_40822913_medicale_part1

Rezidentiat 20041 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii.

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1101001. Exacerbarea bronsitei este in mod clar legata de perioadele de intensa poluare cu:dioxid de azot (NO2)A. dioxid de sulf (SO2)B. bicarbonat de sodiuC.Tetraclorura de carbonD.clorura de amoniuE.

(pag. 1601)

M1101002. Pneumonia virala severa la varste mici poate duce la obstructie bronsica in special la nivelul:

traheeiA. bronhiilor mariB. cailor respiratorii miciC.alveoleiD.oricare dintre eleE.

(pag. 1602)

M1101003. La persoanele cu deficit de alfa 1-antitripsina procesul panacinar se gaseste:difuzA. mai ales la varfurile pulmonareB. mai ales la bazele pulmonareC.corelat cu procesul centroacinarD.la nivelul lobului mediuE.

(pag. 1602)

M1201004. Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva ?

granulomul noncazeificantA. hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii miciB. fibroza peribronsicaC.hipertrofia musculaturii netede in caile respiratorii miciD.celulele inflamatorii in mucoasa si submucoasa cailor respiratorii miciE.

(pag. 1601)

M1201005. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice obstructive cu predminanta bronsitei:

scaderea severa a reculului elasticA. agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortuluiB. prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazuteC.sputa purulenta, abundentaD.hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severaE.

(pag. 1604)

1 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


M1201006. Care dintre proprietatile de mai jos nu apartin aminofilinei utilizate in boala pulmonara cronica obstructiva?

proprietati cardiotoniceA. proprietati diureticeB. depresor respiratorC.stimulator respiratorD.cresterea contractilitatii diafragmuluiE.

(pag. 1606)

M1201007. Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica?distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminaleA. secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsicB. tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutivC.hipertrofia glandelor producatoare de mucusD.sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)

E.

(pag. 1601)

M1301008. Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important:

Predispozitia geneticaA. Poluarea aeruluiB. FumatulC.Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxiceD.Factorii infectiosiE.

(pag. 1601)

M1301009. Care dintre urmatorii germeni apar mai frecvent in timpul exacerbarilor din bronsita cronica?

Micoplasma pneumoniaeA. Hemophzlus influenzaeB. RinovirusurileC.Virusul citomegalisD.Streptococcus pneumoniaeE.

(pag. 1602)

M1301010. Urmatoarele considerente terapeutice privind BPOC sunt corecte, EXCEPTaNDAbsenta obtinerii de raspuns la un drog bronhodilatator nu exclude posibilitatea unui efect pozitiv la administrarea prelungita a altor droguri

A.

Oprirea fumatului este singura modalitate certa de a stopa progresia sindromului obstructiv cronci in BPOCB. Terapia de substitutie cu nicotina asociata programului de educatie si schimbare comportamentala dubleaza sansa de succes a tentativei de oprire a fumatului

C.

Ypratropium este considerat de multi autori ca un bronhodilatator de electieD.Germenii bacterieni cel mai frecvent intalniti in BPOC sunt Haemophlus, Streptoccocus pneumoniae si Moraxella catarrhalis, ceea ce recomanda utilizarea unui antibiotic eficient contra microorganismelor secretante de betalactamaze

E.

(pag. 1606)

M1301011. Urmatoarele considerente terapeutice sunt valabile in BPOC, EXCEPTaND:Administrarea de mucolitice (aerosoli) in cursul perioadelor intercritice este mai eficienta decat asigurarea unei bune hidratari

A.

Drenajul postural este eficient in caz de tuse epuizanta sau ineficienta la pacientii cu hipersecretieB. Flebotomia periodica se recomanda in caz de hematocrit > 55% la pacientii cu cefalee si senzatie de cap greu

C.



Utilitatea oxigenoterapiei nocturne este justificata de reducerea PaO2 in cursul noptiiD.Dozarea aminofilinemiei se recomanda in caz de ineficienta sau toxicitate la administrarea dozelor - standard

E.

(pag. 1607)

M1401012. Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin:rezonanta magnetica nuclearaA. radiografie toracicaB. computer tomografie de inalta rezolutieC.examen de sputaD.radioscopie pulmonaraE.

(pag. 1600)

M1401013. In bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre:grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netedeA. grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsicB. grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor submucoaseC.grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului bronsicD.grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii netedeE.

(pag. 1601)

M1401014. Concentratia in sange a teofilinei trebuie mentinuta intre:5 -10 mg/lA. 10 – 15 mg/lB. 15 – 20 mg/lC.20 – 25 mg/lD.peste 25 mg/lE.

(pag. 1606)

M1501015. Inflamatia mucoasei bronsice in bronsita cronica este realizata prin interventia dominanta a:EozinofilieiA. Interleukinei 8B. Alfa-1-antitripsineiC.Interleukinei 4D.Elastazei endogeneE.

(pag. 1601)

M1501016. Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar prin:Atrofia glandelor secretoare de mucusA. Alterarea miscarii cililorB. Stimularea functiei macrofagelor alveolareC.Stimularea antiproteazelorD.Relaxarea musculaturii netedeE.

(pag. 1601)

M1501017. Care din urmatoarele gaze rezultate din poluarea aerului sunt implicate in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar:

Dioxidul de azot (NO2)A. Oxidul de carbonB. Bioxidul de carbonC.Dioxidul de sulf (SO2)D.AmoniaculE.



(pag. 1601)

M1501018. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:Sputa purulenta persistenta sau recurentaA. Sputa perlataB. Sputa mucoasaC.HemoptizieD.Wheezing precoceE.

(pag. 1601)

M1501019. In patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea:Deficitului de ceruloplasminaA. FumatuluiB. Poluarii cu amoniacC.Poluarii cu dioxid de azot (NO2)D.Poluarii cu pulberi silicogeneE.

(pag. 1602)

M1501020. Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita" prezinta de obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem":

Dispnee severa permanentaA. Sputa redusa, mucoidaB. Infectii bronsice mai putin frecventeC.Varsta la diagnostic peste 60 de aniD.Tuse inainte de debutul dispneeiE.

(pag. 1604)

M1601021. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOCFumatulA. Factori geneticiB. AlcoolismulC.Infectiile bronsiceD.Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsiciE.

(pag. 1601)

M1601022. Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este:Expunerea la frigA. Expunerea sporadica la noxe profesionaleB. Spatiile aglomerateC.FumatulD.Virozele respiratoriiE.

(pag. 1601)

M1601023. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de:40 aniA. 50 aniB. 60 aniC.sub 40 aniD.peste 60 aniE.

(pag. 1604)

M1601024. In BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este in jurul valorii de:50 mmHgA.



60 mmHgB. 70 mmHgC.peste 80 mmHgD.sub 50 mmHgE.

(pag. 1604)

M1601025. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de:

Peste 30%A. Peste 40%B. Peste 50%C.Peste 55%D.La orice valoare a hematocrituluiE.

(pag. 1607)

M2201026. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemuluii hematocritul are o valoare intre

30-40A. 35-45B. 45-55C.40-50D.30-45E.

(pag. 1604)

M2201027. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prinaparitia frecventa la copilul micA. aparitia la cei cu tuberculoza pulmonaraB. producerea une ispute mucoaseC.producerea unei spute purulenteD.tuse si dispnee suieratoareE.

(pag. 1601)

M2201028. Morfopatologia bronsitei cronice cuprindehipertrofia glandelor producatoare de surfactantA. hipertrofia glandelor din submucoasa cailor aeriene miciB. hipertrofia glandelor din caile aeriene mari, cartilaginoaseC.infiltrate limfocitare in mucoasaD.prezenta leucocitelor in submucoasaE.

(pag. 1601)

M2201029. Fumatul tigaretelor este implicat in patogeneza bronsitei cronice prinaccentuarea miscarilor cililorA. mobilizarea macrofagelor alveolareB. hiperplazia glandelor secreatoare de mucusC.infiltrarea mucoasei bronsice cu eozinofileD.eliberarea de citokineE.

(pag. 1601)

M2201030. In timpul exacerbarilor din bronsita cronica s-au incriminat urmatorii agenti infectiosistreptococul hemoliticA. stafilococul aureuB. rinovirusurileC.



adenovirusurileD.micoplasmeleE.

(pag. 1602)

M2201031. Bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezintatuse initial aparuta varaA. tuse initiala aparuta iarnaB. tuse seaca permanentaC.tuse cu dureri toracice matinaleD.tuse cu expectoratie hemoptoica frecventE.

(pag. 1605)

M2201032. Ce reprezinta indicele Reid?raportul transaminazelor ASAT / ALATA. raportul grosime glande submucoase / perete bronsicB. raportul transaminazelor ALAT / ASATC.raport grosime glande mucoase / glande seroase bronsiceD.raport corticala /medulara renalaE.

(pag. 1601)

M2201033. Cea mai precoce modificare structurala pulmonara care poate fi demonstrata la fumatorii tineri este

obstructia cailor respiratorii mariA. dilatarea cailor respiratorii mariB. obstructia cailor respiratorii miciC.dilatarea cailor respiratorii miciD.ingrosarea cailor respiratorii mariE.

(pag. 1601)

M2201034. Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt:deficitul de antitrombina IIIA. deficitul unor factori ai complementuluiB. lipsa de transferinaC.deficitul de alfa-1 antitripsinaD.excesul de enzime proteolitice leucocitareE.

(pag. 1602)

M2201035. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominenta emfizemului sunt:dispnee severaA. episoade frecvente de infectii bronsiceB. hipertensiune pulmonara de repaus severaC.capacitatea vitala crescutaD.capacitate de difuziune normalaE.

(pag. 1604)

M2201036. Concentratiile plasmatice eficiente ale teofilinei in bronsita cronica sunt:1-2mg/lA. 5-10mg/lB. 10-15mg/lC.20-25mg/lD.50mg/lE.

(pag. 1606)



M2201037. Efectele oxigenoterapiei in hipoxia arteriala persistenta sunt, exceptind:creste performanta cerebralaA. amelioreaza hipertensiunea pulmonaraB. creste supravietuireaC.amelioreaza insuficienta cardiacaD.amelioreaza toleranta la effortE.

(pag. 1607)

M2201038. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt, cu exceptia:

ulcerul de stressA. infectiile traheobronsiceB. embolia pulmonaraC.insuficienta ventriculara stangaD.aritmiile cardiaceE.

(pag. 1609)

M2201039. Imposibilitatea mentinerii schimburilor gazoase dupa indepartarea suportului ventilator mecanic se datoreaza urmatoarelor, cu exceptia:

sedativelor administrate pentru agitatieA. hipokaliemiei, hiperfosfatemieiB. alcalozei metaboliceC.cresterea cantitatii de secretiiD.afectiunile neuromusculareE.

(pag. 1609)

M2201040. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice nu cuprind:inhibarea antiproteazelorA. alterarea miscarii cililorB. inhibarea functiei eozinofilelor alveolareC.cresterea acuta a rezistentei cailor respiratorii mediata vagalD.inhibrea functiei macrofagelor alveolareE.

(pag. 1601)

M2201041. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei hematocritul are o valoare intre

30-40A. 35-45B. 40-50C.45-55D.50-55E.

(pag. 1604)

M2201042. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei, hipertensiunea pulmonara la efort este

absentaA. usoaraB. moderataC.severaD.agravataE.

(pag. 1604)



M2201043. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, hipertensiunea pulmonara de efort este


(pag. 1604)

M2201044. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, tusea apareinainte de debutul dispneeiA. dupa debutul dispneeiB. in faza terminalaC.postprandialD.rarE.

(pag. 1604)

M2201045. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei tusea aparerarA. inainte de debutul dispneeiB. dupa debutul dispneeiC.postprandialD.concomitent cu debutul dispneeiE.

(pag. 1604)

M2201046. Oxigenoterapia de durata in boala pulmonara cronica obstructiva nu este indicata in:cordul pulmonar cu hipoxie severaA. PaO2 de 55 mmHg persistentaB. insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipoxie arterialaC.PaO2 sub 55 mmHg cu sau fara cord pulmonarD.hipoxia arteriala severa asociata cu eritrocitozaE.

(pag. 1607)

M2201047. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examinarea cordului in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false

soc apexian amplu vizibilA. soc apexian greu perceptibilB. matitate cardiaca redusaC.impuls ventricular drept palpabil subxifoidianD.galop presistolic accentuat in inspirE.

(pag. 1604)

M2301048. Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie:cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutiviA. cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutiviB. cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutiviC.cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutiviD.continuaE.

(pag. 1601)

M2301049. La pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica (atat in cea de tip A- cu predominanta emfizemului, cat si in cea de tip B - cu predominanta bronsitei), sunt valabile urmatoarele afirmatii:

aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 75% din valoarea prezisaA.



aparitia dispneei de repaus la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisaB. aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisaC.dispnee de efort aparuta la VEMS sub 25% din valoarea prezisaD.aparitia retentiei de CO2 la valori ale VEMS-ului < 50% din valoarea prezisaE.

(pag. 1604)

M2301050. BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se caracterizeaza prin:Ht~ 50-55%A. hipoxemie severa: PaO2 ~ 45-60mm HgB. evolutie rapida spre CPC (HTAP precoce)C.aspect radiografic de hiperinflatie, cord micD.tuse cu expectoratie abundenta, purulentaE.

(pag. 1604)

M2301051. Nivelul sangvin al teofilinemiei - peste care pot apare efectele secundare ale terapiei cu metilxantine, (greata,varsaturi, tahiaritmii, convulsii):

5 mg/lA. 10 mg/lB. 15 mg/lC.20 mg/lD.25 mg/lE.

(pag. 1606)

M2301052. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin urmatoarele aspecte caracteristice:

pacient astenic, cu dispnee severa, cu participarea evidenta a muschilor respiratori accesoriA. gazometric: hipoxemie moderata: PaO2 ~ 65-75 mm HgB. Ht ~ 35 - 45 %C.Pa CO2 de obicei crescut > 50mmHgD.pacient tahipneic, cu expir relativ prelungit , cu buzele protruzionateE.

(pag. 1604)

M2501053. Diferenţierea din punct de vedere clinic între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic se face pe baza:

Antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţieA. Trecutului îndelungat cu wheezingB. Debutului recent al tusei cu expectoraţieC.Prezenţei sputei mucopurulenteD.Reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatatorE.

(pag. 1601)

M2501054. Diferenţierea clinică dintre astmul bronşic şi bronşita cronică obstructivă se face pe baza:Antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie.A. Trecutului îndelungat cu wheezing.B. Apariţiei mai recente a wheezing-ului.C.Prezenţei sputei mucopurulente.D.Reversibilităţii incomplete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator.E.

(pag. 1601)

M2501055. Bronşita cronică simplă se caracterizează prin:Spută purulentă persistentă sau recurentă.A. Producerea unei spute mucoase.B.



Trecut îndelungat de wheezing.C.Dispnee intensă.D.Wheezing la inhalarea unor agenţi iritanţi.E.

(pag. 1601)

M2501056. Bronşita cronică purulentă se caracterizează prin:Producerea unei spute mucoase.A. Spută purulentă sau persistentă în absenţa unui proces supurativ localizat.B. Dispnee intensă.C.Trecut îndelungat de wheezing.D.Debut recent al tusei cu expectoraţie.E.

(pag. 1605)

M2501057. Cel mai frecvent gaz implicat în poluarea atmosferei care exacerbează bronşita cronică este:Dioxidul de sulf (SO2)A. Dioxidul de azot (NO2)B. Oxidul de carbonC.AmoniaculD.Bioxidul de carbonE.

(pag. 1601)

M2501058. Cei mai frecvenţi agenţi microbieni evidenţiaţi în exacerbările bronşitei cronice sunt:MicoplasmeleA. RinovirusurileB. Bacteriile patogeneC.Virusurile, altele decât rinovirusurileD.ChlamidiileE.

(pag. 1602)

M2501059. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsină se manifestă la heterozigoţi prin:Niveluri serice întotdeauna sub 0,5 g/lA. Niveluri serice între 0,5 şi 2,5 g/lB. Niveluri serice peste 2,5 g/lC.Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în prima decadă de viaţăD.Manifestări clinice de astm bronşicE.

(pag. 1602)

M2501060. Dispneea de efort apare în bronşita cronică stadiul obstructiv când:VEMS scade sub 50%A. VEMS scade sub 75%B. VEMS scade sub 25%C.Tusea devine mucopurulentăD.Apare cianozaE.

(pag. 1604)

M2501061. Dispneea de repaus apare în bronşita cronică stadiul obstructiv când:VEMS scade sub 50%A. Tusea devine mucopurulentăB. VEMS scade sub 25%C.VEMS scade sub 75%D.Apare paloarea generalizatăE.

(pag. 1604)



M2501062. În boala pulmonară cronică cu predominanţă emfizem:Tusea apare înainte de debutul dispneeiA. Sputa este abundentă, purulentăB. Infecţiile bronşice sunt frecventeC.Hipertensiunea pulmonară de repaus este moderată către severăD.Capacitatea de difuziune este constant scăzutăE.

(pag. 1604)

M2601063. Care dintre următorii factori nu se recunosc în etiologia BPOCFumatulA. Factori geneticiB. Consumul excesiv de alcoolC.Infecţiile bronşiceD.Inhalarea cronică a diferiţilor iritanţi bronşiciE.

(pag. 1601)

M2601064. Care dintre următorii parametrii sunt obligatoriu scăzuti în BPOCCVA. CPTB. VEMSC.D. VED.CRFE.

(pag. 1603)

M2601065. Factorul etiologic cel mai important în profilaxia BPOC este:Expunerea la frigA. Expunerea sporadică la noxe profesionaleB. Spaţiile aglomerateC.FumatulD.Virozele respiratoriiE.

(pag. 1601)

M2601066. BPOC predominant bronşitic se diagnostizează în jurul vârstei de:40 aniA. 50 aniB. 60 aniC.sub 40 aniD.peste 60 aniE.

(pag. 1604)

M2601067. În BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este în jurul valorii de:50 mmHgA. 60 mmHgB. 70 mmHgC.peste 80 mmHgD.sub 50 mmHgE.

(pag. 1604)

M2601068. La pacienţii cu BPOC se recomandă efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de:

Peste 30%A. Peste 40%B.



Peste 50%C.Peste 55%D.La orice valoare a hematocrituluiE.

(pag. 1607)

M2601069. Tratamentul bronhodilatator în BPOC utilizeazăSimpatomimeticeA. Derivaţi de teofilinăB. AntibioticeC.MucoliticeD.Oxigenoterapie prelungităE.

(pag. 1606)

M2601070. În BPOC, sediul principal al obstrucţiei este în:Bifurcaţia traheeiA. Căile respiratorii mariB. Căile respiratorii mediiC.Căile respiratorii miciD.La nivelul alveolelor pulmonareE.

(pag. 1601)

M2601071. Renunţarea la fumat duce la tineri cu BPOC la:Dispariţia definitivă a distrucţieiA. Încetinirea alterării funcţiei pulmonareB. Menţinerea la acelaşi nivel al alterării funcţiei pulmonareC.Nu se constată nici o modificareD.Duce la decesE.

(pag. 1601)

M2601072. Exacerbarea BPOC este mod clar legată de poluarea cu:SO2A. NO2B. Derivaţi de clorC.Derivaţi benzoiciD.TolueniE.

(pag. 1601)

M2601073. În cadrul BPOC, numai în situaţii rare, pierderea capilarelor poate duce singură la:Hipertensiune pulmonară severăA. Hipertensiune pulmonară uşoarăB. Abces pulmonarC.Infarct pulmonarD.DispneeE.

(pag. 1604)

M2601074. Pacientul cu BPOC foloseşte:Muşchii accesori respiratoriA. Muschii scaleniB. Muschii intercostaliC.Muschii paravertebraliD.Miscări ample ale diafragmeiE.

(pag. 1604)



M2601075. Aportul de O2 la pacienţii cu BPOC cu Pa O2 este în jur de:80 mmHgA. 70 mmHgB. 60 mmHgC.40 mmHgD.sub 40 mmHgE.

(pag. 1607)

M2601076. Drenajul bronchopulmonar la bolnavi cu BPOC trebuie menţinut când există:HipersecreţieA. HiposecreţieB. Tuse uscaţiC.FebrăD.Creşterea presiunii parţiale de CO2E.

(pag. 1607)

M2601077. Mortalitatea intrasiptalicească pentru un pacient cu BPOC este de:< 25%A. 25%B. 10%C.>50%D.30%E.

(pag. 1610)

M2601078. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităţilorsupraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care ţin piesa cotA. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităţi dificile, operatorul poate scrâşni din dinţi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalţului

B.

zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzieC.vibraţia produsă de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau sindromul Raynaud

D.

aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătateE.

(pag. 194)

M2801079. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului sunt caracteristice:dispnee usoaraA. sputa abundentaB. frecvent cord pulmonar cronicC.rezistenta mareD.capacitate de difuziune scazutaE.

(pag. 1604)

M2801080. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei sunt caracteristice:episoade de insuficienta respiratorie repetateA. dispnee severaB. cord pulmonar rar, exceptand faza terminalaC.recul elastic - scadere severaD.rezistenta normala spre crestere usoaraE.

(pag. 1604)

M2801081. Corticoterapia in boala pulmonara cronica obstructiva se incepe cu:Prednison - 10 mg/ ziA.



Prednison - 30 mg/ ziB. Prednison - 60 mg/ ziC.Prednison - 1 mg / kgc/ ziD.Prednison - 2 mg/kgc/ziE.

(pag. 1607)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1101082. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu:tuseA. wheezingB. hemoptizieC.productie de sputaD.vomicaE.

(pag. 1601)

M1101083. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate:

In cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologieiA. supravietuirea este de lunga durataB. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 aniC.nu au vreo modificare a capacitatii de muncaD.VEMS>50%E.

(pag. 1604)

M1101084. Persoanele "blue-bloaters" pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigen prin:

Intoarcere venoasa crescutaA. episoade de apnee in somnB. tulburare de ritmC.accentuarea hipoventilatieiD.hipertensiune pulmonaraE.

(pag. 1605)

M1101085. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt:RhinovirusuriA. Haemophillus influenzaeB. Streptococcus pneumoniaeC.Mycoplasma pneumoniaeD.Moraxella catarrhalisE.

(pag. 1606)

M1201086. La patogeneza bolii pulmonare cronice obstructive contribuie:infectia cu rinovirusA. nivelul seric crescut al a1antitripsineiB. fumatulC.dioxidul de azot (NO2)D.dioxidul de sulf (SO2)E.

(pag. 1601/1602)

M1201087. In boala pulmonara cronica obstructiva se gasesc urmatoarele modificari fiziopatologice:



cresterea capacitatii functionale reziduale (CRF)A. reducerea volumului rezidual (VR)B. cresterea capacitatii pulmonare totale (CPT)C.cresterea reculului elastic al plamanuluiD.scaderea capacitatii vitaleE.

(pag. 1603)

M1201088. Care dintre modificarile de mai jos nu se intalnesc in boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului?

PaCO2 cronic, - 40 mmHgA. PaCO2 cronic, - 60 mmHgB. hematocritul – 55%C.PaO2 cronic, - 65 mmHgD.hematocritul - 35%E.

(pag. 1604)

M1201089. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt:

tusea instalata inaintea debutului dispneeiA. sputa redusa, mucoidaB. tusea instalata dupa debutul dispneeiC.sputa abundenta, purulentaD.frecventa crescuta a cordului pulmonarE.

(pag. 1604)

M1201090. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt:

tahipneeaA. bradipneeaB. hiposonoritatea bazelor pulmonareC.expirul relativ prelungitD.galopul presistolic accentuat in timpul inspiruluiE.

(pag. 1604)

M1201091. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

Haemophilus influenzaeA. Streptococul beta-hemoliticB. Stretococcus pneumoniaeC.Pseudomonas aeruginosaD.Moraxella catarrhalisE.

(pag. 1606)

M1201092. Emfizemul pulmonar se defineste ca:afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsicA. distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principaleB. afectiune in care se distrug septurile alveolareC.distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminaleD.afectiune in care se pastreaza septurile alveolareE.

(pag. 1601)

M1301093. Care din urmatoarele caracteristici corespund BPOC cu predominenta emfizemului:HTAP severaA.



Capacitate de difuziune scazutaB. Cord pulmonar cronic comunC.Recul elastic scazut severD.PaO2 de obicei = 65 – 75 mmHgE.

(pag. 1604)

M1301094. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul enzimelor proteolitice in BPOC le considerati corecte:

Inhibitorul proteazei α1AT protejeaza integritatea elastinei pulmonare de proteazele leucocitareA. Starea de heterozigot MZ si MS (pentru α1AT) se asociaza in mod cert cu alterarea functiei pulmonareB. Colchicina reduce elastaza endogena leucocitaraC.Rolul enzimelor proteolitice in inducerea emfizemului este limitat la pacientii cu deficienta de α1ATD.Homozigotii ZZ si SS au nivele serice de α1AT sub 0,5 g/l si dezvolta emfizem panacinar severE.

(pag. 1602)

M1301095. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente. Bifati situatiile pe care le considerati corecte

Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioaseA. Cele mai mari beneficii se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe anB. Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa exclusiv in cursul exacerbarilor acute

C.

Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand aspectul purulent nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale

D.

Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii volumului, vascozitatii sau a caracterului purulent al sputei

E.

(pag. 1606)

M1301096. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati corecte?

Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondereA. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se coreleaza cu emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar

B.

Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta respiratorie severa si moarte

C.

Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara folosirea aparenta a muschilor respiratori accesori

D.

Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului constituie investigatia esentiala, absolut necesara afirmarii diagnosticului si stabilirii strategiei terapeutice.

E.

(pag. 1604, 1605)

M1301097. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarea respiratorie in BPOC le considerati corecte:

Presiunea terminal-expiratorie intrinseca pozitiva depinde de forta reculului elastic si de volumul terminal-expirator

A.

Factorii de care depinde debitul expirator maxim sunt reprezentati de calibrul cailor respiratorii, reculul elastic al plamanilor si capacitatea de colabare a pulmonului

B.

Scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa (in afara exacerbarilor) se asociaza cu dispnee de repaus, hipercapnie si cord pulmonar cronic

C.

Valori ale PaCO2 de 50 mmHg si ale PaO2 de 50 mmHg pot fi intalnite in BPOC cu predominanta emfizemului

D.

Scaderea sub 50% a valorii VEMS (fata de valoarea prezisa) se insoteste de regula de aparitia dispneii de effort

E.

(pag. 1603,1604)

M1301098. Conduita de baza in managementul BPOC presupune



Vaccinarea anuala antipneumococicaA. Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a nicotineiB. Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospasticeC.Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerataD.Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de betalactamza in cazul cresterii caracterului purulent sau a cantitatii zilnice de sputa

E.

(pag. 1606,1607)

M1401099. In plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari:edemulA. fibroza peribronsicaB. hipotrofia musculaturii netedeC.dopuri intraluminale de mucusD.hipoplazia celulelor mucipareE.

(pag. 1601)

M1401100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false:

poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratoriiA. inhiba antiproteazeleB. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severeC.nu inhiba functia macrofagelor alveolareD.conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucusE.

(pag. 1601)

M1401101. Care dintre urmatoarele afirmatii privind deficitul de a1 antitripsina sunt adevarate:indivizii heterozigoti MS au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 2,5 – 3,5 g/lA. indivizii heterozigoti MZ au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 2,5 – 3,5 g/lB. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 1,5 – 2,5 g/lC.indivizii homozigoti SS au niveluri serice de a1 antitripsina < 0,5 g/lD.indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de a1 antitripsina < 0,5 g/lE.

(pag. 1602)

M1401102. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:

capacitatea vitala este crescutaA. volumul rezidual este scazutB. capacitatea pulmonara totala este crescutaC.debitele expiratorii maximale sunt diminuateD.capacitatea plamanului de a transfera CO este crescutaE.

(pag. 1604)

M1401103. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:

dispneea este severaA. radiografia toracica arata un cord maritB. hematocritul este intre 50 – 55 %C.hipertensiunea pulmonara la efort este moderataD.episoadele se insuficienta respiratorie sunt mai frecventeE.

(pag. 1604)

M1501104. Cele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt:ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tren"A.



Accentuarea generalizata a desenului bronhovascularB. Aspect de "geam mat" in campurile pulmonare inferioareC.Opacitati confluente hilareD.Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavitaE.

(pag. 1605)

M1501105. Explorarea ventilatorie la bolnavii cu boala pulmonara cronica cu "predominanta enfizemului" evidentiaza:

Capacitatea pulmonara totala (CPT) crescutaA. Volumul rezidual (VR) crescutB. Scaderea reculului elastic al plamanuluiC.Volumul rezidual (VR) scazutD.Capacitatea vitala (CV) crescutaE.

(pag. 1603)

M1501106. Pacientii cu Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" prezinta frecvent comparativ cu cei cu "predominanta bronsita":

Varsta la diagnostic sub 50 de aniA. Dispnee severaB. Sputa redusa, mucoidaC.Infectii bronsice mai frecventeD.Insuficienta respiratorie in stadiul terminalE.

(pag. 1604)

M1501107. Pacientii cu Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu "predominanta bronsita" prezinta frecvent:

Hiperinflatie, bule, cord mic pe radiografia toracicaA. Cord pulmonar cronic rar, exceptand faza terminalaB. Hipertensiune pulmonara in repaus moderata catre severaC.Capacitate de difuziune scazuta netD.Recul elastic normalE.

(pag. 1604)

M1501108. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele efecte:BronhodilatatoareA. CardiotoniceB. DiureticeC.Creste contractilitatea diafragmuluiD.AntiaritmiceE.

(pag. 1606)

M1501109. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:Bromura de ipratropiumA. AminofilinaB. AtropinaC.EfedrinaD.TerbutalinaE.

(pag. 1606)

M1501110. In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene:

Streptococcus pneumoniaeA. Haemophilus influenzaeB.



Staphilococcus aureusC.Moraxella catarrhalisD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 1606)

M1601111. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in:Reducerea reculului elastic al plamanuluiA. Inflamarea cronica a cailor aerieneB. Cresterea colapsului cailor aeriene in expirC.Cresterea disproportionata a efortului respiratorD.Hipersecretia de mucusE.

(pag. 1602)

M1601112. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:Haemophylus influenzaeA. Streprococcus haemolyticus grupa BB. Streptococcus pneumoniaeC.Moraxella catarhalisD.Staphilococcus aureusE.

(pag. 1606)

M1601113. Tratamentul bronhodilatator in BPOC utilizeazaSimpatomimeticeA. Derivati de teofilinaB. AnticolinergiceC.MucoliticeD.Oxigenoterapie prelungitaE.

(pag. 1606)

M1601114. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei in BPOC se produce:GreataA. DiareeB. VarsaturiC.TahiaritmieD.ConvulsiiE.

(pag. 1606)

M1601115. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:Diafragme coborate, aplatizateA. Silueta cardiaca larga maritaB. Atenuare periferica a desenului bronho-vascularC.Hipotransparenta retrosternalaD.Largirea mediastinului superiorE.

(pag. 1605)

M1601116. In BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica in urmatoarele cazuri:HemoptizieA. Febra, frisonB. Durere toracicaC.Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibioticeD.Primul episod usor de bronsitaE.

(pag. 1606)



M2201117. Bronista cronica se defineste printuse frecventa cel putin 4 luni la randA. tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe anB. dispnee cu tuse frecventa in sezoanele reciC.sindrom bronsitic 3 luni pe an 2 ani consecutivD.tuse recurenta, seaca, eventual cu aspect suieratorE.

(pag. 1601)

M2201118. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prindureri toracice difuzeA. tuse cu expectoratie seroasaB. tuse cu expectoratie purulentaC.tuse cu expectoratie purulenta si mucoasaD.dispnee la eforturi mariE.

(pag. 1601)

M2201119. In bronsita cronica obstructiva suntantecedente de tuse cu expectoratieA. antecedente de dureri toracice toracice difuzeB. antecedente de pneumonii repetateC.prezente de la debut obstructia bronsica si wheezingulD.prezente tardiv obstructia bronsica si wheezingulE.

(pag. 1601)

M2201120. Emfizemul pulmonareste o notiune clinica puraA. se defineste morfolgicB. se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distaleC.distensia spatiilor aeriene este situata proximal de bronsioleD.distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolareE.

(pag. 1601)

M2201121. In bronhopneumopatia cronica obstructiva studiile morfopatologice au notatprezenta leziunilor bronsice difuzeA. sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii miciB. s asociaza edem in bronsile mariC.exista hiperplazia celulelor mucipareD.sunt mici tromboze perialveolareE.

(pag. 1601)

M2201122. Studii postmortem in bronhopneumatia cronica obstructiva au identificatsediul principal al obstructiei este situat in bronhiile mediiA. obstructia se insoteste de mici trombozeB. exista edem peribronsicC.se gaseste un infiltrat inflamator situat in mucoasa bronsicaD.se afla numeroase eozinofileE.

(pag. 1601)

M2201123. Inhalarea fumului de tigara determinavaodilatatie in submucoasaA. bronhoconstrictieB.



eliberarea de histamina intrabronsicaC.eliberarea de noradrenalina localD.contractia musculaturii netedeE.

(pag. 1601)

M2201124. Obstruceia cailor aeriene respiratorii mici in cadrul bronsitei croniceeste o manifestare tardiva la fumatoriA. este o manifestare precoceB. este permanentaC.poate fi reversibila la tineriD.se noteaza mai ales la varstniciE.

(pag. 1601)

M2201125. Pneumoniile virale severe au rol in patogeneza bronsitei cronicenumai pe teren alergicA. doar la adolescentiB. se intrica la cei cu deficit imunC.la copii miciD.poate determina obstructie cronica pe caile aeriene respiratorii miciE.

(pag. 1602)

M2201126. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta emfizemului pulmonar cuprinde

predominanta neta a barbatilor obeziA. istoric indelungat de tuse redusaB. dispnee de efort cu evolutie lungaC.episoade recurente de dureri toraciceD.expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusaE.

(pag. 1604)

M2201127. In stadii avansate in bronhopneumopatia cronica obstrucitva cu predominanta emfizemului tabloul clinic cuprinde

tip constitutional astenicA. deficit ponderalB. bolnav febilC.bolnav bradipneicD.aspect rubeotic al faciesuluiE.

(pag. 1604)

M2201128. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna emfizemului evidentiaza

bolnav tahipneicA. expir prelungitB. tuse seaca frecventa chinuitoareC.in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spateD.au frecvent buzele protruzionateE.

(pag. 1604)

M2201129. La examenul obiectiv al emfizematosului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva se noteaza

la percutie hipersonoritate difuzaA. la percutia bazelor este timpanismB. freamatul pectoral este accentuatC.



murmur vezicular accentuatD.murmur vezicular diminuatE.

(pag. 1604)

M2201130. Auscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se noteaza

wheezingA. expir suieratorB. expir prelungitC.murmur vezicular diminuatD.raluri fine de tonalitate inalta la sfarsitul expiruluiE.

(pag. 1604)

M2201131. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul obiectiv al cordului evidentiaza

soc apexian amplu, vizibilA. soc apexian greu perceptibilB. matitate cardiac redusaC.se palpeaza impulsul ventricular drept in regiunea subxifoidianaD.galop presistolic accentuat in inspirE.

(pag. 1604)

M2201132. Explorarea functionala respiratorie releva in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului urmatoarele date

capacitatea pulmonara totala nemodificataA. volumul rezidual crescutB. capacitatea vitala scazutaC.capacitatea de transfer a CO este nemodificataD.permeabilitatea capilarului pulmonar este nemodificataE.

(pag. 1604)

M2201133. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul radiologic poate releva

desen bronhoalveolar accentuat bilateralA. diafragme coborateB. aplatizarea cupolelor diafragmaticeC.hipertransparenta pulmonaraD.bule de emfizem bazaleE.

(pag. 1605)

M2201134. Examenul radiologic in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului noteaza

hipotransparenta pulmonara bazalaA. cresterea transparentei retrossternaleB. cardiomegalie, predominant a cordului dreptC.ingustarea siluetei cardiaceD.atenuarea periferica a desenului bronhovascularE.

(pag. 1605)

M2201135. Tomografia computerizata in diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive cu predominanta emfizemului

se indica de rutina pentru diagnosticA. cuantifica emfizemulB.



se indica in diagnosticul formei buloaseC.are valoare prognosticaD.are valoare practica limitataE.

(pag. 1605)

M2201136. Evolutia clinica in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin

frecvente recurente infectioase severeA. evolutie rapida spre agravare, secundar infectiilorB. dispnee severaC.dispnee progresivaD.are lungi perioade de acalmieE.

(pag. 1605)

M2201137. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemuluiacuzele cardiace sunt precoceA. apare frecvent angina pectoralaB. insuficienta cardiaca dreapta este precoceC.insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminalD.insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminalE.

(pag. 1605)

M2201138. Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele caracteristici

este fumator inveteratA. are antecedente de pneumonii repetateB. frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonaraC.are trecut de dispnee progresivaD.antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulentaE.

(pag. 1605)

M2201139. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele date

antecedente de viroze repetateA. tuse frecventa initial varaB. tuse frecventa initial iarnaC.recurente cu expectoratie mucopurulentaD.frecvente spute hemoptoiceE.

(pag. 1605)

M2201140. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezintavarsta medie de peste 50 aniA. varsta medie la debut sub 40 aniB. dispnee in crizeC.tuse cronicaD.recurente mucopurulente frecventeE.

(pag. 1604)

M2201141. Examenul obiectiv al bolnavului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezinta

tip astenicA. facies rozB. tip supraponderalC.



torace alungit astenicD.cianoza faciala si perifericaE.

(pag. 1605)

M2201142. Examenul obiectiv la bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei evidentiaza

facies rozA. torace emfizematosB. matitate bazalaC.hipersonoritateD.pulsatii epigastriceE.

(pag. 1605)

M2201143. Examenul obiectiv in bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei arata

torace emfizematosA. sonoritate pulmonaraB. raluri bronsice diseminateC.raluri crepitanteD.ral-frecatura bazalaE.

(pag. 1605)

M2201144. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei examenul cordului poate arata

pulsatii epigastriceA. suflu sistolic apicalB. galop presistolic dreptC.frecvente extrasistole ventriculareD.suflu holosistolic tricuspidianE.

(pag. 1605)

M2201145. Emfizemul panacinar intereseaza la nivelul acinului zonelecentraleA. superioareB. perifericeC.inferioareD.intermediareE.

(pag. 1602)

M2201146. Nivelul seric de alfa-1-antitripsina estecrescut in reactii inflamatoriiA. crescut dupa administrare de estrogenB. scazut in reactii inflamatoriiC.scazut dupa administrare de progesteronD.normal la valori peste 2,5mg/lE.

(pag. 1602)

M2201147. Inflamatia din bronsita cronica difera de cea din astmul bronsic prin:afectarea epiteliului alveolarA. localizarea peribronsiolara a modificarilor fibroticeB. predominanta eozinofilelorC.predominanta neutrofilelorD.relatie direct proportionala intre intensitatea inflamatiei si reactivitatea bronsicaE.



(pag. 1601)

M2201148. Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele, exceptand:distensia permanenta a spatiilor alveolare distal de bronsiile principaleA. distrugerea septelor alveolareB. intereseaza zonele centrale ale acinului in emfizemul centrolobularC.interesarea numai a zonelor periferice ale acinului in emfizemul panacinarD.apare in deficitul de alfa-1 antitripsinaE.

(pag. 1602)

M2201149. Episoadele respiratorii acute din bronsita cronica se caracterizeaza prin:infectii virale si bacterieneA. infectii cu micoplasmeB. infectii cu rinovirusuri mai frecvent in timpul si intre exacerbariC.avansarea obstructiei cronice independent de etiologieD.infectii virale usoare la fumatori ce pot agrava obstructia in caile respiratoriiE.

(pag. 1602)

M2201150. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice sunt:inhiba antiproteazeleA. altereaza miscarea cililorB. inhiba functia eozinofilelor alveolareC.creste acut rezistenta cailor respiratorii mediata vagalD.inhiba functia macrofagelor alveolareE.

(pag. 1601)

M2201151. Bronsita cronica obstructiva se caracterizeaza prin:ingustarea cailor respiratoriiA. diminuarea debitelor maximale ale fluxului respiratorB. pierderea reculului elastic al plamanuluiC.cresterea rezistentei cailor respiratoriiD.scaderea rezistentei cailor respiratoriiE.

(pag. 1602)

M2201152. Deficitul de alfa-1 antitripsina se caracterizeaza prin cu exceptia:produce precoce emfizem centrolobularA. niveluri serice de peste 1,5 g/l la homozigotii ZZ sau SSB. alterarea functiei respiratori se dezvola in decada a treia - a patra de viataC.se transmite autosomal codominantD.incidenta heterozigotilor MZ sau MS variaza intre 5-14% in populatia generalaE.

(pag. 1602)

M2201153. Debitele maximale respiratorii sunt rezultatul unei corelatii intre:reculul elastic al plamanilorA. gradul de inflamatie al cailor respiratoriiB. calibrul cailor respiratoriiC.efortul respirator de crestere a ventilatieiD.capacitatea de colabare a cailor respiratoriiE.

(pag. 1603)

M2201154. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei se coreleaza cu:scaderea reculului elasticA.



hipertensiune pulmonara agravata la effortB. accentuarea aspectului bronhovascular la baze, cord micC.episoade de insuficienta respiratorie repetateD.varsta la diagnost peste 60 aniE.

(pag. 1604)

M2201155. Volumele pulmonare si debitele ventilatorii pezinta inboala pulmonara cronica obstuctiva cu predominanta emfizemului urmatoarele modificari

capacitate vitala normalaA. CPT(capacitate pulmonara totala) normalaB. VR(volum rezidual) scazutC.Capacitate vitala scazutaD.Debite expiratorii maximale diminuateE.

(pag. 1604)

M2201156. Examenul microscopic al sputei la pacientii cu bronsita cronica se indica:la toti pacientii in perioadele de exacerbareA. cand aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea antibioticelor uzualeB. in caz de febra, frisonC.in caz de durere toracicaD.cand vascozitatea si volumul secretiilor cresteE.

(pag. 1606)

M2201157. Corectarea malnutritiei in boala pulmonara cronica obstructiva determina:cresterea fortei musculareA. diminuare dispneeiB. cresterea capacitatii de efortC.ameliorarea importanta a functiei pulmonareD.accentuarea oboseliiE.

(pag. 1606)

M2201158. Care din urmatoarele afirmatii despre bronsita cronica sunt adevarate?hipertrofia glandelor producatoare de mucus se asociaza cu emfizemulA. prevalenta este mai mare la muncitorii expusi la pulberi organiceB. obstructia cailor respiratorii mici este cea mai precoce modificare structuralaC.exces de mucus in tractul traheobronsic produce tuse si expectorateD.hiperplazia celulelor mucipare predomina in caile respiratorii mariE.

(pag. 1601)

M2201159. Din punct de vedere farmacologic care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate referitor la teofilina:

are efect bronhodilatator, cardiotonic si diureticA. nu prezinta variabilitate a absortiei si degradarii de la un pacient la altulB. insomnia apare frecvent cand nivelurile sanguine sunt in limitele terapeuticeC.tahiaritmiile si convulsiile apar la niveluri sanguine sub 20mg/lD.administrarea parenterala este indicata in insuficienta respiratorieE.

(pag. 1606)

M2201160. Corticoterapia sistemica se utilizeaza:numai dupa utilizarea fara succes a bronhodilatatoarelorA. la unii pacienti cu eozinofilie a sputeiB. dupa obiectivarea modificarilor prin spirometrieC.



inaintea drenajului pulmonarD.inaintea utilizarii corticoterapiei oraleE.

(pag. 1607)

M2201161. Oxigenoterapia de durata in boala pulmonara cronica obstructiva este indicata in:cordul pulmonar cu hipoxie severaA. PaO2 de 55 mmHg persistentaB. insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipoxie arterialaC.PaO2 sub 55 mmHg cu sau fara cord pulmonarD.hipoxia arteriala severa asociata cu eritrocitozaE.

(pag. 1607)

M2201162. Insuficienta respiratorie acuta in boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin:

cresterea PaCO2 cu 10 mmHgA. scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHgB. hipercapnia moderata asociata cu un pH mai mic de7,30C.orice grad de hipercapnie ce se asociaza cu un pH sub 7,30D.este precedata de infectii traheobronsiceE.

(pag. 1608)

M2201163. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute in BPOC sunt:sedativeleA. infectiile traheobronsiceB. episoadele de poluare intensa a atmosfereiC.oxigenoterapia in excesD.insuficienta ventriculara stangaE.

(pag. 1608)

M2201164. Oprirea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta ce necesita suport ventilator se incearca cand:

volumul curent spontan este mai mic de 5 ml/kgA. pacientul este constientB. travaliul respirator este amelioratC.capacitatea vitala de peste 10ml/kgD.schimburile gazoase se mentinE.

(pag. 1609)

M2201165. Prognosticul bolii pulmonare cronice obstructive se coreleaza negativ cu:hipertensiune pulmonara severaA. predominenta componentei emfizematoaseB. oxigenoterapia de durataC.scaderea VEMS-ului sub 25% din valoarea normala prezisaD.predominenta componentei bronsiticeE.

(pag. 1610)

M2201166. Emfizemul unilateral (sindromul Macleod) se caracterizeaza prin:alveole pulmonare reduse ca numarA. distructie de septe alveolareB. artera pulmonara de partea afectata hipoplazicaC.cai respiratorii normale structuralD.dilatarea bronsiolelor terminaleE.



(pag. 1610)

M2201167. Dintre factorii patogeni care produc bronsita cronica obstructiva fac parte:dioxidul de azotA. fumatulB. deficitul de alfa-1 antitripsinaC.diizocianatul de toluenD.infectiile repetateE.

(pag. 1602)

M2201168. Emfizemul pulmonar centrolobular se caracterizeaza prin,cu exceptia:localizare in centrul acinilorA. raport ventilatie/perfuzie maritB. capilare intacte in centrul acinului si absente la periferieC.disfunctie respiratorie evidenta cand sunt afectate multe unitati acinareD.este prototipul de modificare din deficitul de alfa-1 antitripsinaE.

(pag. 1601)

M2201169. In boala pulmonara cronica dispneea de repaus se caracterizeaza prin:VEMS-ul scade sub 50% din valoarea prezisaA. VEMS-ul scade sub 25% din valoare prezisaB. Se asociaza cu cordul pulmonarC.Nu se asociaza cu retentia de CO2D.VEMS-ul scade cu 25% din valoarea prezisaE.

(pag. 1604)

M2201170. Indicele Reid se caracterizeaza prin:hipertrofia glandelor submucoase din caile respiratorii miciA. raportul dintre grosimea glandelor submucoase si cea a peretelui bronsicB. are o valoare de 0,52 ±0,08 la cei cu antecedente de bronsita acutaC.valorile scazute ale indicelui se asociaza frecvent cu simptomatologiaD.are o valoare de 0,44 ±0,09 la cei fara antecedente de bronsita cronicaE.

(pag. 1601)

M2201171. Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice nu cuprind:deficitul de antitrombina IIIA. deficitul unor factori ai complementuluiB. lipsa de transferinaC.deficitul de alfa-1 antitripsinaD.excesul de enzime proteolitice leucocitareE.

(pag. 1602)

M2201172. Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoareledistensia permanenta a spatiilor alveolare distal de bronsiile principaleA. distrugerea septelor alveolareB. intereseaza zonele centrale ale acinului in emfizemul centrolobularC.interesarea numai a zonelor periferice ale acinului in emfizemul panacinarD.apare in deficitul de alfa-1 antitripsinaE.

(pag. 1602)

M2201173. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei NU se coreleaza cu:scaderea reculului elasticA.



hipertensiune pulmonara agravata la efortB. accentuarea aspectului bronhovascular la baze, cord micC.episoade de insuficienta respiratorie repetateD.varsta la diagnostic peste 60 aniE.

(pag. 1604)

M2201174. Constituie medicamente bronhodilatatoaremetilxantineleA. albuterolulB. metoprololulC.atropinaD.cefaclorulE.

(pag. 1606)

M2201175. Reducerea chirurgicala a volumului pulmonar in tratamentul pacientilor cu BPOC:a fost introdusa recentA. are ca scop scaderea elasticitatii plamanuluiB. se aplica la cei cu emfizem omogenC.este in stadiu experimentalD.este cea mai buna metoda de tratament a emfizemuluiE.

(pag. 1607)

M2201176. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului hipertensiunea pulmonara in repaus este

absentaA. usoaraB. moderataC.intensaD.severaE.

(pag. 1604)

M2201177. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei, hipertensiunea pulmonara in repaus este


(pag. 1604)

M2201178. Din punct de vedere farmacologic care dintre afirmatiile urmatoare sunt false referitor la teofilina:

are efect bronhodilatator, cardiotonic si diureticA. nu prezinta variabilitate a absortiei si degradarii de la un pacient la altulB. insomnia apare frecvent cand nivelurile sanguine sunt in limitele terapeuticeC.tahiaritmiile si convulsiile apar la niveluri sanguine sub 20mg/lD.administrarea parenterala este indicata in insuficienta respiratorieE.

(pag. 1606)

M2201179. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:ulcerul de stressA. infectiile traheobronsiceB. embolia pulmonaraC.



insuficienta ventriculara stangaD.aritmiile cardiaceE.

(pag. 1609)

M2201180. Imposibilitatea mentinerii schimburilor gazoase dupa indepartarea suportului ventilator mecanic se datoreaza urmatoarelor:

sedativelor administrate pentru agitatieA. hipokaliemia, hiperfosfatemiaB. alcalozei metaboliceC.cresterea cantitatii de secretiiD.afectiunile neuromusculareE.

(pag. 1609)

M2201181. Care dintre afirmatiile urmatoare privind emfizemul pulmonar sunt falseeste o notiune pur clinicaA. se defineste morfologicB. se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distaleC.distensia spatiilor aeriene este situat proximal de bronsioleD.distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolareE.

(pag. 1601)

M2201182. Care dintre afirmatiile urmatoare privind morfopatologia in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false

sunt prezente leziuni bronsice difuzeA. sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii miciB. se asociaza edem in bronsiile mariC.exista hiperplazia celulelor mucipareD.sunt mici tromboze perialveolareE.

(pag. 1601)

M2201183. Fumatul tigaretelor NU se implica in patogeneza bronsitei cronice prinaccentuarea miscarilor cililorA. mobilizarea macrofagelor alveolareB. hiperplazia glandelor secretoare de mucusC.infiltrarea mucoasei bronsice cu eozinofileD.eliberarea de citokineE.

(pag. 1601)

M2201184. Inhalarea fumului de tigara NU determinavasodilatatie in submucoasaA. bronhoconstrictieB. eliberarea de histamina intrabronsicaC.eliberarea de noradrenalina localD.contractia musculaturii netedeE.

(pag. 1601)

M2201185. In timpul exacerbarilor din bronsita cronica NU s-au putut incrimina urmatorii agenti infectiosi

streptococul hemoliticA. stafilococul aureuB. rinovirusurileC.adenovirusurileD.



micoplasmeleE.

(pag. 1602)

M2201186. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt falsela percutie obtinem hipersonoritate difuzaA. la percutia bazelor este timpanismB. freamatul pectoral este accentuatC.murmurul vezicular este accentuatD.murmurul vezicular este diminuatE.

(pag. 1604)

M2201187. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominant emfizemului sunt false

bolnavul este tahipneicA. are expir prelungitB. are tuse seaca chinuitoareC.n pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spateD.au frecvent buzele protruzionateE.

(pag. 1604)

M2201188. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominant emfizemului sunt false

acuzele cardiace sunt precoceA. apare frecvent angina pectoralaB. insuficienta cardiaca dreapta este precoceC.insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminalD.insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminalE.

(pag. 1605)

M2201189. Care dintre afirmatiile urmatoare privind pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false

este fumator inveteratA. are antecedente de pneumonii repetateB. frecvent are antecedente de tuberculoza puolmonaraC.are trecut de dispnee progresivaD.are antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulentaE.

(pag. 1605)

M2201190. Care dintre afirmatiile urmatoare privind tusea la pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt false

apare initial varaA. apare initial iarnaB. e seaca, permanentaC.se insoteste de dureri toracice matinaleD.frecvent apare expectoratie hemoptoicaE.

(pag. 1605)

M2201191. Care dintre afirmatiile urmatoare privind pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt false

varsta medie e peste 50 aniA. varsta medie la debut e sub 40 aniB. dispnee apare in crizeC.tusea e cronicaD.



recurente mucopurulente frecventeE.

(pag. 1604)

M2201192. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronisitei sunt false

este un tip astenicA. are facies rozB. este un tip supraponderalC.are torace alungit astenicD.are cianoza faciala si preifericaE.

(pag. 1605)

M2201193. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examenul cordului in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false

pulsatii epigastriceA. suflu sitolic apicalB. galop presistolic dreptC.frecvente extrasistole ventriculareD.suflu holosistolic tricuspidianE.

(pag. 1605)

M2201194. Emfizemul panacinar NU intereseaza la nivelul acinului zonelecentraleA. superioareB. perifericeC.inferioareD.intermediareE.

(pag. 1602)

M2301195. In boala pulmonara cronic- obstructiva, la nivelul cailor respiratorii mici , se descriu urmatoarele elemente morfopatologice:

hiperplazia celulelor secretoare de mucusA. celule inflamatorii la nivelul mucoasei si submucoaseiB. hipertrofia musculaturii netedeC.indice Reid = 0,44 +/- 0,09D.edem si fibroza peribronsicaE.

(pag. 1601)

M2301196. Hiperplazia celulelor secretorii e stimulata de:enzimele neutrofilelorA. factorul alfa de necroza tisularaB. elastazeC.mediatorii lipidiciD.catepsina GE.

(pag. 1601)

M2301197. Mecanismele prin care fumatul joaca un rol esential in patogeneza BPOC sunt:inhibarea functiei macrofagelor alveolareA. alterarea miscarii ciliareB. inhibarea antiproteazelorC.inflamatia bronsiilor mariD.hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucusE.



(pag. 1601)

M2301198. In cazul bolii pulmonare obstructive cronice de tip A: cu predominanta emfizemului ("pink-puffer") se descriu urmatoarele caracteristici:

tuse cronica,cu sputa abundentaA. tipul constitutional al pacientului - de obicei astenic, cu pierdere ponderala evidenta (prin epuizare); cu folosirea evidenta a muschilor respiratori accesori

B.

aspect radiografic - cu accentuarea desenului bronhovascular la baze si cord maritC.gazometric: PaO2 ~ 70 mm HgD.CPT crescut, VR crescutE.

(pag. 1604)

M2301199. Cei mai frecventi agenti patogeni implicati in cursul infectiilor respiratorii din BPOC:Haemophilus influenzaeA. bacilul FriedlanderB. stafilococC.Streptococcus pneumoniaeD.Moxarella catarrhalisE.

(pag. 1606)

M2301200. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin:pacient supraponderal, cianotic,edematos, prezentand episoade de apnee in somnA. capacitate pulmonara totala crescuta, si scaderea capacitatii de difuziuneB. radiologic: accentuarea aspectului bronhovascular, cord maritC.Ht ~ 35-45 %D.varsta diagnosticarii > 60 aniE.

(pag. 1605)

M2301201. Aminofilina (cea mai utilizata metilxantina in tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice) are ca efecte:

bronhodilatatiaA. efect inotrop +B. scaderea edemului si bronhiolospasmului (prin actiune antiinflamatorie)C.efect diureticD.cresterea fortei de contractie a diafragmului (in conditii de hipoxie sau oboseala musculara)E.

(pag. 1606)

M2301202. Indicatiile oxigenoterapiei cronice in BPOC sunt:hipoxie arteriala persistenta - PaO2 = 55-60 mmHg, asociata cu semne de cord pulmonarA. PaO2 = 50 mmHg, fara cord pulmonarB. PaO2 = 75 mmHg, cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreaptaC.PaO2 = 60mm Hg cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreaptaD.PaO2 = 75 mm Hg cu sleep- apneeE.

(pag. 1607)

M2301203. Efectele secundare ce pot apare in tratamentul cu metilxantine (la valori ale teofilinemiei > 20 mg/l) sunt:

tahiaritmieA. greturi, varsaturiB. retentie de urinaC.pareza musculaturii netede intestinaleD.convulsiiE.

(pag. 1606)



M2301204. Principiile de baza ce trebuie respectate in timpul corticoterapiei in BPOC sunt:initierea corticoterapiei se face concomitent cu initierea medicatiei bronhodilatatoareA. inceperea terapiei cu prednison: 0,5 mg/ kg/zi, cu scaderea ulterioara progresiva a dozelorB. obiectivarea modificarilor obtinute, prin spirometrie si evaluarea schimburilor gazoase , cu oprirea corticoterapiei in lipsa ameliorarii obiective

C.

supravegherea tolerantei digestiveD.descresterea dozei pana la doza minima care mentine o functie pulmonara satisfacatoareE.

(pag. 1607)

M2301205. Care din urmatoarele afirmatii privind BPOC le considerati corecte:Beta-2- agonistii tip Metaproterenol, administrati oral sau in aerosoli au efecte cardiace adverse mai severe decat izoproterenolul

A.

Administrarea in aerosoli a beta 2 agonistilor este mai putin nociva cardiovascular decat administrarea orala

B.

Bromura de ypratropium este considerata de multi autori drept bronhodilatator de electie in BPOCC.Rolul corticoterapiei inhalatorii la pacientii cu hiperreactivitate bronsica si cu BPOC este cert stabilitD.Eozinofilia sputei delimiteaza mai bine decat eozinofilia sangvina - pacientii ce raspund bine la corticoterapie

E.

(pag. 1606-1607)

M2301206. Efectele rezectiei bilaterale a corpului carotidian (ca atitudine terapeutica pre- transplant pulmonar - in boala obstructiva cronica) sunt:

eliminarea dispneei, prin cresterea adaptabilitatii ventilatiei la hipoxemie si hipercapnieA. ameliorarea schimburilor gazoaseB. stimularea mecanicii pulmonareC.reducerea tolerantei la effortD.ameliorarea distributieiE.

(pag. 1607)

M2301207. La pacientii hipercapnici, atitudinea terapeutica recomandata in vederea ameliorarii schimburilor gazoase , a cresterii fortei musculare si adaptabilitatii ventilatiei:

folosirea continua a ventilatiei cu presiune negativaA. ventilatie cu presiune intermitenta pozitivaB. ventilatie cu presiune negativa,utilizata intermitentC.utilizarea ventilatiei cu presiune negativa pentru perioade de 8h/zi, 2 zile consecutivD.o posibila complicatie a acestei metode terapeutice o reprezinta apneea obstructiva in somn.E.

(pag. 1607-1608)

M2301208. Criteriile definitorii ale diagnosticului de insuficienta respiratorie acuta, la pacientii cu obstructie cronica a cailor respiratorii sunt:

cresterea PaCO2 cu 10-20 mm HgA. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mm HgB. orice grad de hipoxemie, asociat cu pH<7,30C.orice grad de hipercapnie, asociat cu pH<7,30D.scaderea acuta a PaO2 de la 70 mmHg la 60 mmHgE.

(pag. 1608)

M2301209. Conditiile care trebuie respectate in cazul instituirii intubatiei endotraheale, la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta:

se indica la pacientii hipercapnici, cu obnubilare evidentaA. evitarea hiperinflatiei si barotraumeiB. asigurarea scaderii treptate a PaCO2 pana la valorile normaleC.scaderea treptata a PaCO2 sub valorile normaleD.



nivelul- tinta al PaCO2 - sa corespunda cu valorile obisnuite (ridicate)ale pacientului cu BPOC - 50-60 mmHg

E.

(pag. 1608)

M2501210. Bronşita cronică obstructivă se caracterizează prin:Antecedente îndelungate de tuse cu expectoraţie.A. Apariţia târzie a wheezingului.B. Producerea unei spute mucoase.C.Debut recent al tusei cu expectoraţie.D.Trecut îndelungat cu whezing.E.

(pag. 1601)

M2501211. Inflamaţia mucoasei bronşice din bronşită se caracterizează prin:Aspectul predominant eozinofilic.A. Localizare predominant peribronşiolară a modificărilor fibrotice.B. Intervenţia predominantă a interleukinei 8.C.Intervenţia predominantă a elastazei endogene.D.Intervenţia predominantă a alfa-1-antitripsinei.E.

(pag. 1601)

M2501212. Hiperplazia celulelor secretorii de mucus specifică bronşitei cronice este stimulată de:Interleukina 8.A. Enzimele neutrofilelor.B. Elastaze.C.Catepsina G.D.Interleukina 4.E.

(pag. 1601)

M2501213. Mecanismele prin care fumatul intervine în patogeneza bronşitei cronice sunt reprezentate de:

Alterarea mişcării cililor.A. Inhibarea funcţiei macrofagelor alveolare.B. Hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus.C.Stimularea antiproteazelor.D.Relaxarea musculaturii netede.E.

(pag. 1601)

M2501214. Bronşita cronică are o prevalenţă mai mare la muncitorii din:Fabricile de bumbacA. Fabricile de mase plastice expuşi la diizocianatul de toluenB. Fabricile de bereC.Centralele nucleareD.Centralele electriceE.

(pag. 1602)

M2501215. Factorii implicaţi în patogenia bronşitei cronice sunt:FumatulA. Poluarea cu oxid de carbonB. Deficitul de ceruloplasminăC.Poluarea cu dioxid de sulf (SO2)D.Infecţia bronşicăE.

(pag. 1602)



M2501216. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsină se manifestă la homozigoţi prin:Niveluri serice întotdeauna sub 0,5 g/lA. Niveluri serice între 0,5 şi 2,5 g/lB. Niveluri serice peste 3,5 g/lC.Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în decadele a treia - a patra de viaţăD.Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în prima decadă de viaţăE.

(pag. 1602)

M2501217. Specifice bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă emfizem sunt:Vârsta la diagnostic în jur de 60 aniA. Dispneea severăB. Tusea înainte de debutul dispneeiC.Infecţii bronşice frecventeD.Hematocrit 35-45%E.

(pag. 1604)

M2501218. Specifice bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă bronşită sunt:Vârsta la diagnostic în jur de 50 de aniA. Tusea înaintea debutului dispneeiB. Dispnee severă de la debutC.Spută abundentă purulentăD.Infecţii bronşice rareE.

(pag. 1604)

M2501219. Explorarea paraclinică a bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă emfizem evidenţiază:

Hiperinflaţie, bule, cord mic la radiografia toracicăA. Hematocrit 35-45%B. Recul elastic normalC.Capacitate de difuziune scăzutăD.PaO2 cronic 65 - 75 mmHgE.

(pag. 1604)

M2501220. Explorarea paraclinică a bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă bronşită evidenţiază:

Hiperinflaţie, bule, cord mic la radiografia toracicăA. Hematocrit 50 - 55%B. Recul elastic normalC.PaCO2 cronic 50 - 60 mmHgD.PaO2 cronic 45 - 60 mmHgE.

(pag. 1604)

M2501221. În boala pulmonară cronică cu predominanţă bronşită:Dispneea este uşoarăA. Tusea apare înainte de debutul dispneeiB. Sputa este abundentă, purulentăC.Hipertensiunea pulmonară de repaus este absentă sau uşoarăD.Capacitatea de difuziune este constant scăzutăE.

(pag. 1604)

M2501222. În boala pulmonară cronică cu predominanţă emfizem probele funcţionale ventilatorii evidenţiază:



Recul elastic cu scădere severăA. Rezistenţă normală spre creştere uşoarăB. Capacitate de difuziune scăzutăC.Capacitate de difuziune normală spre scădere uşoarăD.Recul elastic normalE.

(pag. 1604)

M2501223. În boala pulmonară cronică cu predominanţă bronşită probele funcţiuonale ventilatorii evidenţiază:

Recul elastic normalA. Rezistenţă mareB. Recul elastic cu scădere severăC.Rezistenţă normală spre creştere uşoarăD.Capacitate de difuziune normală spre scădere uşoarăE.

(pag. 1604)

M2501224. Efectele secundare cele mai frecvente determinate de utilizarea dozelor peste 20 mg/l de teofilină ca bronhodilatator în bronşita cronică sunt:

Greaţa şi vărsăturileA. TahiaritmiileB. ConvulsiileC.DiareeaD.Tusea seacăE.

(pag. 1606)

M2501225. În bronşita cronică Aminofilina este utilizată în terapie datorită următoarelor efecte benefice:AntiaritmiceA. BronhodilatatoareB. CardiotoniceC.DiureticeD.Scade contractilitatea diafragmuluiE.

(pag. 1604)

M2501226. Oxigenoterapia de durată este indicată în bronşita cronică atunci când:Apare hipercapnie persistentăA. Hipoxia arterială este persistentă şi severă (PaO2 = 55-60 mmHg)B. Apare eritrocitoza şi semnele de insuficienţă cardiacă dreaptăC.Tusea devine productivăD.Dispneea de repaus este constantăE.

(pag. 1607)

M2501227. Cele mai frecvente bacterii patogene izolate la examenul sputei în bronşita cronică sunt:Escherichia coliA. Streptococus pneumoniaeB. Haemophilus influenzaeC.Staphilococcus aureusD.Moraxella catarrhalisE.

(pag. 1606)

M2501228. Utilizarea Aminofilinei în bronşita cronică în doze terapeutice la un nivel sanguin între 10 şi 15 mg/l poate determina ca efecte secundare:

TahiaritmiiA. ConvulsiiB.



InsomnieC.NervozitateD.ConstipaţieE.

(pag. 1606)

M2501229. Principalele aspecte radiologice întâlnite în boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţă bronşită sunt:

Hiperinflaţie, bule, cord micA. Îngroşarea pereţilor bronhiilor cu aspect de umbre tubulare sau "în şină de tren“B. Accentuarea generalizată a desenului bronhovascularC.Infiltrat difuz pe ambele vârfuri pulmonareD.Opacităţi confluente hilareE.

(pag. 1605)

M2601230. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau în:Reducerea reculului elastic al plămânuluiA. Inflamarea cronică a căilor aerieneB. Creşterea colapsului căilor aeriene în expirC.Creşterea proporţionată a efortului respiratorD.Hipersecreţia de mucusE.

(pag. 1602)

M2601231. La auscultaţia plămânului în BPOC cu predominenţă bronşitică se constată:Crepitaţii bazaleA. Raluri bronşice umedeB. WheezingC.Murmur vezicular ştersD.TirajE.

(pag. 1605)

M2601232. BPOC tipul bronşic (B) se caracterizează prin:Hematocrit peste 50-55%A. NormocapnieB. Rare infecţii bronşiceC.Spută abundentă purulentăD.Dispnee marcataE.

(pag. 1605)

M2601233. BPOC are o prevalenţă mai mare la muncitorii expuşi la:Mediu uscatA. Diisocianatul de toluenB. BumbacC.GudronD.Produse alimentareE.

(pag. 1602)

M2601234. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:Haemophylus influenzaeA. Streprococcus haemolyticus grupa BB. Streptococcus pneumoniaeC.Moraxella caţarhalisD.Staphilococcus aureusE.



(pag. 1606)

M2601235. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei în BPOC se produce:GreaţăA. DiareeB. VărsăturiC.TahiaritmieD.hipotensiuneE.

(pag. 1606)

M2601236. La examinarea radiologică a plămânilor în BPOC cu predominenţa emfizemului se constată:Diafragme coborâte, aplatizateA. Siluetă cardiacă largă mărităB. Atenuare periferică a desenului bronho-vascularC.Hipotransparenţă retrosternalăD.Lărgirea mediastinului superiorE.

(pag. 1605)

M2601237. În BPOC examenul bacteriologic din spută se indică în următoarele cazuri:HemoptizieA. Febră, frisonB. Durere toracicăC.Cianoza perioralaD.Primul episod uşor de bronşităE.

(pag. 1606)

M2601238. BPOC se defineşte ca stare în care:Există obstrucţie cronicăA. În care este emfizemB. Există obstrucţie acutăC.Nu există obstrucţie cronicăD.Este o suprainfecţie a unei afecţiuni acuteE.

(pag. 1601)

M2601239. Şocul apexian în BPOC este perceput în:Regiunea xiphoidianăA. Regiunea subxiphoidianăB. Linie medioclaviculară stângăC.În spaţiul intrecostal 4, linia medioclavicularăD.Regiunea mediastinului antero- inferoE.

(pag. 1604)

M2801240. In infectiile respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt cel mai frecvent implicati urmatorii germeni:

Streptoccocus pneumoniaeA. Moraxella pertussisB. Bordetella pertussisC.Haemophilus pneumoniaeD.Mycoplasma pneumoniaeE.

(pag. 1606)

M2801241. Efectele utile ale metilxantinelor in boala pulmonara cronica obstructiva sunt:bronhodilatatieA.



stimularea respiratieiB. cresterea contractilitatii diafragmuluiC.stimularea beta - receptorilor bronsiciD.efectul anticoilinergicE.

(pag. 1606)

M2801242. Fatigabilitatea musculara, in special a diafragmei,dupa intreruperea ventilatiei mecanice,se remit la niveluri terapeutice de:

aminofilinaA. beta2 agonistiB. aspirinaC.digoxinD.furosemidE.

(pag. 1609)

M2801243. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:aritmiile cardiaceA. insuficienta de ventricul stangB. embolia pulmonaraC.hemoragia gastrointestinala prin ulcer de stressD.insuficienta renala acutaE.

(pag. 1609)

M2801244. Tratamentul insuficientei respiratorii acute in bolile obstructive pulmonare cronice presupune:

tratamentul hipoxieiA. reeducarea respiratorieB. tratamentul infectieiC.indepartarea secretiilor bronsiceD.inlaturarea factorului obstructivE.

(pag. 1609)

M2801245. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute se pot datora:

betablocantelorA. hipomagneziemieiB. hipoxieiC.alcalozeiD.tonicardiacelorE.

(pag. 1609)



Tema nr. 2Pneumoniile.



M1102001. Cele mai multe particule inhalate se depoziteaza in bronhiolele mici sau in alveole, putand declansa infectia, daca marimea lor nu depaseste in diametru:

8 micrometriA. 5 micrometriB. 10 micrometriC.15 micrometriD.20 micrometriE.

(pag. 1586)

M1102002. Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productiva cu sputa purulenta, durere toracica de tip pleural, semne de condensare pulmonara) este de obicei cauzat de:

Streptoccocus pneumoniaeA. Mycoplasma pneumoniaeB. Pneumocystis cariniiC.Coxiella burnettiD.Chlamydia psittaciE.

(pag. 1587)

M1102003. Eritemul multiform, anemia hemolitica, meningita buloasa, encefalita si mielita transversa pot complica evolutia unei pneumonii cu:

Streptoccocus pneumoniaeA. Chlamydia psittaciB. Mycoplasma pneumoniaeC.Legionella pneumophilaD.Staphylococcus aureusE.

(pag. 1587)

M1102004. Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:Anaerobi oraliA. Bacili enterici aerobi Gram negativiB. Mycoplasma pneumoniaeC.Streptoccocus pneumoniae tip IIID.Staphylococcus aureusE.

(pag. 1588)

M1102005. Pentru ca un frotiu Gram din probele de sputa studiate la o marire mica (obiectiv de 10x, ocular de 10x) sa faca dovada contaminarii minimale cu secretii din tractul respirator superior numarul de polimorfonucleare si celule epiteliale pe camp trebuie sa fie:

<10 polimorfonucleare si >25 celule epitelialeA. >10 polimorfonucleare si <25 celule epitelialeB. >25 polimorfonucleare si <10 celule epitelialeC.<25 polimorfonucleare si >10 celule epitelialeD.Nici unul dintre acesteaE.



(pag. 1589)

M1202006. Care este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator inferior in vederea precizarii etiologiei unei pneumonii severe la bolnavi imunocompromisi?

aspiratia transtrahealaA. biopsia pulmonara deschisaB. punctia pulmonara transtoracica percutanaC.examenul bacteriologic al sputei expectorateD.bronhoscopia cu fibre opticeE.

(pag. 1589)

M1202007. Ribavirinul este eficient in:terapia precoce a infectiei cu virusul gripal AA. terapia pneumoniei cu citomegalovirusB. terapia pneumoniei cu Legionella pneumophilaC.terapia infectiei cu virusul respirator sincitialD.terapia pneumoniei variceloaseE.

(pag. 1593)

M1202008. Care este antibioticul de electie util in pneumonia cu Legionella pneumophilapenicilinaA. ampicilinaB. amoxicilinaC.vancomicinaD.eritromicinaE.

(pag. 1591)

M1202009. Durata tratamentului in infectiile pulmonare cu Mycoplasma si Legionella este de:1 pana la 7 zileA. 2 pana la 3 saptamaniB. 6 saptamaniC.7 zileD.30 zileE.

(pag. 1591)

M1402010. Receptorul pentru flora normala gram-pozitiva din oro-faringe este:lizozimulA. interleukina 5B. interferonulC.fibronectinaD.leucocitul BE.

(pag. 1586)

M1402011. "Nuclei in picatura” sunt particule cu diametrul de:<5µmA. intre 5µm si 7µmB. >7µmC.intre 7µm si 9µmD.> 9µmE.

(pag. 1586)

M1402012. Urmatoarele afirmatii privind aspiratia transtraheala sunt adevarate:se foloseste foarte des pentru diagnosticA.



sensibilitatea procedurii este micaB. specificitatea este micaC.metoda se poate aplica la pacientii cu diateza hemoragicaD.esantionul obtinut este contaminat cu secretiile tractului respirator superiorE.

(pag. 1589)

M1402013. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:300-600 mg la i.v. la 6 oreA. 300-600 mg la i.v. la 8 oreB. 600-900 mg la i.v. la 6 oreC.600-900 mg la i.v. la 8 oreD.600-900 mg la i.v. la 12 oreE.

(pag. 1591)

M1502014. Cel mai frecvent agent infectios implicat in producerea pneumoniei la copiii intre 6 luni si 5 ani este:

Haemophilus influenzaeA. Streptococcus pneumoniaeB. Staphylococcus aureusC.Mycoplasma pneumoniaeD.Chlamidia psittaciE.

(pag. 1587)

M1502015. Agentul patogen cel mai frecvent intalnit in "pneumonia comunitara" si care determina un sindrom pneumonic tipic este:

Mycoplasma pneumoniaeA. Streptococcus pneumoniaeB. Staphylococcus aureusC.Pseudomonas aeruginosaD.Pneumocystis cariniiE.

(pag. 1587)

M1502016. Sindromul pneumonic "atipic" este de regula produs de:Mycoplasma pneumoniaeA. Streptococcus pneumoniaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Staphylococcus aureusD.Bacili enterici aerobi gram negativiE.

(pag. 1587)

M1502017. Medicamentul de electie pentru pneumonia cu Legionella pneumophila este:OxacilinaA. VancomicinaB. EritromicinaC.PenicilinaD.CloramfenicolulE.

(pag. 1591)

M1502018. Durata optima de tratament in infectiile cu Mycoplasma pneumoniae si Legionella pneumophila este:

O saptamanaA. O lunaB. 1-2 saptamaniC.



2-3 saptamaniD.3-4 saptamaniE.

(pag. 1591)

M1502019. Etiologia pneumoniilor survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase este cel mai frecvent determinata de:

Staphylococcus aureusA. Mycoplasma pneumoniaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Anaerobi oraliD.Haemophylus influenzaeE.

(pag. 1586)

M1602020. Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de virsta:1-5 aniA. sub 6 luniB. 10-15 aniC.peste 18 aniD.peste 70 de aniE.

(pag. 1587)

M1602021. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari:Pseudomonas aeruginosaA. Micobacterium tuberculosisB. NocardiaC.Bacterii incapsulateD.CytomegalovirusE.

(pag. 1587)

M1602022. La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cuPneumocystis cariniiA. EnterobacterB. S. aureusC.AnaerobiD.M. tuberculosisE.

(pag. 1587)

M1602023. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:300-600 mg iv la 6 oreA. 1500mg iv la 8 oreB. 600-900 mg iv la 12 oreC.600- 900 mg iv la 8 oreD.1-2 g la 24 de oreE.

(pag. 1591)

M1602024. Antibioticul de electie in pneumonia cu Legionella pneumophila este:MetronidazolA. EritromicinaB. Amicilina-SulbactamC.Cefalosporine de prima generatieD.CiprofloxacinaE.

(pag. 1591)



M2202025. Diagnosticul în pneumonita de hipersensibilizare se pune:Numai pe prezenţa precipitinelorA. Pe baza modificărilor specifice la radiografia toracicăB. Pe aspectul radiologic de fagure de miereC.Pe baza modificărilor patognomonice descrise la tomografia computerizatăD.Pe anamneză pozitivă, examen fizic, teste pulmonare, expunere la antigeneE.

(pag. 1574)

M2202026. Tratamentul cu glucocorticoizi este obligatoriu pentru remiterea simptomelor în :PH (pneumonite de hipersensibilizare) acutăA. PH recurentăB. PH subacutăC.PH cronicăD.PH acută şi cronicăE.

(pag. 1576)

M2202027. Etiologia specifica microbiana ramane incerta la aproape:1/6 din pacientiA. 1/8 din pacientiB. 1/2 din pacientiC.1/3 din pacientiD.1/5 din pacientiE.

(pag. 1585)

M2202028. Celulele care tapeteaza caile respiratorii centrale:sunt ciliateA. sunt pseudostratificateB. sunt celule epiteliale cilindriceC.procentul lor scade in caile respiratorii perifericeD.toate cele de mai de mai susE.

(pag. 1585)

M2202029. Pneumocitele de tipul I acopera:85% din suprafata alveolaraA. 90% din suprafata alveolaraB. 75% din suprafata alveolaraC.95% din suprafata alveolaraD.70% din suprafata alveolaraE.

(pag. 1585)

M2202030. Tractul respirator inferior, la indivizii sanatosi, este colonizat cu:bacili Gram negativiA. bacili Gram pozitiviB. streptococi de grup DC.ClostridiumD.este steril in mod normalE.

(pag. 1585)

M2202031. H. influenzae apare la:copii de 6 aniA. copii de 6 luniB. copii de 6 luni-5 aniC.



copii pana la 6 luniD.copii peste 5 aniE.

(pag. 1587)

M2202032. Diagnosticul diferential la pacientii cu pneumonie nosocomiala nu include:insuficienta cardiaca congestivaA. pneumonita lupicaB. sindromul de detresa respiratorieC.leziuni induse de medicamente si oxigenD.afectiuni pulmonare preexistenteE.

(pag. 1588)

M2202033. Rezolutia infiltratelor dureaza:8 saptamani de la internareA. 12 saptamani de la internareB. pana la 8 saptamani de la internareC.pana la 6 saptamani de la internareD.pana la 2 saptamani de la internareE.

(pag. 1588)

M2202034. Nu pot fi cultivati prin metode de rutina:MycoplasmaA. ChlamydiaB. PneumocystisC.micobacteriiD.toti de mai susE.

(pag. 1589)

M2202035. Complicatiile supurative, ca si criterii de spitalizare nu includ:artritaA. flebitaB. empiemC.endocarditaD.meningitaE.

(pag. 1589)

M2202036. Amantadina este eficienta:in tratamentul gripei AA. in prevenirea infectiei cu gripa AB. in terapia precoce a infectiei cu gripa AC.in prevenirea infectiei cu virus sincitial respiratorD.in prevenirea pneumoniei variceloaseE.

(pag. 1593)

M2202037. Simptomele extrapulmonare nu includ:cefaleeA. mialgiiB. obosealaC.greataD.dispneeE.

(pag. 1587)



M2202038. Legioneloza nu se poate trata cu:EritromicinaA. Trimetoprim-sulfametoxazolB. amoxicilinaC.ciprofloxacinaD.doxiciclinaE.

(pag. 1591)

M2202039. Infectia cu C. trachomatis si virusul sincitial respirator sunt mai frecvente la:adultiA. copii sub 6 aniB. copii peste 6 aniC.batrani peste 60 de aniD.copii sub 6 luniE.

(pag. 1587)

M2202040. Se depun in principal in cavitatile nazale si caile respiratorii superioare:particulele > 100 micrometriA. particule < 3-5 micrometriB. particule < 0,5 micrometriC.particulele > 10 micrometriD.particule < 8 micrometriE.

(pag. 1586)

M2202041. Durata tratamentului in infectiile cu mycoplasma si Legionella este de:4 saptamaniA. 1 saptamanaB. 2-4 saptamaniC.2 pana la 3 saptamaniD.pana in 2 luniE.

(pag. 1591)

M2202042. Durerile de gat, raguseala si wheezingul sunt relativ frecvente in pneumonia cu:S.pneumoniaeA. C.pneumoniaeB. L. pneumophilaC.H. CapsulatumD.C. immitisE.

(pag. 1857)

M2202043. Sindromul pneumonic atipic la un pacient cu HIV sugereaza infectia cu:L. pneumophilaA. C. pneumoniaeB. M. pneumoniaeC.PneumocystisD.H. influenzaeE.

(pag. 1587)

M2202044. Durata tratamentului în infecţiile cu Legionella este de :1 săptămânăA. 4 săptămâniB. 2-3 săptămâniC.



5 zileD.4-5 săptămâniE.

(pag. 1591)

M2202045. In forma acuta a pneumoniilor de hipersensibilizare in ce interval de timp de la expunerea la antigen apar simptomele?

intre 1-3 oreA. intre 6-8 oreB. intre 10-12 oreC.dupa cateva saptamaniD.dupa cateva zileE.

(pag. 1574)

M2202046. Care este cel mai obisnuit aspect radiologic al unei pneumonite de hipersensibilizare cronice?

infiltrat reticulo-nodular difuzA. infiltrate nodulare discreteB. infiltrate prost delimitateC.revarsatul pleuralD.oricare dintre cele de mai susE.

(pag. 1574)

M2202047. Ce arata de obicei lavajul bronhoalveolar in fibroza pulmonara idiopaticapredominanta neutrofilelorA. predominanta limfocitelor T CD4+B. predominanta eozinofilelorC.predominanta mastocitelorD.toate cele de mai susE.

(pag. 1575)

M2202048. Ce arata de obicei lavajul bronoalveolar in sarcoidoza?predominanta neutrofilelorA. predominanta limfocitelor T CD4+B. predominanta eozinofilelorC.predominanta mastocitelorD.depletia limfocitaraE.

(pag. 1575)

M2202049. Care dintre urmatoarele boli NU fac parte dintre pneumoniile eozinofilice idiopatice?sindromul eozinofilic-mialgicA. sindromul LofflerB. pneumonia eozinofilica cronicaC.granulomatoza alergica Churg-StraussD.pneumonia eozinofilica acutaE.

(pag. 1576)

M2302050. Alegerea initiala a antibioterapiei de urgenta se bazeaza pe urmatoarele criterii, cu exceptia:Circumstantele aparitiei infectieiA. Tabloul clinicB. Aspectul radiografiei toraciceC.Frotiul de sputaD.HemoculturaE.



(pag. 1585)

M2502051. Inhalarea aerosolilor infecţioşi reprezintă o cale de transmitere a germenilor patogeni microbieni în plămâni implicată în producerea pneumoniilor. Efectul patogen este recunoscut pentru:

Particulele cu diametrul mai mare de 10 micrometriA. Particulele cu diametrul mai mic de 5 micrometriB. Particulele cu diametrul mai mare de 15 micrometriC.Particulele cu diametrul mai mic de 20 micrometriD.Particulele inhalate indiferent de diametruE.

(pag. 1586)

M2502052. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalare de aerosoli infecţioşi este specifică pentru:

Legionella pneumophilaA. Staphylococcus aureusB. Streptococcus pneumoniaeC.Haemophilus influenzaeD.Moraxella catarrhalisE.

(pag. 1585 - 1586)

M2502053. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalarea de aerosoli infecţioşi este specifică pentru următoarele forme etiologice cu excepţia:

GripaA. PsitacozaB. Febra QC.Mycoplasma pneumoniaeD.Pneumonia cu Legionella pneumophilaE.

(pag. 1586)

M2502054. Transmiterea pneumoniei prin aspirarea agenţilor patogeni care colonizează orofaringele este specifică pentru următoarele etiologii cu excepţia:

Streptococcus pneumoniaeA. Mycoplasma pneumoniaeB. Haemophilus influenzaeC.Staphylococcus aureusD.Moraxella catarrhalisE.

(pag. 1585)

M2502055. Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar este specifică pentru:Pneumonia cu Legionella pneumophilaA. Febra QB. Pneumonia cu Staphylococcus aureusC.Pneumonia cu Haemophilus influenzaeD.Pneumonia cu Streptococcus pneumoniaeE.

(pag. 1586)

M2502056. Pneumonia apărută la bolnavii cu catetere intravenoase infectate are cel mai frecvent o etiologie determinată de:

Moraxella catarrhalisA. Streptococcus pneumoniaeB. Staphylococcus aureusC.Legionella pneumophilaD.Haemophilus influenzaeE.



(pag. 1586)

M2502057. Cel mai frecvent agent infecţios întâlnit în pneumoniile întâlnite la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 5 ani este:

Haemophilus influenzaeA. Staphylococcus aureusB. Virusul respirator sinciţialC.Chlamydia trachomatisD.Mycoplasma pneumoniaeE.

(pag. 1587)

M2502058. Pacienţii cu defecte ale imunităţii mediate celular cu un număr de limfocite CD4 mai mic de 500/mm3 prezintă risc crescut pentru apariţia pneumoniilor determinate de:

Staphylococcus aureusA. Haemophilus influenzaeB. Mycobacterium tuberculosisC.Pseudomonas aeruginosaD.Streptococcus pneumoniaeE.

(pag. 1587)

M2502059. Sindromul de pneumonie tipică este de obicei cauzat de agentul patogen cel mai des întâlnit la "pneumonia comunitară“ şi anume:

Staphylococcus aureusA. Mycoplasma pneumoniaeB. Streptococcus pneumoniaeC.Pseudomonas aeruginosaD.Pneumocistis cariniE.

(pag. 1587)

M2502060. În pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecţie este:AmpicilinaA. CloramfenicolulB. PenicilinaC.CefalosporineleD.EritromicinaE.

(pag. 1591)

M2502061. Următorii agenţi patogeni care determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de rutină cu excepţia:

Mycoplasma pneumoniaeA. Pneumocistis cariniB. Legionella pneumophilaC.Germeni anaerobiD.Staphylococcus aureusE.

(pag. 1589)

M2602062. Pneumonia cu virusul respirator sinciţial este mai frecventa la următoarea grupă de vîrsta:1-5 aniA. sub 6 luniB. 10-15 aniC.20-30 aniD.peste 70 de aniE.

(pag. 1587)



M2602063. Hipogamaglobulinemia severa se asociază cu următorii agenţi patogeni pulmonari:Pseudomonas aeruginosaA. Micobacterium tuberculosisB. NocardiaC.Staphylococus aureusD.Bacterii incapsulateE.

(pag. 1587)

M2602064. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipică"Stafilococ aureuA. M. pneumoniaeB. Streptococcus pneumoniaeC.M. tuberculosisD.CytomegalovirusE.

(pag. 1587)

M2602065. La pacienţii trataţi pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cuPneumocystis cariniiA. M. pneumoniaeB. S. aureusC.AnaerobiD.M. tuberculosisE.

(pag. 1587)

M2602066. Doza de Clindamicina la pacienţii internaţi cu pneumonie este:300-600 mg iv la 6 oreA. 1500mg iv la 8 oreB. 600-900 mg iv la 8 oreC.600- 900 mg iv la 12 oreD.1-2 g la 24 de oreE.

(pag. 1591)

M2602067. Antibioticul de elecţie în pneumonia cu Legionella pneumophila este:MetronidazolA. EritromicinaB. Amicilina-SulbactamC.Cefalosporine de generaţia a treiaD.OfloxacinaE.

(pag. 1591)

M2802068. In ultimii 15 ani in Europa Streptococcus pneumoniae are urmatoarele caracteristici:este totdeauna sensibil la penicilinaA. creste constant numarul tulpinilor cu un anumit grad de rezistenta la penicilinaB. este rezistent la penicilinaC.este totdeauna sensibil la amoxicilinaD.este totdeauna sensibil la cefuroximE.

(pag. 963)

M2802069. Sursa de Legionella pneumophyla este reprezentata de:apa contaminataA. aerulB. solulC.



alimenteleD.ingrasamintele naturaleE.

(pag. 1025)

M2802070. Clasa de antibiotice de ales in tratamentul legionellozei este urmatoarea:penicilineA. macrolideB. aminoglicozideC.cefalosporineD.chinoloneE.

(pag. 1028)


M1102071. Indivizii normali sunt purtatori ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenti patogeni pulmonari, cum ar fi:

Streptoccocus pneumoniaeA. Mycoplasma pneumoniaeB. Haemophilus influenzaeC.Moraxella catarrhalisD.Nici unul dintre eiE.

(pag. 1585)

M1102072. La pacientii spitalizati pentru pneumonie dobandita in comunitate, dintre cei mai frecventi patogeni sunt:

Pseudomonas aeruginosaA. Streptoccocus pneumoniaeB. Bacilii enterici Gram negativiC.Haemophilus influenzaeD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1586)

M1102073. La pacientii cu pneumonie dobandita in spital, mai mult de 50% din cazuri sunt induse de:Bacilii enterici Gram negativiA. Mycoplasma pneumoniaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Haemophilus influenzaeD.Chlamydia pneumoniaeE.

(pag. 1586)

M1102074. Dintre agentii patogeni foarte frecventi, nu pot fi cultivati prin metodele de rutina:Steptoccocus pneumoniaeA. Mycoplasma pneumoniaeB. Chlamydia pneumoniaeC.Legionella pneumophilaD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 1589)

M1102075. Dintre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie nu fac parte:Pacient varstnic (>65 ani)A. Boli asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)B.



Febra >38 °CC.Cauza probabila a pneumoniei este streptoccocus pneumoniaeD.Tahipneea (>30 respiratii/minut); tahicardia (>140/minut); hipotensiunea (<90 mmHg sistolica); hipoxemia (PO2 arteriala <60 mmHg); alterarea acuta a statusului mental

E.

(pag. 1589)

M1102076. Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili antibioticele de electie sunt:PenicilinaA. MetronidazolulB. AmpicilinaC.Trimetoprim-sulfametoxazolulD.VancomicinaE.

(pag. 1591)

M1102077. In tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici sunt eficiente urmatoarele combinatii de antibiotice, cu EXCEPTIA:

Ceftazidin+FluoroquinolonaA. Ticarcilina/Clavulanat+AminoglicozidB. Meticilina+VancomicinaC.Imipenem+AminoglicozidD.Penicilina+MetronidazolE.

(pag. 1593)

M1202078. Sindromul pneumonic “atipic” se caracterizeaza prin:debut brusc cu febraA. debut gradatB. predominanta simptomelor extrapulmonareC.semne de condensare pulmonaraD.tuse seacaE.

(pag. 1587)

M1202079. Tratamentul pneumoniei pneumococice cu tulpini care au rezistenta intermediara la penicilina (CMI, 0,1-1 μg/ml) cuprinde:

penicilina 800000 u la 12 ore i.m.A. penicilina 10 mil. u la 12 ore i.v.B. ampicilina 2 g la 6 ore i.v.C.cefotaxima 1 g la 6 oreD.doxiciclina 300 mg/24 oreE.

(pag. 1592)

M1202080. Care dintre criteriile de mai jos nu obliga la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie?tahipneea > 30 respiratii/minutA. leucocitele = 8500/mm3B. alterarea acuta a statusului mentalC.varsta de 25 aniD.diabetul zaharat asociatE.

(pag. 1589)

M1202081. Care sunt criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie ?PaO2 < 60 mmHgA. PaO2 = 90 mmHgB. frecventa cardiaca = 68 batai/minutC.frecventa respiratorie > 30/minutD.



TA < 90 mmHg sistolicaE.

(pag. 1589)

M1202082. In care dintre tipurile etiologice de pneumonii se impune spitalizarea bolnavilor ?pneumonia cu Staphylococcus aureusA. pneumonia cu Klebsiella pneumoniaeB. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniaeC.pneumonia cu anaerobiD.pneumonia cu Haemophilus influenzaeE.

(pag. 1589)

M1202083. Terapia antimicrobiana orala empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu pneumonie comunitara vizeaza urmatorii patogeni probabili:

Pseudomonas aeruginosaA. Mycoplasma pneumoniaeB. Streptococcus pneumoniaC.Chlamidia pneumoniaeD.Staphylococcus aureusE.

(pag. 1590)

M1202084. Agentii patogeni mai frecvent implicati in etiologia pneumoniilor comunitare la pacientii in varsta cu boala cronica respiratorie subjacenta sunt:

L.pneumophilaA. H.influenzaeB. M.catarrhalisC.Pneumocistis cariniiD.citomegalovirusE.

(pag. 1590)

M1202085. Care sunt medicamentele active in tratamentul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae

doxiciclinaA. eritromicinaB. ciprofloxacinaC.metronidazolulD.tobramicinaE.

(pag. 1591)

M1302086. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumonie sunt exacte?Identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiana adecvataA. Tratamentul antimicrobian de urgenta se incepe dupa confirmarea de laborator a agentului cauzalB. Agentii cauzali sunt reprezentati de bacterii, mycoplasme, chlamidii, virusiC.Etiologia specific microbiana ramane incerta in aproape 2/3 din cazuriD.Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este de obicei empiricaE.

(pag. 1585)

M1302087. Dintre microorganismele ce determina pneumonii, unele pot scapa actiunii mecanismelor microbicide persistand in macrofag

Staphylococus aureusA. Streptococus fecalisB. Mycobacterium tuberculosisC.Haemophilus influenzaeD.Legionella pneumophilaE.



(pag. 1585)

M1302088. Infectarea plamanului prin inseminare hematogena este recunoscuta in urmatoarele situatii:Endocardita stafilococica a inimii drepteA. Endocardita stafilococica a inimii stangiB. Sindromul LemierreC.Intubatia trahealaD.Sinuzita maxilaraE.

(pag. 1586)

M1302089. Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi:Interesarea initiala a interstitiuluiA. Interesarea initiala a alveolelorB. Necroza tesutului pulmonarcu producerea de multiple cavitati cu diametru sub 2 cmC.Invadarea cu exudat a bronhiilor mari si traheeiD.Bronhopneumonie confluenta ce nu poate fi distinsa de pneumonia lobaraE.

(pag. 1586)

M1302090. Selectati germenii patogeni cei mai frecvent intalniti in pneumonia comunitara:Streptococus pneumoniaeA. Chlamidia pneumoniaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Haemophilus influenzaeD.Staphylococus aureusE.

(pag. 1586)

M1302091. Care din urmatoarele relatii patogene varsta - agent infectant sunt valabile?Micrococus catarralis la copii sub 6 luniA. Haemophilus influenzae la batraniB. Mycoplasma pneumonie la batraniC.Legionella pneumophila la copii intre 6 luni si 5 aniD.Chlamidia trachomatis la copii sub 6 luniE.

(pag. 1587)

M1302092. Dintre agentii patogeni pulmonari asociati cu defectele specifice ale imunitatii gazdei, urmatorii apar asociati in neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3):

Streptococus pneumoniaeA. Pseudomonas aeruginosaB. Mycobacterium tuberculosisC.Staphylococus aureusD.CitomegalovirusE.

(pag. 1587)

M1302093. Sindromul clinic din pneumonia "tipica" are urmatoarele caracteristici:Este generat de Streptococus pneumoniae, Haemophilus influenzae, anaerobi si aerobi din flora oralaA. Matitatea are topografie precisaB. Debutul este gradatC.Predomina simptomele extrapulmonareD.Durerea este de tip pleuralE.

(pag. 1587)

M1302094. Selectati afirmatiile corecte legate de examenul sputei in pneumonie:



Contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventa de diagnostic eronat a infectiei pulmonare cu anaerobi

A.

In sindromul pneumonic tipic, specificitatea diagnostica a frotiului Gram din Sputa este de 85%B. Prezenta florei mixte pe frotiul necontaminat sugereaza o infectie cu anaerobiC.In pneumonia cu Blastomices, germenul se evidentiaza in sputa prin coloratia GiemsaD.Evidentierea infectiei micobacteriene se realizeaza prin colorarea directa cu anticorpi fluorescentiE.

(pag. 1589)

M1302095. Criteriile de spitalizare pentru pacientii cu pneumonie sunt urmatoarele:Tahipnee > 20 resp./minutA. Tahicardie >90/minutB. TAS<90 mmHgC.PaO2>80 mmHgD.Incapacitatea administrararii orale a tratamentuluiE.

(pag. 1589)

M1402096. Agentii patogeni microbieni care produc pneumonie in mediu spitalicesc sunt:fungiA. chlamydia psittaciB. streptococcus pneumoniaeC.pseudomonas aeruginosaD.bacili enterici aerobi gram-negativiE.

(pag. 1586)

M1402097. Pacientii care au o hipogamaglobulinemie severa (<200mg/dl) au risc de infectii cu:pseudomonas aeruginosaA. nocardiaB. bacterii incapsulateC.streptococcus pneumoniaeD.haemophilus influenzaeE.

(pag. 1587)

M1402098. Cauze infectioase de cavitatie pulmonara sunt.pseudomonas aeruginosaA. staphylococcus aureusB. streptococcus pneumoniae tip IC.histoplasma capsulatumD.granulomatoza WegenerE.

(pag. 1588)

M1402099. Criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie:alterarea acuta a statusului mentalA. PO2 arteriala > 60 mmHgB. imposibilitatea tratarii ambulatoriiC.incapacitatea administrarii orale a tratamentuluiD.pacient > 50 de aniE.

(pag. 1589)

M1402100. Factori incriminati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica:flebitaA. atelectazieB. obstructie endobronsicaC.



peritonitaD.empiemE.

(pag. 1589)

M1402101. Urmatoarele afirmatii privind bronhoscopia cu fibre optice sunt adevarate:este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator superiorA. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator inferiorB. este o metoda relativ bine tolerataC.nu se efectueaza la copii sub 10 aniD.nu se efectueaza la copii sub 5 aniE.

(pag. 1589)

M1502102. Principalele cai de patrundere in plaman a germenilor microbieni patogeni care determina producerea de pneumonii sunt reprezentate de:

Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringeleA. Inhalarea aerosolilor infectiosiB. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonarC.Inocularea directa ca rezultat al intubatiei traheale sau al plagilor injunghiateD.Diseminarea limfatica a infectiei de la un focar extrapulmonarE.

(pag. 1585-1586)

M1502103. Cei mai frecventi agenti etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt:Streptococcus pneumoniaeA. Haemophilus influenzaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Chlamydia pneumoniaeD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1586)

M1502104. Etiologia pneumoniilor dobandite in spital este cel mai frecvent determinata de:Streptococcus pneumoniaeA. Pseudomonas aeruginosaB. Staphylococcus aureusC.Mycoplasma pneumoniaeD.Haemophilus influenzaeE.

(pag. 1586)

M1502105. In comunitatile in care infectia cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) este endemica, etiologia pneumoniei este determinata in primul rand de urmatorii agenti patogeni:

Chlamydia psittaciA. Pneumocystis cariniiB. Mycobacterium tuberculosisC.Stafilococcus aureusD.Mycoplasma pneumoniaeE.

(pag. 1586-1587)

M1502106. La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi urmatoarele proceduri invazive pentru obtinerea de material biopsic pulmonar:

Aspiratia transtrahealaA. Punctia pulmonara transtoracica percutanataB. Bronhoscopia cu fibre opticeC.Biopsia pulmonara deschisaD.Biopsia ganglionaraE.



(pag. 1589-1590)

M1502107. Necroza tesutului pulmonar este o complicatie survenita in evolutia pneumoniilor a caror etiologie este determinata de:

Anaerobii oraliA. Mycoplasma pneumoniaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Staphylococcus aureusD.Mycobacterium tuberculosisE.

(pag. 1588)

M1502108. In pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intalneste frecvent rezistenta la:MeticilinaA. OxacilinaB. PenicilinaC.AmpicilinaD.VancomicinaE.

(pag. 1593)

M1502109. Utilizarea Amantadinei ca agent terapeutic in pneumonii este recomandata pentru:Prevenirea infectiei cu virusul sincitial respiratorA. Prevenirea aparitiei infectiei cu virusul gripal tip A la pacientii neimunizati in timpul unei epidemii de gripa AB. Terapia precoce (5 pana la 7 zile) a infectiei cu virusul gripal tip AC.Tratamentul pneumoniei variceloaseD.Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirusE.

(pag. 1593)

M1502110. Cele mai eficiente antibiotice utilizate in pneumonia comunitara cu Haemophylus influenzae sunt:

EritromicinaA. DoxiciclinaB. Amoxicilina + ClavulanatC.PenicilinaD.ClindamicinaE.

(pag. 1591)

M1602111. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:Leucopenia sub 5000/ mmcA. Varsta peste 65 aniB. Infectia cu Streptococcus pneumoniaeC.Imposibilitatea tratarii ambulatoriiD.SubfebrilitateE.

(pag. 1589)

M1602112. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu:

Cefalosporine de generatia a IIIaA. MetronidazolB. GentamicinaC.Ampicilina-sulbactamD.Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)E.

(pag. 1591)



M1602113. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara:Anaerobi oraliA. Staphilococcus aureusB. Subspecii de NocardiaC.Streptococcus pneumoniaeD.Neoplasme pulmonareE.

(pag. 1588)

M1602114. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni in plamini:Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringeleA. Ingestia de substante infectateB. Inhalarea aerosolilor infectiosiC.Administrare iv de produse contaminateD.Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonarE.

(pag. 1585,1586)

M1602115. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra in tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis.

Penicilina GA. CefalosporineB. EritromicinaC.MetronidazolD.Ampicilina-sulbactamE.

(pag. 1591)

M1602116. Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara.Diabet zaharatA. Insuficienta renalaB. Infarct pulmonarC.Neoplasme pulmonareD.Granulomatoza WegenerE.

(pag. 1588)

M2202117. La pacienţii cu sindrom pneumonic tipic sunt adevărate următoarele afirmaţii, în ceea ce priveşte examenul sputei:

Frotiul Gram din spută este de obicei mai sensibil şi mai specific decât cultura sputeiA. Se preferă examinarea în coloraţie GiemsaB. Se preferă examinarea preparatelor umede de sputăC.Existenţa florei mixte pe frotiul Gram sugerează o infecţie cu anaerobiD.Sputa este frecvent contaminată cu anaerobi oraliE.

(pag. 1589)

M2202118. Lavajul bronhoalveolar în pneumonita de hipersensibilitate:Este indispensabilA. Poate fi indicat în anumite circumstanţeB. Conţine limfocite T în cantitate mareC.Poate demonstra o creştere marcată a mastocitelor şi bazofilelorD.La pacienţii cu expunere recentă se constată creşterea numărului celulelor CD4E.

(pag. 1574)

M2202119. În diagnosticul de rutină al pneumonitei de hipersensibilitate se folosesc următoarele examinări paraclinice:

Radioscopia toracicăA.



Teste cutanate de provocareB. Teste inhalatorii de provocareC.Teste pulmonare funcţionaleD.Teste de hipersensibilizare în vitroE.

(pag. 1574)

M2202120. Care dintre afirmaţiile privind patogeneza pneumonite de hipersensibilizare sunt adevărate:Este o reacţie mediată de complexe imuneA. Este rezultatul unei reacţii de hipersensibilitate celularăB. Celulele T imunoreglatorii au un rol minor în generarea leziunilorC.Se produc granuloame în plămâniD.În expunerile recente la antigen cresc CD 4 în lichidul de lavajE.

(pag. 1574)

M2202121. Care dintre afirmaţiile despre Pneumonita de hipersensibilizare sunt adevărate:Este o boală de colagenA. Se asociază adenopatie paratrahealăB. Forma cronică se diferenţiază prin biopsie de alte afecţiuni interstiţialeC.Este o variantă de aspergilozăD.Aspectul de "fagure de miere” apare în stadiul finalE.

(pag. 1575)

M2202122. Un tratament eficient al pneumonitelor de hipersensibilizare depinde de:Precocitatea instituirii tratamentului cu glucocorticoiziA. Schimbarea mediului de viaţăB. Evitarea antigenuluiC.Durata tratamentului cu corticoiziD.Doza iniţială de glucocorticoiziE.

(pag. 1575-6)

M2202123. Agenţii patogeni cel mai frecvent implicaţi în pneumoniile din sanatorii sunt:Streptococul beta-hemoliticA. Pseudomonas aeruginosaB. Pneumocystis cariniiC.PneumococulD.Bacili enterici gram negativiE.

(pag. 1586)

M2202124. Care dintre agenţii patogeni enumeraţi mai jos determină pneumonii la pacienţii cu neutropenie severă:

Pseudomonas aeruginosaA. Pneumocystis cariniiB. M. TuberculosisC.NocardiaD.AspergillusE.

(pag. 1587)

M2202125. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene se bazeaza pe:tabloul clinicA. existenta modificarilor la radiografia toracicaB. antibiogramaC.cunoasterea tiparelor curente de sensibilitate la agentii microbieniD.



pe frotiurile din sputaE.

(pag. 1585)

M2202126. Peretii alveolari sunt formati din:endoteliu capilarA. celule mezangialeB. membrana bazala capilaraC.tesut interstitialD.tesut de granulatieE.

(pag. 1585)

M2202127. Care dintre urmatoarele microorganisme pot scapa de actiunea mecanismelor microbicide si pot persista in macrofage?

streptococus ViridansA. Moraxella CatharalisB. Mycobacterium tuberculosisC.Streptococus PneumoniaeD.LegionellaE.

(pag. 1585)

M2202128. Exsudatul inflamator este responsabil pentru:epigastralgiiA. cefaleeB. febraC.frisoaneD.mialgiiE.

(pag. 1585)

M2202129. Factorii incriminati in raspunsul slab la terapia empirica nu includ:flebitaA. artritaB. hipersensibilitate la medicamentC.colita cu P. aeruginosaD.diagnostic microbiologic gresitE.

(pag. 1589)

M2202130. Agentii de electie in pneumonia comunitara cu tablou tipic sunt:trimetoprim-sulfametoxazolA. ampicilinaB. amoxicilinaC.fluorochinoloneleD.penicilinaE.

(pag. 1591)

M2202131. La pacientii varstnici cu pneumonie comunitara se poate folosi:penicilinaA. doxiciclinaB. amoxicilina+clavulanatC.clindamicinaD.fluorochinoloneE.

(pag. 1591)



M2202132. Indicatiile pentru chirurgia abceselor pulmonare sunt:tusea cu expectoratieA. dispneea nocturnaB. neoplasmulC.atelectaziaD.hemoptizia masivaE.

(pag. 1592)

M2202133. Sindromul pneumonic atipic se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:debut gradatA. tuse productivaB. tuse seacaC.simptome pulmonareD.anomalii pe radiografi toracica in ciuda simptomelor minimeE.

(pag. 1587)

M2202134. Pneumonia cu Legionella se asociaza cu:deteriorarea statusului imunA. hiponatremie marcataB. anomalii renaleC.hipernatremie marcataD.anomalii hepaticeE.

(pag. 1587)

M2202135. In cazul pneumoniilor de spital copatogenii sunt:bacili enterici gram negativiA. bacili gram pozitviB. P. aeruginosaC.organisme foarte virulenteD.NocardiaE.

(pag. 1587)

M2202136. Pacientii cu pneumonie nosocomiala cu o boala subiacenta cu neutropenie:adesea nu au infiltrate pulmonareA. nu au niciodata secretii purulenteB. adesea nu au secretii purulenteC.au intotdeauna secretii purulenteD.au intotdeauna infiltrate pulmonareE.

(pag. 1588)

M2202137. Pacientii cu abcese anaerobe:sunt predispusi la aspirarea continutului orofaringianA. nu au peridontopatiiB. de obicei au peridontopatiiC.unii au un proces cronic fibrozantD.fistulizare a granulelor sulfuriceE.

(pag. 1588)

M2202138. Radiografiile pulmonare:nu pot determina gradul cavitatiei pulmonareA. determina gradul cavitatiei pulmonareB. confirma prezenta infiltratelor pulmonareC.



nu evalueza extinderea inflamatieiD.determina gradul interesarii pleuraleE.

(pag. 1588)

M2202139. Pleurezia si marirea ganglionilor hilari nu sugereaza:infectie cu PseudomonasA. infectie cu ChlamidiaB. infectie cu PneumococC.infectie cu PneumocystisD.infectie cu Virus citomegalicE.

(pag. 1588)

M2202140. Factorii incriminati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana sunt:artritaA. atelectazieB. revarsate parapneumoniceC.flebitaD.empiemE.

(pag. 1589)

M2202141. Tulpinile de S. aureus rezistente la meticilina sunt rezistente la:clindamicinaA. eritromicinaB. fluorochinoloneC.vancomicinaD.penicilinaE.

(pag. 1593)

M2202142. Punctia pulmonara transtoracica percutanata necesita:hemostaza eficientaA. capacitatea de a suporta hemoragia pulmonaraB. capacitatea de a suporta pneumotoraxulC.ventilatie mecanicaD.functie respiratorie profund alterataE.

(pag. 1589)

M2202143. Sindromul pneumonic tipic se caracterizeaza prin:aparitia brusca a febreiA. tuse seacaB. durere toracica de tip pleuralC.manifestari extrapulmonareD.sputa purulentaE.

(pag. 1587)

M2202144. Biopsia pulmonara este recomandata:cand probele bronhoscopice nu sunt relevanteA. la bolnavi cu pneumonie progresivaB. la bolnavi cu probe bronhoscopice relevanteC.la pacienti imunocompromisiD.in pneumonia cu S. pneumoniaeE.

(pag. 1590)



M2202145. Diseminarea hematogenă spre plămân de la un focar extrapulmonar este caracteristică infecţiilor cu

PneumococA. MycoplasmaB. Stafilococ aureuC.LegionellaD.FusobacteriumE.

(pag. 1586)

M2202146. Care din agenţii infecţioşi enumeraţi determină, în mod tipic pneumonii prin inhalarea aerosolior infecţioşi:

StafilococulA. HistoplasmaB. Virusul gripalC.Bacilul tuberculosD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1586)

M2202147. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu H influenzaeA. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor secundare cu stafilococ aureuB. Pneumonia din gripă nu se produce în urma inhalării aerosolilor infectaţiC.Apariţia gripei în comunitate este urmată de multe cazuri secundare de infecţieD.Perioada de incubaţie în gripă este de câteva săptămâniE.

(pag. 1586)

M2202148. Defectele imunităţii mediate celular se asociază, în mod caracteristic, cu infecţii cu:bacterii încapsulateA. stafilococ aureuB. pneumocystis cariniiC.cytomegalovirusD.histoplasma capsulatumE.

(pag. 1587)

M2202149. Care dintre afirmaţiile următoare despre nocardioză sunt adevărate:Nu determină leziuni cutanateA. Se complică frecvent cu leziuni ale sistemului nervos centralB. Manifestările majore se pot limita la febră, tahipnee, agitaţieC.Poate determina necroza ţesutului pulmonar cu apariţia de cavităţiD.Simptomatologia poate lipsi la imunosupresaţiE.

(pag. 1588)

M2202150. Sunt considerate criterii diagnostice majore în aspergiloza bronhopulmonară alergică:Astmul bronşicA. Culturi pozitive pentru Aspergillus fumigatus din sputăB. Infiltratele pulmonare cu eozinofileC.Eozinofilie periferică>1000/μlD.Reacţie cutanată imediată la alergenele de AspergillusE.

(pag. 1576)

M2202151. Pneumoniile eozinofilice idiopatice includ:Sindromul LoefflerA.



Sindromul eozinofilic-mialgicB. Sindromul hipereozinofilicC.Pneumonia eozinofilică cronicăD.Granulomatoza alergică Churg-StraussE.

(pag. 1576)

M2202152. Sindromul hipereozinofilic se caracterizează prin:Prezenţa a mai mult de 1500 eozinofile/mmc în sângele periferic pentru mai mult de 6 luniA. Prezenţa dovezilor de infestare parazitarăB. Anomalii de valvă tricuspidăC.Cardiomiopatie dilatativăD.Infiltrarea ficatului, splinei, sistemului nervosE.

(pag. 1577)

M2202153. Profilaxia pneumoniilor cuprinde:Imunizarea pacienţilor la riscA. Folosirea unor camere cu presiune pozitivă pentru izolarea pacienţilor cu pneumonie ce se poate transmite prin aerosoli

B.

Reducerea acidităţii gastriceC.Utilizarea de mănuşi de către persoanele care îngrijesc pacienţi care sunt infectaţi cu bacili gram negativi aerobi

D.

Administrarea de agenţi blocanţi H2 pentru prevenirea ulceraţiilor de stresE.

(pag. 1594)

M2202154. Terapia antimicrobiană bazată pe coloraţia Gram a sputei, în pneumoniile nozocomiale se face cu:

VancomicinăA. CeftazidimB. AztreonamC.ImipenemD.FluorochinolonăE.

(pag. 1592)

M2202155. Pentru pacienţii cu infecţie HIV sunt adevărate următoarele afirmaţii:Se indică vaccinul penumacocic şi antihemofilusA. Este frecventă pneumonia cu Streptococcus pneumoniaeB. Sindromul pneumonic atipic sugerează infecţia cu PneumocystisC.Nu apar infecţii cu bacterii încapsulateD.Diagnosticul se poate pune prin examinarea frotiului din spută cu coloraţie GiemsaE.

(pag. 1586-94)

M2202156. Care din următoarele afirmaţii privind modul de producere a pneumoniei nu este adevărată:Aspirarea florei patogene din orofaringe este cel mai frecvent mecanism de producere a pneumonieiA. Sursele patogenilor pulmonari anaerobi sunt plăcile dentare şi fisurile gingivaleB. Colonizarea orofaringelui cu bacili aerobi gram-negativi este obişnuită la subiecţii sănătoşiC.Histoplasmoza şi febra Q apar după inhalarea aerosolilor infecţioşiD.Fibronectina este receptorul florei gram-negative din orofaringeE.

(pag. 1585-6)

M2202157. Pneumonia tipică se caracterizează prin:Apariţia bruscă a febreiA. Tuse productivăB. Agenţii patogeni pot fi anaerobi din flora oralăC.



Predomină de obicei simptomele extrapulmonareD.Se asociază frecvent anomalii renale şi hepaticeE.

(pag. 1587)

M2202158. Următoarele afirmaţii despre pneumonia cu Mycoplasma sunt adevărate:Se poate asocia eritemul multiformA. Anemia hemolitică este o complicaţie posibilăB. Se poate trata cu CefuroximC.Determină frecvent cavităţi pulmonareD.Incubaţia este lungăE.

(pag. 1586-90)

M2202159. Examinarea serologică indică o infecţie cu Mycoplasma pneumoniae dacă:Un singur titru de anticorpi IgM este > 1/16A. Un singur titru de anticorpi Ig G > 1/128B. Există o creştere de 2 ori a anticorpilor Ig G la imunofluorescenţa indirectăC.Există o creştere de 4 ori a anticorpilor Ig G la imunofluorescenţa indirectăD.Există o creştere de 5 ori a anticorpilor Ig G la imunofluorescenţa indirectăE.

(pag. 1590)

M2202160. Terapia antimicrobiana empirica in pneumoniile nosocomiale cu flora mixta cuprinde:ceftazidim+clindamicinaA. ticarcilina/clavulanat sau piperacilina/tazobactamB. imipenem+aminoglicozidC.fluorochinolona+clindamicinaD.Eritromicina+doxiciclinaE.

(pag. 1592)

M2202161. Drogurile de electie pentru infectia datorata pneumococilor sensibili la penicilina sunt:penicilinaA. ampicilinaB. cefotaximC.ceftriaxonaD.eritromicinaE.

(pag. 1592)

M2202162. La pacientii cu factori de risc pentru infectie cu HIV:trebuie excluse tuberculoza si celelalte cauze de pneumonie atipicaA. tratamentul empiric: trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidinaB. pacientii trebuie evaluati pentru infectie cu pneumocystisC.doza de trimetoprim in tratamentul empiric este 15-20 g/kg in fiecare zi, in 4 prizeD.trimetoprim-sulfametoxazolul este mai slab decat pentamidinaE.

(pag. 1592)

M2202163. Pneumonia nosocomiala este data de:bacili enterici gram negativiA. S. aureusB. C. pneumoniaeC.P. aeruginosaD.M. pneumoniaeE.

(pag. 1593)



M2202164. Diseminarea hematogena:la pacienti cu endocardita bacterianaA. la pacienti cu miocarditaB. la toxicomaniC.in infectii cu FusobacteriumD.de obicei cu S. aureusE.

(pag. 1586)

M2202165. Bronhoscopia cu fibre optice:este rau tolerataA. permite vizualizarea directa a cailor respiratorii superioareB. probele trebuie colorate cu acid-alcoolC.esantionul este de obicei contaminat cu flora orofaringianaD.rezultatele au aratat sensibilitate si specificitate scazutaE.

(pag. 1589-1590)

M2202166. Doxiciclina si eritromicina sunt active impotriva:M. pneumoniaeA. C. trachomatisB. S. pneumoniaeC.C. pneumoniaeD.la adultii cu tablou atipic la care se suspecteaza P. carinii sau L. pneumophillaE.

(pag. 1591)

M2202167. Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu:amoxicilina in asociere cu metronidazolA. clindamicinaB. metronidazolul are o actiune adecvata asupra cocilor gram pozitivi microaerofiliC.metronidazol trebuie suplimentat cu un agent betalactamicD.amoxicilin/acid clavulanicE.

(pag. 1592)

M2202168. Infectia cu Legionella trebuie tratata cu eritromicina:i.v. la fiecare 6 oreA. 10 gB. la cei in stare critica se adauga rifampicinaC.1 gD.timp de 3 saptamaniE.

(pag. 1592)

M2202169. In pneumonii:pacienti cu hipergamoglobulinemie severa >200mg/dl, au risc de infectie cu bacterii incapsulateA. neutropenia severa >500 neutrofile pe milimetru cub, creste riscul de infectie cu P. aeruginosaB. pacientii cu HIV si cu CD4+ <500/milimetru cub au risc crescut pentru infectii cu M. tuberculosisC.terapia cu glucocorticoizi creste riscul pentru tuberculoza si nocardiozaD.pacientii cu HIV si cu CD4+ <200/mm cub sunt expusi la risc pentru P. carinii si histoplasmaE.

(pag. 1587)

M2202170. Pacientii cu pneumonie cu S. aureus hematogena:raspunsul inflamator e initial limitat la interstitiul pulmonarA. intotdeaunaau febra si dispneeB. semnele de consolidare apar numai cand infectia se extinde la bronhiiC.



pacientii sunt in stare gravaD.nu au semne de endocarditaE.

(pag. 1587)

M2202171. Patogenii microbieni pot patrunde in plaman prin:aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringeleA. inhalarea aerosolilor infectiosiB. diseminarea limfaticaC.diseminarea contiguaD.inoculare indirectaE.

(pag. 1585-1586)

M2202172. Pacientii spitalizati pentru pneumonie dobandita in comunitate sunt infectati cu:S. pneumoniaeA. Legionella pneumophilaB. Moraxella catharalisC.Chlamydia trachomatisD.Virusul sincitial respiratorE.

(pag. 1586)

M2202173. Pneumonia atipica poate fi produsa de:L. pneumophilaA. C. pneumoniaeB. P. cariniiC.C. psittaciD.S. PneumoniaeE.

(pag. 1586)

M2202174. Cauze de cavitatie:fusobacteriiA. actinomycesB. coci anaerobiC.Chlamydia pneumoniaeD.coccidioides immitisE.

(pag. 1588)

M2202175. Nu sunt criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie:imposibilitatea tratarii ambulatoriiA. boli asociate nesemnificativeB. tahipnee > 15/minC.alterarea acuta a statusului mentalD.pacient varstnic peste 65 aniE.

(pag. 1589)

M2202176. Terapia antimicrobiană empirică în "pneumoniile nozocomiale” cauzate mai probabil de stafilococul aureu se face cu:

CeftazidimA. NafcilinăB. VancomicinăC.AminoglicozideD.AmoxicilinăE.

(pag. 1592)



M2202177. Medicamentele de elecţie pentru tratamentul pneumoniei pneumococice sunt:EritromicinaA. PenicilinaB. DoxiciclinaC.AmplicilinaD.AmoxicilinaE.

(pag. 1591)

M2202178. Tratamentul în pneumonia cu Legionella se poate face cu:DoxiciclinăA. CiprofloxacinăB. EritromicinăC.AmpicilinăD.Trimetoprim-sulfametoxazolE.

(pag. 1591)

M2202179. Agenţii patogeni cel mai frecvent implicaţi la persoane cu deficite ale imunităţii celulare sunt:

Pneumocystis cariniiA. Haemophilus influenzaeB. Histoplasma capsulatumC.CytomegalovirusD.Pseudomonas influenzaeE.

(pag. 1587)

M2202180. Următorii agenţi infecţioşi sunt foarte rar cauze de cavitaţie:H. InfluenzaeA. Bacili enterici aerobi gram-negativiB. LegionellaC.Mycoplasma pneumoniaeD.Histoplasma capsulatumE.

(pag. 1588)

M2202181. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la diagnosticul pneumoniilor de hipersensibilizare sunt false?

apar frecvent neutrofilia si limfopenia dupa expunerea acuta la antigenA. apar frecvent neutropenia si limfocitoza dupa expunerea acuta la antigenB. eozinofilia este caracteristicaC.anticorpii antinucleari sunt frecventiD.toate formele bolii pot fi asociate cu cresterea VSHE.

(pag. 1574)

M2202182. Care din urmatoarele antigene nu este implicat in producerea "plamanului spalatorului de branza"?

izocianatiiA. aspergillusB. penicillium caseiC.bacillus subtilisD.blana animalaE.

(pag. 1575)

M2202183. Ce modificari poate decela tomografia computerizata in pneumonitele de hipersensibilizare?



cresterea densitatii pulmonareA. bombarea peretilor bronhiilor mediiB. prezenta adenopatiei biliare bilateraleC.opacifierea parcelara a spatiului aerian cu aspect reticular si nodularD.toate cel de mai susE.

(pag. 1574)

M2202184. Ce denota studiul functiei pulmonare in pneumonitele de hipersensibilizare?aspect obstructivA. aspect restrictivB. reducerea capacitatii de difuzieC.scaderea compliantei pulmonareD.reducerea volumelor pulmonareE.

(pag. 1574)

M2202185. Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul pneumonitele de hipersensibilizare sunt false?

testele cutanate sunt indispensabile diagnosticuluiA. testele inhalatorii de provocare sunt utile numai in scop de cercetareB. testele in vitro de hipersensiblizare de tip celular se coreleaza bine cu clinica pneumonitelor de hipersensiblizare

C.

testele cutanate sunt utile numai in scop de cercetareD.identificarea unor anticorpi impotriva antigenului respectiv este util pentru diagnosticE.

(pag. 1575)

M2202186. Care dintre urmatoarele exemple apartin pneumoniilor eozinofilice idiopaticereactii medicamentoaseA. sindromul LofflerB. pneumonia eozinofilica cronicaC.infestari parazitareD.pneumonia eozinofilica acutaE.

(pag. 1576)

M2202187. Care dintre urmatoarele exemple apartin pneumoniilor eozinofilice cu etiologie cunoscuta?sdr LofflerA. sdr eozinofilic-mialgicB. reactii medicamentoaseC.micoze bronhopulmonare alergiceD.pneumonia eozinofilica acutaE.

(pag. 1576)

M2202188. Care dintr urmatoarele medicamente pot declansa penumonia eozinofilice induse medicamentos?

nitrofurantoinA. sarurile de aurB. tiazideleC.diureticele de ansaD.penicilineleE.

(pag. 1576)

M2202189. Care dintre urmatoarele NU sunt criterii majore de diagnostic in aspergiloza bronhopulmonara alergica?

dopuri de sputa maronie in antecedenteA.



culturi pozitive pentru Aspergillus fumigatus din sputaB. crestera anticorpului IgE specific pr Aspergillus fumigatusC.astmul bronsicD.bronsiectazii centraleE.

(pag. 1576)

M2202190. Care dintre urmatoarele caracterizeaza sindromul eozinofilic mialgic?este cauzat de suplimentul dietetic de L-triptofanA. ese uneori asociat cu infiltrate pulmonareB. se asociaza cu parazitozeleC.este o boala acuta febrilaD.este o vasculita sistemicaE.

(pag. 1576)

M2202191. Care dintre urmatoarele NU caracterizeaza sindromul Lofflereste o pneumonie eozinofilica benignaA. este o suferinta acutaB. are manifestari clinice zgomotoaseC.este o vasculita sistemicaD.este cauzata de suplimentul dietetic de L-triptofanE.

(pag. 1577)

M2202192. Care dintre urmatoarele caracterizeaza pneumonia eozinofilica cronica?are manifestari clinice zgomotoaseA. dureaza de la cateva saptamani la cateva luniB. are durata mai mica de 7 zileC.este secundara parazitozelorD.este o boala febrila acuta cu etiologie cunoscutaE.

(pag. 1577)

M2202193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la angeita alergica si granulomatoasa Churg-Straus sunt false?

este o vasculita localizataA. este o vasculita sistemicaB. boala apare numai la tineriC.afecteaza extrem de rar rinichiulD.afecteaza frecvent sistemul nervosE.

(pag. 1577)

M2302194. Indivizii normali sunt purtatori ocazionali ai urmatorilor patogeni la nivelul orofaringelui cu exceptia:

Streptococus pneumonieA. Streptococcus pyogenesB. Micobacterium tuberculosisC.Corynebacterium diphteriaeD.Haemofilus influenzeE.

(pag. 1586)

M2302195. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:Colonizarea mucoasei orofaringiene la subiectii sanatosi depaseste 20 %A. Etilismul cronic,DZ,varsta inaintata cresc colonizarea orofaringelui cu flora gram negativaB. Distrugerea fibronectinei mucoasei orofaringiene favorizeaza colonizarea cu flora gram negativaC.



fibronectina reprezinta receptorul pentru flora gram negativeD.50% dintre adultii normali aspira secretiile orofaringiene in tractul respirator in cursul somnuluiE.

(pag. 1585-1586)

M2302196. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar apare in urmatoarele conditii:

Infectarea cateterului venosA. Abces retrogaringianB. Tromboflebita venelor jugulareC.Sindrom TietzeD.Sindrom MenetrierE.

(pag. 1586)

M2302197. Selectati afirmatiile corecte referitoare la posibilitatile de contaminare in pneumonie:Inhalarea particulelor infectate in sindromul LemierreA. O singura particula inhalata de dimensiune potrivita este suficienta pentru declansarea infectieiB. Particulele cu diametrul mai mare de 10 um se depun in bronsiile mijlocii si mariC.Particulele cu diametrul sub 5 mm se depun in brinsiile mici si alveoleD.Pneumonia cu Legionella apare prin inhalarea de aerosoli infectaiE.

(pag. 1586)

M2302198. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la morfopatologia focarului pneumonic este exacta:

Bronhopneumonia confluenta se distinge evident de pneumonia lobaraA. Pneumonia necrotizanta realizeaza o cavitate mica cu diametrul mai mic de 5 cmB. Abcesul pulmonar realizeaza cavitati multiple cu diametrul minim de peste 5 cmC.Procesul pneumonic poate interesa initial interstitiulD.Procesul pneumonic poate interesa alveoleleE.

(pag. 1586)

M2302199. Care din urmatorii agenti patogeni sunt cel mai frecvent intalniti in pneumonii:H Influenzae.A. Chlamydia pneumoniaeB. Serratia marcescensC.Pseudomonas aeruginosaD.Mycoplasma pneumonieE.

(pag. 1586)

M2302200. Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor secundare cu:Staphylococus aureusA. Legionella pneumophyllaB. Mycoplasma pneumonieC.Haemofilus influenzeD.Streptococus pneumonieE.

(pag. 1586)

M2302201. Care corespondenta dintre varsta si agentul infectios reala:Chlamydia trachomatis intre 5 si 10 aniA. Virusul respirator sincitial la batraniB. H.Influenzae intre 6 luni si 5 aniC.Micoplasma pneumonie intre 20-30 aniD.Legionella pneumophla la sugariE.



(pag. 1587)

M2302202. Selectati agentii patogeni asociati cu deficientele specifice ale imunitatii gazdei:Hipergamaglobulinemie severa-Mycobacterium tuberculosisA. Neutropenie secundara-Pseudomonas AeruginosaB. Scaderea limfocitelor CD4 sub 200/mm3 –Pneumocistis cariniC.Scaderea limfocitelor CD4<50/mm3-infectia cu CytomegalovirusD.Terapia cu glucocorticoizi-infectia cu NocardiaE.

(pag. 1587)

M2302203. Pneumoniile atipice se caracterizeaza clinic prin:Debut bruscA. Tuse productivaB. CefaleeC.MialgiiD.ObosealaE.

(pag. 1587)

M2302204. In etiologia pneumoniei sunt implicate:BacteriiA. MicoplasmeB. VirusuriC.RiketiiD.Plasmodium falciparumE.

(pag. 1585)

M2302205. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:Pneumonia este o boala singularaA. Identificarea germenului etiologic are o importanta redusaB. Tratamentul antimicrobian se institue de urgentaC.Etiologia microbiana specifica,ramane incerta la 1/3 din pacientii fara expectoratie,reactie pleurala si hemoculturi sterile

D.

Confirmarea serologica se realizeaza din prima saptamanaE.

(pag. 1585)

M2302206. Selectati raspunsurile corecte:Pneumonia este o infectie a parenchimului pulmonarA. Pneumonia este expresia unui grup de infectii specificeB. Terapia antimicrobiana adecvata necesita identificarea germenului etiologicC.Micoplasmele riketiile,chlamidiile constituie agentii etiologici frecventi intalnitiD.Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene ramane empiricaE.

(pag. 1585)

M2302207. In mecanismele de aparare ale plamanului intervin:Celulele ciliate pseudostratificateA. Celulele secretoare de mucusB. Pneumocitele de tip IC.Pneumocitele de tip IID.Macrofagele alveolare si limfociteleE.

(pag. 1585)

M2502208. Căile de pătrundere în plămân a agenţilor patogeni microbieni implicaţi în patogenia pneumoniilor sunt:



Aspirarea organismelor care colonizează orofaringeleA. Inhalarea aerosolilor infecţioşi cu diametrul mai mare de 10 micrometriB. Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonarC.Diseminarea contiguăD.Inocularea directăE.

(pag. 1585-1586)

M2502209. Din punct de vedere epidemiologic agenţii patogeni cel mai frecvent izolaţi la pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie dobândită în comunitate sunt:

Streptococcus pneumoniaeA. Haemophilus influenzaeB. Chlamydia pneumoniaeC.Legionella pneumophilaD.Staphylococcus aureusE.

(pag. 1586)

M2502210. Din punct de vedere epidemiologic agenţii patogeni cel mai frecvent izolaţi la pacienţii trataţi pentru pneumonii dobândite în spital sunt:

Haemophilus influenzaeA. Bacilii enterici gram-negativiB. Pseudomonas aeruginosaC.Staphylococcus aureusD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1586)

M2502211. Epidemia de gripă poate creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu:Streptococcus pneumoniaeA. Pseudomonas aeruginosaB. Staphylococcus aureusC.Haemophilus influenzaeD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1586)

M2502212. În comunităţile în care infecţia cu virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (HIV1) este endemică, cauzele cele mai frecvente de pneumonie comunitară sunt:

Moraxella catarrhalisA. Pneumocystis cariniB. M. TuberculosisC.Staphylococcus aureusD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1587)

M2502213. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi întâlniţi în pneumoniile survenite la copiii cu vârsta sub 6 luni sunt:

Mycoplasma pneumoniaeA. Chlamydia trachomatisB. Virusul respirator sinciţialC.Moraxella catarrhalisD.Staphylococcus aureusE.

(pag. 1587)

M2502214. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi întâlniţi în pneumoniile survenite la adulţii tineri sunt:Mycoplasma pneumoniaeA.



Staphylococcus aureusB. Moraxella catarrhalisC.Chlamydia psittaciD.Chlamydia pneumoniaeE.

(pag. 1587)

M2502215. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi izolaţi în pneumoniile survenite la bătrânii cu boală cronică pulmonară sunt:

Haemophilus influenzaeA. Legionella pneumophilaB. Moraxella catarrhalisC.Staphylococcus aureusD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 1587)

M2502216. Terapia cu glucocorticoizi pe termen lung favorizează apariţia pneumoniilor cu:Mycobacterium tuberculosisA. NocardiaB. Pseudomonas aeruginosaC.Mycoplasma pneumoniaeD.Chlamydia pneumoniaeE.

(pag. 1587)

M2502217. Neutropenia severă (<500 neutrofile/mm3) creşte riscul pentru apariţia de pneumonii determinate de:

Pseudomonas aeruginosaA. EnterobacteriaceeB. Staphylococcus aureusC.AspergillusD.Mycoplasma pneumoniaeE.

(pag. 1587)

M2502218. Pacienţii care au hipogamaglobulinemie severă (<200 mg/dl) prezintă risc crescut pentru apariţia pneumoniilor determinate de:

Mycobacterium tuberculosisA. Streptococcus pneumoniaeB. Haemophilus influenzaeC.Staphylococcus aureusD.AspergillusE.

(pag. 1587)

M2502219. Sindromul pneumonic atipic este produs de regulă de:Mycoplasma pneumoniaeA. Staphylococcus aureusB. Mycobacterium tuberculosisC.Legionella pneumophilaD.Pneumocistis cariniE.

(pag. 1587)

M2502220. Procedurile invazive folosite pentru obţinerea de material bioptic pulmonar la bolnavii cu forme grave de pneumonii cuprind:

Puncţia pulmonară transtoracică percutanăA. Bronhoscopia cu fibre opticeB.



Biopsia ganglionarăC.Biopsia pulmonară deschisăD.Cateterismul venosE.

(pag. 1589 - 1590)

M2502221. Pneumoniile determinate de următorii germeni patogeni pot determina în evoluţie necroza ţesutului pulmonar:

Staphylococcus aureusA. Mycobacterium tuberculosisB. Mycoplasma pneumoniaeC.Haemophilus influenzaeD.Anaerobii oraliE.

(pag. 1588)

M2502222. Complicaţiile de tip cavitaţie pulmonară pot apare în evoluţia pneumoniilor determinate de:Anaerobi oraliA. Pseudomonas aeruginosaB. Staphilococcus aureusC.Streptococcus pneumoniae tip IIID.Mycoplasma pneumoniaeE.

(pag. 1588)

M2502223. Tratamentul cu Amantadină în pneumonii este recomandat pentru:Prevenirea apariţiei infecţiei cu virusul gripal tip A la pacienţii neimunizaţi în timpul unei epidemii de gripă AA. Terapia precoce (5 până la 7 zile) a infecţiei cu virusul gripal tip AB. Tratamentul pneumoniei din rujeolăC.Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirusD.Prevenirea infecţiei cu virusul sinciţial respiratorE.

(pag. 1593)

M2502224. În pneumonia cu Haemophilus influenzae eficienţa cea mai ridicată o prezintă următoarele antibiotice:

EritromicinaA. PenicilinaB. OxacilinaC.DoxiciclinaD.Amoxicilina + ClavulanatE.

(pag. 1591)

M2502225. Pentru profilaxia activă a pneumoniilor sunt disponibile actual următoarele vaccinuri pentru imunizarea împotriva următorilor patogeni pulmonari:

Virusurile gripale A şi BA. Haemophilus influenzae tip BB. Virusul rujeoleiC.Streptococcus pneumoniaeD.Pneumocistis cariniE.

(pag. 1594)

M2502226. Pneumonia primară virală poate fi dată de:GripăA. Virusul sinciţial respiratorB. Pneumocistis cariniC.Virusurile rujeoleiD.



CitomegalovirusE.

(pag. 1587)

M2602227. Următoarele afirmaţii privind mecanismele de apărare ale plămânului sunt adevărate, cu excepţia:

Aproximativ 95% din celulele care tapetează căile respiratorii centrale sunt ciliate, pseudostratificate epiteliale cilindrice

A.

Fiecare celulă ciliată conţine aproximativ 1000 de ciliB. Cilii se mişcă în valuri de circa 200 de ori pe minutC.Cilii sunt acoperiţi de o peliculă groasă de aproximativ 8 mD.Celulele ciliate se învecinează cu celulele secretoare de mucus în trahee, bronhii şi bronhiole.E.

(pag. 1585)

M2602228. Pneumonii apărute în mod tipic în urma inhalării de aerosoli infecţioşi sunt următoarele:Febră QA. NocardiozaB. LegionelozaC.Pneumonia cu Pneumocystis cariniiD.GripaE.

(pag. 1586)

M2602229. Agenţii infecţioşi responsabili de pneumonii la copii sub 6 luni, mai frecvent, sunt:Mycoplasma pneumonieA. Moraxella catarrhalisB. Chlamydia trachomatisC.CitomegalovirusulD.Virusul respirator sinciţialE.

(pag. 1587)

M2602230. Agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu neutropenie severă sunt:Pseudomonas aeruginosaA. Streptococcus pneumonieB. Mycobacterium tuberculosisC.Staphylococcus aureusD.AspergillusE.

(pag. 1587)

M2602231. Pneumonia dată de Mycoplasma se poate complica cu:Hiponatremie marcatăA. Eritem nodosB. RăguşealăC.EncefalităD.Anemie hemoliticăE.

(pag. 1587)

M2602232. Cauze frecvente de cavitaţie pulmonară sunt următoarele:Pseudomonas aeruginosaA. Streptococcus pneumonie tip IIB. GripaC.Nocardia asteroidesD.Hemophillus influenzaeE.

(pag. 1588)



M2602233. Criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie sunt următoarele cu excepţia:complicaţii supurativeA. cauza probabilă a pneumoniei este Streptococcus pneumoniaeB. pacient tânăr (0-4 ani)C.leucocitoză (peste 10000 globule albe/mm3)D.incapacitatea administrării orale a tratamentuluiE.

(pag. 1589)

M2602234. Antibioticele de elecţie în pneumonia pneumococică comunitară sunt:EritromicinăA. CiprofloxacinăB. Penicilina GC.AmpicilinaD.DoxaciclinaE.

(pag. 1591)

M2602235. Pacienţii cu Legionella au indicaţie de tratament cu:Ceftazidin + Clindamicin AminoglicozidA. Penicilină Aminoglicozid + FluorochinoloneB. Metronidazol 500mg i.v. la 8 oreC.Eritromicină 1g i.v. la 6 oreD.RifampicinăE.

(pag. 1592)

M2602236. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:Ribavirina (200mg/zi) este eficientă în epidemia cu gripă AA. Amantidina i.v. e eficientă în pneumonie cu CytomegalovirusB. Mutanţii represaţi sunt inhibaţi doar de acid clavulanic, sulbactam şi imipenemC.Acyclovirul i.v. e indicat în pneumonie variceloasăD.Singurul agent beta lactamic cu acţiune împotriva mutanţilor respresaţi este imipenemulE.

(pag. 1593)

M2602237. Care dintre urmatoarele reprezintă criterii de internare la pacienţii cu pneumonie:Leucopenia sub 5000/ mmcA. Varsta peste 65 aniB. Infectia cu Streptococcus pneumoniaeC.Imposibilitatea tratarii ambulatoriiD.SubfebrilitateE.

(pag. 1589)

M2602238. Care din urmatorii factori sunt implicati în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică a pneumoniilor:

Afecţiuni cronice asociateA. Atelectazie, revarsate pleuraleB. Vîrsta înaintatăC.Diagnostic microbiologic incorectD.Complicaţii infecţioase (empiem)E.

(pag. 1589)

M2602239. În tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente:TetraciclinaA. CefuroximB.



DoxiciclinaC.EritromicinaD.CiprofloxacinaE.

(pag. 1590)

M2602240. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu:

Cefalosporine de generaţia I.-aA. MetronidazolB. GentamicinaC.Ampicilină-sulbactamD.Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)E.

(pag. 1591)

M2602241. Care dintre urmatoarele reprezintă cauze de cavitaţie pulmonara:Anaerobi oraliA. Staphilococcus aureusB. Subspecii de NocardiaC.Streptococcus pneumoniaeD.Neoplasme pulmonareE.

(pag. 1588)

M2602242. Care dintre urmatoarele sunt căi de transmitere a patogenilor microbieni în plămîni:Aspirarea organismelor care colonizează orofaringeleA. Ingestia de substanţe infectateB. Inhalarea aerosolilor infecţioşiC.Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonarD.Administrare iv de produse contaminateE.

(pag. 1585-1586)

M2602243. Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacienţii infectaţi cu HIV:M. tuberculosisA. Pneumocystis cariniiB. Haemophilus influenzaeC.Staphylococcus aureusD.Legionella pneumoniaeE.

(pag. 1586)

M2602244. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis.

Penicilina GA. CefalosporineB. EritromicinaC.MetronidazolD.Ampicilina-sulbactamE.

(pag. 1591)

M2602245. Care dintre urmatoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonarGranulomatoza WegenerA. Insuficienta renalaB. Infarct pulmonarC.Neoplasme pulmonareD.



Diabet zaharatE.

(pag. 1588)

M2802246. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu pneumonii cu:Mycobacterium tuberculosisA. Pneumocystis cariniiB. Histoplasma capsulatumC.Streptococcus pneumoniaeD.Haemophilus influenzaeE.

(pag. 1587)

M2802247. Raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica se poate datora:diagnosticului microbiologic incorrectA. agentului antimicrobian neadecvatB. dozei gresite de agent antimicrobianC.complicatiilor infectioase:empiem,metastaza septica,suprainfectieD.duratei prea lungi a tratamentuluiE.

(pag. 1589)

M2802248. Cauze infectioase de cavitatie pulmonara pot fi:subspecii BacteroidesA. fusobacteriiB. granulomatoza WegenerC.paramixovirusuriD.Streptococcus pneumoniae tip IIIE.

(pag. 1588)

M2802249. Terapia antimicrobiana empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu pneumonie comunitara se faceeficient cu Amoxicilina/Clavulanat cand germenul incriminat este:

Streptococcus pneumoniaeA. Haemophilus influenzaeB. Moraxella catarrhalisC.AnaerobiD.Legionella pneumophilaE.

(pag. 1590)

M2802250. Pot produce betalactamaze codate cromozomial:Mycobacterium tuberculosisA. Serratia marcescensB. Enterobacter cloacaeC.Morganella morganiiD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 1593)



Tema nr. 3Tuberculoza pulmonara (forme clinice, diagnostic, tratament).



M1103001. Tuberculoza la copiii mici (primara) este aproape invariabil insotita de:Revarsat pleuralA. Empiem tuberculosB. AtelectazieC.Limfadenopatie hilara/mediastinalaD.BronsiectaziiE.

(pag. 1112)

M1103002. In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Izoniazida recomandata este de:5mg/Kg; maxim 300mgA. 10mg/Kg; maxim 600mgB. 15mg/Kg; maxim 900mgC.20mg/Kg; maxim 1200mgD.Nici una din aceste dozeE.

(pag. 1117)

M1103003. In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Rifampicina recomandata este de:

5mg/Kg; maxim 300mgA. 10mg/Kg; maxim 600mgB. 15mg/Kg; maxim 900mgC.20mg/Kg; maxim 1200mgD.Nici una din aceste dozeE.

(pag. 1117)

M1203004. Diagnosticul definitiv al tuberculozei este certificat prin:Cultura, cu izolarea si identificarea M tuberculosis intr-o proba diagnostica, reprezentata, in majoritatea cazurilor, de sputa

A.

Radiografia toracica anormala, la un pacient cu simptome respiratoriiB. Intradermoreactia la PPD pozitivaC.BronhoscopieD.Diagnostic serologic, bazat pe detectarea anticorpilor impotriva antigenelor micobacterieneE.

(pag. 1115-1116)

M1203005. Vindecare tuberculozei depinde in mod esential de:complianta pacientului la tratamentA. suportul socialB. suportul materialC.igienaD.alimentatieE.

(pag. 1117)

M1203006. Monitorizarea raspunsului la tratamentul antituberculos beneficiaza esential de:



Evaluarea bacteriologica prin culturi seriateA. Evaluarea radiologica prin radiografii toracice seriateB. Evaluare prin intradermoreactia la PPD, seriataC.Evaluare prin bronhoscopie cu biopsiiD.Evaluare prin test serologic pentru anticorpi impotriva antigenelor micobacterieneE.

(pag. 1118)

M1203007. Care dintre urmatoarele chimioterapice antituberculoase este (sunt) utilizate in strategiile de chimioterapie profilactica:

IzoniazidaA. RifampicinaB. PirazinamidaC.EtambutolulD.StreptomicinaE.

(pag. 1120)

M1303008. Cea mai frecventa rezistenta primara a M. tuberculosis in Europa este la:etambutolA. streptomicinaB. pirazinamidaC.izoniazidaD.rifampicinaE.

(pag. 1119)

M1403009. Tabloul clinic in tuberculoza pulmonara secundara prezinta:semne sI simptome specifice: febra, frisoane si junghi toracicA. semne si simptome nespecifice: febra, transpiratii nocturne, anorexie, scadere ponderala, astenieB. in cazuri foarte rare hemoptizieC.tuse, dispnee si wheezingD.stetacustica pulmonara relevanta pentru tuberculozaE.

(pag. 1112,1113)

M1403010. In diagnosticul tuberculozei urmatoarele afirmatii legate de examenul bacteriologic sunt corecte, cu o exceptie:

sunt necesare trei probe de sputaA. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil dimineataB. in cazul fragmentelor tisulare este obligatorie pastrarea lor in formaldehida pana la insamintarea pe mediul de cultura

C.

microscopia directa furnizeaza rezultate immediateD.rezultatele furnizate de culturile micobacteriene necesita o perioada mai lunga de timp (4 -8 saptamani)E.

(pag. 1115,1116)

M1403011. Aspectul radiologic pulmonar tipic in asocierea tuberculoza - SIDA este:tabloul clasic, cel al leziunilor localizate la nivelul lobului superior, cu infiltrate si caverneA. leziuni cavitare tipiceB. leziuni infiltrative segmentareC.nici un aspect radiologic nu este patognomonicD.miliara tuberculoasaE.

(pag. 1116)

M1403012. Proceduri diagnostice suplimentare pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare, in anumite situatii, pot fi urmatoarele, cu EXCEPTIA:

inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hipertonA.



fibrobronhoscopiaB. lavajul bronho-alveolarC.lavajul gastric matinalD.rezonanta magnetica nuclearaE.

(pag. 1116)

M1403013. Doza de isoniazida recomandata in tratamentul tuberculozei este de:10mg/kg corp, maxim 600mg/zi, indiferent de ritmul de administrareA. 5mg/kg corp, maxim 300mg/zi in administrare zilnica, putind fi crescuta doza la copiiB. 20mg/kg corp, indiferent de ritmul de administrareC.5mg/kg corp, maxim 300mg/zi in administrare zilnica, putind fi crescuta doza la adultiD.15 mg/kg corp, indiferent de ritmul de administrareE.

(pag. 1117)

M1403014. Reactia adversa cea mai frecventa din timpul tratamentului pentru tuberculoza este:nevrita opticaA. hepatita toxica medicamentoasaB. hiperuricemiaC.trombocitopeniaD.lezarea nervului opticE.

(pag. 1118)

M1403015. Regimul terapeutic recomandat in tratamentul tuberculozei in situatia unui caz nou cu frotiu sau cultura poziva este:

2 luni HRZ urmat de 2 luni HRA. 2 luni HRZES urmat de 4 luni HRB. 2 luni HRZE urmat de 4 luni HRC.3 luni HRZE urmat de 3 luni HRD.3 luni HRZE urmat de 5 luni HRE.

(pag. 1118)

M1503016. Tuberculoza pulmonara primara are urmatoarele caractere principale:Se intalneste frecvent la copiiA. Rezulta din reactivarea unei infectii latenteB. Leziunea ce ia nastere dupa infectie este de obicei centralaC.Se asociaza cu limfadenopatie perifericaD.in majoritatea cazurilor leziunea nu se vindeca spontanE.

(pag. 1112)

M1503017. Tuberculoza pulmonara postprimara (secundara) se caracterizeaza prin:Se intalneste frecvent la copiiA. Rezulta din infectia strict exogena cu agenti patogeniB. Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superioriC.Leziunile se vindeca spontan, fara tratamentD.Prezenta sputei perlateE.

(pag. 1112)

M1503018. Printre medicamentele de prima linie folosite in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt mentionate si urmatoarele cu exceptia unuia. Care este acesta:

IzoniazidaA. RifampicinaB. CiprofloxacinaC.



PirazinamidaD.EtambutolulE.

(pag. 1117)

M1503019. Cel mai important impediment in calea vindecarii bolnavilor cu tuberculoza pulmonara este reprezentat de:

Chimiorezistenta dobanditaA. Lipsa de aderenta a pacientilor la regimurile terapeuticeB. Costul ridicat al medicatieiC.Toxicitatea crescuta a medicatieiD.Deficiente ale personalului medical care supravegheaza administrarea medicatieiE.

(pag. 1117)

M1503020. Dozele zilnice de Izoniazida recomandate pentru tratamentul initial al tuberculozei pulmonare la adult sunt:

15 mg/Kg, maxim 1 gA. 15-25 mg/KgB. 5 mg/Kg, maxim 300 mgC.10 mg/Kg, maxim 600 mgD.15-30 mg/Kg, maxim 2 gE.

(pag. 1117)

M1503021. Contraindicatia majora a chimioterapiei profilactice cu Izoniazida este determinata de:Ulcerul duodenal cronicA. Boala hepatica activaB. Hiperuricemia si artralgiileC.Nevrita opticaD.Pruritul si tulburarile gastrointestinaleE.

(pag. 1120)

M1603022. Tratamentul tuberculozei cuprinde:CefalosporineA. CiclosporinaB. StreptomicinaC.GentamicinaD.AmfotericinaE.

(pag. 1117)

M1603023. Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt:GentamicinaA. EtionamidaB. NorfloxacinaC.DapsonaD.ColistinaE.

(pag. 1106)

M1603024. Intradermoreactia la PPD:Are valoare considerabila in diagnosticul tuberculozei activeA. Nu are importanta deosebita in screening – ul infectiei cu M.tuberculosisB. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei in cazurile cu culturi negativeC.Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimatiD.Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresivaE.



(pag. 1116)

M2203025. Regimul terapeutic de electie in tuberculoza pulmonara cuprindeo faza initiala de 6 luniA. o faza initiala de 2 luniB. o cura medie de 6-8 luniC.un tratament intensiv de o lunaD.un tratament energic de 9 luniE.

(pag. 1117)

M2203026. Durata tratamentului in tuberculoza pulmonara poate fi redusa la 4 lunila cei disciplinatiA. la cei cu BK+ in culturi dar negativi la examenul direct al sputeiB. la cei cu BK- in culturiC.la cei cu aspect radiologic necaracteristicD.la cei afebrili si asimptomaticiE.

(pag. 1117)

M2203027. Dozele indicate in tratamentul initial al tuberculozei pulmonare suntizoniazida 5 mg/kgcorpA. izoniazida 10 mg/kgcorpB. izoniazida 15 mg/kgcorpC.izoniazida 10 tablete pe zi indiferent de greutateD.izoniazida se administreaza de preferinta injectabilE.

(pag. 1117)

M2203028. Tuberculoza pulmonara primara are urmatoarele date:se intilneste frecvent la adolescentiA. are localizare adeseori in zonele pulmonare superioareB. cand prevalenta TBC este mare se localizeaza frecvent in campurile pulmonare medii si inferioareC.evolueaza frecvent cu hemoptizieD.adesea apare in sarcinaE.

(pag. 1112)

M2203029. Tuberculoza pulmonara primaraeste mai frecventa la sugariA. evolueaza extensiv la gravideB. este secundara unei infectii initiale cu bacil KochC.frecvent leziunile sunt apicaleD.se asociaza adesea cu HIVE.

(pag. 1112)

M2203030. Tuberculoza primara pulmonaraeste frecventa in sudul SUAA. afecteaza predominant batraniiB. leziunea postinfectie este de obicei centralaC.se asociaza cu adenopatie lobaraD.frecvent se complica cu reactie pleuralaE.

(pag. 1112)

M2203031. In tuberculoza primara pulmonara la copii mici adenopatia hilara poate determinacrize astmaticeA.



compresie bronsica si atelectazieB. compresie vasculara si hemoptizieC.compresie pe nervul laringeuD.compresie vagalaE.

(pag. 1112)

M2203032. In tuberculoza primara pulmonara diseminarea hematogenaeste foarte raraA. este totdeauna simptomaticaB. evolueaza tipic cu hemoptizieC.determina crize astmaticeD.este frecventa si adesea simptomaticaE.

(pag. 1112)

M2203033. Tuberculoza miliaraeste frecventa la fumatoriA. complica adesea leziunile cavitareB. este frecventa la imunodeprimatiC.este secundara pleureziei bacilareD.se complica frecvent cu leziuni fibrocavitareE.

(pag. 1112)

M2203034. Tuberculoza secundaraeste frecventa la copii miciA. evolueaza benign la sugariB. afecteaza bazele pulmonareC.se localizeaza si in segmentele superioare ale lobilor inferioriD.se complica cu leziuni miliareE.

(pag. 1112)

M2203035. In tuberculoza postprimara tabloul cliniceste specificA. debuteaza cel mai frecvent cu jughi toracicB. este insidiosC.este dominat de febra inaltaD.este sugerat de dispneeea in crize nocturneE.

(pag. 1112)

M2203036. Tuberculoza postprimara recunoaste urmatoarele date clinice:sindrom febril prelungitA. febra intermitentaB. transpiratii matinale, abundenteC.tuse tipica, chintoasa, suieratoareD.dispnee nocturnaE.

(pag. 1112)

M2203037. Hemoptizia in tuberculoza postprimarareprezinta o eventualitate foarte raraA. frecvent se poate manifesta prin striuri sanghineB. este tipica doar pentru leziunile extinseC.reprezinta o complicatie majora, frecventa, adesea letalaD.este mai frecventa la tineriE.



(pag. 1113)

M2203038. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare primare la copiii micise preleveaza sputa matinalaA. se recolteaza toata sputa diurnaB. se preleveaza sputa prin brnhocopieC.se determina culturi din produsul prelevat prin lavaj gastric matinalD.se determina culturi pentru BK din scaunE.

(pag. 1116)

M2203039. Regimul terapeutic de electie in aproape toate formele de tuberculoza la adult, consta intr-o:faza initiala de 3 luni (izoniazida+rifampicina+pirazinamida), urmata de o faza de continuare de 3 luni (izoniazida+rifampicina)

A.

faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina+pirazinamida), urmata de o faza de continuare de 4 luni (izoniazida+pirazinamida)

B.

faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina+etambutol), urmata de o faza de continuare de 3 luni (etambutol+streptomicina)

C.

faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina+pirazinamida), urmata de o faza de continuare de 4 luni (izoniazida+rifampicina)

D.

faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina), urmata de o faza de continuare de 4 luni (rifampicina+pirazinamida)

E.

(pag. 1118)

M2203040. Pleurezia tuberculoasa se caracterizeaza prinlichid pleural purulent, cu multe limfociteA. concentratia glucozei in lichidul pleural, normala sau usor crescutaB. exudat cu concentratia proteinelor sub 50% din concentratia proteinelor sericeC.exudat cu leucocite: 500-2500 pe microlitruD.exudat cu celule mezoteliale in numar crescutE.

(pag. 1115)

M2203041. Medicamentele din linia a doua de tratament al tuberculozeiau o eficienta similara cu cele din prima linieA. sunt bine tolerate de pacientiB. sunt putin toxiceC.pot fi folosite si ca tratament initial al tuberculozeiD.se folosesc doar in cazurile rezistente la tratamentul din prima linieE.

(pag. 1118)

M2203042. Urmatoarea posologie este recomandata pentru medicamentele antituberculoase in regimurile intermitente

streptomicina: 15 mg/kgcA. izoniazida: 15mg/kgcB. rifampicina: 25-30 mg/kgcC.pirazinamida: 10-15 mg/kgcD.etambutol: 50-70mg/kgcE.

(pag. 1118)

M2203043. Pacient varstnic, cu tuberculoza pulmonara dezvolta in timpul tratamentului cu tuberculostatice, artralgii si hiperuricemie. Care din urmatoarele medicamente sunt incriminate in aparitia artritei gutoase?

streptomicinaA. pirazinamidaB. rifampicinaC.



hidrazidaD.cicloserinaE.

(pag. 1119)

M2203044. Care din urmatoarele tuberculostatice poate fi implicat in aparitia trombocitopeniei autoimune?

PASA. ofloxacinaB. izoniazidaC.etionamidaD.rifampicinaE.

(pag. 1118)

M2303045. Despre tuberculoza pulmonara primara se pot afirma urmatoarele, cu exceptiain zonele cu prevalenta scazuta se intalneste mai frecvent la copiiA. poate fi localizata in campurile pulmonare mijlociiB. leziunea se asociaza cu limfadenopatie paratrahealaC.poate determina aparitia de empiemD.leziunea este de obicei perifericaE.

(pag. 1112)

M2303046. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt, cu exceptiapirazinamidaA. streptomicinaB. etionamidaC.rifampicinaD.isoniazidaE.

(pag. 1117)

M2303047. Aspectul radiologic in tuberculoza pulmonara poate evidentia urmatoarele, cu exceptiaaspect normalA. aspect de nodul solitarB. aspect de leziune localizata frecvent la nivelul lobului inferiorC.infiltrate alveolare difuzeD.imagine de cavernaE.

(pag. 1115)

M2303048. La inceputul evolutiei bolii tuberculoase pot apare, cu exceptiatranspiratii nocturneA. astenieB. dispnee severaC.alterarea starii generaleD.febraE.

(pag. 1112)

M2303049. In evolutia tuberculozei pulmonare pot apare urmatoarele , cu exceptiadurere toracicaA. hemoptizie masivaB. sputa purulentaC.febra cel mai frevent in platouD.sindrom de detresa respiratorieE.

(pag. 1116)



M2503050. Cea mai frecventă cale de transmitere a tuberculozei pulmonare în prezent este:Aspirarea agenţilor patogeni care colonizează orofaringeleA. Diseminare hematogenăB. Inhalarea particulelor infectanteC.Laptele crud infectatD.Calea transcutanatăE.

(pag. 1110)

M2503051. Global se apreciază că dintre persoanele infectate cu Mycobacterium tuberculosis vor dezvolta boala aproximativ:

50%A. 40%B. 20%C.30%D.10%E.

(pag. 1110)

M2503052. Riscul de apariţie a tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoşi este crescut în caz de tratament cu:

Antibiotice prelungiteA. AntimicoticeB. ImunosupresoareC.AntiaritmiceD.AntihipertensiveE.

(pag. 1111)

M2503053. Caracterele principale ale tuberculozei pulmonare primare sunt:Frecvenţa crescută la copiiA. Apariţia ca urmare a reactivării unei infecţii latenteB. Apariţia după infecţie a unor leziuni centraleC.Asocierea cu limfadenopatii perifericeD.Lipsa de vindecare spontană în majoritatea cazurilorE.

(pag. 1112)

M2503054. Caracterele principale ale tuberculozei pulmonare postprimare (secundare) sunt:Localizarea în segmentele apicale şi posterioare ale lobilor superioriA. Frecvenţa crescută la copiiB. Vindecarea spontană fără tratamentC.Absenţa sputei hemoptoiceD.Originea din infecţia strict exogenă cu agenţi patogeniE.

(pag. 1112)

M2503055. Tuberculoza primară se caracterizează prin următoarele aspecte cu excepţia:Rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşiA. Se întâlneşte frecvent la copiiB. Este localizată adesea în câmpurile pulmonare mijlocii şi inferioareC.Leziunea se vindecă numai sub tratamentD.Diseminare hematogenă frecventăE.

(pag. 1112)

M2503056. O persoană cu infecţie cu M. tuberculosis dovedită prin testare cutanată, care dobândeşte şi infecţia cu HIV prezintă un risc anual de dezvoltare a tuberculozei active de:



1%A. 3 - 15%B. 20 - 25%C.40%D.50%E.

(pag. 1115)

M2503057. Folosirea chimioterapiei profilactice cu Izoniazidă are drept contraindicaţie majoră:Boala hepatică activăA. Ulcerul duodenal cronicB. GutaC.Nevrita opticăD.Tulburările gastrointestinaleE.

(pag. 1120)

M2503058. În tratamentul iniţial al tuberculozei pulmonare la adult se recomandă următoarea doză zilnică de izoniazidă:

5 mg/Kg, maxim 300 mgA. 15 mg/Kg, maxim 1 gB. 15 - 25 mg/KgC.10 mg/Kg maxim 600 mgD.15 - 30 mg/Kg, maxim 2 gE.

(pag. 1117)

M2603059. Tratamentul TBC cuprinde:BetalactamineA. CiclosporinaB. StreptomicinaC.GentamicinăD.AmfotericinăE.

(pag. 1117)

M2603060. TBC primară pulmonară este caracterizată prin:Se întîlneşte frecvent la adulţiA. Radiologic apare polimorfism lezionalB. Este localizată în câmpurile pulmonare apicaleC.Leziunea se asociază cu limfadenopatie hilară sau paratrahealăD.În majoritatea cazurilor leziunea nu se vindecă spontanE.

(pag. 1112)

M2603061. Intradermoreacţia la PPD este:Reacţia de hipersensibilitate de tip IIA. Este cel mai larg utilizată pentru screeningul infecţiei cu M. TuberculosisB. Are o sensibilitate şi o specificitate crescutăC.Este o reacţie de hipersensibilitate tip IIID.Reacţiile fals negative nu sunt frecvente la pacienţii imunodeprimaţiE.

(pag. 1116)

M2603062. Contraindicaţiile profilaxiei cu Izoniazidă includ prezenţa:Astmului bronşicA. BPOCB. Infarctului miocardic acutC.



Bolii hepatice activeD.Neoplasmului bronhopulmonarE.

(pag. 1120)

M2803063. Tuberculoza genitourinara se caracterizeaza prin:reprezinta 90% din totalul cazurilor de tuberculoza extrapulmonaraA. sumar de urina patologic cu hematurie si cilindri hialiniB. piurie cu urocultura negativa si urina acidaC.nu raspunde la tratamentD.face parte din formele clinice de tuberculoza primaraE.

(pag. 1113)

M2803064. Dintre reactiile adverse ale tratamentului tuberculozei, fac parte:hepatitaA. hiperuricemia si artralgiile-cea mai importanta reactie medicamentoasaB. nevrita optica produsa de rifampicinaC.tulburari psihiceD.ulcer gastricE.

(pag. 1118)


M1103065. Care din afirmatiile urmatore, privind tuberculoza secundara, sunt adevarate:Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superioriA. Gradul afectarii parenchimului pulmonar variaza in limite largi, de la mici infiltrate la boala cavitara extinsaB. Ganglionii limfatici hipertrofiati pot comprima bronhiile cauzand atelectazie segmentara sau lobaraC.Diseminarea hematogena este frecventa si poate induce cele mai severe manifestariD.Dupa formarea cavernelor, continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii, determinand leziuni satelite

E.

(pag. 1112)

M1103066. Sunt considerate medicamente de prima linie in tratamentul tuberculozei, urmatoarele, cu EXCEPTIA:

CicloserinaA. IzoniazidaB. PirazinamidaC.EtionamidaD.RifampicinaE.

(pag. 1117)

M1103067. Sunt creditate cu hepatotoxicitate, punand probleme speciale la pacienti cu boala hepatica activa, urmatoarele medicamente:

StreptomicinaA. RifampicinaB. PirazinamidaC.IzoniazidaD.EtambutolulE.

(pag. 1119)

M1103068. Care din afirmatiile urmatoare privind medicamentele de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt adevarate:

Realizeaza concentratii serice maxime la 2-4 ore si eliminarea aproape completa in 24 oreA.



Asocierea lor permite scaderea dozelor individuale cu pastrarea efectuluiB. Sunt recomandate pe baza activitatii lor bactericide si de sterilizareC.Administrarea asociata, dar intermitenta, mareste riscul chimiorezistenteiD.Se caracterizeaza printr-o rata scazuta de inducere a chimiorezistenteiE.

(pag. 1117)

M1103069. Care din afirmatiile urmatoare privind monitorizarea raspunsului la tratament in tuberculoza sunt adevarate:

Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratamentA. Evaluarea radiologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratamentB. La sfarsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negativeC.La unii pacienti conversia (negativarea) frotiului poate urma conversiei culturilor; acest fenomen se datoreaza probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti

D.

Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului terapeuticE.

(pag. 1118)

M1103070. Care din afirmatiile urmatoare privind vaccinarea BCG sunt adevarate:Vaccinarea BCG realizeaza profilaxia tuberculozei secundareA. Estimarile eficacitatii in cadrul studiilor randomizate a variat intre 80% si 0%B. Studiile au descoperit existenta unor rate mai inalte ale eficacitatii protectiei la nou nascuti si copii mici fata de meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara

C.

Efectele secundare cele mai frecvente sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita regionalaD.Vaccinarea BCG induce reactivitate la PPDE.

(pag. 1120)

M1203071. Clasificarea tuberculozei pulmonare recunoaste, in prezent, urmatoarele tipuri:tuberculoza primaraA. tuberculoza postprimara (secundara)B. tuberculoza pleuralaC.tuberculoza cailor respiratorii superioareD.tuberculoza ganglionaraE.

(pag. 1112)

M1203072. Tuberculoza primara prezinta una sau mai multe dintre urmatoarele caracteristici:Rezulta in urma unei infectii initiale cu bacilul tuberculosA. Rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latenteB. Este localizata, de obicei, in campurile pulmonare mijlocii si inferioareC.Este localizata, de obicei, in segmentele apicale si posterioare ale lobilor pulmonari superioriD.Este mai frecventa la copilE.

(pag. 1112)

M1203073. Simptomele care pot sugera tuberculoza pulmonara pot fi:febraA. transpiratiile nocturneB. scaderea din greutateC.hemoptiziaD.durerea precordialaE.

(pag. 1112)

M1303074. Hemoptizia poate surveni, in tuberculoza ca o consecinta a:aspergilomuluiA. anevrism RasmussenB. anevrism micoticC.



histoplasmozaD.erodarea unui vas din peretele unei caverneE.

(pag. 1112)

M1303075. In legatura cu tuberculoza pulmonara se poate afirma, cu EXCEPTIA:se poate intalni hipernatremie datorita secretiei inadecvate de hormon antidiureticA. majoritatea pacientilor prezinta modificari patologice la examenul fizic toracicB. boala extensiva poate fi cauza de sindrom de detresa respiratorie a adultuluiC.in unele cazuri la examenul fizic se poate observa hipocratism digitalD.ralurile inspiratorii pot aparea mai frecvent dupa tuseE.

(pag. 1112-1113)

M1303076. Despre vaccinul BCG sunt false urmatoarele afirmatii:poate prezenta ca si complicatie limfadenita regionalaA. poate prezenta ca si complicatie infectie diseminata si decesB. nu prezinta ca si complicatie osteomielitaC.dimensiunea reactiei la testul PPD efectuat ulterior poate prezice gradul de protectieD.raspunsul tisular local incepe la 2 - 3 zile dupa vaccinareE.

(pag. 1120)

M1303077. Piridoxina se adauga obligator regimului terapeutic ce contine izoniazida la urmatoarele categorii de pacienti:

femei care alapteazaA. pacienti cu SIDAB. vegetarieniC.pacienti infectati HIVD.pacienti cu insuficienta renala cronicaE.

(pag. 1117)

M1303078. Intre medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei se includ:amoxicilina+acid clavulanicA. clofaziminaB. sparfloxacinaC.tiacetazonaD.ciclosporinaE.

(pag. 1117)

M1303079. Sunt tuberculostatice de prima linie:pirazinamidaA. etionamidaB. rifampicinaC.PASD.streptomicinaE.

(pag. 1117)

M1303080. Despre tratamentul tuberculozei urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA:la pacientii cu culturi negative , durata tratamentului poate fi redusa la 4 luniA. tratamentul intermitent este mai putin eficient decat cel continuuB. in general, in prima faza a tratamentului se administreaza izoniazida, rifampicina, pirazinamidaC.rifampicina, izoniazida, pirazinamida si etambutolul se administreaza de regula pe cale oralaD.tiacetazona este un tuberculostatic de prima linieE.

(pag. 1117)



M1403081. Tuberculoza pulmonara primara:se intilneste frecvent la copii in zonele cu prevalenta inalta a tuberculozeiA. este localizata de obicei in campurile pulmonare mijlocii si inferioareB. se asociaza frecvent cu limfadenopatie hilara sau paratrahealaC.leziunea Ghon reprezinta forma activa a boliiD.leziunile sunt de oicei perifericeE.

(pag. 1112)

M1403082. Tuberculoza pulmonara primara evolueaza spre boala manifesta clinic:in special la copiii cu deficite imune, malnutritie sau infectie HIVA. frecvent sub forma unui revarsat pleuralB. in formele severe poate apare cavitatia acutaC.prin diseminare hematogenaD.vindecarea se obtine in putine cazuriE.

(pag. 1112)

M1403083. In tuberculoza postprimara:leziunile pulmonare sunt polimorfeA. localizarile predilecte sunt in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori si in segmentele superioare ale lobilor inferiori

B.

nu se poate vorbi de remisiune spontanaC.raspunsul la tratament este nefavorabil in majoritatea cazurilorD.aproximativ 1/3 din pacientii netratati decedeaza prin tuberculoza pulmonara severa in decurs de cateva saptamani sau luni

E.

(pag. 1112)

M1403084. Mediile de cultura utilizate pentru izolarea micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei sunt:mediul SabouraudA. mediul MiddlebrookB. mediul Lowenstein - JensenC.mediul geloza - sangeD.mediul PikeE.

(pag. 1116)

M1403085. IDR la tuberculina:este utilizata in screening-ul infectiei cu M. tuberculosisA. are valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active, datorita sensibilitatii si specificitatii sale reduseB. pot apare reactii fals negative la pacientii imunodeprimati sau la cei cu tuberculoza agresivaC.pot apare reactii pozitive si dupa infectii cu micobacterii netuberculoase sau dupa vaccinarea BCGD.testul pozitiv confirma diagnosticul de boala activaE.

(pag. 1116)

M1403086. Agent de prima linie in tratamentul tuberculozei este:kanamicinaA. rifampicinaB. etionamidaC.cicloserinaD.isoniazidaE.

(pag. 1117)

M1403087. Medicamentele de linia doua in tratamentul tuberculozei:au un grad mare de intoleranta si toxicitateA.



nivel mai scazut de eficientaB. sunt recomandate in formele severe de boalaC.se administreaza pe o durata scurta de timpD.sunt utilizate in cazul pacientilor cu chimiorezistenta la medicamentele din linia intaiE.

(pag. 1117,1118)

M1403088. Regimul terapeutic de electie in majoritatea cazurilor de tuberculoza, atat la adulti cat si la copii presupune:

o faza initiala de 2 luni cu administrarea numai a isoniazidei si rifampicineiA. o faza de consolidare de 4 luni cu administrarea de isoniazida si rifampicinaB. faza initiala de 2 luni cu administrarea de isoniazida, rifampicina, pirazinamida +/- etambutol sau streptomicina

C.

asocierea piridoxinei la pacientii cu risc crescut de deficienta a acestei vitamineD.administrare zilnica obligatorie pe toata durata tratamentuluiE.

(pag. 1117)

M1403089. Referitor la monitorizarea tratamentului tuberculozei prin evaluare bacteriologica:presupune doua examene de sputa (la inceputul si sfarsitul tratamentului)A. peste 80% dintre pacienti vor avea culturile din sputa negative la sfarsitul lunii a 2-a de tratamentB. la sfarsitul celei de-a 3-a luni de tratament aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negativeC.persistenta culturilor pozitive la 3 luni de tratament sau peste aceasta perioada ridica suspiciunea de esec terapeutic

D.

conversia (negativarea) frotiului BAAR se produce inaintea conversiei culturilorE.

(pag. 1118)

M1503090. Diagnosticul definitiv al tuberculozei pulmonare depinde de izolarea si identificarea Mycobacterium tuberculosis intr-o proba de sputa. Probele trebuie:

Inoculate pe un mediu pe baza de agar sau cu ouA. Incubate la 20 °C in atmosfera de CO2 5%B. Inoculate pe mediul Lowenstein-JensenC.Supravegheate 4-8 saptamani pe medii solide deoarece au o crestere lentaD.Incubate la 37 °C in atmosfera de CO2 5%E.

(pag. 1116)

M1503091. Izolarea si identificarea Mycobacterium tuberculosis intr-o proba de sputa se face modern prin utilizarea mediilor lichide. Aceasta presupune:

Detectarea radiometrica a cresteriiA. Identificarea prin teste biochimice a tulpinilor micobacteriene izolateB. Identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleiciC.Timp scazut necesar pentru izolarea si stabilirea speciei la 2-3 saptamaniD.Timp necesar pentru izolarea si stabilirea speciei de 4-6 saptamaniE.

(pag. 1116)

M1503092. Care dintre medicamentele urmatoare folosite in tratamentul tuberculozei pulmonare fac parte din agentii terapeutici de prima linie utilizati in aceasta afectiune:

KanamicinaA. IzoniazidaB. PASC.PirazinamidaD.EtionamidaE.

(pag. 1117)

M1503093. Monitorizarea raspunsului la tratament al tuberculozei pulmonare prin examen microscopic



al frotiului BAAR se realizeaza:Daca efectuarea de culturi micobacteriene nu are valoare practicaA. La 2, 5 si 6 luniB. LunarC.La un anD.Daca TBC este chimiorezistentaE.

(pag. 1118)

M1503094. Modalitatile de administrare ale tratamentului in tuberculoza pulmonara sunt:Zilnic pe toata durata cureiA. O data pe lunaB. De trei ori pe saptamanaC.De doua ori pe saptamanaD.SaptamanalE.

(pag. 1117)

M1503095. Tuberculoza chimiorezistenta este rezultatul:MonoterapieiA. Terapiei combinate, adica in regimuri de 2-3 chimioterapice antituberculoaseB. Lipsei de complianta a pacientului care nu a luat terapia prescrisa in mod curentC.Folosirii curelor de 6-9 luniD.Folosirii curelor de 12-18 luniE.

(pag. 1119)

M1503096. La pacientii cu insuficienta renala cronica chimioterapia antituberculoasa trebuie sa respecte anumite reguli suplimentare:

Nu se recomanda utilizarea aminoglicozidelorA. Etambutolul este utilizat in toate schemele terapeutice fara restrictiiB. Izoniazida, rifampicina si pirazinamida pot fi administrate in dozele uzuale in cazurile de insuficienta renala usoara pana la moderata

C.

Dozele de izoniazida si pirazinamida trebuie reduse la toti pacientii cu insuficienta renala cronica in program de hemodializa

D.

Pirazinamida se administreaza in doze reduse la toti pacientii cu insuficienta renala cronica severa, cu exceptia celor ce sunt supusi hemodializei

E.

(pag. 1119)

M1603097. Tuberculoza primara se poate complica cu:Tuberculoza miliaraA. Comprimare bronsica cu obstructie si atelectazie segmentara sau lobaraB. Meningita tuberculoasaC.Bronsita cronicaD.Emfizem obstructiv prin obstructie partiala a bronsiilor de catre ganglionii hipertrofiatiE.

(pag. 1112)

M1603098. Procedurile diagnostice suplimentare din tuberculoza sunt:Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hipertonA. Tomografia computerizataB. Bronhoscopia fibroscopicaC.Probe prelevate prin lavaj gastric matinalD.HemoculturaE.

(pag. 1116)

M1603099. In tarile cu prevalenta inalta de tuberculoza programele de control al tuberculozei trebuie sa



se bazeze pe urmatoarele elemente cheie:Detectarea cazurilor predominant prin detectare activaA. Detectarea cazurilor predominant prin detectare pasivaB. Administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurta durata la toti pacientii cu frotiuri din sputa pozitive

C.

Administrarea supravegheata a medicamentelorD.Depistare prin test PPDE.

(pag. 1121)

M2203100. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu strptomicinaeste indicat in toate cazurileA. reduce mortalitateaB. conduce la vindecare in toate cazurileC.s sociaza rar cu dezvoltarea rezistentei la streptomicinaD.conduce frecvent la aparitia rezistentei la streptomicinaE.

(pag. 1117)

M2203101. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu rifampicinareprezinta o medicatie bacteriostaticaA. impune un tratament de lunga durataB. are reactii adverse severeC.a condus la reducrea tratamentului sub 12 luniD.alaturi de izoniazida si priazinamida reprezinta un tratament standardE.

(pag. 1117)

M2203102. Agenti de prima linie in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt urmatoarele medicamenteizoniazidaA. rifampicinaB. nolicinulC.streptomicinaD.amikacinaE.

(pag. 1117)

M2203103. Avantajele agetnilor teraputice din prima linie a tratamentului tuberculozei pulmonare suntactivitate bacterianaA. lipsa reactiilor adverseB. au activitate de sterilizare bacterianaC.nu influenteaza functia hepaticaD.au rata scazuta de inducere a chimiorezistenteiE.

(pag. 1117)

M2203104. Medicamentele din linia a doua in tratamentul tuberculozei pulmonaresunt indicate la bolnavii cu alergii medicamentoaseA. au activitate bactericidaB. sunt indicate in cazul chimiorezistentei ca medicamente de prima linieC.au un grad de toxicitate redusD.au un grad ridicat de intolerantaE.

(pag. p1117)

M2203105. Medicamentele de linia a doua includekanamicinaA. strptomicinaB.



amikacinaC.ampicilinaD.cicloserinaE.

(pag. 1117)

M2203106. Derivatii de rifampicina cu actiune prelungitanu sunt indicati de rutina in tuberculoza pulmonaraA. au indicatii restranseB. includ rifabutinulC.includ rifapentinulD.sunt in curs de evaluareE.

(pag. 1117)

M2203107. Tratamentul actual al tuberculozei pulmonare cuprindeo faza initiala de 2 luniA. administrarea initiala de tripla asociere: izoniazida, rifampicina si pirazinamidaB. tratament initial cu streptomicina si rifampicinaC.se recomanda un tratament injectabil initial cu streptomicina zilnic o lunaD.un tratament adjuvant cu corticoiziE.

(pag. 1117)

M2203108. Faza de continuare a tratamentului initial sau faza de sterilizare cuprindeo perioada de 6 luniA. o perioada de 4 luniB. in functie de evolutia clinica perioada poate fi scurtata la 6 saptamaniC.se administreaza izoniazida si rifampicinaD.de obicei se administreaza in doze zilniceE.

(pag. 1116)

M2203109. In tratamentul initial al tuberculozei pulmnare rifampicina se administreazain doze de 10mg/kgcorpA. maximum 600mg/ziB. in doza initiala de 20mg/kgcorpC.se prefera forma injectabilaD.maximum pe zi este de 800mgE.

(pag. 1117)

M2203110. Streptomicina se administreaza in tratamentul initial al tuberculozei pulmonarein toate cazurile la adultA. in doze de 15 mg/kgcorpB. maximum 1 g/ziC.se poate administra oralD.se administreaza numai la gravideE.

(pag. 1117)

M2203111. Tuberculoza pulmonara primaraafecteaza regiunea pulmonara superioaraA. evolueaza cu febra mareB. frecvent determina dispneeC.leziunea este perifericaD.leziunea se vindeca spontanE.

(pag. 1112)



M2203112. Tuberculoza pulmonara primaraeste frecventa in tarile nordiceA. se asociaza cu leziuni faringieneB. leziunea pulmonara poate sa nu fie detectata pe radiografia toracicaC.leziunea evolueaza cu febra si frisoaneD.leziunea se transforma intr-un mic nodul calcifiatE.

(pag. 1112)

M2203113. Tubercolza pulmonara primara la copii cu defecte imunitarepoate evolua lent, insidiosA. poate progresa rapid cu manifestari cliniceB. adesea se poate complica cu rujeolaC.leziunea initiala ramane strict localizataD.leziunea se extinde frecvent, cu revarsatE.

(pag. 1112)

M2203114. Tuberculoza pulmonar primara la copii cu malnutritie sau HIVleziunea poate evolua cel mai des treptat spre micsorareA. leziunea initiala se poate extinde rapidB. leziunea se complica adesea cu ascitaC.leziunea se complica cu revarsat pleuralD.se complica totdeauna cu empiem tuberculos bilateralE.

(pag. 1112)

M2203115. Tuberculoza primara pulmonara la copii micieste foarte rar insotita de adenopatie lobaraA. este frecvent asociata cu adenopatie perifericaB. totdeauna se insoteste de adeonaptie hilaraC.evolueaza spre cavitatieD.se vindeca fara sechele, spontanE.

(pag. 1112)

M2203116. Diseminarea hematogena in tuberculoza primara pulmonaraeste manifestare benignaA. poate induce tuberculoza cavitaraB. poate determina leziuni granulomatoase in diferite organeC.la subiectii imunodeprimati evolueaza cu hepatita asociataD.la cei imunodeprimati poate determina tuberculoza miliara sau meningita tuberculoasaE.

(pag. 1112)

M2203117. Tuberculoza postprimara are urmatoare elementese localizeaza adesea apicalA. rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latenteB. complica adesea o leziune pleuralaC.determina frecvent leziuni extrapleuraleD.se complica cu adenopatie hilaraE.

(pag. 1112)

M2203118. Tuberculoza pulmonara secundaraevolueaza adesea cu infiltrate apicaleA. frecvent se vindeca spontanB.



la subiectii netratati evolueaza letal la cca 1/3 din cazuriC.se manifesta prin determinari extrapulmonareD.frecvent se complica cu cancer pulmonarE.

(pag. 1112)

M2203119. Tuberculoza pulmonara secundara evolueaza adesea cu:junghi toracicA. dispnee in crizeB. febra hecticaC.subfebrilitatiD.transpiratii nocturneE.

(pag. 1112)

M2203120. Durerea toracica in tuberculoza secundarapoate aparea in prezenta cavernelor mariA. are caracter pleuriticB. seamana cu durerea din angina pectoralaC.se insoteste de sughit rebelD.apare in caz de leziuni subpleuraleE.

(pag. 1113)

M2203121. Examenul clinic-fizic pulmonar in tuberculoza secundaraeste esential pentru diagnosticA. este de utilitate restransaB. toti bolnavii prezinta raluri bronsice diseminateC.ocazional se precep raluri ronflanteD.uneori se percepe suflu amforicE.

(pag. 1113)

M2203122. Manifestarile sistemice in tuberculoza secundara includesubfebrilitateaA. rubeoza facialaB. faciesul zigomaticC.febra hecticaD.scaderea ponderalaE.

(pag. 1113)

M2203123. In tuberculoza secundara se poate notafrecvent facies congestionatA. adesea paloarea tegumentelorB. anemie usoaraC.limfocitozaD.uneori hiponatremieE.

(pag. 1113)

M2203124. Cheia diagnosticului de tuberculoza pulmonara este data detabloul clinic nespecificA. sindromul febril acutB. indicele inalt de suspiciuneC.sindromul bronsitic cronicD.examenul radiologic sugestiv cu infiltrate in lobii superioriE.

(pag. 1115)



M2203125. Diagnosticul de tuberculoza pulmonara este suspicionat atunci candpacientul prezinta tablou clinic de suspiciuneA. are febra intermitentaB. are radiografia toracica anormalaC.are pe radiografie infiltrate in lobii superioriD.prezinta la radiografie caverne in lobii superioriE.

(pag. 1115)

M2203126. Pacientii cu tuberculoza pulmonara si imunosupresie evolueaza adesea cuaspecte radiologice tipice, cavitareA. infiltrate apicale bilateraleB. aspecte atipice la radiografia pulmonaraC.infiltrate in regiunile pulmonare inferioareD.adenopatii hilare giganteE.

(pag. 1115)

M2203127. Examenul microscopic al BAAR in diagnosticul tuberculozei pulmonarese efectueaza din probe de sputa recoltate vesperalA. se solicita o proba de sputa din perioada febrilaB. se recolteaza 3 probe de sputa matinalC.se solicita recoltarea prin bronhoscopie a sputeiD.se efectueaza pe frotiu din sputa matinalaE.

(pag. 1116)

M2203128. Determinarea moderna a culturii micobacteriene se face prin:utilizare mediilor lichideA. folosirea mediului cu ou sau cu agarB. detectarea radiometrica a cresterii bacterieneC.identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleiciD.identificare prin teste biochimiceE.

(pag. 1116)

M2203129. Examenul radiologic pulmonar in tuberculoza pulmonaraeste totdeauna sugestiv pentru diagnosticA. poate releva infiltrate pulmonare apicaleB. arata adesea cavitati pulmonare apicaleC.uneori poate fi normalD.noteaza adesea revarsate pleuraleE.

(pag. 1116)

M2203130. Examenul radiologic pulmonar in tuberculoza pulmonarareleva adesea infiltrate situate bazalA. releva cavitati solitare posterobazaleB. arata leziuni infiltrative apicaleC.poate arata un aspect radioscopic normalD.este patognomonic mai ales la cei cu SIDAE.

(pag. 1116)

M2203131. In tratamentul tuberculozei pulmonare testarea sensiblitiatii la medicamenteeste facultativaA. este obligatorie la toti pacientiiB.



este obligatorie doar la copiiC.este necesara la cei alregiciD.este obligatorie in caz de recadere dpa un prim tratamentE.

(pag. 1116)

M2203132. Diagnosticul clinic de tuberculoza pulmonara cu culturi negative pentru bacilul Kochse infirma categoricA. se sustine prin argumente epidemiologice certeB. se sustine prin intradermoreactie la PPD pozitivC.se poate afirma prin raspuns bun la tratamentD.se sustine prin modificari pozitive radiologice postterapeuticeE.

(pag. 1116)

M2203133. Factorii ce sustin diagnosticul de boala micobacteriana netuberculoasa suntprezenta focarului de tuberculoza inactivaA. lipsa factorilor de risc pentru tuberculozaB. test cutanat pozitiv la PPDC.prezenta unei boli pulmonare obstructive croniceD.prezenta unei intradermoreactii negative la PPDE.

(pag. 1116)

M2203134. Teste adjuvante de diagnostic in tuberculoza pulmonara secundara suntteste serologice pentru determinarea antigenului bacterianA. teste biochimice serologiceB. detectarea acidului tuberculostearic prin cromatografia lichidului cefalorahidian in meningita bacilaraC.nu sunt specifice si patognomoniceD.sunt in stadiu de evaluare clinicaE.

(pag. 1116)

M2203135. Urmatoarele doze sunt recomandate pentru medicamentele utilizate in tratamentul initial al tuberculozei la adult

izoniazida: 15 mg/kg, zilnicA. pirazinamida: 5mg/kg, zilnic, maxim 300mgB. rifampicina: 10mg/kg, zilnic, maxim 600mgC.amikacina: 1g/ziD.etambutol: 15-25 mg/kg, zilnicE.

(pag. 1118)

M2203136. Tuberculoza pulmonara primara se caracterizeaza prinleziuni la nivelul campurilor pulmonare superioareA. leziune centrala cu adenopatie hilaraB. leziune periferica cu adenopatie hlaraC.leziune periferica cu adenopatie paratrahealaD.leziuni la nivelul campurilor pulmonare mijlocii si inferioareE.

(pag. 1114)

M2203137. Tuberculoza primara postprimaraafecteaza frecvent segmentele superioare ale lobilor inferioriA. de obicei este localizata in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superioriB. poate evolua spre remisiune spontanaC.poate evolua spre sindromul detresei respiratorii a adultuluiD.cronicizata, nu reprezinta un risc pentru eliminarea bacililor tuberculosi in mediul inconjuratorE.



(pag. 1114)

M2203138. Pericardita tuberculoasa se caracterizeaza prin:prevalenta la tineri in prezentA. aparitie frecventa la pacientii infectati cu HIVB. revarsat pleural de tip exudat, frecvent hemoragicC.evolutie fatala in lipsa tratamentuluiD.absenta frecaturii pericardiceE.

(pag. 1115)

M2203139. Tuberculoza genitourinara poate evolua cudureri pelvine si tulburari menstrualeA. polakiurie, disurieB. dureri lombare si hematurieC.examen sumar de urina in limite normaleD.infertilitateE.

(pag. 1115)

M2203140. Spondilita tuberculoasa:implica cel mai frecent un corp vertebralA. afecteaza la adult vertebrele toracice superioareB. afecteaza la adult vertebrele lombare superioareC.colapsul corpilor vertebrali conduce la aparitia unui abces paravertebral "rece"D.poate evolua cu paralizieE.

(pag. 1115)

M2203141. Morbul Pott:implica frecvent doi sau mai multi corpi vertebraliA. aparitia cifozei se observa din stadiile intermediare ale boliiB. procesul infectios nu difuzeaza niciodata la nivelul peretelui toracicC.procesul infectios se poate manifesta si cau n abces de psoasD.leziunile mari produc sindrom de compresiune medularaE.

(pag. 1115)

M2203142. Tuberculoza miliara poate evolua cumeningismA. splenomegalieB. hepatomegalieC.examen oftalmologic negativ pentru tuberculi coroidieniD.cu leziuni de tip caverna cu diametru de 2mm diseminate in ambele campuri pulmonareE.

(pag. 1116)

M2203143. Tuberculoza sistemului nervos centralnu evolueaza cu hidrocefalieA. are o evolutie mai scurta decat a meningitei bacterieneB. este frecvent o complicatie a tuberculozei pulmonare miliareC.examinarea LCR releva un numar crescut de leucocite cu predominanta limfocitelor din faza initialaD.in faza initiala numarul leucocitelor din LCR poate fi crescut prin predominanta neutrofilelorE.

(pag. 1115)

M2203144. Intradermoreactia la PPD utilizata ca test diagnostic in tuberculoza pulmonaraare o valoare certa in diagnosticul tuberculozei activeA.



reactile fals negative sunt frecvente la pacientii cu tuberculoza cronicaB. este utilizat in toate cazurile cu culturi de bacil Koch din sputa pozitiveC.reactiile fals negative sunt frecvente la cei cu tuberculoza agresivaD.este extrem de util pentru diagnosticul tuberculozei in cazurile cu culturi negativeE.

(pag. 1115)

M2203145. Tuberculoza gastrointestinalaeste localizata cel mai frecent la nivelul colonului descendentA. se poate confunda clinic cu boala CrohnB. poate evolua cu dureri abdominaleC.poate evolua cu hematochezieD.tratamentul tuberculostatic este exclusivE.

(pag. 1114)

M2203146. Tuberculomuleste o manifestare frecventa a tuberculozeiA. se manifesta clinic prin crize epilepticeB. nu apar niciodata in evolutie semne de focarC.pentru diagnostic se impune examen CT sau RMND.leziuni inelare ce fixeaza substanta de contrast pot sugera aceasta forma clinica de tuberculozaE.

(pag. 1114)

M2203147. In tuberculoza pulmonara se pot intalni urmatoarele semne fizicepaloareA. hipocratism digitalB. suflu amforicC.raluri ronflante datorate obstructiei bronsice partialeD.raluri sibilanteE.

(pag. 1115)

M2203148. In analizele de laborator la un pacient cu tuberculoza pulmonara se poate remarcaanemie usoaraA. leucocitozaB. hiponatremie datorita sindromului de secretie inadecvata a hormonului antidiureticC.anemie severaD.hipopotasemieE.

(pag. 1116)

M2203149. Tuberculoza genitourinarapoate fi asimptomaticaA. decurge cu leziuni distructive severe ale rinichilorB. sumarul de urina este patologic in 100% din cazuriC.culturile efectuate din trei probe matinale de urina furnizeaza un diagnostic definitiv in aproape 90% din cazuri

D.

examenul de urina evidentiaza albuminurie si hematurieE.

(pag. 1114)

M2203150. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei suntizoniazidaA. kanamicinaB. streptomicinaC.amikacinaD.



rifampicinaE.

(pag. 1117)

M2203151. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozeisunt administrati in totalitate pe cale oralaA. au concentratiile serice maxime la 6 oreB. au o rata crescuta de inducere a chimiorezistenteiC.au o capacitate crescuta de a preveni recadereaD.sunt intens bactericideE.

(pag. 1118)

M2203152. Medicamentele ce pot fi utilizate in cazurile de tuberculoza rezistente suntetambutolA. ofloxacinaB. etionamidaC.pirazinamidaD.PASE.

(pag. 1118)

M2203153. In linia a doua de tratament a tuberculozei pot fi folosite urmatoarele medicamentetiacetazonaA. clofaziminaB. cicloserinaC.amoxicilina+acid clavulanicD.etambutolulE.

(pag. 1118)

M2203154. Urmatoarea posologie este recomandata pentru medicamentele antituberculoase in regiunle zilnice

etambutol: 15-25 mg/kgcA. streptomicina: 15 mg/kgcB. pirazinamida: 5-10 mg/kgcC.rifampicina: 15-20 mg/kgcD.izoniazida: 10 mg/kgcE.

(pag. 1118)

M2203155. In tratamentul tuberculozei, piridoxina este adaugata regmului terapeuticin dozele de 50-100 mg/ziA. la pacientii cu IRCB. la diabeticiC.la gravideD.in toate cazurile de anemieE.

(pag. 1118)

M2203156. Regimul optim de tratament pentru femeile gravide cu tuberculoza pulmonara estecu streptomicina 2 luniA. izoniazida si rifampicina 6 luniB. izoniazida si rifampicina, suplimentat cu etambutol in primele 2 luniC.pirazinamida 2 luniD.de 9 luniE.

(pag. 1119)



M2203157. Pacientii cu tuberculoza pulmonara si boala hepatica severa asociata pot fi tratati cuizoniazida+ rifampicinaA. etambutolB. pirazinamidaC.rifampicinaD.streptomicinaE.

(pag. 1119)

M2203158. Ce schema de tuberculostatice puteti utiliza la un caz cu tuberculoza pulmonara rezistenta la toate medicamentele din prima linie?

cicloserina+ofloxacina+PAS+etionamidaA. amikacina+capreomicinaB. ofloxacina+etionamida+cicloserina+amikacinaC.PAS+cicloserina+ofloxacina+capreomicinaD.PAS+amikacina+capreomicinaE.

(pag. 1118)

M2203159. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tuberculom sunt false?este o manifestare frecventa a tuberculozeiA. se manifesta clinic prin crize epilepticeB. nu apar niciodata in evolutie semne de focarC.pentru diagnostic se impune examen CT sau RMND.leziuni inelare ce fixeaza substanta de contrast pot sugera aceasta forma clinica de tuberculozaE.

(pag. 1114)

M2203160. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei nu cuprindizoniazidaA. kanamicinaB. streptomicinaC.amikacinaD.rifampicinaE.

(pag. 1117)

M2203161. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la administrarea streptomicinei in tratamentul initial al tuberculozei pulmonare sunt gresite

se administreaza in toate cazurile la adultA. se administreaza in doze de 15mg/kgcorpB. se administreaza maximum 1g zilnicC.se poate administra oralD.se administreaza numai la gravideE.

(pag. 1117)

M2203162. Durata tratamentului in tuberculoza pulmonara nu poate fi redusa la 4 lunila cei disciplinatiA. la cei cu BK+ in culturi dar negativi la examenul direct al sputeiB. la cei BK- in culturiC.la cei cu aspect radiologic necaracteristicD.la cei afebrili si asimptomaticiE.

(pag. 1117)

M2203163. Medicamentele de a doua linie in tratamentul tuberculozei NU cuprind:kanamicinaA.



streptomicinaB. amikacinaC.ampicilinaD.cicloserinaE.

(pag. 1117)

M2203164. Medicamentele din linia a doua in tratamentul tuberculozei pulmonarenu sunt indicate la bolnavii cu alergii medicamentoaseA. nu au activitate bactericidaB. nu sunt indicate in cazul chimiorezistentei ca medicamente de prima linieC.au un grad de toxicitate ridicatD.au un grad scazut de intolerantaE.

(pag. 1117)

M2203165. Care din urmatoarele afirmatii despre tuberculoza pulmonara secundara sunt falseevolueaza adesea cu infiltrate apicaleA. frecvent se vindeca spontanB. la pacientii netratati evolueaza letal in cca 33% din cazuriC.se manifesta prin determinari extrapulmonareD.frecvent se complica cu cancer pulmonarE.

(pag. 1112)

M2203166. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza primara pulmonara sunt falseeste frecventa in tarile nordiceA. se asociaza cu leziuni faringieneB. leziunea pulmonara poate sa nu fie detectata pe radiografia toracicaC.leziunea evolueaza cu febra si frisoaneD.leziunea se transforma intr-un mic nodul calcifiatE.

(pag. 1112)

M2203167. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara la copii cu defecte imunitare sunt false:

paote evolua lent, insidiosA. poate progresa rapid cu manifestari cliniceB. adesea se poate complica cu rujeolaC.leziunea initiala ramane strict localizataD.leziunea se extinde frecvent cu revarsatE.

(pag. 1112)

M2203168. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara la copii mici sunt false

este foarte rar insotita de adenopatie lobaraA. este frecvent asociata cu adenopatie perifericaB. totdeauna se insoteste de adenopatie hilaraC.evolueaza spre cavitatieD.se vindeca fara sechele spontanE.

(pag. 1112)

M2203169. In tuberculoaz primara pulmonara la copii mici adenopatia hilara NU poate determinacrize astmaticeA. compresie bronsica si atelectazieB. compresie vasculara si hemoptizieC.



compresie pe nervul laringeuD.compresie vagalaE.

(pag. 1112)

M2203170. Care dintre urmatoarele afirmatii privind diseminarea hematogena in tuberculoza primara pulmonara sunt false

este foarte raraA. este totdeauna simptomaticaB. evolueaza tipic cu hemoptizieC.determina crize astmaticeD.este frecventa si adesea simptomaticaE.

(pag. 1112)

M2203171. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt falsese intalneste frecvent la adolescentiA. are localizare adeseori in zonele pulmonare superioareB. cand prevalenta tuberculozei este mare se localizeaza frecvent in campurile pulmonare medii si inferioareC.evolueaza frecvent cu hemoptizieD.adesea apare in sarcinaE.

(pag. 1112)

M2203172. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt falseeste mai frecventa la sugariA. evolueaza extensiv la gravideB. este secundara unei infectii initiale cu bacil KochC.frecvent leziunile sunt apicaleD.se asociaza adesea cu HIVE.

(pag. 1112)

M2203173. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt falseeste frecventa in sudul SUAA. afecteaza predominant batraniiB. leziunea postinfectie este de obicei centralaC.se asociaza cu adenopatie lobaraD.frecvent se complica cu reactie pleuralaE.

(pag. 1112)

M2203174. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt falseafecteaza regiunea pulmonara superioaraA. evolueaza cu febra mareB. frecvent determina dispneeC.leziunea este perifericaD.leziunea se vindeca spontanE.

(pag. 1112)

M2203175. Unele din urmatoarele afirmatii referitoare la dozele indicate in tratamentul initial al tuberculozei pulmonare sunt gresite

izoniazida 5mg/kgcorpA. izoniazida 10 mg/kgcorpB. izoniazida 15 mg/kgcorpC.izoniazida 10 tablete pe zi indiferent de greutateD.izoniazida se administreaza de preferinta injectabilE.



(pag. 1117)

M2203176. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spondilita tuberculoasa sunt falseimplica cel mai frecvent un corp vertebralA. afecteaza la adult vertebrele toracice superioareB. afecteaza la adult vertebrele lombare superioareC.colapsul corpilor vertebrali conduce la aparitia unui abces paravertebral receD.poate evolua cu paralizieE.

(pag. 1115)

M2203177. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza gastrointestinala sunt falseeste localizata cel mai frecvent la nivelul colonului descendetA. se poate confunda clinic cu boala CrohnB. poate evolua cu dureri abdominaleC.poate evolua cu hematochezieD.tratamentul tuberculostatic este exclusivE.

(pag. 1114)

M2203178. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza genitourinara sunt falsepoate fi asimptomaticaA. decurge cu leziuni distructive ale rinichilorB. sumarul de urina este patologic in toate cazurileC.culturile efectuate din trei probe matinale de urina furnizeaza un diagnostic definitiv in 90% din cazuriD.examenul de urina evidentiaza albuminurie si hematurieE.

(pag. 1114)

M2203179. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza primara postprimara sunt falseafecteaza frecvent segmentele superioare ale lobilor inferioriA. de obicei este localizata in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superioriB. poate evolua spre remisiune spontanaC.poate evolua spre sindromul detresei respiratorii a adultuluiD.cronicizata nu reprezinta un risc pentru eliminarea bacililor tuberculosi in mediul inconjuratorE.

(pag. 1114)

M2303180. Despre tuberculoza postprimara se poate afirma in mod fals:leziunea poate fi localizata in segmentele superioare ale lobilor inferioriA. nu determina in general boala cavitara extensivaB. determina leziuni satelite in interiorul plamanilorC.poate produce pneumonia tuberculoasaD.aproximativ 67% din pacientii netratati decedeazaE.

(pag. 1113)

M2303181. Modificarile de laborator frecvente in tuberculoza pulmonara sunt, cu exceptiaanemie severaA. limfocitozaB. hipernatremieC.leucocitozaD.secretie inadecvata de SIADHE.

(pag. 1113,1114)

M2303182. Despre examenul clinic in tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarelemajoritatea pacientilor au modificari detectabile la examenul fizicA.



pot prezenta raluri expiratorii, mai ales dupa tuseB. apare suflu tubar in zonele cu caverne mariC.paloare in unele cazuriD.se pot auzi raluri ronflanteE.

(pag. 1114)

M2303183. Despre diagnosticul tuberculozei pulmonare sunt adevarate urmatoarele, cu exceptiase pot utiliza frotiuri de sputa colorate auramina-rodaminaA. se poate utiliza examenul microscopic al probelor colorate KinyounB. coloratia cu fucsina bazica Ziehl-Neelsen este nesatisfacatoareC.pentru detectarea cresterii micobacteriei pe cultura sunt necesare 2-3 saptamaniD.detectarea cresterii se poate face si prin utilizarea mediilor lichideE.

(pag. 1115)

M2303184. Tratamentul tuberculozei pulmonare include:etambutol 10 mg/kg zilnicA. lobectomiaB. rifapentin administrat o data pe saptamanaC.isoniazida 15mg/kg zilnicD.amikacina injectabilaE.

(pag. 1117)

M2303185. Pacientii cu afectiuni hepatice pun probleme in cazul administrarii:isoniazideiA. aminoglicozideB. etambutolC.pirazinamidaD.rifampicinaE.

(pag. 1119)

M2303186. Despre tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoareleintradermoreactia cu PPD este cea mai larg utilizata metoda de screeningA. in absenta unui istoric de vaccinare BCG un test cutanat negativ poate furniza un argument in plus pentru diagnostic

B.

IDR la tuberculina are sensibilitate si specificitate mareC.testarea PPD se face cu 5 unitati injectate subcutanatD.intradermoreactia este citita la 48-72 ore, urmarind diametrul longitudinal al reactieiE.

(pag. 1116)

M2303187. Despre tuberculoza pulmonara se poate afirmarezistenta dobandita se dezvolta in timpul curei cu un regim adecvatA. tratamentul tuberculostatic nu reprezinta contraindicatie pentru alaptareB. pacientii pot fi tratati pana la 24 luniC.tratamentul cu pirazinamida nu trebuie intrerupt daca apare artrita gutoasaD.in cazul aparitiei tulburarilor gastro-intestinale tratamentul trebuie intreruptE.

(pag. 1119)

M2303188. Despre vaccinarea BCG nu se pot afirma:raspunsul tisular local incepe la 2-3 saptamaniA. nu poate cauza complicatii graveB. nu poate determina osteomielitaC.limfadenita regionala apare la 1-10% din cei vaccinatiD.



induce reactivitate la PPDE.

(pag. 1120)

M2303189. Despre tuberculoza pulmonara se poate afirma, cu exceptiasilicotuberculoza necesita prelungirea tratamentului cu cel putin 3 luniA. pacientii cu boala hepatica severa pot fi tratati cu streptomicinaB. pacientii pot fi asimptomatici in cazul cresterii de 3 ori a aminotransferazelorC.streptomicina nu determina afectare ocularaD.vindecarea trebuie confirmata pritr-o proba de sputaE.

(pag. 1119)

M2303190. Urmatoarele medicamente nu determina in general afectiuni oculare:pirazinamidaA. streptomicinaB. isoniazidaC.etambutolD.rifampicinaE.

(pag. 1117)

M2303191. Despre tuberculoza pulmonara sunt false, cu exceptia:tuberculoza este clasificata de obicei in tuberculoza pulmonara si extrapulmonaraA. gradul afectarii parenchimului variaza in limite largiB. la inceputul bolii apar semne specificeC.imaginea radiologica tipica este de infiltrat in lobii superioriD.prezenta frotiurilor pozitive dupa 4 luni de tratament este considerata esec terapeuticE.

(pag. 1112)

M2303192. Despre tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele:evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a tratamentuluiA. in timpul tratamentului pacientii trebuie monitorizati pentru toxicitatea medicamentoasaB. la pacientii cu varsta inaintata transaminazele serice trebuie masurate in mod repetatC.rifampicina nu necesita intrerupere in cazul aparitiei trombocitopenieiD.in cazul insuficientei renale cronice, pirazinamida nu poate fi administrata in doze uzualeE.

(pag. 1118)

M2303193. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tuberculoza pulmonara:regimul terapeutic pentru gravide cuprinde: isoniazida, pirazinamida, suplimentate cu etambutolA. se poate practica pneumectomie ca tratamentB. artralgiile produse de pirazinamida sunt tratate cu fenilbutazonaC.intoleranta la medicamente se poate manifesta ca pruritD.hepatita este reactia adversa cea mai de temut in timpul tratmentuluiE.

(pag. 1118)

M2303194. Medicamente incluse in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt:ciclosporinaA. clofaziminaB. amoxicilina+acid clavulanicC.ofloxacinaD.capreomicinaE.

(pag. 1117)

M2503195. Dintre speciile patogene aparţinând complexului Mycobacterium tuberculosis cele care pot



determina infecţie la om sunt:Mycobacterium tuberculosisA. Mycobacterium bovisB. Mycobacterium africanumC.NocardiaD.RhodococcusE.

(pag. 1109)

M2503196. Factorii determinanţi ai riscului de dezvoltare a bolii după infecţia tuberculoasă sunt:Vârsta - în special adolescenţa şi adultul tânărA. Coinfecţia cu HIVB. SilicozaC.HemofiliaD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 1110 - 1111)

M2503197. În tuberculoza primară se întâlnesc frecvent ca forme de manifestare:PleureziaA. Limfadenopatia hilară sau mediastinalăB. Peritonita TBCC.Tuberculoza miliarăD.Meningita tuberculoasăE.

(pag. 1112)

M2503198. Probele de spută prelevate pentru izolarea şi identificarea Mycobacterium tuberculosis trebuie:

Incubate la 37 grade C în atmosferă de CO2 5%A. Inoculate pe un mediu pe bază de agar şi ouB. Incubate la 26 grade C în atmosferă de CO2 5%C.Inoculate pe mediul Löwenstein - JensenD.Supravegheate 4 - 8 săptămâniE.

(pag. 1116)

M2503199. Utilizarea mediilor lichide pentru izolarea şi identificarea M. tuberculosis presupun:Identificarea tulpinilor micobacteriene izolate prin teste biochimiceA. Detectarea radiometrică a creşteriiB. Identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleiciC.Timp necesar pentru izolarea şi stabilirea speciei de 4-6 săptămâniD.Timp necesar pentru izolarea şi stabilirea speciei de 2 - 3 săptămâniE.

(pag. 1116)

M2503200. Medicamentele de primă linie folosite în tratamentul tuberculozei pulmonare cuprind:IzoniazidaA. RifampicinaB. CiprofloxacinaC.PirazinamidaD.EtambutolulE.

(pag. 1117)

M2503201. Agenţii terapeutici de primă linie folosiţi în tratamentul tuberculozei pulmonare cuprind:IzoniazidaA. KanamicinaB.



PASC.EtionamidaD.PirazinamidaE.

(pag. 1117)

M2503202. Afectarea nervului optic poate apare sub tratamentul cu următoarele chimioterapice antituberculoase:

IzoniazidaA. RifampicinaB. StreptomicinaC.PirazinamidaD.EtambutolulE.

(pag. 1118)

M2503203. Apariţia chimiorezistenţei în terapia tuberculozei este favorizată de:Folosirea curelor scurte de 6 - 9 luniA. Folosirea curelor lungi de 12 - 18 luniB. Lipsa de complianţă a pacienţilor care nu au luat terapia prescrisă în mod curentC.MonoterapieD.Terapia combinată, adică în regimuri de 3 - 4 chimioterapice antituberculoaseE.

(pag. 1119)

M2503204. Regulile suplimentare care trebuie respectate în prescrierea chimioterapiei antituberculoase la pacienţii cu insuficienţă renală cronică sunt:

Evitarea folosirii aminoglicozidelorA. Utilizarea în doze reduse a pirazinamidei la toţi pacienţii cu insuficienţă renală cronică severă cu excepţia celor ce sunt supuşi hemodializei

B.

Izoniazida, rifampicina şi pirazinamida se administrează în doze uzuale în cazurile de insuficienţă renală uşoară până la moderată

C.

Etambutolul se poate folosi fără restricţie în toate schemele terapeuticeD.Dozele de izoniazidă şi pirazinamidă trebuie reduse la toţi pacienţii cu insuficienţă renală cronică în program de hemodializă

E.

(pag. 1119)

M2503205. Chimioterapia profilactică în tuberculoza pulmonară este justificată la:Contacţii apropiaţi ai cazurilor contaginoase care prezintă reacţii pozitive la testarea cutanată la PPD cu un diametrul mai mare sau egal cu 15 mm al suprafeţei indurate

A.

Sugarii şi copii care au venit în contact cu cazuri contagioase şi au test PPD negativB. Persoanele infectate cu HIV cu test cutanat la PPD negativ şi care au un risc crescut de dezvoltare a tuberculozei şi sunt anergice la testarea cu alte antigene ce provoacă hipersensibilitate de tip întârziat, cum ar fi Candida şi cele de oreion

C.

Reacţii pozitive la testarea cutanată PPD cu un diametru mai mare sau egal cu 10 mm la persoanele cu infecţie cu HIV

D.

Persoane cu risc foarte scăzut de dezvoltare a tuberculozei în caz de infecţie cu diametrul de 10 mm sau mai mic al suprafeţei de induraţie

E.

(pag. 1120)

M2503206. În tuberculoza pulmonară se pot folosi următoarele modalităţi de administrare a tratamentului:

O dată pe lunăA. Zilnic pe toată durata cureiB. De 3 ori pe săptămânăC.SăptămânalD.De 2 ori pe săptămânăE.



(pag. 1117)

M2503207. Reacţiile fals negative la intradermoreacţia PPD pot să apară la:Pacienţii imunodeprimaţiA. Pacienţii cu tuberculoză agresivăB. Pacienţii vaccinaţi BCGC.Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activăD.Pacienţi sensibilizaţi prin infecţii cu micobacterii netuberculoaseE.

(pag. 1116)

M2503208. Reacţiile pozitive la intradermoreacţia la PPD apar la:Pacienţii vaccinaţi BCGA. Pacienţii imunodeprimaţiB. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activăC.Pacienţi sensibilizaţi prin infecţie cu micobacterii netuberculoaseD.Pacienţii cu tuberculoză activăE.

(pag. 1116)

M2503209. La bolnavii hepatici următoarele chimioterapice antituberculoase trebuie folosite cu prudenţă datorită hepatotoxicităţii:

IzoniazidaA. EtambutolulB. RifampicinaC.PirazinamidaD.CiprofloxacinaE.

(pag. 1119)

M2503210. Următoarele chimioterapice antituberculoase pot fi administrate în siguranţă deplină la gravide:

IzoniazidaA. RifampicinaB. EtambutolulC.StreptomicinaD.VincristinaE.

(pag. 1119)

M2503211. Eşecul tratamentului antituberculos trebuie suspectat atunci când:Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 2 luni de tratamentA. Frotiurile BAAR rămân pozitive după 5 luni de tratamentB. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 3 luni de tratamentC.Frotiurile BAAR rămân pozitive după 3 luni de tratamentD.Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 5 luni de tratamentE.

(pag. 1119)

M2503212. Rifampicina folosită în terapia tuberculozei pulmonare poate determina următoarele efecte adverse:

Afectare hepaticăA. Trombocitopenie autoimunăB. Nevrită opticăC.Afectare renalăD.Tulburări cardiaceE.

(pag. 1118 - 1119)



M2603213. Speciile aparţinând complexului M. Tuberculosis sunt:M. tuberculosisA. M. aviumB. M. bovisC.M. scrofulaceumD.M. AfricanumE.

(pag. 1109)

M2603214. Bacili acido-alcoolo-rezistenţi sunt:M. tuberculosisA. NocardiaB. Streptococcus pneumoniaeC.Haemophylus influenzaeD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 1109)

M2603215. Următoarele forme de tuberculoză sunt contagioase:Tuberculoza osteo-articulară fără fistulă cutanatăA. Tuberculoză pulmonară cavitarăB. Tuberculoză pulmonară cu frotiu din spută negativ şi culturi pozitiveC.TuberculomD.Tuberculoza pericardicăE.

(pag. 1110)

M2603216. Următoarele afirmaţii sunt corecte în tuberculoza pleurală:Afectarea pleurală este frecventă în tuberculoza secundarăA. Lichidul pleural în tuberculoza pleurală poate fi hemoragicB. Lichidul pleural este exudat, cu predominenţa celulelor mezotelialeC.PH-ul lichidului pleural peste 7,2D.Se poate rezolva spontanE.

(pag. 1113)

M2603217. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoza post primară:Rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşiA. Rezultă din reactivarea endogenă a unei infecţii recurenteB. Este localizată de obicei în lobul mediu dreptC.Apare frecvent spută striată cu sângeD.Semnele fizice sunt importanteE.

(pag. 1112-1113)

M2603218. Meningoencefalita TBC se caracterizează printr-un lichid cefalorahidian:BAAR sunt vizualizaţi pe frotiul direct efectuat din sedimentul LCR în 80% din cazuriA. HiperglicorahieB. HiperproteinorahieC.Eozinofile în număr crescutD.Elemente celulare cîteva sute/mm3 iniţial predominant PMN ulterior înlocuite cu limfociteE.

(pag. 1115)

M2603219. Agenţi de prima linie în tratamentul tuberculozei:IzoniazidăA. PenicilinăB. CicloserinăC.



RifampicinăD.EtambutolE.

(pag. 1117)

M2603220. Metode de diagnostic pozitiv în tuberculoză pulmonară:Examen microscopic al BAARA. BCGB. Proceduri radiologiceC.Intradermoreacţia CassoniD.Cultura micobacterianăE.

(pag. 1115-1116)

M2603221. Manifestări clinice în tuberculoza pulmonară:FebrăA. DispneeB. Transpiraţii nocturneC.ArtralgiiD.HemoptizieE.

(pag. 1112-1113)

M2603222. Celule esenţiale implicate în imunitatea celulară în TBC:EuzinofileA. PneumociteB. Limfocite TC.Limfocite BD.Celule mezotelialeE.

(pag. 1111)

M2803223. Tuberculoza primara pulmonara se caracterizeaza prin:vindecare spontana in majoritatea cazurilorA. poate evolua spre tuberculoza miliara la imunodeprimatiB. este tuberculoza de tip adultC.imaginea radiologica sechelara este de mic nodul calcificatD.afectarea pleurala este frecventa in tuberculoza primara.E.

(pag. 1112)

M2803224. Toracocenteza in tuberculoza pleurala evidentiaza:caracter de transudatA. este tipica prezenta mononuclearelor in stadii avansateB. lichid de culoare galbuie sau hemoragicC.frecvente celule mezotelialeD.caracter de exudat.E.

(pag. 1113)

M2803225. Diagnosticul in meningita TBC necesita:punctie lombara-facultativA. culturi din LCRB. CT,RMNC.punctie lombara- obligatoriuD.biopsie in caz de tuberculomE.

(pag. 1115)



M2803226. Diagnosticul radiologic in tuberculoza pulmonara se bazeaza pe:infiltrat la nivelul lobului superior pulmonarA. caverna la nivelul lobului superior pulmonarB. topografia apicala are caracter exclusivC.poate fi intalnit orice aspect radiologicD.un film normal nu exclude diagnosticulE.

(pag. 1116)

M2803227. Intradermoreactia la PPD se caracterizeaza prin:are cea mai mare valoare in diagnosticul tuberculozei activeA. sensibilitate si specificitate reduseB. nu exista reactii fals negativeC.reactiile fals negative sunt frecvente la pacientii imunodeprimatiD.reactia pozitiva inseamna obligatoriu tuberculoza activaE.

(pag. 1116)

M2803228. Dintre agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei fac parte:kanamicinaA. izoniazidaB. amikacinaC.rifampicinaD.etambutolulE.

(pag. 1117)

M2803229. Medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei au urmatoarele caracteristici:un grad ridicat de intoleranta si toxicitateA. includ si antibiotice chinoloniceB. include si amoxicilina/ acid clavulanicC.un nivel ridicat al eficienteiD.include streptomicinaE.

(pag. 1117)

M2803230. Monitorizarea raspunsului la tratamentul tuberculozei se bazeaza pe:evaluarea radiologica este metoda preferataA. in regimurile de 6 luni, 20% din pacienti vor avea culturi din sputa negativeB. prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni inseamna esec terapeuticC.evaluarea bacteriologica nu este recomandataD.urmarirea toxicitatii medicamentoaseE.

(pag. 1118)



Tema nr. 4Astmul bronsic.



M1104001. Corpii Creola din lumenul bronsic provin din:epiteliul cailor aerieneA. distructie limfocitaraB. proteine granulare ale polimorfonuclearelor neutrofileC.membrane macrofagiceD.hipersecretie de mucusE.

(pag. 1567)

M1204002. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica:

obstructia severa a cailor respiratoriiA. un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsicB. pneumoniaC.embolia pulmonaraD.asocierea infectieiE.

(pag. 1570)

M1204003. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aerieneA. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeniB. Demonstrarea eozinofiliei in sangeC.Demonstrarea eozinofiliei in sputaD.Demonstrarea cresterii IgE sericeE.

(pag. 1570)

M1204004. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic efect bronhodilatator il are (au):

izoproterenolulA. epinefrinaB. izoetarinaC.rimiterolulD.hexoprenalinaE.

(pag. 1571)

M1204005. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:

InhalatorieA. IntravenoasaB. IntramuscularaC.SubcutanataD.OralaE.

(pag. 1571)



M1204006. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):

De inhibare a degranularii mastocitelorA. BronhodilatatorB. AntiinfectiosC.ExpectorantD.MucoliticE.

(pag. 1572)

M1204007. In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoieA. adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatoriiB. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorieC.administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelorD.administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale oralaE.

(pag. 1573)

M1404008. Mecanismele imunologice par a fi legate cauzal de dezvoltarea astmului in proportie de:<25%A. intre 25% si 35%B. >35%C.intre 35% si 45%D.> 45%E.

(pag. 1568)

M1404009. Obstructia reversibila a cailor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronsic, este definita conventional ca o crestere a VEMS-ului, dupa 2 pufuri dintr-un agonist beta-adrenergic. Cu cate procente creste VEMS-ul:

<5%A. intre 5% si 10%B. >10%C.intre 10% si 15%D.> 15%E.

(pag. 1570)

M1504010. Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind:Agentii stabilizatori ai mastocitelorA. Corticoterapia inhalatorieB. Medicatia anticolinergicaC.Corticoterapia oralaD.Beta-2-agonistii sub forma de aerosoliE.

(pag. 1572)

M1504011. Diagnosticul de astm necesita obligatoriu demonstrarea:Eozinofiliei din sputa si sangeA. IgE serice crescuteB. Hiperinflatiei pulmonare la radiografia toracicaC.Obstructiei reversibile a cailor aerieneD.Reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeniE.

(pag. 1570)

M1504012. Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:Efect anticolinergicA.



Stimularea receptorilor beta-adrenergiciB. Diminuarea inflamatiei mucoasei bronsiceC.Inhibitia fosfodiesterazeiD.Inhibarea degranularii mastocitelorE.

(pag. 1571-1572)

M1504013. Urmatoarele medicamente folosite in astmul bronsic sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile la doze uzuale cu exceptia:

MetaproterenoluluiA. TerbutalineiB. FenoteroluluiC.AlbuteroluluiD.SaligenineleE.

(pag. 1571)

M1604014. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:Inhibitorii enzimei de conversieA. Blocantii de calciuB. Antiinflamatoarele nesteroidiceC.Antibioticele betalactamiceD.Antiinflamatoare steroidiceE.

(pag. 1568)

M1604015. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim:wheezingA. hipersudoratieB. hipersecretie apoasa nasoconjunctivalaC.jugulare turgescenteD.bradiaritmieE.

(pag. 1570)

M1604016. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenta:

stridoruluiA. efortului muschilor respiratori accesoriB. ralurile umede la bazeC.expectoratia perlata,aderentaD.degetele hipocraticeE.

(pag. 1570)

M1604017. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:actiunea lenta-in 60-90 de minuteA. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minutB. existenta numai ca preparate injectabileC.hepatotoxicitateaD.contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociateE.

(pag. 1571)

M1604018. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:diureticeA. sedativeB. betaadrenergiceC.



antibioticeD.antipireticeE.

(pag. 1570)

M2204019. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm bronsic si sensibilitate la aspirina cu:

salicilamidaA. propoxifenulB. fenilbutazonaC.salicilatul sodicD.acetaminofenulE.

(pag. 1568)

M2204020. A fost mentionat ca efect secundar principal dupa rezorcinolilor:tremorA. inducerea candidozei bucaleB. greataC.torsada varfurilorD.prelungirea conducerii la nivelul nodulului atrio-ventricularE.

(pag. 1571)

M2204021. Teofilina are concentratia plasmatica terapeutica de:0,1-0,1 microg/mlA. 1-2 microg/mlB. 10-20 microg/mlC.100-200 microg/mlD.1000-2000 microg/mlE.

(pag. 1571)

M2204022. In definitia astmului bronsic se subliniaza:ca este o afectiune a alveolelor pulmonareA. ca este o afectiune la nivelul laringeluiB. ca este o afectiune a cailor respiratoriiC.ca este o afectiune a interstitiuluiD.ca este o afectiiune a cailor respiratorii si a interstitiului.E.

(pag. 1566)

M2204023. Definitia astmului bronsic mentioneaza:ca exista o reactivitate crescuta a cailor respiratoriiA. ca exista o reactivitate normala a cailor respiratoriiB. ca exista o reactivitate scazuta a cailor respiratoriiC.ca exista o reactivitate specifica a cailor respiratoriiD.ca exista o reactivitate crescuta sau normala a cailor respiratoriiE.

(pag. 1566)

M2204024. In astmul bronsic, conform definitiei este afectat:caile respiratorii superioareA. arborele traheobronsicB. laringeleC.bronsiile sub 2 cm diametruD.traheeaE.

(pag. 1566)



M2204025. Conform definitiei astmului bronsic, reactivitatea bronsica se produce la:alergeniA. infectii viraleB. infectii bacterieneC.efort fizicD.la o multitudine de stimuliE.

(pag. 1566)

M2204026. Astmul bronsic se manifesta din punct de vedere fiziologic prin:schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolareA. alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolareB. prin cresterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolaraC.ingustarea generalizata a conductelor aerieneD.reducerea capacitatii pulmonareE.

(pag. 1566)

M2204027. Atacurile din astmul bronsic evolueaza tipic:minute, oreA. saptamaniB. luniC.aniD.secundeE.

(pag. 1566)

M2204028. In status astmaticus obstructia:este blandaA. este reversibila spontanB. dureaza minuteC.se poate termina fatalD.este reversibila la terapia obisnuitaE.

(pag. 1566)

M2204029. Astmul bronsic este:o afectiune raraA. o afectiune foarte frecventaB. o afectiune a femeilorC.o afectiune intalnita numai la copiiD.o afectiune intalnita numai la persoane peste 60 aniE.

(pag. 1566)

M2204030. Astmul bronsic apare:la toate varsteleA. predomina la varstele de peste 60 aniB. numai la femeiC.numai peste 40 aniD.numai la copiiE.

(pag. 1566)

M2204031. Astmul bronsic se clasifica, din ratiuni epidemiologice si clinice:in functie de stimulii principali care provoaca episoadele acuteA. in functie de varsta la care apareB. in functie de zona geograficaC.



in functie de ora la care apareD.in functie de efortul fizic la care apareE.

(pag. 1566)

M2204032. In astmul alergic sunt:niveluri crescute de IgAA. niveluri crescute de IgDB. niveluri crescute de IgEC.niveluri crescute de IgGD.niveluri scazute de IgEE.

(pag. 1567)

M2204033. Trasatura de baza a diatezei astmatice este:hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsicA. conductanta crescutaB. permeabilitatea diminuataC.reducerea suprafetei de schimb gazosD.permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilareE.

(pag. 1567)

M2204034. Care este trasatura cea mai frecvent intalnita in astmul bronsic:prezenta terenului alergicA. hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsicB. conductanta crescutaC.permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilareD.conductanta scazutaE.

(pag. 1567)

M2204035. Reactivitatea bronsica:creste dupa infectii virale numai la astmaticiA. creste dupa infectii virale numai la normaliB. creste dupa infectii virale si la normali si la astmaticiC.nu este influentata de infectii viraleD.nu este influentata de poluanti.E.

(pag. 1567)

M2204036. Reactivitatea bronsica dupa o infectie virala ramane crescuta:mai multe oreA. o ziB. mai multe zile, sub o saptamanaC.o saptamanaD.mai multe saptamaniE.

(pag. 1567)

M2204037. Reactivitatea bronsica dupa expunere la ozon ramane crescuta:mai multe oreA. o ziB. cateva zileC.mai multe saptamaniD.mai multe luniE.

(pag. 1567)



M2204038. Mecanismul reactivitatii bronsice este explicat prin ipoteza:neurogenaA. inflamatiei cailor aerieneB. deficitului de receptoriC.deficitului enzimaticD.deficitului de stimulare neurogenaE.

(pag. 1567)

M2204039. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:trombociteA. celulele epitelialeB. celule dendriticeC.celule glialeD.celule mucipareE.

(pag. 1567)

M2204040. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:Prostaglandina AA. Prostaglandina BB. Prostaglandina CC.Prostaglandina D2D.Prostaglandina GE.

(pag. 1567)

M2204041. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:Leucotriena AA. Leucotriena BB. Leucotriena CC.Leucotriena MD.Leucotriena NE.

(pag. 1567)

M2204042. In astmul bronsic se elibereaza factorii chemotactici:TNF-alfaA. IL-1B. Leucotriena B4C.LimfotoxinaD.CasexinaE.

(pag. 1567)

M2204043. Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:Sunt prezente in numar mare in caile aerieneA. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgGB. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgMC.Limfocitele TH1 stimuleaza cresterea celulelor B prin IL-6D.Limfocitele TH1 produc IL-4 si IL-5E.

(pag. 1567)

M2204044. Mecanismele imunologice pot fi legate cauzal de dezvoltarea astmului bronsic:la 75-85% dintre bolnavii adultiA. la 25-35 % dintre bolnavii adultiB. mai frecvent la adultiC.



mai frecvent la varstniciD.mai frecvent la femeiE.

(pag. 1568)

M2204045. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:la toti barbatiA. la o minoritate dintre bolnaviB. la 30-50% dintre bolnaviC.la femeiD.la copiiE.

(pag. 1568)

M2204046. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:la toti bolnaviiA. la 48-72 ore de la expunereB. la 70-80% dintre bolnaviC.la aproape jumatate dintre bolnaviD.la minute de la expunereE.

(pag. 1568)

M2204047. Stimul farmacologic cel mai des asociat cu producerea unui episod acut de astm este:cefalosporineA. quinoloneleB. tetraciclineleC.tartrazinaD.macrolideleE.

(pag. 1568)

M2504048. Pentru susţinerea diagnosticului de astm bronşic este obligatoriu să se demonstreze:Obstrucţia reversibilă a căilor aerieneA. Eozinofilia din spută şi sângeB. IgE serică crescutăC.Hiperinflaţia pulmonară la radiografia toracicăD.Pozitivitatea reacţiilor cutanate la diverşi alergeniE.

(pag. 1570)

M2504049. Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie să se evidenţieze în primul rând:

Lipsa perioadelor pur asimptomaticeA. Dispneea permanentăB. Eozinofilia din sângeC.Absenţa expectoraţiei mucopurulenteD.Hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologicE.

(pag. 1570)

M2504050. Utilizarea bromurii de ipratropiu în astmul bronşic este justificată de producerea bronhodilataţiei prin:

Stimularea receptorilor beta - adrenergiciA. Diminuarea inflamaşiei mucoasei bronşiceB. Inhibiţia fosfodiesterazeiC.Inhibarea degranulării mastocitelorD.Efect anticolinergicE.



(pag. 1571 - 1572)

M2504051. Cu excepţia unuia singur următoarele medicamente folosite în terapia astmului bronşic sunt foarte selective pentru tractul respirator şi sunt lipsite practic de efecte cardiace adverse:

TerbutalinaA. FenoterolulB. SaligenineleC.AlbuterolulD.MetaproterenolulE.

(pag. 1571)

M2504052. Mecanismul de acţiune al cromolynului de sodiu este:Inhibiţia degranulării mastocitelorA. Reducerea inflamaţiei căilor aerieneB. Efect anticolinergicC.Stimularea receptorilor beta - adrenergiciD.Inhibiţia fosfodiesterazeiE.

(pag. 1572)

M2504053. Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizează prin folosirea:Beta - 2 - agoniştilor sub formă de aerosoliA. Agenţilor stabilizatori ai mastocitelorB. Corticoterapiei inhalatoriiC.Medicaţiei anticolinergiceD.Corticoterapiei oraleE.

(pag. 1572)

M2504054. Următoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic cu excepţia:

MetotrexatuluiA. Beta - 2 - agoniştilorB. Corticoterapiei inhalatoriiC.Agenţii stabilizatori ai mastocitelorD.Corticoterapiei oraleE.

(pag. 1572 - 1573)

M2504055. Următorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute de astm bronşic cu excepţia:

AlergenilorA. Stimulilor farmacologiciB. Infecţiilor respiratoriiC.FumatuluiD.Efortului fizicE.

(pag. 1567 - 1569)

M2504056. Menţionaţi care din următorii stimuli nu produc episoade acute de astm bronşic prin interacţiunea cu reactivitatea căilor aeriene:

Oxidul de carbonA. Efortul fizic intensB. OzonulC.Infecţiile viraleD.Stresul emoţionalE.

(pag. 1568 - 1569)



M2504057. Demonstrarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene în astmul bronşic presupune:O creştere cu 15 procente sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergicA. Dispariţia dispneei după tratamentB. Dispariţia tusei după tratamentC.O creştere cu 5 procente sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergicD.O creştere cu 10 procente sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergicE.

(pag. 1570)

M2604058. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:Inhibitorii enzimei de conversieA. Antiinflamatoarele nesteroidiceB. Blocanţii de calciuC.Antibioticele betalactamiceD.Antiinflamatoare steroidiceE.

(pag. 1568)

M2604059. La examenul clinic la un pacient astmatic în criza,in mod caracteristic constatamwheezingA. hipersudoraţieB. hipersecreţie apoasa nasoconjunctivalaC.jugulare turgescenteD.bradiaritmieE.

(pag. 1570)

M2604060. Reversibilitatea obstrucţiei cailor aeriene în astm este definita convenţional ca o creştere procentuala dupa administrarea de betamimetic cu:

5%A. 10%B. 15%C.20%D.25%E.

(pag. 1570)

M2604061. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la baza prezenţa:

stridoruluiA. efortului muşchilor respiratori accesoriB. ralurile umede la bazeC.expectoraţia perlata,aderentaD.degetele hipocraticeE.

(pag. 1570)

M2604062. Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronşic au ca dezavantaj:hepatotoxicitateaA. apariţia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minutB. existenţa numai ca preparate injectabileC.D acţiunea lenta-în 60-90 de minuteD.contraindicaţiile administrarii în afecţiuni renale asociateE.

(pag. 1571)

M2604063. La pacientul astmatic în criza trebuie evitata administrarea de:diureticeA.



sedativeB. betaadrenergiceC.antibioticeD.antipireticeE.

(pag. 1572)

M2604064. Terapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:MineralocorticoiziA. Agenţi stabilizatori ai neutrofilelorB. AnticolinergiciC.Antagonişti beta adrenergiciD.Alfa blocanteE.

(pag. 1571)

M2704065. Diagnosticul de astm se stabileste prin demonstrarea obstructiei reversibile a cailor respiratorii definita prin:

Reversibilitatea absoluta cunormalzarea VEMS dupa 1 puf de agent beta-adrenergicA. Reversibilitatea absoluta cu cresterea VEMS cu 5% dupa 2 pufuri de agent beta-adrenergicB. Reversibilitatea cu cresterea VEMS cu 15% dupa 3 pufuri de agent beta-adrenergicC.Reversibilitatea cu cresterea VEMS cu 15% dupa 2 pufuri de agent beta-adrenergicD.Nici una din afirmatiile de mai susE.

(pag. 1570)

M2704066. Aminofilina administrata intravenos in exacerbarea de astm este:Primul medicament indicatA. Mai eficienta de 3-4 ori in reducerea bronhospasmului decat beta2simpaticomimeticele inhalatoriiB. Apare mai sigura decat beta2simpaticomimeticele data find lipsa de efecte secundareC.Dozele variaza intre 250- 750 mg/24 oreD.Medicatie asociata dupa prima ora de la utilizarea de beta2simpaticomimetice, atunci cand acestea nu controleaza bronhospasmul

E.

(pag. 1572)

M2704067. Utilizarea de glucocorticoizi in exacerbarea de astm apare eficienta:Daca adminstrarea initiala se face pe cale inhalatorieA. Pentru doze conventionale de prednison - 40-60mg/ziB. La doze de prednison mai mari decat cele conventionaleC.In mai putin de 6 ore de la administarea per osD.Numai in administrare iv de metilprednisolonE.

(pag. 1572)

M2804068. In timpul unei crize de astm prezinta alterari:exclusiv capacitatea vitalaA. rezistenta la flux si volumul rezidualB. exclusiv FEV1 (VEMS)C.FEV1, volumul rezidual si rezistenta la fluxD.Toti parametrii spirometriciE.

(pag. 1569)

M2804069. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea:hipersensibilitatii la alergeniA. scaderii FRV1B. scaderii capacitatii vitaleC.



cresterii volumului rezidualD.obstructiei reversibile a cailor aerieneE.

(pag. 1570)

M2804070. Cel mai eficient tratament al episoadelor acute de astm este administrarea de:beta2 agonistiA. corticoiziB. metilxantinaC.antibioticeD.antialergiceE.

(pag. 1572)


M1104071. In astm se elibereaza urmatorii mediatori cu rol in reactia inflamatorie:leucotriene C, D, EA. factorul de activare plachetarB. fosfolipaza A2C.serotoninaD.bradichininaE.

(pag. 1567)

M1104072. Urmatoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:indometacinA. naproxenB. captoprilC.atenololD.amlodipinaE.

(pag. 1568)

M1104073. Poluantii atmosferici implicati in astm pot fi:monoxidul de carbonA. dioxidul de azotB. ozonC.benzenD.dioxid de sulfE.

(pag. 1568)

M1104074. Infectiile pulmonare care induc exacerbarea acuta a astmului bronsic, sunt mai frecvent determinate de:

Haemophilus influenzaeA. Chlamydia pneumoniaeB. RhinovirusuriC.Virusul sincitial respiratorD.Mycoplasma pneumoniaeE.

(pag. 1569)

M1104075. Astmul bronsic indus de effort este caracterizat prin:lipsa modificarii reactivitatatii cailor aerieneA. aparitia unor contractii pasagere ale musculaturii netedeB. hiperemie termic indusa la nivelul mucoasei bronsiceC.



congestia microvascularizatiei mucoasei bronsiceD.lipsa producerii unor sechele in timp indelungatE.

(pag. 1569)

M1104076. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:hipertrofia musculaturii netede bronsiceA. atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsiceB. edem al mucoasei bronsiceC.infiltrate limfocitare in peretele bronsicD.ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsiceE.

(pag. 1569)

M1204077. Definitia astmului bronsic include una sau mai ulte dintre urmatoarele afirmatii:astmul bronsic este o afectiune a cailor respiratorii, caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic, la o multitudine de stimuli

A.

astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o ingustare generalizata a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca raspuns la tratament

B.

astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si wheezingC.astmul bronsic este o boala cu evolutie episodica, cu exacerbari acute, care alterneaza cu perioade asimptomatice

D.

astmul bronsic este o afectiune care evolueaza cu tuse cronica, productivaE.

(pag. 1566)

M1204078. Clasificarea etiologica a astmului bronsic recunoaste, in prezent, urmatoarele forme:astm alergicA. astm idiosincrazicB. astm profesionalC.astm infectiosD.astm de effortE.

(pag. 1566)

M1204079. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau de laborator:

Antecedente personale sau familiale de boli alergiceA. LeucocitozaB. EozinofiliaC.Cresterea IgE in serD.Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specificE.

(pag. 1566-1567)

M1204080. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:

alergeniA. infectiiB. factori profesionaliC.medicamente - aspirinaD.medicamente - digoxinE.

(pag. 1567-1569)

M1204081. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele noxe:

Pulberi de lemn sau vegetaleA. Agenti farmaceuticiB.



Chimicale industriale si mase plasticeC.Enzime biologiceD.EffortE.

(pag. 1568)

M1204082. Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergicA. medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsiceB. medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatiaC.antibioticeD.expectoranteE.

(pag. 1570-1571)

M1204083. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina, fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:

sunt selective pentru tractul respiratorA. sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mariB. sunt active pe toate caile de administrareC.au efect prelungit (4-6 ore)D.nu se adeministreaza la copilE.

(pag. 1571)

M1204084. Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatoriiA. In criza de astm usoaraB. In criza de astm severaC.In astmul bronsic cu crize frecventeD.In criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonieE.

(pag. 1572)

M1304085. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:aspirinaA. coloranti (tartrazina)B. antagonisti ß adrenergiciC.agenti de sulfitareD.norfloxacinE.

(pag. 1568)

M1304086. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:ß 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiuneA. teofilina retardB. parasimpatoliticeC.diureticeD.propranololE.

(pag. 1573)

M1304087. Pacientii cu simptome remanente sau continue de astm bronsic si functie pulmonara instabila sunt tratati cu:

steroizi orali in doza unica zilnicaA. teofilina retardB. parasimpatoliticeC.ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiuneD.



antibioticeE.

(pag. 1573)

M1304088. Astmul alergic se asociaza cu:istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)A. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

B.

niveluri crescute de IgE in serC.teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specificD.niveluri scazute de IgE in serE.

(pag. 1566)

M1304089. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:lipsa unui teren alergic in antecedentele personale si heredocolateraleA. teste cutanate negativeB. niveluri normale de IgE in serC.bradicardieD.modificari ale TAE.

(pag. 1567)

M1304090. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:peneA. fanerele animalelorB. praf cu parazitiC.fungi si alte antigene din mediul inconjuratorD.oxigenE.

(pag. 1568)

M1304091. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul bronsic profesional sunt:formarea de IgE specifice determinate de agentii agresoriA. eliberarea directa de substante vasoconstrictoareB. stimulare directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala francaC.formarea de IgA specifice la actiunea agentului agresorD.eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substantele incriminateE.

(pag. 1568)

M1304092. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:tuse cu expectoratie groasa, filantaA. spirale Curshman (sputa ia forma cailor aeriene distale)B. la examenul microscopic - eozinofile si cristale Charcot-LeydenC.scadere TAD.bradicardieE.

(pag. 1570)

M1304093. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot intalni in:

tumori carcinoideA. embolii pulmonare recurenteB. bronsite croniceC.tromboflebita profundaD.tahicardie paroxisticaE.

(pag. 1570)



M1304094. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:bronhodilatatorA. de a reduce inflamatia cailor aerieneB. benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamenteC.bronhoconstrictorD.antitusivE.

(pag. 1571)

M1404095. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:urticariaA. reactii cutanate de tip sclerodermieB. niveluri crescute de IgA in serC.EczemaD.istoric familial de boli alergiceE.

(pag. 1566)

M1404096. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:antecedente heredocolaterale alergice prezenteA. antecedente personale alergice absenteB. testele cutanate sunt negativeC.nivelurile de IgE sunt crescuteD.nivelurile de IgE sunt normaleE.

(pag. 1567)

M1404097. In lichidul de lavaj bronhoalveolar se gasesc un numar crescut de:leucotriene FA. eritrociteB. limfociteC.neutrofileD.celule epitelialeE.

(pag. 1567)

M1404098. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic sunt false:

au actiune lentaA. au potenta foarte mareB. sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maximeC.bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni cardiaceD.bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabilE.

(pag. 1571)

M1504099. In tratamentul de durata al astmului bronsic sunt recomandati:Beta-2-agonistiiA. Corticoterapia inhalatorieB. Agentii stabilizatori ai mastocitelorC.Corticoterapia oralaD.MetotrexatulE.

(pag. 1572, 1573)

M1504100. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic:OpiaceeleA. Sedativele si tranchilizanteleB.



MetotrexatulC.Sarurile de aurD.Blocantele beta-adrenergiceE.

(pag. 1572)

M1504101. Parametrii clinici care atrag atentia asupra riscului de agravare a epidoadelor acute de astm bronsic sunt:

Prezenta pulsului paradoxalA. Folosirea muschilor respiratori accesoriB. Hiperinflatia marcata a toraceluiC.Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonareD.Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonareE.

(pag. 1572)

M1504102. Cei mai frecventi agenti infectiosi implicati in exacerbarea acuta a astmului la copiii mici sunt:

Virusul sincitial respiratorA. Virusul gripalB. Virusul paragripalC.RhinovirusurileD.AdenovirusurileE.

(pag. 1569)

M1504103. Astmul alergic se asociaza adesea cu:Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczemaA. Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de extracte din antigenele aerogene

B.

Niveluri crescute de IgE in serC.Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specificD.Rinoree purulentaE.

(pag. 1566, 1567)

M1604104. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmuluise manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsiiA. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsicB. bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapidC.bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezingD.crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuliE.

(pag. 1566)

M1604105. Astmul se caracterizeaza prin:crize episodiceA. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomaticeB. dispnee exclusiv nocturnaC.durata atacurilor de dispnee este de cateva secundeD.pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva yileE.

(pag. 1566)

M1604106. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:este o boala heterogenaA. astmul alergic se asociaza cu istoric personal/familial de boli alergiceB. apare mai frecvent la pacientii mari fumatoriC.astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgED.



poate aparea in urma unor infecsii respiratorii,cu aparitia wheezing si dispneeE.

(pag. 1567)

M1604107. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:eritrociteA. eozinofileB. mastociteC.macrofageD.limfociteE.

(pag. 1567)

M1604108. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:TBC pulmonar miliarA. Septicemie cu Gram negativiB. tumori/edem laringianC.neoplasm/stenoza bronsicaD.tumori carcinoideE.

(pag. 1570)

M1604109. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:GlucocorticoiziA. cromolynul de sodiuB. nedocromilul de sodiuC.epinefrinaD.salbutamolulE.

(pag. 1571, 1572)

M1604110. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include:oxigenoterapiaA. izoproterenolulB. metaproterenolulC.antileukotrieneleD.albuterolulE.

(pag. 1571)


naproxenulA. zomepiracul sodicB. acetaminofenulC.ibuprofenulD.acidul mefenamicE.

(pag. 1568)

M2204112. Reactia incrucisata la tartazina la bolnavii cu astm bronsic sensibili la aspirina este:absentaA. foarte frecventaB. intalnita la 10% dintre bolnaviC.intalnita la jumatate dintre bolnaviD.este controversataE.

(pag. 1568)



M2204113. In sensibilitatea la spirina la bolnavii cu astm bronsic:hipersensibilitatea este mecanismul principal de producereA. mecanismul nu este inca elucidatB. se poate face desensibilizareC.nu se poate face desensibilizareD.desensibilizarea la aspirina creste toleranta si la alti agenti antiinflamatori nesteroidieni.E.

(pag. 1568)

M2204114. S-a asociat cu agravarea astmului bronsic folosirea:agonistilor beta1 selectivi la doze mariA. antagonistilor beta1 selectivi la doze miciB. folosirea antagonistilor beta1 selectivi la nivel ocularC.agonistilor beta2 selectivi la doze mariD.agonistilor beta2 selectivi la doze miciE.

(pag. 1568)

M2204115. Agenti de sulfitare care produc episoade acute de astm sunt:metabisulfitul de potasiuA. bisulfitul de sodiuB. monoglutamatul de sodiuC.dioxidul de sulfD.bisulfitul de potasiuE.

(pag. 1568)

M2204116. Agentii de sulfitare care produc episoade acute de astm:sunt prezenti in alimenteA. sunt prezenti in medicamenteB. sunt prezenti in bauturiC.sunt prezenti in aerD.sunt prezenti in vinE.

(pag. 1568)

M2204117. Exacerbarea astmului a fost raportata dupa solutii ce contin sulfiti intilnite in:oftalmologice topiceA. glucocorticoiziilor cu administrare intravenoasaB. unele solutii bronhodilatatoare inhalatoriiC.apaD.vinE.

(pag. 1568)

M2204118. Agravarea astmul indusa de agentii de sulfitare:are mecanism necunoscutA. are mecanism de hipersensibilitateB. poate fi diagnosticata prin provocare oralaC.poate fi diagnosticata prin provocare inhalatorieD.poate fi diagnosticata prin dozarea IgE specificeE.

(pag. 1568)

M2204119. Poluarea mediului si aerului afecteaza bolnavii cu astm bronsic prin:expunerea in zonele ruraleA. expunerea in zonele industrialeB. expunerea in zonele urbaneC.



inversiunile termiceD.mase stagnante de aerE.

(pag. 1568)

M2204120. La un bolnav astmatic se evita:OpiaceeA. Bromura de ipratropiumB. SedativeleC.TranchilizanteleD.AlbuterolulE.

(pag. 1572)

M2204121. Tratamentul de durata in astmul bronsic:are scopul asigurarii functiei pulmonare cea mai buna posibilaA. se face prin educarea bolnavuluiB. prin administrarea medicatiei anitiinflamatoare numai la nevoieC.prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue si cu functie pulmonara instabila

D.

evitarea aspirinei si antiinflamatoarelor nesteroidieneE.

(pag. 1573)

M2204122. Mortalitate in astm este:mareA. micaB. crescuta in zone ruraleC.crescuta in zone urbaneD.intermediaraE.

(pag. 1573)

M2204123. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:afecteaza cu precadere copiiA. afecteaza in principal adultiiB. poate fi intalnit si la copiiC.afecteaza numai femeileD.afecteaza numai varstniciiE.

(pag. 1568)

M2204124. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:poate fi intalnit si la copiiA. incepe cu criza de astm severaB. incepe prin rinita vasomotorie cronicaC.se asociaza cu rinosinuzita hiperplazicaD.se asociaza cu urticarieE.

(pag. 1568)

M2204125. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:este intalnit numai la copiiA. incepe cu criza de astm severaB. incepe prin rinita vasomotorie cronicaC.se asociaza cu rinosinuzita hiperplazicaD.se asociaza cu polipi nazaliE.

(pag. 1568)



M2204126. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:afecteaza in principal adultiiA. criza de astm apare la consumul unor doza mari de aspirinaB. se asociaza cu congestie ocularaC.se asociaza cu congestie nazalaD.episoadele acute de astm sunt severeE.

(pag. 1568)

M2204127. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:afecteaza in principal femeileA. criza de astm apare la consumul unor doza foarte mici de aspirinaB. se asociaza cu congestie cutanataC.se asociaza cu congestie ocularaD.episoadele acute de astm sunt foarte usoareE.

(pag. 1568)

M2204128. Prevalenta sensibilizarii la aspirina la bolnavii astmatici:variaza de la un studiu la altulA. 10% este un procent rezonabilB. 20% este un procent rezonabilC.40% este un procent rezonabilD.60% este un procent rezonabilE.

(pag. 1568)


propoxifenulA. indometacinulB. acetaminofenulC.fenoprofenulD.salicilatul colinicE.

(pag. 1568)

M2204130. Factorii profesionali care afecteaza bolnavii cu astm bronsic sunt:sarurile metaliceA. pulberile de lemn si vegetaleB. mase plasticeC.detergentiD.activitatea cu oameniiE.

(pag. 1568)

M2204131. In criza severa de astm bronsic:zgomotele respiratorii pot dispareaA. zgomotele respiratorii se amplificaB. wheezingul are o tonolitate foarte joasaC.wheezingul are o tonalitate foarte inaltaD.apare pulsul paradoxalE.

(pag. 1570)

M2204132. Diagnosticul diferential al astmului bronsic se face cu:tumori carcinoideA. embolii pulmonare recurenteB.



pneumoniile cu eozinofileC.vasculite sistemiceD.pancreatita acuta severaE.

(pag. 1570)

M2204133. Medicamentele care inhiba contractia musculaturii netede bronsice sunt:agenti stabilizatoriA. metilxantineB. inhibitorii sintezei mediatorilorC.anticolinergiceD.antagonsitii receptorilor mediatorilorE.

(pag. 1571)

M2204134. Medicamentele care previn si/sau diminueaza inflamatia sunt:agenti stabilizatori ai mastocituluiA. agonistii beta-adrenergiciB. glucocorticoiziiC.anticolinergiciD.blocantii canalelor de calciuE.

(pag. 1571)

M2204135. Stimulantele adrenergice utilizate in tratamentul astmului:activeaza proteinele GA. formeaza adenozin monofosfat ciclicB. inactiveaza proteinele GC.formeaza guanin monofosfat ciclicD.stimuleaza sinteza de epinefrinaE.

(pag. 1571)

M2204136. Cei mai folositi rezorcinoli sunt:metaproterenolulA. albuterolulB. lisinoprilulC.fenoterolulD.nitrendipinaE.

(pag. 1571)

M2204137. Compusii cuaternari de amoniu anticolinergici:sunt reprezentati de bromura de ipratropiumA. au dezavantajul actiunii lenteB. au avantajul lipsei efectelor secundareC.au dezavantajul unei potente relativ modesteD.se administreaza oralE.

(pag. 1571)

M2204138. Ingustarea conductelor aeriene din astmul bronsic este:reversibila spontanA. ireversibilaB. reversibila la terapieC.numai la nivelul cailor respiratorii mariD.numai la nivelul cailor respiratorii miciE.

(pag. 1566)



M2204139. Din punct de vedere clinic, astmul bronsic se manifesta prin:accese de dispneeA. accese de tuseB. accese de wheezingC.accese de febraD.accese de stridorE.

(pag. 1566)

M2204140. Astmul bronsic este o boala:episodicaA. cu perioade lipsite de simptomeB. fara exacerbariC.cu afectare minima a cailor respiratoriiD.cu afectare laringianaE.

(pag. 1566)

M2204141. Dupa atac, bolnavul cu astm bronsic:Are febraA. Are frisonB. Pare ca isi revine completC.Poate prezenta o perioada de cateva zile cu un grad de obstructieD.Poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapieE.

(pag. 1566)

M2204142. Status astmaticus este:obstructie severa ce persista zileA. accese de frisoane succesiveB. obstructie severa ce persista saptamaniC.accese de febra precedate de frisoaneD.obstructie redusa cu suprapunerea de epiosade de obstructie severaE.

(pag. 1566)

M2204143. Raportul pe sexe in astmul bronsic este:egal la copiiA. egal peste 30 aniB. 2:1 masculin/feminin la adultiC.2:1 masculin/feminin la copiiD.1:2 masculin/feminin la adultiE.

(pag. 1566)

M2204144. Astmul bronsic se clasifica in:astm infectiosA. astm alergicB. astm viralC.astm bacterianD.astm idiosincrazicE.

(pag. 1566)

M2204145. In astmul alergic:Se asociaza istoric familial de boli alergiceA. Se asociaza istoric personal de boli alergiceB.



Nu se asociaza rinita in familieC.Nu se asociaza urticaria in familieD.Nu se asociaza rinita la bolnavE.

(pag. 1567)

M2204146. Caracterisiticile astmului idiosincrazic sunt:Apare dupa o afectiune a tractului respirator superiorA. Testele cutanate sunt negativeB. Testele cutanate sunt pozitiveC.IgE sunt normaleD.IgE sunt crescuteE.

(pag. 1567)

M2204147. Astmul bronsic idiosincrazic poate prezenta o simptomatologie apropiata de:pleuritaA. bronsiectazieB. sarcoidozaC.bronsita cronicaD.bronhopneumonieE.

(pag. 1567)

M2204148. Bolnavii cu reactivitate cailor aeriene mare prezinta:simptome mai usoareA. simptome mai severeB. simptome rareC.simptome persistenteD.simptome izolateE.

(pag. 1567)

M2204149. Bolnavii cu reactivitate cailor aeriene mare prezinta:Fluctuatii diurne mariA. Necesitatea unui tratament mai intensB. Crize rareC.Treziri noapteaD.Simptome usoareE.

(pag. 1567)

M2204150. Crizele la bolnavii cu astm bronsic cu reactivitatea cailor aeriene mare sunt:usoareA. rareB. noapteaC.devreme, in cursul diminetiiD.persistenteE.

(pag. 1567)

M2204151. Poluantii atmosferici care influenteaza reactivitatea bronsica sunt:substante oxidanteA. ozonB. dioxid de azotC.dioxidul de sulfD.dioxidul de carbonE.

(pag. 1567)



M2204152. Alergenii modifica reactivitatea bronsica:in decurs de cateva minuteA. in decurs de cateva oreB. in decurs de cateva zileC.si o mentine crescuta o ziD.si o mentine crescuta mai multe saptamaniE.

(pag. 1567)

M2204153. Dupa o doza mare de alergen, episoadele acute de astm bronsic:pot surveni zilnicA. se mentin o perioada mai lungaB. duc la imunizareC.amelioreaza simptomatologia prin epuizarea mediatorilorD.nu infleunteaza reactivitatea bronsica, alergia fiind evidenta doar la doze mici de alergenE.

(pag. 1567)

M2204154. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:limfociteA. celulele epitelialeB. neutrofileC.mastociteD.celule mucipareE.

(pag. 1567)

M2204155. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:trombociteA. limfociteB. celule glialeC.celulele epitelialeD.celule spumoaseE.

(pag. 1567)

M2204156. Elemente ale procesului inflamator din astmul brosnic sunt evidente:Pe biopsiile endobronsiceA. Si la bolnavi asimptomaticiB. Numai la bolnavi cu crize severeC.Numai la bolnavii alergiciD.Pe biopsiile din pleuraE.

(pag. 1567)

M2204157. Caile aeriene in astmul bronsic sunt:edematiateA. infiltrate cu eozinofileB. infiltrate cu limfociteC.cu membrana bazala ingrosataD.infiltrate cu celule glialeE.

(pag. 1567)

M2204158. Caile aeriene in astmul bronsic sunt:infiltrate cu limfociteA. infiltrate cu eozinofileB.



infiltrate cu celule spumoaseC.hipertrofie glandularaD.cu membrana bazala epiteliala ingrosataE.

(pag. 1567)

M2204159. In biopsiile bronsice la bolnavii cu astm bronsic se constata:scaderea celularitatiiA. scaderea densitatii capilareB. ocazional denudarea epiteliuluiC.diminuarea numarului de glandeD.cresterea celularitatiiE.

(pag. 1567)

M2204160. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:monociteleA. mastociteleB. trombociteleC.neutrofileleD.bazofileleE.

(pag. 1567)

M2204161. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:limfociteleA. monociteleB. eozinofileC.neutrofileleD.macrofageleE.

(pag. 1567)

M2204162. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:eozinofileleA. mastociteleB. celulele spumoaseC.neutrofileleD.bazofileleE.

(pag. 1567)

M2204163. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:TNFA. IL-2B. BradikininaC.Prostaglandina F2-alfaD.Factorul de activare plachetaraE.

(pag. 1567)

M2204164. Mediatorii eliberati in astmul bronsic sunt:Leucotriena DA. IFNB. Prostaglandina E2C.HistaminaD.IL-10E.

(pag. 1567)



M2204165. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:HistaminaA. TNFB. BradikininaC.IL-6D.PAFE.

(pag. 1567)

M2204166. Leucotriene si prostaglandinele eliberate in astmul bronsic produc:inflamatie intensaA. bronhodilatatieB. bronhoconstrictieC.congestie vascularaD.edem localE.

(pag. 1567)

M2204167. Leucotrienele eliberate in astmul bronsic produc:dilatatia musculaturii netedA. reducerea productiei de mucusB. cresterea productiei demucusC.afectarea transportului mucociliarD.edemE.

(pag. 1567)

M2204168. In astmul bronsic se elibereaza factorii chemotactici care actioneaza la nivelul:bazofilelorA. plachetelorB. mastocitelorC.eozinofilelorD.leucocitelor polimorfonucleareE.

(pag. 1567)

M2204169. Proteinele eozinofilului importante in patogeneza astmului bronsic sunt:proteina bazica majoraA. proteina cationica eozinofilicaB. proteina SC.amiloidD.catepsinaE.

(pag. 1567)

M2204170. Proteinele granulare ale eozinofilului:sunt bronhoconstrictoareA. joaca un rol in componenta infiltrativaB. sunt capabile sa distruga epiteliul cailor aerieneC.duc la formarea corpilor CreolaD.duc la formarea corpilor MalloryE.

(pag. 1567)

M2204171. Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgEA. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgGB.



Limfocitele TH2 stimuleaza cresterea celulelor BC.Limfocitele TH2 produc IL-4 si IL-5D.Limfocitele TH1 produc IL-4 si IL-5E.

(pag. 1567)

M2204172. IL-4 este o citokina care produce in astmul bronsic:inhibarea maturarii limfocitelor BA. stimularea cresterii celulelor BB. inhibarea sintezei de imunoglobulineC.stimularea sintezei de imunoglobulineD.promovarea proliferarii, diferentierii si activarii eozinofilelorE.

(pag. 1567)

M2204173. IL-5 in astmul bronsic:este secretata de eozinofileA. este secretata de limfocitele TH2B. este secretata de limfocitele TH1C.activeaza mastociteleD.activeaza eozinofileleE.

(pag. 1567)

M2204174. Stimulii care produc episoade acute de astm sunt:alergiciA. farmacologiciB. ocupationaliC.emotionaliD.durerosiE.

(pag. 1567)

M2204175. Stimulii care produc episoade acute de astm sunt:legati de effortA. durerosiB. infectiosiC.farmacologiciD.de mediuE.

(pag. 1567)

M2204176. Alergenii implicati in inducerea sensibilizarii in astmul bronsic:sunt in majoritate din aerA. influenteaza raspunsul IgEB. trebuie sa fie suficienti de abundentiC.trebuie sa fie in cantitati miciD.trebuie sa fie prezenti pentru perioade lungi de timpE.

(pag. 1567-1568)

M2204177. In astmul alergic, dupa ce s-a produs sensibilizarea:pacietul poate prezenta o reactivitate mareA. sunt necesare cantitati mari de alergen pentru producerea simptomelorB. sunt necesare cantitati extrem de mici de alergen pentru producerea simptomelorC.este implicat la 75-85% dintre pacientiD.este implicat la 25-35% dintre bolnaviE.

(pag. 1568)



M2204178. Astmul bronsic alergic este:mai frecvent sezonierA. mai frecvent la copiiB. mai frecvent la adultii tineriC.mai frecvent la femeiD.mai frecvent la mucegaiuriE.

(pag. 1568)

M2204179. Astmul alergic nesezonier se produce la:polen de gramineeA. polen de ambrozieB. fanerele animalelorC.polen de buruieniD.fungiE.

(pag. 1568)

M2204180. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:la 10 zile de la expunereA. la o minoritate dintre bolnaviB. la 30-50% dintre bolnaviC.la 6-10 ore de la expunereD.la 80% dintre bolnaviE.

(pag. 1568)

M2204181. Stimulii farmacologici cel mai des asociati cu producerea unui episod acut de astm sunt:Antagonistii beta-adrenergiciA. Agonistii beta-adrenergiciB. Agonistii simpaticomimeticiC.Agentii de sulfitareD.CromoneleE.

(pag. 1568)

M2304182. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:aspirinaA. colorantii (tartrazina)B. antagonistii ß adrenergiciC.agentii de sulfatareD.norfloxacinE.

(pag. 1568)

M2304183. Pacientii cu astm bronsic pot dezvolta crize de astm severe in prezenta urmatorilor poluanti atmosferici:

ozonulA. dioxidul de azotB. dioxidul de sulfC.oxigenD.apaE.

(pag. 1568)

M2304184. Severitatea obstructiei in astmul bronsic este data de:wheezingA. bradicardieB.



disparitia murmurului vezicularC.prezenta murmurului vezicularD.puls paradoxalE.

(pag. 1570)

M2304185. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:ß 2 agonisti inhalator cu durata lunga de actiuneA. teofilina retardB. parasimpatoliticeC.diureticeD.propranololE.

(pag. 1573)

M2304186. Pacientii cu simptome remanente sau continui de astm bronsic si functie pulmonara instabila sunt tratati cu:

steroizi orali in doza unica zilnicaA. teofilina retardB. parasimpatoliticeC.beta 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiuneD.diureticeE.

(pag. 1573)

M2304187. Astmul alergic se asociaza cu:istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarii, eczeme)A. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene

B.

niveluri crescute de IgE in serC.teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specificD.niveluri scazute de IgE in serE.

(pag. 1566)

M2304188. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:lipsa unui teren alergic in antecedente personale si heredocolateraleA. teste cutanate negativeB. niveluri normale de IgE in serC.bradicardieD.modificari ale TAE.

(pag. 1567)

M2304189. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:peneA. fanerele animalelorB. praf cu parazitiC.fungi si alti antigeni din mediul inconjuratorD.oxigenE.

(pag. 1568)

M2304190. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul profesional sunt:formarea de IgE specifici determinata de agentul agresorA. eliberarea directa de substante vasoconstrictoareB. stimularea directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm lent sau cu boala francaC.formarea de IgA specifici la actiunea agentului agresorD.



eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substanta incriminataE.

(pag. 1568)

M2304191. Simptomele astmului bronsic constau in:dispneeA. tuseB. wheezingC.tahicardieD.TA crescutaE.

(pag. 1570)

M2304192. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:tuse cu expectoratie groasa, filantaA. spirale Curshmann (sputa ia forma cailor aeriene distale)B. la examinarea microscopica - eozinofile si cristale Charcot - LeydenC.scaderea TAD.bradicardieE.

(pag. 1570)

M2304193. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot intalni in:

tumori carcinoideA. embolii pulmonare recurenteB. bronsite croniceC.tromboflebita profundaD.tahicardie paroxisticaE.

(pag. 1570)

M2304194. Cei mai folositi rezorcinoli in tratamentul astmului bronsic,cu actiune selectiva pe tractul respirator sunt:

metaproterenolulA. terbutalinaB. fenoterolulC.metilxantineleD.lidocainaE.

(pag. 1571)

M2304195. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:bronhodilatatorA. de a reduce inflamatia cailor aerieneB. benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamenteC.bronhoconstrictorD.antitusivE.

(pag. 1571)

M2304196. Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromoglicatul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se pot folosi in tratamentul astmului bronsic pentru ca:

influenteaza tonusul cailor aerieneA. inhiba degranularea mastocitelorB. impiedica eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxieiC.imbunatatesc functia pulmonaraD.reduc reactivitataea cailor aeriene distale la astmaticiE.



(pag. 1572)

M2304197. Simptomatologie asemanatoare cu a astmului bronsic poate fii intalnita in:insuficienta ventriculara stanga acutaA. afectiune endobronsicaB. embolii pulmonare recurenteC.pneumonie cu eozinofilieD.litiaza biliaraE.

(pag. 1570)

M2304198. Reducerea diametrului cailor aeriene reprezinta trasatura fiziopatologica de baza in astmul bronsic si se realizeaza prin:

contractia musculaturii netedeA. congestie vascularaB. edem al peretelui bronsicC.secretie vascoasa, trenantaD.relaxarea musculaturii netedeE.

(pag. 1570)

M2304199. Sputa bolnavilor cu astm bronsic microscopic prezinta:cristale Charcot - LeydenA. eozinofileB. spirale CurschmannC.limfociteD.rozete lupiceE.

(pag. 1570)

M2304200. Atacul de astm bronsic se manifesta clinic la debut prin:senzatie de constrictie toracicaA. tuse neproductivaB. wheezingC.tahipnee, tahicardieD.hematemezaE.

(pag. 1570)

M2304201. Trebuie evitate categoric in criza de astm bronsic, datorita riscului de deprimare a ventilatiei alveolare, urmatoarele medicamente:

opiaceeleA. sedativeleB. tranchilizanteleC.corticoiziiD.metilxantineleE.

(pag. 1572)

M2504202. Diagnosticul diferenţial al insuficienţei ventriculare stângi faţă de astmul bronşic este sprijinit de evidenţierea:

Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonareA. Ralurilor umede la bazeB. Ritmului de galopC.Sputei cu striuri de sângeD.Asteniei fizice şi psihiceE.

(pag. 1570)



M2504203. Sindromul respirator tipic declanşat de aspirină:Începe prin rinită vasomotorie cronicăA. Determină în timp o rinosinuzită hiperplazică cu polipi nazaliB. Este specific numai copiilorC.Determină astmD.Asociază congestii nazale şi oculareE.

(pag. 1568)

M2504204. Absorbţia sistemică crescută care acompaniază dozele mari de steroizi inhalatori folosiţi în terapia astmului bronşic poate determina:

Candidoză orală şi disfonieA. CataractăB. Încetinirea creşterii la copiiC.PurpurăD.AlopecieE.

(pag. 1572)

M2504205. Astmul alergic se caracterizează prin asocierea cu:Un istoric personal şi/sau familial de boli alergiceA. Reacţii cutanate de tip papulă eritematoasă pozitive la injectarea intradermică de extracte din antigenele aerogene

B.

Niveluri de IgE normaleC.Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specificD.Niveluri de IgG crescute în serE.

(pag. 1566 - 1567)

M2504206. Astmul idiosincrazic se caracterizează prin:Lipsa antecedentelor heredocolaterale sau personale pentru teren alergicA. Teste cutanate negative la injectarea intradermică de extracte din antigenele aerogeneB. Niveluri crescute de IgE în serC.Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specificD.Niveluri de IgG crescute în serE.

(pag. 1567)

M2504207. Atât la subiecţii astmatici cât şi la cei normali reactivitatea bronşică creşte după:Infecţiile virale ale tractului respiratorA. Expunerea la poluanţi atmosferici oxidanţi precum ozonul şi dioxidul de azotB. Tratamentul cu inhibitori calciuC.Folosirea preparatelor antialergiceD.Folosirea teofilinei intravenosE.

(pag. 1567)

M2504208. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:AspirinaA. Coloranţi precum tartrazinaB. Antagonişti beta adrenergiciC.Agenţii de sulfitareD.RomerganulE.

(pag. 1568)

M2504209. Reactivitatea încrucişată între aspirină şi alte inflamatoare nonsteroidiene este importantă pentru recunoaşterea riscului de inducere a unor episoade de astm. Există un grad mare de reactivitate încrucişată între aspirină şi:



IndometacinA. FenoprofenB. IbuprofenC.AcetaminofenD.Salicilatul sodicE.

(pag. 1568)

M2504210. Mecanismele obstrucţiei căilor aeriene în astmul profesional sunt:Formarea de IgE specificeA. Eliberarea directă de substanţe vasoconstrictoareB. Stimularea directă sau reflexă a căilor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boală francăC.Formarea de IgG specificeD.Inhibarea eliberării de endotelinăE.

(pag. 1568 - 1569)

M2504211. Exacerbarea acută a astmului bronşic la copii mici este realizată cel mai frecvent de următorii agenţi infecţioşi:

Virusurile gripaleA. Virusurile paragripaleB. AdenovirusurileC.Virusul sinciţial respiratorD.RhinovirusurileE.

(pag. 1569)

M2504212. Exacerbarea acută a astmului bronşic la copii mari şi la adulţi este realizată cel mai frecvent de următorii agenţi infecţioşi patogeni:

Virusul gripalA. Virusul paragripalB. AdenovirusurileC.RhinovirusurileD.Virusul sinciţial respiratorE.

(pag. 1569)

M2504213. Crizele de bronhoconstricţie la astmatici pot fi declanşate de efortul fizic în următoarele circumstanţe:

Efort fizic intens (exemplu alergarea)A. Temperatura aerului inhalat scăzutăB. Temperatura şi umiditatea aerului inhalat crescutăC.Efortul fizic uşorD.Umiditatea aerului crescutăE.

(pag. 1569)

M2504214. Medicamentele contraindicate categoric în astmul bronşic sunt:MetotrexatulA. Sărurile de aurB. OpiaceeleC.Sedativele şi tranchilizanteleD.Blocantele beta - adrenergiceE.

(pag. 1572)

M2504215. Riscul de agravare al episoadelor acute de astm bronşic este evidenţiat de următorii parametrii clinici sugestivi:

Prezenţa de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonareA.



Prezenţa de raluri sibilante pe ambele arii pulmonareB. Prezenţa pulsului paradoxalC.Folosirea muşchilor respiratori accesoriD.Hiperinflaţia marcată a toraceluiE.

(pag. 1572)

M2504216. Principalele dezavantaje ale compuşilor cuaternari de amoniu neabsorbabili (metilnitratul de atropină şi bromura de ipratropiu) folosiţi în terapia astmului bronşic sunt:

Acţiunea lentăA. Acţiunea rapidăB. Potenţa relativ modestăC.Acţiunea inotrop negativăD.Acţiunea proaritmicăE.

(pag. 1571)

M2504217. Clearance-ul teofilinei, utilă în terapia astmului bronşic, scade odată cu utilizarea concomitentă a următoarelor medicamente:

EritromicinaA. ChinoloneleB. CimetidinaC.PropranololulD.FenobarbitalulE.

(pag. 1571)

M2504218. Clearance-ul teofilinei, utilă în terapia astmului bronşic, creşte odată cu utilizarea concomitentă a următoarelor medicamente:

FenobarbitalA. FenitoinaB. EritromicinaC.ChinoloneD.CimetidinaE.

(pag. 1571)

M2504219. Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronşic sunt:DispneeaA. Wheezing-ulB. Tusea cu expectoraţie groasă filantăC.Tusea cu expectoraţie mucopurulentăD.Durerile toraciceE.

(pag. 1570)

M2504220. Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronşic prezintă următoarele aspecte specifice pentru diagnosticul pozitiv:

Frecvente polimorfonucleareA. Frecvente eozinofileB. Cristale Charcot - LeydenC.Frecventă floră microbiană Gram pozitivăD.Frecventă floră microbiană Gram negativăE.

(pag. 1570)

M2504221. Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice faţă de astmul bronşic presupune evidenţierea:Lipsei perioadelor pur asimptomaticeA. Episoadelor de dispnee şi wheezingB.



Tusei cronice cu expectoraţieC.Durerii toracice la efortD.Degetelor hipocraticeE.

(pag. 1570)

M2604222. Care din următoarele elemente fiziopatologice fac parte din definiţia astmului bronsic:se manifestă prin îngustarea localizată a unei bronşiiA. este o afecţiune caracterizată prin reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşicB. bronhospasmul cedează întodeauna spontan şi rapidC.bronhospasmul se manifestă prin accese de dispnee, tuse şi wheezingD.crizele sunt declanşate prin expunere la o multitudine de stimuliE.

(pag. 1566)

M2604223. Astmul bronsic se caracterizează prin:crize episodiceA. exacerbări acute intercalate cu perioade asimptomaticeB. dispnee exclusiv nocturnăC.durata atacurilor de dispnee este de cateva secundeD.pot exista episoade de evoluţie cu dispnee continuă timp de cateva yileE.

(pag. 1566)

M2604224. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronşic:este o boală heterogenăA. astmul alergic se asociază cu istoric personal/familial de boli alergiceB. apare mai frecvent la pacienţii mari fumătoriC.astmul idiosincrazic implică evidenţierea de nivele serice crescute de IgED.poate apărea în urma unor infecşii respiratorii,cu apariţia wheezing şi dispneeE.

(pag. 1567)

M2604225. Mecanismul inflamator din astm implică participarea esenţială a următoarelor celule:eritrociteA. eozinofileB. mastociteC.macrofageD.limfociteE.

(pag. 1567)

M2604226. Principalii mediatori inflamatori implicaţi în patogenia astmului bronşic sunt:tromboxanul A2A. bradikininaB. prostaciclina I2C.leucotrienele C,D,ED.prostaglandine E,F,GE.

(pag. 1567)

M2604227. Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic trebuie să includă:TBC pulmonar miliarA. Septicemie cu Gram negativiB. tumori/edem laringianC.neoplasm/stenoză bronşicăD.tumori carcinoideE.

(pag. 1570)



M2604228. Tratamentul antiinflamator în astmul bronşic constă din administrarea de:GlucocorticoiziA. cromolynul de sodiuB. nedocromilul de sodiuC.epinefrinaD.salbutamolulE.

(pag. 1571-72)

M2604229. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede în astmul bronşic include:oxigenoterapiaA. izoproterenolulB. metaproterenolulC.antileukotrieneleD.albuterolulE.

(pag. 1571)

M2604230. În situaţiile de urgenţă în astmul bronşic se administrează:corticosteroizi inhalatori doze mariA. beta 2 agonşti aerosoliB. aminofilină inhalatorC.aminofilină injectabilD.glucocorticoizi injectabiliE.

(pag. 1572-73)

M2604231. Substanţele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:Agenţi de sulftitrareA. TartrazinaB. AmiodaronaC.Salicilatul sodicD.Agoniştii beta-adrenergiciE.

(pag. 1568)

M2604232. Cei mai mulţi astmatici au:HipercapnieA. Alcaloză respiratorieB. Acidoză respiratorieC.HipocapnieD.Acidoză metabolicăE.

(pag. 1569)

M2604233. Semne care indică severitatea obstrucţiei în astmă sunt următoarele, cu excepţia:Sibilante şi ronflante bazal bilateralA. Pulsul paradoxalB. Tusea dispenizantăC.Dispariţia murmurului vezicularD.Senzaţia de constricţie toracică internăE.

(pag. 1570)

M2604234. Următoarele medicamente folosite în astmă sunt stimulante adrenergice:Bromura de ipratropiuA. SaligenineleB.



RezorcinoliiC.MetilxantineleD.IzoproterenolE.

(pag. 1571)

M2604235. Efectele adverse cele mai frecvente ale teofilinei sunt:HipersalivaţiaA. AnorexiaB. CefaleeaC.TremorulD.SomnolenţaE.

(pag. 1751)

M2604236. Următoarele afirmaţii privitor la glucocorticoizi nu sunt adevărate:Streoizii sistemici se folosesc, depreferinţă, în suferinţele acuteA. Doar glucocorticoizii injectabili sunt şi bronhodilatatoriB. Doza uzuală de început în SUA este de 40-60mg metilprednisolon la fiecare 12 oreC.Dexametazona se foloseşte în continuarea terapiei cu corticosteroiziD.Glucosteroizii inhalatori produc efect benefic după 2 până la 4 săptămâniE.

(pag. 1572)

M2604237. Dintre efectele adverse ale GS inhalatori se numără:CataractaA. Stimularea creşterii la copiiB. PurpuraC.Stimularea glandelor suprarenaleD.DisfonieE.

(pag. 1572)

M2604238. Următoarele afirmaţii privind agenţii stabilizatori ai mastocitelor nu sunt adevărate:Efectul major al acestora este creşterea concentraţiei de AMPc prin inhibiţia fosfodiesterazeiA. Inhibă degranularea bazofilelorB. Sunt de elecţie folosiţi în astmul infecţiosC.Blochează doar reacţia tardivă la antigenD.Necesită o probă terapeuticăE.

(pag. 1572)

M2604239. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitor la prognosticul şi evoluţia clinică în astm:Rata mortalităţii este de 50000 decese pe an la 10 milioane pacienţi cu riscA. Evoluţia clinică sugerează un pronostic bun la aproximativ 60% din pacienţiB. Numărul copiilor care mai au astmă la 7 sau 10 ani variază între 26%-78%C.Astmul ca şi BPOC progreseazăD.Remisiuni spontane pot apărea la 40% din cei la care boala apare la vârsta adultăE.

(pag. 1573)

M2704240. Urmatoarele sunt adevarate privind prevalenta in astmul bronsic:Astmul bronsic apare la toate varstele dar predomina la varstele tinereA. Jumatate din cazuri apar pana la varsta de 2 aniB. La copii exista raport 2/1 masculin / femininC.Raportul pe sexe se egalizeaza pana la varsta de 30 aniD.Prevalenta in populatia adulta ajunge la 15%E.

(pag. 1566)



M2704241. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind rolul eozinofilelor in patogenia astmuluiIntervin ca si mastocitele in etapa tardiva a reactiei inflamatorii din astmA. Intervin patogenic prin secretia de proteina cationica eozinofila si proteina bazica majoraB. Protein cationica eozinofila si a proteina bazica majora sunt capabile sa distruga epiteliul bronsicC.Eozinofilele sunt stimulate de IL5 eliberata de limfocitele LT H2D.Sunt celule cheie in patogenia astmului idiosincrazicE.

(pag. 1567)

M2704242. Urmatoarele sunt adevarate privind patogenia astmuluiMecanismele imunologice par a fi cauzale la 25-35% din pacientiA. Pentru forma sezoniera apar implicate mai frecvent alergene ca: praful, penele, fulgiiB. Expunerea la antigenele inhalante determina un raspuns imediat cu obstructia cailor aeriene ce se instaleaza in minute

C.

Reactia intarziata este constanta si major implicata in aparitia bronhoconstrictiei instalate in urmatoarea ora dupa cea provocata de raspunsul imediat

D.

Mecanismul prin care un antigen declanseaza astmul depinde de reactia antigen-anticorp pe care o declanseaza la nivelul mastocitelor pulmonare

E.

(pag. 1568)

M2704243. Urmatoarele sunt adevarate privind astmul la aspirina:Este cea mai frecventa forma severa de astmA. Asociaza rinita vasomotorie cronica, rinosinuzita hiperplazica cu polipi nazaliB. Prevalenta in populatie a sensibilitatii la aspirina este de aproximativ 10%C.Exista reactie incrucisata a sensibilitatii intre aspirina si antiinflamatoarele nesteroidieneD.Mecanismul implica generare de leucotrieneE.

(pag. 1568)

M2704244. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind rolul efortului fizic in patogenia astmuluiEste unul din cei mai comuni factori precipitantiA. Aerul cald si umed induce mai frecvent bronhoconstrictieB. Mecanismul de producere pare a fi legat de hiperemia si congestia mucoase bronsiceC.La unii pacienti poate fi singurul factor declansatorD.Cu timpul astmul ce initial a fost declansat de effort apare declansat si prin alti "triggeri"E.

(pag. 1569)

M2704245. In tratamentul astmului mecanismul de actiune a beta2agonistii include:Activarea proteinelor G, cu cresterea AMP ciclicA. reducerea eliberarii de mediatoriB. scaderea hiperreactivitatii bronsiceC.cresterea clearance-ului muco-ciliarD.toate mecanismele enumerateE.

(pag. 1572)

M2804246. In astmul alergic, expunerea la antigene poate produce:Un raspuns imediat, dezvoltat in cateva minuteA. Un raspuns imediat, urmat la 6-10 ore de un al doilea val = reactia intarziataB. O reactie intarziata la 6-10 oreC.Un raspuns imediat, la aproximativ o oraD.Un raspuns intarziat la aproximativ 2 zileE.

(pag. 1568)

M2804247. Se numeste "astm idiosincrazic"astmul la persoane cu



antecedente alergiceA. teste cutanate negativeB. teste cutanate pozitiveC.Ig E normaleD.Ig E crescuteE.

(pag. 1567)

M2804248. Stimulantele adrenergice folosite in terapia astmului bronsic sunt:catecolamineleA. rezorcinoliiB. saligenineleC.metilxantineleD.atropinaE.

(pag. 1571)

M2804249. Folosirea anticolinergicelor in tratamentul astmului bronsic este limitatade:efectele adverse sistemiceA. actiunea lentaB. potenta relativ modestaC.efectul bradicardizantD.contraindicatia asocierii cu simpaticomimeticeE.

(pag. 1571)

M2804250. In astmul bronsic glucocorticoizii se folosesc:pentru a produce bronhodilatatieA. pentru efectul lor antiinflamatorB. cand obstructia se agraveaza sub terapie intensiva cu bronhodillatatoareC.numai inhalatorD.numai parenteralE.

(pag. 1571)

M2804251. Cromolynul si nedocromilul de sodiu au efect:bronhodilatatorA. de inhibare a degranularii mastocitareB. curativC.profilacticD.de reducere a reactivitatii cailor aeriene distaleE.

(pag. 1572)



Tema nr. 5Pneumotoraxul.



M1105001. Pneumotoraxul este definit prin:Prezenta aerului in spatiul pleuralA. Prezenta de lichid in cavitatea pleuralaB. Scaderea presiunii partiale a oxigenului din singele arterialC.Cresterea concentratiei bioxidului de carbon din singele arterialD.Scaderea pH-ului singelui arterialE.

(pag. 1628)

M1105002. Tratamentul initial al pneumotoraxului spontan primar este:Administrarea unui antibioticA. Tratament tonicardiacB. Aspiratia simplaC.Administrarea unui bronhodilatatorD.Corticoterapie sistemicaE.

(pag. 1626)

M1105003. Pneumotoraxul iatrogen apare in urmatoarele situatii cu EXCEPTIA:Biopsiile transtoraciceA. Toracenteza diagnosticaB. Toracenteza terapeuticaC.ParacentezaD.Montarea cateterelor centrale intravenoaseE.

(pag. 1627)

M1105004. Hemopneumotoraxul este intilnit in:Pneumotoraxul primarA. Pneumotoraxul traumaticB. Pneumotoraxul in tensiuneC.Pneumotoraxul secundarD.Pneumotoraxul spontanE.

(pag. 1627)

M1205005. Pneumotoraxul compresiv este forma in care:in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata inspiratieiA. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata expiratieiB. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respiratorC.diagnosticul e sugerat de presiunea joasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei mecaniceD.mecanismul de producere este intotdeauna spontanE.

(pag. 1626-27)

M1205006. Unul dintre agentii sclerozanti care pot fi introdusi intrapleural pentru terapia pneumotoraxului spontan primar este:



PenicilinaA. Serul fiziologicB. HeparinaC.DoxiciclinaD.GentamicinaE.

(pag. 1626)

M1205007. In cazul pacientilor cu pneumotorax spontan secundar, terapia electiva consta in:aspiratie simplaA. toracostomieB. toracostomie urmata instilarea intrapleurala a unui agent sclerozantC.pneumonectomieD.oxigeno- si antibioterapieE.

(pag. 1626)

M1205008. Pneumotoraxul traumatic insotit de hemotorax (hemopneumotoraxul) se trateaza prin:toracostomie cu tub de dren unicA. aspiratie simplaB. introducerea intrapleurala a unor agenti sclerozantiC.obligatoriu, prin toracoscopie, abrazie si rezectie pleuralaD.toracostomie cu dublu drenaj - superior si, respectiv, declivE.

(pag. 1627)

M1205009. Pneumotoraxul compresiv reprezinta o urgenta care recunoaste ca gest terapeutic salvator:ventilatia mecanicaA. decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tub de toracostomieB. oxigenoterapiaC.toracoscopiaD.introducerea intrapleurala a unui agent sclerozantE.

(pag. 1627)

M1305010. Pneumotoraxul primar spontan apare aproape exclusiv la:fumatoriA. nefumatoriB. bolnavi pulmonari croniciC.pneumonie cu stafilococD.pneumonie cu KlebsiellaE.

(pag. 1626)

M1305011. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta in:antiinflamatorii nesteroidieneA. miofilin i.v.B. aspiratie simplaC.toracostomieD.aplicare de agent sclerozantE.

(pag. 1626)

M1305012. Pneumotoraxul, din cauza lipsei rezervei functionale pulmonare, este mai periculos la:indivizi cu afectiuni pulmonare preexistenteA. indivizi normaliB. indivizi cu afectiuni digestiveC.indivizi cu leucocitozaD.



indivizi cu leucopenieE.

(pag. 1626)

M1305013. Candidati la toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala sunt bolnavii cu pneumotorax spontan primar sau secundar la care:

plamanul nu s-a expansionat dupa 5 zile de la practicarea toracostomieiA. plamanul nu s-a expansionat dupa 10 zile de la practicarea toracostomieiB. plamanul nu s-a expansionat dupa 2 zile de la practicarea toracostomieiC.plamanul nu s-a expansionat dupa o zi de la practicarea toracostomieiD.plamanul nu s-a expansionat dupa 2 saptamani de la practicarea toracostomieiE.

(pag. 1626)

M1305014. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul:la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respiratorA. la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respiratorB. la care presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratieiC.care nu prezinta modificari ale presiunii intrapleuraleD.la care masurarea presiunii intrapleurale nu are relevantaE.

(pag. 1627)

M1405015. Pneumotoraxul spontan primar apare la:bolnavi care au suferit un traumatism toracicA. bolnavi cu boli pulmonare obstructive croniceB. indivizi fara afectiuni pulmonare cunoscuteC.la nefumatoriD.la pacienti care au fost supusi unei toracentezeE.

(pag. 1626)

M1405016. Scaderea intoarcerii venoase si scaderea debitului cardiac se produc in:pneumotoraxul spontan primarA. pneumotoraxul spontan secundarB. pneumotoraxul iatrogenC.pneumotoraxul compresivD.pneumotoraxul recidivantE.

(pag. 1627)

M1405017. Instilarea de Doxiciclina sau talc este indicata de prima intentie in urmatoarele tipuri de pneumotorax:

pneumotoraxul traumaticA. pneumotoraxul iatrogenB. pneumotoraxul spontan secundarC.pneumotoraxul spontan primitivD.pneumotoraxul compresivE.

(pag. 1626 - 1627)

M1505018. Pneumotoraxul spontan primar apare la pacientii care:Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscutaA. Prezinta un traumatism toracic in antecedenteB. Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toraceluiC.Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara cunoscutaD.Au avut tuberculoza pulmonara in antecedenteE.

(pag. 1626)



M1505019. Pneumotoraxul compresiv este pneumotoraxul la care:Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in inspirA. Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in expirB. Un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui a declansat simptomatologiaC.Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respiratorD.Prognosticul este foarte bunE.

(pag. 1626)

M1505020. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:Imobilizare gipsataA. AnticoagulanteB. Introducerea unui ac gros in spatiul IV intercostal anteriorC.Toracostomie cu tub de drenD.VasodilatatoareE.

(pag. 1627)

M1505021. Pneumotoraxul spontan primar apare mai frecvent la:FumatoriA. Bolnavii cu tuberculoza pulmonara in antecedenteB. Dupa traumatisme penetranteC.Dupa biopsiile transtoraciceD.Dupa toracocentezaE.

(pag. 1626)

M1505022. Hemopneumotoraxul posttraumatic necesita:Drenaj pleural cu introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal IV anteriorA. Agenti anticoagulantiB. Opiacee pentru combaterea dureriiC.Drenaj cu doua tuburiD.Toracotomie cu abraziune pleuralaE.

(pag. 1627)

M1605023. Semnele fizice din pneumotoraxul in tensiune sunt:Submatitate la nivelul toracelui afectatA. Respiratia suflantaB. Suflu tubarC.Deplasarea contralaterala a mediastinuluiD.Raluri subcrepitanteE.

(pag. 1627)

M1605024. Caracteristicile pneumotoraxului spontan primar sunt:Apare aproape exclusiv la fumatoriA. Acest tip de pneumotorax nu mai produce recurenteB. Apare prin ruptura bulelor pleurei parietaleC.Nu necesita toracotomie cu abraziune pleurala pentru ca nu determina recurenteD.Apare la indivizi cu boli pulmonare cunoscuteE.

(pag. 1626)

M1605025. Pneumotoraxul spontan apare:Dupa manopere invazive ce intereseaza pleuraA. Apare fara un traumatism toracic in antecedenteB. Dupa traumatisme toracice mici nepenetranteC.



Dupa traumatisme penetrante pe plaman indemnD.Dupa traumatisme penetrante pe plaman cu boli cunoscuteE.

(pag. 1626)

M1605026. Pneumotoraxul compresiv este:Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

A.

Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural in expirB. Pneumotoraxul la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural in expirC.Pneumotoraxul la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

D.

Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural in inspirE.

(pag. 1626)

M1605027. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar este:Toracotomia cu abraziune pleuralaA. Decorticarea pleuralaB. Aspiratia simplaC.Toracostomia cu rezectie pleurala parietalaD.Exereza pleuro-pulmonaraE.

(pag. 1626)

M1605028. Agentii sclerozanti recomandati pentru tratamentul pneumotoraxului spontan secundar sunt:

CicloserinaA. IsoniazidaB. StreptomicinaC.AmiodaronaD.DoxiciclinaE.

(pag. 1626)

M2205029. Pneumotoraxul spontan primar apare la:persoane cu traumatisme toracice in antecedente recenteA. la persoane fara o boala pulmonara cunoscutaB. la persoane cu traumatisme abdominale in antecedenteC.la persoane cu afectiuni cardiace cunoscuteD.la persoane cu o boala pulmonara cunoscutaE.

(pag. 1626)

M2205030. Pneumotoraxul spontan primar apare la:persoane cu traumatisme toracice in antecedente recenteA. la persoane cu antecedente eredocolaterale similareB. la persoane fara o boala pulmonara cunoscutaC.la persoane cu afectiuni cardiace cunoscuteD.la persoane cu o boala pulmonara cunoscutaE.

(pag. 1626)

M2205031. Pneumotoraxul spontan secundar apare:la persoane fara o boala pulmonara cunsocutaA. la persoane cu o boala pulmonara cunsocutaB. la persoane cu o boala cardiovasculara cunoscutaC.la persoane cu o boala mediastinala cunsocutaD.la persoane cu traumatism abdominal vechiE.



(pag. 1626)

M2205032. Pneumotoraxul spontan secundar apare:la persoane fara o boala pulmonara cunsocutaA. la persoane cu o boala cardiovasculara cunoscutaB. la persoane cu o boala mediastinala cunsocutaC.la persoane cu o boala pulmonara cunsocutaD.la persoane cu deficit genetic pentru alfa-1-amiloidE.

(pag. 1626)

M2205033. Pneumotoraxul compresiv are:presiunea negativa in interiorul spatiului pleuralA. presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleuralB. presiunea este negativa pe toata durata ciclului respiratorC.presiunea este pozitiva doar in inspirD.presiunea este pozitiva doar in expirE.

(pag. 1626)

M2205034. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:traheeiA. bronhiilor miciB. bronhiolelorC.bronsiolelorD.bulelor apicale subpleuraleE.

(pag. 1626)

M2205035. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:esofaguluiA. bronhiilor mareB. bulelor apicale subpleuraleC.bronhiolelorD.bronsiolelorE.

(pag. 1626)

M2205036. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:TraheeiA. EsofaguluiB. Bronhiilor mariC.Bulelor apicale subpleuraleD.Bronhiilor mici sub 2 mm diametruE.

(pag. 1626)

M2205037. Pneumotoraxul spontan primar apare:Aproape exclusiv la femeiA. Aproape exclusiv la fumatoriB. Aproape exclusiv la copiiC.Aproape exclusiv la virstniciD.Aproape exclusiv la mineriE.

(pag. 1626)

M2205038. Pneumotoraxul spontan primar apare:Aproape exclusiv la lucratori din industria materialelor exploziveA.



Aproape exclusiv la alpinistiB. Aproape exclusiv la fumatoriC.Aproape exclusiv la mineriD.Aproape exclusiv la varstniciE.

(pag. 1626)

M2205039. Pneumotoraxul spontan primar apare:Aproape exclusiv la barbatiA. Aproape exclusiv la varstniciB. Aproape exclusiv la alpinistiC.Aproape exclusiv la mineriD.Aproape exclusiv la fumatoriE.

(pag. 1626)

M2205040. In pneumotoraxul spontan primar recurentele sunt:rareA. nu apareB. extrem de frecventC.apar la aproape jumatate din indivizi care au mai avut un episodD.legate totdeauna de traumatisme toracice penetranteE.

(pag. 1626)

M2205041. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:cu antibioticeA. cu aspiratie simplaB. chirurgicalC.cu ventilatie asistataD.cu ventilatie cu presiune pozitivaE.

(pag. 1626)

M2205042. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:chirurgicalA. cu antibioticeB. cu aspiratie simplaC.cu ventilatie asistataD.cu ventilatie cu presiune pozitivaE.

(pag. 1626)

M2205043. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:cu antibioticeA. cu agenti sclerozantiB. cu talcC.chirurgicalD.cu aspiratie simplaE.

(pag. 1626)

M2205044. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:cu antibioticeA. cu doxiciclinaB. chirurgicalC.cu aspiratie simplaD.cu talcE.



(pag. 1626)

M2205045. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:ToracostomiaA. IntubareB. Interventie chirurgicala pentru excizieC.Bronhoscopie cu aspiratieD.Tratament cu metilxantineE.

(pag. 1626)

M2205046. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:Tratament cu metilxantineA. ToracostomiaB. IntubareC.Interventie chirurgicala pentru excizieD.Tratament cu azitromicinaE.

(pag. 1626)

M2205047. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:Tratament cu metilxantineA. Tratament cu polimixineB. IntubareC.Interventie chirurgicala pentru excizieD.ToracostomiaE.

(pag. 1626)

M2205048. Toracoscopia cu abraziune pleurala are o rata de prevenire a recurentelor pneumotoraxului spontan primar de:

10%A. 20%B. 25%C.30%D.aproape 100%E.

(pag. 1626)

M2205049. Toracotomia cu abraziune pleurala are o rata de prevenire a recurentelor pneumotoraxului spontan primar de:

0,1%A. 10%B. aproape 100%C.50%D.abraziunea pleurala nu se aplica in tratamentul recidivelor pneumotoraxului spontan primar recidivantE.

(pag. 1626)

M2205050. Pneumotoraxul spontan secundar apare:mai frecvent in bolile obstructive pulmonareA. mai frecvent in traumantisme toraciceB. mai frecevent in traumatisme abdominaleC.in bolile gastroesofagieneD.in cancerul esofagianE.

(pag. 1626)

M2205051. Pneumotoraxul spontan secundar apare:



mai frecvent in traumantisme toraciceA. mai frecevent in bolile mediastinaleB. in bolile gastro-esofagieneC.mai frecvent in bolile obstructive pulmonareD.in cancerul esofagianE.

(pag. 1626)

M2205052. Bolnavii cu boli pulmonare preexistente au un rsic crescut in caz de pneumotorax spontan secundar:

deoarece necesita tratamente suplimentare mucoliticeA. deoarece au o lipsa de rezerva functionala pulmonaraB. deoarece au afectare concomitenta cardiacaC.deoarece au afectare esofagiana concomitentaD.deoarece au o afectare mediastinala concomitentaE.

(pag. 1626)

M2205053. Toracostomia cu instilarea unui agent sclerozant se aplica in pneumotoraxul spontan secundar la:

cei cu boli pulmonare preexistenteA. la 10% dintre bolnaviB. aproape la toti bolnaviiC.la jumatate dintre bolnaviD.la un sfert dintre bolnaviE.

(pag. 1626)

M2205054. Pacientii cu pneumotorax spontan la care nu s-a expansionat plamanul dupa 5 zile:continua terapia inca 5 zileA. se practica toracoscopie cu rezectie si abraziune pleuralaB. se introduc antibiotice cu spectru larg pe cale intravenoasaC.se interneaza in sectii de terapie intensivaD.se monitorizeaza functia cardicaE.

(pag. 1626)

M2205055. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:repaus la patA. bronhodilatatoareB. medicamnete antiinflamatoareC.toracostomie cu tub de drenD.cu agenti sclerozantiE.

(pag. 1627)

M2205056. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:repaus la patA. toracostomie cu tub de drenB. cu agenti sclerozantiC.bronhodilatatoareD.medicamnete antiinflamatoareE.

(pag. 1627)

M2205057. In caz de hemopneumotorax se monteaza:sonda naso-traheala de aspiratieA. tuburi de dren la nivelul ambelor cavitati pleuraleB.



un numar tuburi de dren in ambele cavitati pleurale in functie de fiecare caz in parteC.un tub de dren inferiorD.doua tuburi de dren: unul superior si unul inferiorE.

(pag. 1627)

M2205058. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de:pneumotorax spontan primarA. pneumotorax spontan secundarB. pneumotorax traumaticC.pneumotorax idiopaticD.pneumotorax criptogeneticE.

(pag. 1627)

M2205059. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de:pneumotorax traumaticA. pneumotorax familialB. pneumotorax spontan primarC.pneumotorax spontan secundarD.pneumotorax criptogeneticE.

(pag. 1627)

M2205060. In definitia pneumotoraxului se subliniaza:ca este o afectiune cu prezenta aerului in spatiul pleuralA. ca este o afectiune la nivelul laringeluiB. ca este o afectiune a cailor respiratoriiC.ca este o afectiune cu prezenta aerului in mediastinD.ca este o afectiune a cailor respiratorii si a interstitiului.E.

(pag. 1626)

M2205061. In definitia pneumotoraxului se subliniaza:ca este o afectiune cu prezenta aerului in mediastinA. ca este o afectiune cu prezenta aerului in spatiul pleuralB. ca este o afectiune la nivelul laringeluiC.ca este o afectiune iatrogena a cailor respiratoriiD.ca este o afectiune a cailor respiratorii si a interstitiului.E.

(pag. 1626)

M2205062. Pneumotoraxul spontan se caracterizeaza prin:apare dupa un traumatism minimA. se asociaza cu revarsat pleural minimB. se asociaza cu reactivitatea crescuta a cailor respiratoriiC.apare fara un traumatism toracic in antecedenteD.reactivitate specifica a cailor respiratoriiE.

(pag. 1626)

M2205063. Pneumotoraxul spontan se caracterizeaza prin:se asociaza cu revarsat pleural minimA. se asociaza cu hemotorace minimB. apare dupa un traumatism minimC.se asociaza cu reactivitatea scazuta a cailor respiratoriiD.apare fara un traumatism toracic in antecedenteE.

(pag. 1626)



M2205064. Pneumotoraxul compresiv:este o urgenta medicalaA. se supravegheaza la domiciliuB. se trateaza prin repaus la patC.nu necesita internareD.se rezolva spontan rapidE.

(pag. 1627)

M2205065. Diagnosticul de pneumotorax in tensiune se confirma prin:freamatul pectoral accentuatA. auscultatieB. palpareC.introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII posteriorD.introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anteriorE.

(pag. 1627)

M2205066. Diagnosticul de pneumotorax in tensiune se confirma prin:introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII lateralA. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal V posteriorB. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, posteriorC.introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anteriorD.introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII posteriorE.

(pag. 1627)

M2205067. In pneumotoraxul in tensiune printr-un ac gros:introdus in spatiul VII, posterior, iese aerA. introdus in spatiul VII, anterior, iese aerB. introdus in spatiul II, posterior, iese aerC.introdus in spatiul II, anterior, iese aerD.introdus in spatiul VII, lateral, iese aerE.

(pag. 1627)

M2205068. In pneumotoraxul in tensiune printr-un ac gros:introdus in spatiul II, anterior, iese aerA. introdus in spatiul II, posterior, iese aerB. introdus in spatiul II, lateral, iese aerC.introdus in spatiul VII, anterior, iese aerD.introdus in spatiul VII, lateral, iese aerE.

(pag. 1627)

M2305069. Pneumotoraxul spontan primar apare aproape exclusiv la:fumatoriA. nefumatoriB. bolnavi pulmonari croniciC.pneumonii cu stafilococD.pneumonii cu KlebsiellaE.

(pag. 1626)

M2305070. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta in:antiinflamatoare nesteroideA. miofilin i.v.B.



aspiratie simplaC.toracostomieD.aplicare de agent sclerozantE.

(pag. 1626)

M2305071. Pneumotoraxul, din cauza lipsei revenirii functiei pulmonare, este mai periculos la:pacienti cu afectiuni pulmonare preexistenteA. subiecti normaliB. pacienti cu afectiuni digestiveC.pacienti cu leucocitozaD.pacienti cu leucopenieE.

(pag. 1626)

M2305072. Bolnavii cu pneumotorax spontan primar si secundar care necesita toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala sunt:

cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 5 zile de la practicarea toracostomieiA. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 10 zile de la practicarea toracostomieiB. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 2 zile de la practicarea toracostomieiC.cei la care plamanul nu s-a expandat dupa o zi de la practicarea toracostomieiD.cei la care plamanul nu s-a expandat dupa doua saptamani de la practicarea toracostomieiE.

(pag. 1626)

M2305073. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul:la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respiratorA. presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respiratorB. presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratoriC.nu prezinta modificari ale presiunii intrapeluraleD.masurarea presiunii intrapleurale nu are relevantaE.

(pag. 1627)

M2305074. Pentru reducerea presiunii in cavitatea pleurala din pneumotoraxul compresiv se practica:introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal II anteriorA. aspiratie pleurala simplaB. aplicare de agent sclerozantC.toracostomieD.introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul VII intercostal anteriorE.

(pag. 1627)

M2505075. Pacienţii cu pneumotorax spontan primar:Nu prezintă un traumatism toracic în antecedente sau o boală de bază pulmonară cunoscutăA. Prezintă o boală de bază pulmonară cunoscutăB. Prezintă un traumatism toracic în antecedenteC.Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toraceluiD.Au avut tuberculoză pulmonară în antecedenteE.

(pag. 1626)

M2505076. Pacienţii cu pneumotorax compresiv prezintă:Presiune pozitivă în interiorul spaţiului pleural numai în inspirA. Presiune pozitivă în interiorul spaţiului pleural numai în expirB. Un traumatism toracic penetrant sau nepenetrant care a declanşat simptomatologiaC.Un prognostic foarte bunD.Presiune pozitivă în interiorul spaţiului pleural pe toată durata ciclului respiratorE.



(pag. 1626)

M2505077. Tratamentul pneumotoraxului traumatic se face cu:VasodilatatoareA. AnticoagulanteB. Toracotomie cu tub de drenC.Imobilizare gipsatăD.Introducerea unui ac gros in spaţiul IV intercostal anteriorE.

(pag. 1627)

M2505078. Apariţia pneumotoraxului spontan primar este mai frecventă la:Persoanele cu traumatisme penetranteA. Persoanele cu traumatisme nepenentranteB. Persoanele la care s-au efectuat biopsii transtoraciceC.Persoanele la care s-a efectuat toracocentezăD.FumătoriE.

(pag. 1626)

M2505079. Tratamentul de urgenţă în hemopneumotoraxul posttraumatic constă în:Drenaj cu două tuburiA. Agenţi anticoagulanţiB. Opiacee pentru combaterea dureriiC.Toracoscopie cu rezecţie şi abraziune pleuralăD.Tratament hemostaticE.

(pag. 1627)

M2605080. Ptx spontan secundar:Apare la indivizi cu afecţiuni pulmonare cunoscuteA. Apare în urma biopsiilor transtoraciceB. În traumatisme nepenetrante ale toraceluiC.Apare la indivizi fără afecţiuni pulmonareD.Presiunea este pozitivă pe toată durata ciclului respiratorE.

(pag. 1626)

M2605081. În prx compresiv presiunea în spaţiul pleural este:Negativă în inspirA. Pozitivă în expirB. Fără modificări ale presiuniiC.Pozitivă în interiorul spaţiului pleural pe toată durata ciclului respiratorD.Negativă în interiorul spaţiului pleuralE.

(pag. 1626)

M2605082. Toracoscopia sau toracotomia cu abraziune are o rată de succes în ptx de:25%A. 30%B. 20-25%C.10-15%D.100%E.

(pag. 1627)

M2605083. Ptx este definit prin:Prezenţa de lichid în spaţiul pleuralA.



Opacitate inomogenăB. Prezenţa de aer în spaţiul pleuralC.Opacitate fuziformăD.Hipertransparenţă circumscrisă cu desen vascularE.

(pag. 1626)

M2605084. Ptx iatrogen apare în:Ptx spontan primarA. Ptx spontan secundarB. Ptx în tensiuneC.Ptx cu supapăD.Ptx traumaticE.

(pag. 1627)

M2805085. Pneumotoraxul spontan este:totdeauna primarA. totdeauna compresivB. produs in absenta antecedentelor traumatice toraciceC.asociat totdeauna cu hidrothoraxD.totdeauna mortalE.

(pag. 1626)


M1105086. Pneumotoraxul spontan primar are urmatoarele caracteristici:Apare fara antecedente de traumatism toracicA. Este produs prin ruperea bulelor apicale subpleuraleB. Recurentele apar la jumatate din indivizii afectatiC.Apare aproape exclusiv la fumatoriD.Este consecinta unei afectiuni pulmonare cronice obstructiveE.

(pag. 1626)

M1105087. Caracteristicile pneumotoraxului spontan secundar sunt:Apare dupa bolile pulmonare cronice obstructiveA. Apare dupa traumatisme toraciceB. Necesita aspiratie simplaC.Este periculos prin lipsa rezervei pulmonare functionaleD.Aproape toti indivizii afectati necesita toracostomie cu instilarea unui agent sclerozantE.

(pag. 1626)

M1105088. Indicatiile toracoscopiei cu rezectie si abraziune pleurala sunt:Pacientii cu pneumotorax spontan primar sau secundar cu fistula bronho pleuralaA. Pacientii cu insuficienta respiratorieB. Pacientii la care plamanul nu s-a reexpansionat dupa 5 zile de la toracostomieC.Pacientii cu hipotensiune arterialaD.Pacientii cu afectiuni cardiaceE.

(pag. 1626)

M1105089. Caracteristicile pneumotoraxului traumatic sunt:Apare la pacienti cu afectiuni pulmonare severeA. Este secundar traumatismelor toraciceB.



Apare la pacientii fumatoriC.Necesita ventilatie mecanicaD.Pneumotoraxul iatrogen este o varianta din ce in ce mai frecventaE.

(pag. 1627)

M1105090. Examenul fizic al pacientului cu pneumotorax in tensiune arata:Retractia hemitoracelui afectatA. Absenta murmurului vrzicularB. Impingerea contralaterala a mediastinuluiC.Matitate la percutia hemitoracelui afectatD.Accentuarea vibratiilor vocale in hemitoracele afectatE.

(pag. 1627)

M1105091. Caracteristicile pneumotoraxului in tensiune sunt:Presiune intrapleurala pozitivaA. Produce scaderea intoarcerii venoaseB. Determina scaderea debitului cardiacC.Ventilatia este sever compromisaD.Mediastinul este aspirat spre hemitoracele afectatE.

(pag. 1627)

M1205092. Pneumotoraxul spontan primar:apare la un individ fara o boala de baza pulmonara cunoscutaA. apare la un individ care prezinta o boala de baza pulmonara cunoscutaB. se produce prin ruptura bulelor apicale dispuse imediat sub pleura visceralaC.se produce prin ruptura bulelor de emfizem dispuse central, peribronsicD.este tipul de pneumotorace care se rezolva intotdeauna spontan "per primam"E.

(pag. 1626)

M1205093. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza pneumotoraxul spontan primar:apare mai frecvent la nefumatoriA. recidiveaza extrem de rarB. recidiveaza la jumatate din pacientii care au mai prezentat un astfel de episodC.tratamentul este reprezentat de toracostomie, in toate cazurileD.tratamentul initial recomandat este reprezentat de aspiratia simplaE.

(pag. 1626)

M1205094. Pneumotoraxul spontan secundar este:mai putin sever decat cel primarA. mai periculos decat cel primarB. mai frecvent intalnit in bolile pulmonare cronice obstructiveC.intalnit numai in bolile pulmonare cronice obstructiveD.grevat de lipsa rezervei functionale pulmonareE.

(pag. 1626)

M1205095. Toracoscopia urmata de rezectie si abraziune pleurala reprezinta solutia optima pentru:orice tip de pneumotoraceA. pneumotoraxul spontan primar grevat de recurente frecventeB. pneumotoraxul spontan primar sau secundar cu fistula persistentaC.pneumotoraxul spontan primar sau secundar cu plaman care nu reexpansioneaza dupa 5 zile de la toracostomie

D.

orice pneumotorax, daca este insotit de colectie pleuralaE.



(pag. 1626)

M1205096. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic iatrogen sunt:cardioversia prin soc electric externA. biopsia hepaticaB. biopsia transtoracicaC.toracocentezaD.montarea unui cateter venos centralE.

(pag. 1627)

M1205097. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv):se insoteste de presiune intrapleurala negativa, cu atragerea mediastinului de partea afectataA. se insoteste de presiune intrapleurala pozitiva, cu impingerea mediastinului de partea opusa celei afectateB. creste intoarcerea venoasa la inimaC.nu influenteaza debitul cardiacD.compromite ventilatia din cauza presiunii intrapleurale pozitiveE.

(pag. 1627)

M1205098. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se stabileste prin constatarea catorva dintre urmatoarele semne:

hemitorace marit de volumA. murmur vezicular inaspritB. murmur vezicular absentC.impingerea mediastinului catre partea opusa celei afectateD.matitate in hemitoracele afectatE.

(pag. 1627)

M1205099. Presiunea intrapleurala crescuta din pneumotoraxul compresiv conduce la exit prin:tulburari de ritm cardiacA. scaderea debitului cardiacB. hipoxemie avansataC.deplasarea mediastinului spre partea afectataD.encefalopatie hipercapnicaE.

(pag. 1627)

M1305100. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:ventilarea mecanicaA. manevre de resuscitareB. traumatisme penetranteC.ruperea bulelor apicale subpleuraleD.ruperea chisturilor mici subpleuraleE.

(pag. 1627)

M1305101. Presiunea pozitiva intrapleurala, din pneumotoraxul in tensiune, este amenintatoare de viata din urmatoarele cauze:

ventilatia este sever compromisaA. presiunea pozitiva se transmite mediastinuluiB. scaderea intoarcerii venoase la inimaC.scaderea debitului cardiacD.cresterea intoarcerii venoase la inimaE.

(pag. 1627)

M1305102. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza examenului fizic, care



evidentiaza:un hemitorace maritA. absenta murmurului vezicularB. impingerea mediastinului catre partea opusaC.prezenta murmurului vezicularD.atragerea mediastinului catre partea afectataE.

(pag. 1627)

M1305103. Pneumotoraxul compresiv trebuie tratat ca o urgenta medicala. Daca presiunea in cavitatea pleurala nu este redusa pacientul poate deceda prin:

revarsat pleuralA. scaderea debitului cardiacB. pneumomediastinC.hipoxemie avansataD.cresterea debitului cardiacE.

(pag. 1627)

M1305104. Pneumotoraxul spontan secundar este determinat de:bolile pulmonare cronice obstructiveA. orice afectiune pulmonaraB. ruperea bulelor apicale subpleuraleC.chisturi mici dispuse sub pleura visceralaD.tromboembolie pulmonaraE.

(pag. 1626)

M1305105. Tratamentul pneumotoraxului spontan secundar consta in:aspiratie simplaA. toracentezaB. toracostomieC.instilare de agent sclerozant (doxiciclina, talc)D.miofilin i.v.E.

(pag. 1626)

M1305106. Pneumotoraxul iatrogen are drept cauze:biopsiile transtoraciceA. toracocentezeleB. montarea cateterelor centrale intravenoaseC.astmul bronsicD.emfizemul pulmonarE.

(pag. 1627)

M1405107. Urmatoarele manevre sint folosite in tratamentul pneumotoraxului spontan primar:toracostomiaA. toracotomia cu abraziune pleuralaB. pneumectomiaC.aspiratia simplaD.instilarea unui agent sclerozantE.

(pag. 1626)

M1405108. Urmatoarele afirmatii sint corecte privind pneumotoraxul compresiv:presiune negativa intrapleuralaA. ventilatia este sever compromisaB.



scade intoarcerea venoasaC.creste debitul cardiacD.apare de obicei la ventilarea mecanica sau la manevre de resuscitareE.

(pag. 1627)

M1405109. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se bazeaza pe:examenul fizic al pacientuluiA. eliminarea unei cantitati mari de aer pe acul de punctieB. absenta murmurului vezicular pe un hemitoraceC.scaderea debitului cardiacD.aspirarea mediastinului catre partea afectataE.

(pag. 1627)

M1405110. In pneumotoraxul compresiv:murmurul vezicular este innaspritA. mediastinul este impins catre partea opusaB. dispneea este moderataC.presiunea intrapleurala este pozitiva in inspir si expirD.ventilatia mecanica este tratamentul de electieE.

(pag. 1627)

M1505111. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei dupa:Ventilarea mecanicaA. La bolnavii cu tuberculoza pulmonaraB. Manevre de resuscitareC.Exacerbarea bronsitei croniceD.Crizele de astm bronsicE.

(pag. 1627)

M1505112. Pneumotoraxul spontan secundar apare dupa:Traumatisme toracice penetranteA. Traumatisme toracice nepenetranteB. Boli pulmonare cronice obstructiveC.Orice afectiune pulmonaraD.Manevre de resuscitareE.

(pag. 1626-1627)

M1505113. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de pneumotorax care devine din ce in ce mai frecvent. Cauzele cele mai des semnalate sunt:

Biopsiile transtoraciceA. ToracocentezeleB. Administrarea de antibiotice intravenosC.Montarea cateterelor centrale intravenoaseD.Radioterapia curativa din tumorile pulmonareE.

(pag. 1627)

M1505114. In pneumotoraxul in tensiune:Prognosticul este nefavorabil si pune in pericol viata bolnavuluiA. Ventilatia este sever compromisa, iar presiunea pozitiva se transmite mediastinuluiB. intoarcerea venoasa la inima cresteC.Creste debitul cardiacD.Hemitoracele afectat este marit cu murmur vezicular absentE.



(pag. 1627)

M1505115. Pneumotoraxul in tensiune, compresiv:Este o mare urgenta medicalaA. Este o mare urgenta chirurgicalaB. Necesita drenarea aerului din pleura de urgenta prin introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II anterior

C.

Necesita toracotomie cu abraziune pleuralaD.Necesita interventie chirurgicala de urgentaE.

(pag. 1627)

M1505116. Toracoscopia cu rezectie si abraziune pleurala este indicata in:Pneumotoraxul in tensiuneA. Pneumotoraxul primar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei

B.

Pneumotoraxul secundar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei

C.

Pneumotoraxul iatrogenD.De urgenta in pneumotoraxul primar spontanE.

(pag. 1626)

M1505117. Examenul fizic de urgenta in pneumotoraxul in tensiune evidentiaza:Un hemitorace maritA. Murmur vezicular abolit pe toracele afectatB. impingerea mediastinului catre partea opusaC.Raluri sibilante pe toracele afectatD.Valori tensionale mult crescuteE.

(pag. 1627)

M1505118. Pneumotoraxul in tensiune poate determina:Hipoxemie avansataA. Scaderea debitului cardiacB. HipercapnieC.Marirea hemitoracelui afectatD.Aparitia suflului tubar la nivelul hemitoracelui afectatE.

(pag. 1627)

M1605119. Pneumotoraxul traumatic poate surveni in cadrul urmatoarelor afectiuni si conditii preexistente:

Traumatisme toracice penetranteA. BPOCB. Traumatisme toracice nepenetranteC.Montarea cateterelor centrale intravenoaseD.Biopsii transtoraciceE.

(pag. 1627)

M1605120. Pneumotoraxul spontan secundar apare:Dupa boli pulmonare obstructiveA. Dupa toracocentezaB. in cadrul oricarei afectiuni pulmonareC.Secundar unui efort de tuse cu glota inchisaD.in cadrul BPOCE.

(pag. 1626)



M1605121. Tratamentul pacientilor cu pneumotorax spontan primar sau secundar este:ToracostomiaA. Instilarea de agenti sclerozantiB. Exereza pleurei parietaleC.Exereza pleuropulmonaraD.ColapsoterapiaE.

(pag. 1626)

M1605122. Agentii sclerozanti utilizati in tratamentul pneumotoraxului spontan secundar sunt:RifampicinaA. CiprofloxacinaB. DoxiciclinaC.TalculD.AlcoolulE.

(pag. 1626)

M1605123. Pneumotoraxul compresiv:Trebuie tratat ca o urgenta medicalaA. Trebuie oprite orice manopere de ventilatie mecanicaB. Se introduce un ac subtire in spatiul pleural prin spatiul intercostal 5C.Cresterea presiunii pleurale determina cresterea debitului cardiac si hipertensiune pulmonaraD.Necesita insertia unui tub de toracostomieE.

(pag. 1627)

M2205124. Pneumotoraxul spontan se clasifica in:Pnemotorax spontan esentialA. Pneumotorax spontan primarB. Pneumotorax spontan idiopaticC.Pneumotorax spontan familialD.Pneumotorax spontan secundarE.

(pag. 1626)

M2205125. Pneumotoraxul traumatic apare:in traumatisme penetrante ale toraceluiA. in traumatisme nepenetrante ale toraceluiB. in boli cardiovasculareC.in boli mediastinaleD.in boli esofagieneE.

(pag. 1626)

M2205126. Pneumotoraxul compresiv are:presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleuralA. presiunea negativa in interiorul spatiului pleuralB. presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respiratorC.presiunea este negativa doar in inspirD.presiunea este negativa doar in expirE.

(pag. 1626)

M2205127. Pneumotoraxul compresiv are:presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleuralA. presiunea pozitiva in alveoleB. presiunea este pozitiva doar in expirC.



presiunea este negativa doar in inspirD.presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respiratorE.

(pag. 1626)

M2205128. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:chisturi mici situate sub pleura visceralaA. bronhiilor miciB. bronhiolelorC.bronsiolelorD.bulelor apicale subpleuraleE.

(pag. 1626)

M2205129. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:chisturi mici situate sub pleura visceralaA. bronhiilor mariB. bulelor apicale subpleuraleC.bronhior mariD.bronsiolelorE.

(pag. 1626)

M2205130. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:bronhiilor miciA. bronhiolelorB. chisturi mici situate sub pleura visceralaC.bulelor apicale subpleuraleD.bronsiolelorE.

(pag. 1626)

M2205131. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:laringeluiA. traheeiB. esofaguluiC.chisturi mici situate sub pleura visceralaD.bulelor apicale subpleuraleE.

(pag. 1626)

M2205132. Agenti sclerozanti utilizati in tratamentul pneumotoraxului sunt:talcA. cefalosporinaB. macrolideleC.doxiciclinaD.nedocromilulE.

(pag. 1626)

M2205133. Agent sclerozant utilizat in tratamentul pneumotoraxului este:talcA. cefatriaxonaB. azitromicinaC.nedocromilulD.doxiciclinaE.

(pag. 1626)



M2205134. Agenti sclerozanti utilizati in tratametul pneumotoraxului sunt:NitredipinaA. TalcB. AzitromicinaC.DoxiciclinaD.NedocromilulE.

(pag. 1626)

M2205135. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:intubareA. toracostomieB. toracotomieC.instilare de doxiciclinaD.instilare de metilxantineE.

(pag. 1626)

M2205136. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:intubareA. instilare de polimixineB. toracostomieC.instilarea unui agent sclerozantD.instilare de doxiciclinaE.

(pag. 1626)

M2205137. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:instilare de doxiciclinaA. instilare de azitromicinaB. intubareC.toracostomieD.instilarea unui agent sclerozantE.

(pag. 1626)

M2205138. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:bronhoscopie cu aspirare pe o perioada de 2 oreA. instilare de lisinoprilB. toracostomieC.toracomieD.instilare de doxiciclinaE.

(pag. 1626)

M2205139. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:aspirare continua prin sonda trahealaA. instilare de doxiciclina pe sonda trahealaB. toracostomieC.toracomieD.instilare de metilxantineE.

(pag. 1626)

M2205140. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:Abraziune pleuralaA. ToracostomieB. Instilarea unui agent sclerozantC.



Instilare de doxiciclinaD.Instilare de nedocromilE.

(pag. 1626)

M2205141. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:Abraziune pleuralaA. ToracostomieB. Instilarea unui agent sclerozantC.Instilare de doxiciclina pe sonda trahealaD.Instilare de nedocromil prin toracostomieE.

(pag. 1626)

M2205142. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:instilare de doxiciclina pe sonda trahealaA. instilare de nedocromilB. abraziune pleuralC.toracostomieD.instilarea unui agent sclerozantE.

(pag. 1626)

M2205143. Pneumotoraxul spontan secundar apare:mai frecvent in bolile obstructive pulmonareA. in traumantisme toraciceB. mai frecvent in traumatisme abdominaleC.in bolile gastroesofagieneD.practic in orice afectiune pulmonaraE.

(pag. 1626)

M2205144. Pneumotoraxul spontan secundar este mai periculos la:cei fara afectiuni pulmonare cunoscuteA. normaliB. cei boli ale boala pulmonara obstructiva cronicaC.cei cu boli pulmonare preexistenteD.copiiE.

(pag. 1626)

M2205145. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:ipratropium bromidA. doxiciclinaB. talculC.cromoglicatulD.albuterolulE.

(pag. 1626)

M2205146. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:ipratropium bromidA. lisinoprilB. cromoglicatulC.doxiciclinaD.talcE.

(pag. 1626)



M2205147. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:ipratropium bromidA. doxicilinaB. albuterolulC.nedocromilulD.talculE.

(pag. 1626)

M2205148. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:azitromicinaA. amoxicilinaB. doxiciclinaC.cromoglicatulD.talculE.

(pag. 1626)

M2205149. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:tiotropium bromidA. amikacinaB. albuterolulC.doxiciclinaD.talcE.

(pag. 1626)

M2205150. In caz de hemopneumotorax se monteaza:un tub de drenA. doua tuburi de drenB. un tub de dren superior si unul inferiorC.la nivelul ambelor cavitati pleuraleD.un numar variabil de tuburi de dren in ambele cavitati pleurale in functie de fiecare caz in parteE.

(pag. 1627)

M2205151. In hemopneumotorax se monteaza:un tub de dren in partea superioara a hemitoraceluiA. un tub in parte inferioaraB. tubul superior va evacua aerulC.tubul inferior va evacua aerulD.aerul se evacueaza pe ambele tuburiE.

(pag. 1627)

M2205152. In hemopneumotorax se monteaza:un tub de dren in partea superioara si unul in partea inferioara a hemitoraceluiA. un tub in partea laterala pe linia axilara anterioraB. tubul superior va evacua aerulC.tubul inferior va evacua aerulD.aerul se evacueaza pe doua tuburi superior si inferiorE.

(pag. 1627)

M2205153. Pneumotoraxul iatrogen este:o varianta de pneumotorax traumaticA. foarte rarB. intilnit numai la copiiC.



intilnit numai la virstniciD.devine din ce in ce mai frecventE.

(pag. 1627)

M2205154. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului iatrogen:biopsiile transtoraciceA. toracocentezeleB. montarea cateterelor centrale intravenoaseC.paracentezeleD.testarea epicutanata toracicaE.

(pag. 1627)

M2205155. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului iatrogen:montarea cateterelor venoase perifericeA. toracocentezeleB. paracentezeleC.biopsiile transtoraciceD.tatuarea pieliiE.

(pag. 1627)

M2205156. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:observare simplaA. suplimetarea aportului de oxigenB. aspiratieC.toracostomie cu tub de drenD.ventialatie asistataE.

(pag. 1627)

M2205157. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:antibiotice cu spectru larg adminsitrate i.v.A. suplimetarea aportului de oxigenB. toracostomie cu tub de drenC.asipirare continua pe sonda naso-trahealaD.aspiratieE.

(pag. 1627)

M2205158. Pneumotoraxul traumatic se trateaza:In functie de severitateA. Prin ventialatie asistataB. Prin suplimetarea aportului de oxigenC.Prin aspiratieD.toracostomie cu tub de drenE.

(pag. 1627)

M2205159. Pneumotoraxul traumatic se trateaza:In functie de severitateA. Prin suplimetarea aportului de oxigenB. Prin aspiratieC.Prin toracostomie cu tub de drenD.Agenti sclerozanti i.v.E.

(pag. 1627)



M2205160. Pneumotoraxul in tensiune:apare de obicei legat de ventilarea mecanicaA. apare de obicei la manevrele de resuscitareB. are presiunea intrapleurala negativaC.are presiunea alveolara negativaD.are presiune intratraheala negativaE.

(pag. 1627)

M2205161. Pneumotoraxul in tensiune:apare de obicei legat de ventilarea mecanicaA. are presiunea intrapleurala negativaB. are presiunea intrapleurala pozitivaC.are presiunea alveolara negativaD.are presiune intratraheala negativaE.

(pag. 1627)

M2205162. Pneumotoraxul in tensiune:are presiunea intrapleurala negativaA. are presiunea alveolara negativaB. are presiune intratraheala negativaC.are presiunea intrapleurala pozitivaD.apare de obicei la manevrele de resuscitareE.

(pag. 1627)

M2205163. Pneumotoraxul in tensiune:apare de obicei legat de ventilarea mecanicaA. apare de obicei la manevrele de resuscitareB. are presiunea intrapleurala pozitivaC.are presiunea alveolara negativaD.are presiunea intrapleurala negativaE.

(pag. 1627)

M2205164. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este pozitivaA. presiunea intrapleurala este amenintatoare de viataB. ventilatia este sever compromisaC.presiunea intraalveolara este negativaD.presiune intratraheala este negativaE.

(pag. 1627)

M2205165. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este pozitivaA. presiunea intrapleurala este negativaB. ventilatia este sever compromisaC.presiunea intraalveolara este negativaD.presiune intratraheala este pozitivaE.

(pag. 1627)

M2205166. Pneumotoraxul spontan se clasifica in:Pneumotorax spontan primarA. Pnemotorax spontan esentialB. Pneumotorax spontan idiopaticC.



Pneumotorax spontan secundarD.Pneumotorax spontan criptogeneticE.

(pag. 1626)

M2205167. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este negativaA. presiunea se transmite la mediastinB. creste intoarcerea venoasaC.scade intoarcerea venoasa la inimaD.nu este influentata circulatia venoasaE.

(pag. 1627)

M2205168. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este pozitivaA. presiunea se transmite la abdomenB. creste intoarcerea venoasaC.scade intoarcerea venoasa la inimaD.scade debitul cardiacE.

(pag. 1627)

M2205169. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este amenintatoare de viataA. creste intoarcerea venoasaB. nu este influentata circulatia venoasaC.scade debitul cardiacD.presiunea intrapleurala este negativaE.

(pag. 1627)

M2205170. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este amenintatoare de viataA. scade intoarcerea venoasaB. nu este influentata circulatia venoasaC.scade debitul cardiacD.creste debitul cardiacE.

(pag. 1627)

M2205171. In pneumotoraxul in tensiune:presiunea intrapleurala este negativaA. creste intoarcerea venoasaB. scade intoarcerea venoasaC.scade debitul cardiacD.presiunea intrapleurala este pozitivaE.

(pag. 1627)

M2205172. Pneumotoraxul in tensiune este sugerat de:dificultatea ventilatiei mecaniceA. dispneeB. wheezingC.wheezingD.presiunea inalta in timpul inspirului pe parcursul ventilatiei mecaniceE.

(pag. 1627)



M2205173. Pneumotoraxul in tensiune este sugerat de:dispneeA. expectoratie rozataB. dificultatea ventilatiei mecaniceC.tuseD.presiunea inalta in timpul inspirului pe parcursul ventilatiei mecaniceE.

(pag. 1627)

M2205174. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:hemitoracelui maritA. murmurului vezicular maritB. murmurului vezicular normalC.lipsei murmurului vezicularD.toracelui normalE.

(pag. 1627)

M2205175. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:imobilitatii toraceluiA. hemitoracelui maritB. abolirii murmurului vezicularC.murmurului vezicular inaspritD.murmurului vezicular cu expir prelungitE.

(pag. 1627)

M2205176. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:hemitoracelui maritA. wheezinguluiB. murmurului vezicular maritC.murmurului vezicular normalD.abolirii murmurului vezicularE.

(pag. 1627)

M2205177. Pneumotoraxul compresiv:este o urgenta medicalaA. se supravegheaza la domiciliuB. duce la abolirea murmurului vezicularC.se trateaza prin repaus la patD.se rezolva spontan rapidE.

(pag. 1627)

M2205178. Decesul in pneumotoraxul in tensiune se face prin:scaderea debitului cardiacA. hipoxemie avansataB. anemieC.hipocapnie severaD.sindrom obstructiv severE.

(pag. 1627)

M2205179. Decesul in pneumotoraxul in tensiune se face prin:sindrom obstructiv severA. hipocapnie severaB. sindrom MeckelC.



hipoxemie avansataD.scaderea debitului cardiacE.

(pag. 1627)

M2205180. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:in spatiul V, lateralA. in spatiul II, anteriorB. dupa ce iese aerul, acul se scoate imediatC.dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomieD.in spatiul VII, lateralE.

(pag. 1627)

M2205181. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:in spatiul V, lateralA. in spatiul II, lateralB. in spatiul II anteriorC.dupa ce iese aerul, acul se scoate imediatD.dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomieE.

(pag. 1627)

M2205182. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:in spatiul V, lateralA. in spatiul II, anteriorB. in spatiul II, lateralC.dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pina la insertia tubului de toracostomieD.dupa ce iese aerul, acul se scoate imediatE.

(pag. 1627)

M2205183. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:in spatiul II, anteriorA. in spatiul II, lateralB. in spatiul V, anteriorC.dupa ce iese aerul, acul se scoate imediatD.dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomieE.

(pag. 1627)

M2305184. Pneumotoraxul spontan primar este produs prin:ruptura bulelor apicale subpleuraleA. criza de astm bronsicB. chisturi mici dispuse sub pleura visceralaC.emfizem pulmonarD.bronhopneumopatie cronica obstructivaE.

(pag. 1626)

M2305185. Pneumotoraxul spontan primar care nu raspunde la aspiratia simpla sau prezinta episoade recurente beneficiaza de:

toracostomieA. instilarea unui agent sclerozant (doxiciclina)B. toracotomie + abraziune pleurala, cu succes de 100% in prevenirea recurentelorC.aspiratie simplaD.toracocentezaE.

(pag. 1626)



M2305186. Pneumotoraxul spontan secundar este determinat de:bolile pulmonare cronice obstructiveA. orice afectiune pulmonara se poate asocia cu pneumotoraxB. ruperea bulelor apicale subpleuraleC.chisturi mici dispuse sub pleura visceralaD.tromboembolismul pulmonarE.

(pag. 1626)

M2305187. Tratamentul pneumotoraxului spontan secundar consta in:aspiratie simplaA. toracentezaB. toracostomieC.instilare de agent sclerozant (doxiciclina, talc)D.miofilin i.v.E.

(pag. 1626)

M2305188. Pneumotoraxul iatrogen are drept cauza:biopsiile transtoraciceA. toracocentezeleB. montarea cateterelor centrale i.v.C.astmul bronsicD.emfizemul pulmonarE.

(pag. 1627)

M2305189. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:ventilarea mecanicaA. manevre de resuscitareB. traumatisme penetranteC.ruperea bulelor apicale subpleuraleD.ruperea de chisturi mici subpleuraleE.

(pag. 1627)

M2305190. Presiunea pozitiva intrapleurala, din pneumotoraxul in tensiune, este amenintatoare de viata din cauza:

ventilatiei sever compromisaA. presiunii pozitive ce se transmite mediastinuluiB. scaderii intoarcerii venoase la inimaC.scaderii debitului cardiacD.cresterii intoarcerii venoase la inimaE.

(pag. 1627)

M2305191. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza examenului fizic care evidentiaza:un hemitorace maritA. absenta murmurului vezicularB. impingerea mediastinului catre partea opusaC.prezenta murmurului vezicularD.atragerea mediastinului spre partea afectataE.

(pag. 1627)

M2305192. Pneumotoraxul compresiv trebuie tratat ca o urgenta medicala. Daca presiunea in cavitatea pleurala nu este redusa pacientul poate deceda prin:

revarsat pleuralA.



scaderea debitului cardiacB. pneumomediastinC.hipoxemie avansataD.cresterea debitului cardiacE.

(pag. 1627)

M2505193. Apariţia pneumotoraxului în tensiune este de obicei legată de:Ventilarea mecanicăA. Tuberculoza pulmonarăB. Efortul fizic intensC.Crizele de astm bronşicD.Manevrele de resuscitareE.

(pag. 1627)

M2505194. Apariţia pneumotoraxului spontan secundar este legată de:Bolile pulmonare cronice obstructiveA. Orice afecţiune pulmonarăB. Ventilarea mecanicăC.Traumatismele toracice penetranteD.Traumatismele toracice nepenetranteE.

(pag. 1626 - 1627)

M2505195. Cauzele cele mai des întâlnite de pneumotorax iatrogen sunt:Radioterapia curativă din tumorile pulmonareA. Biopsiile transtoraciceB. ToracocentezeleC.Montarea cateterelor centrale intravenoaseD.Intervenţiile chirurgicale din sfera ORLE.

(pag. 1627)

M2505196. Pneumotoraxul în tensiune se caracterizează prin:Rezorbţia spontană cu evoluţie favorabilăA. Creşterea TAB. Prognostic nefavorabil, punând în pericol viaţa bolnavuluiC.Ventilaţie sever compromisăD.Hemitoracele afectat mărit cu murmur vezicular absentE.

(pag. 1627)

M2505197. Pneumotoraxul compresiv în tensiune:Necesită intervenţie chirurgicală de urgenţăA. Necesită toracotomie cu abraziune pleuralăB. Se rezoarbe spontanC.Este o mare urgenţă medicalăD.Necesită drenarea aerului din pleură de urgenţă prin introducerea unui ac gros în spaţiul II intercostal anterior

E.

(pag. 1627)

M2505198. Indicaţiile toracoscopiei cu rezecţie şi abraziune pleurală sunt:Pneumotoraxul primar spontan la care persistă o fistulă sau la care plămânul nu s-a expansionat după 5 zile de la practicarea toracostomiei

A.

Pneumotoraxul secundar spontan la care persistă o fistulă sau la care plămânul nu s-a expansionat după 5 zile de la practicarea toracostomiei

B.

Pneumotoraxul în tensiuneC.



Pneumotoraxul iatrogenD.Pneumotoraxul primar spontan ca tratament de urgenţăE.

(pag. 1626)

M2505199. Principalele semne clinice care se evidenţiază la examenul obiectiv în pneumotoraxul în tensiune sunt:

Creşterea valorilor tensionaleA. Raluri sibilante pe toracele afectatB. Mărirea de volum a hemitoracelui afectatC.Abolirea murmurului vezicular pe toracele afectatD.Mediastin împins către partea opusăE.

(pag. 1627)

M2505200. În pneumotoraxul în tensiune apar:Retracţia hemitoracelui afectatA. Bombarea hemitoracelui neafectatB. Suflu tubar la nivelul hemitoracelui afectatC.Hipoxemie avansatăD.Scăderea debitului cardiacE.

(pag. 1627)

M2505201. Caracterele pneumotoraxului spontan primar sunt:Apariţia legată de ruptura bulelor apicale subpleuraleA. Apariţia la nefumătoriB. Absenţa recidivelorC.Apariţia legată de ventilarea mecanicăD.Apariţia legată de manevrele de resuscitareE.

(pag. 1626)

M2505202. Tratamentul de urgenţă numai prin drenaj pleural cu ac gros în spaţiul II intercostal anterior este indicat în:

Pneumotoraxul traumaticA. Hemopneumotoraxul posttraumaticB. Hemopericardul posttraumaticC.Pneumotoraxul spontan primarD.Pneumotoraxul în tensiuneE.

(pag. 1626 - 1627)

M2605203. Pneumotoraxul spontan primar este produs prin:Ruptura bulelor apicale subpleuraleA. Apare la fumătoriB. Boli Pulmonare cronice obstructiveC.Apare în pneumonia cu Pneumocystis cariniiD.Apare la pacienţi fără boală pulmonară cunoscutăE.

(pag. 1626)

M2605204. Tratamentul în ptx constă din:Aspiraţia simplă în ptx spontan primarA. Toracotomie cu instilare de agent sclerozant în ptx spontan secundarB. Aspiraţia simplă în ptx spontan secundarC.Introducerea unui ac subţire în spaţiul intercostal II pleuralD.Introducerea unui ac gros în spaţiul intercostal II, anterior în ptx în tensiuneE.



(pag. 1626-1627)

M2605205. Diagnosticul în ptx în tensiune se pune prin:Examen fizicA. Hemitorace măritB. Cu murmur vezicular prezentC.Absenţa murmurului vezicularD.Desen vascular prezentE.

(pag. 1627)

M2605206. Ptx traumatic este caracterizat prin:Secundar traumatismelor penetrante sau nepenetranteA. Secundar bolilor pulmonare obstructive croniceB. Secundar biopsiilor transtoraciceC.Presiunea negativă în interiorul spaţiului pleuralD.Secundar toracocentezelorE.

(pag. 1626-1627)

M2605207. Ptx traumatic se tratează prin:Aport de oxigenA. Toracotomie cu tub de drenB. AspiraţieC.ToracoplastieD.Decorticare pleurală prin manevra Frazer-GourdE.

(pag. 1627)

M2605208. În ptx secundar la toracostomie se instilează ca agent sclerozant:CicloserinăA. PenicilinăB. DoxiciclinaC.StreptomicinăD.TalculE.

(pag. 1626)

M2605209. În caz de hemopneumotorace:Se ve monta tub de dren în partea inferioară a hemitoraceluiA. Se va monta tub de dren în partea superioară a hemitoraceluiB. Toracostomie cu abraziune pleuralăC.Se va introduce ac gros în spaţiul pleural prin spaţiul intercostal IVD.Toracotomie a minimăE.

(pag. 1627)

M2605210. Clasificarea ptx constă din:Ptx spontan primarA. Ptx spontan secundarB. Ptx spontan primar iatrogenC.Ptx traumaticD.Ptx în tensiuneE.

(pag. 1626-1627)

M2605211. Cînd se recomandă toracostomie în ptx spontan primar:Dacă plămânul se expansionează după aspiraţieA.



Dacă pacientul nu are episoade recurenteB. Dacă plămânul nu se expansionează după aspiraţieC.Dacă pacientul are episoade recurenteD.În caz de scădere a întoarcerii venoaseE.

(pag. 1626)

M2705212. Pneumotoraxul spontan primarApare la un subiect fara boala pulmonara prexistentaA. Este secundar rupturii bulelor apicale subpleuraleB. Este asociat cu fumatul in majortatea cazurilorC.Tratamentul initial este aspiratia simplaD.Pleurodeza cu agent sclerozant introdus intrapleural este obligatorie dupa primul pneumotorax spontan ce a asociat insuficienta respiratorie acuta

E.

(pag. 1626)

M2705213. Pneumotoraxul secundar:apare pe fond de boala preexistentaA. evolueaza mai frecvent cu manifestari de insuficienta respiratorie decat cel primarB. indica la aproape la toti paientii a toracostomie si pleurodeza cu doxiciclina sau talcC.persistent peste 24 ore impune toracostomie cu abraziune pleuralaD.are rata de recurenta dependenta de substratul etiologicE.

(pag. 1626)

M2805214. Pneumotoraxul recurent se previne prin:toracostomie cu instilare de agent sclerozantA. toracoscopie cu abraziune pleuralaB. toracotomie cu abraziune pleuralaC.inhalatii cu talcD.doxiciclina per osE.

(pag. 1626)

M2805215. Pneumotoraxul in tensiune este periculos pentru ca:ventilatia este sever compromisaA. scade intoarcerea venoasa la inimaB. scade debitul cardiacC.poate produce embolie pulmonaraD.poate produce decesE.

(pag. 1627)

M2805216. Semnele pneumotoraxului in tensiune sunt:dificultatea cateterizarii venoase centraleA. dificultatea ventilatiei mecaniceB. hemitorace marit,fara murmur vezicularC.hemitorace marit,matD.impingerea mediastinului de partea opusaE.

(pag. 1627)


_40822913_medicale_part1

Documents

Transcript of _40822913_medicale_part1