8/18/2019 35.Condiţiile Generale de Aderare La Uniunea Europenă. Criteriile de La Copenhaga (1993)

1/4

Conditiile generale de aderare la ue,copenhagaUniunea Europeană este ocomunitate statală economică, politică, de securitate şi de apărare formată din 5 destate membre (vezi g. 1) care realizează n comun o serie de sarcini specice prinintermediul politicilor şi programelor comunitare. !u o popula"ie de circa #5$ de milioanede persoane şi un %rodus &ntern 'rut (%&') de aproape $.$$$ miliarde euro, UE este astăza doua putere economică din lume după U şi unul dintre cei mai importan"i actori nrela"iile politice şi de securitate interna"ionale. Uniunea Europeană este prin natura şi

structura sa o institu"ie sui*generis (unică, care nu a mai e+istat). UE este o organiza"ieinterna"ională şi n acelaşi timp este condusă prin intermediul unor institu"iisuprana"ionale, către care statele membre delegează o parte din suveranitate şi puterede decizie n propriile afaceri interne. ceste institu"ii au mai multă putere de decizie nunele domenii dect n altele, deseori reprezentnd interese independente de cele alestatelor pe care le reprezintă. UE posedă astăzi unele din atributele unui stat - institu"iicu puteri e+ecutive, legislative, uridice comune, monedă unică, drapel, imn - şi ciar aleunui sistem politic - partide politice europene, grupuri de lobb/, organiza"iineguvernamentale, iar nalitatea spre care va evolua UE n viitor - o federa"ie de statesau o structură interguvernamentală - este unul din principalele subiecte de dezbateri

teoretice şi practice cu privire la UE. 0ădăcinile istorice ale UE datează din perioada celuide*al doilea război mondial. &deea unei comunită"i europene a apărut pentru prima dată ntr*un discurs "inut de inistrul de E+terne francez 0obet cumann, la data de 2 mai125$, dată considerată a ziua de naştere a UE. %otrivit propunerilor lui 0obertcumann, n 25 a fost creată !omunitatea Europeană a !ărbunelui şi 3"elului (!E!3)de către şase state4 ran"a, 6ermania, 'elgia, 3landa, 7u+emburg şi &talia. !reată ca oinstitu"ie care ar reglementa produc"ia de cărbune şi o"el - principalele industrii alerăzboiului - a ran"ei şi 6ermaniei prin intermediul unor institu"ii suprana"ionale, !E!3 areprezentat simbolul dorin"ei ran"ei şi 6ermaniei de a face imposibilă reluarea războiuludintre aceste două state. !rearea !E!3 a pus nceputurile procesului de fondare a unorstructuri de integrare suprana"ională de un număr mic de state n domenii concrete deac"iune. stfel, n 258 snt create alte două institu"ii - !omunitatea EconomicăEuropeană (!EE) (cunoscută şi ca 9%ia"a !omună:) şi !omunitatea Europeană pentruEnergie tomică (!EE) (cunoscută şi ca 9Euratom:). copul declarat al celor treicomunită"i a fost de a crea baza pentru 9o uniune tot mai apropiată: dintre popoareleEuropei prin4 stabilirea unor institu"ii comune, fuzionarea economiilor na"ionale, creareaunei pie"i comune şi utilizarea energiei atomice n scopuri paşnice. %rin crearea pie"eicomune, snt proclamate cele patru libertă"i4 de mişcare a bunurilor, persoanelor,serviciilor şi capitalurilor n interiorul comunită"ilor create (vezi 'o+a 1). ;n 2ratatul de la aastrict, semnat n 22 şi raticat n 22, la!omunitatea Europeană, care număra la acel moment state membre, aderă o organiza"ienouă, Uniunea Europeană. !unoscut şi ca >ratatul Uniunii Europene, >ratatul de laaastrict creează o suprastructură din trei 9piloane:4 !omunitatea EconomicăEuropeană, %olitica E+ternă şi de ecuritate !omună, şi ?usti"ia şi facerile &nterne.iecare din cei trei piloni şi are propria structură de operare, care re@ectă diferite nivelurde integrare, cea mai strnsă ind cea economică. !u toate acestea, ntreaga structurăeste coordonată de un şir de institu"ii comune. cestea snt4 !onsiliul European esteautoritatea politică şi decizională supremă a UE. cesta consistă din Aei de tate şi6uverne şi %reşedintele !omisiei Europene şi stabileşte direc"iile generale de dezvoltare

8/18/2019 35.Condiţiile Generale de Aderare La Uniunea Europenă. Criteriile de La Copenhaga (1993)

2/4

a UE n cadrul a patru şedin"e pe an. !onsiliul Uniunii Europene reprezintă intereselestatelor membre ale UE şi este organul legislativ principal, cu puteri mai mari n politicae+ternă şi de securitate comună şi n usti"ia şi afacerile interne. !onsiliul consistă dinreprezentan"i la nivel ministerial ai statelor membre, iar preşedin"ia !onsiliului esteasigurată de către statele membre pentru o perioadă de şase luni, după principiulrota"iei. ecretariatul 6eneral al !onsiliului este condus n prezent de ?avier olana,ecretar 6eneral al !onsiliului şi ;nalt 0eprezentant pentru %olitica E+ternă şi de

ecuritate !omună a UE. %arlamentul European reprezintă interesele cetă"enilor UE şieste unica institu"ie UE aleasă n cadrul unor alegeri directe. cesta se compune din = dedeputa"i europeni, aleşi n cadrul sufragiului universal pentru un termen de cinci ani.%arlamentul participă la procesul legislativ prin consultare, avizare şi codecizie pemarginea ini"iativelor !onsiliului şi !omisiei Europene. %entru admiterea noilor statemembre este necesară aprobarea %arlamentului. !omisia Europeană este organule+ecutiv principal al UE, care asigură respectarea şi elaborarea legisla"iei UE - 9gardianultratatelor: - şi care poartă responsabilitatea e+clusivă pentru e+ecutarea bugetului UE.Bumită 9for"a motrice: a UE, !omisia are cele mai largi competen"e de ini"iativălegislativă dintre institu"iile UE. !omisia se compune din 5 de !omisari europeni

desemna"i pentru un termen de cinci ani şi care şi e+ercită mandatele independent destatele de origine. unc"ia de %reşedinte al !omisiei Europene este e+ercitată n prezentde portugezul ?ose anuel 'arroso. !urtea Europeană de ?usti"ie asigură interpretareaşi aplicarea uniformă a legisla"iei UE şi rezolvă disputele dintre statele membre ale UE şidintre institu"iile UE. !urtea Europeană de uditori asigură gestiunea nanciară corectă anan"elor UE prin vericarea veniturilor şi celtuielilor UE şi a organelor create n cadrulacesteia. %rocesul de integrare europeană are loc n baza >ratatelor europene nceiate ntre statele membre şi care denesc obiectivele UE, stabilesc modalită"ile de luare adeciziilor n domeniile de cooperare comunitară şi institu"iile care realizează acesteobiective. ;n prezent, tratatele europene, care numără circa =$$ de articole, reprezintă omasă de te+te care deseori se suprapun şi se contrazic. !onsolidarea acestora ntr*unsingur document este unul din obiectivele elaborării unui >ratat !onstitu"ional sau a unei!onstitu"ii a UE. ceasta prevede printre altele reforma institu"ională a UE4 desemnareaunui inistru de E+terne al UE şi alegerea unui %reşedinte permanent al !onsiliuluiEuropean,

8

sporirea competen"elor %arlamentului, e+tinderea votului maoritar n afacerilecomunitare etc. !onstitu"ia simplică procesul legislativ al UE şi proclamă o !artă adrepturilor omului care include şi drepturi sociale. %roiectul !onstitu"iei a fost semnat noctombrie $$#, nsă nu poate intra n vigoare dect după raticarea de toate statelemembre, proces care a fost stopat după ce a fost respins n cadrul referendumurilor dinran"a şi 3landa n $$5. 0espingerea proiectului constitu"ional de către ran"a şi 3landaau adus UE n fa"a unui impas, care a fost aprofundat de către disputele dintre statelemembre cu privire la bugetul Uniunii pentru $$< - $. ceste probleme din interiorul UEsnt o veste proastă pentru statele care aspiră să adere la UE, deoarece vor constitui nurmătorii ani preocuparea principală pentru UE, slăbind motiva"ia UE de a se e+tinde ncontinuare. Ce la crearea !E!3 n 25 şi pnă n prezent au avut loc cinci valuri dee+tindere a UE, care au dus la creşterea numărului de membri de la şase n 25 la 5 n$$#. Următorul val de e+tindere este planicat pentru ianuarie $$=, cnd se aşteaptă

8/18/2019 35.Condiţiile Generale de Aderare La Uniunea Europenă. Criteriile de La Copenhaga (1993)

3/4

aderarea la UE a 'ulgariei şi 0omDniei. ;n acelaşi timp, aderarea acestor două "ări arputea amnată cu un an, dacă nu vor ndeplinite toate condi"iile de reformă internăpe care şi le*au asumat. lte state candidate pentru aderare snt4 !roa"ia, >urcia şiacedonia, nsă datele aderării acestora la UE nu au fost ncă stabilite. E+tinderea esteinstrumentul principal prin care UE lărgeşte zona de pace, prosperitate şi stabilitate sprenoi state, contribuie la reunicarea continentului, şi e+tinde pia"a comună, devenind maicompetitivă pe arena mondială şi mai pregătită pentru a face fa"ă presiunilor globalizării,

şi şi consolidează rolul de actor interna"ional. %otrivit >ratatului UE, 9orice stat europeanpoate depune cerere de aderare la UE:, iar 9Uniunea este fondată pe principiile libertă"ii,democra"iei, respectului pentru drepturile omului şi libertă"ilor fundamentale şisuprema"iei legii, principii mpărtăşite de toate statele membre:. stfel, pentru a puteaadera la UE, un stat trebuie să ndeplinească criteriile de aderare, cunoscute şi cacriteriile de la !openaga (vezi 'o+a ). !el mai mare val de e+tindere a UE a avut loc nmai $$#, cnd la UE au aderat $ noi state membre, n mare parte state

2

central* şi est* europene. cest val de e+tindere s*a deosebit de cele precedente prin

amploare, dar şi prin faptul că n momentul 0epublica !eă, !ipru, Estonia, 7etonia,7ituania, alta, lovacia, lovenia, %olonia, Ungaria.

$

aderării nivelul de dezvoltare al noilor membri era mult inferior celui din UE, iar trecutulpolitic şi economic al acestora se deosebea integral de cel al UE. ceastă e+tindere a fosto provocare la adresa UE, pentru care sfrşitul războiului rece a nsemnat asumarearesponsabilită"ii pentru transformările politice şi economice din statele Europei !entraleşi de Est şi reunicarea continentului european. %erspectiva aderării la UE a servit pentruaceste state drept motiva"ie şi model pentru dezvoltarea unor democra"ii şi economii de

pia"ă robuste, precum şi ancorarea fermă n comunitatea statelor europene. E+tindereadin $$# a dus nsă la apari"ia unor noi provocări pentru UE, şi anume a creat pericolulapari"iei unor noi linii de diviziune n Europa şi al e+cluderii unei serii de state europene,cu puternice aspira"ii de integrare europeană, de la procesele politice şi economiceintegra"ioniste din interiorul UE şi de la beneciile pe care le comportă acestea. %entru aevita ca acest lucru să se ntmple, UE a elaborat %olitica Europeană de Fecinătate.

'o+a . !riteriile de la !openaga

;n iunie 22, !onsiliul European de la !openaga a trasat bazele pentru procesul de

e+tindere spre est al UE, declarnd că Gstatele asociate ale Europei !entrale şi de Est vordeveni membre ale UE dacă doresc acest lucru: şi denind criteriile de aderare,cunoscute şi ca criteriile de la !openaga. %otrivit acestor criterii, pentru aderare un stattrebuie să ndeplinească următoarele condi"ii4 1. !riteriul politic4 Gstabilitatea institu"iilorcare garantează democra"ia, suprema"ia legii, drepturile omului şi respectarea şiprotec"ia drepturilor minorită"ilor:. Ce la intrarea n vigoare a >ratatului de lamsterdam, aceste criterii au fost proclamate principii constitu"ionale ale UE şi reiterate n !arta cu privire la Crepturile undamentale ale UE proclamată la Bisa n decembrie$$$. !riteriul politic presupune e+isten"a unor institu"ii democratice stabile şi func"ionale(parlament, e+ecutive, usti"ie), dar şi e+ercitarea n practică a drepturilor şi libertă"ilor

8/18/2019 35.Condiţiile Generale de Aderare La Uniunea Europenă. Criteriile de La Copenhaga (1993)

4/4

omului. . !riteriul economic4 Ge+isten"a unei economii de pia"ă func"ionale şicapacitatea de a face fa"ă competi"iei pe pia"a internă a UE:. H. !riteriul acIuis*ului49capacitatea de a*şi asuma obliga"iile de membru, inclusiv adeziunea la obiectiveleuniunii politice, economice şi monetare: cest criteriu presupune adoptarea şi aplicarealegisla"iei europene, cunoscute şi sub numele de acIuis communautaire. !onsiliileeuropene ulterioare, n particular cel de la adrid din 225, au subliniat importan"a nudoar a transpunerii acIuis*ului n legisla"ia na"ională, dar şi asigurarea aplicării eciente

a acestuia prin intermediul unor structuri administrative şi uridice adecvate. Ceseori laaceste trei criterii se mai adaugă unul, care "ine de gradul de pregătire al UE de aaccepta noi membri.

'o+a 1. !ele patru libertă"i

 >ratatul cu privire la !omunitatea Economică Europeană din 258 a creat o comunitatesuprana"ională de state cu scopul stabilirii unei pie"e comune ntre acestea. Unul dinprincipalele obiective ale pie"ei comune a fost instituirea unei arii fără frontiere interne ncare să e asigurată libera mişcare a4 bunurilor (stabilirea unei uniuni vamale şieliminarea tuturor barierelor cantitative), persoanelor (călătoria fără vize, libera mişcare

a for"ei de muncă şi dreptul de stabilire a persoanelor n alte state membre), serviciilor(libertatea de e+ercitare a profesiilor n alte state membre), capitalurilor (libera mişcare,fără nici o restric"ie a capitalurilor ntre statele membre). ceste libertă"i de mişcare sntcunoscute şi ca cele patru libertă"i. Ce aceste libertă"i se bucură n prezent cele 5 destate membre ale UE, iar %olitica Europeană de Fecinătate prevede posibilitateae+tinderii acestora şi spre statele vecine.