere, balana de verificare. Prin aceast
25
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
26/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
analizbanca urmrete sidentifice i scuantifice riscul performanei clientului, riscul
de lichiditate, riscul de insolvabilitatei riscul legat de managementul activelor.
Prezentm n continuare un sistem de indicatori care pot fi folosii la ncadrarea agenilor
economici mprumutai n una din categoriile de mai sus. Se au n vedere mai multe
criterii, pentru fiecare stabilindu-se un punctaj, iar pe baza notei totale se realizeaz
clasificarea performantei financiare.
Indicator Formula Intervale Punctaj
Lichiditatea generalaePCirculant
eACirculantLG =
1GL
8.01 > GL
6.08.0 > GL
5.06.0 > GL
GL>5.0
1
2
3
4
5
Lichiditatea curentaePCirculant
StocurieACirculantLC
=
8.0CL
65.08.0 > CL
5.065.0 > CL
3.05.0 > CL
CL>3.0
1
2
3
4
5
Gradul de indatorareAT
DatoriiG =
4.0G 5.04.0 < G 7.05.0 < G 8.07.0 G
1234
5
Acoperirea dobanzilorFinanciareChelt
eRExploatarAD .
=
6DA
46 > DA
34 > DA
13 > DA
DA>1
1
2
3
4
5
Rotatia StocurilorStocuri
CA
RStoc =
12StocR
812 > StocR
48 > StocR
24 > StocR
StocR>2
1
2
3
4
5
26
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
27/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Termenul de recuperare alcreantelor CA
CreanteTC
360=
zileT
zileTzile
zileTzile
zileTzile
zileT
C
C
C
C
C
90
9060
6030
3015
15
>
>
>
>
1
15.1
5.12
25.2
5.2
1
2
3
4
5
Rata profituluiCA
PNPM =
PM
PM
PMPM
PM
>
>
>
>
01.0
01.005.0
05.01.01.015.0
15.0
1
23
4
5
Puterea de castigAT
eRExploatarBEP=
BEP
BEP
BEP
BEP
BEP
>
>
>
>
2.0
2.025.0
25.03.0
3.035.0
35.0
1
2
3
4
5
Rentabilitatea financiaraCP
PNROE=
ROE
ROE
ROE
ROEROE
>
>
>
>
05.0
05.01.0
1.015.0
15.02.02.0
1
2
3
4
5
27
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
28/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Evaluarea rezultatelor economice
Analiza economica urmareste sa evalueze puterea economica a solicitantului prin
cuantificarea cresterii reale a cifrei de afaceri si a profitului net, modificarea procentuala
a activitatii in raport cu media sectorului de activitate si dimensiunea economica a
activitatii.
Indicator Formula Intervale Punctaj
Cresterea CA in termeni reali)1(
%1
nin
n
rCA
CACA
+=
CA% 0.25
25.0%1.0
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
29/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Analiza informatiilor nefinanciare
Relevanta analizarii aspectelor nefinanciare este data de necesitatea aprecierii moralitatii
comerciale si a capacitatii manageriale a potentialului client.
Dintre criteriile nefinanciare de analiza a bonitatii clientului se detaseaza prin importanta
situatia juridica. In cazul in care clientul de afla intr-una din urmatoarele situatii el este
eliminat imediat din analiza: dizolvare, faliment, inmatriculare respinsa, lichidare si
radiere.
Indicator Status Punctaj
Situatia juridica
capital nemajoratintrerupere temporara de activitatereorganizare - alte moduridivizare totala
in curs de inmatricularereorganizare in cooperative de credreorganizare judiciararezervare pentru schimbare nume firmadivizare partialarezervare
schimbare sediu in alt judetvalabilitate sediu expirata
fuziune prin absorbtiereorganizare RA in S.C.reorganizare sucursala in S.C.
schimbare forma juridica
functiunefuziune prin contopire
5555
444433332222
11
Vechimea afacerii
12
128
85
52
2
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
30/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute pentru fiecare criteriu in
parte
Construirea metodologiei de agregare a rezultatelor obtinute are in vedere stabilirea
importatei fiecarui criteriu in parte in ansamblul indicatorilor considerati. Cel mai adesea
sistemele de rating folosesc metoda liniara de agregare a rezultatelor, apreciindu-se ca
aceasta aproximeaza cel mai bine toate situatiile posibile.
Analiza perspectivelor financiare pe bazde cash flow
Analistul de credite trebuie s fundamenteze decizia de creditare nu numai pe situaia
financiaristorica clientului, ci i pe capacitatea acestuia de a genera n viitor fluxuri
bneti i deci de a rambursa creditul i a plti dobnda. Instrumentul folosit n acest scop
este fluxul de numerar, adico situaie a intrrilor i ieirilor de numerar (ncasri i pli)
ntr-o perioad dat. Rezultatul poate fi pozitiv (disponibil de numerar) sau negativ
(necesar de numerar).
n realizarea unui flux de numerar, trebuie avut n vedere c prognozele clientului pot
avea la bazo proiecie exagerat pozitiva evoluiei viitoare, deci se impune o corectare
a acestora.
n linii mari, structura unui flux de numerar este urmtoarea:intrri de capital
- ieiri de capital
+ intrri din vnzri
- ieiri pentru aprovizionri
- salarii
- alte cheltuieli
- impozit pe profit
= flux net al perioadei
+ disponibil din perioada anterioar
= disponibil / necesar de lichiditi curent
30
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
31/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
1.1.3 Constituirea garaniilor
Conform prevederilor Legii Bancare, acordarea de credite se realizeaza in urmaacceptarii de catre Banca a unor garantii aferente acestor credite.
Astfel, garantiile care se pot accepta sunt:
- garantii in numerar(depozite constituite la Banca de catre Imprumutat sau de catreun tert garant);
- scrisori de garantie bancara(in vederea acceptarii unei scrisori de garantie bancara severifica existenta unei limite aprobate si disponibile pentru banca emitenta);
- scrisoare de garantieemisa de o Administratie Centrala / Locala- scrisoare de garantieemisa de o entitate juridica sau fizica;
- diferite forme de garantii emise de institutiile specializatesi autorizate sa emita astfelde garantii (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici siMijlocii SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A, etc).
- garantii materiale(considerate la o valoare justa2):proprietati industrialeproprietati cu destinatie de locuintaipotecialte proprietati
echipamente
stocuribunuri mobile
gajuri
altele
exigibileviitoareinstrumente de plata emise in favoarea Imprumutatului si girate Bancii
cesiuni decreanta
altele- alte garantii considerate acceptable.Pentru garantiile reale mobiliare, in Raportul de credit se vor prezenta orice informatiicare exista cu privire la garantiile propuse, obtinute prin interogarea Arhivei Electronice deGarantii Mobiliare (AEGRM).
Valoarea justa in cazul cesiunii de creantava fi valoarea contractului comercial incheiat de clientul Bancii-lmprumutat cu partenerii sai sau a comenzilor ferme de care acesta dispune.
Valoarea justa in cazul instrumentului de plata girat Bancii si a Biletelor la Ordin emise in favoarea Banciisi avalizate, va fi valoarea respectivelor instrumente.
2Valoarea justa a garantiilor sus mentionate va fi considerata ca fiind valorea rezultata din eel putin una din
sursele urmatoare:a) informatii relevante aparute in presa, inclusiv dar nelimitandu-se la anunturi publicitare, in cazul locuintelor
tip apartament bloc, terenuri precum si alte proprietati imobiliare private;b) raport de evaluare acceptat de catre Banca, in cazul proprietatilor imobiliare industrial precum si celor de alt tip
(inclusiv cele mentionate la pct a);c) documente doveditoare (facturi, declaratii vamale, etc) in cazul gajurilor, si altor tipuri de garantii acceptate.
31
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
32/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Valoarea justa in cazul scrisorilor de garantie corporative sau a scrisorilor de garantie emise de persoanefizice va fi insasi valoarea inscrisa in textul scrisorii, reprezentand angajamentul de plata asumat de catreentitatea emitenta.
Valoarea justa in cazul garantiilor emise de institutii specializate in garantareva fi insasi valoarea inscrisa intextul documentului, reprezentand angajamentul de plata asumat de catre entitatea emitenta.
Valorile garantiilor sus enumerate se vor inregistra in contabilitate la valorile justedeterminate la data acordarii, pe baza documentelor mentionate. Valorile ponderatementionate in Raportul de credit au doar scop informativ.
1.2. Gestionarea posteriori a riscului de credit
1.2.1 Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane
Este o etap n gestionarea riscului de credit care urmeaz procesului de acordare a
creditelor i vizeaz constituirea de resurse pentru acoperirea pierderilor care apar la
portofoliul de credite. Vom urmri n continuare stabilirea nivelului cerut ( de normele
reglementare ) al provizioanelor pentru riscul de credit.
1.2.1.1.Se procedeazmai nti la o clasificare a creditelor n cinci categorii, iar pentru
fiecare categorie este normat un nivel de provizionare:
Categorie de credite standard observatie substandard indoielnic pierdere
Coeficient de provizionare 0 0,05 0,2 0,5 1
Clasificarea creditelorare n vedere trei criterii :
1) serviciul datoriei
capacitatea debitorului de a-i onora datoria la scaden, exprimatca numr dezile de ntrzire de platde la scaden;
existcinci intervale de timp n funcie de care se apreciazserviciul datoriei (0-15 zile, 16-30 zile, 31-60 zile, 61-90 zile, minimum 91 de zile)
2) performana financiar
reflectarea potenialului economic i soliditii financiare ale unei entitieconomice, obinut n urma analizrii unui ansamblu de factori cantitativi(indicatori economico-financiari calculai pe baza datelor din situaiile financiareanuale i periodice) i calitativi (modul de administrare a entitii economiceanalizate, calitatea acionariatului, garaniile primite);
32
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
33/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
aceast evaluare se va realiza potrivit normelor interne ale bncilor (conformavizului BNR Direcia de Supraveghere);
frecvena cu care se determincategoria de performanfinanciarva coincide cufrecvena cu care se ntocmesc situaiile financiare;
n cazul n care bncile se g
sesc n imposibilitate de a evalua performan
a
financiar a unui client din sectorul nebancar, aceasta va fi ncadrat direct ncategoria E.
3) iniierea de proceduri judiciare
cel puin una dintre urmtoarele msuri luate n scopul recuperarii creanelor:pentru recuperarea creditelor:
darea de ctre instana hotarrii de deschidere a procedurii falimentului;
declanarea procedurii de executare silitfade persoanele fizice sau juridice.
Din combinarea celor trei criterii rezult clasificarea creditelor conform principiului
declasrii prin contaminare.
Pentru sectorul nebancar:
A B C D E
0 -15 zile
Standard
Pierdere
n observaie
Pierdere
Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
16 30 zile
n observaie
Pierdere
Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
31 60 zile
Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
61 90 zile
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Minimum 91 de zile
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
PerformanafinanciarServiciul
datoriei
S-auiniiat
procedurijudiciarejudiciare
Nu s-auiniiat
procedurijudiciare
33
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
34/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Pentru sectorul bancar:
A
0 7 zile
Standard
Pierdere
Minimum 8 zile
Pierdere
Pierdere
1.2.1.2.Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit. Se vor
parcurge urmtoarele etape:
a. determinarea bazei de calcul:
- prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi
luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002;
- prin luarea n considerare a ntregii expuneri, indiferent de garanii, n cazul unui
credit clasificat n categoria pierdere, n situaia n care s-au iniiat proceduri
judiciare sau n situaia n care cel puin una dintre sumele respectivului credit
nregistreazun serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile;
b. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calcul obinute.
Tipurile de garanie acceptate a fi luate n considerare in vederea reducerii expunerii bncii fata dedebitor, conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002
Coeficientul pentru deduceredin expunerea bncii fata de
entitatea de riscGaranii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei publice centrale de specialitate astatului roman sau ale BNR
1
Titluri emise de administraia publica centrala de specialitate a statului roman sau ale BNR 1Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei centrale, bncilor centrale din tarilede categoria A sau ale CE
1
Titluri emise de administraiile centrale, bncile centrale din tarile din categoria A sau ale CE 1Depozite colaterale plasate la banca insasi 1Certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca insasi i incredintate acesteia 1
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor de dezvoltare multilaterala sau ale BEI 0.8Titluri emise de ale bncile de dezvoltare multilaterala sau ale BEI 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor locale din Romnia 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din Romnia 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor regionale din tarile de categ. A 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din tarile din categoria A 0.8Ipoteci in favoarea bncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori,asupra locuinelor care sunt sau vor fi ocupate de debitor sau care sunt date cu chirie de ctre acesta
0.5
S-au iniiatprocedurijudiciare judiciare
Nu s-auiniiat
procedurijudiciare
Serviciul
datoriei
Performanafinanciar
34
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
35/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
1.2.2 Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit
Pe lngprovozioanele specifice fiecrui tip de credit existi posibilitatea constituirii
unor rezerve generale pentru riscul de credit. Legislaia romneascprevede un volum
deductibil fiscal al rezervei generale pentru riscul de credit de maxim 2 % din soldulcreditelor acordate. Aceste rezerve pot acoperi pierderile la portofoliul de credite n cazul
unei provizionri necorespunztoare.
CrRgrc %2
Rgrc- rezerva generalpentru riscul de credit
Cr- soldul creditelor acordate
2. Aplicaii
Aplicaia 1
Societatea comercialALFA, care deine controlul asupra societii BETA a beneficiat deun credit n sum de 100.000 u.m. Societatea BETA formuleaz o cerere de creditarebncii sale, aceeai cu cea a societii mam, n sumde 70.000 u.m. Fondurile propriiale bncii sunt de 600.000 u.m. Stabilii suma maximce poate fi angajatn creditareasocietii BETA.
REZOLVARE:
Cele dou societi, ALFA i BETA, datorit relaiilor dintre ele, sunt considerate unsingur debitor.
Fonduri proprii 600000
Expunerea maxima a bancii fata de un singur debitor (25%*FP) 150000
Riscul net al societii ALFA 100000
Credit maxim de care poate beneficia BETA 50000
Aplicaia 2Societatea comercialALFA, care deine controlul asupra societii BETA a beneficiat deun credit ipotecar n sumde 200.000 u.m garantat integral cu ipoteci in favoarea bancii.Societatea BETA formuleazo cerere de creditare bncii sale, aceeai cu cea a societiimam, n sum de 200.000 u.m. Fondurile proprii ale bncii sunt de 800.000 u.m.Stabilii suma maxim ce poate fi angajat n creditarea societii BETA daca debitulsocietatii ALFA nu se modifica.
35
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
36/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
REZOLVARE:
Cele dou societi, ALFA i BETA, datorit relaiilor dintre ele, sunt considerate unsingur debitor. Riscul net al societatii ALFA este 1000002000005.0 ==ALFARN
Fonduri proprii 800000
Expunerea maxima a bancii fata de un singur debitor (25%*FP) 200000
Riscul net al societii ALFA 100000
Credit maxim de care poate beneficia BETA 100000
Concluzie:Societatea BETA poate primi doar 100000 u.m. din cele 200000 pe care le-a
solicitat prin aplicatia de credit.
Aplicaia 3
Determinai nivelul provizioanelor ce sunt constituite de Banca Vega la 01.10.2002
pentru creditele acordate clienilor si cu performante financiare din categoria B, care nu
nregistreazntrziere de plata i asupra crora nu s-au nceput proceduri judiciare.
Agent economic Valoarea debitelor Tipul garanieiX 100,000 Depozit colateral plasat la banca insasi
Y 50,000Scrisoare de garanie bancaremisde bancaBETA (din Romnia)
Z 150,000Ipoteci in favoarea bncii, de rangurisuperioare ipotecilor instituite in favoareaaltor creditori
REZOLVARE :
a. determinarea bazei de calcul:b.
Deoarece debitorii nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lor i
nici nu nregistreaz ntrzieri de plata, determinarea bazei de calcul se obine prin
deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi luate n
considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.
36
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
37/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Agenteconomic
Valoareadebitului
Coeficientul pentru deduceredin expunerea bncii fata de
entitatea de risc
Baza de calculcol.4 = col.2 * (1 col.3)
1 2 3 4
X 100,000 1 0Y 50,000 0.8 10,000
Z 150,000 0.5 75,000 85,000
c. determinarea coeficientului de provizioane
Deoarece debitorii nu nregistreaz ntrzieri de plata, au o performanta financiara de
categoria B i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lor,
debitele sunt asimilate categoriei de credit in observaie. Prin urmare coeficientul de
provizioane este de 0.05.
d. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calcul obinute
250,405.0000,85provizion.coefCalculdeBazaovizionPr ===
Aplicaia 4
Determinai nivelul provizioanelor ce trebuie constituite de banca ALFA la data de
30.06.2005 pentru creditele acordate societii CARTIM SRL:
- un credit pentru echipament de 100.000 u.m., dobnd calculat 10.000 u.m.,contractat pe 25 mai 2004, rambursabil n patru anuiti egale, garantat cu bonuride tezaur emise de Ministerul Finane. Se constat nerambursarea primei rate ,fra se iniia proceduri judiciare pentru recuperarea sumelor,
- un credit de exploatare (contractat pe 2 mai 2005) de 24.000 u.m., dobndcalculat 1,200 u.m., rambursabil n 12 rate lunare, pentru care nu sunt ntrzierila rambursare. Clientul garanteaz printr-un gaj general asupra bunurilor salemobile.
Conform situaiilor financiare prezentate de debitor la 15 iunie banca clasificaperformantele financiare ale SC CARTIM SRL in categoria A.
37
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
38/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
REZOLVARE :
Creditul pentru echipament :
a. determinarea bazei de calcul:
Deoarece debitorul nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui
i nici nu nregistreazntrzieri de plata mai mari de 90 de zile, determinarea bazei de
calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor
acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.
Fiind un credit garantat cu titluri emise de administraia publica centrala de specialitate
a statului roman, coeficientul pentru deducere din expunerea bncii fata de debitor este 1.
Deci baza de calculeste:
0)11(000,110)deducere1(DebitCalculdeBaza eee ===
b. determinarea coeficientului de provizioane
Deoarece debitorul nregistreazo ntrziere de plata de 36 de zile, dar are o performanta
financiara de categoria A i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri
judiciare asupra lui, debitul este clasificat in categoria de credit substandard. Prin
urmare coeficientul de provizioane este de 0.2.
c. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calcul obinute:
0provizion.coefCalculdeBazaovizionPr eee ==
Creditul de exploatare:
a. determinarea bazei de calcul:
Deoarece debitorul nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui
i nici nu nregistreazntrzieri de plata mai mari de 90 de zile, determinarea bazei de
calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor
38
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
39/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.
Fiind un credit garantat printr-un gaj general asupra bunurilor sale mobile, coeficientul
pentru deducere din expunerea bncii fata de debitor este 0. Deci baza de calculeste:
100,23)01(100,23)deducere1(DebitCalculdeBaza ttt ===
b. determinarea coeficientului de provizioane
Deoarece debitorul nu nregistreaz ntrzieri de plata, are o performanta financiara de
categoria A i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui,
acest credit ar fi clasificat ca fiind standard. Avnd n vedere c creditul pentru
echipament al aceluiai client este clasificat substandard i creditul de trezorerie va fi
declasat la substandard (principiul declasarii prin contaminare). Prin urmare coeficientul
de provizioane este de 0.2.
c. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calculobinute:
620,42.0100,23provizion.coefCalculdeBazaovizionPr ttt ===
Necesar de provizioane: 0 + 4,620 = 4,620 u.m.
39
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
40/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
CAPITOLUL 4RISCUL DE RATA A DOBANZII (I)
(concepte fundamentale)
1.1. Definirea riscului de rata dobnzii
1.2. Definirea sensibilitii preului unui activ bancar1.3. Definirea duratei i caracteristicile acesteia1.4. Relaia dintre durati sensibilitate
1.1. Definirea riscului de rata dobnzii
Riscul de RAT A DOBNZII se defineste prin probabilitatea aparitiei evoluiilor
nefavorabile a rezultatelor ca urmare a modificarii ratelor.
Sursele aparitiei acestui risc sunt nivelul expunerii si incertitudinea privind evolutia ratei
dobanzii.
Formele de manifestare sunt:
- Efectul de exploatare este riscul de a nregistra o reducere a veniturilor nete dindobanzi. Se cuantifica folosind modelul repricing gap, respectiv:
rGAPVND = PSASGAP =
VND - modificarea veniturilor nete din dobanziAS active sensibile la modificarea dobanzii (purtatoare de dobanda variabila)PS pasive sensibile la modificarea dobanzii (purtatoare de dobanda variabila)
r -modificarea ratei dobanzii
- Efectul de bilan (numit i risc de capital) este riscul de a nregistra o reducere avalorii de piata a capitalului propriu. Se cuantifica folosind modelul duration gap,respectiv:
r
rADGAPCP
+=
1
CP - modificarea valorii de piata a capitalul propriuDGAP- ecartul de durataA - valorea de piata a activului
r -modificarea ratei dobanzii
Anticipri EFECT EXPLICATIE ECONOMICAPlasament la ratfix ndatorare la ratvariabil
De bilan Reducerea valorii creaneiCreterea ratei
De exploatare Cost de oportunitate: nu crescveniturile Cresc cheltuielile financiare
Anticipri EFECT EXPLICATIE ECONOMICAPlasament la ratvariabil ndatorarea la ratfix
De bilan Reducerea valorii datorieiReducerea ratei
De exploatareScad veniturile financiare Cost de oportunitate: cheltuielile
financiare rmn la nivelul anterior
40
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
41/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
1.2. Definirea sensibilitii preului unui activ bancar
Definitie: Sensibilitatea msoarriscul de rata dobnzii i reprezintvariaia relativa preului n urma
modificrii cu un procent a ratei dobnzii de pia.
,1
i
ii
i
Pdr
dP
dr
PdPS ==
S - sensibilitatea
dPi- variaia preului activului iPi- preul (valoarea actuala) a activului idr- variaia ratei dobnzii
,)1(
...)1(1 2
21n
ni r
VNC
r
C
r
CP
+
+++
++
+=
r - rata dobnzii pe piaC1, C2, ,Cn - cuponul n anul 1,2,,nVN - valoarea nominal
Factorii care influeneazsensibilitatea:
a) mrimea cuponului. La titlurile cu aceleai caracteristici (mai puin cuponul), titlul
caracterizat de cuponul cel mai mic este mai sensibil la variatiile ratei dobnzii
b) supracotarea sau subcotarea titlurilor. Titlurile care coteaz sub valoarea de
rambursare sunt mai sensibile la variaiile ratei dobnzii dect cele care coteazpeste
aceasta.
c) maturitatea. Sensibilitatea titlurilor la variaiile ratei dobnzii crete direct
proportional cu maturitatea.
d) sensul variaiei ratei dobnzii. Creterea ratei dobnzii are un efect mai redus asupra
pretului unei obligatiuni decat o reducere a ratei de aceeasi amplitudine .
1.3. Definirea duratei si caracteristicile acesteia
Conceptul de durata (DURATION) este rezultatul studiilor lui Frederick Macaulay
(1938), relaia generala de calcul fiind :
,
)r1(
F
)r1(
F
iD
n
1ii
i
n
1ii
i
=
=
+
+=
n durata de viareziduala titluluii scadena fluxului de trezorerie.
Fi fluxul financiar scadent n anul i
r rata dobnzii pe pia.
41
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
42/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Mai concret, pentru un activ, durata reprezint timpul necesar pentru ca un titlu de
creana apreciat la valoarea sa actuala sa fie in totalitate recuperat, tinand cont de ratele
dobnzilor si de rambursrile de capital.
Durata servete acoperirii riscului ratei dobnzii pentru un titlu (imunizare la rata
dobnzii). Randamentul curent al unui activ cu dobnda fixa variaz in funcie de
nivelul dobnzii pe piaa, insa prin vnzarea titlului la durata si fructificarea sumei
obinute din vnzare pana la scadenta la dobnda pieei se poate fixa randamentul la
nivelul dobnzii fixe a titlului.
La nivelul ntregului bilan, analiza duratei compara variaia valorii de piaa (preului)
a portofoliului de active ale bncii cu variaia valorii de piaa a portofoliului de pasive
(exceptnd capitalul), permitand egalarea fluctuaiilor acestora, astfel nct valoarea
de piaa a capitalului sa ramana insensibila la fluctuaiile ratei dobnzii.Expunerea totala se determina prin intermediul ecartului duratelor activului si
pasivului ndatorat.
Se calculeazdurata activului si pasivului ndatorat:
=
=
=
=
n
1iPiPiP
n
1iAiAiA
DxD
DxD
DA, DP durata portofoliului de active (pasive)DAI, DPi durata activului i(pasivului indatorat i)xAi, xPi ponderea valorii de piaa a activului (pasivului indatorat) i
in valoarea de piaa a activului (pasivului indatorat)
1.4. Relaia dintre durati sensibilitate
O altaccepiune a duratei este i aceea c reprezintun indicator sintetic de msura
sensibilitii preului unui titlu cu o rata de dobndfix.
Preul unui titlu se scrie:
nn
221
n
1ii
i
)r1(
F...
)r1(
F
)r1(
F
)r1(
FP
+++
++
+=
+=
=
Calculm derivata preului n raport cu rata dobnzii:
i)r1(
F
r1
1
)r1(
Fn...
)r1(
F2
)r1(
F
dr
dP n
1ii
i)1n(
n3
22
1 +
+
=+
+
+
= =
+
42
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
43/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Multiplicm relaia de mai sus cu factorulP
1 i obinem sensibilitatea:
r1
DS
+=
Durata permite previzionarea cursului teoretic al unui titlu, cu condi ia ca variaia ratei
dobnzii sfie redus.
CAPITOLUL 4RISCUL DE RATA A DOBANZII (II)
(Efectul bilantier)
1. Modelul ecartului de durata (DURATION GAP)
2. Aplicaii
1. Modelul ecartului de durata (DURATION GAP)
Pentru administrarea riscului ratei dobnzii la nivel de bilan(ansamblul de active si
pasive) se utilizeaz modelul ecartului duratei de recuperare a investiiei
(DURATION GAP). Modelul ecartului de durata cuantifica modificarea valorii de
piata a capitalul propriu ca urmare a modificarii valorii de piata a activului si a
pasivului indatorat pe fondul variatiei ratei dobanzii:
P
Al
lDDDGAPr
rADGAPPACP
PA
=
=
+==
1
CP - modificarea valorii de piata a capitalul propriuA - modificarea valorii de piata a activuluiP - modificarea valorii de piata a pasivului indatorat
DGAP- ecartul de durata
Procesul prin care capitalul propriu devine nemodificabil la modificarea ratei dobanzii
se numeste imunizare si se realizeaza prin obtinerea unui ecart de durata nul
Numai doi dintre factorii care influenteaza modificarea capitalului propriu (ecartul de
durata, cifra de afaceri - activul) pot fi controlai de managementul bncii, variaia
43
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
44/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
dobnzii pe piaa fiind factor exogen. Imunizarea la rata dobnzii va presupune
reducerea la zero a ecartului de durata )lDD( PA , care se poate realiza prin
modificarea duratei activului, a duratei pasivului, sau a efectului de prghie.
2. Aplicaii
Consideram bilanul unei bnci cu urmtoarea structura:
Activ Mld Scadenta Ratadobnzii
Pasiv Mld Scadenta Ratadobnzii
1.Numerar 100 1.Depozite atrase 420 1 an 20%2.Certificate de
trezorerie300 8 ani 45%
2.Certificate dedepozit
500 4 ani 40%
3. Depozite la
alte bnci 100 1 an 20% 3.Capital propriu 804. Credite
comerciale500 4 ani 50%
TOTAL Activ 1000 TOTAL Pasiv 1000
Se considera ca nu exista nerambursari sau pli nainte de scadenta la active si nici
retrageri nainte de termen la pasive. De asemenea, activele si pasivele din
exemplu prezintrate de dobnda fixe, iar rata dobnzii de piaa este egala cu 40%.
Sa se determine:
a) durata activuluib) durata pasivului
c) modificarea valorii capitalului ca urmare a creterii ratei dobnzii de piaa
cu
un punct procentual
d) modificrile care trebuie operate in structura bilanului bncii care
permit imunizarea la rata dobnzii.
REZOLVARE:
Deoarece modelul opereazcu valori de piaa vom transforma valorile contabile de
mai sus, considernd ca valoarea de piaa a unui activ (pasiv) este egala cu suma
cash-flow-urilor actualizate generate de activul (pasivul ) respectiv. Spre
exemplu, valoarea de a certificatelor de trezorerie se calculeazastfel:
44
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
45/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
135100
45300anualaDobanda ==
leimld.9.334)4.01( 435...)4.01( 135)4.01( 1354.01135P 8321 =
+++
++
++
+=
Bilanul la valoarea de piaa determinat astfel va fi :
Activ Mld Scadenta Ratadobnzii
Pasiv Mld Scadenta Ratadobnzii
1.Numerar 100 1.Depozite atrase 360 1 an 20%2.Certificate de
trezorerie334.91 8 ani 45%
2.Certificate dedepozit
500 4 ani 40%
3. Depozite laalte bnci 85.71 1 an 20% 3.Capital propriu 253.08
4. Creditecomerciale
592.46 4 ani 50%
TOTAL Activ 1113.08 TOTAL Pasiv 1113.0
Calculul duratei pentru fiecare post de activ i pasiv:Certificate de trezorerie:
ani22.3
)4.01(
435...
)4.01(
135
)4.01(
135
4.01
135)4.01( 8435...)4.01( 3135)4.01( 21354.01 1135
D
832
832
1 =
+++
++
++
+
+
++
+
+
+
+
+
=
Depozite constituite la alte banci
== 20100
20100anualaDobanda an1
4.01
1204.01
1120
D2 =
+
+
=
Credite comerciale :
51.2
)4.01(
750...
)4.01(
250
4.01
250
)4.01(
8750...
)4.01(
2250
4.01
1250
D250100
500500anualaDobanda
82
82
33 =
+
++
+
+
+
+
++
+
+
+
===
45
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
46/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Depozite atrase de la alte banci :
== 84100
20420anualaDobanda 4 an1
4.01
5044.01
1504
D4 =
+
+
=
Certificate depozit clieni :
59.2
)4.01(
700...
)4.01(
200
4.01
200)4.01(
8700...
)4.01(
2200
4.01
1200
D200100
40500anuala
82
82
35 =
+++
++
+
+
++
+
+
+
===
Dobanda
Calculul duratei medii a activului si pasivului:
Durata activului :
ani38.208.1113
46.59251.2
08.1113
71.851
08.1113
91.33422.3DA =++=
Durata pasivului ndatorat :
ani92.1860
50059.2
860
3601DP =+=
Ecartul de durata:
77.008.1113
860
A
Pl
DPlDADGAP
===
=
ani9.092.177.038.2DGAP ==
Durata medie a activelor depaseste durata medie a pasivelor ndatorate, fapt ce pune in
evidenta riscul ratei dobnzii. In cazul cnd ratele dobnzilor se modifica, valoarea
activelor si pasivelor ndatorate se va schimba ceea ce determina si modificri in valoarea
de piaa a capitalului propriu fata de valoarea sa iniiala.In vederea determinrii variaiei capitalului se folosete ecuaia:
leimld.11.704.1
01.008.111390.0CP
r1
rADGAPCP ==
+=
46
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
47/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Deci valoarea capitalului bncii s-a diminuat cu 7.11 mld. lei (de la 253.08 mld. Lei la
245.97 mld. lei), rezultat care s-ar fi obinut si prin compararea modificrii valori de piaa
a activului si pasivului: 11.82-18.93=-7.11 mld. lei
Pentru a proteja capitalul propriu la variaiile ratei dobnzii, banca trebuie sa aibecartul
de durata DGAP = 0, situaie pe care o poate obine fie diminund duratele activelor, fie
crescnd du/atele pasivelor. Pentru exemplificare, alegem scderea duratei medii a
activelor cu 0,5 ani, de la 2,38 ani la 1,88 ani si creterea duratei medii a pasivelor cu
0,52 ani, de la 1 ,92 ani la 2,44 ani.
044.277.088.1DGAP ==
Pentru a obine aceasta imunizare operam modificri in structura:
activului: scad plasamentele in certificate de trezorerie cu X si cresc depoziteleconstituite la bnci cu aceeai suma ,
pasivului: scad depozitele atrase de la alte bnci cu Y si cresc resursele atrase prin
certificatele de depozit vndute clienilor cu aceeai valoare .
Cele doua modificri ( X,Y ) se determina din formula de calcul a duratelor medii ale
activului si pasivului :
leimld.25.281Y44.2860
Y50059.2
860
Y-3601DP
leimld.69.250X88.108.1113
46.592
51.208.1113
X71.85
108.1113
X91.334
22.3DA
==+
+=
==+
+
+
=
Structura bilanului la valori de piaa pentruDGAP=0va fi:
Activ Mld Scadenta Ratadobnzii
Pasiv Mld Scadenta Ratadobnzii
1.Numerar 100 1.Depozite atrase 78.75 1 an 20%
2.Certificate detrezorerie
84.22 8 ani 45% 2.Certificate dedepozit
781.25 4 ani 40%
3. Depozite laalte bnci
336.4 1 an 20% 3.Capital propriu 80
4. Creditecomerciale
592.46 4 ani 50%
TOTAL Activ 1113.08 TOTAL Pasiv 1113.08
47
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
48/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
Modificrile in structura bilanului la valori de piaa din exemplul nostru distorsioneaz
echilibrul bilanier la valori nominale ( contabile ). Acest neajuns poate fi uor nlturat
adugnd restricia egalitatii bilaniere in termeni nominali la identificarea masurilor ce
trebuie luate pentru imunizarea la rata dobnzii.
Modelul prezentat a avut numeroase critici, considerndu-se ca se ntmpina mari
dificultati in aplicarea sa in practica. Unul dintre impedimente ar fi costurile ridicate si
perioada lunga de timp necesare pentru restructurarea bilanului. Chiar daca acest
argument putea fi valabil in trecut sau pentru piee financiare slab dezvoltate,
amplificarea in prezent a operaiunilor de titlurizare si vnzare a creanelor usureaza
considerabil viteza si costul imunizrii.
Un alt inconvenient se refera la necesitatea restructurri permanente a bilanului pentru ase menine acoperirea la rata dobnzii. Managerii bncilor efectueaz, insa, aceasta
operaiune periodic (ex : trimestrial) gsind astfel un echilibru intre pierderile ce ar putea
fi nregistrate ca urmare a modificrii dobnzii de piaa si costurile modificrii structurii
bilanului. De asemenea, criticile scot in evidenta faptul ca modelul este valabil doar
pentru modificri mici ale dobnzii de piaa. Se pot, totui, opera modificri in model in
aa fel nct acesta sa poatfi utilizat si pentru variaii mari ale dobnzilor de piaa.
In concluzie, strategiile de imunizare pe durata sunt utile, chiar recentele modele propuse
de FED si Banca Reglementelor Internaionale pentru monitorizarea expunerii la rata
dobnzii fiind bazate pe durata.
48
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
49/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
CAPITOLUL 5 RISCUL DE CURS DE SCHIMB
1. Aspecte teoretice1.1. Definirea riscului de CURS DE SCHIMB
1.2. Surse ale expunerilor bncilor fade variaia preului unei devize
1.3. Instrumente de msurare a riscului de curs de schimb
1.4. Metode de acoperire a riscului valutar
2. Studii de caz privind riscul de curs de schimb
1. Aspecte teoretice
1.1. Definirea riscului de curs de schimb
Riscul de CURS DE SCHIMB reprezint riscul evoluiei nefavorabile a rezultatelor ca
urmare a evoluiei pretului devizelor.
1.2. Surse ale expunerilor bncilor fade variaia preului unei devize
Globalizarea serviciilor financiare a determinat creterea expunerii instituiilor financiarefa de riscul de curs de schimb (sau valutar). Riscul valutar este generat de lipsa
echivalenei ntre activele angajate i pasivele atrase pentru o anumit deviz. Aceste
discrepane pot aprea att prin tranzacionarea devizelor, acordarea de credite n valut,
plasamentul n titluri de valoare exprimate n moned extern (obligaiuni) ct i prin
atragerea de resurse precum depozitele n valuti emisiunea, n valute denominate, de
titluri (certificate de depozit).
Pierderile pot fi nregistrate datoritindexrii unor valori dupun anumit curs valutar sau
datoritmodificrii valorii activelor i pasivelor externe n urma modificrii cursului
valutar. Riscul valutar cuprinde att operatiunile desfurate de bancpentru clienii si
ct i propriile operaiuni. El este cu att mai important cu ct ponderea activelor i
pasivelor externe n bilaneste mai mare.
49
-
7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem
50/65
SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)
1.3. Instrumente de msurare a riscului de curs de schimb
Expunerea unei bnci fa de variaia preului unei devize este determinat de poziia
valutar. Poziia valutar ntr-o anumit deviz este definit ca soldul net al
patrimoniului n deviza respectivi se calculeazca sumalgebricntre poziia valutar
bilanieri poziia valutarextrabilanier:
EB VVV += VB poziia valutara bilanieraVE poziia valutara extrabilantier
Pozitia valutar a bncii induce ctiguri sau pierderi n funcie de evoluia cursuluivalutar3. Astfel:
Cursul valutar crete Cursul valutar scadePozitie valutarscurt pierdere ctig
Pozitie valutarlung ctig pierdere
EXEMPLUL 1:
Fie o banccare are n USD active n valoare de 500.000 i pasive n valoare de 900.000. Daccursul de schimb ROL/USD se depreciaz de la 33.000 la 33.500 atunci banca va suferi opierdere potenialde 2 mld. ROL.
( ) ( ) ( ) ( ) mldCCPA USDUSDUSDUSD 2000.33500.33000.900000.50001 === ROLAceasta pierdere rezult din creterea mai rapid a valorii datoriilor n raport cu cea acreanelor pe fondul creterii cursului valutar n condiiile unei poziii valutare scurte.
EXEMPLUL 2:
Fie o banc care are n EURO active n valoare de 800.000 i pasive n valoare de 600.000.Daccursul de schimb ROL/EURO se apreciazde la 41.500 la 41.000 atunci banca va suferi opierdere potenialde 1 mld. ROL.
( ) ( ) ( ) mldCCPA EUROEUROEUROEURO 1500.41000.41000.600000.80001
===
ROLAceast pierdere rezult din reducerea mai rapid a va