4 Moartea Imperatului Oermanieî - Wikimedia Commons · In comuna Tigania Crivina din judetul...

4
i ANUL III No. 761. A DOUA EDITIUNE SÁMBÁVa 4 (16) IUNIE 1888. NUMERUL 1J DAM NUMERUL ABONAMENTELE INCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT- D'A -UNA INAINTE In Rucurecet : La casa Administratiunei. In Tara : Prin mandate postale. Pentru t an 40 lei, 6 lunl 20 let, 3 lune 10 lei. In Streinetate: La toate officiale postale din Uniune, prin mandate postale. Pentru i an 50 lel, 6 lune 25 lel. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIUNEA No. 3,I'iatza Episcopiei,No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 Q.,I NUMERUL ANUNCIURILE GIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, 8 Anunciurs pe pag. IV, llnia 30 ban!; anunciurl ai reclame pe peg. Ill, 2 let linia. LA PARIS : se gasestejurnalul eu 16 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA IS UNEA No. 3.Piatza Episcopiei.No. 3. 4 Moartea Imperatului Oermanieî ALEGERILE COMUNALE PENTRU BUCURESTI CANDiDATII OPOZITIUNEIUNITE COLEGIUL al 11-lea 1. N. Blaramberg 2. C. Boerescu 3. N. Filipescu 4. G. Paladi 5. C. Raceanu 6. N. Vrabiescu 7. Nita Soimescu 8. Christofi Cerlenti 9. I. 13ratescu 10. Dim. Economu 11. Sava Vasiliu 12. I. Râmniceanu, inginer 13. N. N. Hagi Stoica, fiul 14. Alex. Ionescu, Gancho 15. Doctor Stefanescu Sache rigiffeRA ALEGEREA DE ERI Dach, pentru a isbuti cine -va la o alegere comunalä, ar fl nevoie nu- mai de alergare fárá preget, de in- dr &zneal& si de minciuni. MN% scru- pul, de calomnie si de tertipuri,lista colectivistä ar fi trebuit sé intru- neascá eri nu numai majoritatea, ci chiar unanimitatea voturilor. Tova- rásii d -lui Ion Br &tianu aü recut tot ce le a stat prin putintä: aü impràs- tiat fel de fel de sgomote mincinoase in contra opozitiei- unite, aü pus In miscare toatä !iota for de samsari elettorali, umplhndu -le buzunarele cu bani forati din pungile contribua- bililor, cu banii albi pentru zile ne- gre, cum zicea o dat& seful colecti- vitätií, aü promis tutulor marea eu sarea ; dar majoritatea alegétorilor le -a inchis usa in nas si 'i a trimis se se plimbe. Eri colectivisti[ aü primit o palm& cat toate zilele de mare. Colegiul I al Capitalei, inteligenta si bogátia tèrii, le a administrat o lectie pre - tioasá, dar de care colectivistii nu se vor folosi. Zice -vor foile colectiviste ca gu- vernul s'a amestecat in alegeri, ca li- bertatea votului a fost violat& si cä politia actual& a jucat un rol imo ral ? Sant capabile sé sustie aceastá e- normitate, sè thgäduiascä faptele cele mai rtecontestabile si sé bath. campii coloane intregi. Respectul pentru adevér nu este släbiciunea tor. Din contra, falsifrcarea realitátii, debitarea minciunilor celor mai gro- solane, fat& prince colectivitatea s'a deosebit In tot d'a -una atât in opo- zitie cat si la guvern. Dar aceste indrásneli de limb& si de condeid gasi -vor naivi care sé le Ia In serios? Noi credem c& chiar intre cei ce aü votat cu colectivisti se va gäsi anevoe un individ de atâta rea cre- dintá, In cat sè tágáduiase& adevé- runt mai clare de cat lumina zilei. Guvernul d -lui Ion Bratianu s'a mentinut prin minciuná, coruptiune gi violenta. Obiceiul de a minsi este asa de adânc infiltrat In tagma co- lectivistá, in cât el nu se va des- minti niel de astâ datä. S'a fácut a doua naturä. Dar, daca aeeastá de- prindere va persista nealteratä in colectivisti pur sang, trebue se spe- räm cä ea nu va mai gasi résunet In acele cete de nenorociti, pe care agenti fostuluì guvern ii miìnaü la vot cu bagheta magic& a politiei. Pentru onoarea térii, sé speräm cá minciuna va inceta de a juca pri- mul rol In operatiile elettorale. Stréinul care ar fi vi7itat eri ca- pitala, nici n'ar fi bänuit cá este o zi de alegere. Pretutindeni a dom- nit ordinea, linistea si cuviinta. Niel o încáerare, niel o violent& nu s'a produs. Comisari si agenti politiei, care alta data furnicad printre ale- gètori si pUrundeaü chiar in sala de alegeri, unde dad semnalul scanda- lului, nu s'aü arétat nicäeri. Ale- gêtoriï colectivisti chiar p&reaü in- cântati. de atâta ordine, cuviintä si respect al legii. In cele mai multe sectil, biuroul s'a compus din partizanii fostului regim, asa c& si In aceastä privintà colectivistilor li s'a inchis gura . Prin curtile localurilor de alegeri, sam- sarii d-lui Radu Mihaiü si Ion Brä- tianu st.dead linistiti, asteptênd eu resemnatiune rezultatul votului. A- eel sbiri care alta data fäceaü din operatia electoral& o spaimä si din loealul de alegere un loe de sup'i- ciü, acum, Cu nasal in jos si eu pri- virea întristatâ, p&reaü mai blânzi de cât miei. Era o adeverat i trans- frguratiune; ca prin farmec, frarele sélbatice se domesticiserä si nimeni nu se mai: speria de ele. Guvernul si cetáteni ad dat eri o lectie de cum trebuesc sévérsite ale- gerile. Eri s'a vèzut c& scandalurile si violentele electorale nu provin din temperamentul irascibil al ale- gétorilor sad din patimile partide- lor, ci de la o clic& de turburätori, cara puseserä mana pe putero si fä- ceaü de dânsa un abuz revoltätor. Aceastä clic& falsificase toate insti- tutiile noastre si le prefácuse In mij- loace de teroare si opresiune. Astä-zi respiräm In libertate, vo- tam pentru cine ne inspir& mai multá incredere, fär& frica de a fi prigoniti pentru credintele noastre politice. Industriasul, comerciantul, functionarul, fie-care cetätean, pro- frtä de dreptul séü si alege pe a- cela care i:í presintä mai multe ga- rantii de einste si capacitate. Regimul colectivist s'a stârpit din räd&cin&. TE LE GR AM E AGENTIA HAVAS Potsdam, 13 Iunie. Situatiunea actual& a Impératului fá- când trebuincioas& aplicarea uuel sonde de alimentare, cea ce implica oare -care primejdie, d rul Mackenzie precum si eel !'alti doctor! at c &zut de acord spre a re- curge la aceast& metodi, pentru a pre - lungi viata Impératulul. De Sflmb &ta, alimentarea ce consist& in unt, whisky etc., se face pria interveni- rea doctorulu! Mackenzie si prin mijlocul unel canuledop, pentru c& o comunicare sa format intre aringele si tubul alt mentat. Potsdam, 13 lunie. Impératul a prinit pe regele Suediel, care a avut o tntrcvedere de zece minute cu doctorul Mackenzie. Starea generals. a Iniperatulul este rela- tiv satisf&c &toare. Suveranul poatedeja s& is bran& solid& far& sond &. Budapesta, 13 Iunie. In comitetul del:gatiunii ungurestl, mi- nistrul de résboiù a declarat ca n'are in- tentiunea sé promcleze la noi mésuri de organizare. El vocste numai sé pregateas- c& deja In timp dc pace formatiunile pre- vézute in cas de nobilisare prin consti- tuirea cadrelot . E yorba de niste mésuri rémase pfln'acumpe hflrtie. Oare-cari cheltiell ordinare sunt clasa- te in bugetul exttaordinar, pentru ea mé. surile in cestiunear putea fi suprimate la sfflrsitul lui 1889. Sporirea numérului ofìterilor este tre- buincioasa pentra a complecta repede ar- armata in cas de mobilisare. Minis- trul asigur& ca numal numérul strict ne- cesar de ofìterl vor ft numitl, si c& va ca- ta ca predecesorul séù,. s& pun& in acord trebuintele armatel ca ale fìnantelor sta- tulul. Paris, 13 Iunie. Dupa «Journal des Debats» Englitera ar cere Porto rechiemarea lui MuktarPasa, asusat ca ar fr causat crisa ministerial& din Turcia. Madrid, 13 lunie. Regina a acceptat demisiunea ministri - lor si a rugat pe d. Sagasta se formeze un cabinet. Camerile s'aù am &nat pan& la formarea cabinetulul. Potsdam, 13 Iunie. Impératul a dormit bine. ltespiratiunea si alimantatiunea sunt mal usoare. Sta - rea lorl,elor sale e mal buna. Potsdam, 15 IilnÍe. I M- PERATUL A DURIT LA II ORE DIMINEATA. RESOLTATOO ALEGEftEI Iatá resultatul alegere[ de eri, dupa color! : Coloarea de Rosiu Localul Primariei Alegàlorì înscrisì 652. Votan(ì 343. Opozitiunea-unit& Colectivistii Flevistit Lista comitetulul anonim Anulate 165 voturl 97 34 » 39 » 7 Coloarea de Galber Scoala comun. din str. Clementei Alegàtorì znscrisì 803. Votanti 377 Opositiunea-unita Colectivistif Flevistif Lista comitetulul anonim Anulate 204 voturi 101 » 44 » 24 o 4 » Scoala comunala de la Tunari Alegàtorì înscrisì 647. Votanfì 368 Opositiunea-unita Colectivistil Flevistii 239 voturl 84 » 35 » Coloarea de Verde Scoala tom. din st. Slirbei -Voda (Cuibu Cu Barza) Alegetorì înscrisì 703. Votan(ì 364 Opozitiunea -unit& 210 voturl Colectivistil 103 » Flevistii 39 » Lista comitetulul anonim 13 n Scoala de baeti din str. Justitiel (Casa Poenarescu) Alegütorì înscrisl666. Votanfì 323 Opositiunea-unita 168 voturl Colectivistil 108 » Flevistii 37 » Lista comitetulul anonim 15 » Anulate 5 » Coloarea de Albastru Scoala com. din str. Serban-Voda (1laiidanul Dulapului) Alegàterì înscrisì 484. Votanti 316 Opositiunea-unit& 174 voturl Colectivistil 95 » Flevistii 27 Lista comitetuluï anonim 17 n Anu'ate 3 » Coloarea de Negru Scoala corn. din calea lancului Alegàtor'z înscrisì 718. Votan¢ì 430 Opositiunea-unit& 241 voturl Colectivistii 124 n Flevistü 43 Lista comitetulul anonim 22 Iatä acum resultatul total : Oposiliunea-unita 1396 voturi Colectivislü 712 Flevtstii . 248 Comitetul 108 HOTII COLECTIVISTE Maine alegatorit Capitales vor merge din noü la vot spre a alege ces cinci- spre -zece consiliert comunal , representan(l al cole- giului al doilea. Momentul este dar bine ales case urmam cu denuntaree estor -va hojil colectiviste se- vêrsite In disolvatele consiliurl comunale ale Ministeruluï lon Bratianu. In comuna Sarulesti din judetul Buzau, Consiliul comunal a delapidat veniturile din amenzile pentru vitele Inclise la oborul co- munal ; a introdus bauturi spirtoase fare se plateasca taxele; a trecut In listele pentru darea zilelor de prestatiune numai cu bratele pe 40 de locuitorl. Acesti locuitori eraù ru- dele si protegiatit consilierilor. In comuna Stalpu din judetul Buzeu, excedentele veniturilor comunale pe snit trecuti se gasesc pe la fostit functionari al Comunes si chear pe la unit din Consi- herl, ear lefurile altor functionart pe mat multe tuns, sunt neplatite. In comuna Comani; dir. judetul Olt, toate veniturile comunale aü tost arendate pe la rudele consilierilor ; In mod arbitrar Con - siliul a formulat o Incheere prin care a de- posed»t pe niste satent delocurile for spre a si le însusi. In sfarsit, sub pretext de a construí un local pentru primarie, Consilierü aü adunat bans de la locuitorl, si i -aü cheltuit pe seama tor. In comuna Tigania Crivina din judetul Ilfov, Consiliul comunal a Impins pe locui- torl la rescoala. In comunaTisan din judetul Buzau, con - siliul n'a tinut nict un registro de comptabi- litate, incasarile s'aü facut fára chitante, a- menzile de la oborul pentru vite aü lost de- lapidate ; In sfîrsit atat primarul cat si con - silierit aü sfeterisit sume însemnate. In comuna Nedelea din judetul Prahova, primarul find frate cu un debitant de beu- turs spirtuoase, facea contrabands in tovara- sie cu dènsul. In comuna Barsestl din judetul Putna, primarul a mancat 400 de lei de la facerea unas pod. Cugete dar bine alegetoril tnainte de a merge maine la vot. Se nu uite ca nu a rëmas comuna in tara romaneasca, orl cat de mica sao orl cat de mare, nejefuita de administratia colecti- vista. Am dat sute de exemple mal In toate zi- lele; aü se se mal iveasca alte sute. Cetalent, feriti- ve de colectivitate. R. DiN CONTRADICTIiLE D-LUI G, PANU LIBERALII SI RADICALII PRINCIPIUL INTERVENTII STATULUI Polemica urmat& intre noi si Gupta aläturi cu Dreptatea privitoare la prin - cipiul interventiistatulul eprea recent& pentru ca cititoril nostril s'o fi uitat. A- mintim numai c& pe eland noi ziceam c& p&rasirea de cätre liberali a princi- piulul neinterventil si trecerea for la radicali care sunt pentru amestecul ne- mesurat al statului, este o desertiune, Gupta, de la 21, 2A si 25 -Mai zicea ca acest fa pt este o evolutie naturals. Iac& acum care era pärerea Lupteií acum un an : Citim In Gupta de la 9 August 1887 : In Belgia exista trei mari partide si cu cel socialist patru: catolict,liberalt, radicali si socialisti: Intre radicali si liberals este o deosebire e- norma ; programul unora nict nu are a face cu al celor -1 -alti ; asa radicali[ sunt pentru sufragiul universal, liberali[ contra, radicalis sunt pentru socialism( de slat, pen- tru inlervenirea slalulul si ajulorarea clase- tor muncitoare, pentru legs speciale in stop de a proteja acele clase In contra clasei manger induslriall si capitalists etc. etc. La Coate aceslea d. Frère Orban si cu parlidul liberal se optar cu energie. Si este o dusmanie mare tnlre aces( partid si finire ra- dicall Cu Janssen in fi unte. La alegerile trecute si unii si alit san presentat cu programe deosebite,si deosebi- rea este asa de mare,în cat nu aü putut ma- car se pactizeze peste tot locul, cel pujin pentru perioada electoral&. Actualmente sunt catolicil la putere, iar liberali[ si radicali[ In opozijie. Luptand înse aceste doue partide In opo- zitie, si unul si altul 'sl aü si 'sl pastreaza programul for si lupta pentru el. Dupe colectivisti ar urma ca find aceste doue partide In oporttie se aibä un program unitar. Aces( lucru tnse, find -ca este monstruosi- late, nu are toc, iar in Belgia nimeaul nut a venit in mince se pretinda asa ceva oposiliei. Maine vom urma, contradictiiled -lui Panu find foarte numeroase. LUPARIA COLECTIVISTA La 1841, ministerul de interne al Moldovii lui mesura de a plati tâte 15 lei vechi de fie -care locuitor care va aduce un cap de lup mare si tâte 7 1/2 lei de fie -care puiü de lup. 'féranii incepurà a 'í ucide, pástoril a fi mai linistiti si oile a dormi mal farà grije. In cinti ani se uciserá 1.230 lupi mari, pentru care Visteria a platit 18.450 lei, si 271 pui, pentru care s'a plátit suma de 2.032 1/2 lei. In total 20.482 1/2 lei. «Se vedem folosul aceste[ mésuri », zite nemuritorul Costache Negruzzi. «Se ne inchipuim cá fie -care lup «era sè mànânce pe an tâte 12 oi. «Pare -mi -se eh. sunt destul de mo- «derat. Caree lupul ce s'ar multumi «cu o oaie pe luna? In 5 ani vine de «lup tâta 60 de oi, care pentru 1.501 «lupi fac 90.000 ol. Socotind acum «oaia tâte 20 de lei, face 1.801.200 «lei, din care sc&zênd 20.482 1/2 lei, «pretul capetelor a 1.501 lupi, re- «mâne fosos 1.780.7171/2 lei.» Intr'o positiune analoaga eu aceea a Moldovei fat& cu lupii, se aflá as- tàzi regatul României, fat& eu haita cclectivistà. Ceea ce eraü si sunt lu- pii pentru o!, sunt colectivistii pen- tru tara intreagä. Ne -ar fi anevoie sè stabilim un maximum de cât Pura fie -care colee. tivist pe an qi cât a furat In lungo¡

Transcript of 4 Moartea Imperatului Oermanieî - Wikimedia Commons · In comuna Tigania Crivina din judetul...

i

ANUL III No. 761. A DOUA EDITIUNE SÁMBÁVa 4 (16) IUNIE 1888.

NUMERUL 1J DAM NUMERUL

ABONAMENTELEINCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC

TOT- D'A -UNA INAINTE

In Rucurecet : La casa Administratiunei.In Tara : Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lei, 6 lunl 20 let, 3 lune 10 lei.In Streinetate: La toate officiale postale dinUniune, prin mandate postale.

Pentru i an 50 lel, 6 lune 25 lel.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIUNEANo. 3,I'iatza Episcopiei,No. 3

APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

NUMERUL 15 Q.,I NUMERUL

ANUNCIURILEGIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS

TRATIA ZIARULUI

La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, 8Anunciurs pe pag. IV, llnia 30 ban!; anunciurl

ai reclame pe peg. Ill, 2 let linia.LA PARIS : se gasestejurnalul eu 16 cent.

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germain, No. 84.

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI

ADMINISTRAIS UNEA

No. 3.Piatza Episcopiei.No. 3.

4

Moartea Imperatului OermanieîALEGERILE COMUNALE

PENTRU

BUCURESTICANDiDATII OPOZITIUNEIUNITE

COLEGIUL al 11-lea1. N. Blaramberg2. C. Boerescu3. N. Filipescu4. G. Paladi5. C. Raceanu6. N. Vrabiescu7. Nita Soimescu8. Christofi Cerlenti9. I. 13ratescu10. Dim. Economu11. Sava Vasiliu12. I. Râmniceanu, inginer13. N. N. Hagi Stoica, fiul14. Alex. Ionescu, Gancho15. Doctor Stefanescu Sache

rigiffeRA

ALEGEREA DE ERIDach, pentru a isbuti cine -va la o

alegere comunalä, ar fl nevoie nu-mai de alergare fárá preget, de in-dr &zneal& si de minciuni. MN% scru-pul, de calomnie si de tertipuri,listacolectivistä ar fi trebuit sé intru-neascá eri nu numai majoritatea, cichiar unanimitatea voturilor. Tova-rásii d -lui Ion Br &tianu aü recut totce le a stat prin putintä: aü impràs-tiat fel de fel de sgomote mincinoasein contra opozitiei- unite, aü pus Inmiscare toatä !iota for de samsarielettorali, umplhndu -le buzunarelecu bani forati din pungile contribua-bililor, cu banii albi pentru zile ne-gre, cum zicea o dat& seful colecti-vitätií, aü promis tutulor marea eusarea ; dar majoritatea alegétorilorle -a inchis usa in nas si 'i a trimisse se plimbe.

Eri colectivisti[ aü primit o palm&cat toate zilele de mare. Colegiul Ial Capitalei, inteligenta si bogátiatèrii, le a administrat o lectie pre -tioasá, dar de care colectivistii nuse vor folosi.

Zice -vor foile colectiviste ca gu-vernul s'a amestecat in alegeri, ca li-bertatea votului a fost violat& si cäpolitia actual& a jucat un rol imoral ?

Sant capabile sé sustie aceastá e-normitate, sè thgäduiascä faptelecele mai rtecontestabile si sé bath.campii coloane intregi. Respectulpentru adevér nu este släbiciuneator. Din contra, falsifrcarea realitátii,debitarea minciunilor celor mai gro-solane, fat& prince colectivitatea s'adeosebit In tot d'a -una atât in opo-zitie cat si la guvern.

Dar aceste indrásneli de limb& side condeid gasi -vor naivi care sé leIa In serios?

Noi credem c& chiar intre cei ceaü votat cu colectivisti se va gäsianevoe un individ de atâta rea cre-dintá, In cat sè tágáduiase& adevé-runt mai clare de cat lumina zilei.

Guvernul d -lui Ion Bratianu s'amentinut prin minciuná, coruptiunegi violenta. Obiceiul de a minsi este

asa de adânc infiltrat In tagma co-lectivistá, in cât el nu se va des-minti niel de astâ datä. S'a fácut adoua naturä. Dar, daca aeeastá de-prindere va persista nealteratä incolectivisti pur sang, trebue se spe-räm cä ea nu va mai gasi résunetIn acele cete de nenorociti, pe careagenti fostuluì guvern ii miìnaü lavot cu bagheta magic& a politiei.Pentru onoarea térii, sé speräm cáminciuna va inceta de a juca pri-mul rol In operatiile elettorale.

Stréinul care ar fi vi7itat eri ca-pitala, nici n'ar fi bänuit cá este ozi de alegere. Pretutindeni a dom-nit ordinea, linistea si cuviinta. Nielo încáerare, niel o violent& nu s'aprodus. Comisari si agenti politiei,care alta data furnicad printre ale-gètori si pUrundeaü chiar in sala dealegeri, unde dad semnalul scanda-lului, nu s'aü arétat nicäeri. Ale-gêtoriï colectivisti chiar p&reaü in-cântati. de atâta ordine, cuviintä sirespect al legii.

In cele mai multe sectil, biurouls'a compus din partizanii fostuluiregim, asa c& si In aceastä privintàcolectivistilor li s'a inchis gura . Princurtile localurilor de alegeri, sam-sarii d-lui Radu Mihaiü si Ion Brä-tianu st.dead linistiti, asteptênd euresemnatiune rezultatul votului. A-eel sbiri care alta data fäceaü dinoperatia electoral& o spaimä si dinloealul de alegere un loe de sup'i-ciü, acum, Cu nasal in jos si eu pri-virea întristatâ, p&reaü mai blânzide cât miei. Era o adeverat i trans-frguratiune; ca prin farmec, frarelesélbatice se domesticiserä si nimeninu se mai: speria de ele.

Guvernul si cetáteni ad dat eri olectie de cum trebuesc sévérsite ale-gerile. Eri s'a vèzut c& scandalurilesi violentele electorale nu provindin temperamentul irascibil al ale-gétorilor sad din patimile partide-lor, ci de la o clic& de turburätori,cara puseserä mana pe putero si fä-ceaü de dânsa un abuz revoltätor.Aceastä clic& falsificase toate insti-tutiile noastre si le prefácuse In mij-loace de teroare si opresiune.

Astä-zi respiräm In libertate, vo-tam pentru cine ne inspir& maimultá incredere, fär& frica de a fiprigoniti pentru credintele noastrepolitice. Industriasul, comerciantul,functionarul, fie-care cetätean, pro-frtä de dreptul séü si alege pe a-cela care i:í presintä mai multe ga-rantii de einste si capacitate.

Regimul colectivist s'a stârpit dinräd&cin&.

TE LE GR AM EAGENTIA HAVAS

Potsdam, 13 Iunie.Situatiunea actual& a Impératului fá-

când trebuincioas& aplicarea uuel sondede alimentare, cea ce implica oare -careprimejdie, d rul Mackenzie precum si eel!'alti doctor! at c &zut de acord spre a re-curge la aceast& metodi, pentru a pre -lungi viata Impératulul.

De Sflmb &ta, alimentarea ce consist& inunt, whisky etc., se face pria interveni-rea doctorulu! Mackenzie si prin mijloculunel canuledop, pentru c& o comunicare

sa format intre aringele si tubul altmentat.

Potsdam, 13 lunie.Impératul a prinit pe regele Suediel,

care a avut o tntrcvedere de zece minutecu doctorul Mackenzie.

Starea generals. a Iniperatulul este rela-tiv satisf&c &toare.

Suveranul poatedeja s& is bran& solid&far& sond &.

Budapesta, 13 Iunie.In comitetul del:gatiunii ungurestl, mi-

nistrul de résboiù a declarat ca n'are in-tentiunea sé promcleze la noi mésuri deorganizare. El vocste numai sé pregateas-c& deja In timp dc pace formatiunile pre-vézute in cas de nobilisare prin consti-tuirea cadrelot . E yorba de niste mésurirémase pfln'acumpe hflrtie.

Oare-cari cheltiell ordinare sunt clasa-te in bugetul exttaordinar, pentru ea mé.surile in cestiunear putea fi suprimate lasfflrsitul lui 1889.

Sporirea numérului ofìterilor este tre-buincioasa pentra a complecta repede ar-armata in cas de mobilisare. Minis-trul asigur& ca numal numérul strict ne-cesar de ofìterl vor ft numitl, si c& va ca-ta ca predecesorul séù,. s& pun& in acordtrebuintele armatel ca ale fìnantelor sta-tulul.

Paris, 13 Iunie.Dupa «Journal des Debats» Englitera ar

cere Porto rechiemarea lui MuktarPasa,asusat ca ar fr causat crisa ministerial&din Turcia.

Madrid, 13 lunie.Regina a acceptat demisiunea ministri -

lor si a rugat pe d. Sagasta se formeze uncabinet.

Camerile s'aù am &nat pan& la formareacabinetulul.

Potsdam, 13 Iunie.Impératul a dormit bine. ltespiratiunea

si alimantatiunea sunt mal usoare. Sta -rea lorl,elor sale e mal buna.

Potsdam, 15 IilnÍe. I M-

PERATUL A DURIT LA IIORE DIMINEATA.

RESOLTATOO ALEGEftEI

Iatá resultatul alegere[ de eri, dupacolor! :

Coloarea de RosiuLocalul Primariei

Alegàlorì înscrisì 652. Votan(ì 343.

Opozitiunea-unit&ColectivistiiFlevistitLista comitetulul anonimAnulate

165 voturl9734 »

39 »

7

Coloarea de GalberScoala comun. din str. Clementei

Alegàtorì znscrisì 803. Votanti 377

Opositiunea-unitaColectivistifFlevistifLista comitetulul anonimAnulate

204 voturi101 »

44 »

24 o4 »

Scoala comunala de la TunariAlegàtorì înscrisì 647. Votanfì 368

Opositiunea-unitaColectivistilFlevistii

239 voturl84 »

35 »

Coloarea de VerdeScoala tom. din st. Slirbei -Voda

(Cuibu Cu Barza)Alegetorì înscrisì 703. Votan(ì 364

Opozitiunea -unit& 210 voturlColectivistil 103 »

Flevistii 39 »

Lista comitetulul anonim 13 n

Scoala de baeti din str. Justitiel(Casa Poenarescu)

Alegütorì înscrisl666. Votanfì 323Opositiunea-unita 168 voturlColectivistil 108 »

Flevistii 37 »

Lista comitetulul anonim 15 »

Anulate 5 »

Coloarea de AlbastruScoala com. din str. Serban-Voda

(1laiidanul Dulapului)Alegàterì înscrisì 484. Votanti 316

Opositiunea-unit& 174 voturlColectivistil 95 »

Flevistii 27Lista comitetuluï anonim 17 n

Anu'ate 3 »

Coloarea de NegruScoala corn. din calea lancului

Alegàtor'z înscrisì 718. Votan¢ì 430Opositiunea-unit& 241 voturlColectivistii 124 n

Flevistü 43Lista comitetulul anonim 22

Iatä acum resultatul total :Oposiliunea-unita 1396 voturiColectivislü 712Flevtstii . 248Comitetul 108

HOTII COLECTIVISTEMaine alegatorit Capitales vor merge din

noü la vot spre a alege ces cinci- spre -zececonsiliert comunal , representan(l al cole-giului al doilea.

Momentul este dar bine ales case urmamcu denuntaree estor -va hojil colectiviste se-vêrsite In disolvatele consiliurl comunale aleMinisteruluï lon Bratianu.

In comuna Sarulesti din judetul Buzau,Consiliul comunal a delapidat veniturile dinamenzile pentru vitele Inclise la oborul co-munal ; a introdus bauturi spirtoase fare seplateasca taxele; a trecut In listele pentrudarea zilelor de prestatiune numai cu bratelepe 40 de locuitorl. Acesti locuitori eraù ru-dele si protegiatit consilierilor.

In comuna Stalpu din judetul Buzeu,excedentele veniturilor comunale pe snittrecuti se gasesc pe la fostit functionarial Comunes si chear pe la unit din Consi-herl, ear lefurile altor functionart pe matmulte tuns, sunt neplatite.

In comuna Comani; dir. judetul Olt, toateveniturile comunale aü tost arendate pe larudele consilierilor ; In mod arbitrar Con -siliul a formulat o Incheere prin care a de-posed»t pe niste satent delocurile for sprea si le însusi.

In sfarsit, sub pretext de a construí unlocal pentru primarie, Consilierü aü adunatbans de la locuitorl, si i -aü cheltuit peseama tor.

In comuna Tigania Crivina din judetulIlfov, Consiliul comunal a Impins pe locui-torl la rescoala.

In comunaTisan din judetul Buzau, con -siliul n'a tinut nict un registro de comptabi-litate, incasarile s'aü facut fára chitante, a-menzile de la oborul pentru vite aü lost de-lapidate ; In sfîrsit atat primarul cat si con -silierit aü sfeterisit sume însemnate.

In comuna Nedelea din judetul Prahova,primarul find frate cu un debitant de beu-turs spirtuoase, facea contrabands in tovara-sie cu dènsul.

In comuna Barsestl din judetul Putna,primarul a mancat 400 de lei de la facereaunas pod.

Cugete dar bine alegetoril tnainte de amerge maine la vot.

Se nu uite ca nu a rëmas comuna in tararomaneasca, orl cat de mica sao orl cat demare, nejefuita de administratia colecti-vista.

Am dat sute de exemple mal In toate zi-lele; aü se se mal iveasca alte sute.

Cetalent, feriti- ve de colectivitate.R.

DiN CONTRADICTIiLE D-LUI G, PANU

LIBERALII SI RADICALII

PRINCIPIUL INTERVENTII STATULUI

Polemica urmat& intre noi si Guptaaläturi cu Dreptatea privitoare la prin -cipiul interventiistatulul eprea recent&pentru ca cititoril nostril s'o fi uitat. A-mintim numai c& pe eland noi ziceamc& p&rasirea de cätre liberali a princi-piulul neinterventil si trecerea for laradicali care sunt pentru amestecul ne-mesurat al statului, este o desertiune,Gupta, de la 21, 2A si 25 -Mai zicea caacest fa pt este o evolutie naturals.

Iac& acum care era pärerea Lupteiíacum un an :

Citim In Gupta de la 9 August 1887 :In Belgia exista trei mari partide si cu

cel socialist patru: catolict,liberalt, radicalisi socialisti:

Intre radicali si liberals este o deosebire e-norma ; programul unora nict nu are aface cu al celor -1 -alti ; asa radicali[ suntpentru sufragiul universal, liberali[ contra,radicalis sunt pentru socialism( de slat, pen-tru inlervenirea slalulul si ajulorarea clase-tor muncitoare, pentru legs speciale in stop dea proteja acele clase In contra clasei mangerinduslriall si capitalists etc. etc.

La Coate aceslea d. Frère Orban si cuparlidul liberal se optar cu energie. Si este odusmanie mare tnlre aces( partid si finire ra-dicall Cu Janssen in fi unte.

La alegerile trecute si unii si alit sanpresentat cu programe deosebite,si deosebi-rea este asa de mare,în cat nu aü putut ma-car se pactizeze peste tot locul, cel pujinpentru perioada electoral&.

Actualmente sunt catolicil la putere, iarliberali[ si radicali[ In opozijie.

Luptand înse aceste doue partide In opo-zitie, si unul si altul 'sl aü si 'sl pastreazaprogramul for si lupta pentru el.

Dupe colectivisti ar urma ca find acestedoue partide In oporttie se aibä un programunitar.

Aces( lucru tnse, find -ca este monstruosi-late, nu are toc, iar in Belgia nimeaul nuta venit in mince se pretinda asa ceva oposiliei.

Maine vom urma, contradictiiled -luiPanu find foarte numeroase.

LUPARIA COLECTIVISTALa 1841, ministerul de interne al

Moldovii lui mesura de a plati tâte15 lei vechi de fie -care locuitor careva aduce un cap de lup mare si tâte7 1/2 lei de fie -care puiü de lup.'féranii incepurà a 'í ucide, pástorila fi mai linistiti si oile a dormi malfarà grije.

In cinti ani se uciserá 1.230 lupimari, pentru care Visteria a platit18.450 lei, si 271 pui, pentru care s'aplátit suma de 2.032 1/2 lei. In total20.482 1/2 lei.

«Se vedem folosul aceste[ mésuri »,zite nemuritorul Costache Negruzzi.

«Se ne inchipuim cá fie -care lup«era sè mànânce pe an tâte 12 oi.«Pare -mi -se eh. sunt destul de mo-«derat. Caree lupul ce s'ar multumi«cu o oaie pe luna? In 5 ani vine de«lup tâta 60 de oi, care pentru 1.501«lupi fac 90.000 ol. Socotind acum«oaia tâte 20 de lei, face 1.801.200«lei, din care sc&zênd 20.482 1/2 lei,«pretul capetelor a 1.501 lupi, re-«mâne fosos 1.780.7171/2 lei.»

Intr'o positiune analoaga eu aceeaa Moldovei fat& cu lupii, se aflá as-tàzi regatul României, fat& eu haitacclectivistà. Ceea ce eraü si sunt lu-pii pentru o!, sunt colectivistii pen-tru tara intreagä.

Ne -ar fi anevoie sè stabilim unmaximum de cât Pura fie -care colee.tivist pe an qi cât a furat In lungo¡

EPOCA 4 IUNIU

interval de 12 ant, cât a tinut atot- 4

puternicia tor.Cercet &rile guvernului actual des -

coper pe fie -care zi hotii, a c &ror ci-fra este foarte variabil &.Asa prima -rul comunei Vênàtorii Neamtului asustras din pungile téranilor vr'o6000 de lei, tar micile escrocheriidescoperite In sereine d -lui Oràsanu,fostul director el «Monitorului ofi-cial» se ridieà, pe cât tin pâne s-cum, la cifra de vr'o tres mii de lei ;hotiile subprefectului Veropolu dinjudetul Teleorman ail atins numaipentru anul bugetar cifra de 12.730,pe c&nd ale altor colectivisti suntcu mult superioare sumelor aretatepânà aci.

i se se noteze bine cà indivizitnumiti mai sus nu fac parte dinHigh -liful colectivist, ci din stratelecele mai de jos sail cel mult din stra-tele intermediare. Ce trebue si fifurat fruntasii marelui partid, carein curs de 12 ani ail fost nectentenitCu mâna In sacul V;steriei ? M!nteaomului se uimeste când auge:& lamiselii asa de !nalte si asa de In-delung perpetuate.

Ce trebue se se fi sfeterisit de cá-tre corporatiile colectiviste, care nuaveat alt& grije de cât de a 'si um-plea l &zile cu banii adunati din su-doarea poporuluI ? La cat trebue sese ridicesumele sustrase lndeosebitechipuri de catre intregile consiliicomunale, judetene etc., când unsingur ciutas ca subprefectul Ve-ropolu nu se multumea cu 12,000lei pe fie care an ?

Se se mai noteze cà ziarele anticolectiviste lnsemneazà numai su-mele care sail dovedit cu documenteirefragabile si cu acte ofíciale. Ima-ginaria se pierde gândindu -se la a-cel haos de furturi si mri<lversatiuni,care a atras asupra colectivistilorblestemele tërii Intregi.

Negresit nu cerem ca se se is incontra haitel colectiviste mésurilece administratia Moldovei din 1841

loase In contra lupilor. Direste bine,este folositor pentru tara se se î :i-tocmeascâ comisiuni anumite pen -tru descoperirea tutulor hotiilor aë-vArsite de colectivisti pe timpul lun-ges for administratii. Daca toti cetprinsi cu mata In sac ar fi indato-ratft se restitue banii luati hotPstedin pungile contribuabililor, din bu-getul comunelor, judetelor si mai a-les din bugetul tèrii, de sigur taraintreagâ ar bine- cuvinta din adin-cul sufletului pe aceia care ar luainitiative unes asemenea Intreprin-der!. Trebue se se fac& dreptate,trebue se se dea fie - c&ruia ce esteal séü. Impunitatea ce d. Ion Br &-tianu garante tovaràsilor sëi, erapentru dânsii o prim& de incurajarein cele nelegiuite. Exemplele ce s'arda tens prin pedepsirea tutulor vi-novatilor mari si miei, ar da ca re-zultat, daca nu stârpitura din ràdà-cini a abuzurilor, cet putin tricota-rea multora din ele. Câstigul ar fi

amens.

DISCURSULI) -LU f

N. BLARAIIBERG

el capi. Un lucru insë me consola fatacu asemenea pretentiuni ridicole sinesënatoase : este de a sti cä exist&si cozi, chiar acolo unde nu se gasestecap, dovada smeul care sbarnie, darsbarnae in vint !

Un lucru iarast caracteristic si demnde observat este limbagiul adversari-lor listel noastre.

S'a zis de mult cä stilul este omul sis'a observat, zicea un eminent scriitor,ca cuvtntul de mare sé gaseste mereilIn oratiunile lui Bossuet,tocmai pentruca acel cuvênt era acela care II caracte-riza mai bine. In schimb oratoriI ce necombat n'ad In gura de cet cuvintelede placinta, de ciolan si de stomac.

Vë las sé judecati ce conclusiune tre-bue se tragem de aci.

O voce : Cul e foame codri viseaza !D. N. Blaramberq. In ajunul alege-

rilor, trebue sé atragem atentiunead -v., asupra unora din numeroaselemanoperl ce se urzesc, din nume-roasele curse ce vi se Intind.

Ati vëzut ca acel ce 'si luase misiu-nea de a inventa liste, In vederea numala exaltatiunei lor personale,vëzênd ca'Idemascäm Innaintea opiniunel si dis -perand de a mal putea fi luatiin serios,ad recurs la o mestesugire. Ad Inpvs-tritat lista lor cu o multime denume o-norabile si cunoscute, fera stiraa, darmal ales far& vois ace store.

Ceva mai mult : ca se asigure malbine succesul listel lor, pretinsul tri-bun al poporuluI, marele democrat, nureculeaza niel Inaintea alternativel de aimbraca livreaoa Palatului. A pus nu-mele, asa de stimat al d -lui I. Calen -deru, numai ca sa faca se creada pealegëtori ca tel ce nu vor vota listalui, IsI vor atrage, antre altele, si tras -netele regale, de oara ce in capul e!flgureazä si administratorele domenu-rilor Coroaneí. Dar niai aceasta nu 'i -aajuns,a Imprumutat nume liste! noas-tre si ca se imprime listel sale antrealtele si estampila guvernamentala, acautat si un junimist, pe d. Nica. Dartoate acestea fars succes, cäci toate a-ceste stimabile persoane, declin renddupe rand onoarea ce li se face. Eatadovada :

Rostft in intrunirea din sala Orfeu la t ¡unie

Domni -: mes,

Momentul decisiv, ora solemne se a-propie. Maine vom fi Inaintea urne!. Sëne apropiem de diosa, cu sflala cucarese apropie crestinul de potir; cuci aci evorba d'un fel de Impartasire; caci side aci poate se tase viata sail moarteapentru noi. Se strengem dar bine rtn-durite noastre.

In adevër se nu vë faceti ilusiuni. A-legerile de maine nu sunt numai nistealeger! municipale. Resultatullor va datonul pretutindeni, resultatul lor va fisemnalul sait lozinca In Intreaga tara,In ceia ce priveste viitoarele alegeri ge-nerale. Dac& vom afirma din noli sim-timintele noastre comune, unireanoas-trä intima la centru, toate Incercärilecolectivismulul, de a mal ridica caput,vor rëmâne neputincioase.

ed sper ca co'ectivitatea a murit,dar d -lor 'mi e teama ca acel cadavru,in descompunerealul,se nu faca viermiNi ca acei viermi sé nu manante si pecal vil. E timpul dar sé '1 Ingropam a-dancl

S'a zis cu mult cuvênt de ilustru nos -tru presedinte ca sunt oamen! careCapti a inventa cozi, numai apre a fi ;i

D. Ioan Calenderu, fiind trecut pelista comunale a d -lui Fleva, suntemautorisat! a declara ca d -sa nu pri-meste.

D. Th. Nica, pus pe lista d -lu! Fleva,declina aceasta ono: re, prin urmätoa-rea notitaaparuta Romania Libera »:

«Pe lista canaidat,lor la comuna, ti-parita aseara In ziarul «Dreptatea », fl-gureaza si numele d -lui Th. Nica. A-micul nostru ne serie insë se comuni-cana membrilor societatei comercialesi industriale care i -sil pus numele peatea lista, ca ocupatiunile sale neper-mitêndu'! se vada In mod serios demandatul ce i s'ar Incredinta, il roagase Inscrie printre candidati numele u-nel alte persoane.»

D. Vintila Rosetti, trecut pe lista fie-vistä, opteaza pentru lista opositil -u-nite, dupe cum va anunta asta -zi in«Romanul ».

D. Chr. Cerlenti, care a fost pus sipe listaopositiuni! - unite si pe lista d -luiFleva, primeste a fi pus numai pe listaopositiunii- unite.

D. doctor Stefánescu -Sache a decla-rat ca nu primeste se fie candidat decet pe lista opositiunii -unite si a cerutse fle sters de pe lista d -lui Fleva.

D. N. N. Hagi Stoi la, pus pe listacolectivista, a declarat ca nu primestea figura de cet pe lista opcsitiunel-unite.

s'ar face, se fttt lini,6tl ca unit ce avetisimtimêntul forte! voastre si se res-pundeti eu suverana vostru dispret laor ce insulte sail provocäri ; caci num'as mira ca adversarit nostri, dispe-ränd de isbanda, se mute prin violentesi excese de tot lelul se pateze cetputin alegerile f8cuta in persoana ad-versarilor lor. Sun: convins ca nu veticadea In aceasta cursa grosolana si eaveti da exemplul adevëratsi la urna, cum lati dat mereíi In In-truniri si chier In ìultele de stradií cuarbitrariul; si ca se termin cu un singurcuvent, ve vol zice :

Am scapat de Vizi. : se evitam Ca-diul!... (Aplause prelungite).

Afläm in acest moment ca si d. C. 0-länescu refuta de a rìgura pe vre -o listapentru Consiliul comunal.

Ce mal ramane dar din aceasta listafantesista ? Ambitiosul si micul sèdcortegiil !

S'a pretins ca n'am voit comer -cianti pe lista noastra. Aceasta nu esteexact. Avem comerciante pe lista I *idaca nu sunt atati pe cet am fi dont,este ca atuncl când am oferit Prese-dintilor societatilor sase locur!, el neail respuns ca ail deja angajamente cud. Fleva. Cum si pentru ce ? Rëmanes'o spuna d-lor ; tacl noua nu ne -aspus'o.

Dar ca sé revin la alegerile de mainemarturisesc c& am oprea mare tncredereIn inteligenta poporuluI roman ca seresimt cea mai mica Ingrijire. El a fostprea Incercat, In timpii din urma, pen-tru ca se nu fl Invatat multe I Nimic Inadevër nu cosce si nu Imb&traneste sutepe om ca suferinta, si poporul romana suferit prea mull pentru ca se se ma!lase a se ademeni numai de vorbe. Totce ve conjur dar, scumpi concetateni,este se va feriti de provocärile ce vi

CRONICAProfessa de crertintza a canutcandidat coleotivist pentru ale-

gerile comunaleDomnilor I

In toc de eleclricitlleDe gaK fluidscanatorie IVom introduce fn celateLamina lune! albicie...

Orasul spre -a'l pa4 firesteIl vom tnconjura c'cn gard,Si vom lungi cu date desteNelerminatul Bule:ard...

Nu vorn permite deoraiirPe la façade si perla ;Pentru -a scapa deinundatil,In garla vom bägaburelt...

.i¡arna vêntul cárd suspinaSi când e ger nesuferit,Orasu 'ntreg- prirtr'o masinäVa fi perpetuu fnctllit...

lar vara, vom trai viata !Zefirit vor sopii anor;Vom pune 'n DQmovita ghiaia

aer un parfun

Vom face punir ae:ieneSi troluare 'n maKcieSi parcurt BabiloneneSi parapelurl de cilic...

Vorn face chioscurl iapone {e,Cu fel de fel de floretrit,Care pe toll sä minunele !Vom face si alte istoril...

Mäturätoril de-pe stradeVor avea lucru 'ml pare bunIn locul maturit ce rade,Mänucht de pene de paun...

Vom face lucrurl minunateDe care nict n'ave(l habar !...Nu'mt plac cuvintele umfiate,Si nu me laud...

Un cetateanPanglicar !

Camil.

INFORMATIÚNI

La Galben si la Negru colectivistieraü eri decisi se provoace scanda-luri; vêzând Insë cât de inferior eranumêrul bàtàusilor lor fat& cu mul-tiuiea de alegétori independenti cevenise la urns, ail renuntat la ideascandalului.

0 manifestatie cú torte s'a fácuteri seara la orele 12 noapte, inaintealocuintelor d-lor D. Brâtianu, gene-ral Florescu si inaintea Clubuluiconservator.

-s-Un consiliu de ministri s'a tinut

astà-zi la ora 9 p. m.-s-In anul acesta distributiunea pre-

miurilor se va face in localul fie ci-rei scoli in parte.

- OB-Aflàm dintr'o sorginte autorizatà

ci colectivisti isi retrag lista la co-legiul al 2-lea pentru alegerile co-munale.

INCIDENTELE ALEGEREI DE IERI

Eri la orele 12 colectivistii care e-raü strinsi ',icelui de la Primé.-rie, scornise tirea cà la MaidanulDulapului s'ar fi intèmplat un scan-dai. Manopera colectivista a fost de-j ucatà la timp.

Tot! fostii comisari colectivisti,intre care eraü frati! Coengiopol,Virgiliu Iliescu, Rusescu, Dumitres-cu, Corneliü, etc. etc., formati lngrup, mergeaü din sectie in sectie,i:ntov&ràsiti si de frati San Marin, casë intimideze pe alegëtori, dintrecare multi nu stiaü daca numitil a-genti colectivisti mai eraü Incà Infunctiune sat nu.

Fostul loco-tiitorde primar al Ca-pitale', d. Bibicescu, perorând ieriIn mijlocul mai multor cetáteni si a-r&tându-le bine-facerile colectivitâti,cetàtenii aü inceput së'l huiduiasc&si bietul d. Bibicescu a fost nevoits'o ia la sànàtoasa.

R

Proclamarea oficial& a resultatu-lui alegerel de ieri, nu s'a f&cut decât foarte târziü, la orele 10 noaptea.Presedintele, d. Macca, ins&rcinândpe d. Gr. Bràtianu cu citirea proce-sului-verbal, acest colectivist a re-fuzat së fac& acest lucru, pretextândcà nu mai vede. La'sfirsitul eitireiprocesului-verbal de catre d. Macca,un imens ura isbucni tn sal&.

D. Peche Protopopescu, in mijlo-cul strigátelor de : «Tr&iasc& Opo-sitiunea unitá, tràiascá primarul Ca-pitalei» lriând cuvtntul, a multumitasistentilor, spunênd c& alegerea deazi are douë semnificatii : alegëto-rii ail voit sé sdrobeascà si pe colec-tivitate si pe ambitiosi vulgari.

Sfirsindu-si micul séü diseurs, d.Pache Protopopescu a promis cetâ-tenilor c& va ridica Bucurestii laIniltimea oraselor celer mari.

sas-D. C. Stroici prefectul judetului

Dorohoit se afl& de eri In Capitalà.at-

*eful musicel regimentului 4 d.Kratochwil va fi decorat cu Bene-merenti cl. II. -s-

D. general Theodori va pleca mâi-ne la Câmpu-Lung pentru a asistala instalarea noului spital militarpentru boalele de ochi ce s'a Infiin-tat in acel oras.

-SEO

D -ni! Guran, directorul serviciuluiTehnic de la primarie si Zane subdirector, aü demisionat azi de dimi-neatâ. Ni se spune cà demisiuniled-lor at fost refuzate.-r-

Din Suceava ni comunica copie dupé te-legrama trimis& Pre$ediutelut Consiliulul:

D lui" Prim Ministrutv Bucuresti.

Subsemnati proprietari si alegëtoridin coleg. I si al 11 al judetului Su-ceava, pltrunsi de actul mare deechitate Meut de d-v. inlocuind peprefectul Lâtescu prin d. AlexandraMillo p_rsoan& onestà, si care sebucurà, de increderea noastrà negràbim a vé exprima vine noastremultu miri.

Dimitrie torgandopol, Gheorghe Maca-rescu, Toaderu Totosu, Vasile Lovinescu,Gheorghe Ionescu, Gheorghe Diubert, Da-vid Tatos, Nicu Ioan, Ion Ciulel, GrigoreBraescu, Alexandru Hulubeiu , Dimitrie

Medicu Crupenschi, Vasile Teo-dorescu, Ion Teodorescu, Cocritia Gheor-ghiadi, Co-tache Florescu, Vasile Botezu,Mahal T. Ghitescu, Vasile Ioanovici, An-ghel Valy, Gheorghe Costandache, ToaderGhitescu, Mihai Ghitescu, T. Diubert, I.Ghitescu, G. Ghetiu, Grigorescu Iconomu,Anastase Stroie, Alexandru Stamati, Mi-haiü Dragonciu, Leon Niculescu, GheorghiPascaly, Nicu Stamati, Preotul M haiü Mo-vilescu, Coman Vidrighinu, Stefan Iaco-vachi,Constantin Iacovachi,Henri Enghel,Vasile Grigerescu, NeculaI Filoti, AlecuFotino, Dimitri Dimitriu, Leon Celiulescu,Alecu Bozineanu, M. Florescu, CostachiConstandachi, Alexandru Dubert, AlecuCaramfil, Iancu Filoti, Petru Despotu, Gh.Vasil iu.

-st-E);samenele liceului St. Gheorghe

Incep la 6 Iunie si se termini la 26Iunie.

-*B-D nu Dimitrie C. Macovei, obti-

nênd diploma de doctor In medecinâla Facultatea din Paris, a sustinutaci cu mulot succes esamenul de li-berà practica a medicinei In tari.

- s-La Br&ila a apàrut un ziar sëptá-

mânal eu numele Progresul Comer-cial, ce 'si propune a ap&ra intere-sele comerciale si industriale; uràm`isbândà, In misiunea ce 'si a luat,moulu! nostru confrate.

Eri la maidanul Dulapului un in-divid, ariume *tefan Niculeseu, cautase faca scandal la localul alegerilor.

Arestat de Politie, el a sfirsit prina màrturisi cà a fost plàtit de )infost sub comisar colectivist, anumeMânescu, si de un cârciumar, ca sêbatá pe cei ce nu ar vota pentru colectivitate.

s>IoN-

Frätia este numele unui not organal meseriasilor ce va apare o data pefie care sépt&mân& la Focsani, careintr'altele cere, reinfüntarea corpora-tizrnilor de meseriasi" pe bresle înboat?" fera.

Urâm viati lunga confratelui no-stru.

--D nul Gheorghe apostoleanu, zice

Frätia din Focsani, a oferit pentruImbunàtiitirea Imbràcámintei gar-distilor, salariul ce i s'a cuvenit tacalitate de presedinte al comisiuneiinterirriare a urbei Foc3ani, pe tim-pul servit In luna Aprilie ecspirat.

--sis-Afl àm eu pläcere cà d. Athanase

Herëseu, avocat ln Craiova, va fi Incurênd rechemat In magistraturaIntr'un post superior.

D. Ath. Heréscu, care ca magis-trat a stiut a se tine tot d'a-una latnàltimea chemàrei sale, fijad jude-citor de instructie la Craiova, a foot

pus in disponibilitate de implacabi-lul Stàtescu, numai pentru cà fra-tele d -sale, actualul prefect de Val -cea, fácea o opositie cráncenà co-lectivistilor.

In cat rechemarea ln magistra-tura a d -lui Heréscu, pe lêng& cà vafi o dreapt& reparatie ce i se dato -reste, va fi si o numire din cele mainemerite In justitie.

-ss-Cursele de Durninecb vor avea un

caracter cu totul special.Ele vor fi cu atât mai interesante

Cu cât la premiul tribunelor casi sevor putea mesura entre dânsi.

Asa de esemplu la acest premiavor alerga Dicli, Allein, al d -lui A.Catargiu si Gondola din hergheliaPaacani.

Dich sufer& o supra Incircàturäde 13 kilograme.

Afar& de aceasta, sumele ce sevor stringe la totalisator vor fi foartenumeroase de oare -ce In cursa Gen -tlemens- Reatens cai find necunos-cuti pariurile vor fi foarte intere-sante.

Mai toate logiele Bunt date deja.La aceastà cursi damele vor o -

feri un premiü.

Pentru urmärirea $i prinderea unor con-damnati, care to ziva de 14 Martiecorent ail evadat din tabacaria de la pe-nitenciarul Bucovät, d. Prefect de VacaA. N. Grecianu, la sosirea d -sale in acestjudet, a concentrat seaptec &I &rasi sub co-manda unui caporal, care tns& dupe ceail stat concentrati un timp de 13 zile nuail putut obtine niai un resultat, cäci sol-data cu caporalul for nuseocupaü tntr'unmod serios pentru atingereascopu uipen-tru care eraü trime$i, $i ast -fel '1 -a des -concantrat.

Dupe positive informatiuni ce avea d.prefect, stiind cä acel condamnati se aflaüadepostitl In padurea dupe proprietateastatulul Comana, s'a dus tnsu$t In locali -tate, $i prin mésurile administrative ce aluat, unui din acei condamnati vestitulBuciulick, s'a $i prins dupe 24 ore.

Acest bandit care este condamnat la IOani, din care a $i fäcut 8 ani, asta -zi segaseste inaintea d -lui jude de instructiechemat pentru un noli omor ce a comisasupra unui tovaräs evadat odata cu dên-sul anume Costandin Coranga, pe care '1 -atmpuscat pe când dormea.

Trebue se märturisim ci actualii func-tionarl administrativi, vezênd energia $e-fulul for In a stirpi hotiile,i ail Inceputa'$i indeplini mai cu santenie datoriiletor, $i dace vor urma pe aceasta cale, sun -tem sigurl, ca averea si viata locuitorilornu vor mai fi expuse ca pan& acum a fihräpite de facätoril de rele.--

Asociatiunea generala a studenfilorUniversitari sedia Bucurest!,face eu-noscut tuturor d lor student! ça inscri-ertle pentru Cinerea conferintelor lacongres, ce anul acesta se va tine laPiatra In Septembre, se face la d. Ni-colae S. Dumitrescu, delegatul asocia-tiune! Strada Schitu Magureanu No.47, numai pana la 15 Iunie a. c. pentruça conform regulamentulul sé se portapublica subiectele conferintelor ce sevor decide a se tine la Piatra cu tre!luna mainte.

Inscrierea se face t: imetand conic-rintele In resumat impreuna Cu o ce-rere de Inseriere la adresa delegatulul.

La 15 Iunie Inscrierea va fi definitinchisa.

DEPESI TELEGRAFICEAGE\TIA HAVAS

Postdam, 14 Iunie. Niel o schim-bare esentialá nu s'a produs in stareaImpëratului in cursul zilel. S'Abiciuneacontinua a fi mare si inspira vis neli-nietr.

Postdam, 14 Iunie. Printul im-perial si principesa sunt actualminte laFriedrichskron. De la 4 ore dimineatä,ImpërAteasa este lauga Impëratul, carese afla de la 10 ore 1/2 dimineata putinmai bine. Printul Enric a sosit. Princi-pesa de Meiningen este asteptate laFriedrichskron unde ministrul de jus-titie a sosit.

Budapesta, 14 Iunie. Comisiuneadelegatiunii unguresti pentru bugetulAfacerilor strëine, dupa ce a ascultatexpunerea Comitelui Kalnoky, a expri-mat In unanimitate recunostinta sa siaprobarea pentru politica strëina.

Comitele Kalnokya zis: Niel o schim-bare nu s'a ivit In Orient in ateste lunadin urma, mai eu seama nie! un faptnu s'a produs care ar putea sé ne dealoe a face ceva, cea ce ar gasi aproba-rea si sprijinul acestor factor! cu carimai eu seama In cestiunile Orientale,dorim a proceda intr'un comun acord.

Simtimintul general este c& incorda -rea situatiunei politice descreste Cutoate astea, niel unul din motivele depreocupare pentru patea lume! n'a dis-parut. Sorgintea acestor preocuparl nueste numai In conditiunile tërilor bal-canice ci si In situatiunea generala aEuropei.

Totusi, ministrul constata fata cu a-ceasta, la inceputul anulut o potoliretnsemnata. Dac& poate se fie sperantaune! mentinerl a p&cil pentru o duratamai lunga, guvernul are eu tonte asteadatoria de a tnfatisa putint:. ca nesigu-ranta se va prelungi si va sili statele aintariarmatele lor, nu numai in treaeatci tutr'un mod organic $i in chipul de aputea brava or ce eventualitate. 0 ast-tel de stare e mai buna de cit. rësboiul.

Ministrul saluta cu satisfactiune aim-patiile exprimate de mai multi oratoripentru aliante cu Germania; si apro -barea ce alianta gäsegte la toate po-poarele monarchiei este proba ca tra -tatul si vederile celor doue state auntbasate pe mentinerea paci! si buna sta-re a calor doue part! contractante,

Ministrul a relevat asemenea In ter -meni chldurosi marea tosemnatate a a-liantei cu Italia ai a declarat In sfirsitca scopurile monarhiei In Orient cores -pund intereselor pupoarelor balcanicesI sunt aceleass casi a celei mai m- riparti a statelor Europei.

Ministrul a respuns to urma maimultor cestiuni speciale.

Budapesta, 14 Iunie.In comitetulafacerilor straine a delegatiunii ungu-resti, Comitele Kalnoky a declarat cäAustro- Ungariaurmeaza o politic& foar-te pacinica.

Comitetului bugetului el a facut ex-punerea situatiunii afacerilor straine,relevênd cA bugetul for s'ar vota Inurma. ( ?)

Budapesta, 14 Iunie.-- RespunztndIntrebarii relativa la tratatul de comerscu Romania, Corritele Kalnoky a zis cänegociarile eu Romania aü fost lasatetate- va zile, din causa schimbarii mi-nisteriale ce s'a operat in Bucuresti. A-ceasta nu va se zite ca aceste ne.gocierimergeati niai bineinainte.

Intrevorbirile continua asupra pro -puneril cabinetulul roman care tinde areinoi tratatul pane la 1891, dar nu sepoate face nici o precunostinta asupraresultatului tor.

Madrid, 14 Iunie. Noul cabineteste ast -fee compus: dd. Sagasta, pre -sidentia consiliuluí; Martinez, justitie;Armijo, afacerile straine; Capdebon.Colonic; Arias, Marina; Moret, interne;Puigcerver, flinante; Canalejas, lucrarepublice; O'Ryan, résboiü.

Nouil ministri vor presta jurAmêntasta seara.

DIN DISTRICTEPU'l'N A

Miscarea electoralaIn ziva de 29 Mtiitl zice «Fratia» s'a

facut In Focsant alegerea de delegatipentru comuna.

Aceasta alegere s'a fectuat In ceamai mare liniste, cum de multi ani nus'a mai vêzut

Lista propus& de partida meseriaai-lor, fiind sustinuta si de opositiunca-unita a intrunit unanimitatea voturilorexprimate.

Seara avênd loc o Intrunire a oposi-tiunei- unite, entre altele s'a recunoscutca si delegane alesi, care representa pealegétorit indirecta, se propuna un candidat la consiliul comunal.

Noi multumim din suflet d -lor mem-bri al opositiunel -unite ca tin seam&de toate cíasele, si din parte -. e, le re-comandAm 3 parsoane : pe Preotul Ne-cula Gerce, Du-nitru Murgu tabacar,t}i Gavrila N. Secara ; or care din aces-tia va fi ales, suntem siguri cA ne varepresenta cu demnitate In noul consi-silift comunal.

BUZEUMiscarea electorala

AsearA s'a tinut, zíce «lndependenta.In salonul confiseriet «Universala» o In-trunire intima a partizanilor d-lui NaeStatescu.

Nu s'a mai vézut, ca pe vremile co-lectivistilor, furnicând agentil politielsaü bataust pe langA localul Intruniret.Linistea cea maI complectA a domnitIn tot timpul °ntruniret.

S'aü dus timpurile cand libertatilepublice eraü o minciunä.

Cum s'aü apropriat alegerile a Ince-put iar sé se iveascA diferite mutrestreine pria oras, partisano aI boerzt-luì (1?) Nicu ConstaUtinescu.

Boroghina, Sarateanu, Paraianu, Bi-volu, Danescu, Iancu Popescu s tige-nil de la Simileasca In cap eu simpati-cul Costica Catuneanu, ad Inceput dejasé cutreere mahalele orasului Indem-nand lumea se voteze pe cinstita aleahtacol activistAcare'i-aprocopsit atateaans.

De notat ca pana asta-zi acesti cara-ghiosi n'aü Inceput se se planga de pre-siuni administrative ai alte prostii, cumfac tovarasil lor din Bucuresti si alteorase.

DOLIIUBatausii colectivisti

Apararea public& urmetorul documentcare tnfiereazA pentru tot -d'a -una pe ves-titul cap de basausl din Craiova :

Domnului N. P. RomanescuDomnule,

In urma destainuirilor a o parte dinagentit d -tale, asupra celor petrecuteIn seara de 15 Ianuarie remesesemconvinsI cA d -ta erti acel care a esecu-tat Cu o disciplina demna de alta causaacel memorabil scandal.

Cu tate -va zite mal Incinte voises seIntrerupi tntrunirea liberalilor inde-pendents unde trebuea se vorbeasca d.Nicolaid, Intrunire la care noi aveamse luam cuvintul pentru prima oars.

Gracie numai Intamplari, indepen-dente de vointa d -tale, am scapat Inacea seara de scandal.

Ca se fior bine edificati asupra tu-turor acestora, am facut o Intreagáancheta pe comptu! nostru si am cAu-tat se coroborAm mArturiile cele matdiverse.

Personalmente noi avem amica, Inrtndurile liberalilor nationals, barbatipe care 'í stimAm si iubim de si suntIn alta talbara politica.

Ne -am adresat acelora care se plan -geaü amarnic de d -ta ai care nu gA-seaü destule cuvinte eu care se Infle-reze conduite d -tale pe timpul algeri-lor, conduit& cara dupe spusa cl-lor Ii acompromis.

Toto, far& nici o esceptiei pe d-ta tefac räspunzêtor de infamia din searade 15 Ianuarie si tote declara cA datavor reface partidul liberal, aceasta vaf far& d -ta, care eats compromis si Incontra d -tale care trebuesti eliminatoa un element disolvant si periculos,

EPOCA 4 IUNIU 3

Aceste lucruri le spun :, 1). D. Anastase Stolojanu, care de-clara ca a facut tct ce este omenesteposibil pentru a Impedeca scandalul sicare deplora cA a avut In comitet unom ca d -ta care incurca pe ti' ti si acompromis succesul final al partideinationale- liberale.

2). D. Cl. Varvoreanu care se leapädade d -ta eu oroare de cate ori vinevorba la clubul tinerimi de persoanad -tale.

3. D. Petre Chit.u, sincerul si nepata-tul liberal pe care pe de o parte '1 corn-bateati si compromiteati, lar pe de altauzati de el si de influente lui asupra li-beralilor integri pentru a le obtine vo-turile. D -sa ne spune cA de ar fi atiutpromiscuitatea In care era se fie nevoitse zata si faptele ce era se comití, arfi fugit de contactul d -tale. Iar in pri-vinta scandalului de la 15Ianuarie,ne -adeclarat, transmitem aci proprieled -sale cuvinte : «cA este si d-sa acummoralmente convins de participaread -tale, in urma probelor ce curg dintoate partile, dar c& nu stie personal-mente nimio cum si ce fel al organizatbat&usii. Stie numal cA la vr'o cate -vazile dupe scandal, a venit pärintele El.Petrescu cu d. P. Niculescu. Acetidomnt, la acea epoca eraü cu d -ta, lu-cran cu d -ta, era chiar pärintele Pe-trescu pe aceeasi lista eu d -ta, si i -aüdeclarat ca in ce priveste seara de 15Ianuarie se o lase tacuta, cae! politaiulChintescu si cu Romanescu o aü pe su-flet.

4. D. Buzoianu, profesor, declara cae convins ca aü fost b&tausi din partesguvernulus, cA stie cine i a organizat siadus la Intrunire; dar ca nomina odiosasi '1 e teama se spue numele celui ce eculpabil de asta ignobilaactiune. Atuncicand nob am pronuntat numele d -tale,nume ce vine imediat pe buze cand sevorbeste de acel scârbos, d. Buzoianua t &cut.

5. D. Betolian, care cu rezerva d -saleobicinuità, de cate ori vorbea eu al filsan cu Seulescu despre Intimplareastiuta, deplora cele intimplate, lasandse se Inteleaga cine ar fi culpabilul.

6. D. M. Mäldärescu, care mult timpn'a atiut si a fost sinceramente convinsca batAusii ar fl fost din partea noasträ;dar care, dupe cele declarate lui Seu-lescu ieri 28 Maiü la orele 10 diminéta,In gradina d -sale, sustine cA d -ta com-promisi partidul liberal, ca se vor re-constitui fÑrä d -ta, ca de o luna e convins ca aï participat la scandalul de la15 Ianuarie fera si cunoasca detalit, cabine vom facenot daca te vom demascasi Infiera, iar ca scrisoarea v'a adresa-t'o mai mult ca sé evite noi scandaluride care e shtul.

7. D. Ghifä Seulescu, care a fäcut par-te din comitetul liberal - national si carea esit tocmai din causa scandalului ced -ta ai Inscenat si pentru ca stiuse Cucate -va zite mainte ca d -ta puses[ sate-liti d'ai d -tale se ne fiacre pe noi.

Afart de ton acestii , Intreaga inte-ligente, ton oamenii culti si integri dinacest oras se leapada de d -ta. Nici unulnu voeste se te sprijine.

Cat despre noi,cu regret UT declarAmca suntem pe deplin convinsi de tot cese zice si se strie pe scarna d -tale in a-ceasta afacere. Am fi dorit sé fie altfe!;dar In fata probelor sdrobitoere ce a-ver si a oamenilor ce ni le dad, nu pu-tem de cot se ne Inclinäm.

M. N. SeulescuN. P. Guran.i v

A 2' EDITIUNE

REVISTA ZIARELOR

ALEGERILE DE IERIAprecierile presei :

«Lupta» gaseste ca :«Comparând lista oposiçi1 -unite cu cele -

l'alte In parte, vedem eA a tntrunit o ma-joritate sdrobitoare, daca tnsA corn parAmnumérul celor care ail votat'o cu numérultotal al votançilor, vedern ca n'a dobânditde cAt 225 voturi de majoritate.

La alegerile trecute, colectivistii ail In-trunit 1343 voturi, lar opositia -unita 945,ast -t'el dar distança dintre guvernamen-tali si oposançl era atuncea de 400 voturl.

In ri zumat, colectivistii sil pierdut deatuncea 631 voturi, lar opozitia -unita actistigat 4:")3. lin ultim calcul ne probeazAcA actualii guvernamentali ali tntrunit a-cum acelas numér de voturi pe care l'ailIntrunit colectivistii cand eraü la guvern.Si unii si alçii sii Intrunit cate 13.0 si cA-te-va voturi.»

«Lupta» este tot atat de cinstitä Infacerea socotelilor sale, ca in citareaautorilor pe care 't pone se zita ce'í vinela socoteala In discutiunile sale.

Vorbind de alegerile comunale de a-cum un an, «Lupta» pune fata In tatavoturile colectivistilor si ale opozitiei-unite.

De asta data pentru a mari succesulcolectivistilor, adaoga la voturile a-celera pe acelea ale listel disidentilorsi a d -lut Kirilov, care avea in cap pedd. Dim. Bratianu si Al. Lahovari.

Nu credem cA d. Fleva va fi mAgulitd'a sé vedea trecut aleturi de co!ecti-visti, dar constatam cu placere cC Lupiapune lista pe care a sustinut'o maimult, si In favoarea cáreia d. Bacal-bssa de la Lupia a vorbit la Ateneü,alêturi de colectivista

In mod cinstit deosebirea este ceaurmetoare : opositia -unita cu disidentisi eu lista d -lui Kirilov aü intrunit1755 de voturi In contra colectivitateIcare n'a Intrunit de cot 712.

Prin urinare avem o diferente depeste o mie voturi, contra colectivi-tatel.

Telegraful constat& isbanda oposi-tiet -unite in contra colectivitätel, dar

puce aceastA isbandape socoteala tra -dAreI liberalilor.

Dreptatea anuntênd ca societAtile co-merciale si industriale retrag lista ceaü propus pentru colegiul al 2 -a dincapitala, vorbeste est -fee despre alegerile de eri :

Nu este nicl o rusine d'a recunoacue cAopinia puntica nu a Infieles sail n'a voit sétnteleagA campania ce tntreprinseseram.

«Inainte ca ai dupe alegere recrimina-rile si supérérile sunt de prisos», ziceanzilele trecute. Acest lucru tl repetam siazi.

Din lupta de eri esim farA nici osuperare, convinsi cA viitorul ne va dadreptate.

Ronzânia Liberei constata In putinerêndurl libertatea care a domnit laalegeri si cat de mare a foot Invinge-rea colectivitätel.

Nafianea fäcênd socoteala voturilorobtinute de colectivitate, zice:

Cine suns acesti 706 alegétorl ? Funcfiio-narit. Vechea zestre electoralA a guvernu-lut colectivist, functionari, care l'ail men -çinut atatea ani la tarma, tot el ca sca-pat si acum colectivitatea de rusinea dea nu Intruni mai niel un vot t capitala.

Se stie cA numérul agençilor guvernu-lui trecut remasi la posturile for este des -tul de respectabil ; d'asemenea mat toateinstitutiunile noastre de credit, precumBanca Nationale, Creditele funciare, etc.,sunt administrata tot de colectivista.

Enirea zice c& :Acest resultat, dat to conditiunile to

care s'a dat, este una din atele netnteleserétAciri ce se vad adesea la popoare darcare se plates° amar, mai curénd or maitarzie.

and se desteapta alegetorib, Unireagaseste cA sent ratacitt 1

ULTIME INFORMAT[UNI

De cdnd «Lupta» nu mai poatespune prostii in discufiunile serioa-.se, s'a apucat se spue cele mai na-prasnice minciuni.

Ast -fel, spune cä la albastru eraübätausi liberali conservatori si cä d.colonel Voinescu a arestat treì.

Adevërul este cd eri lumea deprinseicu alegerile din timpul colectivistilor,vorbea, la fie care coloare cunt, cä arfi beltäusi la cele- l'alte. Asemenea sgo-mote false ajungdnd si la urechiaprefectuluï polifii întru cdt privestecolóarea de albastru, d. colonel Voi -nescu s'a dus la fala locului si a cerutchiai' 'd lui Fleva care se alla acolose'i arate daca suns san nu baläusï.D. Fleva a spas cä nu l'a vëzut ca sid lui i se spusese acest lucru pe cdndse alla la alta coloare. Cu toate ape -lztrite facute de prefectul polifiei laasistenfi nu s'a descoperit nici un bd-täusi.

«Gupta» a min fit. N'a Jost nidbätäusi, nici alegëtorl batufi si nimenin'a Post arestat.

E resine !St

Asid seara Viveri la ora 8 va fï oînt unire publica a opozifieì unitela scoala comunal& din strada lancu-lui (Negro).

Resultatul alegerilor comunaledin Tecucs colegiul I

Lista Opozitiei -Unite a reunit 92de voturi lar lista colectivista nu-mai 37.

Primim dinBrailaurmatoareatelegramä:Felicitiim pe alegëtorii coleg. I id

din Bucuresti derrsultatul victoriosobtinut de opozitiunea -unit& -si dedeseprobarea data atitudinei d -luiN. Fleva.

Comitetul liberal - conservator.3C

Ziarztl «Lupta,» ale cdrei nerusi-nate minciuni nu se mai pot numëra,dind seama despre resultatul alege-rei de eri, intituleazel lista propus&de d. Kirilov de «lista Epocei.»

Credem cd nimeni n'a Post amdgitprintr'o asemenea minciunel grosolaná.«Epoca» a publicat regulat in copulziarztlui, lista candidafilor opozifieï-unite pe care 'ï susfine si dênsa. larlista d lui Kirilov punta jos menfiu-nea urntatoare :

«Toate ziarele ait refuzat se publiceaceasta listel.»

Prin urinare procedarea celor de la«Lupta» e eu desëvdrsire incorecta stnedentnel.

Cenar «Telegra fol» care nu este prie -tenul nostru reczcnoaste aceasta in nu-nierul de asta -zi.

Mai putem addoga cd d. Kirilov numai lace parte din redacfia noaslyd ;aceasta conform dorinfei exprimatechiar de d-sa.

M. S. Regele ins tit de adjutantulsell de serviciü a venit azi lo 3 orela palatul din Bucuresti mide a pri-mit pa d. P. Carp.

tConsiliul permanent de instructie

a terminat azi diseutia numirei de-legatilor ce vor asista la examenelepentru finele anului de pe la scoliledin Capitala.

AzI a venit Inaxtea consiliuluí derésboiü procesul celor 34 reservistb,care n'aü vo :t sé se supue crdinului ca-pitanulul Bratu pe timpul r6scoaleI tt-ranilor.

Consiliul este compus din d -nit colo-nel Vasilescu, preeedinte, maior Flo -rescu Stoica si capitanit Dimitriu siBratianu, ca membri.

Fotoliul ministerului public e ocupatde d. maior Ghergheli.

La ora 0 desbaterile continuand, vompublica maine o dare de seam& deta-IiatA.

D -nii dottori, Alesianu, *Au siBoicescu aü procedat azi la Marcutala un nod examen medical asuprastarei mintale a lui Radu Preda Fan -tânaru.

Suntem poz!tiv informati ca d. N.Fleva If a retras lista de la colegiulal 2-lea.

D. Fleva, flind tare obosit,va plecaazi la tara unde va sta vr'o trei zile.

tAzi d. Theudoroff, agentul Bulga-

riei a plecat la Rusciuk pentru afa-ceri particulare.

D sa se va reintoarce chiar mâinein Capitala.

ELogica Luptei.Sâmb&ta 4 lunie, coloana 1-id :

«E adevérat ckguvernul n'a ingeratIn alegeri....»

Sâmb&t& 4 Iunie, coloana a III-a :«La albastru cârciumele eraü inte-sate eu bátitusi; In fruntea lor eraüsliijbasii politieï-»

X; Suntem informati ca d. Alex. Cos -tescu, secretarul general al Ministe-rului dejustitie, a fost însércinat cuanehetarea afacerei d -lui Slavescu.

Mai multe persoane s'aü plans cád. S1 &vescu n'a prezidat biuroul sêüelectoral cu impartialitatea cerut&de lege.

tD. Epaminoda Franeudi, profesor

de literatur& greack la Facultateade litere, a fost reales Decan al a-celei Facult&ti pe un noü period detrei ani.

!tAflám c& d. C. St. Bor&nescu, li-

centiat 4n drept, va fi numit judec&-tor supleant la tribunalul de Pra-hova.

XAN= eu regret caid- soaraHejdeü

fica eminentului nostru acedemi-can se alla greti bolnav& la Viena.

D. Hajdeü chemat find prin de-pesa telegrafica a plecat deja eri.

Tribunalul de 11fov sectia a III -aa osândit la 2 lupi Inchisoare pe 5 lo-cuitori din comuna Pasárea care Intimpul ultimes revolte aü ultragiatpa dd. judecâtor de instructie Tá-taranu si procuror Cârlova.

INTRUNIREA OPOSITI[-UN[TEDIN

SALA ORFEULa intrarea d -tor Dim. Bratianu, Pro-

topopescu Pache, P. Gradisteanu, C.Raceanu, Palladi , general Florescu,Vintila Rosetti , N. Blaramberg, etc.publicul aplauda cu frenezie.

Un numer Insemnat de alege.tori um-pie sala, ast -fee ca la 4 ore si 15 minutenu mal era nici un loc.

D. Dim. Bratianu este aclamat pre -sedinte.

D. Dim. Brdtianu multumeate publi-cu!ut care aplauda pe membriopozitiei.

Nu d -v. se ne multumitl, ci noI d -v.,Ott succesul de ieri se datoreste nu-mal curagiului si barbatiei voastre. (A-pinuse).

Lupta a fest crancenä, caci am avutse luptAm contra mai multor liste.

D., Dim. Brätanu lauda tactul si in-telepciunea alegétorilor. D -v., adaugad sa, trebue se stia co. victoria de ierla fost mare, dar nu trebue se uitatt cAsi de ziva de maine depinde Intreagavittorie si confundarea asupritorilor deieri.

Voci. Vom merge eu totil maine 1D. Dim. Brätianu. Se mergem dar eu

totil mainte, caci avem cu nos si legeasi dreptatea.

D. Rateami, vorbind de libertateavotulul, zice : «Acestel intregt libertatisi vointei alegetorilor, se datoreste vic-toria de ieri.» (Aplause).

Voturile obtinute de colectivistl ieri,adauga oratorul, nu se datoresc auto -ritates for morale, ci complicilor tor,care se tem de resplata de maine. (A-plause prelungite).

De alegerea de maine depinde'cade-rea colectivitatei, ce s'a inaugurat prinlibertatea cea mai absoluta a alegeri -lor. ( Aplause).

Nu noi am cAutat se virim zizanie;nu noi am cautat se antrenäm pe ale -gatorl dupa cum se antreneaza cai lacurse. ; Aplause),

D. Räceanu termina rugand pe ale -gAtorl ca se mearga eu toni maine laUrna. (Aplause).

D. C. Boerescu vorbeste despre a-titudinea obrasnica a colectivistilor cariIncearca si azi se Insele opinia publicaImbracand haine poreclita «Parderealibertatilor politice castigate ».

Eu, adaoga d. Boerescu, ve zic feriti -ve de arlechinit politici, de sarlatanb,de falsificatori cari nu mat departe de cateri aü incercat se mece oreaultn songe,pentru cl cetatenii vroiaü se se aduneIn liniste; feriti -ve trick odata de acegt1oameni cari ca femelle perdute nu facde cat só vorbeaset,

Feriti -vA de asemenea de personali -tAtile politice. (>,plause).

DesvelitI drapelu: pe care st& sens:«HotiI la pusc &rie l si oameni cinstitt laarma» si cu dênsul mainte se mergemcu toti la alegerile de maine. ( Aplause,.

Voci. Cu tosi 1 Cu toti vom merge ID. N. Blaramberg, aunt mandru azi

ça sé zic ça alta data:«Eü surit omul Poporuluí ». (AplauselEü, adaoga d. N. Blaramberg, nu v

fac nici o fagäduialá una singura Inseacessta este cA caf timp voi sta la Pri-marie voiü face ça Palatul Municipalse fie un «Palet de cristal ». ( Aplause).

D. Blaramberg sfirseste splendida sacuvintara prin un apel cllduros cetrealegëtorl in prevederea alegeri de mai-ne. ( Aplause).I ID. Paire Grädisteanu multumeate a-legetorilor colegiulut I -iü de onoarea ceia facut de a'l alege. Trecand apol la di-fesitele liste ce se opun listel opositiel-unite, de lista colectivistilor, nu vor-beste. Cu toto o cunoscstiü cine sunt a-ce[ ce o comput]. ( Aplause).

Vorbind apol de a 2 -a lista d -sa credecA acet ce a suferit lectia de eri se vorIntoarce la turma ça oile ratacite pecare pAstorul le reprimeste la turma sa.Acesti oameni zice d. Gr&disteanu, es-te- zt cand aü vezut c3 nu e bine secreadi, ce or ce sboarä se manancá, devor voi se revie printre noi pentru çaselluptAm cu tosi pe terenul ideilor sevie, si noi fI vom reprimi cu brateledeschise. (Aplause).

Et bine,eü zic azi ça bine am facut sevin eu aces ce'í numesc boeri. (Aplauseprelungite)

C&cb pe lista aaa pretinsilor liberaliflguraüoamenl cari suntministrii lui 14si 15 Mollie. (Aplause)

Da, merg cu conservatorii care n'aüInselat nici o data pe bAtranul men tatacare a luptat eu ei. (Aplause)

Se mergem dar cu ton maine leurrasi se ne facem datoria. (Aplause)

D. G. Paladi, printr'o cuvantare In-focata si aplaudat In mod foarte vitiarata ça din cea 700 de votant! ce aüvotat pentru colectivisti col purin 000din ei aü fost Inselati (Aplause).

Dupe ce d. Paladi erat& cum fostiministri ad mers In par In caput lm-buibatitor es de eri ça se dea asalt laurne,termina aretênd cea ce aü facut a-cestc oameni, si facênd un calduros a-pel la alegëtori coleg. al 2 -lea pentru aurma pe cet de la coleg. 1 si ast -fel çamaine se putem lue parlamentul careeste Plevna libertatilor Orel aceste. A-plause Indelungate.

D. Vintila C. A. Rosetti, chemat latribun& incepe prin a multumi celorcare l'ad chemat, spune c& unii il nu-mesc renegat,si zic cadace biltranul sedtata ar trai el nu s'ar afla aci In rIndu-rile conservatorilor,ci dincolo tn tatOraopusA.

ULTIMA ORAAGENTIA HAVAS

Londra, 15 Iunie. Times consi-dera pentru un moment ça zadarniceconsideratiunile ce se vor face asuprainfluente[ ce va putea se exerciteze a-supra situatiunii Europei urcarea petrop a unui noü Imperat.

Acelasi ziar crede ça politica Germa -niei epreateapan stabilita pentru caease poeta fi schimbata Intr'un mod usor.Se poate socoti cA va continua a arma,mult timp inca, directiunea actuala.

Potsdam, 15 Iunie. Buletinul dedimineata anunta ça Impëratul a avutun sown usor, intrerupt tate odata, cusemne distincte de constiinta ai feradurere. Pulsul si respiratiunea suntfoarte slabe.

Potsdam, 15 Iunie. Starea alar-mante a lmperatului nu s'a schimbat.Familia impericla a stat la Friedrichs-kron, pana la o ora Inaintatá a noptii.Imperéteasa este de la 4 ore dimineatape lange palus Imperatului,

Mare si dureroas& e emotiunea pu-blicului. 0 multime numeroase e adu-nate In tata Castelului.

0 VI LAgradina, situata laret este de inchiriat.tru conditiune a se

adresa la proprietarul, Dr. J. Patzelt, str.Diaconiselor No. 9, In toate zilele Intre 4si 5 ore dupé amiaza. 783

DE ARENDAT 889 mosiapLaelosul si Dobriceni din judetul Vâlceape cinti san mal multi ani.

SEDA IN TAERE ßoó pog a-ne lemne de lucru si de foc pe mo-li Lalosui si Dobriceni din jud. Valcea.

A se adresa la d -na Caterine Laho-vari, talea Victories 187 In Bucurestl. 727

LA MAGASINULDE

DROGUE, COLONIALEDELICATESE

IONTETZUPuI FirmeiGERSABEK.OVESSA

LA CAINELE NEGRUSTRADA LIPSCANIaü sosit si sosesc din 15 in i ç zile

APE MINERALE NATURAL.Edin tonte sursele indigene si sereine

Asemenea toatä producliunea Untnlui proa-spet din Paicanit proprietatea D -net ColonelBlaramberg se afta de vanzare numai in susnumi:ul Magasin.

DE l' I'J:1ARE adacFrumoasaeNr12 si 12 bis; avênd fie -care patru ode!de stapan , patru de servitori , curtemare si gradin& spatioasa eu pomI ro-ditori.

Se vinde In total san In parte.A se adresa la d -na proprietarä care

locueste la Nr. i2 Strada Frumoasä Incasele din fundul curteI.

?; 6

EPOCA 4 IUNIE11111.11Iw

CASA DE SCHIMB

lu m.FEßmoStrada Lipscani, No. 27

i'umpera sivinde efecte publice si faceor-ce schimb de moneziCursul Bucuresti

) Ilvtiu 1888

5 0/0 Renta amortisabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Oblig. de Stat6 0/0 Oblig. de st.drum de fer7 Oí0 Boris. fune. rurale5 0/0 Scris. func. rurale7 0/0 Scris. fune. urbane6 /0 Scris furs urbane5 8 0 Scris. fune. urbaneUrbane 5 0/0 Iasi5 010 Imprumutul comunalOblig. Cases pens. (lei 10 dob.)Imprumutul cu premieActiuni bancei nation.Actiuni «Dacia Romania*

a NationalaConstructiuni

Argint contra aurBilete de banca contra aurFlorini austriaciTendinta ferma

bn:/i9t89 3,4

10- i;4t.2 i/4

1051/298 3/4E77877 1/2'76 3/4

2t239868225210

8516 7016 70

201 1/2

Vend.53 1;29290

107 3/44.2 1/2

106./499

88 1/477 7!877 1/4

2164276524021590

16 9016 t+0

203

EPITROPIA GENERALE

R Ospitalelo si OspiciilorCASEI SFANTI L SPIRIDtiN

ANUNCIUPentru aprovisionarea ospitalelor si

ospicielor din Iasi dependinte de casaSf. Spiridon pe iarna anulul 1888 89este necesitate de 270 StânjenI lemnepentru foc, esenta Carpen si Fag. Pen-tru aceasta aprovisionare s'aü regulata se tine licitatie In ziva de 30 lunieviitor a. c.

Se publica aceasta spre cunostintacalor ce ar voi se is In antreprisa a-ceasta aprovisionare cu _invitare a sepresenta In aratata zi ora i p. in. Incabinetul Epitropiel generaletnsotiti degarantir solvabile pe valoarea de 4000let In bans sad efecte publice.

Efecte publice Gira de cele ale sta-tului nu se vor primi de cat pe cursulzilel.

Conditiunile antrepriseï se pot vedeade concurentt to cr; -ce zi la cancelariaepitropiet general ?. No. 1930.

CASA DE SCIIIMB

I OrJ ESCU & M A FCUStrada Lipscani No. 15 bis

BUCURESTI

Curs pe ziva de 3 lunio

VALORI

Fondati de stat romiin

Scadenta T:irg lib.cupoanelor cursmed.

Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct.Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct.Renta rom. rur. cons.. 6% i Mai i Noem.Oblig. de stat C. F. 11.6% 1 Ian. 1 lotie

ideal Idem 5% IdemImprnmat Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sept.IImprum.0lenheim 1866 8% 1 Ian. 1 tulleAgio

Improwut. de oraseImpr. oms Bncur. 5% 1 Ian. 1 lutte

idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noem.Im.or.Buc.c.i prime lozfr. 211

Valori diverseCreditul fonciar rural 7%

idem idem 5%Cred. func. ur. din Buc- 7%

idem idem 6%idein idem 5%

Cred. fune. nr. din Iasi 5%ObI 'a;. peosiun. fr.300 10

1 Ian. 1 tulleidemidemidemidemidem

1 Mai 1 Noem.

91 y,92 j590

17

779240

10792

106998877

218

X

%

DE V E1Z:1RE MOSIA STAIESTI Vacú usituata la o ora de viitoarca gara Motne§tl.Avand puturl de pacura, padurede brad si defag, fanete, locurl de arat pe gesul Tazleul,moara. Casa de locuit, han-cârctumâ pe vo-seaua Bacau-Moinestl, langa fabricile de gaz.

Doritoril se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or-ce lamurirl. '776

EFORIA QiSERiCEI CRETZULESCIi

La licitatia de la 26 Maid, neesindpreture satisfacatoare pentru restabili-rea caselor bisericel pe din afara, seva tine adoua licitatie la 8 lunie, lacancelaria Eforiel, la 2 ore p. m.

Amatoril pot vedea conditiile, devi-zul si caetul sarcinilnr In toate zilele,de la 4-6 ore dupe p âtnz. 792

DE VENZAREIn total sau in parte un salon complect de

lemn negru imbracat eu atlas rosu in ceamal buna stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliurl, 6 scaune, 4 o linzI marl poleite,2 ma-sute, 6 scaune de fantasie, draped' etc. osalò de mancare ,vi diverse alte objecte pre -cum dulapuri, scaune, mese, galeriI etc. ustensile de cuhnie. A se adresa Str. NegustorNo. 24 de la 9 pana la 12 a io. 747

IMASIEITL

CASA DE SCHIMB

MOSCU NACHM IASNo. 8, in palatul Principele Dinatrie GAika

Sir. Lipscani, in facia noci cladir Bancei Nationale(Dacia- Ron2Gnia)Buouresti

Cumpérà si vinde efecte publico si face ori -ceschimb de monezi

Cursul pa ziva de 3 luniu 4888

5 Renta amortisabila5 % rumina perpetua6 96 Obligatiuni destar [Cony .ran]6 C.F. R.5 % Municipale10 r. Cassi pens. [300 L.]7 % Scristui fundare rurale

7 %,,

,, urbane11 116

55 % last3 96 Obl. Serbes'ti ça primelm. eu prime Bue. 120 lei)Losnri crucea rosie italiane

Otomane cu primeLosurl Basilica DombauAct. Dacia - Romania

Soc. NationalaSoc. de Constructiuni

Asir contra argint sau bileteFlorini \Val. AnstrlucMarci germaneBancnote francese

italianeRuble Partie

NB. Cursul este socotit in aur

Cump. Vindest jq 93

90 9189 X 90

76 :214106 3/491 3/4

1908 X

87 %77 'ñ6839274017

77230107

921069988787142304390

16 65 16 90201 203124 126100 10199 100

217 212

STRADA LII'SC*NI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LiPSCANI, No. 2

LIIl!3VERsw SS !MAMIE

S'A DESCHIS Constanfinescu7681

S'A Lm ,,.-.

CU INCEPER , : PE i.A 9121 MAIU ANUL CORENT

UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBTISTRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA. NOUTATI

^, ' i .e'- -. s,.-, . "r,:i:..;.,+Y`,^..

PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT

Il1ILT llllT EDE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN

LA MAGASIIUL PRIMUL FONDAT IN BUCURESTI

l,(1 ; . yrr'_Strada Selari No. 9

Borinei Englezesti ve-ritabile peuh' barbati lei12.13.10.

Pentru baeti 3, 6, 7, 8.

Ghete Saten,Gems,Be-retzuri de lei 11, 12, 13

DS, ?,\.,=ii 9r J

Strada Selari No. 9

Pautoll de barbati dediferite Dominic de lei11, 12.

ROG A SE NOTA B.NE

STRADA SELARI N- 9LA

Ghete liezehui de glacesi vacs forma chinezeas-ca de lei 10, 11, 12,113.

Pentru baetilei 0, 7,8.

Ghete de Vacs de Ver-matia,fasoane englezestlsi ehinezesti de lei 10,11, 12.

ADEVARATA STEA ALBASTRACu stima, D. ïtIESCHELSOiIN.

1

786SE NU CUMPERATI

SAU PLANF.pana citnd nu ari v(zut inarele deposital d luï Max Fischer In Galati StradaMare No. 29, In Bucuresti la d. A. L.Patin M Basin do Instrumente si notemusicale, Calea Victoria Palatul DaciaNo. 6 unde se gasaste un mare asor-timent do instrumente de o calitategarantata si numai din fabriel recu-noscute de bune.

Toate pianinile sunt cu constructiunede fer, coardele americane fncrucisatecu piaci de incordare de bronz sau ni-chel cu un ton frumos.

Acum se gasesc in depositele melevr'o 2'.1 piane de toste marintele, de lemnnegru lustruit sau de nue ou preturede 850 lei in sus.

Se vinde si platibile In castiuri lu-nare. inchirieri de piane eu pretura con -venabile. Preto curent ilustrat gratis,

e,:aarierMaii7,7.M-72:26ì.__X *BIM *Sil*.S SOROS Sir6 SAMSIWIES X

t.

SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.DIN BUCURESTI

CAPITAL DE ACTIUNI

# , , NATIONALA

3 MILIOANE LEI A URDEPLIN VERSATE

Aducem la cuno$tinta publica, ch am1 transferat biurourile noastre in palatul

Societatel din Strada Doamnei No. 12.

X527Directiunea enerala./ gSitlhB+:N#+!F 9FFllIiNlX

STRADA LI l'Sl;; NI, No. 2

SEYASTIA COSTANTIESCU

MOASEPRACTICANTA DIN PARIS

anunta onor. sale clientele ca s'amutat din Strada Scaunele No. 66in Strada Dreapta Ivo. 20. (Pi-tar Mou).

Oree de consultatiuni In toatezilele de la 1-3 p. m. 744

misímmits, -.P..p';iss*ASETSSVES JifilleiSSN.*NIENIMISt60

1 BAILE tl02 1

1 PifirlairSEWSEY0 Strada Politiei, No. 4 - 6

IStabilimetiut de bai este deschis in toatc ((zilele de la i dimineata Nina la 7 seara. Iff

0 Pentru dane baile de vapori stint des-chise in toate Martile ,i Vinerile de la 6dimineata pAaa la

Prinz.0 Baile calde sunl in toste zilele la dis-positia onoraului public. Direetiunea. i

lbwsSWSWINS.Pß$ l4; OW EtiNliCSEES14 é;x

misramossissmimmEr

MARE DEPOSITDE

SI GRINZI DE PIERLEMNE PENTRU FOC

No. 153 MEP INV Calm Grivitei -- No. 135Statiunea Tramvaiulni

MEDALIE DE AURViena 18t43

Autorisata de consiliu dehygiena si saluhritate

DENT A.LINAensenta pentru gura

PULBERE VEGETALA PENTRU DINTIale

Dr. S. IKON-5(ACHI MIST

Ambele preparate cu acid salicylic pursunt remedo radicale pentru durerea dedints, boalele gurei si ale gingiilor.

Ele conserva dintit si da gurei un mirosplacut.

Pretul : i flacon, dentalina 3 franci ; i cu-tie cu prafurl 2 francl.

Deposite la Bucuresti : F, W. Zurner, I. 0vesa, Bruss Stela si Branndus Braila Fabin i

Botosani, Hajnal, Dorohoi, Hague.

Sub- semnatil avem onoare a fa-stiinta pe onor. public c& am fnceputexploatarea

APELOR MINERALEde la Slanio

Intlint&nd un serviciü regulatde es-peditiune chiar In localitateabailor.

Preturile cu care sevê_Id apele sunturm&toarele :100 sticle de 3/4 litru Slanic 50 lel100 » » 3/4 » Iast 60 »Sticlele aunt, uniforme si um plute

cu masinidupetoateregulilestiintel,capsulate si etichetate, purt&nd ana-lisa chimica aisvorulul respectiv.

Toate comenzile de afar& se facnumal la Frati Konya, farrnacistlin Ia.si.

Deposit In Bucurestl la d-nil I. 0-vessa suc. N. Ioanid et comp. si Tetu.

A se observa eticheta cu firmanoastr& si analisa. 793.

%n__..tr?-^'57.7_ _

W. STAADECKERBIUROUL STRADA SI4ARDAN, 8

, sx Sr-- .,-I\'.(2V.< i.

a

gPREF++.r.,.

L 0C () O BI LIE-

BC;TOZE DE TREE=.DiN FABRICA

RUSTON PROCTOR & LINCOLN

(ENO LITERA)

DEPOUL STR. BIBESCU-VODA 6,

T

Invit pe toti amatorii si cumpratorii de Locomobile si Ratoaze de Treerat a visita depositul mea de

STRADA BIBESCU -VODA No. 6unde sunt expuse node Maini sosite acuma de la sus zisa fabrica si anume Locomobile si Treeratori perfectionate cu excenter, prevëzut cu node aparate de scuturat.

Treeratoarele Ruston Proctor et Conip. care sunt cunoscute pretutindeni ca cele mai bune, sunt din nodperfecionate Intr'un mod insemnat, potrivit cu cerintele acestei tri; ele aü fost distinse la toate Exposiiile dinanul trecut, din Germania, Rusia, Finlanda, Australia, America etc., cu premiile sale mai Inalte.

Invit pe d -noi proprietari si arendai de moi, chiar aceiacare mtu aU trebuinta momentana de aceste maini, avisita depositul mea, cci 'i va interesa pe tott a vedea Imbunatatirile si schimbarile nuoi si practice care saü in-trodus in llasinele de Treeret Ruston, Prector et Comp.

Ca aceasta ocasiune mai ofer : Plu uri Universale Originale «SACK» cu 1 si 3 brasde.Grapi diagonale si cu dinti micatori.Seceratori simple americane «Daisy».Seceratori eu aparat de legat cu sfoara «Mc. Cormick» garantat pentru buna functiune.Ratoaze duble de mâna.Masini de taiat nutretul in diferite marimi.Greble de tien, Tavalugl, Vânturatori. musamale, etc. etc.Cataloage si descrierea mainelor In limba romana, se tramit gratis si franco dupe cerere.

W. STAAD EC K ER

Tipografia Ziarului Epooa"

liucuresli

Tiparit ou earneala C6. LorllleuA C-le Paris

79

itniANUNCIU

Are onore a Incunostiinta pe onor. j4 public obtinut prin o transactiune 4Ife .1e cumpére stabilimentul oe berârie

WILIIELM GRAEBERT INo.6 -S ada Stirbei Voda-No.6 rprecum s'renumitul deposit de vinuri jindigene streine. Rog dar pe onor.

4public si e vechea clientela se ma o-noreze c asistenta sa, cautand se co- 4respund orintelor prin un serviciu l!1jprompt s curat. cu stima jX774 I. I. OSWALDsiSSMSAIM85 *AIWADE INC IRIAT casadin Strada PolonioNo. 104, compusa dino camere p itru Stepan 3camere pentru slugIo cuhnie, o palatorie, 2 pivnite, grajd do 6cal, sopron entru trasurl. 723

e

APA 1INERALA DE BORSZEK

(BORV1Z)

MARGARIlARuL TUTULOR APELOR MINERALE

Penta excelentele sale proprietatia primi, la.expozitia universala dinViena diploma de distinctiune si laexpozirta dinParismedaliadeargint.

Mul autoritati medicale aft recu-noscut cio aceasta ao& mineral& po-seda oescelent& putere de vindecarefil div se casurt. Prin gustul séü eelplacu si bogatu'i continut mineral,amestjcata cu vin e recunoscuta cao betijir& agreabila si recoritoare.

Se laseste in toate de.ourile deape minerals si In toate bacaniile.

Ex rtatori principali, Lazar etcom Verzar In Brasov.

Le u principal lad- niG.Ioneseuet co p. Strada Selarl. '795

M1a

a

Girant responeabil C. Ceorgesou.