Universitatea OVIDIUS Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Specializarea Geografia Turismului

Analiza potentialului turistic

in

Dobrogea de Nord

Petculescu Florentina

Constanta

- 2012 -

Cuprins

Capitolul I – Generalitati Dobrogea de Nord

Capitolul II – Prezentarea judetului Tulcea

Capitolul III – Potential turistic natural

3.1 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

3.2 Rezervatii naturale

Capitolul IV – Potential turistic antropic

4.1 Edificii culturale

4.2 Edificii istorice

4.3 Edificii religioase

Capitolul V – Infrastructura turistica

5.1 Activitate turistica

5.2 Trasee turistice

Concluzii

Bibliografie

Are drept nucleu Muntii Macinului (467m) caracterizati ca si o structura hercinica intens nivelata ce distoneaza altimetric numai datorita zonelor limitrofe mult mai joase.Culmile sale,Pricopul si Niculitelul converg in Varful Greci si sunt individualizate in roci metamorfice si cristaline In est, Dealurile Tulcei,formate din roci mezozoiceLa sud de cele doua unitati se afla Depresiunea Nalbant, tecto-eroziva, marginita la randul ei de Podisul Babadagului unde calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui relief carstic (cheile Taitei si Telitei, Pestera Liliecilor)In partea sud-estica se afla Podisul Casimcei, cea mai veche unitate de relief din tara cu structuri litologice precambriene la zi(sisturile verzi)

Capitolul I- Generalitati Dobrogea de Nord

Muntii Măcinului sunt cei mai vechi munti din Romania, rezultat ai orogenezei Hercinice.Altitudinea variazaîn parc între 7 si 467 metri, pantele fiind abrupte, cu o diferentade

altitudine mare pe o distantamică. Clima are pregnante caracteristici stepice, cu influentemediteraneene. Specificaacestor

munti este ariditatea ne mai întalnitaîn muntii din Romania, cu veri fierbinti si uscate, toamne lungi si uscate, iar iernile foarte sărace în zăpadă.

Cursurile de apase încadreazaatat în bazinul hidrografic al Dunării (Jijila, Luncavita, Cerna, Sorniac) cat si cel al Mării Negre (Taita). Debitele cursurilor de apasunt reduse majoritatea avand caracter temporar,deseori formand cascade.

Climatul acestor munti a determinat o varietate specifică, unicaîn Europa, cu interferenta tipurilor ecosistemice pontico - submediteraneene, central europene si asiatice.

Pe o suprafata de 1% din teritoriul tării, sase întalneascapeste 50% din speciile de florasi faunaale Romaniei printre care:•Peste 1770 de specii de plante, dintre care 72 sunt protejate ca fiind rare sau vulnerabile,iar 27 de specii sunt endemice pentru regiune;•181 specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel international, fiindmentionate în Directiva Habitate si Conventia de la Berna;•47 de specii de mamifere;•1436 specii de insecte identificate, cu peste 900 de specii de fluturi;•11 specii de reptile;•7 specii de amfibieni.6 dintre cele 8 grupe de ecosisteme din Europa sunt reprezentate în Parcul National MuntiiMăcinului

Judetul Tulcea ocupa jumătatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din asezarea ei la gurile Dunării si iesirea la Marea Neagră. Înconjurat din trei părti de ape, se învecineazala vest cu judetele Brăila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturalaDunărea, la est cu Marea Neagră, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta.

Suprafata este de 8.499 kmp, reprezentand 3,6% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 51 unităti administrativteritoriale, din care: Municipiul Tulcea – cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune. Din suprafata totala a judetului, 3.446 kmp reprezintasuprafata umeda constituitadin Delta Dunării si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

Clima: este continental excesiva , cu precipitatii reduse (sub 400 mm /an) , cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudi mari de temperatura (66,3 0C) si prin precipitatii reduse. .

Capitolul II – Prezentarea judetului Tulcea

In judetul Tulcea la data de 01.01.2009 populatia era de 248367 persoane, cuprinzand populatia urbana in nunar de 121996 si populatia rurala in numar de 126371. Fata de anul 2002 cand numarul locuitorilor a fost de 255816 populatia judetului a scazut cu 7.449 persoane.

Judetul are cea mai mica densitate 29,2 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape. Din datele pe anul 2002, rezulta ca 89.9% din populatie s-a declarat de etnie romana si 10.1% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de rusi si lipoveni – 6.4%.

Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care acum 10.000 de ani, în urma ridicarii nivelului apelor Marii Negre, a fost transformata într-un golf. Aluviunile transportate de Dunare si cele aduse de curentii marini au creat bancuri de nisip desfasurate de la vest la est si, respectiv, de la nord la sud. Cand acestea au atins suprafata apei, în golf a aparut uscatul, respectiv grindurile încadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului. Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.

Capitolul III – Potential turistic natural

3.1 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, întreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gasesc refugiul mamifere rare ,65 specii de pesti.

Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

cormoran

Starc cenusiu

sturion

Complexul lagunar Razim-Sinoe este situat in sudul Deltei Dunarii si ocupao suprafatatotalade cca 1145 km2 din care suprafata lacurilor este de 863 km2 Unitatea Razim formata din lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Babadag cu cele doua lacuri componente Tauc si Topraichioi care a fost izolata de influenta marii si transformata in rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de irigatie amenajate in jurul complexului. Cel mai important lac, Lacul Razim are o suprafata de 415 kmp si o adancime de maxim 2,8 m. Laguna Razim este legata cu bratul Sfantu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare.

Unitatea Sinoe formata din lacurile Sinoe, Nuntasi si Tuzla care isi pastreaza legatura cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6 metri.In perimetrul complexului se gasesc si cateva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuta si insula Gradistea

Rosca-Buhaiova-HreciscaRosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica în depresiunea Matita, între grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste în fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni;

Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica în estul depresiunii Dranov (în sudul localitatii Sf.Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic;

3.2 Rezervatii naturale

Periteasca-Leahova- rezervatie faunistica în complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha) unde se întalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna;

Padurea Letea- rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se încolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii întalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii;

În Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania. Letea este cunoscutapentru sutele de cai salbatici care aleargaliberi prin pădure și peste izlazuri. 

Padurea Caraorman are o suprafata de 3 000 ha si este un loc foarte bun pentru adapostulavifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret-sleau de lunca format din plop, frasin si stejar,subarboret de zalog si o vegetatie ierbacee de nisipuri

Centrul Muzeal Ecoturistic ,,Delta Dunãrii” – prezintã elemente specifice Deltei Dunãrii, unice în lume (reconstituirile unor habitate naturale tipice de deltã si a unei cherhanale tradiþionale, alãturi de acvariile cu specii de pesti, corali si alte organisme (acvatice).

Capitolul IV – Potential turistic antropic

4.1 Edificii culturale

Muzeul de Artã – gãzduieste intr-o clãdire de stil neoclasic, monument de arhitecturã,construit între 1963 – 1865, colectiile de picturã, sculpturã, icoane, artã orientalã, graficã si artã decorativã.

Muzeul de Istorie si Arheologic este situat pe locul fostei cetăti antice Aegyssus. Un loc aparte îl ocupaSala Tezaur, unde sunt expuse tematic piesele de executie detinute de muzeu: tezaure monetare, obiecte de podoabadin aur si argint, accesorii vestimentare, piese de cult si carte veche.

Muzeul de Etnografie si Arta Popularaeste unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea. Patrimoniul Muzeului reflectă, prin diversitatea colectiilor, un model cultural unic generat de convietuirea etnicadintre romani si celelalte populatii.

Farul din Sulina a fost dat in functiune in data de 25 octombrie 1841 Este situat pe malul stang al Dunarii, iar legatura sa cu partea continentala se realizeaza printr-un lung dig de piatra. Farul inca mai pastreaza inscriptiile celor ce au participat la constructia sa.

Farul de aterizare din Sulina Farul Vechi din Sulina - astazi muzeu - a fost construit intre anii 1869 – 1870 cu o inaltime de 17,34 metri si o forma tronconica la parterul farului se afla o alta sala dedicata Comisiunii Europene a Dunarii, organism international constituit in urma Tratatului de la Paris din 30 martie 1856.

Fortareata medievala de la Enisala - se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea fost construita în scop militar, defensiv si de supraveghere a drumurilor de pe apa si de pe uscat, în a doua jumatate a secolului al XIV-lea, de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii..

Fortificatia Troesmis - (la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getica mentionata în secolul III î. Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete. În perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de „municipium”. Cunoaste o mare înflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice.

4.2 Edificii istorice

Fortareata Arrubium - Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar în 100 d. Hr., (în doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului în timpul stapanirii romano-bizantine.

Fortareata Noviodunum - Isaccea, cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita în 369 d. Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de „municipium”. Cunoaste o mare înflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice

BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pîna in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta a fost construita in timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.)

MANASTIREA COCOS -(la 8 km – Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si modera ce include si colectii de carte veche si icoane.

MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant.

4.3 Edificii religioase

Capacitatea si activitatea de cazare turistică, în perioada 1990-2007

Sursa:www.tulcea.insse.ro

Structurile de primire turisticacu functiuni de cazare

Capitolul V – Infrastructura turistica

5.1 Activitate turistica

Locurile de cazare turistica. Tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica si categorii de clasificare, existente la 31 iulie 2008 în judetul Tulcea

Traseul nr. 1 : Tulcea - Canalul Mila 35 - Garla Sireasa - Garla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan - Maliuc – Tulcea

Traseul nr. 2 : Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada – Maliuc – Tulcea

Traseul nr. 3: Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Împutita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea

Traseul nr. 4 : Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 –Sireasa – Sontea – Razboinita – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche

Traseul nr. 5 : Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe –Garla Turceasca, pana la intrareaîn Meleaua Sf. Gheorghe, la foisor.

Traseul nr. 6: Traseul turistic Sulina –Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca -Periprava

Traseul nr. 7: Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura-bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia – Periprava

Traseul nr. 8 : Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac3 - garla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canalLitcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si DocumentareEcologica Crisan

5.2 Trasee turistice

Bibliografie

Bebe Negoiescu - ,,Geografia Generala a Turismului “ Editura Meteor Press, Bucuresti 2005

http://www.edelta.ro/turism/informatii/2

http://www.mecanturist.ro/2011/09/11/dobrogea-de-nord-pesterile-din-muntele-consul/

http://obiective-turistice.romania-tourist.info/obiective-turistice-dobrogea

http://www.traiesteromaneste.ro/2010/02/11/podgorii-tulcea/

https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/pages/paginahome.aspx

http://www.orasul-tulcea.ro/

http://www.romaniatourism.com/tulcea.html