Conferinta de la Copenhaga privind schimbarile climatice

8/7/2019 Conferinta de la Copenhaga privind schimbarile climatice

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-copenhaga-privind-schimbarile-climatice 1/11

Conferinta de la Copenhaga privind schimbarile climatice

Conferinta Natiunilor Unite privind schimbarile climatice a avut loc la Copenhaga intre 7si 18 decembrie. Comisia si presedintia suedeza au negociat in numele Uniunii Europene,care este parte semnatara a Conventiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice si aProtocolului de la Kyoto. Partea dedicata intalnirilor la varf a avut loc pe 16 decembrie.

Conferinta de la Copenhaga reprezinta rezultatul a doi ani de discutii privind elaborarea unei Conventii a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice care sa inlocuiasca Protocolul de lKyoto, la sfarsitul lui 2012, atunci cand va lua sfarsit prima perioada de angajament. UniuneaEuropeana doreste un acord global, ambitios si cuprinzator care sa impiedice schimbarileclimatice periculoase prin limitarea incalzirii globale la cel mult 2 grade Celsius pestetemperatura din perioada pre-industriala (sau cel mult 1.2 grade Celsius peste nivelul actual).

Uniunea Europeana a fost prima care si-a asumat acest angajament, decizand in mod unilaterasa-si reduca propriile emisii cu 20% in comparatie cu nivelul anului 1990, pana in 2020. Ea seangajeaza chiar sa realizeze o reducere cu 30%, cu conditia ca si ceilalti mari poluatori sa isiaduca contributia la acest efort.

Comisia Europeana doreste ca statele participante la conferinta de la Copenhaga sa se puna deacord asupra unui text simplu si clar care sa devina obligatoriu in toate statele, reflectandresponsabilitati comune dar diferentiate. Acordul de la Copenhaga ar trebui sa acopere toateelementele cheie ale viitorului tratat, sa stabileasca o procedura si un termen limita in 2010 pentru incheierea acestuia si sa includa o formula de "lansare rapida" care sa permitaimplementarea imediata a anumitor actiuni, in special acordarea de sprijin financiar tarilor ma putin dezvoltate.

La Copenhaga, Comisia este reprezentata de catre comisarul Dimas incepand cu 12 decembrde catre presedintele Barroso incepand cu 17 decembrie. In ultimele doua zile ale conferintei fost asteptati peste 90 de sefi de state si guverne din lumea intreaga.



Drumul nu se termina la Copenhaga

Dupa doi ani de pregatiri, un singur lucru pare cert: Copenhaga nu va marca sfarsitul unui proces, ci mai degraba ar putea stabili un cadru legal pentru continuarea unor negocieri maidetaliate pe parcursul lui 2010.

Optimistii spun ca astfel de intarzieri nu reprezinta nimic nou pe scena negocierilor Yvo de Bseful Secretariatului ONU pentru Schimbari Climatice, a punctat elementele necesare pentruajungerea la cifre si masuri concrete privind reducerile de emisii si fondurile alocate acestuiscop, la Copenhaga.

Mai precis, tarile dezvoltate trebuie sa stabileasca tinte ferme pentru reducerea semnificativa emisiilor pana in 2020, in timp ce tarile in curs de dezvoltare trebuie sa prezinte masuri pentrustoparea cresterii emisiilor la un nivel inferior unui scenariu in care activitatile lor economicesufera nicio schimbare, a spus Boer.

In plus, a adaugat el, tarile bogate vor trebui sa asigure asistenta financiara pe termen lung celmai sarace, infiintand, totodata, un fond de 10 miliarde de euro prin care acestea sa fie ajutatese adapteze la consecintele iminente ale schimbarilor climatice.

In fine, negociatorii trebuie sa ajunga la un acord privind crearea unui structuri de guvernare csa asigure atingerea acestor obiective, a conchis Boer.

O parte din marii poluatori au anunţat că vor semna un nou acord internaţional de mediu, învreme ce alţii aşteaptă negocierile, cerând avantaje pentru propriile economii.

Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în luptaîmpotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acorinternaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto. Obiectivele nouluacord sunt asumarea unor ţinte semnificative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră



către toate ţările dezvoltate, dar şi o modificare în sens pozitiv a emisiilor în ţările în curs dedezvoltare.

Până la acest moment, negocierile la nivel internaţional au înaintat într-un ritm foarte lent, fiindificil să se ajungă la un consens asupra unor aspecte esenţiale precum forma acordului şi

finanţarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în statele în curs de dezvoltare. Deagenda iniţială preconiza finalizarea negocierilor la Copenhaga, evoluţia discuţiilor la nivelinternaţional arată că negocierile din luna decembrie vor asigura elementele esenţiale ale unuiacord politic, urmând ca în cursul anului viitor să fie continuate negocierile asupra textului propriu-zis al acordului, dar şi regulile privind implementarea acestuia.

ROMÂNIA, O PREZENŢĂ TIMIDĂ ÎN NEGOCIERIO voce tăcută în prenegocieri, România are mari şanse de a se prezenta la Copenhaga fără unministru al Mediului şi cu un program de acţiune nu tocmai coerent. De altfel, reticenţa şitimiditatea caracterizează întregul bloc de ţări din est, recent integrate în Uniunea Europeană.Singura ţară recent inclusă în sistemul comunitar şi care a făcut demersuri şi a avansat propun

este Polonia.Totuşi, împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, Bucureştiul va “depune toate eforturilnecesare pentru a stimula progresul negocierilor, astfel încât acordul ce va fi încheiat să generobligaţii de atingere a unor ţinte concrete de reducere a emisiilor în toate ţările dezvoltate”, ducum se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului. Până la data de 15 decembrie 2009 vavea loc discuţii şi negocieri la nivel de experţi, iar în perioada 16-18 decembrie negocierile svor desfăşura şi între reprezentanţi la nivel înalt.

Delegaţia României la negocierile Conferinţei de la Copenhaga va fi condusă de noul ministruMediului (dacă acesta va fi desemnat în timp util) şi va include reprezentanţi de la Ministerul

Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii,Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Departamentul pentru Afaceri Europene, MinisterulTransporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Afacerilor Externe.

Dezbaterile conferinţei vor fi conduse de Connie Hedegaard, fost ministru pentru Energie şiSchimbări Climatice în Danemarca, actualul comisar nominalizat pentru schimbări climatice, portofoliu nou înfiinţat în cadrul Comisiei Europene, pentru următorul mandat al acesteia.



China a estimat că această siglă era neadaptată, în măsura în care aceasta menţionează COP 1desemnând cea de a 15-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupramodificărilor climatice (UNFCC), şi nu Protocolul de la Kyoto, care stabileşte angajamenteconstrângătoare pentru ţările dezvoltate.

"Acest logo mă face să nu mă simt în largul meu", a declarat Su Wei, reprezentantul delegaţiechineze, în cadrul şedinţei plenare.

"Acesta dă impresia că Protocolul de la Kyoto nu există sau că a dispărut. Este necesar săacordăm o atenţie deosebită acestui punct", a adăugat el, exprimându-şi dorinţa ca "viitoarelesigle" să fie desenate cu mai multă atenţie.

Nervozitate

Încheiat în decembrie 1997 şi intrat în vigoare în 2005, protocolul impune ţărilor industrializa(cu excepţia Statelor Unite, care nu l-au ratificat niciodată) o reducerea emisiilor lor de gazecu efect de seră. Ţările în curs de dezvoltare, cu China şi India în frunte, sunt foarte ataşate deacest text, deoarece acesta marchează o "demarcaţie clară" între ţările din nord, care au oresponsabilitate "istorică" în acumularea de CO2 în atmosferă, şi restul planetei.

În opinia maltezului Michael Cutajar, care prezidează unul dintre cele două grupuri de lucru dcadrul conferinţei, acest incident ilustrează "nervozitatea" care domneşte în cadrul conferinţei

"Există multă nervozitate. Oamenii sunt într-o stare de spirit în care micile simboluri, niştesemnale mici, pot să treacă înainte şi să devină probleme majore", a declarat acesta.

Una dintre problemele centrale ale Conferinţei de la Copenhaga (7-18 decembrie) este de a af



dacă este necesară o a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto sau dacă estenecesară crearea unui nou tratat, care să includă şi Statele Unite.

„De ce avem nevoie de un acord climatic”

Majoritatea oameniilor de ştiinţă sunt de acord că în ultimul secol temperatura medie globală crescut cu circa 0,7 grade Celsius. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) spuneexistă 90% şanse ca emisiile de gaze de seră să fie produse de civilizaţia umană.

Experţii IPCC spun că schimbările climatice recente şi manifestările extreme ale vremii dinultima vreme arată că există o interval foarte scurt de timp în care putem acţiona.

Ce este COP15?

COP15 este un acronim de la 15th Conference of Countries. COP15 este şi a cincea întâlnireatărilor care au semnat protocolul de la Kyoto.

Protocolul de la Kyoto este un acord obligatoriu pentru semnatari, propus în 1997, în care acese angajează să reducă emisiile de gaze de seră cu un procent de 5% faţă de nivelul din 1990, până în 2012.

Tratatul climatic de la Kyoto a fost ratificat, în 2005, de către 185 de tări, dar nu şi de cătreStatele Unite.

Care sunt ţelurile Conferinţei de la Copenhaga?

IPCC al Naţiunilor Unite urmăreşte stabilizarea concentraţiilor atmosferice de gaze de seră la

nivel care să nu fie dăunător pentru climat.Deşi există încă dezbateri intense cu privire la ce este „dăunător”, concentraţia de gaze de sertimpul revoluţiei industriale a fost de 278 de parţi la milion, faţă de 381 cât este astăzi.

Pâmă în 2050, UNFCC speră să reducă gazele de seră la jumătate, faţă de nivelul înregistrat îanul 2000.

Conferinţa de la Copenhaga are patru ţeluri importante:

1. Acordul trebuie să fie foarte precis cu cât vor limita emisiile ţările puternic

industrializate, precum Statele Unite şi Japonia.2. Să determine în ce măsură, tări în curs de dezvoltare precum China, India şi Brazilia îş pot limita emisiile fără a-şi limita creşterea economică.

3. Explorarea opţiunilor pentru o finanţarea stabilă şi de lungă durată din partea ţărilor dezvoltate care pot ajuta la reducerea gazelor de seră.

4. Identificare unor măsuri de asigurare ţărilor în curs de dezvoltare că sunt tratate în modegal, ca parteneri.



Care este rolul Statelor Unite?

Mulţi lideri au sperat că Statele Unite (pe locul doi la emisii de dioxid de carbon pe persoană,după Australia) vor veni la Copenhaga cu o legislaţie a protecţiei mediului deja adoptată în ţaDeşi un pachete de legi a trecut de comisiile Senatului American, un vot va fi dat cel maidevreme în primăvara lui 2010. Un răspuns pozitiv al Statelor Unite ar atrage după sinemajoritatea ţărilor din Occident.



Cât va costa?

Banca Mondială estimează că tările dezvoltate vor avea nevoie de 400 de miliarde de dolari pan pentru oprirea schimbărilor climatice şi aproape 100 de miliarde de dolare pe an pentrumăsuri anuale, cum ar fi relocarea refugiaţilor din cauze climatice.După ce au fost informaţi

despre tematica summitului de la Copenhaga, 88% dintre francezi, 87% dintrepolonezi, 85% dintre italieni, 81% dintre japonezi şi 80% dintre americani s-audeclarat "pregătiţi să îşi modifice stilul de viaţă şi să îşi limiteze consumul"pentru a proteja mediul înconjurător, potrivit acestui sondaj realizat deInstitutul IFOP, publicat de cotidianul Le Monde.

Dacă 64% dintre francezi au declarat că sunt la curent cu mizele acesteiconferinţe internaţionale inaugurate, luni, la Copenhaga , în schimbmajoritatea italienilor (67%), japonezilor (63%), americanilor (61%) şi polonezilor(53%) au mărturisit că nu au auzit niciodată vorbindu-se despre aceste lucruri.

Persoanele intervievate consideră, de altfel, că Summitul de la Copenhaga se va

încheia doar printr-un acord de faţadă (75% dintre francezi, 61% dintre japonezi, 60% dintre italieni şi polonezi şi 49% dintre americani).

Acest sondaj a fost realizat în perioada 25 noiembrie - 3 decembrie, pe internet, pe un eşantioreprezentativ de 3.713 persoane în vârstă de peste 18 ani.



Oficialii guvernamentali ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce emisiile de gaze cuefect de seră în cursul următorilor 40 de ani, pentru a evita înrăutăţirea iremediabilă acondiţiilor climatice pe termen lung, se arată într-un studiu publicat luni.

Următorii 40 de ani, cruciali pentru a evita transformarea iremediabilă a climei (Imagine:Mediafax Foto/AFP)

Cercetătorii au examinat, cu ajutorul unui program informatic, cum diferite niveluri deemisii degaze cu efect de seră(GES) în 2050 ar putea împiedica atingerea obiectivului de a limitacreşterea temperaturii terestre la 2 sau 3 grade peste media erei preindustriale.

La summitul de la Copenhaga al ONU din decembrie, ţările au încheiat un acord minimal carsubliniat necesitatea de a limitacreşterea temperaturii planetei cu 2 grade, dar a rămas foarteambiguu în legătură cu metodele de a atinge acest obiectiv.

Studiul defineşte pragurile critice care, dacă sunt depăşite în 2050, ar împiedica atingereaobiectivelor de variaţie maximă de temperatură la sfârşitul secolului, cu tehnologiile energeticactuale.

Unul dintre scenariile analizate de aceşti experţi arată că ar fi necesarăreducerea emisiilor GEScu aproximativ 20 la sută faţă de nivelul lor din 2000, pentru a limita la 2 grade creştereatemperaturii globului la sfârşitul secolului.

Potrivit unui al doilea scenariu în care cererea de energie şi de teren arabil ar creşte mai rapidreducerea emisiilor GES ar urma să fie de 50 la sută.

http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/urmatorii-40-de-ani-cruciali-pentru-a-evita-transformarea-iremediabila-a-climei-5315551/foto



Autorii raportului conchid că o astfel de reducere este dificil de realizat cu sursele cunoscute denergie.

Aceste activităţi la care participă cercetători americani şi europeni apar în analele Academieiamericane de ştiinţe (PNAS), datate din 11 ianuarie.

"Simulările noastre arată că, în anumite cazuri, chiar dacă facem tot ce este posibil pentru areduce emisiile de GES până în 2050, avem doar 50 la sută şanse să putem limita creştereatemperaturilor terestre la două 2 până la sfârşitul anului 2100 şi doar dacă facem tot ce este posibil în cea de-a doua jumătate a secolului", explică Keywan Riahi, cercetător la "InternatioInstitute for Applied Systems Analysis" (IIASA) din Austria, coautor al studiului.

"Chiar dacă Guvernele sunt de acord asupra unui obiectiv pe termen lung, fără a limita emisiiGES în cursul următoarelor decenii, s-ar putea să descoperim că suntem incapabili să atingemacest scop, pentru că unele opţiuni dezirabile ar putea să nu mai fie posibile din punct de vedetehnologic sau ar putea deveni mult prea costisitoare", explică Brian O'Neill, un cercetător de

"National Center for Atmospheric Research" din Statele Unite, coautor al raportului.



Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor

Incalzirea Globala : Conferinta de laCopenhaga



Student : OpreaDaniel

Grupa 1042A

Conferinta de la Copenhaga privind schimbarile climatice

Documents

Transcript of Conferinta de la Copenhaga privind schimbarile climatice