8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL

1/4

SIMBOLURI ANIMALIERE - URSUL

O suit de legende i de ritualuri din cultura tradiional romn conine imaginea

ursului ca figur mitic. Dei nu exist un cult al ursului n tradiia autohton, epica

folcloric, practici magice i obiceiuri din ciclul calendaristic dovedesc existena acestui

cult.

El ar putea avea rdcini n comunitile de vntori sau n ipoteticul cult dacic al

ursului. Mai multe speculaii asupra numelor celor dou diviniti dacice, Zalmoxis i

Gebeleizis, ajung la concluzia c amndou au ca referent ursul, cu att mai mult cu ct

n ritualuri se folosea o masc alctuit dintr-un cap de urs. De unde ipoteza lui Romulus

Vulcnescu c Zalmoxis a fost un Mare Pontif al unei congregaii religioase, confreria

Ursinilor. Potrivit lui Romulus Vulcanescu, "numele lui Zalmoxis ar putea fi un apelativcu valoare de tabu al zeului cerului si al soarelui, in ipostaza lui umana, un purtator de

piele de urs, nu atat in sensul de nebrida, cat de masca-galee, alcatuita dintr-un cap de urs,

folosita in ritualurile si ceremoniile ce tineau la daci de cultul stravechi al ursului

carpatic.

Puternic, violent, imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal venerat

din cele mai vechi timpuri, cercetatorii confirmand existenta unui cult al acestuia, inca

din paleolitic. Mai mult, cercetarile antropologilor efectuate la Polul Nord, in Siberia, inScandinavia si in nordul al Americii, au dus la concluzia ca in sanul tuturor culturilor

existente aici, ursul reprezinta un animal sacru. Popoarele uralo-altaice ale Eurasiei

septentrionale pana in Alaska, il considerau drept spirit al padurii, suprem stapan al

energiilor cosmice, simbol al fecunditatii.

De asemenea, multe popoare indo-europene au, cu privire la urs, o serie de

derivate folclorice si mitologice ce ni s-au pastrat pana astazi. In limbile indo-europene,

pentru urs este utilizat in limba greaca cuvantul "arktos (de unde numele Arctic pentru a

desemna Polul Nord). In limba latina "ursus, in celta "art iar in sanscrita: "rksa.

Cultul ursului la geto-daci

Cultul ursului era prezent si la geto-daci, care il considerau un animal sacru. Chiar

numele Zalmoxis, confirma faptul ca ursul era un animal totemic al dacilor zalmo=piele

si olxis=urs.

1

8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL

2/4

La traci, ursul are rol cosmogonic: pe spinarea unui urs au fost sprijiniti stalpii

pamantului. Pentru ca e un animal pur si sincer, a fost inclus pe cer, in constelatia Ursa

Mare si Ursa Mica, care devin Carul Mare respectiv Carul Mic. Ursul este perceput ca

cel care regleaza anotimpurile, potrivit propriului sau ritm de hibernare, si, de

asemenea, potrivit constaletiei sale, Ursa Mare, a carei pozitie pe firmament este legata

de succesiunea anotimpurilor. Relatiile dintre urs si cele doua constelatii au dat loc la

numeroase produse mitice, care evoca tema transformarii dupa moarte, in astre, tema

intalnita mai ales in mitologia greaca.

In mitologia romaneasca ursul este investit cu multiple virtuti apotropaice

(protectoare), terapeutice si meteorologice. Mai demult, exista chiar credinta ca un nou

nascut, daca era dat cu grasime de urs pe corp, la prima spalare, castiga forta si norocul

ursului. Cei bolnavi sau speriati erau afumati cu parul jumulit din blana salbaticiunii,sau se mai obisnuia ca cei debili fizic sau bolnaviciosi sa fie "botezati, capatand

numele de Urs sau Ursul, pentru alungarea bolilor si mortii, ritualul fiind unul diferit de

cel crestin. Inca din Evul Mediu exista atestari ca ursii erau folositi pentru vindecarea

durerilor lombare: este vorba de calcatul ursului (erau ursi dresati special pentru a face

masaj cu picioarele).

La romani, calendarul popular i-a inchinat ursului mai multe zile, una dintre

acestea fiind cea din 1 august, zi cunoscuta ca Impuiatul ursilor, moment din care acestesalbaticiuni incepeau sa se imperecheze. Inainte, aceasta zi era tinuta in special de catre

crescatorii de animale, dat fiind faptul ca ursul incepea sa devina agitat, nervos si ataca

cirezile de vite sau alte animale domestice. Pentru bunul mers si ferirea animalelor de

furia ursilor, ziua de 1 august era petrecuta printr-o abtinere totala de la activitatile

lucrative, iar ursului i se ofereau ofrande imbelsugate. O alta sarbatoare arhaica dedicata

acestui animal este Sambata Ursului ( a 3-a sambata din Postul Mare ), cand in popor se

crede ca toate ursoaicele nasc pui. Simpatizat in zonele folclorice de munte ale

Romaniei, ursul e numit familiar Mos Martin.

Jocul Ursului

Jocurile cu masti din Moldova sunt obiceiuri arhaice, agrare si pastorale de

traditie multimilenara, ce au loc cu prilejul Anului Nou. Jocul Ursului este cel mai

spectaculos dintre toate jocurile cu masti intalnite in satele bucovinene, caci se pare ca

2

8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL

3/4

ursul era venerat in Bucovina mai mult decat in orice alta parte a Romaniei. Paradoxal,

jocul ursului este practicat mai mult in zonele colinare si de campie si mai putin in cele

montane. Cei mai spectaculosi ursi de Anul Nou ii intalnim in Bosanci, Udesti,

Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia si in zona Campulungului.

La origine, acestea erau ceremonii in legatura cu intoarcerea periodica a mortilor si

comportau tot felul de masti animale cal, capra, urs.

Pregatirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de o

mare atentie. Cea mai arhaica forma de reprezentare a ursului este cea din paie, dar, cu

timpul, acesta masca s-a realizat chiar din blana ursului veritabil. Pentru obtinerea

costumului din paie, se rasucesc franghii din paie de ovaz, lungi de aproximativ 40 m

care, in dimineata ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtatorului, acesta

ramanand astfel echipat pe toata durata purtarii costumatiei. Masca initiala din paie eraaruncata in foc pentru a arde, simbolizand astfel moartea si renasterea vegetatiei, odata cu

trecerea anotimpurilor.

In unele parti, forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel sau de

miel peste o galeata metalica, in timp ce in alte sate pielea se intinde pe un suport

metalic, in asa fel incat reda fizionomia animalului. De la gat in jos, corpul celui care se

mascheaza este acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc lung, intors pe dos.

Jocul cu masca de urs din ciclul Anului Nou ar avea legtur cu acest cult dacic.Oricum, lucrrile colii mitologice consemneaz legende despre metamorfozarea omului

n urs, explicndu-le prin similitudinile de inut i de fizionomie ntre om i acest

animal. O legenda relateaz ca ursul se ntrece cu dracul la secerat i-l ntrece, deci se

asociaz ursul i cultul grului. Romulus Vulcnescu semnaleaz un colind fr text

din Dobrogea, jocul ursului de paie, dup treieratul grului. Dac adugm jocurile cu

masca de urs din ciclul Anului Nou care-l asociaz cu ritmurile vegetale (masca de urs

simbolizeaz moartea i renvierea) i utilizarea ursului n practici apotropaice i de

fertilizare, atunci are o explicaie i asocierea ursului cu grul (ursul secertor, ursul

morar). Este vorba despre o analogie ntre hibernarea ursului i hibernarea seminelor.

De altfel, n multe mituri, ursul este asimilat cu luna (n Siberia) sau este asociat

cu divinitile lunare (o nsoete pe Artemis n ipostaza ei de divinitate lunar) i cu fora

3

8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL

4/4

instinctelor patronate de luna. Aa c ursul regleaz i determin ritmurile naturii i ale

cosmosului.

Ursul- in literatura romana

Cu siguran, moldoveanul Mihail Sadoveanu cunotea reprezentrile ursului n

ciclul obiceiurilor calendaristice, ca i alte ipostaze din literatura folcloric. i deoarece

ursul era deseori ntlnit nu numai n pdure, ci i n apropierea gospodriilor rneti,

animalul est invocat i descris n relatrile protagonitilor i ale martorilor unor astfel de

ntmplri.

n povestirea Ursul (volumul Valea frumoasei, 1938) protagonist este un copil,

pstor la numai zece ani, care a vzut, crat ntr-un brad, cum fiara i sfrtec o juninc.

Dei incidentul este dramatic, relatarea alunec spre umoristic, pentru c ursul a fugit cnd

copilul i-a strigat mama: S-a dus n rp, srind alternativ cu dinaintea i cu dinapoia, ifuge i acum. S-a temut de mama lui Petric. Se pare c-i aprig muiere. Copilul nu s-a

temut att de urs, ct de mama sa care-i va cere socoteal pentru paguba fcut de fiar.

ntmplarea, real, s-a petrecut ntr-un loc cu nume tainic, Cioaca Jinarilor, lng o

hrub de unde te cobori pe cellalt trm. i astfel, naratorul plaseaz aventura lui Petric

la grania dintre realitate i ficiunea cu aur de legend.

Adevrat c acest animal, puternic i necrutor cnd este provocat, are, de

obicei, o fizionomie de om blnd i trist. Este chipul unui personaj sadovenian dinpovestirea Ion Ursu (1901, reluat n volumul Dureri nbuite, 1904). Un ran srac a

plecat din sat i s-a proletarizat. Naratorul insinueaz n fizionomia personajului su

cteva trsturi ale animalului, de parc ar vrea s ascund ceea ce au comun omul i

ursul. Ion Ursu nu-i nici gros, nici urt, nici greoi din fire (cum i-l reprezint

necunosctorii pe urs), dar e mijlociu la trup, bine-legat i are ochii blnzi, cprii, sub

sprncene late. Umbl domol, vorbete rar i ndesat, cu glas ntunecat i ostenit de

suferin. Scos din sat ca un animal din pdure i obligat s se adapteze la un alt mediu,

va pierde valorile morale ale lumii sale i se va degrada.

Ecouri ale fabulosului mitic i ale credinelor totemice se aud n oimii, unde

Petrea Gnj mormia din cnd n cnd ca urii, Toader Urs era urs, drept urs, cu nite

musti de i le nnoda la ceaf i tocmai de aceea nu o s trag n bunic-su, adic n

urs, aa cum nici Alexa Totrnac zis Vulpe n-o s trag n cimotiile sale, adic n vulpi.

4