4263_Tema_5-Circula_

CIRCULAŢIA MONETARĂ

Oleg STRATULAT

prof.univ. dr.

CUPRINS

I. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI MONETARE.

II. MASĂ MONETARĂ.

III. ECHILBRUL MONETAR ŞI INFLAŢIA.

BIBLIOGRAFIE

Acte normative şi reglementorii: Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.56-57/624 din 12.10.1995 Regulament cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005 // Monitorul Oficial al

R. Moldova nr.176-181/643 din 30 decembrie 2005 Regulament cu privire la debitarea directă nr.374 din 15 decembrie 2005 // Monitorul Oficial al

R. Moldova nr.176-181/644 din 30 decembrie 2005Lucrări ştiinţifice şi didactice: Kiriţescu, Costin. Dobrescu, Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998. –P. 75, 188. Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. -

P.25-40 Stoica, Victor. Deaconu, Petre. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea

banilor şi politica monetară. - Bucureşti : Editura Economică, 2003. –P. 234. Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. - Москва:

ЮНИТИ-ДАНА, 2004. – C.30-48, 61-79

I. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI MONETARE

1.1. Esenţa circulaţiei monetare.

1.2. Formele circulaţiei monetare.

1.3. Circulaţia monetară în R. Moldova.

1.1. ESENŢA CIRCULAŢIEI MONETARE

Existenţa economică se datorează circulaţiei valorii în diversitatea formelor acesteia.

Banii au apărut ca instrument de înlesnire a schimburilor de mărfuri, pentru ca ulterior să devină mijlocul general de transferare a valorii.

Moneda, fiind ea însuşi purtătoare de valoare, se află în mişcare, generând fenomenul circulaţie monetară.

OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ (1)

“Circulaţie bănească. Mişcarea masei banilor în circulaţie, indiferent de forma banilor, ca urmare a operaţiilor de încasări şi plăţi determinate de curentele de mărfuri, de prestările de servicii etc. în cadrul economiei naţionale.” (KIRIŢESCU Costin, DOBRESCU Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998. –P.75).

Autorii fac delimitare între circulaţia bănească şi circulaţia monetară, definind-o pe cea din urmă ca „mişcarea monezilor metalice principale, de aur şi argint” (Idem. –P.75).


„... accepţiune care se poate da circulaţiei monetare, ca fiind procesul de mişcare a banilor în cadrul şi în scopul asigurării circulaţiei bunurilor şi serviciilor.” (Manolescu, Gheorghe. Monedă şi credit. –Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003. – P. 26).

„ …circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu coerent şi complex de fluxuri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor, în procesul realizării mărfurilor şi serviciilor, mişcare dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor, desfăşurându-se conform unor regularităţi specifice economiei de piaţă.” (Idem. – P. 27).


„Mişcarea banilor în exercitarea funcţiilor sale în numerar şi fără numerar reprezintă circulaţia monetară” (Финансы. Денежное обращение. Кредит: Учебник для вузов/ Под ред. проф. Г.Б. Поляка. -М.: ЮНИТИ, 2001. – C. 29).

Prin circulaţia monetară se înţelege mişcarea continuă banilor, înveşmântaţi în diverse forme, în procesul de exercitare a funcţiilor sale (O. Stratulat).

ASPECTUL CALITATIV AL CICULAŢIEI MONETARE

Latura calitativă a circulaţiei monetare este caracterizată de expansiunea gamei formelor monedei şi genurilor instrumentelor de plată şi de amploarea diversităţii modalităţilor de achitare şi formelor de decontare.

ASPECTUL CANTITATIV AL CIRCULAŢIEI MONETARE

Latura cantitativă a circulaţiei monetare sunt definite de indicatorii masei monetare şi ai circuitului monetar.

Circuitul monetar reprezintă suma tuturor plăţilor efectuate într-o anumită perioadă de timp.

1.2. FORMELE CIRCULAŢIEI MONETARE

Circulaţia monetară se derulează în:

circulaţia monetară în numerar – bilete de bancă, monede metalice divizionare;

circulaţia monetară fără numerar – bani de cont, numiţi şi monedă scripturală.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR

Instrumentele circulaţiei monetare în numerar:

moneda principală; moneda divizionară.

Modalitatea de plată în numerar înseamnă transmiterea directă, nemijlocită a banilor.

CIRCULAŢIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR

Instrumentele circulaţiei monetare fără numerar: Cecul; Cambia; Bilet la ordin; Cardul bancar etc.

Modalităţi de plată prin virament: Ordinul de plată; Dispoziţia de plată; Acreditivul; Incasso; Cerere – dispoziţie de plată etc.

1.3. CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN R. MOLDOVA

În R. Moldova circulaţia monetară derulează în ambele forme ale sale:

Circulaţia monetară în numerar; Circulaţia monetară fără numerar.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR ÎN R.MOLDOVA

Numerarul în R. Moldova se constituie din:

- Moneda principală cu nominalul de 1,5,10,20,50,100,200,500,1000 lei;

- Moneda divizionară cu nominalul de 1,5,10,25,50 bani.

BANCNOTA CU VALOAREA NOMINALĂ DE 1 LEU

(emisiunea aprilie 1994)

Caracteristici:•Dimensiuni: 58 x 114 mm;•Culori dominante, faţă-verso: galben, verde, cafeniu şi ocru;•Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat;

Faţa bancnotei: Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul " GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei: În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Căpriana cu inscripţia sub ea "MĂNĂSTIREA CĂPRIANA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA CU VALOAREA NOMINALĂ DE 5 LEI

(emisiunea aprilie 1994)

Caracteristici: Dimensiuni: 58 x 114 mm; Culori dominante, fata-verso: albastru, violet şi verde; Imprimata pe hîrtie speciala, în masa careia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de

siguranţă vertical metalizat complet încorporat.

Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghiosul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul " GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Bisericii sf.Dumitru din Orhei cu inscripţia sub ea "BISERICA SF.DUMITRU DIN ORHEI", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".


(emisiunea mai 1994)

Caracteristici: Dimensiuni: 61 x 121 mm; Culori dominante, faţă-verso: roşu, violet şi ocru-auriu; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de


Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Hîrjauca cu inscripţia sub ea "MĂNĂSTIREA HÎRJAUCA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".



Caracteristici: Dimensiuni: 61 x 121 mm; Culori dominante, faţă-verso: verde şi galben; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă

vertical metalizat complet încorporat.


Versoul bancnotei: În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetăţii Soroca cu inscripţia sub ea "CETATEA SOROCA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".



Caracteristici: Dimensiuni: 61 x 121 mm; Culori dominante, faţă-verso: roşu-violet; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de



Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Hîrbovăţ cu inscripţia sub ea "MĂNĂSTIREA HÎRBOVĂŢ", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".


(emisiunea septembrie 1995)

Caracteristici: Dimensiuni: 61 x 121 mm; Culori dominante, faţă-verso: roz, cafeniu, galben; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de



Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetăţii Tighina cu inscripţia sub ea "CETATEA TIGHINA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".


(emisiunea septembrie 1995)

Caracteristici: Dimensiuni: 66 x 133 mm; Culori dominante, faţă-verso: roz, violet, portocaliu, ocru; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de


Faţa bancnotei: Stema Republicii Moldova, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, trei elemente decorative verticale, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei: În interiorul unei rame imaginea grafică a Primăriei Municipiului Chişinău cu inscripţia sub ea "Primăria Municipiului Chişinău", valoarea nominală în cifre şi în litere, trei elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".


(emisiunea decembrie 1999)

Caracteristici: Dimensiuni: 66 x 133 mm; Culori dominante, faţă-verso: verde-deschis, portocaliu şi gri; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de


Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, trei elemente verticale decorative, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei : În interiorul unei rame dreptunghiulare imaginea grafică a Catedralei din Chişinău cu inscripţia sub ea "Chişinău. Catedrala", valoarea nominală în cifre şi în litere, trei elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".


(emisiunea octombrie 2003)

Caracteristici: Dimensiuni: 66 x 133 mm; Culori dominante, faţă-verso: violet-deschis, violet-închis, albastru-deschis şi albastru-închis; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă

vertical metalizat complet încorporat.

Faţa bancnotei :Stema Republicii Moldova, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, trei elemente verticale decorative, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a fostei clădiri a Parlamentului Republicii Moldova cu inscripţia sub ea "Parlamentul Republicii Moldova", valoarea nominală în cifre şi în litere, trei elemente verticale decorative, compoziţia din steguleţe, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

CIRCULAŢIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR ÎN R.MOLDOVA

Se organizează în conformitate cu:

- Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005;

- Regulamentul cu privire la debitarea directă nr.176-181/644 din 30 decembrie 2005

TRANSFERUL DE CREDIT

Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.

Tipuri: Transferul ordinar este utilizat în scopul efectuării tuturor plăţilor, care nu se

referă la bugetul public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.

Transferul bugetar este utilizat în scopul efectuării plăţilor care se referă numai la bugetul public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.

Documente:

Ordinul de plată - document de plată în baza căruia se efectuează transferul de credit.

DEBITAREA DIRECTĂ

Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului.

Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuează în conformitate cu mandatul de debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.

Documente:

Cererea de plată - document de plată în baza căruia se efectuează debitarea directă.

II. MASĂ MONETARĂ

2.1. Noţiune de masă monetară.

2.2. Agregatele monetare.

2.3. Indicatorii monetari.

2.4. Masa monetară în R. Moldova.

2.1. NOŢIUNE DE MASĂ MONETARĂ

Conceptul masă monetară a evoluat de la o perioadă la alta în funcţie de cunoaşterea fenomenului monetar şi de formarea capacităţilor de gestiune atât a sectorului monetar, cât şi, prin acesta, a economiei în ansamblu.

Aşa, multă vreme s-a considerat că masa monetară ar fi constituită numai din monedă cu valoare deplină.

Apoi în masa monetară au fost incluse şi bancnotele şi biletele de tezaur.

Ulterior s-a acceptat cuprinderea în masa monetară şi banii de cont.

În prezent masa monetară reprezintă o agregare de mijloace monetare suficient de largă.

OPINII PRIVIND MASA MONETARĂ (1)

Noţiunea „masă monetară” are mai multe sinonime: masa banilor în circulaţie; masa bănească.

„Masa banilor în circulaţie – mărime eterogenă constând din suma activelor care por fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor” (KIRIŢESCU Costin, DOBRESCU Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998. –P. 188).

Masa monetară – totalitatea mijloacelor de cumpărare, plată şi acumulare, care deservesc diverse raporturi şi care aparţin persoanelor fizice şi juridice şi statului” (Финансы. Денежное обращение. Кредит: Учебник для вузов/ Под ред. проф. Г.Б. Поляка. -М.: ЮНИТИ, 2001. – C. 33).

OPINII PRIVIND MASA MONETARĂ (1)

„Masa monetară se reprezintă ca o mărime eterogenă constând din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor şi pentru plata datoriilor” (Stoica, Victor. Deaconu, Petre. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi politica monetară. - Bucureşti : Editura Economică, 2003. –P. 234).

„Masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, respectiv de lichidităţi, existente la un moment dat în cadrul unei economii” (Manolescu, Gheorghe. Monedă şi credit. –Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003. –P. 28).

Masa monetară reprezintă totalitatea eterogenă a mijloacelor de lichiditate existente la un moment dat în cadrul unei economii (O. Stratulat).

COMPONENTELE MASEI MONETARE

moneda efectivă sau numerarul (moneda principală şi divizionară);

moneda de cont (disponibilităţi în conturi curente);

depuneri la termen; alte active.

2.2. AGREGATELE MONETARE

Raţionamentul care stă la baza măsurării cantităţii de bani reiese din următoarea axiomă: întrucât banii sunt rezerva de active lichide folosite pentru efectuarea tranzacţiilor, cantitatea de bani, de fapt, este cantitatea acestor active.

În aspect conceptual ideea este simplă, însă tehnica realizării în practică este suficient de dificilă.

Aceasta este condiţionat de faptul că activele menţionate posedă diferit grad de lichiditate.

Cu toate acestea, în scopul măsurării cantităţii de bani în economie, se folosesc anumiţi indicatori, rezultaţi din gruparea activelor lichide, care au fost numiţi agregate monetare.

OPINII PRIVIND AGREGATELE MONETARE (1)

AGREGATELE MONETARE până în anii 1970 aveau o structură relativ simplă, fiind considerate drept monedă, mijloacele de plată cu plasamente lichide pe termen scurt, incluse în pasivul băncilor.

Agregatele monetare reprezintă una din câteva grupări ale activelor lichide ce servesc ca măsurătoare de alternativă a masei monetare.

ACCEPŢII PRIVIND AGREGATELE MONETARE (2)

AGREGATELE MONETARE cuprind atât mijloacele de plată (moneda efectivă, depunerile în conturi la vedere) deţinute de agenţii nefinanciari rezidenţi, cât şi acele plasamente financiare care pot fi transformate cu uşurinţă şi rapiditate în instrumente de plată, fără riscul pierderilor de capital. (Basno C., Dardac N., Floricel C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 2003. - P. 76 -85)

AGREGATELE MONETARE ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE

C - grupează toate mijloacele de plată sub forma monedei efective (bilete de bancă şi moneda divizionară)

M1 – include C+depunerile în conturi curente M2 – constă din M1+ depozitele la termen şi conturi de

economii în băncile comerciale; M3 – cuprinde M2+ active cu grade diferite de

lichiditate şi în structura cărora pot fi incluse certificatele de depozit, bonuri de casă, conturi de economii pe termen mediu ş.a. titluri.

L – constă din M3+ titluri emise pe termen mediu şi lung negociabile şi care pot fi transformate mai rapid sau mai lent în mijloace de plată, respectiv în lichidităţi.

2.3. INDICATORII MONETARI

Indicatorii monetari sunt indicatorii cu ajutorul cărora este posibilă dimensionarea masei monetare, urmărirea evoluţiei şi efectelor ei.

CATEGORII DE INDICATORI

Prima categorie include indicatorii care estimează nemijlocit parametrii masei monetare şi evoluţia acesteia.

A doua categorie de indicatori este utilizată pentru estimarea efectelor masei monetare asupra parametrilor economici.

INDICATORII DE ESTIMARE A PARAMETRILOR MASEI MONETARE ŞI EVOLUŢIEI ACESTEIA

de nivel;de structură;de dinamică.

INDICATORII DE NIVEL AI MASEI MONETARE

Nivelul masei monetare reprezintă mărimea acesteia pe fiecare agregat monetar la o anumită dată .

Un indicator special de nivel este ponderea masei monetare în PIB. Acesta se calculează potrivit relaţiei:

MM / PIB x 100 %.

Tot pentru evaluarea nivelului masei monetare se foloseşte indicatorul baza monetară (BM), care se calculează ca suma dintre banii în numerar (C) şi rezervele băncilor comerciale la Banca centrală (R).

BM = C +R.

INDICATORII DE STRUCTURĂ AI MASEI MONETARE

Structura masei monetare reprezintă ponderea fiecărui constituent în totalul ei.

Structura masei monetare (Smm) se determină potrivit relaţiei:

Smm = Ci / MM x 100%,

unde:

Ci – componentul masei monetare i;

MM – masa monetară;

i – genul componentului

INDICATORII DE DINAMICĂ AI MASEI MONETARE

Dinamica masei monetare remarcă modificarea parametrilor cantitativi ai ei de la o perioadă la alta.

Indicatorii de dinamică principali sunt creşterea absolută (∆AM) şi creşterea relativă (IAM) a masei monetare şi se calculează potrivit relaţiei:

∆AM = AMi1 – AMi0,

unde:

AMi1 – agregatul monetar de genul i la data de referinţă;

AMi0 agregatul monetar de genul i la data de bază;i – genul agregatului monetar.

IAM = AMi1 / AMi0 x 100%.

INDICATORII DE EVALUARE A EFECTELORMASEI MONETARE

rata dobânzii; viteza de rotaţie a banilor;

rata de schimb.

RATA DOBÂNZII

Efectele variaţiei indicatorului ratei dobânzii asupra masei monetare se manifestă în funcţie de perioada de timp, şi anume:

pe termen scurt - o creştere a dobânzilor accelerează creşterea masei monetare, iar o scădere, o încetineşte.

pe termen mediu, o creştere a dobânzii încetineşte creşterea masei monetare şi invers.

FORMULA DE CALCUL

Indicatorul principal de efect este rata dobânzii (r). Aceasta exprimă raportul procentual dintre dobânda plătită pentru angajarea creditului şi valoarea creditului:

R = D /Cx100%.

VITEZA DE ROTAŢIE A BANILOR

Viteza de rotaţie a banilor este indicatorul care exprimă numărul mediu de utilizări a unităţii monetare în tranzacţii pentru plata mărfurilor şi serviciilor, onorării obligaţiilor, transferul capitalului într-o anumită perioadă de timp.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VITEZA DE ROTAŢIE A BANILOR

conjunctura economică,

agregatele monetare,

organizarea plăţilor,

factorul psihologic etc.

ECUAŢIA SCHIMBULUI

M x V = P x Y,

unde:

M – cantitatea de bani ce se află în circulaţie (masa monetară);

V – viteza de circulaţie a banilor;

P - nivelul preţurilor (mărimea medie);

Y – volumul real al producţiei.

2.4. MASA MONETARĂ ÎN R. MOLDOVA

Agregatele monetare se calculează potrivit Regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei

În aşa mod, componenţa masei monetare are autenticitatea sa.

COMPONENŢA MASEI MONETARE ŞI METODOLOGIA DE CALCUL A AGREGATELOR

MONETARE ÎN R. MOLDOVA

M1- include banii în circulaţie (M0) + depozitele la vedere;

M2 – constă din M1 + depozitele la termen + instrumentele pieţei monetare;

M3 – constă din M2 – depozitele în valută.

EVOLUŢIA MASEI MONETARE ÎN R. MOLDOVA

în perioada n.-dec. 2009 şi ian. – febr.2010

III. ECHILBRUL MONETAR ŞI INFLAŢIA

3.1. Tratări privind echilibrul monetar.

3.2. Inflaţia, cauzele şi formele ei.

3.3. Indicatorii inflaţiei.

3.4. Consecinţele inflaţiei.

3.1. TRATĂRI PRIVIND ECHILIBRUL MONETAR

Echilibrul monetar reprezintă acea stare în care nu există nici exces de bani, nici penurie de bani în circulaţie, acea stare în care nu există nici inflaţie, nici deflaţie.

Echilibrul monetar este punctul neutru dintre inflaţie şi deflaţie.

Echilibrului monetar este dat sub aspectul relaţiei dintre cantitatea de bani existentă în circulaţie şi cantitatea de bani obiectiv necesară în circulaţie. Condiţia echilibrului monetar este egalitatea între oferta şi cererea de bani a economiei.

ECUAŢIA ECHILIBRULUI MONETAR ÎN INTERPRETAREA LUI J. KOOPMANS

C+S+M = C+I+L,

unde:

C+S+M - oferta de bani, cantitatea de bani existentă în circulaţie;

C+I+L - cererea de bani, cantitatea de bani obiectiv necesară a se afla în circulaţie în condiţiile date.

ECUAŢIA ECHILIBRULUI MONETAR ÎN INTERPRETAREA LUI GUNNAR MYRDAL

C + I + ∆M = C + I + ∆L,

unde: C – consumul; I – investiţiile; ∆M – fluxul (oferta) monetar; ∆L –cererea de lichidităţi.

TRĂSĂTURILE ECHILIBRULUI MONETAR

Echilibrul monetar nu cere ca masa monetară în circulaţie să rămână constantă, ci să se adapteze la necesităţile economiei.

Echilibrul monetar prin natura sa este instabil, adică odată ştirbită încrederea în bani, ea poate deveni cauza inflaţiei, a creşterii preţurilor.

Echilibrul monetar nu presupune preţuri neschimbate.

Echilibrul monetar este legat de echilibrul economic general, el fiind o altă faţetă a acestuia.

3.2. INFLAŢIA, CAUZELE ŞI FORMELE EI

Inflaţia este unul din fenomenele care preocupă din ce în ce mai mult populaţia,

astfel încât mecanismele concrete prin care funcţionează economia sunt puţin adaptate

pentru a răspunde acestei preocupări.

ACCEPŢIUNI PRIVIND INFLAŢIA (1)

„Inflaţia reprezintă un dezechilibru structural între masa monetară şi economia reală (producţia de bunuri şi servicii), care se manifestă printr-o creştere persistentă a nivelului general al preţurilor, provocând deprecierea monetară (scăderea puterii de cumpărare a mijloacelor băneşti) (Lucian C. Ionescu. Economia şi rolul băncilor. Institutul Bancar Român, vol.2.-Bucureşti: Editura Economică, 1997. – P.84);

ACCEPŢIUNI PRIVIND INFLAŢIA (2)

„În sensul cel mai general, termenul „inflaţie” este pur şi simplu sinonim cu noţiunea creştere. Modul în care a fost utilizat termenul i-a dat însă un sens mai restrictiv, cel pe care ar trebui să-l analizăm aici. Inflaţia este creşterea preţurilor mărfurilor (bunurilor şi serviciilor). (Dicţionar de ştiinţe economice. _Ch.: Editura Arc: Î.E.P „Ştiinţa”; 206 (Tipografia Centrală). –P. 433)

ABORDĂRI ALE INFLAŢIEI

Abordarea inflaţiei ca proces monetar afirmă că la originea creşterii preţurilor se află creaţia excesivă de monedă.

Abordarea inflaţiei ca proces economic afirmă că aceasta este expresia unui dezechilibru global generat de conjunctura economică în domeniul producţiei, consumului, veniturilor, cheltuielilor etc.

MANIFESTAREA INFLAŢIEI

Creşterea masei monetare;

Scăderea puterii de cumpărare a banilor.

CAUZELE INFLAŢIEI

Inflaţia ca orice fenomen complex este explicat prin multiple cauze:

creşterea excesivă a creditului, creşterea deficitelor bugetare şi balanţelor de

plăţi externe; creşterea salariilor; scăderea producţiei de bunuri şi servicii etc.

MANIFESTĂRI A EVOLUŢIEI PREŢURILOR

dezinflaţia se manifestă prin încetinirea ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor;

stagflaţia desemnează acea situaţie din economia în care coexistă inflaţia cu lipsa de creştere economică;

slumpflaţia sintetizează coexistenţa inflaţiei cu recesiunea economică.

FORMELE INFLAŢIEI DUPA INTENSITATEA ACESTEIA

Inflaţia târâtoare, exprimată printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la 3%;

Inflatia moderata, daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%;

Inflatia rapida, atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%;

Inflatia galopanta, cand cresterea preturilor de consum depaseste 15%.

Hiperinflatia cresterea preturilor depaseste 50%.

3.3. INDICATORII INFLAŢIEI

Rata inflaţiei exprimă ritmul de creştere a preţurilor şi poate fi măsurată prin mai multe metode statistice:

Indicele Laspeyres (sau indicele agregat al preţurilor) se calculează potrivit structurii de producere a bunurilor din anul de bază în următoarea formulă matematică:

Indicele Paashe se calculează potrivit structurii de producere a bunurilor din anul curent în următoarea formulă matematică:

Indicele Fisher se calculează potrivit formulei:

Indicele preţurilor de consum se calculează potrivit formulei:

00

0

QP

QPP tl

t

ttp QP

QPP

0

plf PPP

r

np PIB

PIBPPIBDeflatorul

DIAGRAMA DINAMICII RATEI INFLAŢIEI ÎN PERIOADA a.a. 1994 – 2007 ÎN R. MOLDOVA

Sursa: Raportul anual al BNM pentru a. 2007 // www.bnm.md.

3.4. CONSECINŢELE INFLAŢIEI

scăderea economiilor agenţilor economici diminuânduli-se resursele datorită scăderii puterii de cumpărare a banilor;

dezavantajarea creditorilor; scăderea producţiei, deoarece creşterea preţurilor conduce la nesiguranţa

dezvoltării producerii în viitor; eliminarea unei părţi din resursele acumulate; descurajarea investiţiilor productive, de lungă durată; generarea şi extinderea şomajul; deprecierea monedei naţionale; pătrunderea capitalului din procesul de producere în comerţ şi operaţiunile

intermediere, unde se produce o rapiditate mai mare a capitalului circulant şi se realizează un venit mai mare;

creşterea speculaţiei în rezultatul creşterii neproporţionale a preţurilor; deprecierea resurselor financiare ale statului; redistribuirea bogăţiei şi a venitului, caz în care veniturile nu se indexează, iar

creditele se acordă fără a se ţine seama de indicele preţurilor.

4263_Tema_5-Circula_

Documents

Transcript of 4263_Tema_5-Circula_