4. Teoria Şi Metodologia Instruirii - Metodologia Didactică 2

Curs 4Curs 4

Teoria şi metodologia Teoria şi metodologia Instruirii: Instruirii:

Metodologia didacticăMetodologia didactică

Cuprins:Cuprins:

Expunerea didacticăExpunerea didactică Conversaţia didacticăConversaţia didactică

Expunerea didacticăExpunerea didactică Metoda expuneriiMetoda expunerii constă din constă din prezentarea verbală prezentarea verbală

monologată a unui volum de informaţie de către educator monologată a unui volum de informaţie de către educator către educaţi, în concordanţă cu prevederile programei şi cu către educaţi, în concordanţă cu prevederile programei şi cu cerinţele didactice ale comunicăriicerinţele didactice ale comunicării. .

Sub aspectul funcţiei didactice principale, se înscrie între Sub aspectul funcţiei didactice principale, se înscrie între metodele metodele de predarede predare; după mijloacele cu care operează ; după mijloacele cu care operează pentru vehicularea conţinuturilor (cuvântul), avem a face cu o pentru vehicularea conţinuturilor (cuvântul), avem a face cu o metodă metodă verbalăverbală; după gradul de angajare a elevului, este o ; după gradul de angajare a elevului, este o metodă metodă expozitivăexpozitivă, deci care situează elevul mereu în postura , deci care situează elevul mereu în postura de receptor. Este o metodă ce a beneficiat de o îndelungată de receptor. Este o metodă ce a beneficiat de o îndelungată utilizare în procesul de învăţământ, de unde încadrarea ei utilizare în procesul de învăţământ, de unde încadrarea ei între metodele între metodele tradiţionaletradiţionale ale şcolii de pretutindeni. ale şcolii de pretutindeni.

Poate să apară şi în formă "pură", dar de regulă Poate să apară şi în formă "pură", dar de regulă se sprijină şi se sprijină şi pe alte metodepe alte metode sau sau se împleteştese împleteşte cu ele, în funcţie de materia cu ele, în funcţie de materia la care este utilizată. De pildă, se poate combina cu la care este utilizată. De pildă, se poate combina cu conversaţiaconversaţia, în cadrul materiilor umaniste, cum ar fi istoria ori , în cadrul materiilor umaniste, cum ar fi istoria ori literatura şi cu literatura şi cu demonstraţiademonstraţia în cadrul unor obiecte ca în cadrul unor obiecte ca geografia sau ştiinţele naturale. geografia sau ştiinţele naturale.

Expunerea didacticăExpunerea didactică În funcţie de vârsta elevilor şi de experienţa lor de viaţă poate În funcţie de vârsta elevilor şi de experienţa lor de viaţă poate

îmbrăca mai multe variante: îmbrăca mai multe variante: povestirea, explicaţia, prelegerea povestirea, explicaţia, prelegerea şcolară.şcolară.

PovestireaPovestirea.. Constă din prezentarea informaţiei Constă din prezentarea informaţiei sub formă sub formă descriptivă sau narativă, respectând ordonarea în timp sau în descriptivă sau narativă, respectând ordonarea în timp sau în spaţiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor.spaţiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Este utilizată ca Este utilizată ca una din metodele de bază în predarea diferitelor materii în clasele una din metodele de bază în predarea diferitelor materii în clasele mici (I-IV): limba maternă, cunoştinţe despre natură, istorie, mici (I-IV): limba maternă, cunoştinţe despre natură, istorie, geografie. geografie. Unii autori menţionează şi durata aproximativă a Unii autori menţionează şi durata aproximativă a povestiriipovestirii,, respectiv în jurul a 10-15 minute, respectiv în jurul a 10-15 minute, impusă deimpusă de capacitatea mică de concentrare a atenţiei copiilor.capacitatea mică de concentrare a atenţiei copiilor.

Motivarea acestei ponderi însemnate se sprijină pe o seamă de Motivarea acestei ponderi însemnate se sprijină pe o seamă de realităţi precise. realităţi precise.

Una dintre eleUna dintre ele constă în constă în volumul încă insuficient de reprezentărivolumul încă insuficient de reprezentări posedate de copilul de această vârstă şcolară posedate de copilul de această vârstă şcolară

Apoi se ştie că însăşi Apoi se ştie că însăşi tendinţa specifică vîrsteitendinţa specifică vîrstei şcolare mici este şcolare mici este aceea de aceea de cunoaştere a tabloului în faptic, concret, al lumiicunoaştere a tabloului în faptic, concret, al lumii , de , de unde oportunitatea povestirii. unde oportunitatea povestirii.

Pe de altă parte, elevul de şcoală primară Pe de altă parte, elevul de şcoală primară nu are încă suficient nu are încă suficient dezvoltată gîndirea abstractădezvoltată gîndirea abstractă, ,

PPovestirea este forma de exprimare în care educatorul poate uza ovestirea este forma de exprimare în care educatorul poate uza de o anume "încărcătură afectivă" a faptelor prezentate şi a de o anume "încărcătură afectivă" a faptelor prezentate şi a limbajului utilizat, ceea ce atrage în mod deosebit copiiilimbajului utilizat, ceea ce atrage în mod deosebit copiii ..

Expunerea didacticăExpunerea didactică ExplicaţiaExplicaţia este forma de expunere în care este forma de expunere în care ““predomină predomină

argumentarea raţională , făcîndu-şi loc deja problemele de lămurit, argumentarea raţională , făcîndu-şi loc deja problemele de lămurit, teoremele, regulile, legile ştiinţifice etc. Aşadar, pe primul plan nu se teoremele, regulile, legile ştiinţifice etc. Aşadar, pe primul plan nu se mai află "faptele de prezentat", ci "faptele de explicat". Într-o formă mai află "faptele de prezentat", ci "faptele de explicat". Într-o formă simplă, ea poate fi prezentă încă din clasele primare, dar devine simplă, ea poate fi prezentă încă din clasele primare, dar devine predominantă din clasele mijlocii (V-VIII), continuînd în clasele predominantă din clasele mijlocii (V-VIII), continuînd în clasele liceale. liceale.

Explicaţia are şi ea la bază Explicaţia are şi ea la bază anume raţiuni: elevul a acumulat o anume raţiuni: elevul a acumulat o experienţă faptică suficientă, simţind nevoia să-i fie lămurită în experienţă faptică suficientă, simţind nevoia să-i fie lămurită în amănunt; "mecanismele" gîndirii logice sînt destul de dezvoltateamănunt; "mecanismele" gîndirii logice sînt destul de dezvoltate, să , să poată recepţiona discursul ştiinţific propriu-zis; poată recepţiona discursul ştiinţific propriu-zis; tendinţa dominantătendinţa dominantă a a vîrstei începe să fie aceea de vîrstei începe să fie aceea de conturare a tabloului cauzal dinamicconturare a tabloului cauzal dinamic al al lumii.lumii.

Pentru a înţelege mai bine deosebirea dintre povestire şi explicaţie, Pentru a înţelege mai bine deosebirea dintre povestire şi explicaţie, amintim maniera diferită în care unul şi acelaşi subiect se predă la amintim maniera diferită în care unul şi acelaşi subiect se predă la clasele I-IV şi respectiv la clasele V-VIII. Spre exemplu, în clasele I-IV, clasele I-IV şi respectiv la clasele V-VIII. Spre exemplu, în clasele I-IV, subiectul "Sarea" sau "Cărbunii" se predă în cadrul unei povestiri subiectul "Sarea" sau "Cărbunii" se predă în cadrul unei povestiri despre o vizită la ocnele de sare sau la minele de cărbuni, pe cînd în despre o vizită la ocnele de sare sau la minele de cărbuni, pe cînd în clasele V-VIII, acelaşi subiect se predă printr-o explicaţie ştiinţifică, clasele V-VIII, acelaşi subiect se predă printr-o explicaţie ştiinţifică, precizîndu-se structura sau componenţa realităţilor materiale precizîndu-se structura sau componenţa realităţilor materiale respective, caracteristicile fizice sau chimice, utilizarea în industrie respective, caracteristicile fizice sau chimice, utilizarea în industrie etc.etc.

Expunerea didacticăExpunerea didactică

Prelegerea şcolarăPrelegerea şcolară reprezintă reprezintă forma de expunere în forma de expunere în cadrul căreia informaţia este prezentată ca o succesiune de cadrul căreia informaţia este prezentată ca o succesiune de idei, teorii, interpretări de fapte separate, în scopul unificării idei, teorii, interpretări de fapte separate, în scopul unificării lor într-un tot. lor într-un tot.

Ea diferă de celelalte două variante anterioare nu numai prin Ea diferă de celelalte două variante anterioare nu numai prin scop şi conţinut, cum se văd exprimate în definiţie; ea are şi o scop şi conţinut, cum se văd exprimate în definiţie; ea are şi o altă duratăaltă durată, ajungînd să acopere întreaga oră şcolară. , ajungînd să acopere întreaga oră şcolară.

Întrebuinţarea ei se concepe în clasele mari liceale; or, în Întrebuinţarea ei se concepe în clasele mari liceale; or, în aceste clase capacitatea de concentrare a atenţiei voluntare aceste clase capacitatea de concentrare a atenţiei voluntare este deja ajunsă la un nivel considerabil. Diferă de celelalte este deja ajunsă la un nivel considerabil. Diferă de celelalte două şi prin două şi prin motivaremotivare: ea vine în întîmpinarea : ea vine în întîmpinarea tendinţei tendinţei specifice vîrsteispecifice vîrstei şcolare mari, respectiv şcolare mari, respectiv cunoaşterea cunoaşterea ansamblului complex, sintetic, dialectic al realităţii.ansamblului complex, sintetic, dialectic al realităţii.

Se poate sprijini şi ea pe alte metode, din cadrul cărora să Se poate sprijini şi ea pe alte metode, din cadrul cărora să valorifice unele elemente cu rol de valorifice unele elemente cu rol de procedeeprocedee, cum ar fi: , cum ar fi: întrebări de întrebări de sondaj, cu rol de feed-back sau de stimulare a sondaj, cu rol de feed-back sau de stimulare a auditoriului, auditoriului, schiţe, desene, planuri de idei, solicitarea opiniei schiţe, desene, planuri de idei, solicitarea opiniei elevilorelevilor pe parcursul desfăşurării etc. pe parcursul desfăşurării etc.

Expunerea didacticăExpunerea didactică Importanţa utilizării metodei expunerii în general reiese din Importanţa utilizării metodei expunerii în general reiese din

faptul că, pe de o parte, scurtează timpul însuşirii de către faptul că, pe de o parte, scurtează timpul însuşirii de către elevi a culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin elevi a culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil; metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil;

pe de altă parte, ea constituie o ocazie permanentă pentru pe de altă parte, ea constituie o ocazie permanentă pentru educator de a oferi educatului un model (sau o sugestie de educator de a oferi educatului un model (sau o sugestie de model) de ordonare, închegare, argumentare, sistematizare model) de ordonare, închegare, argumentare, sistematizare a informaţiei din diverse domenii. a informaţiei din diverse domenii.

Pentru a-şi putea îndeplini, însă, aceste roluri, ea trebuie să Pentru a-şi putea îndeplini, însă, aceste roluri, ea trebuie să respecte un minimum de respecte un minimum de cerinţecerinţe::

Expunerea didacticăExpunerea didactică ((11) ) ConţinuturileConţinuturile prezentate să fie prezentate să fie autentice autentice şişi

convingătoareconvingătoare, ceea ce implică pregătirea anticipată , ceea ce implică pregătirea anticipată temeinică a expunerii. Încercarea de improvizaţie, chiar în temeinică a expunerii. Încercarea de improvizaţie, chiar în timpul lecţiei, poate să deruteze elevii şi să conducă la timpul lecţiei, poate să deruteze elevii şi să conducă la confuzii sau eşec.confuzii sau eşec.

((22) În cadrul oricăreia dintre formele prezentate ) În cadrul oricăreia dintre formele prezentate să fie să fie respectate limitele şi obiectivele programeirespectate limitele şi obiectivele programei. Mai concret, nu . Mai concret, nu este indicată nici prezentarea simplistă a conţinuturilor, nici este indicată nici prezentarea simplistă a conţinuturilor, nici încărcarea excesivă, cu elemente care nu au nici o legătură încărcarea excesivă, cu elemente care nu au nici o legătură cu lecţia, deci nu sînt utile în vreun fel.cu lecţia, deci nu sînt utile în vreun fel.

((33) Volumul de informaţie să fie rezonabil, în raport cu ) Volumul de informaţie să fie rezonabil, în raport cu vîrsta şi cu experienţa de învăţare a copiilor. Unii autori dau vîrsta şi cu experienţa de învăţare a copiilor. Unii autori dau chiar cifre orientative despre această cantitate de chiar cifre orientative despre această cantitate de informaţie consemnînd între 3 - 5 noţiuni noi, în clasele cele informaţie consemnînd între 3 - 5 noţiuni noi, în clasele cele mai mici, pînă la aproximativ 20 noţiuni noi în clasele mai mici, pînă la aproximativ 20 noţiuni noi în clasele superioaresuperioare

Expunerea didacticăExpunerea didactică ((44) Orice expunere trebuie să probeze ) Orice expunere trebuie să probeze stringenţă logică şi stringenţă logică şi

succesiune logicăsuccesiune logică. Stringenţa logică cere ca expunerea să aibă o . Stringenţa logică cere ca expunerea să aibă o idee centrală, din care decurg cîteva idei principale; la rîndul lor, idee centrală, din care decurg cîteva idei principale; la rîndul lor, acestea trebuie să fie explicate şi susţinute prin idei de amănunt şi acestea trebuie să fie explicate şi susţinute prin idei de amănunt şi exemple. exemple.

Succesiunea logică înseamnă întemeierea ideilor noi pe cele Succesiunea logică înseamnă întemeierea ideilor noi pe cele vechi şi sprijinirea ideilor generale pe cele mai puţin generale. O vechi şi sprijinirea ideilor generale pe cele mai puţin generale. O remarcă făcută de I. Cerghit, la acest titlu, pare deosebit de remarcă făcută de I. Cerghit, la acest titlu, pare deosebit de sugestivă. Potrivit ei, însăşi utilizarea unor cuvinte de legătură sugestivă. Potrivit ei, însăşi utilizarea unor cuvinte de legătură adecvate, de felul: "în primul rînd", "în al doilea caz", "apoi", "în adecvate, de felul: "în primul rînd", "în al doilea caz", "apoi", "în sfîrşit" etc., fac parte obligatoriu din structurarea sistematică a sfîrşit" etc., fac parte obligatoriu din structurarea sistematică a expunerii (1980, p.108).expunerii (1980, p.108).

De remarcat este că atît stringenţa cît şi succesiunea logică De remarcat este că atît stringenţa cît şi succesiunea logică ies mai bine în evidenţă, cînd concomitent cu predarea, profesorul ies mai bine în evidenţă, cînd concomitent cu predarea, profesorul întocmeşte la tablă întocmeşte la tablă schiţa sau rezumatul lecţieischiţa sau rezumatul lecţiei. Trebuie reţinut . Trebuie reţinut că numai probînd aceste calităţi de ordin logic în predare, că numai probînd aceste calităţi de ordin logic în predare, profesorul devine profesorul devine model de gîndire model de gîndire pentru elevi.pentru elevi.

((55) Exemplele ilustrative să fie ) Exemplele ilustrative să fie doar în cantitate suficientădoar în cantitate suficientă pentru pentru formarea unor imagini corecte sau pentru stabilirea unor noţiuni. formarea unor imagini corecte sau pentru stabilirea unor noţiuni. Abuzul de exemple şi de materiale intuitive consumă timp sau chiar Abuzul de exemple şi de materiale intuitive consumă timp sau chiar împiedică înţelegerea esenţialului, după cum lipsa totală a acestora împiedică înţelegerea esenţialului, după cum lipsa totală a acestora face neinteligibil orice conţinut, chiar şi la vîrste mari.face neinteligibil orice conţinut, chiar şi la vîrste mari.


((66) ) În cazul povestiriiÎn cazul povestirii se impune ca o cerinţă aparte se impune ca o cerinţă aparte caracterul caracterul plastic, emoţional, sugestivplastic, emoţional, sugestiv al expunerii, aceasta fiind sprijinită al expunerii, aceasta fiind sprijinită chiar pe elemente dramatice, mimică, gestică, toate destinate să chiar pe elemente dramatice, mimică, gestică, toate destinate să adîncească efectul afectiv al expunerii asupra conştiinţei copiilor.adîncească efectul afectiv al expunerii asupra conştiinţei copiilor.

((77) Sub aspectul exprimării, se impun de asemenea cîteva ) Sub aspectul exprimării, se impun de asemenea cîteva cerinţe precise: cerinţe precise: adecvare a limbajului şi stilului la nivelul adecvare a limbajului şi stilului la nivelul auditoriului; claritate logică şi corectitudine gramaticalăauditoriului; claritate logică şi corectitudine gramaticală. Ceea ce . Ceea ce se semnalează ca abatere cu deosebită semnificaţie nocivă, este se semnalează ca abatere cu deosebită semnificaţie nocivă, este mai ales încercarea unora dintre educatori de a "străluci" în faţa mai ales încercarea unora dintre educatori de a "străluci" în faţa auditoriului prin cuvinte, expresii, stil bombastic sau auditoriului prin cuvinte, expresii, stil bombastic sau întortocheat, gîndind că astfel îl vor stimula. Rezultatul este, de întortocheat, gîndind că astfel îl vor stimula. Rezultatul este, de regulă, contrariu, iar expunerea cu adevărat profitabilă este cea regulă, contrariu, iar expunerea cu adevărat profitabilă este cea care se prezintă în haina cea mai simplă.care se prezintă în haina cea mai simplă.

((88) ) ConciziaConcizia sau mai bine zis sau mai bine zis echilibrul între cantitatea de echilibrul între cantitatea de cuvinte şi conţinutul exprimatcuvinte şi conţinutul exprimat reprezintă de asemenea o condiţie reprezintă de asemenea o condiţie a expunerii. Echilibrul rezonabil este acela care evită pe de o a expunerii. Echilibrul rezonabil este acela care evită pe de o parte stilul prolix (puţine idei, spuse în prea multe cuvinte), pe parte stilul prolix (puţine idei, spuse în prea multe cuvinte), pe de altă parte stilul prea dens, împiedicînd auditoriul chiar să de altă parte stilul prea dens, împiedicînd auditoriul chiar să poată urmări expunerea şi să stabilească legăturile de rigoare poată urmări expunerea şi să stabilească legăturile de rigoare între idei.între idei.


((99) ) ExpresivitateaExpresivitatea expunerii este de asemenea o cerinţă şi se expunerii este de asemenea o cerinţă şi se realizează prin diverse mijloace: realizează prin diverse mijloace: intonaţia, accente intonaţia, accente semnificative, pauze necesare, sublinierisemnificative, pauze necesare, sublinieri etc. Contrariul ei este etc. Contrariul ei este monotonia sau caracterul sacadat, ambele fiind la fel de monotonia sau caracterul sacadat, ambele fiind la fel de obositoare.obositoare.

((1010) În fine, ) În fine, un ritm optimun ritm optim, socotind nu numai că elevul trebuie , socotind nu numai că elevul trebuie să înţeleagă, dar că uneori trebuie să şi noteze, ceea ce nu este să înţeleagă, dar că uneori trebuie să şi noteze, ceea ce nu este posibil după părerea unor autori (I. Roman, 1970) dacă debitul posibil după părerea unor autori (I. Roman, 1970) dacă debitul verbal depăşeşte ritmul de aproximativ 60 - 70 cuvinte pe minut.verbal depăşeşte ritmul de aproximativ 60 - 70 cuvinte pe minut.

Autori interesaţi în mod particular de studiul metodelor de Autori interesaţi în mod particular de studiul metodelor de învăţămînt vin şi cu unele învăţămînt vin şi cu unele propuneri de inovare a expuneriipropuneri de inovare a expunerii, , în vederea "translării" ei mai aproape de grupa metodelor active. în vederea "translării" ei mai aproape de grupa metodelor active. În acest sens, I. Cerghit propune instituirea şi extinderea a două În acest sens, I. Cerghit propune instituirea şi extinderea a două variante de expunere: variante de expunere:

expunerea cu oponentexpunerea cu oponent şi şi prelegerea-dezbatereprelegerea-dezbatere. .


Cea dintîiCea dintîi se prezintă ca se prezintă ca o variantă dramatizatăo variantă dramatizată a expunerii, a expunerii, implicînd prezenţa unui "actor" în plus, în afară de expozant şi implicînd prezenţa unui "actor" în plus, în afară de expozant şi de auditoriu: de auditoriu: oponentuloponentul, adică un alt profesor sau un elev bine , adică un alt profesor sau un elev bine informat, care pe parcursul expunerii să intervină cu întrebări informat, care pe parcursul expunerii să intervină cu întrebări sau opinii deosebite de ale celui care face expunerea. Formula sau opinii deosebite de ale celui care face expunerea. Formula de "spectacol didactic" însăşi ar imprima activităţii un caracter de "spectacol didactic" însăşi ar imprima activităţii un caracter mai viu, mai dinamic, mai antrenant. Demersul ar căpăta şi mai mai viu, mai dinamic, mai antrenant. Demersul ar căpăta şi mai mare valoare, atunci cînd expunerea ar fi pregătită într-o echipă mare valoare, atunci cînd expunerea ar fi pregătită într-o echipă de profesori, alcătuindu-se şi din partea oponenţilor un plan al de profesori, alcătuindu-se şi din partea oponenţilor un plan al interpelărilor. interpelărilor.

Cea de-a doua variantăCea de-a doua variantă menţionată este în fapt o menţionată este în fapt o combinaţie a combinaţie a expunerii cu dezbatereaexpunerii cu dezbaterea. Autorul propune ca o primă parte să se . Autorul propune ca o primă parte să se concretizeze într-o alocuţie sistematică, menită să prezinte concretizeze într-o alocuţie sistematică, menită să prezinte conţinuturile pregătite de către autorul expunerii, ea acoperind conţinuturile pregătite de către autorul expunerii, ea acoperind aproximativ jumătate din timpul alocat învăţării. Partea aproximativ jumătate din timpul alocat învăţării. Partea următoare trebuie să constea din următoare trebuie să constea din discuţie, cu participarea discuţie, cu participarea întregului auditoriuîntregului auditoriu, pe baza tezelor emise de către expozant. , pe baza tezelor emise de către expozant. Este considerată proprie situaţiilor cînd participanţii se Este considerată proprie situaţiilor cînd participanţii se pregătesc în mod special, pe baza unei bibliografii comunepregătesc în mod special, pe baza unei bibliografii comune..

Conversaţia didacticăConversaţia didactică

Conversaţia didactică - Conversaţia didactică - Este metoda de învăţământ constând Este metoda de învăţământ constând din valorificarea didactică suitelor de întrebări şi a răspunsurilor din valorificarea didactică suitelor de întrebări şi a răspunsurilor acestoraacestora. Este o metodă verbală, ca şi expunerea, dar impune . Este o metodă verbală, ca şi expunerea, dar impune participarea activă a partenerilor profesorului.participarea activă a partenerilor profesorului.

Se prezintă sub două forme: conversaţie euristică şi Se prezintă sub două forme: conversaţie euristică şi conversaţie catehetică (examinatoare)conversaţie catehetică (examinatoare)

Euristică, adică astfel concepută încât să conducă la Euristică, adică astfel concepută încât să conducă la "descoperirea" a ceva nou pentru elev ("descoperirea" a ceva nou pentru elev (evriskeinevriskein = a găsi, a = a găsi, a descoperi). Un alt nume ce i se dă acestei metode, este acela descoperi). Un alt nume ce i se dă acestei metode, este acela de de conversaţie socraticăconversaţie socratică. Ausubel şi Robinson o sugerează ca . Ausubel şi Robinson o sugerează ca fiind formă de învăţare prin descoperire dirijată (1981). Se fiind formă de învăţare prin descoperire dirijată (1981). Se prezintă sub forma unor prezintă sub forma unor serii legate de întrebări şi răspunsuri, serii legate de întrebări şi răspunsuri, la finele cărora să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau la finele cărora să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învăţăriinoutatea pentru elevul antrenat în procesul învăţării . Esenţial . Esenţial este, de asemenea, faptul că profesorul orientează în este, de asemenea, faptul că profesorul orientează în permanenţă gândirea elevului, prin felul şi ordinea în care permanenţă gândirea elevului, prin felul şi ordinea în care formulează întrebările, astfel ca "din aproape în aproape" să formulează întrebările, astfel ca "din aproape în aproape" să ajungă la noutatea propusă. ajungă la noutatea propusă.


Conversaţia euristică are şi o formulă specifică de desfăşurare. Conversaţia euristică are şi o formulă specifică de desfăşurare. Adică, se poate vedea că întrebările şi răspunsurile se Adică, se poate vedea că întrebările şi răspunsurile se încheagă încheagă în serii compacte, fiecare nouă întrebare avându-şi în serii compacte, fiecare nouă întrebare avându-şi germenelegermenele sau punctul de plecare sau punctul de plecare în răspunsul anterior.în răspunsul anterior.

Posibilitatea de utilizare a conversaţiei euristice nu este Posibilitatea de utilizare a conversaţiei euristice nu este nelimitată, ci condiţionată de un fapt esenţial. Anume, de nelimitată, ci condiţionată de un fapt esenţial. Anume, de experienţa de cunoaştere de până atunci a elevului, care să-i experienţa de cunoaştere de până atunci a elevului, care să-i permită să dea răspuns la întrebările ce i se pun: "când elevii permită să dea răspuns la întrebările ce i se pun: "când elevii posedă, din lecţii anterioare, materialul faptic necesar pentru posedă, din lecţii anterioare, materialul faptic necesar pentru a ajunge la anumite concluzii generalizatoare", corelaţii noi a ajunge la anumite concluzii generalizatoare", corelaţii noi etc. etc.

Iată câteva ocazii: Iată câteva ocazii: - când lecţia se poate face pe baza unui material intuitiv, - când lecţia se poate face pe baza unui material intuitiv,

familiar elevilor în amănuntele lui aparente, ceea ce înseamnă familiar elevilor în amănuntele lui aparente, ceea ce înseamnă că metoda conversaţiei se împleteşte cu demonstraţia;că metoda conversaţiei se împleteşte cu demonstraţia;


- când lecţia are loc pe baza studiului individual sistematic, când lecţia are loc pe baza studiului individual sistematic, efectuat de elevi (de pildă, o lecţie de analiză a unor opere efectuat de elevi (de pildă, o lecţie de analiză a unor opere literare, din care să rezulte caracterizarea personajelor, literare, din care să rezulte caracterizarea personajelor, surprinderea elementelor specifice creaţiei autorului etc.); surprinderea elementelor specifice creaţiei autorului etc.);

- în lecţiile care urmează după una sau mai multe excursii, în în lecţiile care urmează după una sau mai multe excursii, în care elevii au cules datele necesare discuţiei (la ştiinţe care elevii au cules datele necesare discuţiei (la ştiinţe naturale, geografie, istorie); naturale, geografie, istorie);

- în partea de încheiere a unei experienţe sau în paralel cu în partea de încheiere a unei experienţe sau în paralel cu aceasta; aceasta;

- în lecţiile de recapitulare şi sistematizare, elevii posedând în lecţiile de recapitulare şi sistematizare, elevii posedând deja conţinuturile şi urmând numai să fie generalizate şi deja conţinuturile şi urmând numai să fie generalizate şi corelate după anumite criterii; corelate după anumite criterii;

- chiar, uneori, în verificarea elevilor, având în vedere chiar, uneori, în verificarea elevilor, având în vedere necesitatea unor întrebări de sprijin (când, de pildă, elevii necesitatea unor întrebări de sprijin (când, de pildă, elevii nu-şi pot exprima singuri propria informaţie, sau nu pot face nu-şi pot exprima singuri propria informaţie, sau nu pot face legăturile necesare între cunoştinţele pe care le deţin).legăturile necesare între cunoştinţele pe care le deţin).


Conversaţia examinatoare (catehetică)Conversaţia examinatoare (catehetică) Are ca funcţie principală Are ca funcţie principală constatarea nivelului la care se află constatarea nivelului la care se află

cunoştinţele elevului la un moment datcunoştinţele elevului la un moment dat. Chiar şi sub aspect . Chiar şi sub aspect formal se deosebeşte de cea euristică, în sensul că formal se deosebeşte de cea euristică, în sensul că nu mai nu mai este obligatorie constituirea în sistemeeste obligatorie constituirea în sisteme sau sau lanţurilanţuri sau sau seriiserii a a întrebărilor şi răspunsurilor. în afară de aceasta, nu este întrebărilor şi răspunsurilor. în afară de aceasta, nu este necesar ca ea să epuizeze toate aspectele legate de conţinutul necesar ca ea să epuizeze toate aspectele legate de conţinutul vizat, prezentându-se adesea sub forma întrebărilor de sondaj. vizat, prezentându-se adesea sub forma întrebărilor de sondaj.

Chiar dacă Chiar dacă rolul ei de bază este acela de examinarerolul ei de bază este acela de examinare a elevilor, a elevilor, totuşi, unii autori o enumeră şi între metodele cu funcţie de totuşi, unii autori o enumeră şi între metodele cu funcţie de predare-asimilare. Şi acest lucru se poate dovedi ca adevărat, predare-asimilare. Şi acest lucru se poate dovedi ca adevărat, putându-se totodată menţiona situaţiile de utilizare a acestei putându-se totodată menţiona situaţiile de utilizare a acestei metode, anume: metode, anume:

- în cadrul conversaţiei care poate preceda predareaîn cadrul conversaţiei care poate preceda predarea unei teme unei teme noi, pentru ca profesorul să-şi dea seama la ce nivel trebuie noi, pentru ca profesorul să-şi dea seama la ce nivel trebuie concepută predarea ca atare; concepută predarea ca atare;

- pe tot parcursul predăriipe tot parcursul predării subiectului nou, sub forma întrebărilor subiectului nou, sub forma întrebărilor de sondaj, de sondaj, cu rol de feed-backcu rol de feed-back, adică pentru a vedea dacă şi , adică pentru a vedea dacă şi cât au înţeles elevii din ceea ce se predă;cât au înţeles elevii din ceea ce se predă;

Conversaţia didacticăConversaţia didactică- în acest caz, ea joacă şi un rol de atenţionare permanentă a în acest caz, ea joacă şi un rol de atenţionare permanentă a

elevilor asupra urmăririi "firului" predării; elevilor asupra urmăririi "firului" predării; - la încheierea predăriila încheierea predării unei lecţii, prin întrebări unei lecţii, prin întrebări

recapitulative, care să reia în mare aspectele recapitulative, care să reia în mare aspectele reprezentative din noul material predat.reprezentative din noul material predat.

Condiţia necesară şi suficientă a conversaţiei didactice ce Condiţia necesară şi suficientă a conversaţiei didactice ce concretizează în câtevaconcretizează în câteva

a) a) cerinţe privind calităţile întrebărilor pe de o parte şi cerinţe privind calităţile întrebărilor pe de o parte şi b) ale răspunsurilorb) ale răspunsurilor, pe de alta:, pe de alta:


1.1. Calităţi ale întrebărilorCalităţi ale întrebărilor : :

aa) Să fie formulate ) Să fie formulate corect, atât sub aspect gramatical cât şi corect, atât sub aspect gramatical cât şi logic;logic; rabaturile de ordin fie gramatical, fie logic servesc ca rabaturile de ordin fie gramatical, fie logic servesc ca exemplu negativ pentru elev. exemplu negativ pentru elev.

bb) Să fie precise; dacă se întreabă, de pildă "Cum este ) Să fie precise; dacă se întreabă, de pildă "Cum este leul?", "Cum sunt munţii?" se comite aceeaşi eroare a leul?", "Cum sunt munţii?" se comite aceeaşi eroare a impreciziei; soluţia: sau să fie precizat "criteriul" întrebării impreciziei; soluţia: sau să fie precizat "criteriul" întrebării (după modul de hrănire de pildă); sau să se nominalizeze (după modul de hrănire de pildă); sau să se nominalizeze categoria însuşirii pe care se axează întrebarea (în loc de categoria însuşirii pe care se axează întrebarea (în loc de "Cum sunt munţii?", "Ce înălţime au munţii?", "Ce vechime "Cum sunt munţii?", "Ce înălţime au munţii?", "Ce vechime au munţii?" etc.). au munţii?" etc.).

cc) ) întrebarea să aibă concizie convenabilăîntrebarea să aibă concizie convenabilă şi să se refere la şi să se refere la un conţinut limitat. Nu sunt considerate un conţinut limitat. Nu sunt considerate eficienteeficiente întrebările lungi, de felul citat de unii autori: "Vreau să văd întrebările lungi, de felul citat de unii autori: "Vreau să văd acum, dar să fie atentă toată lumea, cine-mi poate acum, dar să fie atentă toată lumea, cine-mi poate răspunde, cine a fost Mihai Viteazul, cât a domnit, câte răspunde, cine a fost Mihai Viteazul, cât a domnit, câte lupte a purtat?” lupte a purtat?”

Conversaţia didacticăConversaţia didactică 1.1. Calităţi ale întrebărilorCalităţi ale întrebărilor : :

dd) ) întrebările să fie de o varietate suficientăîntrebările să fie de o varietate suficientă: : întrebări care întrebări care pretind date, nume, definiţiipretind date, nume, definiţii ("Care…?", " Ce…?", ("Care…?", " Ce…?", "Când…?"); "Când…?"); întrebări care pretind explicaţiiîntrebări care pretind explicaţii ("Cum…?", "De ("Cum…?", "De ce…?"); ce…?"); întrebări care exprimă situaţii problematiceîntrebări care exprimă situaţii problematice ("Dacă…atunci…?", "Ce crezi că s-ar întâmpla dacă…?").("Dacă…atunci…?", "Ce crezi că s-ar întâmpla dacă…?").

ee) ) întrebarea să fie asociatăîntrebarea să fie asociată de fiecare dată (în conştiinţa de fiecare dată (în conştiinţa educatorului) educatorului) cu timpul de gândirecu timpul de gândire pe care îl necesită, în pe care îl necesită, în funcţie de dificultatea ei. La acest titlu se citează eroarea funcţie de dificultatea ei. La acest titlu se citează eroarea educatorului "grăbit", solicitând în mod permanent educatorului "grăbit", solicitând în mod permanent răspunsul, chiar imediat după formularea întrebării. răspunsul, chiar imediat după formularea întrebării.

ff) ) Pe timpul formulării răspunsului, nu se intervinePe timpul formulării răspunsului, nu se intervine decât în decât în cazul când elevul comite din start confuzii grosolane. cazul când elevul comite din start confuzii grosolane.

Conversaţia didacticăConversaţia didactică 1.1. Calităţi ale întrebărilorCalităţi ale întrebărilor : :

gg) De regulă ) De regulă nu sunt profitabilenu sunt profitabile şi, deci, nici indicate şi, deci, nici indicate întrebările care cer răspunsuri monosilabice întrebările care cer răspunsuri monosilabice ("da", "nu") şi ("da", "nu") şi nici cele care cuprind sugerarea răspunsuluinici cele care cuprind sugerarea răspunsului, decât în , decât în cazurile când se continuă solicitarea elevului prin cazurile când se continuă solicitarea elevului prin justificările de rigoare.justificările de rigoare.

hh) Normal este ca ) Normal este ca mai întâi să se formuleze întrebarea şi să mai întâi să se formuleze întrebarea şi să se adreseze întregii clasese adreseze întregii clase, iar numai după expirarea , iar numai după expirarea timpului aproximativ de gândire (sau după ce elevii "se timpului aproximativ de gândire (sau după ce elevii "se anunţă") să fie numit cel care trebuie să răspundă. anunţă") să fie numit cel care trebuie să răspundă.

ii) ) Nu sunt indicate întrebările voit eronateNu sunt indicate întrebările voit eronate..

Conversaţia didacticăConversaţia didactică 2. Calităţile răspunsului2. Calităţile răspunsului..

aa) ) Să aibă întotdeauna corectitudinea gramaticală şi logică Să aibă întotdeauna corectitudinea gramaticală şi logică necesarănecesară, indiferent de materia şcolară în cadrul căreia se , indiferent de materia şcolară în cadrul căreia se formulează. formulează.

bb) Răspunsul ) Răspunsul să acopere întreaga sferă a întrebăriisă acopere întreaga sferă a întrebării. Din . Din acest unghi de vedere, cea mai potrivită formulare este acest unghi de vedere, cea mai potrivită formulare este considerată cea enumerativă, sau cu sens de echivalenţă. considerată cea enumerativă, sau cu sens de echivalenţă.

cc) Răspunsul ) Răspunsul să vizeze cu precizie conţinutul esenţial al să vizeze cu precizie conţinutul esenţial al întrebăriiîntrebării, având în acelaşi timp , având în acelaşi timp concizia cea mai concizia cea mai convenabilăconvenabilă. Introducerile lungi, precum şi tendinţele spre . Introducerile lungi, precum şi tendinţele spre relatări colaterale trebuie combătute în mod sistematic. relatări colaterale trebuie combătute în mod sistematic.

Conversaţia didacticăConversaţia didactică 2. Calităţile răspunsului2. Calităţile răspunsului..

dd) Pentru clasele mici în special, tradiţia a statornicit ) Pentru clasele mici în special, tradiţia a statornicit cerinţa ca răspunsul să fie prezentat cerinţa ca răspunsul să fie prezentat într-o propoziţie sau într-o propoziţie sau frază încheiatăfrază încheiată. Date fiind unele tendinţe de stereotipizare . Date fiind unele tendinţe de stereotipizare şi artificializare a comunicării, pe această cale, considerăm şi artificializare a comunicării, pe această cale, considerăm necesare investigaţii axate anume pe elaborarea mai necesare investigaţii axate anume pe elaborarea mai nuanţată a regulii aici în discuţie. Din ele ar fi normal să nuanţată a regulii aici în discuţie. Din ele ar fi normal să rezulte soluţii de cultivare, în paralel cu aceasta, şi a rezulte soluţii de cultivare, în paralel cu aceasta, şi a comunicării pragmatice, obişnuite, cu condiţia respectării comunicării pragmatice, obişnuite, cu condiţia respectării corectitudinii. corectitudinii.

e)e) Elevul să fie îndrumat Elevul să fie îndrumat să evite formulările fragmentare, să evite formulările fragmentare, sacadatesacadate, eventual , eventual însoţite de elemente care "parazitează"însoţite de elemente care "parazitează" şi şi urâţesc vorbireaurâţesc vorbirea (de pildă, precedarea răspunsului de "ăă (de pildă, precedarea răspunsului de "ăă !; îî..."). !; îî...").


Specialiştii consideră că, cu adevărat activă ar fi conversaţia Specialiştii consideră că, cu adevărat activă ar fi conversaţia multidirecţionalămultidirecţională denumită şi denumită şi conversaţia dezbatereconversaţia dezbatere. Dar este . Dar este necesar a preciza o seamă de necesar a preciza o seamă de cerinţecerinţe, în afara cărora n-ar avea , în afara cărora n-ar avea funcţionalitatea necesară (vezi I. Cerghit, M. Ionescu). funcţionalitatea necesară (vezi I. Cerghit, M. Ionescu).

Cerinţele se adresează pe de o parte elevilor, anume: ei pot fi Cerinţele se adresează pe de o parte elevilor, anume: ei pot fi antrenaţi în dezbatere numai când dispun (antrenaţi în dezbatere numai când dispun (aa) de ) de informaţiainformaţia implicată în problemă, (implicată în problemă, (bb) de ) de metodametoda necesară necesară investigării în sfera investigării în sfera dezbateriidezbaterii, precum şi (, precum şi (cc) de ) de capacitatea de a înţelege punctele de capacitatea de a înţelege punctele de vedere ale celorlalţivedere ale celorlalţi. .

Pe de altă parte, cerinţele se adresează profesorului, adică: (Pe de altă parte, cerinţele se adresează profesorului, adică: (aa) să fi ) să fi creat creat climatul socio-afectivclimatul socio-afectiv necesar, bazat cu prioritate pe necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului; (coeziunea grupului; (bb) să organizeze grupul de dezbatere în ) să organizeze grupul de dezbatere în număr număr rezonabilrezonabil (15-20), pentru a da fiecăruia posibilitatea să-şi exprime (15-20), pentru a da fiecăruia posibilitatea să-şi exprime părerea; (părerea; (cc) să se îngrijească de cea mai bună ) să se îngrijească de cea mai bună dispunere în spaţiudispunere în spaţiu a a grupului (de pildă, dispunerea în semicerc sau la masă rotundă este grupului (de pildă, dispunerea în semicerc sau la masă rotundă este considerată mai productivă decât cea care plasează elevii unii în considerată mai productivă decât cea care plasează elevii unii în spatele altora, ca în sala de clasă tradiţională); (spatele altora, ca în sala de clasă tradiţională); (dd) profesorul ) profesorul să să evite evite pe cât posibil pe cât posibil să-şi impună propria păreresă-şi impună propria părere, asumându-şi doar , asumându-şi doar rolul de moderator; (rolul de moderator; (ee) să se îngrijească de o ) să se îngrijească de o repartizare repartizare aproximativăaproximativă (nu absolutizantă) (nu absolutizantă) a timpului a timpului, pentru tratarea fiecărei , pentru tratarea fiecărei probleme cuprinse în dezbatere. probleme cuprinse în dezbatere.

4. Teoria Şi Metodologia Instruirii - Metodologia Didactică 2

Documents

Transcript of 4. Teoria Şi Metodologia Instruirii - Metodologia Didactică 2