Alexandru MU$INA (l iulie 1954, Sibiu - 19 iunie 2013, Braqov)a absolvit Facultatea de Limba gi Literatura Romdnd a UniversitiliiBucuregti in anull978. in 1995, a devenit doctor in filologie al aceleiagiuniversiti[i. A predat limba francezdlaLiceul Industrial din intorsuraBuziului (1978-1989), a fost cultivator de flori (1989-1990) 9i redactor-qefal revistei,,Interval" (1990-1992). A fostprofesor de literaturd comparatigi scriere creatoare la Facultatea de Litere a Universitifii,,Transilvania"din Bragov gi director al Editurii,,Aula".

Volume publicate: a) Poezie: Cinci (volum colectiv), Litera, l9g2;Strada Castelului 104, CarteaRomdneascd, 1984; Lucrurile pe care Ie-amttdzut (1979-1986), Cartea Romineasci, 1992; Aleea Mimozei nr. j,Pontica, 1993; Tomografia ;i alte explordri, Marineasa, lgg 4; Tea, Axa,1997; Personae, Aula, 2001; $l animalele sunt oameni!, Atia, 2002;Hinterland, Ada,2003; Poeme alese (1925-2000), AuJa,2003; poeta, po-etae, Atla, 2008; Album duminical, Aula, 2008; Regele diminefii,TracusArte,2009; Cordilio, Bibinia (t comp., Tracus Arte, 2012; Dactdr Nicu dz

his Skyzoid Band, Tracus Arte, 2073 (postum); Opera poeticd, vol. l-2,Tracus Arte, 201 5 (postum); b) Roman: Nepol ul lui D r acul a, A'ia, 2012;c) Eseuri: Unde se afld poezia?, Arhipelag, 1996; Eseu asupra poezieimoderne, Cartier, 1998; Sinapse, Aula, 2001; paradigma poeziei moder-ne, Aula, 2004; Supravieluirea prin ficliune, AuIa,2005; Scrisorile unuifazan, Cartier,2006; Scrisorile unui geniu balnear, Aula,2007; poezia.

Teze, ipoteze, explordn, AuIa, 2009; Teoria ;i practica literaturii, Muze-ul Literaturii Romdne, 2013; d) Antologii: Antologia poeziei generaliei?0, Vlasie, 1993; e) Volume in limbi strdine: Budila-Expres.s, EditionsCr6aphys, Paris, 1994 (poeme, in limba francezFl; pismata na edin gi-sok, Balcany, Sofia, 2008 (Scrisorile unui fazan, in limba bulgari).

,,Alexandru Mu;ina are capacitatea rard de a construi teorii, fdrd a<teoritiza> tn sensul abstract al termenului. Ideile sale, expuse concis, tn

formule memorabile gi percutante, au for{a de impact a unor manifesteIiterare. Se referd mai totdeauna nu doar la poezia care s-a scris phndin prezent, dar ;i la poezia care se ya scrie de acum incolo. Rdmhne catimpul sd-l confirme o datd tn plus."

Cornel MORARU

CARTIER POPULAR

Alexandru MUSINA

ESEU ASUPR A POEZIEI MODERNE

TEORIA SI PRACUCE LITERATURII

.

ESEU ASUPRA

Cuprins

o

POEZIEI MODERNE

PRELIMINARIL........... ............... e

Doui evidente.................... ...........9O axiomd..... ......... 11

Blocaje gi deformdri. .................. 15

Reflexul de pro tecfie: re ducerea necunoscutuluiIa cunoscut ...

Efectul de prezente iz are ;i Efectul de serd ....................... 17

Tirania discursului (sistemul circular de referinle)....... 19

Doar poezia modernd are o funclie exploratorie? .............26

Partea IPARADIGMA POEZIEI MODERNE............................ 3t

Factorii externi.......... ................. 3lSchimb area raport ului n at ural/artific ia\........................ 32

Modificarea universului senza{iilor,,a relaliilor dintre simluri ...............................................,.. 34Schimbarea modului tn care e trditd realitatea.............. 35

Reificarea.....

Schimbarea modului de comunicarea poeziei, a informaliei in general...... ....... 38

Mo dificarea relaliei cre at or- re ceptor;ap arilia P ublicului....

38s

inlocuirea informa{iei directedecdtreinformaliamediatd........ ..............40

Factorii interni ...........................42Cultura modernd: o culturd de tipsemantico-sintactic ............. ........................43inthlnirea dintre culturi, melting-pot-ulcultural modern......... ...........4gDesacralizarea Lumii.......... ......................... 51

Modificarea relaliiloa a valorilor socia\e........................ 53Descentrarea individului ;i individualizarea lumii....... 55Deplasarea accentului de pe simbolic pe concret;schimbarea raportului artei cu;tiin{a;i cu activitd{ilepractice ...........57Aparilia de noi arte, modificarea rela{iilorintre arte....... .........................61Progresul (aparilia) noilor ;tiinle umene: lingvisticd,psihanalizd, antropologie, sociologie etc. ........................ 62

Acliunea restrinsi...... ...............65Reinventarea poeziei .................6gParadigmele gtiin{ei gi paradigmele poeziei...... .................. 74Specificul poeziei moderne...... .......................7g

Poetul ........... ........................... 7g

,,Fabricarea" poeziei.......... ........................... g6

Poemul ......... ...........................90Este poezia o gtiin{I? .................97

Partea a II-aPOEZTA $r CRTZELE MODERNTTATTT .......................... I 13

Triumful individualismului......................;.......................... 113Criza limbajului.................. .....12ICriza eului... ....... 131

Eul multiplu. ....................... 133Eul impersona\................... ........................ 146

386 387

388

CARTIER' EdiruraCarrier SRL, srr. Bucuresti, nr.68, Chi;iniu, MD20l2.

Tel/fax:022 20 34 91, rcl.: 022 24 01 95, E-mail: cartierqcartier.mdEditura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucuresti.

Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: romaniapcartier.mdcarrier.md

Cdrpile CARTIER potf procurute online ?e shop.cartier.nd

/ in toan libririile bune din Romlnia si Republica MoUnu.Cartier eBoohs potf procurute pe iBooks, Barnes & Noble i pe cartier.md

LIBRARIILE CARTIERLibririadinCennu,bd. $tefan cel Mare, nr. 126, Ch\innu. Tel.lfax:02221 4203.

Libfiria din Hol,.str. Bucuresti, nr. 68, Chiginiu. Tel.: 022 24 l0 00.Librdria online, shop.cartier.md, Tel. 068 555 579.

Colecja Cartfu popular esre coordonati de Cheorghe ErizanuEditor: Gheorghe ErizanuLector: Em. Galaicu-piun

Coperta seriei: Vitalie CorobanCoperta: Vtalie Coroban

Design/tehnoredactare: Valeria IdjilovPrepress: Editura CartierTipiriti la Bons Ofices

Alexandru MU$lNAESEU ASUPRA POEZIEI MODERNE

Editia a II-a, septembrie 2or7

Prima editie a apirut la Editura Cartier in l99Z

@ 201l, Editura Cartie6 pentru prezenta edilie. Toate drepturile rezervate.Cirtile Cartier sunt disponibile in limita stocului si a bunului de difrzarc.

Proiect editorial cofrnanrar de Administrajia Fondului Cultural Na;ional.Proiectul nu reprezinti ln mod necesar pozitia Administragiei Fondului Cultural Nalional.

AFCN nu este responsabili de conlinutul proiectului sau de modul in care rezultateleproiectului pot fi folosite. Acestea sunt in lnnegime responsabilitatea beneficiarului finangirii

Descrierea CIP a Camerei Nationale a CirtiiEseu asupra poeziei moderne. Teoria si practica literarurii / Alexandru Musina, -

Ed. a II-a. -Chiqiniu : Cartier, 2017 (Tipogr. ,,Bons Ofices"). - 400 p. -(Colectia ,,Cartier popular" / coord. de Gheorghe Erizanu, ISBN g7B-9975-79-ggl-4).

Bibliogr.: p. 208-211. - Referinge bibliogr. in subsol. - Indice de nume : p. 375-383. _

500 ex. Pre;: 22,24 RON + TyAtsBN 97 8 _997 5 -86 212_7.

821.09

M98

. ESEU ASUPRAPOEZIEI MODERN E

PRELIMINARII

Doui evidente

Recitind, acum, poezia moderni, de la Baudelaire gi pAnlin stricta noastri contemporaneitate, suntem frapali de douieviden{e.

Degi strdbitutd de curentele cele mai agitate, degi con-

struite, aparent, pe o continui contestalie, pe negarea cea mai

severl a poeziei preexistente,poeziamoderni este extrem de

coerentd in demersurile sale, are - chiar! - o surprinzitoare

,,unitate de ansamblu" (in care poeli ireductibili, si zicem

Mallarm6, e.e. cummings gi Maiakovski, stau foarte bine unulallturi de altul).

Poezia moderni este profund diferiti de toatd poezia care o

precedl, reprezinti un alt tip de poezie decdt poezia clasic6, ma-

nieristi sau romanticd; intre Mallarm6 Ei Giambattista Marinodistanla e mai mare decdt intre acelagi Mallarm6 gi Maiakovski

sauEzra Pound; cumEzra Pound ne apare mult mai asemi-

nitor lui Rimbaud sau e.e. cummings, decAt lui Homer, degi

,,Cantosurile" poundiene sunt, explicit, o reluare a,,Odiseei".

Logic, dacd poezia moderni nu e ceva fundamental diferitde cea care o precedi, orice analizd a respectivei poezlie purd

pierdere de timp. Dacd nu acceptirn drept premise ale cerce-

tdrii poeziei moderne cele doud eviden{e enunlate la inceput,

ne va fi imposibil si in{elegem nu doar specificul poeziei

moderne, ci gi importanla acesteia gi, in ultimi instanli, de

ce a aplrut (de ce a fost nevoie de) poezia moderni.Orice alti abordare a problemei inseamni, implicit, o re-

ducere a necunoscutului (care epoeziamodernl) la cunoscut

(lapoezia care o precedi) sau, la limitd, explicarea necunos_cutului prin raportarea la cunoscut (adoptarea acestuia dreptsistem de referinlI necunoscutul fiind o ,,negare" a cunoscutu_lui). in primul caz, putem si ne intoarcem linigtili la Aristotel,Boileau si Fontanier gi sd-i aplicim cu,,metodi, cu seriozitategtiinlifici etc." in analizapoezieimoderne (lucru care s_a totficut, cu asupra de misurd chiar). in cel de-al d.ollea caz, vatrebui sd considerim caperfectvalabili o analizi.de tipul ce_lei a lui Hugo Friedrich (din ,,structura liricii moderne,'), cusingurul inconvenient ci, automat, nu ludm in discutie zoneintregi ale poeziei moderne, aparent ,,reductibile" la poeziapre-moderni (9i aici intrd nu doar Whitman sau Brecht, dargi Kavafis sau fohn Berryman).

Revenind: dacd,poezia modernl nu este ireductibild la ceacare o precedi, daci nu e altceva decit poezia care a existatinainte de aparitia ei, va trebui si acceptim gi: l) lipsa deoriginalitate (ontologici gi/sau expresivi) a poeziei moderne;2) inutilitatea acesteia; 3) vanitatea gi stupiditatea efortuluicreator (doar aparent creator) al tuturor poetilor moderni; 4)gratuitatea, nonsensul oriclrei anali ze, a\e oficdrei incerciride a inlelege gi explica poezia scrisi in ultimul secol si jumdtate.

Va trebui, deci, si cdutim un model (pe cAt posibil global)al poeziei moderne, unul care si nu poatd fi redus la vreunuldintre modelele poeziei (poeticile) premoderne. Un model incare sd se regdseasci toatd poezia realmente valoroasi scrisdin ultimul secol gi jumitate. Care, in acelagi timp, si ne ajutes5. intelegem aceasti poezie. O poezie care - gi astizi! _ le maiapare multora drept ilizibili, firi sens, antiliricd etc.

Prezentul eseu va incerca sI descopere specificul gi coe_renla poeziei moderne gi, in acelagi timp, locul si rolul poezieiin lumea moderni. Fiindci poezia modernd nu e doar specta_culoasd, socantd, fascinanti, ea este gi absolut necesari. pentruinstituirea gi funclionarea acestei noi lumi, lumea modernd.

O axioml

Pentru a elabora un model in care sl se reglseasc[ toate

demersurile poeziei moderne (atit de diverse qi aparent ire-

ductibile), nu mai putem s5 ne bazlm pe funcliile clasice ale

poezieide docere 9i delectare, nici pe aceea pe care i-o atribuie

romanticii, de a fi expresia unui sentiment. Cum va trebui s[

evitim Ei anumite pozilii teoretice excesive, reductive (din

raliuni polemice, de demonstralie, sau exprimAnd un anume

context socio-cultural) ale unora dintre poelii moderni'

Ne vom opri la o axiomi cu care au fost de acord aproa-

pe toli poelii moderni: poezia este o formi de explorare a

Reantetii (in toate dimensiunile ei' inclusiv a limbajului, a

subcongtientului etc.), un fel de gtiin![.in favoarea ideii c[ poeziaeste un fel de (supra) gtiinll au

pledat cei mai importanli poeli din ultimul secol qi jum5tate,

de la Mallarm6 (care afirma: ',$tiinla, gdsindu-;i in limbaj o

confirmare a ei insd;i, trebuie sd devina, ea, o confi'rmare a

Limbajutui") 9i pAnn laEzraPound (care, in ,,Artistul serios"

nD ezillt ,,Artele, literatura, poezia, sunt o ;tiinla, la fel ca 9i

chimia. Obiectul lor de cercetare este omul, specia umand'

...Artele ne oferd cea mai mare parte din datele durabile pe care

Ie poseddm asuPra naturii omului - a omului imaterial, vdzut

ca o creaturd gdnditoare ;i simlitoare. EIe incep acolo unde se

opre;te medicina - mai mult: cele doud;tiinle se suprapun une-

ori, frontierele sunt greu de stabilit intre aceste doud demersuri

uneori complementare").

l110

Axioma cd. poezia modernd e un fel de gtiinld implicd/explici o serie intreagd de trisdturi specifice. $i anume:

a) degi e scrisi in diverse limbi - si are, cum, de asemenea,afirmi repetat poelii moderni, un rol esenlial in asigurareavitalitefli, vigorii, subtilitdfii qi preciziei limbilor in c uuie _ po_ezia moderni e un fenomen international, nu poate fi inteleasi(in esenfa ei, in evolutia gi demersurile ei) decAt dac6 adoptimo perspectivi supranalionali (modernitatea e cosmopoliti,chiar gi atunci cdnd pune in scend miturile tribuluij. Unadintre cauzele acestei situalii poate fi gi faptul ci;

b) obiectul explordrii, cercetdrii realiiate delprin p o eziamodernd e chiar aceastl noui Realitate, e lumea modernainsdgi, omul in lumea modernd, o lume caracterizatd,, intrealtele, prin pl anetarizar ea, uniformizarea culturii gi civilizalieidominante. Asa se explici de ce;

e) poe{ii moderni, care scriu in diverse limbi, au mai multelucruri comune cu ceilalgi poe{i moderni decit cu antecesorii1or' cu poelii premoderni care au scris in rimba ror. Dincolo deorice distinclie, pe care trebuie (qi putem) s_o facem in interi_orul poeziei moderne, Mallarm6, Rimbaud sau Francis pongesunt mult mai apropiafi (ca poefi) de Gottfried Benn, EzlaPound sau e.e. cummings, decAt de Victor Hugo, Lamartinesau Alfred de Vigny. Cum poezia lui pound e mai aproape decea a lui Kavafis decdt de cea a lui Longfelow.

Poezia modernd exprimi. aceastd noud lume (obiectuali,a senzafiilor, culturali etc.). Daci adlugdm gi dimensiuneaexploratorie,,,gtiinfific[" a poezieimoderne, nu putem igno_ra relalia noii paradigme poetice cu paradigma gtiinlificddominanti in epoca modernd (aga cum o analizeazd., intrealtii, Thomas Kuhn).

Paradigma in discu(ie va trebui sd dea seama de ceea ces-a intdmplat in intreaga poeziei modernl, de la Baudelaire9i pAnI in zilele noastre (neexcluzAnd nici poezia unui Whit_

t2 t3

man, Maiakovski, Ponge sau e.e. cummings, dar nici pe cea

a lui Mallarm6,Tzara, Lowell sau Enzensberger), s[ unifice

intr-o structuri semnificativd gi coerenti demersurile aparent

divergente ale poeziei moderne.

Pentru fixarea principalelor elemente ale paradigmei po-

eziei moderne ne aflim - acum - intr-o pozi\ie obiectiv mai

bund decit remarcabilii exegefi aipoeziei moderne: Marcel

Raymond, Hugo Friedrich, Cleanth Brooks, William Empson,

D6maso Alonso etc. Nu numai cd beneficiem de cercetdrile lor,

dar gi paradigmd' in cavzeadevenit dominantl, s-a stabilizat,

s-a normalizat (terminolo gia e a deja citatului Thomas Kuhn,

din,,structura revoluliilor gtiinfifice"). Dupd revolu{iile poeti-

ce de la sfArgitul secolului al XIX-lea 9i, mai ales, din deceniile

1-4 ale secolului nostru, dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial

poezia a intrat intr-o perioadi de normalizare. Explorarea rea-

litilii se face in interiorul noii paradigme, deveniti paradigmi

dominanti, acceptat[ de toli cei care conteazS, realmente, de

toli marii poefi moderni. (Evident, existi in continuare nenu-

mlrali poeli - 9i cititori - care perpetueaze un mod de a in!e-

lege, a scrie 9i a recepta poezia, care line de lumea premodernl,

fiindcl, observa undeva Pound, degi putem fi contemporani,

,,...e evident cd nu trdim cu tolii tn aceea;i epocd").

R[mdne, totus,i, riscul de a face o cercetare nlscuti moart6,

care s[ nu fie altceva decdt reluarea, reformularea' rearanjarea

celor deja scrise despre poezia moderni. Voi incerca s[-l evit,

pe de o parte prin ambilia de a depdgi gi unifica modelele diver-

gente ale poeziei moderne, gi, pe de altl parte, prin demonstra-

rea faptului c[ demersul exploratoriu al poeziei moderne nu

s-a incheiat, cl acest efort de infelegere-exprimare-inventare

a lumii moderne e in plind desf[gurare.

Nu in ultimul rAnd, voi incerca si scap de poncife princonqtientizarea meritului modest pe care-l am. in fond, nu fac

altceva decdt si pun in evidenli, s[ trec intr-un discurs diferit

(universitar?!) o paradigm 6 carc deja existd. Existi atdt prinpoeziile, cdt gi prin teoriile despre poezie ale marilor moderni.Una dintre trisdturile distinctive ale poeziei moderne fiindgi aceea cd ea se instituie in acelagi timp cu propria ei teorie,isi contine teoria.

De aceea, principalul meu sistem de referin{e teoretice ilvor constitui chiar textele despre poezie ale poe{ilor moderni.Nu numai pentru ci. adevdratul poet modern gtie ce face (elopunindu-se, astfel, modelului poetului inspirat, care ,,cre_eazd spontan" etc.), ci gi pentru a evita, pe cdt posibil, limiteleaborddrilor anterioare ale subiectului.

t4 l5

Blocaje gi deformiri

Odati admise premisele de mai sus, cd poezia moderniare, esen{ialmente, o funclie exploratorie, cd este ireductibildlapoeziacare o precedl gi, totodati, coerenti in demersurile ei

(chiar cdnd acestea par incompatibile unul cu altul), si vedem

de ce aceste premise sunt ignorate de cele mai multe ori atuncicdnd este analizatdpoeziamoderni. Si identificim cdteva din-tre cauzeleblocajului receptirii 9i inlelegerii poeziei moderne.

Reflexul de proteclie:reducerea necunoscutului la cunoscut

Cea mai evidentd e deja pomenita tendinp de a reducenecunoscutul (in cazul nostru poezia modernd) la cunoscut(poezia clasici, manieristi, romantici etc.). E un binecunoscutreflex intelectual de prote clie, de refuz al nonsemnificativului.Doza de necunoscut, de incomprehensibil pe care suntemcapabili si o suportim nu e una foarte mare. Cum cei care

at analizat poezia modernd au fost in marea lor majoritatespecialis,ti in cele literare, a fost normali tendinla lor de aexplica noul, necunoscutul, prin ceea ce cunogteau mai bine.Desigur qi eu, aici, voi face apel la pattern-uri, la semne, re{ele

de semnificafii, structuri existente in literaturi. Dar firi a

mi limita la ele. Mai mult chiar, voi incerca sd folosesc, pe cd't

posibil, modele din afara literaturii. Mai precis, modele care

au fost elaborate pentru a explica fenomene care lin de un alttip de cunoagtere - cunoagtere mai inruditi decdt se crede cu

literatura de vdrf - gi anume cea qtiinlifici. A presupune cdastfel putem inlelege mai bine poeziamodernd rr., -ir" pu..mai ,,neqtiinfific" decAt a presupune ci poli inlelege poeziamoderni. prin cea clasicd gi/sau romanticd, manieristi etc. Deaceea mi-am permis aceastd abordare diagonald (cum ar spuneRoger Caillois), una care pornegte de la unpariu: si inlelegem _partial, desigur, dar intr-o lumini ,rorre _ poeziamoderndutilizdnd teorii elaborate pentru cunoagterea gtiintifici, folo_sind mijloacele pe care ni le pune la injemdnl epistemologiamodernd. Un pariu nici chiar foarte curajos. Aga cum u- uir_mat deja, citAnd cdliva mari poeli ai modernitdlii, poezia e oformi de cunoastere, de explorare a lumii cu nimic mai prejos,mai pulin ,,gtiin{ificd" decdt matematica, fizica sau chimia. Bachiar se poate susline cd poezia este gtiinfa centrali, supremi(iar poetul, ca siJ citdm pe Rimbaud, ,,Supremul Savant,).

-in acelasi timp, ne vom raporta la Realitatea pe care o

exploreazipoezia modernd, la noua lume in care (qi odatl cucare) se naste poezia, despre carevavorbi/scrie, pe care o vatransfigura.

Daci poezia modeini e profund diferiti de, ireductibil[ lapoezia care o precedd, dac6 poeziamodernd e preponderentexploratorie, ceea ce dI originalitate acestei poezii se datorea_zi, in buni misuri, chiar acestei noi lumi, care, la rdndul ei, eireductibil5 la, diferiti de lumile care au precedat_o. Desigur,existd un etern uman, ceea ce face sd exisie gi un etern poetic,dar acestea sunt dincolo de cercetarea ae fata.

Nu infelegem, automat, poezia modernl daci am inteles _fie qi in mare - lumea moderni. pe de o parte, deoarece nu tolioamenii care au trdit/trdiesc in Europa qi America de Norddupd 1850 au triit/trdiesc intr-o lume (otiectuali, culturah,mentald) realmente modernd" (ag spune cI doar o minoritate atrdit in ceea ce noi numim modernitate). pe de alti parte, de_oarece poezia modernd, care este nu doar o formi de explorarea noii lumi, ci gi una de inventare a acesteia (cdt timp poezia se

L6T7

afli in centrul culturii, a explora lumea gi a o inventa nu se ex-

clud, dimpotrivi), nu are cum si fie un simplu,,reflex" al acestei

noi lumi. Necunoscutul, care este poezia modern[, nu poatefi redus la (presupusul) cunoscut, care ar fi lumea modernd.

Efectul de prezenteizare ;i Efectul de serd

Explicarea poeziei modern e pebazapoeziei care o precedleste gi rezultatul unui efect de prez enteizare. Aceasti reducerea prezentului sau trecutului mai apropiat la un trecut mai inde-pirtat (in fond, unul mitic) are gi un scop niciodatd recunoscut,rareori congtientizat, gi anume acela de abolire a timpului.Spaliul intelectual se vrea unul prin excelent5. supratemporal,de dincolo de,,mode gi timp". Efectul de prezenteizare decurgedin reflexul de protecfie dejaanalizat: a gindi istoria linear,nu ciclic este tot un mod de a-i da un sens. Daci in modelele

ciclice, atemporale, sensul preexisti, in cele istorice, dialec-tice, sensul il oferi direclia evoluliei evenimentelor. Deci, fiec[ avem de-a face cu o repetare, fie cu o evolufie, ceea ce se

intAmpl5 (se va intdmpla) poate fi inleles, poate fi explicat princeea ce s-a intdmplat deja. Agadar, poezia modernd ar putea fiinfeleas[, fie pornindu-se de la un pattern general alpoeziei(exprimat deja in poezia premodernl), fie ca rezaltat al uneievolulii dialectice sau organice.

Mulli cercetitori au tendinla de a nu accepta ca sistem de

referinli al evoluliei literaturii ceva din afara acesteia; pentrua gisi coerenla semnificativ[ a unui moment literar, a evolulieiliteraturii g.a.m.d., ei vor face apel - aproape exclusiv - tot laliteraturi. Efectului de prezenteizare i se adaugd ceea ce eu

ag numi efectul de seri: tendinla de a delimita anumite zoneculturale, forme de expresie, de cunoagtere, dea le izola pe citposibil de celelalte. Atdt pentru a putea - intelectualicegte -controla intregul cdmp (sau a avea aceast[ iluzie), cdt si pentrua beneficia de o competenli maximl (sau a avea aceasti iluzie).