5 Teste de Deteriorare

7/21/2019 5 Teste de Deteriorare

http://slidepdf.com/reader/full/5-teste-de-deteriorare 1/7

1

MEDICOGRAFIE

ICONOGRAFIE

CINCI TESTE DE DETERIORARE

L. CROCQ Y. LEBORGNE

- la bătrâni;- la insuficienţa circulatorie cerebrală;- Hydrosarpan T11 – restabileşte respiraţia tisulară 6 comprimate pe zi

Deteriorarea mintală Evoluţia sub tratament

5 teste rapide pentru a detecta, evalua şi a supraveghea deteriorareamintală.Consemne importante pentru trecerea testului:a) să se verifice dacă foaia de răspuns este bine prezentată:- pe faţă pentru primul exemplu – marcat în roşu;- pe dos pentru al doilea exemplu – marcat în roşu.b) Să se înceapă prin prezentarea consemnelor testului Nr. V ( nume

generice) şi să se enunţe cele 2 serii de 5 nume de care subiectul va trebui să-şiamintească la sfârşitul probei (15 minute după prezentare) când celelalte 4 teste vor

fi prezentate. Se evită astfel ca testul de memorie să facă să-ţi pierzi timpul.

Deteriorarea mentală şi maturarea ei.1.

Deteriorarea mentală şi patologia neuropsihiatrică.

Conceptul de deteriorare mintală desemnează slăbirea funcţiilor psihiceale individului, exprimat în primul rând sub unghiul eficienţei intelectuale şiaccesoriu sub a celui a integrităţii conştiinţei sale, stăpânirii caracterului şiautonomiei conduitei sale.

Deteriorarea mentală face parte din tabloul clinic al numeroaselor

afecţiuni neuropsihiatrice implicând o slăbire intelectuală definitivă sau tranzitorie:stări demenţiale şi predemenţiale, lovituri cerebrale toxice, traumatice sauvasculare, inhibiţii ale stărilor depresive psihotice sau nevrotice, etc.

Există şi deteriorări tranzitorii datorate efectelor secundare aletratamentului neuroleptic.

Uneori, deteriorarea mintală este importantă şi uşor de stabilit laobservaţia clinică. Alteori, dimpotrivă, ea e minimă, de instalare şi cu agravareprogresivă şi scapă examenului clinic (cu atât mai mult cu cât e mascată defenomene de compensare şi de automatisme). Ori, tocmai în acest caz e maiimportant de a detecta şi a o estima, căci e vorba cel mai adesea de afecţiunidebutante unui stadiu de evoluţie ireversibilă şi accesibile terapeuticii. De



2

asemenea, ne-am întors la psihometrie pentru a dispune de metode de detecţieprecoce şi de estimare precisă a deteriorării mentale.

2.

Estimarea psihometrică a deteriorării mentale.

Testele de inteligenţă furnizează, în general, nivelul de eficienţă globală a unui individ (cât intelectual) şi o estimare diferenţială a deficienţelor sale parţiale în diverse sectoare de activitate intelectuală (atenţie, memorie, raţionament, etc.).

Pentru a evalua deteriorarea mentală metoda ideală - care constă în acompara rezultatele anterioare la aceleaşi teste, nu este aplicabilă decât în cazulexcepţional în care subiectul a fost testat anterior (în epoca în care nu era bolnav) şidispune de aceste rezultate.

Deteriorarea mentală şi măsurarea ei.

În lipsa acestor date s-a recurs la artificii care constau în a aplicasubiectului teste explorând sectoare particulare şi atinse precoce de deteriorare şi să se compare rezultatele:

- fie cu media rezultatelor obţinute de subiecţi sănătoşi de aceeaşivârstă şi de aceeaşi cultură;

- fie cu rezultatele obţinute de subiect la testele neatinse dedeteriorare şi socotite a reflecta eficienţa anterioară.

Aceste două metode induc fiecare un risc de eroare care ţine:- fie de situaţia statistică a eficienţei anterioare a subiectului prin

raport la eficienţa medie a populaţiei de referinţă;-

fie la eterogenitatea aptitudinilor subiectului care ar putea din întâmplare să fi avut la origine o eficienţă excepţională deasupra testelor sensibileşi sub testele rezistente, de unde riscul de a supraestima o deteriorare, de a vedeasau presupune una unde nu există.

Astfel admitem că estimarea deteriorării mentale este “statistică” şi nu“aritmetică” şi nu poate fi afirmată cu o certitudine totală. De asemeni nu există corespondenţa fondată între importanţa unei deteriorări şi gradul său deprobabilitate statistică; experienţa arată în acest timp că această corespondenţă există în majoritatea cazurilor şi că se poate astfel formula f ără un mare risc deeroare, o estimaţie cantitativă a deteriorării mentale.

Multiplicând testele pentru a reduce riscurile de eroare, metodelepsihometrice sunt totodată lungi şi costisitoare. Laboratoarele de psihologie,

încărcate, nu pot satisface rapid cerinţele care sunt astfel disproporţionate (simplecerinţe de detenţie şi de estimare aproximativă) faţă de importanţa şi greutateamijloacelor aduse spre rezolvare.

Este de asemenea important să se elaboreze o baterie de teste rapidespecial adaptate la:

- detecţia precoce şi deteriorarea mentală;

-

estimarea gravităţii sale;- urmărirea evoluţiei sale spontane sau sub tratament.



3

O baterie de cinci teste de estimare a deteriorării.Bateria următoare a fost special concepută, validată şi etalonată pentru:

-

a captiva principalele sectoare de activitate intelectuală atinse dedeteriorarea mentală;- a detecta repede (20 de minute) evidenţa unei eventuale deteriorări;- a estima importanţa ei;- a controla evoluţia sub tratament.Ea e compusă din următoarele cinci teste:

I. Test de dublu baraj cu cifre (test de atenţie selectivă cu sarcini multiple);II. Testul rigletelor (test de memorie vizuală imediată cu reproducţia

figurilor);

III.

Test de dictare în Morse (test de memorie auditivă imediată);IV. Test de figuri de completat (test de raţionament logic)V. Test de nume generice (test de memorie diferită constând în a reproduce o

serie de nume legate la un nume de bază, după un răstimp de 15 minute).Durata fiecărui test (consemn înţeles) este în medie 3 minute, ceea ce

face ca durata întregii baterii să nu depăsăşească 20 minute).Cotarea simplă, se face prin adunarea punctelor obţinute la fiecare din

aceste cinci teste. Fiecare test este notat cu 20 puncte, ceea ce face ca scorul totalsă fie 100 puncte.

Orice scor sub 40 de puncte este semnificativ pentru deteriorare:-

între 30 şi 40 puncte deteriorare lejeră;- între 20 şi 30 puncte deteriorare medie;- între 10 şi 20 puncte deteriorare gravă;- sub 10 puncte deteriorare foarte gravă.

Controlul evoluţiei sub tratament se face prin compararea totaluluiobţinut la trecerea (aplicarea) formei paralele (al 2-lea examen) cu totalul deplecare şi prin compararea detaliată a scorurilor obţinute la fiecare test.

Bateria a fost validată şi etalonată în 1967 prin aplicarea la 200 debolnavi şi 1000 de subiecţi sănătoşi ai populaţiei generale. Toate aceste subiecte au

lăsat în urmă testele clasice utilizate pentru a estima deteriorarea mentală.(Bentonşi Wechsler). Studiul statistic a arătat că bateria fiind foarte corelată cu testeleclasice separă net populaţia bolnavă de populaţia sănătoasă.

Toate bateriile sunt independente de nivelul cultural şi nu este cazul să aplicăm o pondere a notei în acest sens.



4

I. Test de dublu baraj.

Defini ţ ie. Este un test de atenţie selectivă cu sarcini multiple (barajediferite a cifrelor diferite) apreciind bine atenţia, vigilenţa şi concentrarea

intelectuală.Complexitatea relativă a sarcinei (subiectul trebuie să bareze 0 şi să încercuiască 1, repartizaţi câte 5 pe o linie de 32 cifre, pe o foaie de 10 linii)permite să detectăm deteriorările mai rapid decât în testele obişnuite de barajsimplu.

Nivelul cultural şi raţionamentul intră puţin în joc în acest test.Dimpotrivă, la bătrâni presbitismul şi tremurările pot constitui factori paraziţi descădere a eficienţei.

Aplicare. Să prevenim subiectul că i se va aplica un test de rapiditate şi

de atenţie şi să cerem să bareze 0 (∅) şi să încercuiască 1 () pe foaia de răspuns,depăşindu-se cât mai mult (într-un minut şi jumătate). N.B.: Să ne asigurăm că subiectul vede bine şi nu tremură. Pentru

bolnavii de la început foarte deterioraţi, să li se arate cum se barează şi cum se încercuieşte şi să li se repete că vor trebui să facă acest lucru cât mai repedeposibil.

Corectare. Fiecare linie este notată cu 2 puncte. Se adună numărul deerori pe linie (utilizând grila de corecţie). O eroare este constituită fie de oomisiune, fie de o cifră încercuită sau barată din greşeală.

Se atribuie:- 2 puncte dacă linia conţine 0 sau 1 eroare;- 1 punct dacă linia conţine 2 sau 3 erori;- 0 puncte dacă linia conţine 4 sau mai multe erori.

Totalizăm punctele de pe fiecare linie. Sunt 10 linii care fac ca testul să fie notat cu 20 puncte.

A doua prezentare: La a doua aplicare pentru a evita efectul învăţării să cerem subiectului să bareze - de exemplu - pe 6 şi să-l încercuiască pe 7.

II.

Testul rigletelor

Defini ţ ie. Este un test de reţinere vizuală evaluând numai capacitatea dememorizare. Sarcina constă în reproducerea din memorie - imediat după ce a fostvăzută şi într-un timp scurt - o imagine constituită dintr-o rigletă de 10 casete albedintre care câteva sunt marcate de casete negre; imaginile sunt de o complexitatecrescândă (1,2,3,4 apoi 5 casete negre). Testul este independent de eficienţapsihomotrice a subiectului.



5

Aplicare. Trebuie să prevenim subiectul că i se va testa memoria vizuală şi că va trebui să-şi amintească amplasarea casetelor negre pe rigletele albe în 10casete.

Trebuie să-i prezentăm atunci prima rigletă (în sensul bun) timp de 5

secunde, apoi să o retragem vederii sale şi să-i cerem să o reproducă pe foaia derăspuns înegrind căsuţa corespunzătoare. Apoi să facem la fel cu a doua rigletă, atreia, etc. până la a cincea inclusiv.

N.B.: În loc de a înegri căsuţele adevărate, subiectul poate simplu să lemarcheze cu o cruce. Pentru handicapaţii motori, putem cere bolnavului să desemneze numai căsuţele de înegrit. Trebuie verificat ca rigletele să fie prezentate

în sensul bun (sus 1)Corectare. Fiecare rigletă este notată cu 4 puncte. Să atribuim:

- 4 puncte dacă nu există greşeală (o greşeală este constituită fie de oomisiune, fie de o casetă înegrită incorect).

-

0 puncte dacă există una sau mai multe greşeli.Să totalizăm punctele celor cinci riglete.Testul este notat cu 4 x 5 = 20 puncte.

A doua prezentare: Pentru a elimina efectul memoriei de lungă durată sevor prezenta rigletele în sens invers (marcate sus 2)

III. Testul dictării în Morse

Defini ţ ie. Este un test de retenţie mnezică imediată (reproducereasunetelor dictate cu voce ridicată) evaluând în special puterea de memorare, darapreciind de asemenea atenţia şi concentrarea intelectuală. Acest fapt este foartesensibil la deteriorare decelând bine deficitele infraclinice şi furnizând scorurifoarte scăzute pentru deteriorările importante.

Aplicare. Să dictăm în Morse cele 10 linii de jos, una câte una, cerând defiecare dată subiectului să le reproducă imediat înscriind semnele corespunzătoare(punct = ●; linie = ▬) în căsuţele pregătite în acest scop pe foaia de răspuns.

N.B.: De explicat subiectului:

1.

Că i se va dicta în alfabetul Morse şi va trebui să transcrie cuvintele“punct” şi “linie” prin semnele “●” şi “▬”.

2. Că liniile dictate vor fi din ce în ce mai lungi (de la 3 la 7 semne) şică el va trebui să-şi amintească imediat ceea ce i s-a dictat.

3. Că nu trebuie să scrie nimic înainte ca linia să fie dictată în întregime (este un test de memorie şi nu o dictare).

Să vorbim cu voce înaltă şi clară (după ce ne-am asigurat că subiectul nueste surd) separând bine cuvintele, într-un ritm regulat. Să marcăm un timp deoprire după fiecare linie şi să anunţăm linia următoare.

Să dictăm mai întâi liniile din grupul din stânga (1 la 5), apoi să trecemla grupul din dreapta (6 – 10) spunându-i subiectului că începem o nouă serie.



6

Corectare. Fiecare linie este notată cu 2 puncte. Să atribuim 2 puncte pelinia reuşită şi 0 puncte unde sunt una sau mai multe greşeli.

Să totalizăm punctele celor 10 linii.Testul este notat deci cu 2 x 10 = 20 puncte.

A doua prezentare: Efectul memoriei de lungă durată nu influenţează acest test şi nu va utiliza aceeaşi dictare pentru al doilea exemplu:

1. ● ● ▬ 6. ▬ ● ▬

2. ● ▬ ● ▬ 7. ● ▬ ▬ ●

3. ▬ ● ▬ ● ▬ 8. ● ▬ ▬ ● ▬

4. ● ● ▬ ▬ ● ▬ 9. ▬ ● ▬ ▬ ● ▬

5. ● ▬ ● ▬ ● ● ▬ 10. ▬ ▬ ● ▬ ● ▬ ▬

IV.

Test de figuri de completat

Defini ţ ie. Este un test de inteligenţă generală (factor Q) evaluândcapacităţile de concentrare, judecată şi în special raţionamentul.

Testul constă în a completa serii incomplete de figuri legate între ele prinsimetrie, decalaj sau rotaţie.

Aplicare. Să prezentăm subiectului cartonaşul IV-1 cuprinzând cinciserii de figuri (I ex.). Să-i arătăm că fiecare serie este compusă din 5 figuri din careuna desenată cu linii punctate este de completat. Să-i spunem că dispune de 5minute pentru a parcurge testul şi că trebuie să dea răspunsurile pe figurilecorespunzătoare desenate în linii punctate pe foaia de răspuns (A,B,C,D,E).

Să precizăm că seriile sunt independente şi că dacă nu găseşte soluţiaunei serii, subiectul poate trece la seria următoare f ără să piardă timpul.

Corectare. Fiecare serie este notată cu 4 puncte.Să atribuim 4 puncte pentru o serie corect completată (soluţiile se găsesc

pe foaia de corecţie). O singură eroare înseamnă 0 puncte pentru serie, chiar dacă soluţia este parţial găsită. Să totalizăm punctele celor 5 serii (test notat cu 20puncte).

A doua prezentare: Aceleaşi consemne pentru tabelul IV-2 (seriileF,G,H,I,J). Figurile sunt diferenţiate pentru a evita efectul memoriei amânate.

V. Test de nume generice.

Defini ţ ie. Este un test de memorie amânată despre reţimnerea mnezică,după un răstimp de 15 minute, a unei serii de 5 nume asociate unui nume generic şiclasate după frecvenţa uzajului descrescător. Testul evaluează bine capacitatea de

reţinere mnezică, dar este un pic influenţat de cunoaşterea vocabularului şi denivelul cultural.



7

Aplicare. Consemnele sunt date la începutul probei, înaintea testului debaraj (cele 15 minute folosite la trecerea celorlalte 4 teste vor fi serii de răstimpnecesar pentru parcurgerea acestui test).

Să enunţăm subiectului primele două grupe de 5 nume, precedate de

numele generic ( serie de arbori şi serie de câini) şi să-i semnalăm că va trebui să şile amintească, dacă este posibil în ordine, după 15 minute. N.B.: 1). Să prevenim subiectul că va aplica un test de memorie amânată

şi că va trebui să-şi amintească în 15 minute cele două grupe de cinci nume care ise vor citi o singură dată, acum.

2). Să-i precizăm că va trebui, dacă este posibil să şi le amintească înordinea care sunt citite.

3). Să-i citim numele generic (arbori) apoi să-i citim lent cele zcincinume de arbori marcând un timp de oprire după fiecare nume. Să citim apoi a douaserie (câini) în acelaşi mod.

15 minute după aceea (acest detaliu nu este imperativ şi poate varia între10-20 minute după timpul de aplicare a celorlalte teste).

Corectare. Acordaţi 2 puncte pentru fiecare nume reţinut la locul său şi 1punct pentru numele reţinute corect, dar deplasat.

Testul este notat cu 20 puncte.

5 Teste de Deteriorare

Documents

Transcript of 5 Teste de Deteriorare