3

1
Corpul, împreună cu segmentele sale, se poziţionează şi se mişcă urmând planuri anatomice (sagital, frontal, orizontal),axe (longitudinală, transversală, sagitală), direcţii (înainte-înapoi, sus-jos, stânga-dreapta) şi sensuri (înainte, înapoi, sus, jos, lateral stânga, lateral, dreapta). Amplitudinea se referă la deschiderea maximă a segmentelor corpului si are două accepţiuni(unghiuri si traiectorii). Ca unghi este atribut al mobilităţii, iar ca traiectorie este un efect al detentei. Amplitudinea urmează un drum cognitiv motric (se trece de la un lanţ cinematic la altul, deschis-închis, se alternează simetriile cu asimetriile. În plan psihologic, ea se percepe prin simţul muscular (uşurinţă, disconfort).Ritmul şi ritmarea mişcărilor de gimnastica se relevă în spaţiu-timp si are caracteristici: împărţirea mişcării în părţi si comesurabilitatea părţilor mişcărilor. Ritmul se dezvoltă la un nivel calitativ mai înalt la elevii care se antrenează prin exerciţii de gimnastică. Ritmurile favorizează învăţarea motrică, potenţează vitalitatea, energiile(fondul melodic sensibilizează elevii. Gradul de contracţie şi de relaxare Prin scurtarea fibrelor musculare, un segment se poate deplasa (muşchiul implicat are punct fix şi punct mobil).În exercitarea bazelor generale, poziţiile şi mişcările se produc, fără încărcătură. Încordarea – relaxarea reprezintă un construct psihosomatic gimnic. Contracţiile dezvoltă forţa unui muşchi, a unui segment sau a unei zone anatomice. Cele mai simple contracturi se produc în axul natural al segmentului şi articulaţiei. O anumită încordare produce o anumită formă de mişcare. Relaxarea, opusul contracţiei este o detensionare. Prin experienţă didactică şi prin experimente se caută cele mai bune alternări ale contracţiei cu relaxarea, raportate la vârste, nivel de înţelegere, nivel de pregătire, complexitate. În învăţare, contracţia se supune intenţiei.Relaxările eficiente sunt antrenabile si condiţionate de poziţiile comode adoptate, deprivare vizuală, igienă, spaţializare şi durată sugestie şi autosugestie.

description

ref

Transcript of 3

Corpul, împreună cu segmentele sale, se poziţionează şi se mişcă urmând planuri anatomice (sagital, frontal, orizontal),axe (longitudinală, transversală, sagitală), direcţii (înainte-înapoi, sus-jos, stânga-dreapta) şi sensuri (înainte, înapoi, sus, jos, lateral stânga, lateral, dreapta).

Amplitudinea se referă la deschiderea maximă a segmentelor corpului si are două accepţiuni(unghiuri si traiectorii). Ca unghi este atribut al mobilităţii, iar ca traiectorie este un efect al detentei. Amplitudinea urmează un drum cognitiv motric (se trece de la un lanţ cinematic la altul, deschis-închis, se alternează simetriile cu asimetriile. În plan psihologic, ea se percepe prin simţul muscular (uşurinţă, disconfort).Ritmul şi ritmarea mişcărilor de gimnastica se relevă în spaţiu-timp si are caracteristici: împărţirea mişcării în părţi si comesurabilitatea părţilor mişcărilor. Ritmul se dezvoltă la un nivel calitativ mai înalt la elevii care se antrenează prin exerciţii de gimnastică. Ritmurile favorizează învăţarea motrică, potenţează vitalitatea, energiile(fondul melodic sensibilizează elevii.

Gradul de contracţie şi de relaxare

Prin scurtarea fibrelor musculare, un segment se poate deplasa (muşchiul implicat are punct fix şi punct mobil).În exercitarea bazelor generale, poziţiile şi mişcările se produc, fără încărcătură. Încordarea – relaxarea reprezintă un construct psihosomatic gimnic. Contracţiile dezvoltă forţa unui muşchi, a unuisegment sau a unei zone anatomice. Cele mai simple contracturi se produc înaxul natural al segmentului şi articulaţiei. O anumită încordare produce o anumită formă de mişcare. Relaxarea, opusul contracţiei este o detensionare.Prin experienţă didactică şi prin experimente se caută cele mai bune alternăriale contracţiei cu relaxarea, raportate la vârste, nivel de înţelegere, nivel de pregătire, complexitate. În învăţare, contracţia se supune intenţiei.Relaxările eficiente sunt antrenabile si condiţionate de poziţiile comode adoptate, deprivare vizuală, igienă, spaţializare şi durată sugestie şi autosugestie.