59746978-Propunere-proiect-restaurare

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

PROPUNERE PROIECT DE CERCETARE pentru RESTAURAREAAnsamblului Bisericii fortificate DEALU FRUMOS

ing. Liviu Totolici

1 Titlul proiectului de cercetare: „VULNERABILITATEA STRUCTURALA A BISERICII FORTIFICATE DEALU FRUMOS” Cuvinte cheie: biserica, seism, zidarie, monument, patrimoniu, structura, restaurare

2 REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT

2.1 Obiectivul specific al proiectului

Proiectul isi propune analizarea comportarii structurale fata de actiuni seismice, gravitationale si de mediu (actiuni de natura hidrogeologica) a ansamblului Bisericii fortificate Dealu Frumos din sudul Transilvaniei. Proiectul de cercetare poate fi inclus intr-un proiect mai amplu, multidisciplinar cu finalitatea restaurarii acestui monument istoric.

2.2 Obiective generale ale proiectului

Obiectivele generale ale proiectului se refera la determinarea unor scheme de abordare a restaurarii structurale pentru categoria de monumente Biserici fortificate. In acest sens se urmaresc:

• cercetarea unui grup de monumente din aceeasi categorie si identificarea similitudinilor de vulnerabilitate;

• alegerea metodologiei de calcul care sa reprezinte cat mai bine situatia reala pentru evaluarea vulnerabilitatii;

• stabilirea unui tablou general de masuri ce se impun pentru restaurare si/sau conservarea acestor cladiri de patrimoniu.

2.3 Rezultatele proiectului

Proiectul de cercetare se va concretizeaza prin doua tipuri de rezultate:• Rezultatele teoretice - Articole si publicatii care decurg in urma cercetarii;• Rezultate practice – Proiect de restaurare a ansamblului Dealu Frumos, proiect pentru

obtinerea fondurilor necesare lucrarilor de restaurare.

2.4 Domeniul de cercetare al proiectului

Proiectul se poate incadra (conform Programului 4 – „Parteneriate in domenii prioritare” – component al Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II) astfel:

Domeniul de cercetare: 3. Mediu

Directia de cercetare: 3.5 Constructii

Tematici de cercetare: 3.5.1. Aplicarea tehnologiilor avansate pentru dezvoltarea oraselor cu mentinerea si conservarea cladirilor istorice (fara afectarea structurii acestora)3.5.7. Solutii tehnice de reducere a riscului – cladiri noi si consolidarea post dezastru

Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos" 1


3 STUDII PRECEDENTE LA ANSAMBLUL DEALU FRUMOS

3.1 Studii istorice

• T. Sinigalia - Biserica fortificata din Dealu Frumos - Revista muzeelor si monumentelor.Monumente istorice si de arta. Bucuresti, 45.

• J. Farbitius-Dancu în „Cetăţi ţărăneşti săseşti din Transilvania” Revista „Transilvania”, Sibiu, 1980

• Hermann Fabini, Universul cetăţilor bisericeşti din Transilvania. Traducere din limba germană. Sibiu, Edit. Monumenta, 2009

• V.Vatasianu - Istoria artei feudale in tarile romane - Fundatia Culturala Romana, 2001

• G.Oprescu - Bisericile cetati ale sasilor din Ardeal - Editura Academiei RPR, Bucuresti 1957

3.2 Relevee arhitectura

• 1953 – Releveu din arhiva UAUIM: A.Budişteanu, G.Rădulescu, L.Popescu, E.Dumitrescu, N.Trifu, E. Viehman, releveul conţine 7 planşe: un plan de ansamblu la scara 1:100, elevaţia est şi nord a bisericii la scara 1:50, planşă cu detaliu de capitel romanic la scara 1:2 şi cu detaliul uşii de acces în biserică la scara 1:5, perspective si plan de situatie, elevatia şi secţiunea turnului de acces în incintă.

• 1992 – Releveu ce a facut parte din programul româno-german de inventariere a patrimoniului cultural săsesc din Transilvania. Echipa coordonată de H. Derer a fost alcatuita din: C. Cobaschi, C. Uleia, M. Craiciu, D.Chişiu, C.Dragomir, C. Dumitrescu. Releveul conţine 2 planuri de ansamblu, 1:100, 2 secţiuni prin incintă, 1:100, 4 elevaţii exterioare la 1:100, planul parterului şi al galeriei bisericii la scara 1:50, o secţiune transversală şi una longitudinală prin biserică la 1:50, 4 elevaţii ale bisericii la 1:50 şi planuri ale etajelor interioare ale turnurilor bisericii precum şi şarpantei , bolţilor, 1:50 şi respectiv 1:20.

• 2003-2009 – Completări ale releveului din 1992 in special la corpurile incintei. Au fost relevate casa parohială şi şcoala săsească în 2007 si in 2009 au relevate turnul de N, turnul de SE şi SV.

• 2009 - Ridicare topo si scanare laser exterior si sarpanta corpului de N - Johann Neuner (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Eugen Dutescu (Universitatea Tehnica a Wehrmacht-ului Munchen)

3.3 Cercetari arheologice

• 2009 - Daniela Marcu-Istrate - Au fost descoperite fundatia absidei altarului iar la turnul de V au fost identificate nivelurile fundatiilor, fundatiile pilelor de zidarie ale fostei bazilici romanice, fundatia umpluturii zidului de N al turnului vestic.

3.4 Expertize tehnice

• 2004 - Catedra de Stiinte Tehnice (U.A.U.I.M) - Expertiza tehnica si documentatia tehnica pentru consolidarea unor elemente din lemn ale sarpantei turnului pentagonal din SE si al planseului.



4 DESCRIEREA ANSAMBLULUI DEALU FRUMOS

Localitatea Dealul Frumos poseda, încă din prima jumătate a secolului XIII, o bazilică romanică cu trei nave, cor pătrat, închis spre est cu o absidă semicirculară, fără clopotniţă.

Transformarea acestei bazilici într-o biserică-hală gotică, fortificată cu două turnuri de apărare, a fost dată de mai multe ori ca exemplu pentru evoluţia construcţiei bisericilor săseşti din Transilvania, fortificarea lor sub presiunea evenimentelor istorice şi schimbarea tehnicii de război prin apariţia şi răspândirea armelor de foc. Într-adevăr, etapele de construcţie pot fi urmărite şi demonstrate printr-o analiză amănunţită a clădirii însăşi.

Cele două turnuri au fost ridicate în secolul XV, iar transformarea în biserică-hală s-a efectuat la începutul secolului XVI. La construirea clopotniţei s-au dublat porţiunile navei centrale spre interior, deasupra cărora s-a ridicat turnul, iar peretele estic, gros de 2 metri, a separat parterul turnului de navă pe toată lăţimea sa. La baza peretelui de sud şi nord a turnului se observă, în exterior, cele două arcade de vest ale navei, ce au fost incluse în construcţia turnului, cu stâlpul dintre ele ce mai poartă vechea cornişă. Arcadele au fost zidite cu piatră, dar porţiunile peretelui ce aparţineau interiorului bisericii mai conservă tencuiala. În nord, a fost dărâmată partea vestică a colateralei, pe când în sud, unde s-au conservat de asemenea arcadele, porţiunea apuseană a colateralei a fost separată de interiorul bisericii printr-un perete transversal, arcadele aparente de la baza turnului făcând dovadă peremptorie pentru construirea sa ulterioară în nava centrală. Cele două caturi inferioare sunt boltite în leagăn, fără ferestre, dovadă că turnul a fost construit în scopuri defensive. Intrarea din nava centrală în parterul turnului are un toc de lemn, lintelul formând un arc în consolă, purtând data 1586 - probă că totul a fost încastrat după transformarea gotică a edificiului. Al doilea cat boltit în leagăn, accesibil din nava centrală printr-o deschidere în peretele răsăritean, are în peretele sudic o intrare ce urcă prin grosimea peretelui în catul al treilea, acesta prevăzut cu nişe şi metereze pentru arcaşi. Nivelul al patrulea are în peretele de est o intrare în podul bisericii, în pereţii neangajaţi deschizându-se mari nişe încheiate semicircular, cuprinzând câte trei metereze, cel răsăritean fiind azi mascat de acoperişul mult înălţat al navei. În catul al cincilea se deschid spre vest trei metereze, laturile de nord şi sud fiind ocupate de cadranul orologiului. Catul al şaselea susţine coridorul de apărare scos în consolă pe bârne de lemn, cu balustradă din paiantă, purtând un coif piramidal ascuţit, învelit cu olane. Faţadele turnului prezintă trei retrageri, care nu corespund exact cu nivelul caturilor. Azi clopotele sunt adăpostite în catul coridorului de apărare. Pe când turnul de vest măsoară 23 m până la cornişa principală de sub coridorul de apărare, turnul ridicat deasupra corului, pentru apărarea jumătăţii de est a bisericii, atinge doar 18 m înălţime, având un cat mai puţin decât clopotniţa. Pereţi turnului de est fiind nearticulaţi în sens vertical, par mai greoi decât ai clopotniţei. Pentru construirea lui s-a sacrificat absida corului, aceasta închizându-se în est printr-un perete drept, deasupra căruia se înalţă turnul. Bolta în cruce fără nervuri a corului s-a coborât la construirea turnului, totuşi s-a păstrat un fragment din ea ca şi consola ce îl susţine. Turnul răsăritean are numai două caturi prevăzute cu metereze, deasupra cărora coridorul de apărare e scos în consolă, având acelaşi parapet de paiantă şi acoperiş cu olane în piramidă, ca la turnul din vest. Coama acoperişului înălţat al bisericii se urcă până sub coridorul de apărare. Turnul comunică cu podul bisericii prin catul inferior, comunicând astfel şi cu turnul din vest.

Transformarea bazilicii în biserică-hală corespunde celor două turnuri înalte, între care bazilica părea acum scundă şi disproporţionată, cu acoperişul vechi mult prea jos. Aşadar, s-a impus înălţarea bisericii. Tavanul plat al navei a fost înlocuit printr-o boltă în leagăn cu penetraţii, de 10 m înălţime până în creştet, acoperită de o plasă de nervuri din teracotă dispuse în formă stelată. Pereţii exteriori ai colateralelor au fost înălţaţi , prevăzuţi cu ferestre simple în arc frânt, iar colateralele - acoperite cu bolţi în leagăn de înălţimea celei centrale - cu penetraţii, largi, şi cu nervuri de teracotă dispuse diferit în fiecare din ele. Arcadele romanice semicirculare dintre nave au fost înălţate până la 7, 6 m, transformate în arc frânt. Colateralele aveau mici ferestre romanice în parter, care au fost mărite, fiind încheiate acum în arcuri plate. Sacristia a fost adosată în secolul XVI peretelui nordic al corului, primind în secolul XVIII o boltă barocă, formată din două segmente de calote sprijinite pe arce dublou. În navă, între perechea estică a pilelor, se află o fântână.

Incinta dreptunghiulară, simplă, datează din începutul secolului XVI şi a înlocuit, probabil, o incintă mai veche, ovală. Turnurile de secţiune pătrată şi rectangulară, clădite pe colţurile retezate ale dreptunghiului defensiv, au câte două caturi, cu intrări din curte, al treilea cat aflându-se sub panta acoperişului în pupitru. Laturile libere ale turnurilor devansate sunt dotate cu metereze dreptunghiulare



verticale, în al treilea cat maşiculiurile fiind scoase în consolă, două pe faţada lată, câte unul pe laturile înguste, aşa încât cetatea era apărată pe toate laturile sale. Metereze se deschid şi în zidul de incintă, în părţile ce s-au conservat pe laturile de est şi vest, incinta fiind înconjurată iniţial de un coridor de apărare. Lângă turnul din nord-est, un turnuleţ pătrat cu două nivele şi acoperiş în piramidă este plasat în curtea cetăţii ca să apere intrarea pietonilor. Turnul nord-estic poartă şi el un acoperiş în piramidă ce datează, probabil, din 1787 - anul unei restaurări, înscris sub streaşina turnului. În parterul acestuia s-a aflat intrarea principală a cetăţii, ce poate fi identificată prin arcada mare, azi zidită. Înmulţirea populaţiei a necesitat lărgirea incintei: peretele sudic a fost mutat cu 10 m în exterior, clădindu-se, pe colţul sud-estic, un turn cu cinci laturi, pe peretele său aflându-se înscris anul 1522, iar sub streaşină găsindu-se inscripţii. În 1647, s-a reconstruit zidul nordic al incintei, extinzându-l cu circa 5 m, noul zid fiind legat de colţurile exterioare ale turnurilor, iar în partea de vest, între zidul cel vechi şi cel nou, s-a construit o casă fortificată, cu două nivele, separată printr-un perete transversal în două compartimente, cărora le corespunde în pivniţă o arcadă din cărămidă. Intrările situate pe latura sudică, cele câteva ferestre şi un horn aplicat acestei laturi, arată că încăperile au fost locuite. Latura nordică exterioară este prevăzută cu trei rânduri de metereze. Deosebit de frumos este frontonul estic al "casei noi", cum era numită în sat, fronton de asemeni străpuns de metereze. De colţul nord-estic al casei s-a alăturat un turn complet devansat în faţa curtinei, de plan pătrat, faţada sa fiind prevăzută cu două maşiculiuri, între ele găsindu-se o inscripţie de cinci rânduri din care s-a mai putut descifra "Felix est civitas divina quae tempore pacis . . . 1647". În 1914, construindu-se o nouă sală comunală, turnul pentagonal a fost inclus în ea. În timpul săpăturilor necesare fundamentului a fost descoperit un cimitir ce s-a aflat în apropierea primei bazilici. [Sursa informaţiilor: Juliana Fabritius-Dancu - Cetăţi Ţărăneşti Săseşti, Revista Transilvania, Sibiu 1983]

5 COMPLEXITATEA PROIECTULUI

Sistemele structurale bazate pe zidarii, prezinta o serie de incertitudini ale comportamentului dinamic, incertitudini legate de specificitatea materialului neomogen si neizotrop din care sunt alcatuite.

Dificultatea adoptarii unui model structural de calcul care sa reprezinte cat mai bine situatia reala, duce de multe ori la supraevaluarea sau subevaluarea raspunsului sesimic al acestui tip de cladiri, care se reflecta prin adoptarea unor masuri neadecvate.

In cazul cladirilor clasate in categoria monumentelor istorice, adoptarea unor masuri de consolidare neadecvate poate cauza paguba insemnate, atat prin alterarea substantei monumentului si a autenticitatii acestuia, cat si prin neconformarea corespunzatoare a structurii fata de actiunile gravitationale si seismice.

Carentele normative in domeniul restaurarii structurale si totodata numarul redus al publicatiilor de specialitate lasa loc, nu de putine ori, interventiilor structurale fundamentate in mod precar.

In prezent normativul romanesc P100/2006, partile 2 si 3, evaluarea si consolidarea cladirilor existente, nu se refera la cladirile clasate ca „Monumente istorice”. Actul normativ in domeniul restaurarii structurale a monumentelor istorice este MP025-2004 – Metodologie pentru evaluarea riscului si propunerile de interventie necesare la structurile constructiilor monumente istorice in cadrul lucrarilor de restaurare ale acestora - nu a fost aliniat cu normele actuale (P100 sau Eurocode8). 6 STRATEGIA PROIECTULUI

Proiectul se va desfasura in urmatoarele etape:• Realizarea releveului de avarii, cu suprapunere peste releveul de arhitectura;• analiza materialelor de constructie;• cercetari in-situ;• monitorizare;• modelare si calcul structural;



• concluzii asupra interventiilor.

6.1 Releveu de avarii structurale

Releveul de avarii are la baza releveul de arhitectura. Suprapunerea celor doua relevee dau o imagine de ansamblu asupra starii monumentului.Releveul de avarii va inventaria fisurile zidariilor, deformatiile in exces ale elementelor structurale, distrugerea partiala sau totala a unor elemente structurale. Se vor inregistra si deficientele structurale de ansamblu pe langa cele ale elementelor singulare.

a). Fisuri verticale la turnul de V b). Elemente lipsa la structura sarpantei din corpul de la N

6.2 Analiza materialelor de constructie

Se va face prin prelevarea de material din zone caracteristice avand in vedere minimizarea interventiei. Carotele de material nu vor fi prelevate de pe fatadele valoroase sau din locuri care pot duce la diminuarea valorii monumentului.Se vor analiza:

• compozitia fizico-chimica a pietrei de zidarie sau a caramizilor si starea acestora;• compozitia mortarelor si gradul de alterare;• compozitia tencuielilor;• natura materialului lemnos si starea acestuia (umezeala, atac biologic,etc).

6.3 Cercetari in situ

Cercetarea directa a monumentului si a amplasamentului se va realiza, in functie de bugetul alocat, dupa cum urmeaza:

• Studiul hidro-geotehnic al amplasamentului cu 4 foraje geotehnice dispuse astfel: 2 la extremitatile de V si de E ale turnurilor bisericii, 1 foraj langa turnul de la N, 1 foraj in exteriorul incintei, in amonte la V. Se urmareste determinarea naturii terenului de fundare al ansamblului fortificat si prin corelarea datelor celor 4 foraje, determinarea conditiilor hidrologice ale amplasamentului. Se presupune ca in absenta unor zone stancoase din teren, directia de curgere a apei este dinspre partea de NV. Cunoasterea directiilor de curgere va determina si masurile suplimentare ce pot fi luate pentru devierea apei subterane in conditii controlate printr-o monitorizare a structurii.



• Studiul seismic de amplasament. Caracterizarea seismica a amplasamentului se poate face cu tehnici tip down-hole sau cross-hole. Este de importanta majora cunosterea parametrilor dinamici ai terenului de fundare, pentru determinarea cu o mai buna precizie raspunsului dinamic al tunurilor. Regimul de inaltime al turnurilor (turnul de V 23m si turnul de E 18m) si implicit distributia maselor, geometria si caracteriscile materialelor pot determina o perioada proprie de vibratie apropiata de perioada de vibratie a terenului, lucru care poate dicta intr-o mare masura directia de abordare a consolidarii structurale. Caracteristicile de amplasament dupa norma antiseismica romaneasca sunt: ag=0.16g, Tc=0.7s (o stuctura cu regimul de inaltime similar cu cel al turnului de la V poate ajunge la perioada de vibratie de T=0.7s)

a). Studiu seismic de amplasament cross-hole b). Perioada proprie de vibratie a terenului conf. P100-06

• Cercetare termografica a zidariilor. Se urmareste determinarea gradului de umezeala din peretii de zidarie si totodata determinarea unor defecte ascunse, cavitati sau indicatii despre modificari anterioare (demolari, modificari, reconstructii) ale unor portiuni din edificiu.

• Determinare starii de eforturi in peretii de zidarie. Va fi evaluata oportunitatea folosirii unor tehnici partial distructive (metoda preselor plate), in zona celor doua turnuri. Finalitatea acestui tip de analiza este de a determina atat efortul unitar de la baza peretilor turnurilor dar si deducerea modulului de elasticitate al zidariei, cu importanta deosebita pentru modelarea si calculul structural.

• Folosirea tehnicilor georadar pot fi utile pentru cercetarea terenului in incinta, de-a lungul laturilor de S si de N pentru determinarea cu exactitate a fundatiilor bisericii romanice initiale si ulterior pentru dezvelirea si cercetarea acestora din punct de vedere arheologic.

• Monitorizarea topo a intregului sit. Se pune accent pe instalarea de marci topo pe structurile inalte cu rolul de inregistrare a eventualelor deplasari in plan orizontal sau vertical (in special daca se vor decide masuri de deviere a apelor subterane, va rezulta de maxima importanta monitorizarea structurilor pentru inregistrarea oricaror modificari).

6.4 Analiza structurala a ansamblului Dealu Frumos

Determinarea raspunsului seismic al structurilor vechi din zidarie portanta, comporta numeroase dificultati legate atat de natura materialelor (neomogenitate, anizotropie, etc.) cat si de adoptarea corecta a schemelor statice pentru aceste structuri.

Problemele propuse pentru cercetare se refera la descrierea comportamentului seismic al turnurilor de V si E si implica determinarea urmatoarelor aspecte:

• identificarea mecanismelor de colaps al cladirilor de acest tip;• identificarea si dezvoltarea modelului de calcul si adoptarea schemelor statice si dinamice

corespunzatoare, care descriu cat mai aproape de realitate comportamentul acestor cladiri;• calibrarea parametrilor mecanici ai zidariei vechi (moduli de elasticitate E,G).



Calibrarea modelelor de calcul se va face prin studiul unor cazuri concrete: releveul de avarii va putea confirma sau infirma corectitudinea ipotezelor de calcul si al metodei alese.

Model de calcul FEM

6.4.1 Metodologia de calcul

Calculul structurilor ce vor fi incluse in cadrul studiului de caz se va desfasura, in principal in doua etape majore:

a) Calcul in domeniul elastic – Va evidentia proprietatile dinamice ale cladirii, printr-o analiza dinamica modala cu utilizarea spectrelor de raspuns ale amplasamentului respectiv. Se vor determina astfel, raspunsul seismic al cladirii in domeniul frecventelor si perioadelor proprii de vibratie si al modurilor de vibratie. Se va analiza starea de eforturi in peretii de zidarie, evidentiindu-se daca exista sau nu zone cu eforturi de intindere.

Moduri proprii de vibratie la un turn de zidarie

b) Calculul in domeniul postelastic – Va studia comportamentul cladiriilor incluse in studiului de caz, tinand cont de legile constitutive ale materialelor determinate anterior. Se vor trasa curbele specifice de capacitate Forta-Deplasare.

Curba de capacitate F-d

Prin calcul se poate estima efectul unor masuri de interventie, comparand rezultatele cu cele de



dinaintea interventiei.

6.4.2 Centralizarea si corelarea rezultatelor

Centralizarea rezultatelor investigatiilor vor determina concluziile cu privire la vulnerabilitatea seismica si neseismica a monumentului analizat si adoptarea masurilor potrivite pentru restaurare.

Pentru structura turnurilor (mai ales a turnului de V) se va analiza, in functie de rezultatul cercetarilor oportunitatea consolidarii prin injectare a fisurilor verticale sau introducerea unor elemente metalice (metoda recomandata datorita caracterului de reversibilitate). Rigidizarea edificiului trebuie sa se faca in mod controlat si fundamentat pentru a nu suprapune caracteristicile sale dinamice cu cele ale amplasamentului.

7 SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI

Proiectul va fi realizat pe parcursul a 12 luni, corespunzator cu durata studiilor postuniversitare. Realizarea proiectului implica parcurgerea urmatoarelor etape:

• Etapa 1 – Documentarea proiectului si culegerea preliminara a datelor cu durata de 2 luni

◦ Activitatea 1.1 – Documentarea generala

• constructiile cu structura din zidarie portanta;

• metodologii de incercare a elementelor si materialelor, in laborator si in situ;

• tipologii de biserici fortificate din Transilvania;

• principii si tehnici de restaurare, experienta internationala.

◦ Activitatea 1.2 – Documentare specifica

• sisteme structurale din ansamblul Dealu Frumos, studiul releveelor anterioare;

• metodologii de calcul adaptate pentru ansamblul Dealu Frumos.

◦ Activitatea 1.3 – Culegerea datelor specifice si monitorizare. (executarea releveelor, extragerea probele necesare pentru analize, implementarea programului de monitorizare)

◦ Activitatea 1.4 – Crearea paginii web asociate proiectului.

◦ Activitatea 1.5 – Elaborare Raport cu rezultate partiale.

• Etapa 2 - Programul de incercari pe elemente de zidarie cu durata de 3 luni

◦ Activitatea 2.1 – Analiza de laborator a mortarelor prelevate din sit;

◦ Activitatea 2.2 – Incercari in laborator pe blocuri de caramida;

◦ Activitatea 2.3 – Studiu hidro-geologic si Studiu seismic de amplasament;

◦ Activitatea 2.4 - Elaborare Raport cu rezultate partiale;

• Etapa 3 – Determinarea modelelor de calcul si a metodologiilor– durata 3 luni

◦ Activitatea 3.1 – Centralizarea datelor pentru calcul si corelatii interdisciplinare;

◦ Activitatea 3.2 – Calcul static si dinamic;

◦ Activitatea 3.3 - Elaborare Raport cu rezultate partiale

• Etapa 4 – Elaborarea documentatiei pentru consolidare – durata 4 luni

◦ Activitatea 3.1 – Redactarea documentatiei pentru consolidare;

◦ Activitatea 3.2 – Diseminarea rezultatelor studiului.



8 REZULTATELE, MODUL DE VALORIFICARE AL REZULTATELOR, MODUL DE DISEMINARE

Rezultatele preconizate in urma cercetarii ansamblului fortificat de la Dealu Frumos sunt:

• Determinarea unei metode practice de calcul pentru analiza si proiectarea lucrarilor de restaurare structurala si a altor monumente similare;

• Elaborarea documentatiilor pentru consolidarea monumentului analizat;

Valorificarea in sens economic a rezultatelor din cadrul activitatilor proiectului se face prin:

• Editarea de materiale cu scop informativ sau didactic si publicarea acestora;

Diseminarea rezultatelor proiectului de cercetare se va realiza astfel:

• Realizarea unei pagine web prin care vor fi prezentate atat proiectul cu activitatile aferente si cat si rezultatele etapelor de lucru si cele finale. Se va indexa pagina web in principalele motoare de cautare (Google, Yahoo, etc.). Se poate opta, dupa finalizarea proiectului, la crearea unui portal dedicat temelor mai largi (dar conexe cu proiectul), in care se vor expune rezultatele cercetarii;

• Publicarea unui material sau ale unor articole de specialitate;

• Organizarea unor intalniri cu proiectanti specialisti in domeniul restaurarii si/sau organizarea unui workshop in cadrul institutiilor de invatamant interesate.

9 IMPACTUL TEHNIC, ECONOMIC SI SOCIAL

Activitatile cu scopul protejarii si restaurarii patrimoniului cultural capata valente deosebite in contextul spatiului european. Pe fondul unei pronuntate integrari europene, apare necesara consacrarea identitatii comunitatilor si relevarea valorilor culturale ale acestora. Din punctul de vedere economic, valorificare patrimoniului cultural ocupa un loc important in economiile nationale prin atragerea anuala a multor milioane de turisti.

Dealu Frumos, cu turnurile ei groase si oarecum stangace, in ciuda solitudinii de acum este un monument frumos: aminteste de hărnicia, dârzenia si curățenia morala a celor care l-au zamislit.

BIBLIOGRAFIE

Sergiu Nistor, Transilvania, un patrimoniu în căutarea moștenitorilor săi, Arhitext, 2010 Internet, http://www.biserici.org

Foto, Colectie personala


59746978-Propunere-proiect-restaurare

Documents

Transcript of 59746978-Propunere-proiect-restaurare