Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

REFERAT RESURSE AGROTURISTICE + LEGISLATIE

Student:Radulea Adrian

Grupa:8318

1

Cuprins

Capitolul 1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDETUL ILFOV………………..........3

Capitolul 2.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN JUDEŢ SI GRADUL LOR DE CLASIFICARE............................................14

Capitolul 3.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE.....................................16

Capitolul 4.CONCLUZII SI RECOMANDARI.........................................................................19

Bibliografie...................................................................................20

2

Judetul ilfov

CapitoluL1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDETUL ILFOV

1.Prezentare

Istoric

Cea dintâi menţiune documentara referitoare la judeţul Ilfov, cunoscută până astăzi, se afla într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), data la 23 marte 1482 la Gherghiţa. Diploma de întărire a proprietăţilor mânăstirii Snagov face referire la judeţul Ilfov  ”si iarăşi oricâte sate are sfânta mânăstire în judeţul Elhov, iar la ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii de către birarii care vor fi, să-l aducă la sfânta mânăstire, cat va sta sfânta mânăstire, sa fie pentru lucrarea viilor mânăstirii.... ”.

Forma slavo-romana Elhov indică etimologia toponimului, de la slavonescul ielha – arin şi turcitul ova - vale, ceea ce aruncă o lumină asupra formarii judeţului de-a lungul văii cu arini, aceea a râului Ilfov.

3

Ca urmare a poziţiei sale geografice favorabile şi aşezarea în jurul Bucureştiului, devenit cetate de scaun în sec. XV, zona s-a dezvoltat, devenind cu timpul cea mai populată. Implicit se dezvoltă o densă reţea de drumuri, a căror principală încrucişare se află la confluenţa Dâmboviţei cu Colentina. Câmpia Vlăsiei era străbătută de principalele drumuri comerciale de uscat dinspre Europa Centrala către Asia Mica. Drumurile dinspre Transilvania, care coborau pe văile carpatice ale Buzăului, Teleajănului, Prahovei şi Dâmboviţei erau de asemenea dirijate către Câmpia Vlăsiei. Epoca evului mediu aminteşte despre luptele domnitorilor împotriva năvălirilor străine dar şi de interesele economice şi rivalităţile politice, care se reflectau şi in extinderea şi organizarea primelor unităţi administrativ teritoriale apărute în această perioadă.

Asezare geografica

Judeţul Ilfov, actualmente cel mai mic judeţ al României, se află în Câmpia Română. În monografia României din 1972 sunt menţionate ca vecine ale Judeţului Ilfov, judeţele Ialomiţa la est, Buzău, Prahova şi Dambovita la nord, Giurgiu la vest şi Călăraşi la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafaţă de 8.225 km², fiind în dimensiunea pe care o deţinea atunci, al cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al cincilea judeţ al României ca suprafaţă, a fost dezmembrat în avantajul judeţelor limitrofe şi micşorat la o unitate teritorial-administrativă care înconjoară zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.

În 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov în Judeţul Ilfov, revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judeţul Ilfov cuprinde 34 de aşezări rurale şi opt oraşe: Buftea (reşedinţa oficială, deşi administraţia îşi are sediul în Bucureşti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km².

Judeţul se găseşte în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă Bucureşti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică şi 25°52’ – 26°27’ longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu judeţele Prahova (N), Dâmboviţa (V), Giurgiu (S-V) şi Ialomiţa şi Călăraşi (E). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitaţiilor de 460-500 mm. Râuri importante sunt Dâmboviţa şi Colentina (care aprovizionează cu apă oraşul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov şi Căldăruşani în partea nordică a judeţului. Judeţul este străbătut şi de râul Ialomiţa împreună cu afluentul său Gruiu.

Harta judetului ilfov

4

Populatie

Clima

5

Zona judetului Ilfov prezinta caracteristicile unui climat temperat continental secetos, cu veri calde si ierni aspre, specifice Câmpiei Române.Temperaturi medii: - anuala 10° C;- maxima 42° C;- minima absoluta – 33° C (1942 Moara Domneasca).Vânturile dominante bat din directia nord–est cu o frecventa de 21,9%. Mediile lunare ale vitezei vântului înregistrate sunt de 4,7 m/s. Numarul mediu de zile cu vânt tare (11 –16 m/s) este de 77,2. Iernile sunt reci, geroase cu temperaturii medii de – 3°- 0° C.Verile sunt calde cu un pronuntat caracter continental arid, cu temperaturi medii de 20° – 23° C.

1.2 Resurse agroturistice natural ale judetului

Reteaua hidrograficaDin punct de vedere hidrografic, judetul Ilfov este situat între râurile Arges si Ialomita, fiind brazdat de râurile Sabar, Ciorogârla, Dâmbovita, Colentina, Cociovalistea, Snagov si Mostistea.Lungimea retelei hidrografice este de 567 km., din care 333 km. în bazinul Arges, 208 km. în bazinul Ialomita si 26 km. în bazinul Mostistea. Datorita diferentei mici de nivel pe care curg râurile s-au format un numar mare de lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de apa totalizeaza 3.972 ha. si care înmagazineaza un volum de 89,5 mil. mc. de apa.În judetul Ilfov sunt peste 75 km. diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km. albii de râuri calibrate si amenajate.Dintre lacuri putem aminti:

LACUL CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Grădiştea)

Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 224,0 ha şi un volum de 4,5 mil. mc.

LACUL MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) 23523l1119x

Lac amenajat. Lac de origine antropică, are o suprafaţă de 103 ha, din care 40 ha asanate şi un volum de apă de circa 2,5 mil. mc.

LACUL SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului)

Lac natural. Lungimea lacului este de 13 km, suprafaţa 570 ha, 100 mil. mc apă.

LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov»Periş)

Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri.

Rezervaţii naturale

1.  PĂDUREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Grădiştea)

6

Rezervaţie naturală. Suprafaţă de 468 ha pădure, formată predominant din stejar, amestec cu cer, arţar tătăresc etc., reprezentând un rest din vechii codrii ai Vlăsiei. În interiorul ei se dezvoltă o abundenţă de arbuşti şi un variat covor vegetal.

2.  PĂDUREA MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia

Rezervaţie naturală (forestieră). Pădurea se întinde pe o suprafaţă de 20 ha fiind alcătuită din brazi, pini, mesteceni, paltini, stejari etc.

3.  PĂDUREA RÂIOASA (Ilfov»Buftea)

Rezervaţie naturală. Pădurea are o suprafaţă de 54 ha şi este alcătuită din stejar, carpen, arţar, ulm şi salcâm. Numele derivă de la aspectul noduros al copacilor care au pe scoarţă mulţi licheni şi muşchi.

4.  PĂDUREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului)

Rezervaţie naturală. Rămăşiţă a vechiului codru al Vlăsiei, suprafaţă de 10 ha. Arbori monumentali: stejar, frasin, tei. O suprafaţă de 100 ha pe malul lacului care cuprinde insulele de fag este considerată zonă ştiinţifică. Într-un colţ al pădurii este amenajat parcul Snagov.

Vegetatie

Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii “Codrii Vlasiei”, în prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominanta – formeaza masive în padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv în padurea Scrovistea.Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si leguminoase.Vegetatia hidrofila din luncile râurilor si lacurilor este formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stânjenei de balta.Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita.Pasarile, ce dau adevarate concerte în paduri si luminisuri sunt ciocârlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea, etc.

Fauna

  Este constituită în general din specii termofile: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure. Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează specii tipice. Multe dintre păsările care trăiesc în aceste locuri  atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună. Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea.

7

Foto

 Barajul arges –Cornetu

8

manastirea Tiganesti

lacul Snagov

9

Apus de soare –lacul caldarusani

10

Manastirea Caldarusani

1.3 Resurse agroturistice antropice ale judetului

Vestigii arheologice

Prezentele arheologice semnalate pe actualul teritoriu al judeţului Ilfov, care datează din paleolitc (Pantelimon, Magurele), neolitc, culturile Boian (Glina-Caţelu) şi Gumelnita (Buftea, Alunişu-Măgurele, Baloteşti), epoca bronzului, culturile Glina şi Tei (Glina, Vidra, Pantelimon, Popeşti-Leordeni), situate în preajma râurilor Dâmboviţa, Colentina, Sabar, Ciorogârla, epoca fierului (Popeşti-Leordeni, Dobroieşti-Fundeni), epoca geto-dacica (Buftea, Măgurele, Baloteşti), epoca daco-romana (Afumaţi, Cernica-Căldararu), epoca medievală (Afumati, Bragadiru), atestă existenţa numeroaselor aşezări pe aceste meleaguri cu soluri fertile, cu un important fond forestier  şi o bogată reţea hidrografică.

11

Dintre elementele materiale descoperite, cea mai remarcabilă piesă, o raritate datând din neolitc, este vasul antropomorf, cunoscut sub numele de ”Zeiţa de la Vidra”, expusă la Muzeul Municipiului Bucureşti. Mai putem aminti sceptrul de bronz găsit la Mogoşoaia (din perioada sec. IV-VI a. Ch.), numeroase monede, fragmente de ceramică lucrată manual sau la roată, unelte din piatră şi metal. Alte mărturii arheologice: necropole, locuinţe de suprafaţă şi bordeie, gropi de provizii, cuptoare etc., aparţinând diferitelor epoci, dovedesc continuitatea locuirii actualului teritoriu al judeţului. Aceste vestigii ne permit să reconstituim trecutul istoric al acestui ţinut, ele contribuind alături de cele găsite în celelalte zone, la cunoaşterea istoriei milenare ale poporului nostru.

Ca urmare a poziţiei sale geografice favorabile şi aşezarea în jurul Bucureştiului, devenit cetate de scaun în sec. XV, zona s-a dezvoltat, devenind cu timpul cea mai populată. Implicit se dezvoltă o densă reţea de drumuri, a căror principală încrucişare se află la confluenţa Dâmboviţei cu Colentina. Câmpia Vlăsiei era străbătută de principalele drumuri comerciale de uscat dinspre Europa Centrala către Asia Mica. Drumurile dinspre Transilvania, care coborau pe văile carpatice ale Buzăului, Teleajănului, Prahovei şi Dâmboviţei erau de asemenea dirijate către Câmpia Vlăsiei. Epoca evului mediu aminteşte despre luptele domnitorilor împotriva năvălirilor străine dar şi de interesele economice şi rivalităţile politice, care se reflectau şi in extinderea şi organizarea primelor unităţi administrativ teritoriale apărute în această perioadă.

Cartografic, reprezentarea judeţului Ilfov apare odată cu harta Ţării Româneşti, datorată stolnicului Constantin Cantacuzino şi apărută la Padova în 1700, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritoriala a României, a dat  judeţului Ilfov diferite configuraţii. In 1981 este desfiinţat, redus ca suprafaţă şi împreună cu Bucureştiul formează Sectorul Agricol Ilfov. Îşi recapătă statutul de judeţ prin Legea 24/1996.

Monumente istorice

Monumentele istorice, in sensul Legii nr. 422 din 24 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice, sunt ”bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor, proprietati ale statului roman, semnificatve pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala”.Conform aceleiasi legi, acestea se clasifica in doua grupe valorice, astfel:

·        grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si universala;·        grupa B - monumentele istorice reprezentatve pentru patrimoniul cultural local.

12

Lista Monumentelor Istorice din anexa Ordinului MCC nr. 2314/2004, publicat Monitorul Oficial al Romaniei nr.646 bis din 16 iulie 2004, este structurata pe judete, iar in cadrul acestora, pe 4 categorii, in functie de natura lor:

·        I. Arheologie;·        II. Arhitectura;·        III. Monumente de for public;·        IV. Monumente memoriale/funerare.

Legea nr.5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, publica lista monumentelor istorice de valoare nationala si universala (grupa A), judetul Ilfov avand urmatoarele nominalizari la categoria arhitectura:

·        Ansamblul fostei manastri Snagov, comuna Snagov;·        Ansamblul Palatului Brancovenesc, comuna Mogosoaia;·        Biserica ”Sf. Eftmie” – Fundenii Doamnei, sat Fundeni, comuna Dobroesti.

Tot aici, la capitolul unitati administratv teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national sunt nominalizate comunele Mogosoaia si Snagov.

Lista Monumentelor Istorice publicata in anul 2004 completeaza lista, din Legea nr. 5/2000, cu monumentele istorice de valoare nationala si universala (grupa A) din judetul Ilfov, dupa cum urmeaza:

·        Categoria I. arheologie§         Situl arheologic, punct ”La Carna”, oras Buftea;§         Situl arheologic, punct ”Movila Filipescu”, sat Alunisu, comuna Magurele;§         Situl arheologic, punct ”Tellul-Glina”, sat Balaceanca, comuna Cernica;§         Situl arheologic, punct ”Manastrea Iezerul”, sat Caldararu, comuna Cernica;§         Situl arheologic, punct ”Pe malul stang al Sabarului”, comuna Domnesti;§         Situl arheologic, punct ”Chitila Ferma”, comuna Mogosoaia;§         Situl arheologic, punct ”Padurea Tanganu”, comuna Pantelimon;§         Asezare,epoca geto-dacica, sat Tanganu, comuna Cernica;§         Situl arheologic, punct ”Tell-ul Vidra”, sat Vidra, comuna Vidra.·        Categoria II. arhitectura§         Ansamblul fostului Palat Stirbei, oras Buftea;§         Ansamblul fostei curti a Stolnicului C-tin Cantacuzino, comuna Afumati;§         Manastrea Balamuci, sat Balta Neagra, comuna Nuci;§         Manastrea Caldarusani, sat Lipia, comuna Gruiu;§         Biserica ”Nasterea Maicii Domnului” a fostului schit Turbati, sat Silistea Snagovului,

comuna Gruiu;§         Biserica ”Sf. Nicolae” a fostului schit Balteni, sat Balteni, comuna Peris.

Lista Monumentelor Istorice – 2004 a judetului Ilfov cuprinde urmatorul numar de monumente istorice, clasificate in cele 4 categorii:

13

·        Arheologie – 557 pozitii cu 140 situri arheologice·        Arhitectura – 125 pozitii cu 17 ansambluri, 108 monumente·        Monumente de for public – 17 pozitii cu 17 monumente·        Monumente memoriale/funerare – 14 pozitii cu 2 ansambluri, 12 monumente -

Muzee

Muzeul de arta brancoveneasca (Palatul Mogosoaia)

Cuprinde obiecte reprezentative care completeaza cadrul arhitectonic si atmosfera medievala caracteristica acestui pretios monument. Sunt expuse piese de argintarie, sculptura, tesaturi vechi si broderii in fir de aur si argint, hrisoave, tiparituri rare, cu miniaturi originale foarte valoroase.

Capitolul 2.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN JUDEŢ SI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

PENSIUNEA SNAGOV LAC-3 margarete- infiintata in 2008 cu ajutorul Programului SAPARD ofera servicii la standarde europene.Situata chiar in vecinatatea Bucurestiului 28 km, are avantajul de a dispune de o mare varietate de locurii de recreere si divertisment,locuri pentru practicarea diferitelor sporturi pe tot parcursul anului, precum si vizitarea unor edificii culturale,religioase si istorice . In apropierea pensiunii se afla un club de echitatie se pot face plimbarii prin Padurea Snagov si admira fauna fazani, iepuri, caprioare.

Pensiunea de Vis-4 margarete- este amplasa la 19 km de Piata Unirii si la 7 km de Aeroportul Otopeni, intr-o zona superba a orasului Buftea, din apropierea Domeniului Stirbei. Finisajele de lux din piatra naturala si marmura combinate intr-un design modern, ofera turistilor un spatiu atat plin de eleganta cat si ozonificat de vestitii Codrii ai Vlasiei. Pensiunea este conceputa ca o oaza care sa ofere celor care o viziteaza tot confortul unei relaxari spirituale departe de zgomotul si poluarea care ne afecteaza zi de zi. Aici se intalnesc vedetele mediapro pentru as-i juca rolurile sau pentru a petrece timpul

14

liber. Dispunand de 10 locuri de cazare (8 camere duble si doua apartamente dotate cu mobilier din lemn cu design deosebit, tv, internet, telefon, minibar, aer conditionat, dusuri cu hidromasaj, balcon cu vedere deosebita, restaurant, foisor, piscina, sala de fitness, sala de conferinte, parcare pazita, loc de joaca pentru copii este singurul loc din Buftea si din imprejurimi care are asemenea dotari la un standard de 4 margarete.

Alte pensiuni: Pensiune Gabriela 3 - margarete- Situata in centrul orasului Otopeni la 10 minute distanta de aeroport,ofera cazare in conditii civilizate, avand 6 camere cu capacitate de 16 locuri

Pensiunea Floarea Soarelui(tancabesti) -3 margarete

Pensiunea Charter (Otopeni)- 3margarete

15

Pensiunea Casa Verde Star(otopeni)-3 margarete

Pensiunea Alexandra (otopeni) 3 margarete

Capitolul 3.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Desi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic in anul 2005, comparativ cu anul 1998, a inregistrat o crestere a numarului structurilor de cazare (+35,4%), a nivelului capacitatii de cazare (+0,95%) si numarul locurilor de cazare in pensiunile turistice a ajuns la 22.061 in anul 2005, dintre care 50,5% in spatiul rural (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Dezvoltarea turismului in pensiuni in mediul rural depinde de caracteristicile specifice ale fiecarei regiuni, folclor, regiuni etnografice si produse agricole.

La nivelul judetului ilfov dezvoltarea turismului rural, depinde foarte mult de existenta si calitatea pensiunilor turistice si de prezenta unor tipuri variate de activitati, de folclor, de existenta regiunilor etnografice si de practicarea agriculturii si viticulturii. In ceea ce priveste impartirea pe regiuni a numarului de pensiuni in mediul rural, la nivelul anului 2005, se prezinta astfel: Zona Bucuresti – Ilfov detine 0,5%, Zona Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-Est 14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, ceea ce arata o dezvoltare diferentiata.

16

Potentialul turistic al judetului Ilfov este legat de asezarea sa pe locul vechilor Codrii ai Vlasiei si a zonelor de padure ramase, precum si a prezentei in regiune a lacurilor si a vechilor manastiri ortodoxe impreuna cu muzeele acestora. O atractie deosebita o reprezinta pescuitul, sporturile nautice, vanatoarea si accesul la valori culturale de patrimoniu. Avem ca principale puncte de atractie : Caldarusani, Raioasa, Cernica, Snagov si Mogosoaia, ce reprezinta complexe alcatuite din paduri, lacuri si manastiri. Cele mai importante paduri sunt cele de la Caldarusani, Snagov si Raioasa. Sunt alcaturite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, avand o flora si fauna foarte bogata. Padurea Snagov face parte dintr-o rezervatie naturala, conservand atat flora cat si fauna. Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservandu-si minunata flora, in special nuferii albi si galbeni, lotusul si stuful. Manastirile au fost constituite incepand cu evul mediu, pe malurile si insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee in care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult si arta sacra.

MANASTIREA SNAGOV

          Reprezinta cea mai pretioasa piesa din salba manastirilor ce inconjoara Bucurestiul. Situat in nordul judetului Ilfov, la 30 km de Bucuresti, lacasul bisericii manastirii Snagov, adevarata bijuterie de arhitectura medievala, domina ostrovul din mijlocul lacului, incarcat de istorie si legenda. Manastirea Snagov a fost ridicata pe locul unei stravechi asezari dacice. Descoperirile din 1933 au dat la iveala fundatiile unui edificiu monahal, precum si monede din timpul domnitorului Mircea cel Batran, perioada din care provine si cea mai veche atestare a manastirii. Actuala biserica a fost refacuta din caramida, in stil bizantin, atonit, intre 1517 - 1521, de catre domnitorul Neagoe Basarab (1512 - 1521), suferind mai apoi prefaceri in timpul lui Vlad Tepes si Mircea Ciobanul. In teritoriul monumentului conservat, care a suferit numeroase transformari si restaurari, se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum si portretele lui Neagoe Basarab cu fiul sau Teodosie si ale lui Mircea Ciobanul cu familia sa.                        

Faima manastirii Snagov este legata de personalitatea aprigului voievod Vlad Tepes, care a fortificat edificiul, a construit un pod, un turn de clopotnita, o fantana, un tunel de refugiu, precum si o inchisoare pentru tradatori si raufacatori. Ucis in padurea din preajma Baltenilor, in 1476, Vlad Tepes a fost inmormantat la Snagov, unde se afla lespedea sa funerara. Cercetarile nu au confirmat insa existenta trupului voievodului, care a fost urmarit si dupa moarte de ura dusmanilor. Tot aici, si-a gasit sfarsitul, in decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Catacuzino, victima a intrigilor boierilor in lupta pentru domnie. Martora tacuta a capriciilor istoriei si loc de refugiu in vremi de restriste, manastirea Snagov a cunoscut perioade de stralucire sau decadere, capatand o aureola de sublim tragic. Inca din 1643 Matei Basarab instalase aici o tipografie dar apogeul cultural a avut loc in timpul lui Constantin Brancoveanu, cand staret al Snagovului a fost eruditul carturar Antim Ivireanul (1650 - 1716), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. El a tiparit carti in greaca, slavona si araba care au dus faima mesterilor de la Snagov pana in Grecia, Asia Mica si Egipt. Din pacate, destinul tragic al marelui ctitor de cultura, care a fost Antim Ivireanul, ucis de turci in 1716, aminteste de sacrificiul continuu al carturarilor care au rezistat vremurilor potrivnice, cultivand hrana spirituala a romanilor. Biserica afectata de cutremure a fost refacuta de mai multe ori.

MANASTIREA CALDARUSANI

17

          Reprezinta una dintre cele mai pretioase ctitorii feudale ale judetului Ilfov, fiind situata la 35km de Bucuresti, in partea de nord-est, intr-o peninsula inconjurata de apele lacului Caldarusani. Se spune ca la inceput, peninsula a fost un ostrov, despartit de mal de o fasie ingusta de apa. In jur se intindeau codrii seculari ai Vlasiei, refugiu al haiducilor si al celor prigoniti de soarta sau porniti in bejenie. Pe aceste meleaguri, pline de farmec si pitoresc, a hotarat domnitorul Matei Basarab sa ridice sfanta Manastire intru lauda sfantului mare mucenic Dimitrie, izvoratorul de Mir. Lacul a fost cumparat de catre domnitor in anul 1637. Matei Basarab, ctitor si iubitor de cultura, pomeneste intr-un hristov din 1641 despre manastirile inchinate, printre care se regaseste si cea de la Caldarusani. Manastirea a reprezentat un important centru de cultura unde s-au acumulat colectii bogate de manuscrise bisericesti realizate de calugari, tiparituri religioase. 

PALATUL STIRBEY

          In anul 1845, principele Barbu Stirbey (1844 - 1856) devine proprietarul mosiei de la Buftea, unde si-a amenajat probabil o casa de vara. Edificiul actualului palat a fost ridicat in anul 1864, de fiul acestuia, Alexandru Stirbey, in ambianta unui frumos parc de arbori seculari. Cladirea, cu arhitectura sobra, are fatada cu ancadramentele de piatra, cu motive decorativesimple, care dau edificiului rafinament si eleganta. In parc a fost construita si o capela, realizata in stil eclectic, cu influente bizantine, gotice si de Renastere, avand o scara dubla din marmura de Cararra. Dupa 1895, proprietarul mosiei devine fiul sau, Barbu Stirbey, care a realizat aici, una din marile ferme ale tarii. El a fost primul care a introdus in Romania cultura bumbacului si a orezului. A infiintat pepiniere de vita americana, o laptarie si o moara, iar in 1902 a construit o fabrica de vata si pansamente. Barbu Stirbey s-a bucurat de increderea si prietenia familiei regale a Romaniei, fiind numit sfetnicul acesteia si chiar prim-ministru. Dupa anul 1950 palatul a fost amenajat pentru protocol, iar dupa anul 1990 ca hotel, iar parcul a fost deschis pentru public.

 PALATUL FAMILIEI ALEXANDRU GHICA

          Palatul se afla in comuna Moara Vlasiei atestata pentru prima oara in 1622. Pana in anul 1807 mosia era a boierului Ianache Mavrodin, care o vinde lui D. Ghica. Acesta o lasa mostenire lui Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti (1834 - 1842) si apoi caimacam (1834 - 1858). Dimitrie Ghica incepe constructia palatului, ca resedinta de vara, intr-o arhitectura clasica franceza, avand o terasa orientala spre gradina si perfect incadrata in peisagistica locului. In anul 1924 palatul a fost donat Academiei Romane in administrarea careia se afla si in prezent.

 MANASTIREA CERNICA 

 

               Situat la 12 km de Bucuresti, lacasul face parte din teritoriul administrativ al comunei Pantelimon. Pe malul sudic al lacului Cernica, pe un patrimoniu care inainteaza in mijlocul apelor, se afla pretioasa rezervatie arheologica formata dintr-o vasta necropola neolitica. Manastirea Cernica a fost construita initial in 1608, din lemn, cu hramul "Sfantul Nicolae", de catre Cernica Stirbei (mare vornic al lui Mihai Viteazul si al lui Radu Serban) si refacuta intre anii 1781 - 1786. Pe acest loc astazi se afla biserica "Sfantul Nicolae" din Ostrov, edificiu de mari proportii, construit in 1815, in timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea. Biserica principala a manastirii Cernica, cu

18

hramul Sfantul Gheorghe, a fost ridicata intre anii 1831 - 1842, de catre Calinic si arhiereul Ioanichie Stratonichios. Avariata de cutremurul din 1838, biserica a fost refacuta sub domnia lui Alexandru Ghica, in 1842 si restaurata cu tot ansamblul manastiresc, de catre patriarhul Justinian, intre anii 1965 - 1967. Portretele ctitorilor acestei biserici, aflate in pronaos sunt opera pictorului Sava Hentia. Un loc aparte il reprezinta cimitirul manastirii, rezervat la inceput monarhilor, care a primit pentru odihna vesnica personalitati ale tarii precum : mitropolitul Nifon, marele ban Tudor Vacarescu, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, etc.

Capitolul 4.CONCLUZII SI RECOMANDARI

Desi detine o arie restransa din punct de vedere al suprafetei ,iar relieful, cu exceptia catorva lacuri si paduri este dominat de campie, judetul ilfov poate surprinde turistul prin frumusetea lacurilor Snagov ,Mogosoaia si Caldarusani, prin minunatele manastiri de la Tiganesti,Caldarusani sau Ciorogarla ,si poate totodata sa ofere nu sejur de relaxare si recreere prin pensiunile din nordul judetului-de la Otopeni si Snagov.

Din punctul meu de vedere , fiecare loc are frumusetea lui unica.In judetul ilfov as putea recomanda ca obiective turistice Manastirea Tiganesti deoarece are un instoric interesant iar Stilul neobizantin in care este construit biserica ii confera un statut deosebit;dar si lacul Snagov care este un loc foarte bine intretinut, curat si poate dezvalui un colt de natura primitor.

19

Bibliografie:

http://www.ilfov.insse.ro

http://wikipedia.org/

http://www.ilfov.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=1326

http://www.scritube.com/geografie/turism/ILFOV8523111921.php

www.antrec.ro

http://www.antrec.ro/ro-16-antrec-ilfov.html

http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=40&lacas=true

20