3_planificarea Activitatilor Logistice

Technical University of Cluj-Napoca LOGISTICALOGISTICA

Planificarea activităţilor logisticePermite firmelor să anticipeze schimbărileUtilă în identificarea riscurilor şi în determinarea mai precisă a costurilor şi a beneficiilor strategiilor alternative. Fără o orientare axată pe planificare, firma va fi fi surprinsă de evenimente, neavând capacitatea şi puterea de a le influenţa. Constituie o componentă a planificării activităţii de marketing, care la rândul ei trebuie să fie subordonată planului general al firmei.

Planul general al firmei cuprinde strategia de ansamblu, detaliind afacerile şi misiunile firmei, direcţiile viitoare de dezvoltare, alocarea şi specificarea resurselor financiare; are patru componente de bază: •planul de producţie; •planul forţei de muncă; •planul financiar; •planul de marketing.

1


Planificarea activităţilor logistice

Activitatea logistică, având în componenţa sa şi activităţile de distribuţie, constituie o componentă a planificării activităţii de marketing, care va cuprinde, de asemenea:• planificarea produsului, • planul de preţuri, • planul de promovare şi publicitate.



Planificarea activităţii de distribuţie:• pe termen scurt (planificare operaţională) – de obicei, pe 1 an de zile; • pe termen lung (planificare strategică, de perspectivă) - de regulă, pe cel puţin 5 ani Planificarea pe termen scurt: •stabilirea răspunsurilor adecvate pentru fiecare eveniment;•resursele sunt fixate în funcţie de scopurile urmărite. Planificare de rutină, zilnică, a gestionării sistemului, cum ar fi: oprogramarea mijloacelor de transport;oprogramarea aprovizionării şi / sau reaprovizionării stocurilor;oprogramarea modului de utilizare a spaţiilor de depozitare, etc. Planificarea strategică se ocupă de alocarea resurselor pe termen lung şi de stabilirea unei perioade de timp în care toate resursele sunt variabile. Ea trebuie să răspundă la o serie de întrebări:1. unde ne aflăm? 2. unde vrem să ajungem?3. cum putem ajunge acolo? 4. cum vom şti că ne-am atins scopul?

Are în vedere o serie de probleme de perspectivă, cum ar fi: numărul şi locul depozitelor, schimbările intervenite în mijloacele de transport, folosirea unor noi canale de distribuţie, etc.

3


Planificarea activităţilor logistice 4

Etapa I: Realizarea unei informări detaliate asupra situaţiei prezente din firmă.evaluarea activităţii de distribuţie pentru obţinerea unui tablou complet al performanţelor

actuale. Etapa a II-a: Stabilirea misiunii şi a obiectivelor activităţii de distribuţie. un set de obiective care să fie îndeplinite de către sistem în cazul unui context specific

pentru produs şi piaţă; furnizează baza pentru deciziile viitoare; va trebui să ţină cont de cerinţele de marketing şi de cele operaţionale şi, în consecinţă,

de coordonarea lor deplină la nivelul activităţii de planificare. Etapa a III-a: Elaborarea şi realizarea strategiilor de distribuţie.modalităţi prin care obiectivele pot fi realizate.identificarea şi evaluarea unor opţiuni strategice alternative care să fie la dispoziţia firmei

pentru atingerea obiectivelor. Trebuie examinate opţiunile din punct de vedere al eficienţei costurilor sub două aspecte:a.fie căutarea acelor strategii prin care se vor satisface cerinţele de servire ale clienţilor în

condiţiile celor mai mici costuri;b.fie încadrarea într-un buget dat, rezervat activităţii de distribuţie, concomitent cu

încercarea de a maximiza serviciile oferite clienţilor.



Bazele pentru dezvoltarea unor strategii viabile de distribuţie se axează pe: cunoaşterea cerinţelor de servire ale clienţilor şi a costurilor necesare furnizării acestor servicii; înţelegerea obiectivelor globale ale firmei.Procesul de planificare a activităţii de distribuţie poate fi rezumat la trei principii de bază*:

1. Înţelegerea deplină şi aprecierea strategiilor firmei şi a planurilor de marketing, în scopul creări unui sistem de distribuţie care realizează un echilibru între costuri şi eficienţa serviciilor.

2. Evaluarea cerinţelor de servire a clienţilor pentru a determina ce elemente sunt considerate cele mai importante (modul în care se măsoară serviciile, nivelul aşteptat de performanţă şi modul în care firma se compară cu concurenţa).

3. Analiza sistemului de distribuţie şi a costurilor totale de producţie şi distribuţie pentru identificarea reţelei cu cel mai mic cost care corespunde cerinţelor de marketing şi celor implicate de servirea clienţilor.

Pe baza acestor principii se poate construi un model simplu pentru procesul de planificare a activităţii de distribuţie, care să indice conexiunile existente, de la obiectivele firmei până la nivelul componentelor specifice ale strategiei de distribuţie.

* [R.E. Murray, Strategic Distribution Planning, Annul Conference NCPDM, Chicago, USA, 1980]



6



Etapa a IV-a: Proiectarea procedurilor de monitorizare şi control. să supravegheze modul de servire a clienţilor, atât din punctul de vedere al performanţelor, cât şi din cel al costurilor. Plecând de la principiul “indiferent de locul în care apar, costurile legate de servirea clienţilor trebuie analizate împreună”, organizarea monitorizării serviciilor trebuie să constituie o procedură sistematică, care poate urma următorii paşi*: Identificarea tuturor categoriilor importante de costuri ale activităţii logistice, împreună cu celelalte eforturi făcute de firmă pentru oferirea serviciilor către clienţi. Instituirea sistemelor şi a procedurilor pentru colectarea datelor legate de costuri Identificarea şi colectarea datelor de ieşire. Pregătirea unui set de măsuri prin care să se evalueze activităţile logistice interne ale firmei. Stabilirea unui mecanism de prezentare periodică a rapoartelor legate de starea activităţii logistice. Măsurarea performanţelor logistice presupune colectarea unor date legate de costul de depozitare (manipulare, stocare), şi de utilizare a depozitelor, de costul de transport, de stocare şi de procesare a comenzilor, etc. Informaţiile trebuie comparate cu standardele de performanţă stabilite anterior şi să ia în considerare feed-back-ul informaţional legat de performanţa planificată.

* [J. Hesket, Business Logistics, Roland Press, 1973]



Ciclul activităţilor de planificare



Evoluţia tehnicilor de tehnicilor de simulare şi de modelare pe calculator a creat posibilitatea dezvoltării unor “sisteme pentru sprijinul luării deciziilor” identificarea soluţiilor optime sau cel puţin îmbunătăţite. Pot fi găsite răspunsuri la un număr ridicat de întrebări de tipul “Ce-ar fi dacă?”. De exemplu:•ce se va întâmpla dacă se reduce nivelul stocurilor pentru un anumit produs?•dar dacă vom închide depozitul X?•dar dacă vom reduce cu o zi ciclul de execuţie a comenzii?. Răspunsurile obţinute detaliază efectele schimbărilor care intervin la nivelul serviciilor, în costurile totale ale sistemului şi în alte caracteristici operaţionale. Este necesară realizarea, în prealabil, a unor modele care să reprezinte relaţiile din cadrul sistemului. Cele mai complexe modele vor consta dintr-un număr de afirmaţii legate între ele, a.î. modelul va forma un set de relaţii interdependente, cuantificate. Rolul modelelor nu este de a anticipa, ci mai degrabă de a explica. Simularea constituie o abordare pentru evaluarea opţiunilor alternative, a.î. să poată fi identificate soluţiile care vor da rezultatele cele mai bune. Crearea unei baze de date corespunzătoare este o sarcină complexă şi necesită un mare consum de timp pentru asigurarea unui înalt grad de validitate.

3_planificarea Activitatilor Logistice

Documents

Transcript of 3_planificarea Activitatilor Logistice