4 Forme de Organizare a Instruirii

10
DIDACTICA SPECIALITĂŢII CU ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE Forme de organizare a instruirii; lecţia - tipologie, etape

Transcript of 4 Forme de Organizare a Instruirii

DIDACTICA SPECIALITĂŢII CU ABORDĂRI

INTERDISCIPLINARE

Forme de organizare a instruirii; lecţia - tipologie, etape

Forme de organizare a instruiriiI. LecţiaII. Forme de organizare a activităţii didactice complementare lecţiei

• Consultaţiile sunt acele forme de organizare în cadrul cărora profesorul lămureşte şi acordă îndrumări suplimentare asupra unor probleme ridicate de elevi. Consultaţiile se realizează prin discuţii individuale sau pe grupe, cu posibilităţi de individualizare şi diferenţiere. Elevii sunt cei care declanşează activitatea prin întrebări, fie cu privire la unele probleme expuse în clasă şi care nu au fost suficient de bine înţelese, fie cu privire la unele teme netratate la lecţie dar care interesează pe elevi. Se organizează ori de câte ori este nevoie, din iniţiativa profesorului sau a elevilor.

• Meditaţiile se organizează în scopul sprijinirii elevilor care întâmpină dificultăţi în activitatea de învăţare. Ele se desfăşoară din iniţiativa profesorului, care selectează elevii şi stabileşte modalităţile concrete de ajutor. Meditaţiile pot fi individuale sau pe grupe de elevi

• Cercul pe obiecte de învăţământ reprezintă o formă de activitate extradidactică, constituită pe bază opţională, care răspunde preferinţelor şi intereselor elevilor pentru disciplina "Drept". Activitatea se desfăşoară sub conducerea unui cadru didactic specializat, căruia îi revine sarcina de a stabili tematica cercului în colaborare cu membrii acestuia, astfel încât elevii să se poată angaja efectiv la îndeplinirea unor obiective propuse. Din punct de vedere organizatoric înscrierea elevilor la cerc se face pe baza opţiunilor, aptitudinilor şi intereselor.

Sub aspect formativ activitatea din cerc permite o valorificare mai bună a potenţialului intelectual şi aptitudinal al elevilor, stimularea imaginaţiei, creativităţii şi iniţiativei elevilor. Valorificarea rezultatelor activităţii se face prin expoziţii, participări la concursuri, organizarea de sesiuni de comunicări şi referate, publicarea de articole în revista şcolii sau în alte publicaţii etc. (Ioan Jinga, Elena Istrate, 2001, p 247).

Tipuri de lecţii

• tipul lecţiei mixte sau combinate;• tipul lecţiei de comunicare; de dobândire

de noi cunoştinţe;• tipul lecţiei de formare a priceperilor şi

deprinderilor;• tipul lecţiei de recapitulare şi

sistematizare;• tipul lecţiei de verificare, apreciere şi

evaluare.

Lecţia mixtă (combinată) - etape• Structura orientativă a unei lecţii mixte: 1. Moment organizatoric (1-2 min)2. Verificarea lecţiei anterioare (10-15 min)• Verificarea temei:• - verificarea cantitativă; în acest timp elevii primesc o sarcină de muncă independentă uşoară• - verificarea calitativă.• Verificarea lecţiei anterioare• Verificarea poate fi: orală, scrisă sau prin activităţi practice. În verificarea lecţiei profesorul trebuie să urmărească esenţializarea

conţinutului lecţiei şi să realizeze corelaţii intradisciplinare şi interdisciplinare.3. Captarea atenţiei (2-3 min)4. Anunţarea subiectului lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale/competenţelor derivate (1-2 min)• de regulă, titlul se scrie pe tablă (nu se scrie de la început atunci când apelăm la învăţarea prin descoperire);• obiectivele operaţionale/competenţele specifice se anunţă pe înţelesul elevilor.5. Predarea lecţiei noi / dirijarea învăţării (15-20 min)• poate avea loc prin activitate frontală, pe grupe, individuală;• se face apel la strategii activ-participative;• se insistă pe elementele esenţiale;• se pune accent pe corelaţiile interdisciplinare, intradisciplinare etc.;• se dau elevilor sarcini de lucru concrete, care să ducă la descoperirea de către ei înşişi a noilor conţinuturi;• schema lecţiei nu trebuie ştearsă de la tablă.6. Fixarea cunoştinţelor/obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului (3-6 min)• se reia într-un alt context esenţialul din cunoştinţele predate (aspectul teoretic);• se fac exerciţii aplicative (aspectul aplicativ);• se poate da o probă de evaluare;• profesorul corectează erorile şi face aprecieri asupra răspunsurilor elevilor.7. Evaluarea rezultatelor (1-2 min)• notare;• aprecieri ale profesorului;• autoapreciere8. Tema pentru acasă/Asigurarea transferului (1-2 min) • se dau indicaţii precise în legătură cu tema pentru acasă.

Lecţia de dobândire de noi cunoştinţe1. Organizarea clasei şi captarea atenţiei (3 min)• Pentru captarea atenţiei elevilor se lasă loc imaginaţiei profesorului2. Anunţarea titlului lecţiei şi comunicarea obiectivelor/competenţelor (1 min)3. Reactualizarea unor noţiuni -ancoră (4 min)• repetarea acelor elemente învăţate anterior pe baza cărora profesorul va preda

lecţia nouă4. Prezentarea conţinutului nou şi dirijarea învăţării (25 min)• prezentarea logică prin folosirea unor metode şi mijloace de învăţământ variate;• corelarea permanentă cu alte cunoştinţe;• feed-back permanent.5. Obţinerea performanţei (12-13 min)• repetarea aspectelor esenţiale ale conţinutului predat;• rezolvarea de exerciţii sau aplicaţii;• exemplificări suplimentare necesare pentru crearea posibilităţii de generalizare,

transfer şi operaţionalizare a celor învăţate6. Evaluarea performanţelor (3-4 min)• autoevaluarea • evaluarea prin note.7. Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului (1 min)

Variante ale lecţiei de dobândire de noi cunoştinţe - etape

a. Lecţia de descoperire pe cale inductivă• -se foloseşte atunci când elevii au posibilitatea să observe diferite obiecte sau fenomene

pentru ca, pe baza prelucrării informaţiilor culese, să ajungă la formularea unor generalizări.

b. Lecţia de descoperire pe cale deductivă• -se bazează pe trecerea de la adevăruri generale (noţiuni, legi) spre adevăruri particulare

c. Lecţia problematizată• Etapele (momentele lecţiei problematizate):• Moment organizatoric• Introducerea în lecţia nouă şi actualizarea unor cunoştinţe, priceperi, deprinderi• Crearea situaţiei problemă• Formularea ipotezei/ipotezelor de lucru• Colectarea datelor necesare verificării ipotezei/ipotezelor• Formularea soluţiilor corecte• Obţinerea performanţei• Evaluarea performanţei• Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

d. Lecţia dezbatere

Lecţia de recapitulare şi sistematizare - etape

1. Moment organizatoric. Precizarea obiectivelor şi a planului de recapitulare2. Reactualizarea conţinutului, în conformitate cu planul de recapitulare (planul de

abordare sintetică stabilit)• Planul de recapitulare a fost dat la începutul orei sau cu o oră înainte.

Concomitent, se realizează o schemă sau sinteză, cuprinzând datele esenţiale. Se dau explicaţii suplimentare pentru:

• completarea unor lacune;• clarificarea unor lucruri insuficient înţelese;• stabilirea de noi corelaţii între cunoştinţe.• Se introduce elementul de noutate.3. Obţinerea performanţei şi asigurarea conexiunii inverse• conţinutul reactualizat se aplică prin rezolvarea unor exerciţii, efectuarea unor

lucrări ec.4. Evaluarea performanţelor• - se apreciază activitatea elevilor prin notarea lor• - concluzii finale5. Asigurarea transferului• indicarea temei pentru acasă

Variante ale lecţiei de recapitulare şi sistematizare

1. Lecţii de repetare curentă - după unele lecţii de comunicare al căror conţinut cuprinde elemente "cheie" fundamentale pentru înţelegerea conţinutului disciplinei de învăţământ

2. Lecţii de recapitulare la sfârşitul unor capitole3. Lecţii de sinteză-la sfârşitul semestrelor sau anului şcolar. După metodele şi mijloacele folosite

putem deosebi:• lecţii de sinteză pe bază de conversaţie• lecţii de sinteză cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale• lecţii de sinteză prin efectuarea de exerciţii recapitulative• lecţii de sinteză pe grupuri mici şi apoi reunite etc.4. Lecţii de recapitulare şi sistematizare cu ajutorul fişelor. Etapele unei astfel de lecţii:• moment organizatoric• formularea temei şi a scopului recapitulării• completarea fişelor de către elevi• concluzii, aprecieri, recomandări5. Lecţii de recapitulare şi sistematizare pe bază de referate întocmite de elevi• La sugestia profesorului un elev sau un grup de elevi elaborează în prealabil un referat pe

baza consultării manualului şi a altor surse de informare• Lecţia constă în prezentarea referatelor şi discutarea lor cu ajutorul elevilor. Profesorul

conduce discuţiile şi formulează concluziile

Lecţie de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale - etape

1. Moment organizatoric2. Prezentarea temei şi a cerinţelor3. Rezolvarea cerinţelor de lucru4. Concluzii şi aprecieri

• Variante ale lecţiei de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale:

a) Lecţii practice prin laboratorul tehnologic sau lecţii practice din perioada practicii comasate• Aceste lecţii sunt destinate formării unor priceperi (de redactare a actului constitutiv al unei societăţi comerciale,

de completare a unor cereri, de elaborare a unui contract de vânzare-cumpărare, de completare a unui contract individual de muncă etc.)

b) Lecţii bazate pe exerciţii aplicative (exemple: completarea unui contract individual de muncă; elaborarea unui act constitutiv pentru o societate comercială; întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare etc. )

• Momentele unei astfel de lecţii ar putea fi:• Moment organizatoric (2-3 min)• Efectuarea de exerciţii, aplicaţii etc. (40 min)• Concluzii şi realizarea feed-back-ului (5-6 min)• Tema pentru acasă (2-3 min) c) Lecţii de muncă independentă cu ajutorul fişelor de lucru• Fişele cuprind teme şi exerciţii diferenţiate pe grupe de elevi sau cu destinaţie individuală.• Se diferenţiază în acest sens: fişe de dezvoltare, fişe de recuperare şi fişe de exersare (R. Dottrens)

Lecţia de verificare, apreciere şi evaluare - etape

1. Organizarea clasei2. Precizarea tematicii care va fi verificată şi a obiectivelor/competenţelor urmărite3. Verificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor4. Stabilirea rezultatelor5. Notarea6. Concluzii asupra modului în care s-au pregătit elevii şi recomandări asupra activităţii viitoare.

Structura unei lecţii de verificare şi apreciere urmată de interevaluare :1. Organizarea clasei (3 min)• Verificarea frecvenţei elevilor• Verificarea existenţei resurselor materiale2. Captarea atenţiei elevilor (2 min)• Precizarea tematicii care va fi verificată şi a obiectivelor/competenţelor urmărite• Prezentarea conţinutului ce urmează a fi verificat şi forma de evaluare• Distribuirea testelor cu itemi cu alegere multiplă, cu răspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere

duală.3. Desfăşurarea testului (25 min)4. Interevaluarea testului (10min)• Colegii de bancă schimbă între ei testele.• Profesorul stabileşte împreună cu elevii răspunsurile corecte, care sunt notate pe flipchart.• Interevaluarea: Elevii vor aprecia răspunsurile din lucrarea colegului şi le vor nota conform baremului de

corectare şi notare indicat pe flipchart. 5. Predarea testului ( 2 min)• Elevii vor preda testele profesorului, care le va recorecta şi va stabili nota finală. 6. Concluzii asupra modului în care s-au pregătit elevii şi recomandări asupra activităţii viitoare. (8 min)