63800586-COMBATEREA-VIBRAŢIILOR-Sl-ZGOMOTELOR

5/17/2018 63800586-COMBATEREA-VIBRAŢIILOR-Sl-ZGOMOTELOR - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/63800586-combaterea-vibratiilor-sl-zgomotelor 1/15

COMBATEREA VIBRAŢIILOR Sl ZGOMOTELOR

Miscarea particulelor unui mediu elastic de o parte si alta a unei pozitii de echilibru genereaza vibratii acustice. O vibratie acustica capabilasa produca o senzatie auditiva constituie un sunet. In anumite conditii silimite, sunetul este o cale de informatie si permite îndeplinirea rati onala sieficienta a muncii. Daca depaseste aceste limite sunetul devine zgomot.Dintotdeauna, diferitele activitati ale omului au fost generatoare de zgomot.Dar intensitatea lui a crescut de-a lungul istoriei societatii omenesti în raportdirect cu dezvoltarea tehnicii, cu înmultirea întreprinderilor industriale, amijloacelor de transport, a oraselor supraaglomerate.

In secolul nostru si mai ales în ultimele decenii nivelul zgomotelor a

atins o amploare necunoscuta în trecut, devenind o sursa poluanta de aceeasigravitate cu poluarea chimica.Zgomotele se pot datora si unor vibratii care apar în procesele de fabricatie:rostogolirea tobelor de curatat, tobele de macinat etc.Asupra biocenozelor vegetale si animale efectele poluarii sonore nu suntînca bine cunoscute, în schimb, efectele asupra sanatatii omului suntevidente si ele formeaza obiect de studiu pentru medici, biologi, fizicieni etc.Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o gama larga deefecte, începând cu usoara oboseala auditiva si pâna la stari nevrotice grave

si chiar traumatisme ale organului auditiv, în functie de intensitatea,frecventa si durata zgomotelor. Zgomotele intense si îndelungate genereazanevroze. Poluarea sonora de lunga durata poate antrena modificari decomportament si reducerea capacitatii intelectuale.Zgomotele de o anumita intensitate pot provoca traumatisme ca: rupereatimpanului, lezarea organului lui Corti etc.Astazi se vorbeste tot mai mult de surditate profesionala, cauzata deexpunerea profesionala la zgomote intense si repetate ce provoaca leziuniireversibile ale urechii interne.

Poluarea sonora de lunga durata si de mare intensitate se repercuteaza

si asupra aparatului respirator, asupra cresterii presiunii arteriale, asupra proceselor de imunitate etc. în mediile urbane, astazi este tot mai frecventdiagnosticul de hipertensiune nevrotica, datorata, printre altele, zgomotelor.Ceva mai mult, zgomotul excesiv provoaca afectiuni ulceroase, tulburari aleaparatului cardiovascular etc.

1



Iata de ce în prezent combaterea zgomotelor si a vibratiilor a devenit parteintegranta din lupta pentru sanatatea omului, pentru mentinerea echilibruluiecologic în biosfera.

Diferitele institutii de cercetare studiaza si propun solutii concrete de

limitare a zgomotelor atât la locurile de munca, în diferite ramuri industriale,cât si în transporturi si locuinte, în multe orase au fost date în folosintamijloace de transport asa-zise silentioase, iar în domeniul constructiilor delocuinte se experimenteaza noi si noi materiale fonoizolatoare.Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin organismele pe care le coordoneaza,se preocupa de problema reducerii zgomotelor în egala masura ca si dementinerea puritatii aerului, apelor si solului.

Masuri pentru combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot

• atenuarea nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajelefolosite;• amplasarea rationala a cladirilor si a încaperilor zgomotoase, precum sia surselor de zgomot;• captusirea peretilor încaperilor cu materiale fonoabsorbante si montarea de

panouri fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare a zgomotului;• la alegerea masinilor - unelte si a utilajelor, în conditii tehnicecomparabile, se va acorda prioritate acelora care produc zgomotul cel

mai mic, precum si acelora care sunt sau pot fi complet automatizateîn masura în care aceasta corespunde si cerintelor tehnologice sieconomice;

Masuri pentru protectia mediului si combaterea poluarii

• acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante a pieselor sau aansamblurilor de piese ale masinilor unelte si ale utilajelor care produczgomot;• carcasarea în întregime a masinilor unelte si a utilajelor care radiaza

zgomot prin întreaga lor suprafata;• prevederea orificiilor de trecere a organelor de actionare si a cablurilor de conexiune ale aparatelor de masura si de control cu canale captusiteîn interior cu materiale fonoabsorbante;• prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la masini unelte si lautilajele care produc zgomote de natura aerodinamica (ventilatoare,suflante, utilaje si masini unelte pneumatice, ejectoare.

2



Pentru atenuarea nivelului de zgomot la locurile de munca, pâna lalimita admisa se vor respecta urmatoarele reguli:

a) Se vor concentra într-un singur loc sau în câteva locuri din încaperea

respectiva toate utilajele care produc zgomot si se vor prevedea cu carcasesau cuecrane fonoizolante si fonoabsorbante. în cazul când aceste masuri nu pot filuatedin cauza conditiilor de exploatare, se vor prevedea cabine izolate fonic

pentru personalul de deservire. Aceste cabine vor fi prevazute cu usi de acces si cugeamuri de supraveghere, care sa prezinte o izolare fonica ridicata. Organeledeactionare si aparatele de masura si control ale utilajelor respective vor fi

introduseîn aceste cabine, luându-se toate masurile de izolare fonica.

b) Se vor captusi plafonul si peretii încaperilor cu zgomot pe o suprafatade cel putin 50%, cu materiale fonoabsorbante (placi acustice poroase,absorbantisonori de rezonanta etc.), iar restul suprafetei se va acoperi cu tencuieliacustice.

c) La proiectarea, modernizarea sau reconstruirea masinilor unelte si autilajelor se vor lua masuri de reducere a nivelului de zgomot pâna la limitaadmisa. Câteva masuri ce se pot lua în acest sens sunt:• înlocuirea operatiilor cu socuri prin operatii fara socuri;• înlocuirea miscarilor rectilinii prin miscari de rotatie, ori de câte ori e

posibil;• amortizarea vibratiilor unor parti ale utilajelor supuse la impact, princaptusirea cu materiale care au frecare interna mare (cauciuc, pluta,

bitum, pâsla, carton asfaltat, azbest, materiale plastice etc.);• micsorarea suprafetelor metalice mari ale utilajelor si instalatiilor care

radiaza zgomot prin acoperirea acestora cu materiale fonoizolante sauumplerea spatiilor de aer, special practicate în aceste suprafete, cu materialeamortizoare de vibratii;• înlocuirea pieselor metalice cu piese din materiale plastice sau din altemateriale insonore, eventual combinarea alternativa a pieselor metalice cu piese din materiale insonore etc.

3



Pentru atenuarea transmiterii zgomotului în încaperile vecine si înexteriorul cladirilor, se vor respecta reguli ca:

a) Amplasarea cladirilor în care se produce zgomot, pe directia vânturilor

dominante, astfel încât acestea sa bata dinspre cea mai apropiata zona locuitaînspre constructia respectiva, între aceasta constructie si zona locuita se va prevedea un spatiu de protectie împotriva zgomotului, plantat cu arbori dincategoria foioaselor sau a coniferelor;

b) Gruparea sectiilor care produc zgomot într-unul sau mai multe locurisituate la o distanta care sa previna transmiterea zgomotului spre celelaltesectii;c) masinile unelte si utilajele nu se vor monta rigid pe plafonul sau pe peretiiîncaperilor

Pentru atenuarea nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport în

interiorul întreprinderilor se vor lua urmatoarele masuri:a) sinele de cale ferata se vor monta pe garnituri din materiale elastice;

b) Partile carosabile ale drumurilor din incinta se vor asfalta, iar claxonatulse va interzice .In ceea ce priveste personalul din unitatile economice, pentru prevenirea

producerii zgomotelor daunatoare si înlaturarea efectelor negative serecomanda:• folosirea castilor acustice;• obligativitatea folosirii antifoanelor;

• folosirea manusilor sau palmarelor pentru prinderea comenzilor vibrante, zgomotoase;• pauze la intervale scurte de timp;• schimbarea periodica a locului de munca;• introducerea de muzica functionala care produce o deconectare

psihica, senzatia de destindere, stabilizarea atentiei etc.

Masuri de combatere a vibratiilor:

• agregatele care produc vibratii puternice se vor instala în subsol sau la

parter, pe fundatii masive, asezate direct pe pamânt, fara nici o legaturarigida cu elementele de constructie ale cladirii;• pe perimetrul dintre fundatie si pamânt se va lasa un spatiu de aer (interval acustic) cu o latime de cel putin 70 mm, care se va umple cu pasta,rumegus uscat, moloz de constructii usor sau cu alte materiale cu rezistentaacustica mica; talpa fundatiei agregatului va fi mai jos decât talpa fundatieicladirii si va fi izolata de pamânt cu o garnitura corespunzatoare;

4



Masuri pentru protectia mediului si combaterea poluarii

• când e necesar sa se instaleze agregate ce produc vibratii pe pardoseala, planseele, plafonul sau peretii cladirii, acestea se vor monta peamortizoare elastice speciale, iar între plansee si zidurile înconjuratoare etc.se vor introduce elemente de izolare împotriva transmiterii vibratiilor;• între sursa de vibratii si fundatia acesteia se vor prevedea elementeelastice (arcuri de otel, garnituri de cauciuc, pluta, pâsla bituminata, azbestetc.).

Pentru combaterea poluarii sonore si înlaturarea efectelor negativeexista preocupari permanente, fapt demonstrat si prin crearea de numeroasecomisii si institute, de exemplu de protectia muncii, de igiena si sanatate

publica, organisme însarcinate cu controlul aplicarii legii privind reducereazgomotelor etc.

Poluarea sonoră

Reprezintă creşterea intensităţii zgomotului şi vibraţiilor, mai ales înmarile aglomerări urbane.Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenţei simultane amai multor sunete, în general, nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată

diferite. Un sunet este dat de vibraţiile aerului, care sunt percepute de cătreureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibraţiile cuprinse întrefrecvenţele de 16-16.000 Hz. Vibraţiile cu o frecvenţă sub 16 Hz suntinfrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele.Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezintă una dinsursele cele mai importante de zgomot şi vibraţii din centrele populate. Altesurse sunt compresoarele şi ciocanele pneumatice, utilizate la construcţii şiîntreţinerea reţelei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În

blocurile de locuinţe: lifturile, aparatele radio şi televiziune, maşinileelectrocasnice, reprezintă tot atâtea surse de zgomot în cazul utilizării

neraţionale. Nu în ultimul rând, la poluarea sonoră, participă zgomotul produs dediferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate,mai ales dacă sunt la distanţă mică de centrele de locuit.Acest zgomot are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului şi deaceea, este importantă cunoaşterea şi studierea poluării sonore.

5



Dacă zgomotul este, în general, neplăcut, tot aşa absenţa sa totală este denedorit. Organismul uman se adaptează greu la "lumea tăcerii". Astfel,liniştea desăvârşită poate avea - paradoxal - urmări nedorite, perturbări aleactivităţii cerebrale normale.

Modificările organice ce apar datorită acţiunii zgomotului sunt traumatismeale urechii interne, care, repetate în timp, duc la surditate de percepţie(surditate profesională), constatată prima dată la muncitorii din cazangerii.La intensităţi egale, zgomotele cu frecvenţa mai înaltă sunt mai nocive decâtcele cu o frecvenţă joasă.

În afara urechii interne, alte sisteme şi organe afectate vor generatulburări cardiovasculare (vasoconstricţie cu creşterea rezistenţei periferice,mai ales la hipertensivi) oboseală generală, solicitare nervoasă, perturbare asomnului (insomnie precoce, agitaţie nocturnă, somn profund neodihnitor),creştere a excitabilităţii neuromusculare şi a schimburilor respiratorii,

scădere a motricităţii gastrointestinale, creştere a activităţii glandelor endocrine, stări de iritabilitate.Este de la sine înţeles că în asemenea condiţii se impun cu necesitateanumite măsuri pentru combaterea zgomotului în centrele populate. Uniispecialişti consideră zgomotul ca un pericol grav, la fel ca şi poluareamediului înconjurător. Aceste măsuri sunt:- interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri:tramvaie, autobuze, camioane grele, tractoare;

- întreţinerea reţelei stradale;- reglementarea circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pecategorii de vehicule, care să evite zonele compacte de locuinţe;- interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate;- insonorizarea clădirilor de locuit, prin utilizarea de materialefonoabsorbante, cu calităţi superioare.În ţara noastră, nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populateeste de 45 dB, între orele 6-22 şi 35 dB între orele 22-6.În afara poluării sonore, mai există şi poluare infrasonoră, ultrasonoră şi cuvibraţii mecanice.

Poluarea infrasonoră este produsă de maşini de spălat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzină, cu motoare Diesel,compresoare, turbine, mişcări ale aerului, sub formă de vânt.Efectele asupra organismului sunt variate: creşterea rapidă a oboselii,modificările cardio-vasculare (scăderea tensiunii arteriale, creştereafrecvenţei cardiace), creşterea frecvenţei respiratorii (accelerarea ritmuluirespirator), tremurăturile membrelor şi scăderea tonusului muscular.

6



Poluarea ultrasonoră este produsă de motoare de avion de operaţiileefectuate cu instrumente pneumatice, iar efectele asupra organismului sunt:oboseala intensă, ameţelile, psihastenia, tulburările de memorie, scădereatensiunii arteriale.

Poluarea cu vibraţii mecanice. Acestea pot provoca diferite tulburăricum ar fi:- kinetoze sau boli de mişcare, tulburări neurovegetative, datorate unor mişcări neuniforme, greaţă şi vărsături în cazul transportului naval, aerian,rutier;- dureri cervicale, lombosciatică, hernii, discopatii, leziuni osoase sauarticulare ale mâinilor (pumn, antebraţ, braţ) - în cazul vibraţiilor transmisela nivelul membrelor;- tulburări vasculare, tulburări ale sensibilităţii şi tulburări trofice - arsură,amorţeală;

- la femei, tulburări endocrine sau chiar avorturi spontane.

Necesitatea şi importanţa reducerii poluării fonicePoluarea fonică (sonoră) reprezintă o componentă importantă a

poluării mediului înconjurător şi prin caracterul nociv şi prin prezenţa sa întoate compartimentele vieţii moderne, poluarea sonoră constituie o problemămajoră pentru toate ţările dezvoltate economic sau în curs de dezvoltare.Poluarea fonică reprezintă agresiunea continuă, determinată de diferitezgomote produse de maşini, utilaje, aparatură industrială sau casnică, în

incinta contrucţiilor sau în afara acestora, zgomote favorizate de modul deamplasare şi izolare constructivă a acestora.În România există o tendinţă, care de altfel se manifestă şi pe plan

mondial, de creştere a nivelului de zgomot şi de producere a vibraţiilor, alecăror surse apar odată cu dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor economiei şi transportului.Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în carese desfăşoară activitatea şi viaţa omului este zgomotul asociat şi identificat,în general, cu poluarea fonică (acustică sau sonoră).În Europa, peste 80 de milioane de oameni trăiesc în zone în care zgomotul

depăşeşte 65 dB cauzând în majoritatea cazurilor surzenia.Toate statele membre al CE au clasificări similare în ceea ce priveşte surselede poluare fonică, datorate activităţilor umane: trafic rutier, feroviar, aerian,industrie, activităţile de construcţii, activitatăţie recreative, echipamentul deîntreţinere (grădinărit) ş. a.

Raportul WHO (World Health Organization) 2000 “Criteriul desănătate ambientală- Zgomotul comunitar” arată că zgomotul poate avea

7



reacţii adverse producând tulburări de somn, efecte cardiovoasculare, perturbaţii psihice, interferate cu surzenie.În condiţiile civilizaţiei contemporane, omul este supus unei agresiuni

practic contiunue, determinată de diferite zgomote produse de maşini,

utilaje, utilaje, aparate casnica sau industriale, de însăşi activitatea oamenilor (mult mai “concentraţii” ca număr pe unitatea de suprafaţă decât în trecut)zgomote favorizate de modul de amplasare a surselor şi de modul deconstrucţie a clădirilor şi locuinţelor. Efectul acestei agresiuni se manifestăîn principal prin stress, eventual prin diminuarea sau chiar perdereacapacităţii auditive. Toate acestea reprezintă în fond o degradare a mediuluinatural şi ca atare pot fi denumite “poluare sonoră” (fonică).

Zgomotul şi vibraţiile industriale

Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu capabilă să producă o senzaţie auditivă. Sunetul se propagă sub formă de unde elasticenumai în substanţe (aer, lichide şi solide) şi nu se propagă în vid. În aer,viteza de propagare este de 340 m/s.Ca orice unde elastice, sunetele se caracterizează prin frecvenţă, definită canumăr de oscilaţii complete dintr-o unitate de timp. Se măsoară în Hertz, 1Hz fiind o perioadă/s (perioadă fiind timpul, în secunde, în care are loc ooscilaţie completă).Urechea umană percepe sunetele cu frecvenţe de la 16 Hz (sunetele joase) la

20 000 Hz (sunetele înalte). Sunetele sub 16 Hz se denumesc infrasunete sautrepidaţii, iar cele peste 20000 Hz – ultrasunete. Sensibilitatea maximă aurechii umane este pentru domeniul 2000 – 5000 Hz.

Sunetele se pot caracteriza şi prin presiunea acustică, măsurată în Pa (Pascal,1 Pa = 1 N/m2). Belul este o unitate de măsură logaritmică a raportuluidintre două intensităţi sonore sau electromagnetice(belul este un omagiuadus in 1925 lui Graham Bell, pionerul telefonului). Pentru sunete intense selucrează cu valori foarte mari şi de aceea s-a adoptat o altă unitate, decibel(dB). Când dB se referă la auz, se foloseşte notaţia dB(A). Este o unitate de

măsură relativă, având ca bază logaritmul raportului între intensitateazgomotului dat şi intensitatea de referinţă, stabilită convenţional ca fiind

presiunea vibraţiilor sonore de 0,0002 dyne/cm şi care a fost considerată calimita inferioară a sunetelor audibile de către om. Ţinând seama de scaralogaritmică, înseamnă că sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezintădepăşirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensităţii acustice asunetului.

8



Omul percepe sunete cu o frecvenţă între 16 şi 20 000 vibraţii pe secundă şicu o intensitate între 0 si 120 dB. Zgomotul se defineşte ca fiindo suprapunere dezordonată a sunetelor de frecvenţe şi intensităţi diferite care

produc o senzaţie dezagreabilă şi agresivă. Apare ca o consecinţă a activităţii

industriale a omului, a activităţii de transport în urma căreia unde mecanice,reprezentate de trepidaţii, sunete, infrasunete şi vibraţii ultrasonore au oacţiune dăunătoare asupra sănătăţii omului.Legat de durata zgomotului, s-a demonstrat că într-un mediu în careintensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minuteMarea majoritate a activităţilor omeneşti este generatoare de zgomote.Poluarea sonoră poate fi generată de surse naturale şi surse artificiale.· Sursele naturale de zgomot sunt erupţiile vulcanice, cutremurele,alunecările de teren, vuetul unei cascade etc.· Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot în

mediul ambiant: zgomotul utilajelor industriale şi agricole, sunetul sirenelor,soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian.

Vibraţiile sunt mişcările alternative ale unui sistem material faţă de poziţia de echilibru.Fenomenele cu efectele lor asociate sunt importante deoarece vibraţiile pot fidăunătoare pentru om sau pentru elementele de rezistenţă ale structurilor, dar

pot avea şi un efect benefic, util (baterea unor piloţi, forări etc.).

Vibraţiile

Deoarece vibraţiile, caracterizate prin frecvenţă, amplitudine şidiagramă de oscilaţie, depind de foarte mulţi factori care privesc tipurile deexcitaţie, caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor, deformareastructurilor, dependenţa deplasărilor de sarcini etc. punctele de vedere pentruclasificarea vibraţiilor sunt multiple.

După forma diagramei de oscilaţie distingem:a) Vibraţii armonice;

b) Vibraţii periodice, mişcarea repetându-se identic după fiecare perioadă

T;c) Vibraţii crescătoare sau descrescătoare;d) Vibraţii oarecare.

9



După numărul gradelor de libertate avem:

a) sisteme cu un grad de libertate; b) sisteme cu mai multe grade de libertate;

c) sisteme cu o infinitate de grade de libertate;După cauzele care produc mişcarea:

a) Vibraţiile libere = oscilaţii pe care le execută un sistem elastic dupăîndepărtarea cauzelor care au scos sistemul respectiv din poziţia deechilibru;

b) Vibraţii forţate = cele care se produc sub acţiunea forţelor perturbatoare care pot fi armonice, periodice sau oarecare.

După deformaţiile care apar distingem:

a) Vibraţii axiale b) Vibraţii transversalec) Vibraţii torsionale.Vibraţiile întâlnite în tehnică sunt variabile (Vibraţii produse de utilaje ca:mori, concasoare, compresoare etc.).Pentru atenuarea efectelor vibraţiilor asupra executantului trebuie luat unansamblu de măsuri tehnice, organizatorice şi medicale.

Pentru caracterizarea unei vibraţii, se utilizează de regulă mărimilecinematice uzuale – deplasarea, viteza, acceleraţia, precum şi mărimeatemporală – frecvenţa, respectiv pulsaţia sau perioada .

SonometrulSonometrul este cel mai simplu aparat portabil pentru măsurarea

zgomotului. Aparatul măsoară efectiv nivelul de presiune acustică exprimatîn dB. Sonometrul este un aparat care răspunde semnalului sonor aproximativ în acelaşi mod ca urechea umană şi care permite determinări denivel de zgomot obiective şi reproductibile.

Semnalul sonor este convertit într-un semnal electric identic prin intermediulunui microfon de înaltă calitate. Cele mai bune microfoane din punct devedere al preciziei sunt cele de tip condensator.Semnalul sonor fiind de nivel scăzut, trebuie amplificat înainte de a putea să-l citim pe ecranul instrumentului. După primul amplificator, semnalultrebuie să fie trecut prin reţeaua circuitelor de ponderare sau printr-un filtru

10



de octavă sau de o treime de octavă, care poate fi conectat din exteriorulaparatului.Octava este diferenţa care separă două frecvenţe ale sunetului, dintre careuna este dublul celeilalte.

Analizatorul de frecventaAnalizorul este un aparat care permite măsurarea spectrului

zgomotului, adică a distribuţiei presiunii acustice în funcţie de frecvenţă.În principiu, analizorul de frecvenţă este constituit dintr-un amplificator deintrare, o serie de reţele corectoare, o secţiune de amplificare selectivă şi unamplificator de ieşire.Analizorul de frecvenţă tip 2107 (BRŰEL şi KJAER) este un amplificator selectiv continuu în domeniul de frecvenţă 20 Hz – 20 KHz împărţit în 6domenii. Filtrul este constant proporţional cu lărgimea benzii care este

reglabilă de la 6 la 20%. Are încorporate circuite de ponderare A, B şi C care pot fi înserate în serie cu filtrul permiţând analiza de frecvenţă a semnalelor de tărie sonoră egală.Spectrogramele se pot înregistra automat pe hârtie etalonată în frecvenţe,când analizorul este conectat cu înregistratorul rapid de nivel tip < 305.Scala instrumentului este etalonată în dB, V şi % pentru operareacoeficientului de adsorbţie la materialele fonoabsorbante.Aparatele moderne actuale au 8 viteze ale hârtiei şi 4 viteze de scriere şi

permite înregistrarea automată sau semiautomată a spectrogramelor de

zgomot.Generatorul de zgomot

Generatorul este o sursă de semnale electrice care pot fi convertite înzgomot acustic cu ajutorul unui difuzor. Asemenea generatoare, sunt utile lamăsurarea transmisiei zgomotelor prin structuri în verificareacaracteristicilor microfoanelor şi în operaţiile de etalonare.Generatorul de zgomot tip 1024 BRŰEL şi KJAER utilizat mai des înRomânia produce trei feluri de semnale: sinusoidale, zgomot alb şi bandăîngustă de frecvenţă şi zgomot alb de bandă largă de frecvenţă. Banda de

frecvenţă este cuprinsă între 20 Hz şi 20 KHz.

MagnetofonulMagnetofoanele sunt utilizate pentru înregistrarea şi analiza spectrală

a diferitelor zgomote. Magnetofonul 7001 (BRŰEL şi KJAER) este unaparat de laborator bicanal. Cele două canale de măsură utilizează modulaţiaîn frecvenţă FM, în timp ce la al treilea canal suplimentar, folosit pentru

11



marcaj şi identificare se utilizează metoda obişnuită de înregistrare. Unadaptor cu buclă închisă permite analiza detaliată a părţilor speciale dintr-oînregistrare şi datorită celor 4 viteze diferite se obţine o multiplicare afrecvenţelor.

Datorită celor două canale de măsură identice, este posibilă înregistrarea,stocarea şi analiza a două fenomene concomitente. Pentru înregistrări dezgomot pe teren, se poate utiliza magnetofonul portabil (ex. 7003 BRŰEL şiKJAER), alimentat de la baterie.

Masuri si metode de prevenire si reducere a poluarii sonore sivibratiilor

Combaterea zgomotului este o problemă de sistem de muncă. În acestcaz, prin sistem înţelegem ansamblul format de sursa de zgomot, mediu

(calea de propagare) a energiei acustice şi receptorul. Sursa este acea parte asistemului în care ia naştere energia acustică. În general, sursa trebuieconsiderată ca un grup de generatoare de zgomot care pot să aibă diversecaracteristici fizice, distribuite în spaţiu şi timp .Combaterea zgomotului nu este un termen sinonim cu reducerea zgomotului,după cum reglarea temperaturii nu înseamnă întotdeauna scădereatemperaturii. Este adevărat că multe probleme de combatere a zgomotului sesoluţionează favorabil prin realizarea unei reduceri a unei părţi a puteriiacustice sau a presiunii acustice. Există însă situaţii în care soluţia corectă

constă în modificarea spectrului de frecvenţă, fără a se reduce neapăratnivelul acustic total.Măsurile de prevenire şi reducere a poluării sonore implică tratarea a treiaspecte:

· un aspect de natură socială, care constă în adoptarea celor maieficiente măsuri în vederea înlăturării efectului de noxă socială;· un aspect tehnic care constă în realizarea unor maşini, agregate,instalaţii şi construcţii al căror nivel de zgomot să nu depăşească limiteleadmise;

· un aspect medico-sanitar care constă în aplicarea unor măsuri menitesă protejeze individul împotriva efectelor nocive ale zgomotului, în vedereaunui confort fizic şi psihic corespunzător.Tehnica de combatere a zgomotului se corelează cu definirea exactă aobiectivelor urmărite, corelat cu aspectele menţionate anterior.Măsurile pentru reducerea poluării fonice necesită investiţii, noi materiale,noi tehnici în construcţiile civile, industriale, în construcţia de maşini,

12



regândirea unor procedee, instalaţii, mijloace şi sisteme de trafic şi nu, înultimul rând, un comportament civilizat al oamenilor între ei.Poluarea sonoră (fonică) poate fi redusă prin măsuri specifice genului deactivitate generatoare de zgomot.

1.Zgomotul produs de autovehicule se poate reduce prin:- limitarea vitezei de circulaţie (se poate reduce cu cca 4 - 5 dB);- interzicerea circulaţiei pe anumite trasee ori la anumite ore, mai ales amaşinilor grele.2.Prevenirea ori reducerea zgomotului produs de avioane, care nu aucaracter general, se realizează prin:- restricţii orare, în special interdicţia de zbor în timpul nopţii;- stabilirea de itinerarii, altitudini de nivel şi de proceduri de zbor;- respectarea regulilor de urbanism, care permit evitarea construirii înapropiere a aeroporturilor.

3.Prevenirea zgomotelor produse de transporturile feroviare o constituieacţiunea asupra sursei de producere prin:- stabilirea unor norme de construcţie stricte;- măsuri de izolare a construcţiilor riverane traficului feroviar.4.Prevenirea ori reducerea zgomotului datorat industriei, şantierelor,discotecilor ori restaurantelor, activităţilor casnice etc se poate face prin:- măsuri tehnice moderne, care vizează direct sursa generatoare dezgomot, în sensul reducerii zgomotului la niveluri normale, acceptabile

pentru organism, prin insonorizarea surselor de zgomot cu ecrane şi carcase

fonoabsorbante sau fonoizolante;- utilizarea amortizoarelor, antifoanelor, materialelor izolante antifonicemoderne (polistiren expandat, polistiren elastificat, material spongios din

poliuretan);- măsuri de construcţie a locuinţelor din materiale fonoizolante (BCA,

poliflex etc.) cu spatele la stradă, asociat cu proiectarea şi achiziţionareaunor aparate electronice casnice silenţioase (frigidere, aspiratoare, maşini despălat, mixere etc.);- măsuri de atenuare prin utilizarea factorilor de mediu, dintre aceştiaarborii având un rol important. S-a demonstrat că în interiorul zonelor

plantate cu arbori zgomotul scade cu circa 20%, iar perdelele de protecţieconstituite din arbuşti au capacitatea de a reduce zgomotul pe şosele cu 10-15 dB.

Pentru reducerea zgomotelor se utilizează procedee sau tehnici specificesursei de zgomot.

13



În industrie apar zgomote de diferite intensităţi şi frecvenţe, cu acţiunecontinuă sau intermitentă. Ciocanele pneumatice, de exemplu, produczgomote de 110 dB, războaiele de ţesut 96 – 100 dB, crăiţuirea 118 dB etc.Dacă se depăşesc 90 dB în 8 ore de activitate, este absolut necesară

reducerea acestui tip de poluare.Dintre procedeele utilizate pentru reducerea zgomotelor se pot menţiona:- utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse între sursa de zgomot şi

personalul uman;- protecţia individuală a aparatului auditiv cu antifoane;- îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce poluează fonicfoarte intens;- utilizarea carcaselor la maşini şi utilaje în timpul funcţionării;- alegerea corectă a fundaţiei utilajelor, neomiţând criteriul reduceriizgomotelor;

- folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturimetalice, cauciuc, fibre de sticlă, pâslă, mase plastice, plută, azbest);- schimbări în structura şi arhitectura halelor;- utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereţii camerelor;- rotaţia personalului etc.Materialele de construcţie reduc de câteva zeci de ori zgomotele. Astfel,

plăcile de lemn atenuează de 30 – 34 de ori, vata de sticlă de 42 – 88 ori,covoarele de 7 – 41 ori, uşile de 20 – 25 ori, ferestrele duble de 30 ori,zidăria de beton de 48 ori, zidăria de cărămidă de 40 ori etc.

Pietonii percep componentele înalte de zgomot, iar pasageriiautoturismelor percep componentele de frecvenţă joasă şi ultrasunete deaproximativ 10 Hz, componente ce pot avea efecte nefavorabile, inclusivasupra şoferului. Motorul, prin oscilaţii şi vibraţii produce infrasunete de 0,5

– 10 Hz şi respectiv 11 – 17 Hz; şasiul produce zgomote de 25 – 40 Hz;deformaţiile unor piese produc zgomote cu 50 – 150 Hz.Pentru reducerea zgomotelor, la autoturisme se utilizează atenuatoare şifiltre, la evacuarea gazelor de eşapament. Acestea transformă energiaacustică în energie calorică. Atenuatoarele conţin elemente:- active, din material fonoabsorbant;

- reactive, în care caz gazele trec prin camere de destindere şi îngustare,conţinând ecrane (filtre);- combinate.Constructiv, atenuatoarele de zgomot pot fi: cu o cameră; cu două camere;lamelare şi celulare.La motociclete s-au făcut modificări constructive la motor, cutia de viteze,folosindu-se atenuatoare de zgomot, materiale fonoizolante etc.

14



La tramvaie se folosesc amortizoare de cauciuc, bandaje de cauciuc pe caleade rulare, amortizoare de vibraţii, inele antizgomot la roţi, motorul dispuslongitudinal etc.La metrou, calea de rulare se realizează prin grinzi de beton armat, metal sau

lemn de esenţă tare, curbele trebuie să fie cu rază mare, la postament şi laşină se pot folosi amortizoare, tunelul se acoperă cu material fonoizolant, învagoane se reduc zgomotele prin măsuri constructive, prin naturamaterialelor de construcţie etc.

Traficul feroviar produce zgomote de 110 – 115 dB, la viteze de 110 – 120 km/h. Pentru reducerea zgomotelor trebuie atât modificări constructive,cât şi de organizare a traficului. Dintre măsurile constructive se pot enumera:izolarea acustică a vagoanelor de călători şi locomotivelor, folosireaatenuatoarelor de zgomot, a frânelor cu disc etc. În organizarea traficului, se

pot utiliza centralizarea comenzilor macazelor, eliminarea joantelor,

folosirea de garnituri de cauciuc între talpa şinei şi traversă, stabilirea uneizone de protecţie de 400 – 500 m de la şină, la localităţi ş.a. Se apreciază cămăsurile posibile de diminuarea zgomotelor, în special la locomotiveleDiesel sunt insuficiente, poluarea fonică fiind de mare intensitate.

Traficul aerian produce zgomote de la motoare, elice, mişcareaaerului. La avioanele subsonice (cu viteza sub 340 m/s) se aude zgomotulavionului crescând în intensitate la apropiere şi apoi scăzând în intensitate, ladepărtare. La avioanele supersonice (cu viteză peste 340 m/s) se produce oundă de şoc, cu suprafaţă conică, deoarece sunetul se propagă cu o viteză

inferioară (340 m/s). La sol, omul percepe un zgomot foarte puternic, ca untunet, numit bang sonor. Bangul afectează clădirile, producând uneori chiar fisurarea pereţilor, spargerea geamurilor, iar pentru oameni acţionează caefect surpriză.

Amplasarea locuinţelor va avea în vedere şi atenuarea zgomotelor.Astfel: clădirile nu se construiesc paralel cu şoseaua; interpunerea întreşosea şi blocul de locuinţe a unor blocuri administrative; amplasareaşoselelor în denivelări naturale sau artificiale (văi); utilizarea unor ecrane dezgomot naturale, cum sunt arborii, arbuştii, rambleurile acoperite cuvegetaţie.

15

63800586-COMBATEREA-VIBRAŢIILOR-Sl-ZGOMOTELOR

Documents

Transcript of 63800586-COMBATEREA-VIBRAŢIILOR-Sl-ZGOMOTELOR