52437472-criza-financiara

8/12/2019 52437472-criza-financiara

1/10

Universitatea Titu Maiorescu - Facultatea de Drept

Master Relaii europene i studii de securitate

Criza financiar

- referat -

Profesor: Teodor Frunzeti

Masterand: Ioana ora


2/10

Criza financiar

Actuala criz, numit criza subprime, este o criz financiar determinat de scderea

brusc a lichiditilor n pieele globale de credit i n sistemele bancare, cauzat de

eecul companiilor care au investit n ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc). Cauzele

ei se ntrevd inca de la sfitul secolului trecut, dar vrful s!a atins n "##$ i "##%.

Criza a scos la iveal grave deficiene n sistemul financiar global i n cadrul de

reglementare. Criza a inceput n momentul cand s!a spart balonul imobiliar din &'A n,

"##!"##.

*oom!ul imobiliar din perioada premergtoare crizei a fost alimentat de+

standarde din ce n ce mai leere pentru aprobarea de mprumuturi ipotecare-

o cretere semnificativ a stimulentelor pentru credite, precum termeni iniiali

avantaoi-

tendina pe termen lung de cretere a preului caselor.

rept urmare populaia nu a ezitat s apeleze la mprumuturi ipotecare mpovrtoare, cu

sperana de a i le refinana pe parcurs la rate mult mai avantaoase. ac n /001, 12

dintre americani deineau o cas, n "##1 s!a atins un ma3im istoric de 0,"2. 4reurile

caselor au crescut foarte mult, ntre /00$ i "## creterea fiind de /"12 (cretere

semnificativ pe o pia matur). Comparat cu venitul anual mediu al unei gospodrii,

preul mediu al caselor a crescut de la apro3imativ 5 ori venitul anual mediu la 1, ori n

"##.

6znd c valoarea caselor deinute crete, muli americani au pus o a doua ipotec pe

diferena de valoare, bani cu care i!au finanat cheltuielile n cretere. 7uli au dat vinape societatea de consum, care te ncuraeaz s cheltuieti n netire, mult peste

posibilitile imediate. 8elevant sau nu, o gospodrie deinea n medie /5 carduri de

credit din care 1#2 n overdraft.

"


3/10

&peculatorii au avut i ei rolul lor. 6znd c preul caselor e n continu cretere, acetia

au investit n case, aproape 1#2 dintre casele vndute n "## i "## nefiind reedine

permanente.

9mprumuturile ipotecare subprime, cu grad ridicat de risc, au crescut de la 2 n /001 la

"#2 din totalul mprumuturilor ipotecare n "##. &!a auns la asa numitele Credite

:ina, n care nu se cerea s ai un loc de munc stabil, nu se cerea un venit stabil i nici

mcar o garanie pe alte bunuri.

Piaa instru!entelor financiare susinute de ipoteci a "nflorit

7ulte dintre ipoteci au fost transformate n efecte publice. Aceste derivate au mbrcat

forme comple3e, prin ele urmrindu!se atragerea de noi fonduri n acelai timp cudisiparea riscului. ;nstrumentul financiar bazat pe o ipotec este vndut de ctre instituia

care a acordat creditul imobiliar unor alte instituii, ea obinnd n schimbul acestora bani.

7ai mult, ca urmare a disiprii riscului, bncile care au acordat creditul i scad gradul

propriu de risc i pot obine credite mai avantaoase de la teri.

Rolul a#eniilor de ratin#

Ageniile de rating au acordat mult ncredere i un rating foarte bun acestor derivate,

bazndu!se pe eficiena unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului

de neplat, garanii mai mari dect valoarea debitului). &unt vinovate ageniile de notare

de declanarea crizei creditelor americane cu risc ridicat (subprime) i de degenerarea ei

n criz financiar global< Aproape n unanimitate, e3peri i politicieni rspund

afirmativ. =3ist trei agenii internaionale de notare+ &tandard>4oor?s, 7ood@?s i itch.

Boate sunt americane. 9n "##% au fost aspru criticate pentru e3celentele note atribuite

unor dubioase instrumente de investiii, fiind vorba inclusiv despre obligaiuni legate de

credite ipotecare cu un grad ridicat de risc. Acum, &tandard>4oor?s este aratat cu

degetul pentru c a inflamat starea de spirit de pe piee, scznd succesiv nota a trei state

din zona euro. ostul preedinte al *ncii =uropene pentru 8econstrucie i ezvoltare,

acDues Attali, amintete, de altfel, c nc de la izbucnirea crizei globale s!a repetat

5


4/10

constant c ageniile de notare poart o responsabilitate foarte mare n succesiunea

evenimentelor, lsnd bnci i alte instituii financiare s!i asume riscuri imense, fr

niciun avertisment prealabil. ar numai cnd comunitatea internaional a auns s!i

piard ncrederea n sistemul financiar, liderii politici au nteles c este nevoie de o mai

bun reglementare a ageniilor de notare, pentru a se asigura c ele fac bine ceea ce fac.

Aceasta a fost, de altfel, una dintre concluziile summitului E"# din aprilie anul trecut de

la Fondra, care a stabilit c agentiile de notare trebuie controlate.

Cu rating foarte bun i perspective roze, produsele derivate au atras multe instituii

financiare, printre care i marile bnci de investiii. Acestea, ademenite de randamentele

mari ale produselor derivate, s!au mprumutat cu sume foarte mari pe care le!au investit

n aceste produse. Cele cinci mari bnci de investiii din &'A (Fehman *rothers, *ear

&tearns, 7errill F@nch, Eoldman &achs i 7organ &tanle@) au obinut profituri enorme nperioada boom!ului imobiliar, dar gradul lor de ndatorare i de risc a crescut foarte mult.

9n "##$, cele cinci instituii cumulau o datorie de 1./## de miliarde de dolari,

echivalentul a 5#2 din valoarea economiei &'A.

$alonul i!o%iliar a e&plodat

9n "##!"## dobnzile au nceput s creasc i preurile caselor au nceput s scadmoderat n multe regiuni din &'A. 8efinanarea creditului ipotecar a devenit dificil.

rept urmare, mprumuturile nerambursate i lichidrile au crescut dramatic, pe msur

ce termenii iniiali au e3pirat i dobnzile variabile au crescut.

4reurile caselor au sczut, n loc s creasc conform ateptrilor. 9n martie "##% aproape

//2 dintre americani deineau o cas care valora mai puin dect valoarea ipotecii.

Casele noi nu s!au mai vndut aa de bine, iar piaa a fost inundat de case provenite din

lichidrile de ipoteci, ceea ce a dus la scderea i mai accentuat a valorii caselor.

Criza financiar

Ca urmare a e3ploziei balonului imobiliar, toi cei ale cror investiii erau legate de

sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. 4e msur ce piaa ddea semne de panic,

1


5/10

instituiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime i au ncercat

s ia msuri de redresare.

G&*C a fost prima banc care n februarie "##$ a raporta o pierdere de /#, miliarde de

dolari. 4rofitul celorlalte bnci a sczut i el cu 5/2 n "##$, fa de "##. ;ndicele oH

ones a sczut cu /### de puncte n august "##$ fa de luna iulie a aceluiai an.

Aciunile au nceput i ele s scad dup primul semnal de criz din vara lui "##$.

;nvestitorii au ncercat s scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de miliarde

de dolari fiind retrase din aceste produse. *anii au fost reinvestii n speculaii pe preul

bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criz a preurilor la alimente i o cretere fantastic a

preului petrolului.

Criza financiar din septe!%rie i octo!%rie '(()

Considerat cea mai mare criz dupa 7area epresiune din /0"0, criza financiar actual

a intrat n faza acut n septembrie "##%.

4e $ septembrie "##%, dou instituii de credit ipotecar susinute de guvernul &'A,

annie 7ae (ederal :ational 7ortgage Association) i reddie 7ac (ederal :ational

7ortgage Association), intr sub control guvernamental, n incercarea de a fi slavate de

la faliment. uminica, /1 septembrie, Fehman *rothers, una dintre cele cinci mari bncide investiii, demareaz procedurile de faliment dup ce ederal 8eserve *anI (ed)

refuz s o aute financiar. :umeroasele nereguli i volumul mare de active to3ice au stat

la baza acestei decizii a ed.

4anica ia amploare. J alt banc de investiii, 7errill F@nch, este preluat n aceeai zi

de *anI of America. Funi / septembie maoritatea aciunilor cad la bursa. A doua zi,

A;E (American ;nternational Eroup), cea mai mare firm de asigurri din lume, se

confrunt cu o criz acut de lichiditi. 9n lipsa altor finanatori, ed o crediteaz cu %

de miliarde de dolari n schimbul a $0,02 din aciuni.

4n la sfritul sptmnii, pieele sunt n criz, fiind salvate de la colaps de o inecie de

lichiditi de /# miliarde de dolari de la ed. Jrganismele de reglementare din

maoritatea rilor dezvoltate iau msuri de oprire a colapsului.


6/10

9n &'A, un plan de slavare n valoare de $## de miliarde de dolari este supus aprobrii

senatului. Bot atunci are loc reuniunea de urgen a liderilor E%, care nu au auns la un

acord privind nfiinarea unui fond european pentru susinerea instituiilor financiare

aflate n dificultate. Criza de lichiditi lovete din ce n ce mai multe instituii financiare

din toat lumea. Fondra apeleaz la un plan de salvare care presupune naionali@area

parial a bncilor. Euvernele sar n spriinul instituiilor financiare, dar n unele ri

situaia devine dramatic. 'ngaria, 'craina, ;slanda, Fetonia, Erecia i 8omnia, &erbia,

*osnia i 7oldova sunt salvate de la bloca financiar de '=, 7; i *anca 7ondial.

*ursele cad spectaculos, volatilitatea este ma3im.

4ractic, ncrederea n sistemul financiar este minim. *ncile nu au de unde s obin

credite pe termen scurt, fiind puse deseori n imposibilitate de plat. Creditul devine

foarte scump, fapt care afecteaz i companiile, i populaia care deine mprumuturi.

Caracteristicile crizei

Astfel, criza, iniial una a lichiditilor, a devenit una la nivel global cu efecte asupra

industriei, comerului, construciilor, serviciilor i investiiilor. ac iniial se vorbea

despre o criz care va dura doi ani, acum se vorbete despre o revenire ncepnd cu anul

"#//.9n 8omnia, contracia economic a nceput n toamna anului "##%, cnd autoritile, n

an electoral, refuzau s spun public c 8omnia va fi i ea afectat sever de criz. Atunci

au nceput i primele disponibilizri, omaul oficial aungng la peste %2. Criza

financiar i economic a fost adncit de o criz politic, iar 8omnia a apelat la un

pachet financiar de "# de miliarde de euro de la 7; i '=. ac la nceput acest pachet

era doar colacul de salvare n viziunea autoritilor, acum guvernul susine c, dac nu ne

conformm cerinelor 7;, nu va putea plti pensile i salariile. 9n plus, dKL se vorbete

despre un nou mprumut de la 7;. Cele mai recente msuri anunate de e3ecutiv, tierea

salariilor n sectorul bugetar cu "2 i a pensiilor cu /2, au scos n strad zeci de mii

de oameni. e altfel, n toate rile n care 7; a acordat autor financiar au avut loc

tulburri sociale i chiar schimbri de guverne.


7/10

Colapsul *reciei i criza statelor

Eoldman &achs Eroup, aranor al unor emisiuni de obligatiuni elene de / miliarde de

dolari, a indus in eroare investitorii intrucat nu a furnizat informatii referitoare la

tranzactii sHap cu Erecia, ceea ce a permis autoritatilor elene sa ascunda amploarea

deficitului bugetar. Jperatiunea sHap cu valuta nu a fost mentionata in documentele de

emisiune a obligatiunilor in cel putin sase din zece vanzari aranate de banca pentru

Erecia. Eoldman &achs Eroup a autat Erecia, in "##", sa obtina prin operatiunea sHap

finantare de un miliard de dolari, despre care autoritatile 'niunii =uropene sustin ca nu

au avut cunostinta.

Avertismentele Comisiei =uropene, ale ondului 7onetar ;nternational (7;), ale

e3pertilor privind riscul propagarii crizei datoriilor acumulate de Erecia s!au adeverit. Fa/1 aprilie "#/#, comisarul european pentru =conomie, Jlli 8ehn, a estimat ca, pentru a

calma tensiunile de pe piete si a preveni o raspandire a crizei in zona euro, 4ortugalia

trebuie sa adopte masuri suplimentare si imediate pentru reducerea deficitului sau

bugetar. 4otrivit spuselor sale, demersurile preconizate de guvernul tarii pentru

restrangerea cheltuielilor e3cesive nu au convins. 4rin urmare, pietele au continuat sa

vada in aceasta economie din sudul =uropei unul dintre punctele vulnerabile ale zonei

euro, determinand agentia itch sa retrogradeze ratingul 4ortugaliei. Fa "# aprilie, 7; atras un nou semnal de alarma, apreciind ca actuala criza financiara mondiala ar putea

intra Mintr!o noua fazaN pe fondul cresterii gradului de indatorare a statelor. Cateva zile

mai tarziu, furtuna s!a dezlantuit+ dupa Erecia si 4ortugalia, a venit randul datoriei

spaniole sa fie degradata de la AAO la AA de agentia &tandard> 4oor?s (&>4). up

semnalele ageniilor, urmeaz scderea ratingurilor pentru ;rlanda i ;talia.

Fr precedent

e Piua =uropei (0 mai) si la /# ani de la lansarea monedei unice, liderii '= s!au

mobilizat pentru a salva euro. Criza declansata de problemele financiare ale Ereciei a pus

din nou la incercare unitatea 'niunii. upa // ore de discursuri si luari de pozitie,

ministrii de inante ai celor "$ au reusit sa convina asupra termenilor unui plan de

$


8/10

salvare a euro in valoare de $# mld. euro. Mara precedentQ este o sintagma devenita in

interiorul '= un fel de emblema+ mecanismul de sustinere a Ereciei este fara precedent

(//# mld. euro pe trei ani, din care 1 mld. euro vor fi alocate anul acesta)- criza

provocata de deficitul public urias al Atenei care a scos la iveala numeroase alte puncte

nevralgice ale zonei euro este fara precedent- planul de salvare a monedei unice propus

de Eermania si ranta este fara precedent, el putand aunge la $# mld. euro+

# mld. euro vor fi inectate de Comisia =uropeana

11# mld. euro vor veni din partea celor / tari membre ale zonei euro si a altor

catorva state care s!au oferit voluntar sa participe la acest efort comun (&uedia,

4olonia)

"# mld. euro vor fi varsate de ondul 7onetar ;nternational (7;)

Ca si in cazul Ereciei, tarile care vor dori accesul la aceste noi fonduri de urgenta trebuie

sa respecte Mconditii riguroaseQ, dupa cum s!a e3primat comisarul european pentru

=conomie, Jlli 8ehn. Jricum, creditele vor fi deblocate Mnumai in caz de necesitateQ.

4lanul convenit in noaptea de duminica spre luni devine, astfel, colacul de salvare a

finantelor '=, un fel de BA84 european ! fondul improvizat de Rashington in octombrie

"##% pentru a scapa de faliment marile banci americane in deriva. J comparatie care,spun e3pertii, nu este hazardata, avand in vedere asemanarea celor doua programe.

=3perienta americana a demonstrat insa ca pomparea de bani este, in absenta unei

discipline monetare riguroase si strict controlate, insuficienta pentru atingerea scopului

propus.

+uro, la paritate cu dolarul

&e poate, prin urmare, presupune ca planul '= va fi urmat de o inasprire a conditiilor

economice si financiare, asa cum au avertizat, de altfel, liderii principalelor state

europene, in special Eermania si ranta. upa convorbirile dintre presedintele american

*aracI Jbama, cancelarul german Angela 7erIel si seful statului francez :icolas

&arIoz@, 8ezerva federala a &'A a anuntat ca va deschide o noua linie de credit pentru

%


9/10

sustinerea euro, program la care vor contribui, de asemenea, bancile centrale ale =lvetiei

si Angliei. 6or fi reactivate, totodata, mecanismele de schimb valutar (sHap), pentru a

permite zonei euro sa faca rost rapid de dolari si sa se proteeze impotriva atacurilor

speculatorilor. Criza datoriei suverane a zonei euro a contaminat bancile batranului

continent, unde obligatiunile grecesti, portugheze sau spaniole sunt tot mai mult privite

drept active to3ice, precum faimoasele MsubprimeQ americane, care au stat la originea

crizei financiare globale. Altfel spus, cele $# mld. euro care sunt gata sa inunde pietele

europene in caz de forta maora nu reprezinta un argument suficient pentru a spulbera

temerile unora si altora. Astfel, economistul!sef al primei banci germane, eutsche *anI,

a declarat ca, pe termen mediu, se asteapta ca euro sa!si continue deprecierea. MCred ca in

viitorul apropiat euro va aunge /,"# S, adica un recul al monedei europene spre o paritate

cu dolarul este absolut posibilQ, estima Bhomas 7a@er, cu putin inaintea reuniunilor de la*ru3elles ale liderilor politici si financiari ai =uropei.

=cIhard Cordes, patronul grupului 7etro, numarul 5 mondial in distributie, a prevenit, la

randul sau, ca un euro slab poate pune in oc coeziunea economica a =uropei si, implicit,

poate amana pentru o perioada nedeterminata inceputul procesului de relansare a

economiei germaneQ. MAcest lucru ar putea avea efecte negative asupra pietei munciiQ, a

apreciat el. ;n alta ordne de idei, presedintele Centrului financiar al *avariei, Rolfgang

EenIe, prognozeaza Mo hiperinflatie, de trei!patru procente, din cauza deficitelor bugetareridicate ale tarilor '=, fie ca sunt sau nu membre ale zonei euroQ.

osep.e ti#litz propune c/teva soluii

Faureatul 4remiului :obel pentru =conomie, osephe &tiglitz, estimeaz c, de la crearea

monedei unice, guvernele statelor membre au pierdut, fi3nd o rat de schimb i

ncredinnd politica monetar *ncii Centrale =uropene, dou importante miloace de a

stimula economia i de a evita recesiunea. =l susine c, pentru rile mici ale '=, lecia

crizei din Erecia este foarte clar+ fr o reducere considerabil a deficitelor, riscul unui

atac speculativ rmne ridicat, iar speranta de a obine un autor din partea vecinilor se

reduce. 4e acest fundal, e3pertul propune trei soluii+

0


10/10

elaborarea de ctre rile dezvoltate a unui mecanism de diminuare uniform a

salariilor, greu de realizat

ieirea Eermaniei din zona euro sau divizarea zonei n dou subregiuni

angaarea de reforme instituionale fundamentale, inclusiv prin fi3area unui cadru

bugetar.

/#

52437472-criza-financiara

Documents

Transcript of 52437472-criza-financiara