1

locuire

2

sisteme de iluminat

• general – nivel de iluminare recomandat pe diferite funcțiuni

• de lucru – activităţi vizuale: citit, scris, prelucrare, preparare mâncare bucătărie

• de accent

3

iluminat rezidenţial

corelare permanentă cu:

• arhitectura:– sistem constructiv aparent

– stilul amenajării, materiale, texturi, culori, mobilier

– dimensiunile şi forma spaţiului

• performanţe, costuri (consum de energie)

4

cerințe specifice

• zone de relaxare - atmosferă

• zone de lucru - funcţionalitate

• spaţii mari (living) multifuncţionale –

flexibilitatea sistemului de iluminat

5

flexibilitate

din punct de vedere:

• al variaţiei nivelului de iluminare

• al distribuţiei de flux

• al poziţiei corpurilor de iluminat

• al variaţiei culorii luminii

6

7

nivel de iluminare

aspecte cantitative

valori reduse n comparaţie cu alte funcțiuni

8

aspecte calitative

• distribuţia luminanţelor echilibrată

• modelarea - accente

• culoarea luminii caldă

• armonizarea culorilor suprafeţelor

reflectante (finisaje pereţi, tavane, uşi,

ferestre, draperii etc.) cu culoarea luminii

9

surse de lumină

pentru locuinţe

• LIC

• LIH

• LF compacte

• led-uri

puteri variate

posibilitate de reglaj fin

o foarte bună redare a culorilor

10

eficienţa energetică a

sistemului de iluminat

• surse de ultimă generaţie

• corpuri de iluminat eficiente

• reflectanţele finisajelor

• sisteme de control

11

hotel

12

iluminatul în hoteluri

• 24 de ore din 24

• mai pretenţios şi mai multe posibilităţi

funcţionale şi estetice pe măsură ce

creşte numărul de stele

• succesiunea spaţiilor ţine de procesul

de proiectare, dar orientarea n spaţiu,

zonificarea pot fi controlate prin iluminat

13

rolul iluminatul

• primeşte şi conduce oaspeţii

• oferă siguranţă

• defineşte şi diferenţiază zone

• semnalizează imagini sau spaţii

comerciale

• defineşte brandul hotelului

14

nivel de iluminare

aspecte cantitative

15

hotel - zona de cazare

• exemple extreme în abordarea

iluminatului general și local:

tradițional – avangardist

• inovaţii din punct de vedere al

controlului iluminatului

(cartele, senzori de mișcare)

16

holul de primire + recepţie

• în funcţie de dimensiunile, forma şi

amenajarea spaţiului (finisajele,

mobilier, decoraţii, vegetaţie)

• iluminat pentru funcţiuni specifice:

zone de aşteptare, întâlnire, discuţii,

scris, citit, bar, shop, schimb valutar,

circulaţii

17

zone de circulaţie

• accesul în hotel - bine iluminat, în

general sub copertină

• zona ascensoarelor

• circulaţii orizontale (coridoare)

trebuie să asigure:

• iluminat funcţional plăcut (100 - 150lx)

• iluminat de securitate (20lx) - evacuare

18

zone de circulaţie - ascensoare

19

zone de circulaţie - coridoare

20

zone de circulaţie - coridoare

21

restaurant, bar, cafenea

• în funcţie de specific

• iluminatul - parte a designuluispaţiului (prin culoare, accente dramatice)

sistemele de iluminat trebuie să asigure:

• niveluri de iluminat variabil de zi (completare) şi de seară

• flexibilitate pentru variante de mobilare

22

activitate

intelectuală

23

activitate intelectuală

spaţii de învăţământ

biblioteci

laboratoare

birouri

bănci

săli de conferinţe, reuniuni

24

caracteristici generale

acelaşi tip de sarcini vizuale, activități (scris,

citit, desenat)

activitatea se desfăşoară în planul util (birouri,

planşete) la înălţime dată (75 – 90 cm)

existenţa calculatorului în majoritatea spaţiilor,

cu probleme specifice (reflexia de voal)

finisajele pentru pereţi şi tavan în culori

deschise, reflectanță mare

25

cerinţe

condiţii de lucru (citire, scris, desen) -

iluminat direct difuz, fără contraste de

luminanţă ambientale mari

condiţii de vizibilitate a monitoarelor -

iluminat indirect

confort maxim, consum minim

26

aspecte cantitative

nivel de iluminare

27

sisteme de iluminat

• general uniform distribuit

săli mari

săli cu mobilare flexibilă

• general localizat asimetric dirijat

săli de clasă cu mobilier fix

• general asimetric

28

săli mari de curs, amfiteatre, săli de conferinţe

• iluminat general uniform

• iluminat suplimentar în zona tablei, respectiv a prezidiului

• comandă centralizată mobilă de la tablă sau masa centrală cu posibilitatea variației nivelului de iluminare

29

sisteme integrate

sisteme de iluminat, climatizare şi acustică:

aerul este evacuat prin aparatul de iluminat pentru a realiza controlul şi utilizarea sarcinii termice produse de iluminat, reducerea temperaturii sursei şi aparatului de iluminat

confort sporit şi reducerea consumului energetic

30

sisteme de iluminat - birouri

• corpuri încorporate în tavanul suspendat –

eficienţă maximă, contrast mare cu tavanul

• soluţii noi: sisteme direct – indirect în

variante fixe sau semiflexibile

• structuri flexibile atât luminotehnic, cât şi

electric (modificări ale spaţiului)

• distribuţii exclusiv electrice în şine sau plinte

31

grădiniţe

iluminat direct-indirect

redare foarte bună a culorilor

32

învăţământ

tuburi fluorescente dispuse paralel cu fațada

33

lumină

spațiu

material

culoare

34

relația

lumină -

sistem

constructiv

aparent

iluminat

direct-

indirect

35

iluminat

direct-indirect

36

spaţii polivalente

seminar, conferinţe, dineuri, 2 sau mai multe

funcţiuni simultane prin compartimentare mobilă

37

38

39

amfiteatre

săli de audiţie

40

41

42

muzee, galerii de artă

muzeele contemporane - exemple de

concurenţă între arhitectură şi artă

primele spaţii arhitecturale care au

introdus soluţii avangardiste de

iluminat

43

muzee, galerii de artă

condiţii specifice - radiaţiile luminoase

şi mai ales cele ultraviolete

reprezintă factori agresivi care

degradează unele opere de artă

deteriorarea se poate manifesta în

general sau selectiv, prin alterarea

uneia sau mai multor culori

44

degradarea exponatelor

depinde de:

• sensibilitatea materialului expus

• compoziţia spectrală a luminii

• cantitatea de lumină captată (nivelul de

iluminare şi de timpul de expunere)

se manifestă la materialele organice, nu şi la

cele anorganice (metal, piatră, cristal)

45

cerinţe specifice

• protecţie opere de artă

• punere în valoare

• flexibilitate

d.p.d.v. luminotehnic

în timp

în spaţiu

46

măsuri de protecţie

• limitarea nivelului de iluminare şi

reducerea timpului de expunere

• utilizarea lămpilor fără radiaţii

ultraviolete sau a filtrelor UV

47

aspecte cantitative

nivel de iluminare – relativ redus

recomandări în funcţie de exponate

48

alte probleme

specifice:

adaptarea vizuală

trecerea dintre

spaţii gradată,

uneori necesită

spaţii speciale de

trecere (ex. de la

manuscrise la

sculpturi)

49

aspecte calitative

culoarea luminii

50

lampa cu descărcare în sodiu

• lumină caldă

• redare bună a culorii

• conservare maximă

51

aspecte calitative

modelarea

direcţionarea luminii deosebit de

importantă în cazul exponatelor

tridimensionale (sculptură, ceramică,

porţelanuri) sau a celor cu textură

încercări directe

52

fibră optică

53

strategii pentru controlul

iluminatului în muzee

• control bazat pe timp (programul de

funcţionare)

• control corelat cu lumina naturală

(celule fotovoltaice)

• control corelat cu prezenţa

persoanelor (senzori de mişcare)

• control manual sau cu telecomandă

54

sisteme

de control

în muzee

55

alte recomandări generale

56

casete de expunere

studiul reflexiilor

57

casete de expunere

spoturi încastrate, mobile

58

clădiri vechi

punerea în valoare a elementelor

arhitecturale – arce, bolţi, profile

relaţia arhitectură – iluminat artificial

în acelaşi spirit

- în contrast (sisteme de

iluminat de ultimă generaţie)

59

spaţii boltite

60

61

săli spectacole

62

săli de spectacole

zona publicului - studiul acustic

prioritar

zona scenei - sisteme de iluminat

producţie scenă specializate

63

Hans Scharun

Filarmonica

Berlin

64

65

controlul iluminatului

de scenă

• pupitru electronic de comandă

a luminii, conectat la

computer, amplasat în regia

de lumini

• sisteme care memorează un

număr de scene

66

sistem de iluminat de siguranță

evacuarea publicului

67

spaţii comerciale

68

cerinţe generale

realizarea unei ambianțe atractive

amplasarea judicioasă a aparatelor

de iluminat în funcţie de amenajarea

interioară şi funcţionalitate

conexiunea optimă între sistemul de

iluminat general şi cele secundare

69

aspecte cantitative

nivel de iluminare

70

aspecte calitative

distribuţia luminanţelor

• uniformă în incinta magazinelor

mari

• contrast de lumină (şi de culoare)

atractiv d.p.d.v. comercial

71

corpuri de iluminat

tendinţe:

• integrarea arhitecturală a corpurilor

de iluminat – încastrate în elemente

constructive sau mobilier

• miniaturizarea vs. industrializare

• suprafeţe luminoase – lumină difuză

72

vitrine

• mascarea sursei de lumină faţă de

observator

• efecte de modelare, contrast de

luminanţe şi culoare

• iluminat dinamic prin conectarea

circuitelor la un sistem electronic cu

program de comandă

73

evitarea reflexiilor în vitrine

• prin înclinarea geamului vitrinei

(schimbarea unghiului de reflexie)

• cu dispozitive de control al însoririi

• cu sticla antireflexie

• prin menţinerea iluminatului artificial

în timpul zilei la un nivel mai ridicat

decât cel exterior

74

iluminat

arhitectural

exterior

GRADE DE PROTECTIE

75

76

iluminat arhitectural

• artistic - arhitectural

“arhitectură nocturnă”, “peisaj urban nocturn”

• funcţional (circulaţie pietonal, orientare...)

• iluminat ocazional (spectacol, sărbători, valoare

de simbol) – în cazul în care există un concept

nu include iluminat carosabil

77

zilele Bucureştiului 2008

78

iluminat urban

ambianţe luminoase diferenţiate în funcţie de:

cultură

identitate

activitate

istorie

79

centrul orașului – nivelul cel mai mare de iluminare - identitate

zone comerciale – elemente de culoare, contraste și străluciri puternice

zone rezidențiale, campusuri universitare – nivel redus de iluminare (funcţional, de securitate)

faleze de râuri sau mări – efectul de oglindire şi amplificare pe suprafaţa de apă

tipologii de iluminat exterior

80

caracteristici:

1. perceperea dinamicăa imaginii nocturne

2. culoare, variaţie

3. poluare luminoasă

iluminatul exterior

81

• direcţia principală de percepere – direcţia luminii

• distanţa de privire -determină nivelul de iluminare

• raportarea la contextul urban luminos

• forma obiectului arhitectural

• existenţa accentelor

1. percepere dinamică

82

Lyon – Catedrala

programare orară - scene presetate pe baza unui

studiu al afluenţei turistice

2. culoare, variaţie – sisteme de control

83

3. poluare luminoasă

influenţe negative pentru:

• perceperea oraşului

• trafic

• spaţiile interioare ale construcţiei luminate sau ale vecinătăţilor

• studii de astronomie

84

evitarea poluării luminoase

• nivel de iluminare adecvat

• evitarea distribuției fluxului deasupra

planului orizontal al sursei

• orientarea corectă a corpurilor de iluminat

• sisteme de control pentru reducerea

iluminatului general sau de accent

85

obiectivele generale ale iluminatului

obiective

generale

eficienţă

energetică

LED

sisteme de control

evitarea

poluării

luminoase

siguranţă în trafic

confort interior

astronomie

securitate nivel minim de iluminare

coerenţă urbană, orientare

ambianţă atractivă

obiective generale corelate cu cerinţe specifice, date

prin tema de proiectare

86

• iluminat de accent

• iluminat vertical

• iluminat cu proiectoare

• iluminat de contur

• iluminat acvatic

corpuri de iluminat cu LED-uri

87

Light Blossom

o nouă generaţie

de corpuri de iluminat

pietonal:

• LED-uri

• senzori de mişcare

• energie alternativă

(solară şi eoliană)

• independenţă faţă de

reţeaua electrică urbană

88

abordarea iluminatului exteriorpe elementele urbane definite de Kevin Lynch

proiecte generale sau zonale - Masterplan

• centru – punct de interes nocturn

• domeniu – cartiere, zone istorice

• traseul – axe urbane şi apele curgătoare

proiecte locale – repere, limite

• obiect de arhitectură

• spaţiu urban

• accent urban

89

masterplan de iluminat - Lyon

• general

• zonal – la

confluenţă

90

clasificare generală a expresivităţii arhitecturii

şi soluţii de iluminat la nivel de principiu:

• forme solide

• forme vitrate

• forme mixte

• sisteme speciale de acoperire

+ faţade multimedia

obiecte de arhitectură

Derek Phillips - arhitect, lighting designer

91

• arhitectură clasică – iluminat general şi de accent

dictat de stilul şi detaliile arhitecturale

• arhitectură contemporană

forme masive - iluminat exterior

92

arhitectură

clasică

93

• pereţi cortină – iluminat general interior la un nivel redus

• vitrine – iluminat de accent – contrast de luminanţă

forme vitrate - iluminat interior

94

forme mixte – iluminat variat

• sisteme de iluminat mixte (interior şi exterior)

• sisteme de iluminat din interior – pentru spaţii fără ocupare nocturnă

95

• sisteme de acoperire translucide

• structuri urbane de mari dimensiuni

sisteme de acoperire speciale -

iluminat interior - ascendent

96

faţade multimedia iluminat inclus în alcătuirea faţadei

97

spaţii urbane

Lyon – Piaţa Primăriei

iluminat arhitectural permanent cu componentă pietonală

iluminat ocazional – Festivalul Luminii - culoare

98

accente urbane

ziduri, porţi, ruine

statui

fântâni

poduri

vegetație

posibile repere nocturne

libertate mai mare de iluminare

(culoare, dinamism)

99

statui

100

context luminos - efectul de siluetă

101

Millenium Bridge – Londra

componentă funcţională – circulaţie pietonală

componenta artistică – evidenţierea structurii, siluetei

102

vegetaţie, spaţii verzicerinţe specifice pentru iluminat

• flexibilitatea în direcţionarea corpurilor de iluminat

pentru variaţiile sezoniere şi anuale

• încadrarea corpurilor de iluminat în peisaj (imagine

pe timpul zilei)

• alegerea caracteristicilor de culoare ale sursei

• evitarea orbirii şi poluării vizuale (dificil)

103

104

“city.people.light” – Philips

creşterea anuală a vegetaţiei

şi a corpurilor de iluminat

105

efecte de culoarelibertate mai mare de creaţie

106

1. studiul situaţiei existente

2. stabilirea obiectivelor iluminatului

3. definitivarea conceptului şi a proiectului

proiectul de iluminat - etape

107

strategie - CE

tactică - CUM

• stabilirea nivelului de iluminare (vertical, interior)

• alegerea tehnologiei

• poziţionarea corpurilor de iluminat (inclusiv impactul vizual diurn)

conceptul final al proiectului

108

integrarea

arhitecturală a

iluminatului ...?

109

Philips www.philips.ro

Artemide www.heliospls.ro

Schreder (Energobit Schreder Lighting – Cluj) www.schreder.com

Zumtobel www.zumtobel.com

iGuzzini www.idt.ro

Ingo Maurer

Orion Lights (Reggiani, Louis Poulsen, Fontana Arte etc.) www.orion-lights.ro

reprezentanţe în România