Calitatea Lemnului Utilizat in Restaurare

40
Notiuni privind calitatea lemnului utilizat la lucrările de restaurare Drd. Laurentiu Dragomir expert restaurare lemn Presedinte Comitet Tehnic National ASRO - Conservarea bunurilor culturale Pentru execuţia lucrărilor de restaurare, după stabilirea soluţiilor constructive şi a tehnologiilor de intervenţie în vederea remedierii, completării sau înlocuirii unor elemente sau piese din lemn din structura unei construcţii avem în vedere stabilirea unui set de măsuri privind caracteristicile de calitate a materialelor introduse în operă astfel încât să nu introducem materiale neconforme calitativ care ulterior ar periclita grav siguranţa construcţiei. Orice intervenţie trebuie să fie reversibilă, să folosească mijloacele de lucru şi materiale tradiţionale, lemn de aceeaşi esenţă, textură şi durabilitate ca acelea originale din structura construcţiei, să nu se împiedice ulterioare operaţiuni de conservare atunci când vor fi necesare. Execuţia lucrărilor de restaurare se va face cu respectarea normelor, metodologiilor tehnice şi standardelor de calitate pentru intervenţii de restaurare, în vigoare. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în nomenclatorul său de produse, distinge lemnul rotund, care cuprinde lemnul brut, aşa cum a fost exploatat, cu sau fără coajă şi transport în depozite. Sortimentele ce se obţin sunt: buşteni pentru cherestea, alţi buşteni pentru construcţii. Dacă lemnul rotund are lungimea mai mare de 2,5 m., se numeşte buştean, iar dacă are lungimea mai mică de 2,5 m., se numeşte butuc. Buştenii şi butucii trebuie să aibă diametrul fără coajă, la capătul subţire, de cel puţin 14 cm. De-a lungul timpului au existat metode tradiţionale privind alegerea şi folosirea lemnului în construcţii, meşterii lemnari acumulând o serie de informaţii importante transmise mai departe pe cale orală, din tată în fiu. Astfel, vom folosi din buşteni:

Transcript of Calitatea Lemnului Utilizat in Restaurare

Notiuni privind calitatea lemnului utilizat la lucrrile de restaurareDrd. Laurentiu Dragomirexpert restaurare lemnPresedinte Comitet Tehnic National ASRO - Conservarea bunurilor culturalePentruexecuialucrrilor derestaurare! dupstabilireasoluiilor constructive"i atehnolo#iilor de intervenie $n vederea remedierii! completrii sau $nlocuirii unor elementesau piese din lemn din structura unei construcii avem $n vedere stabilirea unui set de msuriprivind caracteristicile de calitate a materialelor introduse $n oper ast%el $nc&t s nuintroducem materiale necon%orme calitativ care ulterior ar periclita #rav si#uranaconstruciei. Orice intervenie trebuie s %ie reversibil! s %oloseasc mi'loacele de lucru "imateriale tradiionale! lemn de aceea"i esen! textur "i durabilitate ca acelea ori#inale dinstructura construciei! s nu se $mpiedice ulterioare operaiuni de conservare atunci c&nd vor%i necesare. (xecuia lucrrilor de restaurare se va %ace cu respectarea normelor! metodolo#iilortehnice "i standardelor de calitate pentru intervenii de restaurare! $n vi#oare.Or#ani)aia Naiunilor *nite pentru Alimentaie "i A#ricultur +,AO- $nnomenclatorul su de produse! distin#e lemnul rotund! care cuprinde lemnul brut! a"a cum a%ost exploatat! cu sau %r coa' "i transport $n depo)ite. Sortimentele ce se obin sunt. bu"tenipentru cherestea! ali bu"teni pentru construcii.Dac lemnul rotund are lun#imea mai mare de /!0 m.! se nume"te bu"tean! iar dacarelun#imeamai micde/!0m.! senume"tebutuc. 1u"tenii "i butucii trebuiesaibdiametrul %r coa'! la captul subire! de cel puin 23 cm.De-a lun#ul timpului auexistat metode tradiionale privindale#erea "i %olosirealemnului $n construcii! me"terii lemnari acumul&nd o serie de in%ormaii importantetransmise mai departe pe cale oral! din tat $n %iu. Ast%el! vom %olosi din bu"teni.- lemnul rotund co'it "i prelucrat prin cioplire la "arpant pentru cpriori +corni-! pentru b&rnelerotunde din structura pereilor construciei4- inima lemnului pentru execuia sau completarea tlpilor! a #rin)ilor av&nd lun#imi mari saupentru st&lpi de susinere la pori +tutori din lemn-! st&lpi la structura de re)isten a turlelorbisericilor din lemn4- 'umti din inima lemnului pentru #rin)i "i elemente de "arpant.Aprovi)ionarea cu bu"teni din lemn se va %ace $n perioada repaosului ve#etativ! ast%elevit&ndu-se oserie de de%ecte ce pot aprea pe parcursul prelucrrii +%isuri! crpturi!putre#ai-.5a ale#erea lemnuluise va ine seama de esenele existente! de sarcina pieselor "i aelementelor dinlemn$ncadrul structurii construciei! dede%ecteleexistente"i corelareaacestora cu lemnul care va %i introdus $n ansamblu.Pentru bu"tenii din care se vor reali)a piesele "i elementele de re)isten din lemn $nvederea restaurrilor! este necesar sidenti%icm $n prealabil esena ori#inar a lemnului dinporiunea structurii de re)isten unde are loc intervenia! studierea atent a parametrilor dere)isten +inele de cre"tere! %ibra lemnului! textur! orientarea inimii lemnului spre interiorsau descentrat! etc.- con%runtarea cu speciile de lemn existente la ora actual $n arealul deprovenien amonumentului! con%runtareacatalo#ului "i a ba)ei dedate privindseriiledendrocronolo#icemultisecularedere%erindinreeauanaionaldendrocronolo#iccareevidenia) potenialul dendrocronolo#ic actual al ecosistemelor %orestiere din lanul carpaticdin Rom&nia.6naranoastrnuexistre)ervaii depduri "i %irmespeciali)atecareslivre)elemnul necesar lucrrilor de restaurare monumente! ca $n alte ri +7talia! 8area 1ritanie-. 6nacestecondiii esteimportantcunoa"tereaprovenienei materialului lemnos! criteriiledeale#ere "i colectare.Se va evita achi)iia de material lemnos provenit dinexploatri ile#ale! din pduri $ncare au %ost plantai arbori modi%icai #enetic sau din arii %orestiere $n care valorile ridicate deconservare sunt ameninate.6n Rom&nia! exist $n pre)ent ocoale silvice "i a#eni economici cu pduri certi%icate$nsistem,SC2. Pdurile dinpatrudirecii silvice a%late $nproprietatea statului +Arad!Suceava! Timi" "i Neam! administrate de Re#ia Naional a Pdurilor RO8S759A au %ostcerti%icate$nanul /:22! iarmasalemnoasexploatat$narestedecisprinhotr&ri de#uvern - cca 20 milioane m;< an dup cum urmea) . r"inoase = ;>?! %a# = 3/?! ste'ari-2:? "i diverse %oioase = 22?. Prin achi)iia de lemn independent certi%icat! se #arantea)%aptul clemnul esterecoltat dinpduri bine#ospodrite! #estionatedurabil pecriteriisociale! economice "i ecolo#ice.Calitateabu"tenilor condiionea)deomaniercov&r"itoarecalitateapieselor dinlemn obinute $n vederea restaurrii. Caracteristicile lemnului rotund sunt re#lementate prinstandarde! admi&ndu-se lun#imi "i diametre minime +caracteristici dimensionale-! culimitarea de%ectelor anatomice +caracteristici calitative-.Pentrucelemai importantecate#orii debu"teni standardeleprevdpatruclasedecalitate! prima %iind o clas de material selecionat! iar celelalte trei clase +notate cu 7! 77! 777-se re%erlabu"tenii %olosii pentru diverse%eluri dedebitri "i prelucrrimecanice. Clasaselecionat la bu"tenii de r"inoase este re)ervat pentru lemnul de re)onan! iar la bu"teniide %oioase este re)ervat pentru %abricarea %urnirului.Prelucrarea lemnului $n patru %ee se obine din lemnul de r"inoasesau %oioase princioplirecutoporul saucubardacupatru%eelaterale. 1&rnele"i #rin)ilere)ultatedincioplirea cu toporul sunt mai bune dec&t cele tiate la #ater! $ntruc&t nu se pot ciopli dec&tbu"teni %r%ibrrsucitdincareseobinpiesedelemncu%ibreleparalelecu%eele"imuchiile pe c&nd prin tierea la #ater se obin "i #rin)i cu %ibra $nclinat. Pentru restul pieselor din lemn utili)ate $n construcii este $n vi#oare standardul STAS@0>-@;Piesei elementedinlemnpentruconstrucii. Clasificarei condiii tehnicedecalitate! ce re#lementea) condiiile tehnice de calitate pentru piesele "i elementele din lemn%olosite la execuia structurii de re)isten a construciilor din lemn.Ast%el! dup destinaie $n raport cu natura "i mrimea solicitrii la care sunt supuse!piesele "i elementele de construcii din lemn se clasi%ic $n trei clase de calitate.- clasa7 decalitate! undeintrelementeledinlemnsupusela$ntinderesau$ntinderede$ncovoiere! al cror e%ort unitar dep"e"te >:? din valoarea re)istenei admisibilela acestesolicitri42 ,SC +,orest SteAardship Council- este o or#ani)aie independent! ne#uvernamental "i non-pro%it cepromovea) un mana#ement %orestier responsabil $n pdurile din $ntrea#a lume. Buvernul Rom&niei spri'in certi%icarea %orestier durabil! venind $n spri'inul a#eniloreconomici prin 5e#ea 2:0-@;! cate#oria de calitate a pieselor utili)ate la construcii de lemn.a- elemente supuse la $ntindere "i $ncovoiere. b- piese supuse la compresiune "i $ncovoiere.- ! "#! $%& +con%orm SR (N 2C22-2 ./::2 Clasi%icare dup aspect a lemnului de r"inoase.Partea 2. 8olid! brad! pin "i Du#las (uropean! tabelul nr.;. Clasi%icare dup dou %ee "i patrulaturi-.- '() * +con%orm SR (N F>0-2.2FF@ Clasi%icare dup aspect a lemnului de %oioase. Partea 2.Ste'ar "i %a#! tabelul nr.;. Clasi%icare dup aspect a #rin)ilor ecarisate din ste'ar-.+miditate admisibil. 2/ = 23 ?.Starea materialului. - cu 4 fee plane- teitur ascuitnu se admite- teitur obtuz se admite super%icial pe toate muchiile! iar sub %orm pronunat se admitenumai pe / muchii pe cel mult 2-@;! cate#oria de calitate a pieselor utili)ate la construcii de lemn. a-piese supuse la compresiune "i $ncovoiere. b- elemente $ntinse "i $ntinse-$ncovoiate! la caree%ortul unitar e%ectiv repre)int max. >:? din re)istena admisibil a lemnului-.- ! "#! $%& +con%orm SR (N 2C22-2 ./::2 Clasi%icare dup aspect a lemnului de r"inoase.Partea 2. 8olid! brad! pin "i Du#las (uropean! tabelul nr.;. Clasi%icare dup dou %ee "i patrulaturi-.- '() * +con%orm SR (N F>0-2.2FF@ Clasi%icare dup aspect a lemnului de %oioase. Partea 2.Ste'ar "i %a#! tabelul nr.;. Clasi%icare dup aspect a #rin)ilor ecarisate din ste'ar-.+miditate admisibil. max.2/?.Starea materialului. - cu 4 fee plane.- teitur ascuitnu se admite.- teitur obtuz se admite super%icial pe toate muchiile! iar sub %orm pronunat se admitenumai pe / muchii pe cel mult 2-@;! cate#oria de calitate a pieselor utili)ate la construcii de lemn.elemente secundare supuse la $ncrcri accidentale "i piesele a cror deteriorare nupericlitea) re)istena "i stabilitatea construciilor-.- ! "#! $ % " +con%orm SR (N 2C22-2 ./::2 Clasi%icare dup aspect al lemnului de r"inoase.Partea 2. 8olid! brad! pin "i Du#las (uropean! tabelul nr.;. Clasi%icare dup dou %ee "i patrulaturi-.-!-*DE "dup normele de calitate %rance)e!re%erin.Centre #echni$ue du %ois et del&'meublement+miditate admisibil. max.2/?.Starea materialului. - tivit.- teitur :nu se admite la piesele scurte4tolerate la piesele mai lun#i de ; m! pe o mar#ine.5un#imea trebuie s %ie mai mic de /:? din lun#imea piesei "i limea mai mic de /: ?din #rosimea piesei.- noduri : sunt admise cele din tabelele 2! / +SR (N 2C22-2./::2- condiia %iind ca piesa s-"imenin re)istena.- crpturi !pe faa considerat pentru clasificare". pe max. ;0? din lun#imea piesei.- crpturi transversale. nu se admit.- crpturi n inim i la capetecu o lun#ime maxim echivalent cu limea piesei "i care snu dep"easc de la 0 la @? din lun#imea piesei.Nu se admit: - muce#ai! putre#ai! albstreal4 - noduri ne#re4 - noduri cu coa'! coa' $n%undat4 - #uri de la noduri! noduri sparte4 - crpturi pro%unde 4 - crpturi strpungtoare.- %isuri pe capete "i pe supra%ee4 - carii! #uri "i #alerii de insecte. Depozite pentru uscarea lemnului. Stivuirea materialului lemnos de diferite esene.Tehnica uscrii lemnuluiDepo)itarea lemnului constituie una dintre operaiunile importante de pstrare "i conservare amaterialului! demodul $ncareseor#ani)ea) depo)itele debu"teni "i material lemnosdepin)&nd calitatea materialului pentru restaurare. 6nRom&niaunsin#ur mu)eu$naer liber - 8u)eul Naional al Satului DDimitrieBustiE din1ucure"ti - are$ndotareundepo)it acoperit pentruuscareabu"tenilor "i alemnului destinat utili)rii la interveniile de restaurare a monumentelor! or#ani)atcorespun)tor con%ormstandardelor europene $n domeniu. Depo)itul pentru lemnesteamplasat $nextremitateamu)eului! $nvecintateainstalaiei "i re)ervorului deappentruincendiu!av&ndasi#urate apcurent! reeadeincendiu "i hidrani supraterani!canali)arepentru colectarea apelor u)ate "i apelor pluviale! reea electric de iluminat "i racord electricseparat! precum "i post de pa) permanent. Pereii depo)itului permit circulaiacorespun)toare a curenilor de aer! $n vederea uscrii naturale a lemnului. Capacitatea dedepo)itare a lemnului $n stive este $ntre /2: "i ;:: mc. material lemnos! $n %uncie de esene"i dimensiuni.Or#ani)area unui depo)it acoperit pentru uscarea lemnului $ntr-un mu)eu $n aer libertrebuie s aib $n vedere ale#erea )onei optime $n care va %i amplasat. Depo)itul trebuie s %ieseparat de celelalte spaii %uncionale ale mu)eului +expo)iia $naer liber "i spaiul deservicii-. Accesul "i circulaia $n)ona respectiv vor %i ri#uros controlate! ast%el $nc&tincidena%actorilor deriscs%iereduslaminimum. ,unciedeapropiereade)onadevi)itarestilul arhitectural al construciei depo)itului poate%i reali)atast%el $nc&t s%ieinte#rat $n stilul tradiional al #ospodriilor din incint sau armoni)at cu expunereals&ndu-se loc $n acela"i timp "i pentru un spaiu de carantin al lemnului "i eventual chiarunul pentru debitarea acestuia. ;/0! ;/C! ;/>! ;/@Depo)itul pentruuscarea"i conservarealemnuluisevaamplasa! in&ndseamadeurmtoarele prescripiitehnice +con%orm STAS F/>F-@F! STAS F>:2-@@-.- caracteristicile climatice "i #eo#ra%ice ale )onei unde urmea) s se %ac amplasarea4- direciile v&nturilor dominante4- orientarea %a de punctele cardinale4- direcia de deplasare a cherestelei4- normele de pa) contra incendiilor4- normele de protecia muncii. Gona unde urmea) a %i amplasat depo)itul trebuie s aib indicele de ariditate $ntre ;: "i C: +mai apropiat de ;:-.Depo)itul trebuieamplasat $nparteaceamai ridicata)onei alese! bineaerat!)v&ntat "i drenat. Solul trebuie s %ie %r ve#etaie sau alte obstacole care pot in%luenane#ativ procesul de uscare la aer. Pentru drenarea apelor provenite din precipitaii! terenultrebuie s %ie plan cu o pant de aproximativ 2.2::: spre dou din laturile sale.Depo)iteletrebuieprev)utecureeadeiluminat! reeledeapapotabil"i pentrucombatereaincendiilor! reeadecanali)arepentruapau)at"i pentruceaprovenitdinprecipitaii.1u"tenii "i stivele de lemn se vor depo)ita pe la#re de depo)itare care pot %i reali)atedin podvale "i #rin)i de beton armat sau din traverse de beton la o $nlime de minim ;: cmdeasuprasolului "i nupecon%ecii metalice! carecon%ormstandardelor dedepo)itarealemnului nuserecomanda%i $ncontact direct culemnul! cunoscut%iindu"urinadecorodare a metalului prin transpiraie $n %uncie de variaiile de temperatur "i umiditate! cuevidente implicaii ne#ative asupra lemnului depo)itat $n contact direct.Acest tip de depo)itare este %ormat din podvale de beton a"e)ate pe o plat%orm debeton +sau pietri"- peste care sunt montate #rin)ile de beton armat. Pe un ast%el de la#r se pota"e)adoustivedecherestea! asi#ur&ndu-se"i unspaiudeaerisire$ntrestive. Sepoateasi#ura depo)itarea cherestelei de r"inoase $n lun#imi de 3 m! distana $ntre rea)ime %iind de/ m! iar limea stivei de 2!>0 m.Pentrucheresteaua$nlun#imede;=;!0m! sepoate%olosi acela"i tipdela#r!compus din ; #rin)i amplasate la o distan de 2!>0 m $ntre ele.Pentru cheresteaua $n lun#ime mai mare de 3 m! se poate utili)a un la#r compus din3 #rin)i de beton! ce se pun la distane e#ale $ntre ele! corespun)tor lun#imilor de cheresteace se stivuiesc.Stivuirea materialului lemnos de diferite esene. #ehnica uscrii lemnului%utenii de rinoase! nu se adun $n depo)it $n cantiti mari "i nici pe durate lun#i detimp! de aceea nu se impun msuri deosebite pentru conservarea lor. Dup deco'ire! bu"teniisunt a"e)ai $n stive ast%el $nc&t s se asi#ure ventilarea natural $n vederea uscrii naturale.6ncep&nddinprimvarp&nlas%&r"itultoamnei+martie-noiembrie-! bu"teniivor%ico'iiobli#atoriu! $ntruc&t coa'a %avori)ea) atacul ciupercilor "i insectelor xilo%a#e. Dac durata depstraredep"e"te/0)ile! lemnul verdeproaspt co'it seprote'ea)dela$nceput! prinstropire cu lapte de var! proaspt stins! cald $nc +sol. este de ;: litri lapte de var la 2m; lemnrotund supus conservrii-. %utenii de ste(ar ca "i bu"tenii de diverse %oioase tari sau moi se conserv prin stivuirecompact! nedeco'ii! cu asi#urarea unei uscri lente. Pentru a stopa %enomenul de crpare lacapete! se vor aplica plcue metalice ondulate sau $n %orm de S! iar speciile ce se Dsu%ocEu"or +carpenul! mesteacnul! ulmul etc.- se vor prote'a "i $mpotriva ciupercilor xilo%a#e.Stivuireacherestelei$n vederea uscrii se va %ace respect&nd urmtoarele prescripiitehnice.- lemnul trebuie sortat pe specii! sortimente! dimensiuni! clase de calitate "i destinaie.-stiveledecheresteatrebuies%iealiniatepentruaasi#uracirculaiacorespun)toareacurenilor de aer.- la capetele pieselor de cherestea din specii de %oioase cu #rosimi mai mari de ;@ mm.! se potbate plcue din tabl ondulat pentru evitarea crprii.- pentru stivuire se utili)ea) "ipci din lemn de r"inoase cu seciunea de /3 x ;@ mm. Hipcile de stivuire trebuie s aib umiditatea maxim de 2@?! "i se a"ea) $ntrer&ndurile de piese de material lemnos la distanele indicate $n tabelul de mai 'os.Specia de lemnBrosimea materialului lemnos.sub;: ;2=C: pesteC2Distana $ntre "ipci +aproximativ! $n mm.-R"inoase 0:: 2::: 20::,oioase ;:: = 3:: 3:2 = C:: C:2 - @::

Hipcile de stivuire se a"ea) pe $nlime! una sub alta! ast%el $nc&t s se a%le $n acela"iplanverticalcare s cuprind "i #rin)iletransversalepecares-aa"e)atstiva.5acapetelestivei! "ipcile se a"ea) ast%el $nc&t s dep"easc %rontul stivei cu 0 = 2: mm.6ntre piesele de material lemnos de pe acela"i r&nd al stivei! trebuie s se lase spaii demrimi di%erite! $n %uncie de modul "i sensul de circulaie a aerului prin stive! ast%el $nc&t $nca)ul uscrii $n aer liber! spaiile libere dintre piesele de material lemnos de pe acela"i r&ndtrebuies%ieaproximative#alecu#rosimeaacestora! $nprilelateralealestivei "i deaproximativ 2!0 ori #rosimea acestor piese! $n treimea mi'locie a limii stivei.Stivele vor respecta dimensiunile pre)entate $n tabelul de mai 'os.Speciadelemn.Brupe de lun#imeale sortimentelorde lemn.Dimensiuni maxime ale stivei +mm.-.lun#ime lime $nlimeR"inoase+Cherestea sausemi%abricate-- C::: 20:: 0:::,oioase+Cherestea sausemi%abricate-3:: = F0:2::: = 2>::2@:: - 3:::3:::00::>:::0::: 20::Pe %iecare stiv de cherestea se %ixea) plcue indicatoare cu dimensiunile de 20 x/3cm.! pe care se $nscrie.- notarea stivei.- sortimentul.- specia de lemn.- #rosimea cherestelei! $n mm.- cantitatea de cherestea! $n m;4- clasa de calitate.- data terminrii operaiei de stivuire.- umiditatea cherestelei "i data c&nd a %ost determinat.Controlul uscrii se e%ectuea) cu a'utorul probelor martor! ast%el.6n%iecarestivseamena'ea) locuri pentruintroducereaac&te ;probemartorreparti)ate uni%orm pe toat $nlimea stivei utili)&nd "ipci suplimentare cu #rosimea de 2:mm.! limea de ;: mm. "i lun#imea de C:: mm. Protecia construciilor vernaculare din lemn Tratamentul preventiv i curativ n cazul atacurilor de insecte i ciuperci la lemnScurt istoric al metodelor tradiionale de protecie a lemnuluiConservarea "i prelun#irea duratei de %olosin a lemnului a constituito preocupareveche a oamenilor. 6n1iblie! CarteaBene)ei! cap. C+Stricciuneaoamenilor-! versetul 23!a%lmcDomnul i-aspuslui Noe! ast%el. E,-iocorabiedinlemnde#o%er/4 corabiaaceastas-o$mpari $n cmrue "i s-o tencuie"ti cu smoal pe dinuntru "i pe dina%arE.Iesiod +aprox. sec. al 9777-lea $.Ir.-!menionea) aciunea de conservare pe care oare %umul;dinsobe. Ierodot +aprox. sec. al 9-lea$.Ir.- descriaalaunul ca i#ni%u#3"iaminte"te sul%atul de cupru0 ca substan conservant a lemnului.Con%ucius +002 = 3>F $.Ir.-! indic despre perioada de tiere a lemnului din motive deproteciepreventivC. 9echii chine)i! ineaulemnul $napasratalacurilorsau$nmare!$nainte de a-l utili)a ca material de construcie.*leiul de cedru obinut prin tratarealemnuluide cedru cu ap cald "i abur!a %ostutili)at din antichitate pentru protecia lemnului $mpotriva putre#aiului "i atacului de insecte.Naturalistul Pliniu consemna c statuia Dianei sculptat dintr-un butuc de vi de vie+aprox. $n anul 00: $.Ir.-! a %ost tratat cu ulei protector in'ectat prin #uri mici practicate $nele. Romanii "i #recii utili)au uleiuri "i r"ini extrase din esene de lemn re)istent! pentru aprote'a st&lpii +pilele- podurilor.TotPliniudescrie $nNaturalis Iistorae!procedeul deobinere a catranei din esen de pin ne#ru prin distilare $n cuptor. Dlemnul este despicat $nbuci subiri "i este pus $n cuptor unde este $ncl)it! $ncon'ur&ndu-l cu %oc de toate prile.Cel dint&i lichid cur#e ca apa printr-un canal! care! $n 5Jria! se nume"te cedrium! are at&taputere $nc&t!$n(#ipt! se$ntrebuinea) caunsoarela conservarea cadavrelor.R"ina carevine dup aceea! mai #roas! constituie catranul propriu-)isE.Din timpuri vechi! dacii %oloseau pcura #sit la supra%a pentru un#erea lemnului. 8arcus 9itruvius Pollio +@:: $. Ir. - 20./5emnul %olosit la construcia corabiei era chiparosul sau lemnul de gofer! ce re)ista sute de ani %r s putre)easc.;(u#en 9intil! Protecia lemnului! (ditura Tehnic! 1ucure"ti!2F0F! p.2/@3,bidem0Corneliu 1uc"a! 5ivia 1uc"a! 'geni de biodegradare la monumentele istorice din -om.nia!(ditura Alma 8ater! Sibiu! /::;! p. F>C,bidem>Conservation o% Kood Arti%acts! *n#er! A.! SchnieAind! A.P.! *n#er! K.!/::2! L9777! IistorJ o% Kood Conservation! p. 3 46n anul 2>@3$n Olanda!Societatea Re#al pentru Artadecis satribuieomedalie de aurpersoanei carear descoperiori#ineacariilorde lemndindi#urile de lemn atacate de insecte xilo%a#e "i a le combate $n mod e%icient.Napoleon a cerut $n anul 2@2: ca navele de r)boi s %ie construite din bu"teni tiai $ntimpul [email protected] 8oldova! despre %&nt&nile de pcur de la Tte"ti! 1acu se aminte"te $ndocumentul din 3 octombrie 233: dat de 7lie "i Hte%an 9od! %iii lui Alexandru cel 1un.*nalt hrisovdat deHte%ancel 8are$n/2septembrie23@Cconsemnea)satulDohtana de pe Trotu". Denumirea satului Dohtana vine de la ocupaia strveche a locuitorilorcare preparau din coa'a de mesteacn! $n locul numit ast)i Duhotar! dohotul! o unsoare pecare o %oloseau la un#erea osiilor de lemn la crue.6nTransilvania! catrana se obinea prindistilarea $ncuptor a co'ii lemnului demesteacn! lichidul obinut! numindu-se ulei de mesteacnF.DimitrieCantemir $nDescriptio8oldaviaedescrieste'arul ca%iind%oartecutatpentru corbii! pentru re)istena "i durabilitatea acestuia dup curarea complet a scoareialbe! lemnul pstr&ndu-se Epeste o sut de ani nevtmat de orice stricciune pricinuit de%urtuni! de aer "i de ap2:E4 iar amintind de catran sau pcura de la Ta)lul Srat "i 8oine"ti!Cantemir menionea).Edac s-ar putea scur#e de ap! ar putea %i %olosit mult mai bine latrebuinele casnice dec&t dohotul care se obine din copaci22E.Dohotul! este un lichid uleios obinut prin distilarea unor materii ve#etale este %olosit"i $n )ilele noastre pentru unsul "indrilei de la acoperi"2/.Naturalistul 1altha)arIacMuet! $ncltoriasadocumentardinanii 2>@@-2>@F$n1ucovina "i nord-estul Transilvaniei! a %ost martorul ocular ce a consemnat tehnica de arderea scoarei de mesteacn $n satele Stra'a "i ,rasin. cuptorul era construit $ntr-o poian! $nclinat$n pant! pentru ca v&ntul s nu tulbure arderea. Se sap o #roap de %orma unui con rsturnat!cudiametrude3st&n'eni laba)"i 2st&n'en"i 'umtate$nad&ncime! pereii creiasebttoresc cu un mai! pentru a-"i menine re)istena $n timpul arderii. 6n %aa acestei #ropi! $n'osul pantei! se sap o alt #roap cu diametru mai mic "i de aceea"i ad&ncime. 6ntre celedou#ropi sesapun"an $ncaresepuneunulucdinlemnDulia#udronuluiE. ,undulcuptorului +v&r%ul conului- se cptu"e"te cu lespe)i de piatr! p&n la $nlimea de ; st&n'eni.Cuptorul se umple cu coa' de mesteacn +2: car de scoar- "i se acoper cu lut amestecatcu bra)d verde ast%el $nc&t s mai rm&n din loc $n loc! deschideri pe unde s ptrund aerulnecesar $ntreinerii arderii. Aceast operaiune se %ace $n lunile iunie-iulie "i durea) 3@ ore!obin&ndu-se /: de vase cu #udron! a 2: ocale@@ ocaua de ast%el de pcur se vindea cu 2:p&n la 23 paraleE 23. Despre me"te"u#ul bo)ritului sunt in%ormaii c $n Oltenia se re%erea la producia decatran! extras din lemn de pin! pin ne#ru "i )ad20! arse $n cuptor special din pm&nt p&n seobinea #udron.Hindrila era lucrat de me"teri cu precdere $n pdure %iind transportat apoi acas unde seusca "i se a%uma! deoarece se observase c Etria mai mult dec&t cea alb! iar %umul o $ntrea!d&ndu-i veac2CE. 5emnul sensibil laatacul deinsectexilo%a#eeraa"e)at $ntr-un"an cuEpi"lu2>E! vreme de c&teva luni timp $n care se impre#na "i conserva cu uree dup care era%olosit la diverse construcii.Conservarea lemnului prin imersie total $n ap este iar"i un procedeu vechi utili)at pe scarlar# mai ales $n rile nordice unde lemnul era adus pe ap direct la locul de prelucrare.5emnul transportat pe cursurile de ape cur#toare este $n #eneral %oarte re)istent! $ntruc&t $ntimpul transportului apa spal )aharurile "i proteina din seva uscat! iar pe pereii celulelor sedepun minerale! ambele prote'&nd $mpotriva atacului insectelor xilo%a#e.Condiia esenialeste ca lemnul s %ie sntos din punct de vedere biolo#ic iar imersia $n ap s %ie total!deoarececapetele bu"tenilor rma"i deasupraapei sunt expu"iprocesuluidede#radare. 6nara noastr lemnul era %recvent transportat pe albiile r&urilor sub%orm de plute.Deexemplu! "arpantele dinlemnde brad"i moliddela construciile centrului istoric dinTimi"oara au%ostreali)ate$n bun parte culemnultransportatpe 1e#a. Dinbu"teni s-aucioplit cu toporul #rin)i care au %ost apoi le#ate $ntre ele $n plute "i transportate pe ap. Cuoca)ia investi#aiilor e%ectuate $n vederea restaurrii "i reabilitrii "arpantelor s-au observatnenumrate #uri practicate $n lemnre)ultate dinle#area plutelor. Dinistoria ora"uluiTimi"oara este cunoscut %aptul! c unul din motivele pentru care se dorea trans%ormarea r&ului1e#a $ntr-unul navi#abil era transportul de lemn2@. 6n 8oldova $n 'udeul Neam! lemnul era transportat cu plutele pe 1istria %iind adusde la Dorna sau Tarcu "i transportat p&n la Balai! me"te"u# pierdut $n anii 2FC: odat cuconstrucia bara'ului de la 1ica).23Aurelian! Petre S.! %ucovina. )escriere economic nsoit de u chart. TJpo#raphia laboratorilor rom&ni! 1ucure"ti.! 2@>C20 7. 9intilescu! / veche industrie uitat n Carpai: bozria! $n DRevista #eo#ra%icE! 7! 2-; 2F33! 1ucure"ti! p. @/! 'pud. 9aler 1utur! (tno#ra%ia poporului rom&n = Cultura material! (ditura Dacia! Clu'-Napoca! 2F>@! p. ;>242C7ordache! Apud Corneliu 1uc"a! 5ivia 1uc"a! 'geni de biodegradare la monumentele istorice din -om.nia! (ditura Alma 8ater! Sibiu! /::;! p. F@2>Epi"luE termen ce desemnea) urina din #unoiul vitelor. Niels Auner! Corneliu 1uc"a! 5ivia 1uc"a Octavian Cioc"an! #ehnologia consolidrii restaurrii i proteciei mpotriva biodegradrii structurilor din lemn din monumentele istorice! p.2C0.2@Iennin# Nit)e! -eabilitarea arpantelor la cldiri istorice. 1hid pentru elaborea releveului transpunerea nte2tul de licitare i e2ecuia lucrrilor pe baza unor e2emple practice. (ditat de Proiectul de colaborare rom&no-#erman DReabilitarea prudent "i revitali)area economic a cartierelor istorice din Timi"oaraO a Societii Bermane pentru Cooperare Tehnic +BTG- "i Camera de meserii Rheinhessen! /::>! p./26nBermanialemnul eratransportat cupluteledin8unii Alpiper&ul 7sar ctre8unchen! ocupaie pstrat p&n $n )ilele noastre. De-a lun#ul timpului me"terii lemnari au pstrat toate aceste cuno"tine "i preocupritradiionaleprivindconservareaconstruciilor dinlemn! porninddelaale#erea"i tierealemnului $n pdure! tratarea preventiv cu produse naturale! execuia "i $ntreinereaconstruciilor. 1a)ele "tiini%ice privind msurile de prelun#ire a durabilitii lemnului sunt puse $n decursulsecolelor L9777 =L7L prin experimentele "i testrile chimistului olande) Kilhelm Iomber#!care a descoperit acidul boric utili)at la conservarea lemnului!chimistul en#le) PJan!dupani de$ncercri "i experimente!brevetea)$n 2@;/imersarea lemnuluicuclorur demercur2F! procedeu cunoscut sub denumirea de QJani)are.6n uca)ul arului Petru 7 al Rusiei din anul 2>2F se menionea) utili)area #udroanelor "i asmoalei de lemn pentru protecia corbiilor! iar $n 2>;; la solicitarea arului s-a experimentatprima dat o substan numit Arcanum/:! cu re)ultate po)itive $n protecia lemnului utili)atla construcii navale.6n Rom&nia! protecia lemnului la scar industrial a $nceput $n anul 2F:;! la u)inele de la,rasin/2 "i ,alcu! $n 1ucovina! unde %unciona o staiede impre#nare a st&lpilor de molid cusoluii de sul%at de cupru "i a traverselor pentru liniile %erate %orestiere cu creu)ot "i clorur de)inc! care au dus la mrirea durabilitii lemnului la 3: ani.Alteu)inedeimpre#narealemnului au%ost construitelaPloie"ti +2F:0-!Aiud!+2F:C-! Tilea# +2F:>- "i 7cani-Suceava +2F//-! %olosind $n special ca impre#nant uleiul decreu)ot "i srurile Kolman.6nperioadainterbelic! Comisiunea8onumentelor7storice$n7nstruciunilepentrumutareabisericilor delemn! recomandproteciatuturor pieselor dinlemn+tlpi! b&rne!#rin)i! etc.- cuulei deincurat! caresptrund$nporii lemnului!%orm&ndopeliculaderent! transparent "i re)istent la intemperii! impermeabili)&nd lemnul $n %ibr! devenindo barier de neptruns la atacul ciupercilor. 7ar pentru a nu cptu"i cu sc&nduri b&rnele de lapereii bisericilor!careur&escmonumentul! seindicaca$ntimpul montrii sseumple%iecarespaiudintre#rin)i cubuci +pene- delemn//tiateanume"i cuc&li muiai $ncarbolineum/;. 7nteriorul pereilor dinlemnsesplaucuap"i le"ieiar rosturilemai mari erauastupatecuchit dinrume#u" cuclei deoase/3. 6nvelitoriledin"isau"indrildeE7-acalitateE trebuiau $nmuiate $n carbolineum %ierbinte $nainte de a"e)are pe leurile acoperi"ului2F*n#er! A.! SchnieAind! A.P.! *n#er! K.!Conservation of 3ood 'rtifacts! /::2! L9777! IistorJ o% Kood Conservation! p.3/: 9anin S.7.! 4voluia ideii de conservare a lemnului n 5-SS. Din lucrrile 7nstitutului 5emnului! vol.97! 2F0:! Academia de Htiine a *RSS! p.>-;0! apud (u#en 9intil! Protecia lemnului! (ditura Tehnic! 1ucure"ti!2F0F! p.2/@/2,abrica de la ,rasin are o tradiie de prelucrare "i tratare a lemnului din anul 2@F@! %iind cumprat de ,ondul 1isericesc Ortodox din 1ucovina. Distrus complet de incendiul produs$n 2: mai /:22.//Comisiunea 8onumentelor 7storice. Dosar nr. 0/03. Rudeele cel mai puin a%ectate erau! $n ma'oritate! situate $n Transilvania. 8aramure" - 204 1rila - 2F41ra"ov "i 1istria Nsud - /: %iecare4 Covasna - /;4 Satu 8are - /04 Sibiu - /C. Date %iind dimensiunile lui!SectorulA#ricol 7l%ov!re#iunelimitro%1ucure"tiului! eraputerniclovit! cu33desatedestinatedemolrii.Planul a provocat condamnri $n mai multe parlamente naionale +Bermania ,ederal! Austria! *n#aria! 8area1ritanie! 1el#ia! S*A- "i instaneinternaionale+Consiliul (uropei! Parlamentul (uropean! *N(SCO-. 6nscopul salvriisatelor rom&ne"tia luat%iinOpSration 9illa#esRoumains +Distru#erea satelorrom&ne"ti $narhivele Comitetului Central! 8ihnea 1erindei! 5e Resesau! Publication de lTO9R-CI! numr special! /::F!p.2/ -sul%at de cupru /!2 Q#.! bicromat de sodiu /!@ Q#.! acid boric /!2 Q#.! di)olvate la cald $n F;litri deap. Con%ormtestelordelaboratore%ectuate$nanul 2FCFare)ultat cprinacesttratament durabilitatea materialului se triplea)! iar pericolul de incendiu se reduce/>.Dup 2F>: re)ultatele cercetrilor $ntreprinse de ctre speciali"tii din mu)ee+restauratori! conservatori! chimi"ti! %i)icieni- $n domeniul proteciei "i conservriiconstruciilor "i monumentelor din lemn s-a concreti)at $n obinerea unor brevete de invenie.- 1revetul de invenie pentru un procedeu de tratare insecto%un#icid a obiectelor deart "i monumentelor din lemn - etapa 7 +insecto%un#icid-. impre#nare cu sol. ;-0?pentaclor%enolat $nAhitespirit cuadaosde:!/-:.0?#amahexaclorciclohexan4 etapa77+hidroi)olare-. impre#nare cu sol. 2:? cear de petrol! para%in! cere)in sau petrolatum $nAhite spirit! cu sau %r adaos de /-;? pentaclor%enol! obinut de dr.in#. (u#en 9intil $n anul2F>/. Cametoddeaplicareseprevedepensularea! stropireasauimersareaobiectului-monumentului despr%uit.- 1revet de invenie pentru o compo)iie insecto%un#icid! %ormat dintr-un amestecde 2? pentaclor%enol! 2? lindan! cear sintetic de protecie de Telea'en "i Ahite-spirt4 autordr. in#. (u#en 9intil! brevetat $n anul 2F>/! brevet acordat 8u)eului Satului din 1ucure"tica titular/@! +soluie produs apoi de 7CP75 Pipera ca soluie 5i#nosept 1-.-1revetul deinveniepentruocompo)iiepentruconservarealemnului %olosit laobiectele expuse la mu)ee - cear de albine puri%icat 32!F p! 2! /! ;! 3! 0! Chexaclorciclohexan:!3p.! n+dicoro%lormetil%talimid- :!3p.! 3!/p. Ahitespirit! 3C!2pterebentin! > p. soluie na%tenat de cupru /:?. Re)ult o past care se aplic prin diluare $nproporiile 2.3 - 2.C $ntr-un solvent ca terebentin! ben)in! Ahite spirit sau amestec al lor!autori %iind Nicolae Aurel Stoia! Alexandrina 5ambru.- 1revetul de invenie pentru o soluie or#anic pentru conservarea "i antisepti)areasuporturilor dinlemnvechi policrom! utili)at! latratareacatapetesmelor! astranelor! aiconostasurilor din spaiile ecle)iastice ortodoxe! con%ecionate din lemn. Soluia repre)intun sistem dispers %ormat! din dou componente! $n raport volumetric de 2.0! ast%el. prima! peba) de alcool tehnic denaturat sau Ahite-spirite! care conine :!0? propolis! / - ;? r"in debrad sau molid "i ;:? na%tenat de A#+7-! iar cealalt! pe ba) de petrol ro"u de C&mpeni! careconine :!/? sare de sodiu a acidului dina%tilmetandisul%onic +dispersil KS-! :!/0-:!@? uleisiliconic"i 2!@-/!/?clortrimetilsiloxan"i careseaplicpesupra%aaobiectului! dupoprealabil i#ieni)are! prin imersie! pensulare sau in'ectare! cu serin#a! $n )onele a%ectate deinsectelexilo%o#e! putre#aietc.!av&ndu-icainventatoripeSandu7on!Sandu7rinaCrina!Nica Bheor#he! Sandu 7oan +2FFC-.-1revetul deinveniepentruocompo)iieinsecto%un#icid$nsoluie! utili)atcuprecderepentrutratamentedeconservareaoperelor vechi deartin%estatedeinsectexilo%a#e "i unele %orme de microor#anisme! dar "i pentru tratamente preventive $n industriamobilei %ine! precum "i la un procedeu de producere a acesteia. Compo)iia insecto%un#icid$n soluie! con%orm inveniei! const $ntr-un solid termoplastic hidro%ob! constituit din r"inacetonic de policondensare a ciclohexanonei! cam%or natural sau sintetic! "i soluieconcentrat de permethrin di)olvat $n solvent or#anic. Se obine un complex nou de principiiactivebiocide! $ncadrat $n#rupaa79-adetoxicitate! per%ect compatibil cusubstraturiletratate ale obiectelor de art! inventatori %iind Bhillis Alexandru "i 7lie Roxana +/::3-.- 1revetul deinveniepentruocompo)iieinsecto%un#icid"i i#ni%u#destinatproteciei lemnului utili)at $nconstrucii "irestauraremonumente! $mpotrivamuce#aiului!ciupercilor li#nicole de putre)ire! insectelor xilo%a#e! "i proteciei la %oc! pentru $nt&r)ierea/>Nicolae Stoia! C.teva aspecte ale muncii de conservare! $n volumul O8u)eul Satului! Studii "i cercetriE! 2F>:! p. ;3>4/@ Doina Darva"! 5n caz de 6erul7us 8acr7mans !3589" neeradicat complet la gospodria%orlova din 6uzeul Satului! manuscris 2F@:! pp.;-34propa#rii%lcrii unui incendiu!constituitdin silicat de sodiu!soluie saturatla/::de1orax! sul%at de cupru!av&ndu-i ca inventatori pe5aureniu Dra#omir! Alexandru 5eluiu!9ivian Dra#omir +/:22-.- 1revetul de invenie pentru unautolaborator mobil! pentru investi#area!dia#nosticarea! monitori)area "i restaurarea obiectelor de patrimoniu mobil sau imobilav&ndu-i cainventatori peStriber RoaQim! RoxanaRdvan! An#helu5aureniu! DeciuCristian! Simileanu 8onica! (ne Dra#o"! Svstru Roxana +/:22-.Printre soluiile %olosite $n timp pentru conservarea preventiv "i activ aconstruciilor de lemn din mu)eele $n aer liber din Rom&nia! enumerm. *leiul de creo)ot!Pentacloro%enolat de sodiu - ;?! +prin imersie! "i $n instalaie de vid-presiune-! - Romalit N+pentru reali)area a 2: l. soluie $n concentraie %un#icid de ;!0 ? se indic urmtoareacompo)iie. 2F: #. sul%at de cupru "i 2C: #. bicromat de sodiu la 2: l. de ap-! Romalit ,+%luor-crom-! $nconcentraie%un#icidde;!0?$nap! 1orax! 5indan! LJlamon+C:?2-clorona%talin-! 5i#nosept A "i 5i#nosept 1 +2? pentaclor%enol! 2? lindan! cear sintetic deprotecie de Telea'en "i Ahite-spirt-! (vinit +cupru-bor-crom! 3? $n ap pentru antisepti)are!2/ ? pentru antisepti)are "i i#ni%u#are! %olosit la impre#narea la vid-presiune a tlpilor "i"indrilei bisericii Dra#omire"ti! din 8u)eul Satului 1ucure"ti $n anul 2F>//F-! LJlo Protect A+insecto%un#icid pentru conservarea picturilor pe suport de lemn! brevet reali)at $n laboratorulde restaurare al 8u)eului Naional Cotroceni-!Cromlux! Sadolin anticarii +conine "i na%tadin petrol! %raciuni #rele hidrotratate! permetrin! un produs pe ba) de solvent or#anic cuadaos de #licol! aditivi "i substan biocid $mpotriva insectelor-! Resistol C/2; +componeniprincipali. tebucona)ol! propicona)ol! iodo-propinil butil carbamat! cipermetrin-! Tanalith (+carbonatdecupru! /-aminoetanol! acidboric! tebucona)ol! propicona)ol! polietilenamin!acid or#anic-.:etode moderne de tratamentTratamentul di%er $n %uncie de clasa de risc la care este supus lemnul prinpo)iionarea lui $n structura construciei.Pentru lemnul %olosit $n construcii sunt de%inite cinci clase de risc de atac biolo#ic+standardul de re%erin este SR (N ;;0-2./::>! NP ::0-/::;-. - clasa de risc 2 - lemnul utili)at $n interiorul construciilor! unde nu exist pericoluldeume)irecaresduclaapariia"i de)voltareaciupercilor xilo%a#e+lemnutili)at $ninterior! #rin)i "i st&lpi apareni! parchet-4 - clasa de risc / - lemnul utili)at $n interiorul construciilor! unde umiditatea ridicat amediului poate duce la o ume)ire oca)ional! dar puin persistent! deci condiii minime dede#radareprinatacul ciupercilor xilo%a#e+lemnul delaelementelesituatesubacoperi".cpriori! #rin)i! st&lpi! astereal! "ipci! perei interiori-4 - clasaderisc;- lemnul utili)at $nconstrucii curiscdeatacbiolo#icdectreciupercilexilo%a#e! $nsituaii $ncareumiditateaacestuiapoateatin#evaloareade;:?!altern&ndume)ireacuuscarea+lemnul delaelementeledeconstruciea%late$nexterior.lambriuri!perei exteriori!perei din lemn rotund sau ecarisat!scri exterioare!balustrade!etc-4 - clasa de risc 3 - lemnul utili)at $n condiii %avorabile atacului biolo#ic! care este $npermanent contact cu solul +piloi pentru %undaii! tlpi in%erioare pe pm&nt sau pe socluri de)idrie! #rin)i! traverse- sau care este permanent expus la intemperii %r a %i prote'at prinvopsire +"ie! "indrile de acoperi"uri-4 /F Hindrila tratat cu a'utorul instalaiei de vid-presiune a 7CP75 Pipera $n 2F>/! sub suprave#herea in#. (u#en 9intil care a e%ectuat veri%icrile de calitate a probelor de lemn impre#nate! nu a %ost $nlocuit p&n $n pre)ent! dup 3: de ani.-clasa derisc0 -lemnul utili)at$ncondiii%avorabileatacului biolo#ic!care esteexpus $n permanen la ap srat. Clasele de risc 2 "i / necesit un nivel de durabilitate natural redus "i tratamenterelativ simple. Clasele de risc ;! 3 "i 0 corespund riscului cel mai mare cu privire la ataculbiolo#ic "i necesit msuri care s menin piesele! pe c&t posibil! $n clasa de risc cea mairedus.6n tabelul de mai 'os sunt pre)entate clasele de risc pentru domeniile de utili)are alemnului.ClasaderiscDomeniul de utili)area lemnuluiCondiii deexpunere laume)ireApariia a#enilor biolo#iciCiuperci 7nsecte2 ,r contact cu solul!sub adpost! %r riscde ume)ireNu % Da/ ,r contact cu solul!sub adpost! cu risc deume)ireOca)ional Da Da; ,r contact cu solul!neacoperit,recvent Da Da3 6n contact cu solulsaucu apa dulcePermanent Da Da0 6n apa srat Permanent - -Spaiul pentru carantin destinat elementelor componente ale monumentelor din lemncesunt strmutatedinterenpeunnouamplasament esteabsolut necesar$nprocesul derestaurare-remontare %iind util $n vederea e%ecturii operaiunilor obli#atorii de de)in%ecie amaterialelor! de sortare manual a pieselor dinlemn! $n%uncie de dimensiuni! esene!caracteristici de re)isten "i calitate.6ntr-unmu)eu $n aer liber! spaiul pentru carantin va %i or#ani)at $n )one care s %iei)olate de restul monumentelor din incint! pe o plat%orm betonat pentru primirea! sortarea"i antisepti)areapieselor delemn! caresaibasi#uratreeadeapcurent! reeadeincendiu "i hidrani supraterani! canali)are pentru colectarea apelor u)ate "i apelor pluviale!reea electric de iluminat! post de pa) permanent "i un "opron acoperit pentru stivuirea "ipstrarea elementelor "i pieselor din lemn.(lementele dinlemn care pre)int atac biolo#ic avansat saucare pre)int deteriorristructurale "i care nu mai pot %i utili)ate la restaurarea monumentului $n cau)! se vor releva"i %oto#ra%ia $n detaliu! iar elementul respectiv se va $ndeprta din incinta mu)eului sau a"antierului.6etodele de tratament utili)ate $n pre)ent pentru protecia lemnului se pot clasi%ica $nurmtoarele tipuri.-metodepreventive! carepot %imetodeconstructive+%olosireaesenelor delemncorespun)toare calitativ din punct de vedere al umiditii! re)istenei "i durabilitii! execuialucrrilorderestaurare%olosindmetodeletradiionaledeprelucrarealemnului! reducereae%ectului duntor al umiditii asupra construciei! evitarea posibilitilor de ume)ire aelementelor din lemn $n timpul remontrii construciei! stabilirea materialului de umpluturcorespun)tor "i uscat $n special sub pardoseli- "i metode chimice +prin %olosirea substanelorchimice cu rol preventiv de protecie-.- metode de combatere! care pot %ifizice+tratament termic cu aer cald! tratament cumicrounde! tratament cu in%raro"ii! tratament cu unde sonore de $nalt %recven! tratament cura)eL-!chimice+tratamentecusubstanechimice! tratamentprin#a)aresau%umi#are-"ibiologice +prdtori! para)ii! bacterii-. Cel mai utili)at tratament %i)ic este tratamentul termic cu aer cald! %olosit $n Bermania"i Danemarca $nc dinanii 2F/0! cuprecdere pentrueradicarea insectelor xilo%a#e lastructurile din lemn ale "arpantelor construciilor. 7niial se procedea) la acoperireaconstruciei cu %olie special cu aluminiu spre exterior.Temperatura cu care aerul cald iesedin instalaie prin tuburile %lexibile cu diametrul variabil $ntre 20 = /0 cm.! este limitat la2/::C! iar $n interiorul $ncperilor se va $ncadra $ntre @: - 2:::C! pe o perioad determinat+C:-2/: minute- pentru a se asi#ura temperatura de 00:C $n interiorul elementelor din lemncele mai mari ale construciei. 8icroclimatul +umiditate! temperatur- este monitori)atpermanent $n interiorul spaiului unde se e%ectuea) tratamentul termic. Celemai desutili)atemetodedetratament pentruproteciaelementelordinlemna%late $n structura construciilor "i monumentelor! $mpotriva atacului ciupercilor li#nicole "iinsectelor xilo%a#e sunt metodele chimice. 6nriledin*niunea(uropeanobli#ativitateae%ecturii tratamentelor preventiveinsecto%un#icide asupra lemnului din construcii este stipulat prin le#i sau decrete;:.Produseledeproteciechimicealemnului sunt clasi%icate$nsubstanechimicepeba) de ap "i substane chimice pe ba) de solveni or#anici. Tratamentele chimice se cauta %i e%ectuate cu substane c&t mai puin toxice. Substanele "i soluiile chimice pentru conservarea lemnului se vor utili)a numai dacauavi) "i a#rement tehnic +care trebuie s conin $ncercrile e%ectuate $nlaboratoareacreditate privind e%icacitatea asupra tipurilor de ciuperci "i insecte xilo%a#e-! $n perioada devalabilitate a soluiei! aceasta %iind $nsoit de %i"a tehnic de securitate $n con%ormitate cuprevederile Re#ulamentului +C(- nr. 2F:>:?-4- impre#nare $n pro%un)imea lemnului la presiuni di%erite de presiunea atmos%eric! $ninstalaii devid-presiune;3+pentruelementeledinlemnexpuse$nexterior$naerliber!$ncontact cu solul! $n#ropate $n pm&nt! $n mediu acvatic-. 9eri%icarea calitii tratamentului de protecie este obli#atorie. 6n practic de multe orise constat dup un anumit timp de la e%ectuarea tratamentului reluarea activitii insectelorxilo%a#e"i acest lucrusedatorea)%ieerorilordeaplicareasubstanelordeproteciedepersonal insu%icient cali%icat! %ie erorilor de depo)itare +substanele active se pot de#rada prindepo)itarea $n containere metalice-. Testele e%ectuate $n laborator arat dac lemnul tratat areconcentraia minim de substan speci%icat de productor.Ca re#uli #enerale pentru veri%icarea calitii tratamentului insecto%un#icid deprotecie a lemnului amintim.- pentru tratamentele de supra%a +pensulare! pulveri)are- se va respecta consumulspeci%ic menionat de productor +V 0?pierderi tehnolo#ice la pensulare "i /:?lapulveri)are-. Se va veri%ica inte#ritatea "i uni%ormitatea soluiei de protecie asupra lemnului4- pentru tratamentele prin imersie $n ba)in! se veri%ic do)a de substan reinut delemn! con%orm standardului F;:/