31431578-SOCIOLOGIE-MEDICALA

7/25/2019 31431578-SOCIOLOGIE-MEDICALA

http://slidepdf.com/reader/full/31431578-sociologie-medicala 1/45

SOCIOLOGIE MEDICALĂ1- curs opţional –

2- Anul II Medicina Generală –1. Apariţia sociologiei. Obiectul si probleatica sociologiei.2. Sociologia edicală. Subraură iportantă a sociologiei.3. Curente !n e"oluţia sociologiei edicale.4. #oala $i sănătatea. Aspecte socio%edicale.

5. &elaţia edic – pacient. Aspecte psi'o%sociale.6. Counicarea $i rolul său !n practica edicală.7. Sănătatea( produs al unui stil de "iaţă adec"at.8. Sistee de sănătate. Caracteristici $i e"aluări.9. Metode $i te'nici de cercetare !n sociologia edicală.

1. Apariţia sociologiei. Obiectul si probleaticasociologiei.

August Comte este creditat drept inventatorul termenului desociologie, el folosind pentru prima oară acest termen în 1838, în cea

de-a 47-a lecţie din volumul I! Iniţial, el folosise termenul de "#icăsocială pentru noua $tiinţă%timologia termenului este &i'ridă, provenind de la cuv(ntul latinesc

)socio* +social $i de la cel grec )logos* +$tiinţă, sociologia "ind de"nită decătre cea mai mare parte a cercetătorilo drept studiul $tiinţi"c al vieţiisociale a oamenilor*!

n cadrul sociologiei au e.istat $i e.istă o multitudine de orientări teoretice $idoctrinare determinate de comple.itatea societăţii, o'iectul ei de studiu!

n ceea ce prive$te perioada constituirii sociologiei ca $tiinţă,e.istă mai multe opinii! Astfel, unii cercetători consideră că sociologia

î$i găse$te originile în scrierile "loso"ce ale lui /laton $i Aristotel! 0easemeni s- a considerat că sociologia a apărut ca $tiinţă în cea de-a

doua umătate a secolului al 2I2-lea, întemeietorii săi "ind consideraţiAuguste Comte, %mile 0ur&eim, ustave 5arde $i 6!pencer! altăorientare consideră sociologia drept re#ultat al puseului empirist din$tiinţele sociale americane în perioada post'elică, în timp ce, în "ne,un alt punct de vedere propune o sociologie încă neconstituită ca$tiinţă de sine stătătoare!

Cea mai mare parte a istoricilor acestei discipline au că#ut deacord asupra celui de-al doilea punct de vedere, conform căruiasociologia s- a născut în a doua umătate a ecolului al 2I2-lea, ca onecesitate impusă de de#voltarea societăţii industriale moderne $i depro'lemele socio-umane induse de aceasta!

Aparitia sociologiei. Condiţii socio%structurale $i

episteologice.



ociologia a apărut în conte.tul de#voltării impetuoase a g(ndiriiumane $i totodată a studiilor sociale impuse de revoluţia industrială $ide a"rmarea societăţii capitaliste în secolul al 2I2-lea! 9odi"carearelaţiilor sociale $i economice, necesitatea ela'orării unor teorii privindfolosirea resurselor umane în economia capitalistă pentru o'ţinereaunui ma.im de randament au condus la apariţia sociologiei ca $tiinţăce avea drept o'iective maore organi#area pe 'a#e raţionale a vieţii

sociale $i soluţionarea disfuncţionalităţilor sociale!0e#voltarea spectaculoasă a $tiinţelor naturii în aceea$i perioadăa creat $i condiţiile epistemologice ale apariţiei sociologiei ca $tiinţăde sine stătătoare! nainte de acest moment în "loso"a socială au maifost efectuate studii asupra societăţii, dar într-o modalitate deductiv :speculativă, care propunea modele de indivi#i, fenomene sociale $isocietate în ansam'lu, modele 'a#ate pe anumite norme deduse apriori, speculativ, din raţiune!

;oul model $tiinţi"c propus aducea o perspectivă nouă,constatativă, descriptivă $i e.plicativă cu privire la om $i societate!'iectivul noii $tiinţe erau de"nirea a ceea ce sunt omul $i societatea$i nu a ceea ce tre'uie să "e! Conform acestei noi orientări,fenomenele $i procesele sociale tre'uie tratate ca fapte, adicădescrise, consemnate $i e.plicate cau#al! ociologia a aplicat astfel înstudiul socialului metodele propuse de $tiinţele naturii, programul luiAugust Comte sta'ilind drept sarcina fundamentală a sociologieistudiul po#itiv al faptelor sociale $i evidenţierea pe această cale alegilor fundamentale proprii vieţii sociale! %mile 0ur&eim va " însc&im' cel care va formula regulile $i principiile metodologice alesociologiei, reali#(nd în acela$i timp $i cercetări efective în care aaplicat metoda ela'orată!

Iniţiatorii sociologiei ca $tiinţă

Emile Durkheim (1858 – 1917);ăscut la %pinal, î$i face studiile la /aris, după care activea#ă ca

profesor la <ordeau. $i la or'ona! n 18=4 pu'lică )>es regles de lamet&ode sociologi?ue*, iar în 18=7, )>e suicide*! 0in punctul său devedere, sociologia tre'uie să îndeplinească două condiţii pentru a seconstitui ca $tiinţă@1- să î$i de"nească o'iectul propriu de cercetare@ faptele sociale

deose'ite de o'iectul altor $tiinţe!

2- faptele sociale tre'uie o'servate $i e.plicate cu aceea$i riguro#itatemetodologică! Cea dint(i pro'lemă care se pune sociologului este de ade"ni faptul social, în acest sens tre'uind să ai'ă două caracteristici@să "e e.terior individului $i să se impună individului cu o forţăcoercitivă!

)%ste fapt social orice fel de a face, ".at sau nu, capa'il săe.ercite asupra individului o constr(ngere e.terioară, sau care estegeneral pentru o întreagă societate dată, av(nd totu$i oe.istenţăproprie, independentă de manifestările sale individuale!*+0ur&eim! Astfel, faptul social se delimitea#ă în mod clar de faptul'iologic, "ind



repre#entare sau acţiune $i de faptul psi&ic, "ind e.terior individului,impun(ndu-I- se cu o forţă de constr(ngere! aptele sociale sunt sediferenţia#ă $i în fapte normale $i fapte patologice, această clasi"careav(nd la 'a#ă tot criterii statistice! aptele normale sunt caracteristicemaorităţii indivi#ilor în timp ce faptele patologice sau anomice apar laun număr relativ restr(ns de indivi#i $i au o condiţionare spaţio-temporală! Astfel, anumite fenomene considerate patologice, precumcrima sau suicidul, devin normale din punctul de vedere al lui

0ur&eim, o societate fără crime sau sinucideri "ind imposi'ilă, iaraceste fapte trec(nd în r(ndul normalităţii!0upă de"nire $i clasi"care, faptele sociale tre'uie supuse

metodei de cercetare, prima regulă "ind aceea de a considera fapteledrept lucruri, pentru a deveni o'iectivi în studiu, elimin(ndsu'iectivismul caracteristic g(ndirii speculative, psi&ologismului $iideologismului! 0e asemeni, e.plicaţia faptului social tre'uie să "e deordin cau#al, această cau#ă "ind tot din mediul social $i nu din celpsi&ologic sau 'iologic, air funcţia pe care o îndepline$te tre'uie să "etot din mediul vieţii sociale! altă necesitate pe care metoda oimpune este cercetarea din punct de vedere statistic a faptelorsociale, precum $i sta'ilirea de corelaţii între diversele tipuri de faptesociale! %l va aplica aceste reguli în cele'rul studiu asupra suicidului,)>e uicide*!

Max Weber (1864 – 1920);ăscut la %rfurt, face studii de drept, economie, istorie $i

"loso"e, după care activea#ă ca profesor la rei'urg, 6eidel'erg $i9unc&en! n lucrările sale a'ordea#ă trei teme maore@1- natura dominaţiei2- caracteristicile raţionalităţii3- raporturile dintre idei $i interesele materiale +ideile religioase $i activitatea

economică!n de"nirea sociologiei, Be'er va pleca de la distincţia dintre

udecăţile de valoare $i udecăţile de raportare la valori! /rimele nuintră în corpul $tiinţei, în timp ce celelalte servesc la selecţia $iierar&i#area faptelor sociale devenite su'iect al $tiinţei! A doua etapăa metodei propuse de Be'er constă în e.plicaţia cau#ală a faptelorsociale, care tre'uie să "e universal vala'ilă! >a acest nivel,cercetătorul tre'uie să se supună principiului neutralităţii a.iologice,tre'uind să dea dovadă de o'iectivitate, veri"ca'ilitate independenţă$i consistenţă logică!

n vi#iunea lui Be'er, sociologia este o $tiinţă care î$i propune să înţeleagă prin interpretare activitatea socială $i prin aceasta să e.plicecau#al desfă$urarea $i efectele activităţii sociale! Astfel, sociologiaeste o $tiinţă compre&ensivă $i e.plicativă a faptelor sociale! %a areo'ligaţia înţelegerii acestor fapte $i apoi a e.plicării lor prin

interpretare! arcina sociologiei este de a reduce formele cooperăriiumane la o activitate compre&ensi'ilă!Talco !ar"o#" (1902

– 1979)



;ăscut în Colorado prings, urmea#ă cursurile unor prestigioseuniversităţi americane $i europene, după care va activa ca profesor laniversitatea 6arvard! %ste principalul repre#entant alstructuralismului funcţionalist din sociologia americană, în vi#iunea sa,sistemul social const(nd dintr-o pluritate de actori individuali inclu$i

într-un proces de interacţiune $i motivaţi de o'ţinerea unor satisfacţiioptime! %l a introdus $i conceptele de rol $i status social, statusulrepre#ent(nd po#iţia individului în cadrul sistemului social, în timp ce

rolul de"ne$te latura dinamică a acestuia, activarea sa în viaţasocială! Astfel, acţiunea umană este modelată de norme, valori $isim'oluri sociale care delimitea#ă comportamentul adecvat $i permisal actorilor implicaţi în viaţa socială!

Conform lui /arsons, sistemul social se confruntă cu nevoia deintegrare socială a indivi#ilor $i menţinerea ec&ili'rului funcţional, înacest scop relief(nd patru funcţii@ funcţia de intergrare, de adaptare,de atingere a scopului $i de păstrare a structurilor sociale $i atenuarea tensiunilor! %c&ili'rul funcţional poate " păstrat prin sociali#areavalorilor $i prin controlul social asupra indivi#ilor!

Sociologiile de raură

ociologia î$i are prin de"niţie direcţionate acţiunile către viaţa socială

a oamenilor, studiind formele de viaţă colectivă, normele, valorile,instituţiile, tradiţiile $i modurile de comportament, gene#a acestora,precum $i modul în care acestea inDuenţea#ă indivi#ii $i e.istenţa lorsocială! ociologia studia#ă astfel manifestări sociale de tipologii diferite+economice, politice, religioase, uridice, etice, "loso"ce, $tiinţi"ce,tratate seprat, dar raportate prin cone.iunile dintre ele la realitateasocială!

Astfel, sociologia a manifestat desc&idere faţă de alte disciplinesociale, dar deose'induţse de acestea prin modalitatea de tratare afaptelor $i proceselor, integr(ndu-le în ansam'lul vieţii sociale!tructura $i dinamica vieţii sociale, o'iectul de studiu al sociologiei,cuprind un domeniu de pro'leme e.trem de vast, fapt ce a condus laapariţia sociologiilor de ramură, cu caracter aplicativ $i e.plicativ,

numărul cresc(nd în mod impresionant!n conformitate cu Ean #c#epansi +1=7F, în sociologia actuală sepot înt(lni următoarele su'ramuri@

ociologii care studia#ă instituţii sociale@1- sociologia politică2- sociologia dreptului3- sociologia educaţiei4- sociologia religiei5- sociologia comparativă a instituţiilor sociale6- sociologia economică7- sociologia militară8- sociologia familiei

9- sociologia artei



1- sociologia $tiinţei2- sociologia medicinei

ociologii care studia#ă tipuri de colectivităţi@3- sociologia structurii sociale4- sociologia claselor sociale5- sociologia consensului $i a conDictului social6- sociologia grupurilor mici7- sociologia ur'ană

8- sociologia rurală9- sociologia profesiilor10-sociologia organi#aţiilor11-sociologia grupurilor etnice12-sociologia tineretului13- sociologia profesiilor

ociologii care studia#ă fenomene $i procese sociale@14-sociologia comportamentului demogra"c15-sociologia diferenţierii $i strati"cării sociale16-sociologia comportamentului deviant17-sociologia mass - media18-sociologia cunoa$terii19-sociologia informaţiei20-sociologia timpului li'er

21-sociologia clinică22-sociologia controlului social23- sociologia revoluţiei!

ociologiile de ramură sunt du'late $i de discipline particulare referitoare laacelea$i

su'sisteme, concentrate pe logica particulară a domeniului respectiv,reali#(ndu-se astfel o utilă complementaritate!

/rin de#voltarea deose'ită a sociologiei în perioada inter'elică,demersurile sale teoretice s-au înscris în cerinţele $tiinţei@1- universalism2- scepticism sistematic3- caracter de#interesat4- atitudine impersonală5- integritate!

Aceasta este $i perioada în care sociologia se instituţionali#ea#ă! /rimele catedrede

sociologie au apărut c&iar dinsecolulal 2I2-lea +18=G, niversitateadin C&icago : profesor Al'ion mall,

18=3, niversitatea Imperială din 5oHio, 1=F, niversitatea or'ona :prof! %mile 0ur&eim!! 5otodată, în18=4 se în"inţea#ă Institutul



Internaţional de ociologie : /aris, în 1=FJ, American ociologicalAssociation : <altimore, în 1=G4, ;ippon &aai aai +Asociaţiaociologilor Eapone#i, iar în 1=48 International ociologicalAssociation, cu sediul la slo! /rimul congres mondial de sociologie aavut loc în 1=4= la Kuric&, su' auspiciile IA!Conform Codului deontologic al sociologilor 'ritanici, e.istă următoarelenorme@1- integritatea profesională, care presupune

1- garantarea respectului intereselor speci"ce persoanleorafectate de cercetarea sociologică

2- pre#entarea re#ultatelor cercetării cu ma.imă rigoare $i sinceritate3- o'ligaţia de a-$i recunoa$te limitele competenţei profesionale4- apărarea reputaţiei disciplinei pe care o ilustrea#ă, în relaţiile cu mass :media5- convingerea întemeiată că cercetarea întreprinsă estevaloroasă din punct de vedere $tiinţi"c $i social

6- utili#area metodelor $i te&nicilor de cercetare adecvate2- relaţii $i responsa'ilităţi faţă de participanţii la cercetare, conform

cărora sociologii tre'uie@1- să "e convin$i că studiul întreprins este necesar pentru progresulcercetării sociologice $i pentru 'unăstarea oamenilor2- să dovedească responsa'ilitate pentru modul de utili#are are#ultatelor cercetării

3- să evite acţiunile prin care poate afecta colegii $i totodatăprestigiul sociologiei ca $tiinţă

4- să se asigure că 'unăstarea "#ică, psi&ică $i socială a su'iecţilor nueste afectată în mod negativ de cercetarea sociologică5- să sta'ilească un ec&ili'ru optim între interese opuse

6- să sta'ilească relaţii de încredere $i să o'ţinăconsimţăm(ntul favora'il investigaţiei sociologice

7- să e.plice clar o'iectivele cercetării sociologice $i sursele de "naţarea cercetării, scopul $i modalităţile de valori"care a re#ultatelor cercetării8- să e.plice gradul de anonimitate $i con"denţialitate, dreptul lor de arefu#a înregistrarea datelor personale pe suport audio : video9- să anticipe#e $i să evite efectele nefavora'ile ale cercetăriiasupra participanţilor la cercetarea sociologică

10- să reducă la minimum neplăcerile provocate de cercetareaparticipanţilor, mai ales asupra persoanelor vulnera'ile

11- să nu viole#e regula consimţăm(ntului informat, în ca#ulcercetărilor camuDate să evite manipularea e.perimentală a su'iecţilorfără informarea acestora $i să o'ţină acordul lor pentru pu'licareare#ultatelor cercetării,!

3- anonimitatea, intimitatea $i con"denţialitatea care presupune



1- respectarea anonimitatea $i intimităţii su'iecţilor2- să păstre#e con"denţiale informaţiile privitoare la viaţapersonală a participanţilor la cercetare

3- să-$i ia măsuri pentru păstrarea în deplină siguranţă a informaţiilorcon"denţiale furni#ate de participanţii la cercetare4- să se asigure că regula garantării con"denţialităţii $i anonimităţii esterespectată $i de către ceilalţi sociologi angrenaţi în cercetări

5- să î$i respecte angaamentul de garantare a con"denţialităţii $ianonimităţii, inclusiv în faţa presiunilor sistemului uridic!2. Sociologia edicală. Subraură iportantă a

sociologiei.

Apariţia sociologiei medicale se 'a#ea#ă at(t pepluridimensionalitatea fenomenului )sănătate*, c(t $i pe am'iţiasociologiei care se dre$te, în conformitate cu de#ioderatele enunţatede întemeietorii săi, o $tiinţă a )'unăstării* $i a )li'ertăţii* umane!

ociologia medicală a de'utat practic odată cu pu'licarea lucrării)>e suicide! %tude de sociologie* +18=7 a lui 0ur&eim, în care eldistinge două tipuri de solidaritate@ mecanică $i organică!

olidaritatea mecanică este, ca formă de integrare socialăcaracteristică societăţilor primitive, de"nite de o minimă divi#iune a muncii,omogenitate a rolurilor sociale, e.perienţe de viaţă comună $i o con$tiinţăcolectivă puternică!

olidaritatea organică este speci"că societăţii moderneindustriale cu o divi#iune a muncii sociale comple.ă, care presupuneprin speciali#are $i interdependenţa între indivi#i! 9em'rii societăţiisunt diferiţi, "ecare av(nd propria personalitate, iar con$tiinţacolectivă restrang(ndu-se în favoarea celei individuale! iecare parte asistemului are propria mi$care, divi#iunea comple.ă a munciiasigur(nd armonia $i coe#iunea ansam'lului! Indivi#ii cooperea#ăpentru reali#area unor scopuri pe care nu le pot atinge singuri,datorită diferenţelor de rol $i a interdependenţei impuse dediferenţelor de status!

0e#agregarea relaţiilor sociale : anomia - are consecinţenegative pentru societate, dar $i pentru persoane, acestea put(nd "

îminse către comiterea sucidului! olosind date statistice, demogra"cedin surse autori#ate, 0ur&eim contra#ice teoriile potrivit cărora ratasuicidului este inDuenţată de factori geogra"ci, climatici, 'iologici,rasiali sau psi&ologici! %l a susţinut că suicidul este un fapt socialo'iectiv $i poate " e.plicat numai prin factori sociali! Anali#(ndfenomenul sinuciderii +fenomen medical $i social 0ur&eim ademonstrat că acesta varia#ă în funcţie de un alt fapt social,integrarea $i coe#iunea socială, apăr(nd astfel cerinţa metodologicăde a e.plica un fapt social tot prin factori de natură socială!

/rimele teorii de sociologie medicală au apărut în anii LJF "ind ela'orate decercetători cele'ri precum /arsons, 9erton sau Mendall! %i au a'ordat dinperspectivă



sociologică aspecte ale instituţiilor de îngriire a sănătăţii, ale rolurilorprofesionale, organi#area instituţiilor de învăţăm(nt medical, aude"nit conceptele de 'oală $i sănătate $i au preci#at $i principaleledrepturi a$i o'ligaţii ale statusurilor $i rolurilor de pacient $i medic!

ociologia medicală are drept o'iect de studiu fundamentelesociale ale sănătăţii $i îm'olnăvirii, interdependenţa dintre factoriisociali $i starea de sănătate sau de 'oală a populaţiei, precum $iincidenţa stării de sănătate sau de 'oală asupra vieţii sociale aindivi#ilor $i a grupurilor umane!ociologia medicinei : studia#ă factori precum structuraorgani#atorică, relaţiile dintre roluri, sistemul de valori, ritualurile $ifuncţiile medicinei ca un sistem de conduite +N! trauss, 1=JJ

ociologia în medicină : integrea#ă conceptele, principiile $icercetările sociologice în medicină, inclusiv educaţia sociologică astudenţilor medicini$ti, studiul comportamentului sanitar $i alepidemiologiei sociale, studiul proceselor de de#voltare ale unei 'olisau ale factorilor care inDuenţea#ă atitudinea pacienţilor faţă de 'oală+N! trauss, 1=7G

ociologia sănătăţii : studiul particular al aspectelor economico-sociale ale sănătăţii, ale locului sitemului sanitar în societate $i

raporturile dintre diferitele politici sanitare +teudler, 1=7G 5oate aceste de"niţii sunt complementare, vi#ea#ă aspecte particulare alesistemelor de sănătate $i se circumscriu sociologiei medicale!

ntre o'iectivele sociologiei medicale se numără@1- distri'uirea 'olilor în societate, în funcţie de sistemul social, mediul

familial, religie, se., clase sociale, profesie!

2- factorii sociali $i culturali legaţi de natura $i gravitatea 'olii3- tipul de tratament adoptat4- elementele sociale care intervin în procesul terapeutic5- etiologia socială $i ecologia 'olii6- comportamentele sociale ale terapiei $i readaptării7- medicina ca instituţie socială8- sociologia învăţăm(ntului social9- studiul varia'ilelor culturale ale manifestării sănătăţii $i 'olii10- relaţiile medicale $i sociale în grupurile mici11-'a#ele economice ale serviciilor medicale12- inDuenţa industriilor medicale asupra stării de sănătate a populaţiei13-cone.iunea dintre structura socială $i 'oală14- inDuenţa factorilor economico-sociali asupra stării de sănătate $i

răspunsul societăţii la sănătate $i îm'olnăvire!

Aceste o'iective interferea#ă cu cele ale epidemiologiei $i sănătăţii pu'lice, dare.ită

diferenţe remarca'ile în ceea ce prive$temetodele $i te&nicile utili#ate de foecare

disciplină în parte, precum $i direcţiile $io'iectivele cercetării!



)actorii edicali $i sociali ai de*"oltării sociologieiedicale

ociologia medicală se va de#volta în special în A, unde cercetareaorgani#aţiilor medicale a repre#entat o prioritate pentru sociologie!lterior, după anii L7F, $i în ţările europene se va de#volta acest sector$tiinţi"c! ntre factorii care au inDuenţat evoluţia sociologiei medicalese numără@1- evoluţia practicii medicale2- transformarea instituţiilor de îngriire a sănătăţii3- cre$terea preţului sănătăţii $i introducerea sistemelor de asigurare a

sănătăţii4- organi#area studiilor de medicină5- modi"carea ta'loului mor'idităţii6- implicarea guvernamentală sporită în domeniul sănătăţii $i apariţia surselor de

"nanţare pentru cercetarea sociologică a sistemelor sanitare!

Obiecti"ele sociologiei edicale

Obiecti"ul edical

ociologia medicală informea#ă asupra proceselor sociale careinterferea#ă cu ec&ili'rul "#ic sau mental al indivi#ilor, aduc(ndu-$iaportul la reali#area studiilor de epidemiologie socială, la studiulconcepţiilor despre sănătate, $i al comportamentului sanitar, înorgani#area activităţii sanitare$i ela'orarea politicii sanitare!

Obiecti"ul econoicociologia medicală efectuea#ă cercetări asupra costurilor

îngriirii medicale, consumul de medicamente, c&eltuielile individuale$i de la 'uget referitoare la sănătate, oferind cuno$tinţe utile asupracomportamentelor sociale care inDuenţea#ă producerea $i consumulprestaţiei sanitare!

Obiecti"ul sociologicAnali#(nd pro'lemele de sănătate, sociologia medicală vi#ea#ă

cunoa$terea societăţii, domeniul medical reDect(nd în mod speci"ccomportamentul individual $i al grupurilor sociale! tudiind raportulsănătate : 'oală : societate, sociologia medicală încearcă să de#văluieacest loc particular al vieţii sociale!

+robleatica sociologiei edicalentre temele dominante ale sociologiei medicale se numără@

1- conceptele socicologice de sănătate $i 'oală2- sc&im'area socială $i dimanica timpurilor de mor'iditate3- cau#e sociale ale îm'olnăvirilor4- comportamentul 'olnavului în spital $i în societate5- relaţiile dintre medic $i pacient6- spitalul $i pacienţii



pot permite "nanciar aceste servicii! 5otodată, clinicile private suntacu#ate $i de faptul că nu acordă atenţie învăţăm(ntului medical,susţinut din 'ani pu'lici în spitalele universitare, c&eltuielileacestora din urmă "ind mai mari cu 3FO, faţă de cele ale unui spitalo'i$nuit!

3) /erspectiva +paradigma interacţionistă : promovată de 9ead, Cole,oPman, c&ut# $i ar"nel, pretinde că 'oala este o etic&etăatri'uită unei afecţiuni! Astfel, de"niţia 'olii este negociată, validată

prin con"rmaresau in"rmarea sa de către alte persoane în procesulinteracţiunii sociale sim'olice! /rin larga lor răsp(ndire, uneleafecţiuni nu sunt considerate anormale, iar în alte ca#uri, mediciconsideră anumite afecţiuni drept 'oli, de$i e.istă puţineargumente în ceea ce prive$te e.istenţa unor cau#e 'iologice certe$i totodată a unui tratament adecvat! 0e asemeni, descoperireaunui produs medicamentos înainte ca afecţiunea pe care o tratea#ăsă "e considerată 'oală, a condus la etic&etarea respectiveiafecţiuni! n pre#ent se manifestă $i procesul de medicali#are adevianţei prin care tipuri comportamentale considerate imorale întrecut sunt privite acum drept stări patologice! 0in perspectivainteracţionistă, comportamentele sau reglementările sociale îi

îndeamnă pe oameni să se conforme#e normelor sociale, săg(ndească, să acţione#e $i să perceapă lucrurile în modalităţiaccepta'ile în cadrul unei culturi! n rol important în cadrul acesteiperspective îl oacă $i teoria sociologică a etic&etării, a roluluireacţiilor sociale faţăde devianţă! Adepţii acestei teorii susţin că nu actul sau comportamentul uneipersoane este deviant, ci devianţa este determinată de reacţia socială la devianţă!n ceea ce prive$te metodologia sociologică se disting două

paradigme dominante în sociologia medicală@

1) /erspectiva +paradigma po#itivistă propune o metodologie 'a#atăpe modelul $tiinţelor naturii, în care sursele fundamentale alecunoa$terii sunt inducţia teoretică sau testarea teoriilor prinintermediul e.perienţei! %.istă astfel o distincţie clară între

udecăţile de constatare $i udecăţile de valoare! Astfel, faptelesociale sunt e.plicate prin alte fapte sociale, iar cunoa$terea socialătre'uie să asigure o'iectivitatea discursului sociologic, evit(nde.plicaţiile a.iologice $i 'a#(ndu-se pe legi $i generali#ări empirice!n sociologia medicală, po#itivi$tii au studiat inDuenţa varia'ilelorsociale asupra originii 'olii!

2) /erspectiva +paradigma interpretativă are la 'a#ă scrierile lui 9a.Be'er, pun(nd accentul pe speci"cul su'iectiv, ireducti'il alfaptelor sociale $i conduc(nd la necesitatea concentrării asupraanali#ării semni"caţiilor ve&iculate de actorii sociali în interacţiunilesociale! e pune astfel accent pe distincţia dintre studiul naturii $istudiul culturii, în sociologia medicală av(ndu-se în vedere distincţiadintre fenomenul 'io"#ic al 'olii +disease $i fenomenul social al

îm'olnăvirii +illness! n timp ce 'oala apare independent de naturaumană, "ind studiată de $tiinţa 'io-medicală, anali#area reacţiei la'oală a grupurilor sociale $i trăirii în plan psi&ic a stării de 'oalăaparţin psi&ologiei sociale $i sociologiei! Astfel, se insistă asupraetic&etării 'olii $i a 'olnavului $i asupra caracterului stigmati#ant al

acestei etic&etări!



0in punct de vedere psi&ic, sănătatea poate " înţeleasă dreptarmonia dintre comportamentul cotidian $i valorile fundamentale alevieţii asimilate de individ, repre#ent(nd starea organismului în carecapacitatea sa de a munci, a studia sau a desfă$ura activităţilepreferate este optimă!

%.istă $i anumite criterii ale sănătăţii mintale +A! %llis, B! 0rHden, 1==7@1. con$tiinţa clară a interesului personal2. con$tiinţa limpede a interesului social

3. auto-orientarea +capacitatea de a se conduce $i orienta singur în viaţă4. nivelul înalt de toleranţă a frustrării5. acceptarea incertitudinii $i capacitatea de austare la incertitudine6. angaarea în activităţi creatoare7. g(ndirea $tiinţi"că, realistă $i o'iectivă8. auto-acceptarea9. angaarea moderată $i prudentă în activităţi riscante10. realismul $i g(ndirea utopică11. asumarea responsa'ilităţii pentru tul'urările emoţionale proprii12. De.i'ilitatea în g(ndire $i acţiune13. îm'inarea plăcerilor immediate cu cele de perspectivă

Conceptul de personalitate autoreali#ată propus de A!6! 9asloQ +1=7 presupuneforma supremă a sănătăţii psi&ice $i are următoarele caracteristici@1. orientarea realistă în viaţă2. acceptarea de sine, a altora $i a lumii înconurătoare a$a cum sunt ele3. înaltul grad de spontaneitate4. centrarea pe pro'leme $i nu pe trăiri su'iective5. atitudinea de deta$are $i nevoia de intimitate6. autonomia $i independenţa7. aprecierea elastică a oamenilor $i lucrurilor, lipsită de stereotipii8. e.istenţa e.perienţelor spirituale sau mistice profunde, dar nu

neapărat cu caracter religios

9. e.istenţa unor relaţii afective intime profunde $i cu mare încărcătură emoţională,practicate cu puţine persoane $i a unora super"ciale cu un număr mare depersoane

10. identi"carea cu omenirea $i e.istenţa unor interse sociale puternice11. împărtă$irea atitudinii $i valorilor democratice12. neconfu#ia miloacelor cu scopurile13. e.istenţa unui simţ al umorului superior, deta$at "loso"c, neostil $i nevindicativ14. e.istenţa unui mare potenţial creator15. opo#iţia faţă de conformismul cultural16. transcenderea mediului de viaţă $i neconformismul faţă de acesta!

0in punct de vedere socialsănătatea este starea organismului încare capacităţile individuale suntoptime pentru ca persoana să î$i

îndeplinească în mod optim rolurilesociale +de prieten, vecin, cetăţean,soţ, părinte, cetăţean etc!! /arsonsde"ne$te



sănătatea drept capacitatea optimă a unui individ de a îndeplini e"cientrolurile $i sarcinile pentru care a fost sociali#at!

ănătatea po#itivă are două componente +0oQnie, 1==G@1. 'unăstarea "#ică, psi&ică $i socială2. "tness : forma "#ică optimă inclu#(nd cei patru +în engle#ă1- streng&t : forţă "#ică2- stamina : vigoare +re#istenţă "#ică3- suppleness - supleţe "#ică4- sills : îndem(nare +a'ilitate "#ică

Conform 9 +1=4, sănătatea repre#intă starea de completă'unăstare "#ică, mentală $i socială, care nu se reduce la a'senţa 'oliisau a in"rmităţii! 0eţinerea celei mai 'une stări de sănătate de careeste capa'ilă persoana umană este unul dintre drepturilefundamentale ale omului!

Conceptul de sănătate a fost operaţionali#at pentru a " aplicatdiverselor comunităţi socio-culturale, evaluările "ind făcute pe 'a#aunor indici precum@ mor'iditatea, mortalitatea +generală $i speci"că,disconfortul, insatisfacţia, de"cienţele, invlidităţile, &andicapul,indicele de de#voltare umană!

Conceptul de 'oală este $i el mai multe dimensiuni! 0in punct de

vedere 'iologic, 'oala este o stare a organismului sau a unei părţi dinorganism în care funcţiile sunt afectate sau deranate de factori internisau e.terni!

0in perspectivă plurifactorială, 'oala poate " de"nită drept o stare"nală, re#ultat al unei com'inaţii a factorilor ecologici $icomprotamentali aDaţi în interacţiune cu predispo#iţiile genetice, careplasea#ă statistic individul într-o situaţie de risc mărit, ca urmare aunei alimentaţii neraţionale, de#ec&ili'rate, de lungă durată, e.puneriicronice la agenţii patogeni ai locului de muncă, stresului vieţii saualtor factori +N! it#patric, 1=8!

<oala repre#intă, mai mult dec(t o o sumă de simptome, "ind unproces care c&iar dacă nu conduce la modi"cări importante structuralesau funcţionale, afectea#ă psi&icul individului ca o reacţie la 'oală!tarea de 'oală, legitimată prin diagnostic, conduce la apariţia unuicomportament structurat în urul acestei stări! Con$tiinţa 'olii conducela manifestarea unor stresuri psi&ice maore $i de lungă durată!

e diferenţia#ă în acest sens ano#ogno#ia, negarea su'iectivă saunerecunoa$terea 'olii $i opusul său, &iperno#ogno#ia, respectiv supraevaluareasu'iectivă a simptomelor!

/entru dimensiunile particulare ale 'olii, literatura medicală anglo-sa.onă a introdus următorii termeni@

1- illness : realitatea su'iectivă a 'olii, ceea ce percepe 'olnavul $i nusuferinţa corporală, ci percepţia individuală a unei sc&im'ărinegative în 'unăstarea sa $i în activităţile sale sociale!

2- disease : realitatea 'io"#ică a 'olii, adică anomalia funcţională astructurii sau "#iologiei organismului!



1- sicness : realitatea socioculturală a 'olii, adică modelarea roluluisocial al 'olnavului, formele de adapta'ilitate socială a maladiei oriatri'uirea etic&etei de 'olnav persoanei suferinde!<oala presupune $i anumite restricţii modi"c(nd stilul de viaţă al

individului $i implicit afect(nd starea sa psi&ică@1- restr(ngerea sau modi"carea unor activităţi motrice sau "#iologice2- limitarea sau suprimarea unor activităţi intelectuale sau profesionale3- suprimarea unor activităţi e.traprofesionale4- modi"carea relaţiilor intepersonale în sensul diminuării contactelor cu cei

apropiaţi5- dereglarea raporturilor familiale sau conugale6- pierderea sau reducerea capacităţii de muncă $i, implicit, a

posi'ilităţilor asigurării su'#istenţei

7- dependenţa de alte persoane, mai ales în ca#ul apariţiei unor in"rmităţi!tarea de 'oală depă$e$te astfel limita 'iologicului, "ind o stare socială deviantă $i

de nedorit! /rin devianţă se înţelege orice a'atere de la regulile deconvieţuire $i imperativele de ordine ale unei forme de viaţă colective,iar comportamentul deviant este supus de o'icei corecţiei,

tratamentului sau pedepsirii de către agenţiile de control social!n ceea ce prive$te asocierea 'olii cu devianţa cam'ler +1=8propune trei modalităţi@

1- considerarea 'olii ca devianţă, $i astfel, pe l(ngă devierea de lastarea normală a organismului, starea de 'oală presupune $i odeviere de la normele culturale sta'ilite cu privire la ceea ce seconsideră sănătate, iar cel auns într-o astfel de stare tre'uie săcaute tratamentul necesar pentru a o elimina!

2- 'oala este o stare ce permite comportamentul deviant, făc(ndposi'ile noi modalităţi de manifestare a acestuia! /rin asumareanoului rol de 'olnav, individul tre'uie î$i asume drepturile $i

îndatoririle impuse de acest rol, în ca# contrar, comportmentul săudeviind de la o'ligaţiile de rol

3- îm'olnăvirea deviantă sau stigmati#antă care poartă această etic&etă pusă denespeciali$ti! /un(nd diagnostice în virtutea unei autorităţi do'(ndite, mediculcapătăo putere foarte mare din acest punct de vedere $i poate inDuenţa persoanaetic&etată! Astfel, stigmatul unui individ aunge să domine percepţia $i modul încare este tratat

de către ceilalţi! Astfel, statutul său deviant devine statut dominant $iinDuenţea#ă în mod negativ evoluţia sa ulterioară!

n funcţie de semni"caţia socio-culturală do'(ndită de 'oală însocietate, de apartenenţa indivi#ilor la medii culturale diferite varia#ă $ireacţia acestora faţă de 'oală $i durere, stări "#iologice părecum foameasau durerea av(nd $i determinare socio-culturală! 0acă durerea este unindiciu al stării mor'ide sau premor'ide a individului, at(t conte.tul'iologic c(t $i cel cultural au un anumit rol în de"nirea lor! Astfel,societatea în care se găse$te individul devine factorul care condiţionea#ăformarea tipurilor de reacţie individuală faţă de durere! 0urerea esteidentică la toţi indivi#ii av(nd



funcţia de a provoca reacţii de evitare a stimulilor nocivi pentru sănătatea individului,dar reacţia faţă de durere este diferită, depin#(nd de mediul cultural al indivi#ilor!

Clasi"carea 'olilor a ţinut cont de mai multe criterii, pentrusociologia medicală "ind important criteriul frecvenţei $i al celor maiefecte asupra vieţii colective a oamenilor! %.istă astfel mai multeclasi"cări@

N!9! Coe, 1=7F propune urmaătoarele tipuri@

1- infecto-contagioase2- cronice3- mintale

0! ield a luat în considerare patru criterii@4- durata episodului de 'oală5- prognosticul +posi'ilitatea tratamentului curativ $i întinderea lui6- gradul de disconfort +incapacitate sau &andicap provocate de 'oală7- gradul de stigmati#are +potenţialul de autodegradare provocat de'oală $i a evidenţiat astfel patru tipuri de 'oli@8- 'oli acute de scurtă durată +infecţioase@ ru'eolă, rueolă, pneumonie9- 'oli de lungă durată nestigmati#ante +infarctul de miocard, dia'etul

#a&arat10-'oli de lungă durată stigmati#ante +cancer, I0A, si"lis, sclero#ă multiplă11-'oli mintale +sc&i#ofrenia, isteria, fo'iile

Conform 9 +1==F, 'olile pot " împărţite în G1 de categorii@

1. 'oli infecţioase $i para#itare2. tumori3. 'olile s(ngelui, ale organelor &ematopoietice $i tul'urări ale

mecanismului de imunitate

4. 'oli endocrine, de nutriţie $i meta'olism5. tul'urări mentale $i de comportament6. 'olile sistemului nervos7. 'olile urec&ii $i apo"#ei mastoide8. 'olile oc&iului $i ane.elor sale9. 'olile aparatului circulator10. 'olile aparatului respirator11. 'olile aparatului digestiv12. 'oli ale pielii $i ale ţesutului celular su'cutanat13. 'olile sistemului osteo-articular, ale mu$c&ilor $i ţesutului conunctiv14. 'olile aparatului genito-urinar15. sarcina, na$terea $i lău#ia16. unele afecţiuni a cărăr origine se situea#ă în perioada perinatală17. malformaţii congenitale, deformaţii $i anomalii cromo#omiale18. simptome, semne $i re#ultate imprecis de"nite ale investigaţiilor

clinice $i de la'orator

19. le#iuni traumatice, otrăviri $i alte consecinţe ale cau#elor e.terne



20. cau#e e.terne de mor'iditate $i mortalitate21. factori inDuenţ(nd starea de sănătate $i motivele recurgerii la serviciile

de sănătate!

&elaţia edic – pacient. Aspecte psi'o%sociale.

Nelaţia medic : pacient este una e.trem de comple.ă, vi#(ndaspecte culturale, psi&ologice $i sociale, care vor inDuenţa

comportamentul "ecăruia dintre cei doi actori! Această relaţie este unacare se sta'ile$te între mem'rii a două grupuri sociale distincte în ceeace prive$te prestigiul, puterea $i orientările lor@ un grup ce oferă îngriirispeciali#ate unui alt grup care solicită aceste îngriiri de sănătate!

5otodată, această relaţie se desfă$oară într-un cadru instituţionali#at,după un anumit ritual! Astfel, în această relaţie se conturea#ă e.trem de'ine conceptele de status $i rol social!

1! tatusul socialtatusul repre#intă po#iţia ocupată de o persoană sau un grup de

persoane în societate, av(nd determinare at(t pe ori#ontală, în ceeace prive$te reţeaua de contacte $i sc&im'uri cu persoane av(ndacela$i nivel social, c(t $i pe verticală, vi#(nd relaţiile cu persoaneaDate în po#iţii superioare sau inferioare în ierar&ia socială!

tatusul social a primit din aceste puncte de vedere mai multede"niţii $i caracteri#ări@

1- ansam'lu de relaţii egalitare $i ierar&ice pe care individul le are cualţi mem'ri din grupul din care face parte

2- prestigiu social +9! Be'er, 1=G13- colecţie de drepturi $i de datorii generate de locul ocupat de "ecare

individ în societate +N! >inton, 1=3

4- statusurile atri'uite +v(rstă, se., rasă diferă de cele ac&i#iţionate

+profesie, po#iţie economică, stare civilă, pentru care individul aoptat $i a depus anumite eforturi +5! /arsons, 1=J1tatusul de v(rstă, cel profesional $i cel cultural evoluea#ă

împreună în copilărie, ulterior distanţ(ndu-se $i de#volt(ndu-seseparat! %.istă de asemeni, distincţii, între statusul actual $i cel latent,posi'il de actuali#at în alte conte.te sociale! iecare persoană posedămai multe statusuri, grupate astfel@1- tatusul 'iologic2- tatusul familial3- tatusul e.trafamilial

5oate statusurile asociate unei persoane formea#ă setul destatusuri proprii acesteia, între care cel cultural, cel economic $i cel

profesional au cel mai importan rol în con"gurarea statusului social alpersoanei respective!tatusul profesional este cel mai important în societăţile moderne,divi#(ndu-se în@

1- statusuri formale +o"ciale, distri'uite conform cu organigrama2- informale +do'(ndite pe 'a#a caracteristicilor persoanei



tatusul formal face diferenţa între gradul de autoritate conferit de organi#aţieangaaţilor $i se e.teriori#ea#ă printr-un set de sim'oluri@1- titluri profesionale2- avantae suplimentare3- posi'ilitatea de a desfă$ura o muncă plăcută4- condiţii de lucru lu.oase

tatusul informal vi#ea#ă prestigiul o'ţinut de angaaţi pe 'a#a unor trăsăturinecerute e.pres de organi#aţie@

1- angaaţii în v(rstă $i cu mai mare e.perienţă sunt percepuţi cu unstatus mai înalt dec(t ceilalţi colegi

2- cei care au capacităţi speciale au de asemeni un status mai înalt3- femeile $i persoanele aparţin(nd unor grupuri minoritare sunt valori#aţi

mai puţin 0o'(ndirea unui status profesional mai înalt se face pe maimulte căi@

4- e.perienţă c($tigată5- trecerea prin posturi de suport mai puţin prestigioase, care oferă

posi'ilitatea do'(ndirii de e.perienţă

6- concursuri sau numiri în posturi noi7- calităţi e.cepţionale8- status privilegiat al familiei individului, relaţii sociale de suport,

intervenţii de susţinere în momentul avansăriic&im'area statusului profesional implică $i sc&im'area statusului economic

+venituri $i prestigiu social! 5otodată, statusurile parţiale ale uneipersoane pot " congruente sau incongruente, put(nd genera conDicte+statusul profesional cu cel familial, iar po#iţiile ierar&ice intermediaredetermină conDicte intersatus, depă$ite doar prin modul în carepersoana î$i percepe propiul status!

G! Nolul socialNolul social repre#intă model de comportare asociat unui status,

punerea în act a drepturilor $i datoriilor prevă#ute de statusurileindivi#ilor $i grupurilor într-un sistem social! nvăţarea rolurilor socialeduce la formarea personalităţii $i asigură funcţionalitatea

colectivităţilor umane! Nolul social repre#intă at(t comportamentulefectiv c(t $i prescripţia normativă în legătură cu acesta!, "ind de"nit$i ca ansam'lul de comportamente pe care în mod legitim îl a$teaptăceilalţi de la individul care ocupă un status social! n raport cu statusulsocial, rolul este mai De.i'il! tatusl poate răm(ne nesc&im'at, darrolul se poate modi"ca pe măsura sc&im'ării cerinţelor sociale!Nolurile sociale evoluea#ă în funcţie de a$teptările rolului +prescripţiilenormative care de"nesc modul în care tre'uie ucat un rol, iarreali#area rolului este dependentă de cerinţele de rol, perceperea lorde către individ, trăsăturile de personalitate ori gradul de identi"carea individului cu grupul de apartenenţă!

n pro'lema raporturilor dintre rol $i personalitate au fost distinsetrei po#iţii +E! 9aisonneuve, 1==@



1- personalitatea nu se poate confunda cu rolurile, ea doar letranscende $i se e.primă prin intermediul lor

2- personalitatea se reduce la ocul de roluri3- personalitatea este o putere de opţiune între roluri, o sinte#ă a lor $i a anumitor

elemente aparte, ireducti'ile, constituindu-se astfel persoana +legată de o scarădevalori sau personaul +sinte#ă compromisă

/ersonaul e.te astfel un compromis între spontaneitatea su'iectului $ie.igenţele sociale, reali#(ndu-se în diverse modalităţi@

1- rol stereotipi#at +a tre'ui să "i, în strictă conformitate cumodelul $i a$teptările celorlalţi

2- mască +aparenţă, un compromis cu intenţie manipulatorie sauoportunistă

3- refugiu +ali'i, cu intrarea în roluri protectoare sau magice4- ideal personal +a voi să "i, trăit în mod dinamic, ca e.presiea unui eu profund

Nolurile sociale au funcţia de reglare a raporturilor sociale $i destructurare a comportamentului indivi#ilor în limite a$teptate desocietate! tatutul social presupune e.istenţa concomitentă a unuiset de roluri ce pot " sau nu congruente!5ensiunea rolului +persoananu poate răspunde a$teptărilor rolului apare în situaţii precum@

1- e.istă discrepanţe între trăsăturile de personalitate $i prevederilerolului social

2- apare o sc&im'are rapidă a rolului de la un tip de activitate la altul3- persoana este supra- ori su'solicitată în rolul respectiv!

ConDictul de rol apare atunci c(nd individul oacă două sau maimulte roluri ale căror cerinţe sunt contrare $i nu pot " conciliate,

singura soluţie în acest sens "ind ierar&i#area rolurilor prinignorarea anumitor prevederi p(nă la o limtiă ma.imă!ntre surselede conDit între roluri se numără +E! 9aisonneuve@

4- proliferarea rolurilor în societatea contemporană5- inconsistenţa sau ec&ivocul po#iţiilor $i al modelelor de roluri corelative6- evoluţia rolurilor în defavoarea statusurilor $i a modelelor comune7- articularea de"cientă a funcţiilor8- plasarea individului într-o po#iţie de intersecţie9- inaderenţa individului afectivă $i ideologică la rol10- reacţia provocată asupra individului de e.igenţele incompati'ile ale unui rol

mi.t! 9etodele de ie$ire din conDictul de roluri pot " +E!9aisonneuve@11-opţiunea pentru un rol în defavoarea altuia12-compromisul pe 'a#a unei ierar&ii între prescripţii, ori a unei alternanţe a

rolurilor13- inovaţia în promovarea unui nou model de rol care concilia#ă a$teptările

contrare, menţin(nd doar o parte din aspectele rolurilor aDate în conDict14- raţionali#area elimină antagonismul conduitelor concrete prin referirea laprincipii care par să se concilie#e in a'stracto



- negarea conDictului în scopul proteării de an.ietate $i îndepărtării scadenţei!Astfel, conDictele între roluri devin factori de sc&im'are socială, av(ndpotenţial pertur'ator pe paln social $i personal, provoc(nd c&iar, prinampli"care la nivelul societăţii, o revi#uire a a$teptărilor $i a dateloro'iective!Nolurile sociale pot " $i ele impuse $i do'(ndite, în condiţii similare statusurilorsociale, iar între rol $i personalitate e.istă o str(nsă interdependenţă

Statusurile sociale $i rolurile sociale !n relaţia edic –pacient

n societatea actuală, medicul are un status e.trem de înalt,diferenţiindu- se prin nivelul de formaţie a'stractă $i speciali#ată, prinorientarea spre profesie, prin recunoa$terea autorităţii depline asupra'olii $i monopolul asupra tratamentului! 9onopolul asupra activităţiiproprii îi diferenţia#ă net pe medici de alţi profesioni$ti, do'(ndind astfel$i o autonomie e.tremă asupra controlului $i e.erciţiului meseriei!tatusul social al medicului este perceput de către masa largă de

persoane în asociere cu valori precum@ putere, cunoa$tere, devotament,eroism, putere de sacri"ciu!Intervenind în situaţiile de cri#ă, medicul apare într-o triplă iposta#ă, de omcare@1- alină suferinţa2- vindecă 'oala3- salvea#ă viaţa 'olnavului9edicul do'(nde$te puteri magice, precum $amanii, devenind unpersona cu puteri $i drepturi inaccesi'ile muritorilor de r(nd! tatusul

înalt al medicului provine din duritatea $i frustarea înregistrate peparcursul pregătirii profesionale îndelungate! 5otodată, la acest lucrucontri'uie $i apartenenţa sa la clase sociale superioare care sedatorea#ă costurilor mari de instruire!Nolul social al medicului este asociat statusului său $i este caracteri#at

de cinci trăsături principale +5! /arsons, 1=J@

1- competenţa te&nică determinată de conţinutul te&nic al $tiinţeimedicale $i prioritară în înfăptuirea e"cientă a actului medical! %steasimilată încă de la începutul studiilor $i se pro'ea#ă princoncursuri $i e.amene $i atestată de titlul profesional! nul dintreatri'utele sale, înt(lnit cel mai des în ca#ul medicilor generali$ti,este minima competenţă în ma.imum de domenii medicale!Competenţa te&nică presupune $i cunoa$terea unor noţiuni non-medicale, care au însă implicaţii profesionale ori socio-administrative pentru 'olnav +drepturi materiale $i legale,pensionări, protecţie împotriva no.elor, etc!

2- universalismul care presupune e.istenţa unei relaţii cu pacientul'a#ate pe reguli formale $i nu pe legături personale, neput(nd facenici un fel de discriminare în acest sens! %.istă însă $i e.cepţiilecare con"rmă regula@1. medicina de campanie în care asistenţa medicală se acordă cu

precădere gradelor superioare



2. presiunile de natură socială cu privire la îngriirea unor personaec&eie în viaţa politică ori socio-economică

3. ca'inetele $i clinicile particulare2- speci"citatea funcţională privind îngriirea sănătăţii $i re#olvarea

ca#urilor de 'oală, care presupune acţiunea cu miloace $i te&nicispeci"ce +te&nice, psi&ologice, psi&iatrice, etc! $i fără a interveni în alteaspecte ale vieţii pacientului!

3- neutralitatea afectivă care impune un e.istenţa unei relaţiio'iective $i fără implicare emoţională! 0acă relaţia medic : pacientpresupune e.istenţa unui anumit grad de acces din parteamedicului la intimitatea corporală $i psi&ică a pacientului, acestproces nu tre'uie să "e unul care să acţione#e $i în sens invers!C&iar dacă în aceste raporturi medicul devine un surogat depărinte, frate sau prieten, el nu tre'uie să se confunde cu ace$tia $inici să udece ori să condamne 'olnavul indiferent de culpaacestuia!

4- orientarea spre colectivitate este o'iectivul ideologiei medicale,

care pune accent pe devotamentul faţă de colectivitate $i mai puţinpe urmărirea unor pro"turi materiale! /rofesiunea de medicpresupune, ca $i alte profesii, reu$ita dar, spre deose'ire de acestea în care orientarea valorilor se face spre sine, aici este spre alţii! nplus, moralitatea medicului este crucială în c&iar legitimarea stăriide 'olnav a pacientului! Nolul social de 'olnav implică cinci trăsăturicaracteristice +I! <! Iamandescu, 1==7@

5- situaţia marginală a 'olnavului din care re#ultă insta'ilitateemoţională $i stări conDictuale

6- pericolul care apare asupra 'olnavului $i care îl determină să apele#e lamiloace $i te&nici de protecţie, re#ult(nd $i aici stări euforice ori sugesti'ilitateampli"cată!

7- restr(ngerea ori#ontului8- egocentrism

9- an.ietate $i e.agerarea acţiunii factorilor de mai sus ca urmare a uneiperspective temporare de lungă durată a 'olii!

5ot rolul social de 'olnav, cu caracter temporar sau permanentpresupune alte patru caracteristici +/arsons@

10-degrevarea de sarcinile $i responsa'ilităţile vieţii normale, ce se poatetransforma într-un drept în ca#ul în care 'oala nu se vindecă

11- receptarea spriinului din partea instituţiilor a'ilitate în acordarea autoruluimedical, acţiune care presupune $i două e.treme@ e.agerare ori refu#!

12-dorinţa de însănăto$ire ca o legitimitate condiţionată a rolului de 'olnav!13-

o'ligaţia de a căuta autor competent $i de cooperare cu personalula'ilitat în acest sens, o'ligaţie care legitimea#ă starea de 'oală,anul(nd caracterul de devianţă al acesteia!/rima caracteristică nu este una generali#ată, aplic(ndu-senecondiţionat în ca#ul 'olilor grave dar nu $i în acela al unor 'oli croniceori malformaţii congenitale, în timp ce a doua trăsătură nu este vala'ilă în ca#ul formelor u$oare de 'oală! 5ipul de rol social al 'olii este în str(nsă corelaţie cu@



1- natura 'olii +somatică, psi&ică2- gravitatea 'olii3- cronici#area 'olii4- tipul de tratament aplicat +am'ulator, staţionar, spitalicesc!e poate vor'i în aceal$i timp $i de două tipuri de pacienţi +<ecmann, 1=7=@1- 'olnavii timi#i care doresc o relaţie e.trem de apropiată cu medicul

curant, care să le ofere protecţie $i compasiune pentru pro'leme de

orice natură +personală, socio-emoţională, etc!2- 'olnavii )suprasănăto$i*, cu grave tul'urări de sănătate, dar care refu#ă săaccepte 'oala $i să consulte medicul $tiind că tratamentul nu este e"cient!Nolul social al 'olnavului legitimea#ă astfel vulnera'ilitatea sa temporară sau

permanentă, totodată o'lig(ndu- l să caute vindecarea $i să î$i asumeincapacitatea, e.ist(nd însă în acela$i timp $i pericolul ca pacientul să încerce să evite o serie de responsa'ilităţi invoc(nd o stare de 'oală maimult sau mai puţin e.istentă!

Nelaţia medic : pacient devine astfel $i o relaţie de roluri, asimetrică$i consensuală, în care medicul are po#iţia de superioritate, "indelementul activ care caută soluţia la 'oala de care suferă pacientul,vă#ut aici ca un element pasiv! 5otodată, pacientul recunoa$te

autoritatea medicului, iar relaţia terapeutică se 'a#ea#ă pereciprocitate, cele două roluri alcătuind un cuplu complementar!Atitudinile pe care medicul le adoptă în cadrul acestei relaţii pot "@1- tutor autoritar2- mentor3- savant deta$at4- părinte 'un $i protector5- avocat al )adevărului înainte de toate*

;atura relaţiei medic : pacient inDuenţea#ă în mod decisiv actul terapeutic $ista'ilirea diagnosticului!

n caracteri#area relaţiei sociale medic : pacient s-au impus două puncte devedere@1. relaţie între doi actori sociali +5! /arsons, în care cele două roluri

sunt complementare, iar drepturile $i o'ligaţiile sociale prevă#utepotenţea#ă eventualul conDict interrelaţional, fără a-l elimina întotalitate! Acest model se referă însă la 'olile acute, care însocietatea actuală au cedat locul 'olilor cronice, în care pacienţiirăm(n în activitatea socio-economică cu responsa'ilităţileaferente! /rin prisma faptului că 'olile cronice sunt greuvindeca'ile, relaţia medic : pacient a suferit modi"cări apăr(nd$i incertitudini de ordin clinic +privind diagnosticul $i prognosticulsău $i funcţionale +privind secretul păstrat de medic asupradiagnosticului! n acest model de relaţie s-au diferenţiat treisituaţii, legate de simptomele organice ale pacientului +5! #as#,9! 6! 6ollender, 1=J@- activitate : pasivitate, medicul este activ, 'olnavul pasiv +rănigrave, comă, aneste#ie



1- conducere : cooperare, 'olnavul urmea#ă sfaturi $i areraţionament +'oli acute, infecţii

2- participare reciprocă, medicul g&idea#ă 'olnavul în a-$i acorda singurautorul, înt(lnirile "ind oca#ionale +'oli cronice

n această relaţie a fost însă omisă o a patra situaţie, în care pacientul conduce,

iarmedicul cooperea#ă, situaţie apărută în momentul în care medicul răspundepo#itiv cererilor pacientului, scriindu-i o reţetă ori o trimitere!

Nelaţia medic : pacient are $i o importantă coordonată socială, 'olnaviiproveniţi din clasele medii $i înalte 'ucur(ndu-se de o mai atentă îngriiredec(t cei din clasele de os, acest aspect modi"c(nd natura raporturilee.istente între cei doi actori!

2. relaţie potenţial conDictuală +%! reidson, 1=7F, originile stăriiconDictuale "ind interesele $i perspectivele diferite avute demedic $i pacient!profesia de medic este una dintre grupele deinteres din societate, iar codurile etice $i legile carereglementea#ă e.erciţiul medical devin mecanisme care îî

proteea#ă pe medici de ingerinţa pu'licului $i de concurenţaaltor profesioni$ti! 9edicul percepe 'oala $i 'olnavul dinperspectiva speciali#ării sale profesionale $i va de"ni el însu$iconţinutul $i formele serviciului pe care îl acordă 'olnavului, întimp ce acesta din urmă î$i percepe afecţiunea în funcţie denevoile cotidiene $i de nivelul său cultural! C&iar dacă nu va reu$isă î$i impună punctul de vedere în faţa medicului, 'olnavul nu va" un element docil pe parcursul e.istenţei unei relaţii între el $imedic!ituaţiile conDictuale au la origini $i alţi factori@

2- tipul de activitate medicală +c&irurgie, psi&iatrie, neurologie, etc!3- tipul de pacient4- tipul de 'oală!

0e asemeni, tensiuni interrelaţionale pot apărea $i în ca#ul încare medicul va efectua consultul fără acceptul pacientului, acestaput(nd deveni un pericol pentru antura +<aron, 1==1@1- alcoolicul violent în stare de into.icaţie acută2- psi&oticul care poate comite suicid sau acte agresive3- to.icomanul în lipsă de drog,solicit(nd violent do#a4- pacienţii antrenaţi într-un conDict ce poate degenera în violenţe e.treme

ntre priorităţile actului medical într-un astfel de ca# se numărăre#olvarea următoarelor pro'leme@

5- tul'urări de comportament ale pacientului6- suferinţei 'olnavului7- pertur'area ordinii pu'lice

/riorităţile diferite ale medicului $i pacientului constituie o altă sursă importantădeconDicte pe parcursul derulăriirelaţiei între cei doi! n timp cepentru pacient prioritatea a'solută

o are propria afecţiune $itratamentul efectuat, medicultre'uie să se implice în tratareaunui număr mai mare de pacienţi!



5ot sursă de conDicte în relaţia medic : pacient este $i diferenţadintre cei doi actori în ceea ce prive$te evaluarea gravităţii 'olii,diferenţă ce provine din inec&ili'rul în cuno$tiinţe medicale $i dine.perienţa personală diferită a 'olii! Astfel, de cele mai multe ori,medicii par a su'estima gravitatea 'olii $i mai ales efectul acesteiaasupra vieţii cotidiene a 'olnavilor, în timp ce pacienţii o

supraestimea#ă, consider(nd-o e.trem de gravă!A$teptările contradictorii ale indicilor cu privire la comportamentul'olnavilor se constituie într-o altă sursă de conDict între medic $ipacient! n vi#iunea medicilor, pacientul ideal este cel capa'il să î$ievalue#e starea de sănătate cu su"cient discernăm(nt pentru acunoa$te pro'lemele pe care tre'uie să le supună atenţiei medicului,deci un individ cu su"ciente cuno$tiinţe medicale! Acest ideal vine

însă în contradicţie cu dorinţa ca pacientul să accepte fără ec&ivocdiagnosticul $i tratamentul prescris, iar pacientul vă#ut în aceastădu'lă iposta#ă devine o potenţială sursă de conDict!

0in fericire însă, toate aceste surse de conDict sunt unelepotenţiale, ele îm'răc(nd rareori forme desc&ise!

trategiile de control în relaţia medic : pacient se împart în patrucategorii +9organ, 1=8@

1. /ersuasiunea - dacă pacienţii încearcă să convingă medicul că unanumit tip de tratament este mai potrivit, pre#ent(nd informaţiilelegate de 'oală într-un mod convena'il lor, $i medicul va încerca lar(ndul său să convingă pacientul că procedeul său este cel mai 'unprin cople$irea sa cu dove#i su' formă de anali#e de la'orator orie.emple din e.perienţa anterioară $i nu acceptă sugerarea deproceduri de către pacient!

2. ;egocierea : procesul prin care medicii $i pacienţii aung la un compromis, deo'icei în ceea ce prive$te durata programului de tratament!

3. Incertitudinea funcţională : în momentul în care e.istă siguranţăprivind evoluţia unei 'oli ori succesul unei terapii, medicul poatemenţine incertitudinea pacientului, în scopul economisirii de timp,evitării unor scene emoţionale, ori al menţinerii autorităţii asuprapacientului!

4. Comportamentul non-ver'al : oacă un rol important în desfă$urareaacestei relaţii $i în inDuenţarea calităţii informaţiei communicate!Aceste te&nici non-ver'ale servesc la controlul consultaţiei, ori pentrua indica sf(r$itul acesteia! 0in punctul de vedere al comportamentuluinon-ver'al, medicul ocupă po#iţia dominantă, conduc(nd dialogul $isemnal(nd intrarea ori ie$irea pacientului, posi'ilitatea acestuia dinurmă de a inDuenţa în vreun fel conversaţia depin#(nd de nivelulcuno$tiinţelor medicale pe care le posedă, de gradul de disconfortcreat de 'oală, precum $i de capacitatea dea-$i e.prima trăirile, dar $i de 'unăvoinţa medicului!

Consultaţiile au fost $i ele împărţite în două categorii ce se deose'esc prinoportunitatea acordată participării pacienţilor +<Hrne, >ong, 1=7@1- centrate pe medic, caracteri#ate prin a'ordare directă, utili#area unui interviu

str(ns controlat care ţinea la sta'ilirea diagnosticului într-un timp c(t mai scurt,iar



pacientului i se refu#ă posi'ilitatea discutării simptomelor,pro'lemelor $i angoaselor!

1- centrate pe pacient, în care medicul acordă mai mult timppacientului $i tuturor pro'lemelor acestuia, acest model tin#(ndspre e.tindere, dar av(nd $anse reduse deocamdată datorită

presiunii timpului!/rescrierea reţetelor medicale este o trăsătură generală a practicii

medicale, îndeplinind funcţii sociale importante în relaţia medic :pacient! Astfel, medicul poate prescrie reţete pentru a-$i satisfacea$teptările pacientului, a$a cum le percepe el, poate scurta durataunei consultaţii $i în acela$i timp, poate inDuenţa comportamentulpacientului dincolo de relaţia directă între ei!

n pre#ent, s-a înregistrat o importantă sporire a participăriipacientului la actul medical, datorită acumulării de cuno$tiinţe medicale

în r(ndul pacienţilor! Acest lucru reDectă importanţa acordată de mass-media 'olii $i sănătăţii $i, în consecinţă, cre$terea responsa'ilităţiiindivi#ilor în legătură cu propria sănătate! 0e asemeni, acceptarea ideiică medicii tre'uie să se comporte $i ca educatori în pro'lemele desănătate au condus la modi"carea raporturilor medic : pacient!

/entru optimi#area relaţiilor medic : pacient, a fost ela'orat c&iarun cod de conduită +I! aas, 1==J@A! Neguli pentru cetăţeni privind îngriirile medicale1. consultaţi un e.pert medical e.perimentat $i demn de încredere2. de#voltaţi-vă simţul responsa'ilităţii $i competenţa pentru a

înlătura riscurile medicale

3. utili#aţi din plin medicina preventivă $i predictivă4. pro"taţi de îngriirile medicale de v(rf, dar "ţi atenţi la limitele $i

riscurile oricărei intervenţii medicale!

5. cereţi informaţii $i sfaturi e.perţilor medicali $i "ţi-le un partener loial6. de"niţi-vă sensul calităţii vieţii, vala'il din copilărie p(nă la 'ătr(neţe, pentruperioadele de 'oală $i de sănătate $i 'ucuraţi-vă de ea

7. pregaătiţi un testament 'iologic $i desemnaţi pe cineva pentru alua deci#ii dacă veţi deveni dependent

8. folosiţi în mod responsa'il resursele medicale comune<! Neguli pentru personalul medical1. trataţi "ecare pacient ca pe o persoană, nu ca pe un ca#2. autaţi pacienţii să î$i de#volte competenţa lor medicală pentru a

elimina riscurile medicale

3. integraţi statusul de valori al pacientului în statusul său clinic dindiagnosticul diferenţial $i pentru a sta'ili prognosticul

4. cunoa$teţi avantaele, limitele $i riscurile medicinei de v(rf $i discutaţi-le cupacienţii

5. "ţi un partener cometent în relaţiile cu pacientul $i respectaţi-Ipunctele de vedere $i valorile sale



1. a învăţa, transmite sau primi cuno$tiinţe2. a inDuenţa comportamentul cuiva3. a e.prima sentimente4. a e.plica sau a înţelege propriul comportament sau al altora5. a întreţine legături cu cei din ur sau a te integra într-o colectivitate sau grup

social6. a clari"ca o pro'lemă7. a atinge un o'iectiv propus8. a reduce tensiunile sau a re#olva un conDict

9. a stimula interesele proprii sau ale celor din urClasi"carea comunicării a pornit de la două tipuri principale@2- comunicarea ver'ală3- comunicarea non-ver'ală,

iecare categorie poate avea două su'grupe@1- comunicare într-un sens2- comunicare în am'ele sensuri +cu feed'ac

Comunicarea ver'ală include tot ceea ce este scris sau spus,milocind sc&im'ul de semni"caţii în societate $i repre#ant(nd oparadigmă a tuturor celorlalte forme de comunicare umană! ncomunicare, lim'aul are $ase funcţii, conforme cu cele $aseelemente ale procesului comunicativ : emiţător, transmiţător,referent +realitatea la care se referă mesaul, codul, canalul $idestinatarul : +N! Eao'son, 1=4@1. uncţia emotivă : e.primă direct atitudinea vor'itorului faţă de cele spuse de el2. uncţia conativă sau persuasivă : urmăre$te o'ţinerea unui anumit

tip de răspuns din partea destinatarului

3. uncţia referenţială : denotativă sau cognitivă vi#ea#ă referentul, interesul"ind pentru semni"caţia, conţinutul e.primat

4. uncţia fatică : se referă la controlul canalului de comunicaredintre cei doi interlocutori!

5. uncţia poetică : vi#ea#ă mesaul, modul de e.primare $i forma care reţinatenţia la fel de mult ca $i conţinutul cognitiv al mesaului

6. uncţia metalingvistică : se referă la codul utili#at, manifest(ndu-se atuncic(nd în comunicare apare necesitatea atenţionării în legătură cu codul utili#at!

Aceste funcţii coe.istă în orice tip de comunicare, într-un mesa predomin(nduna dintre ele, care determină, de altfel, $i structura ver'ală a acestuia!n comunicare, vor'itorul reali#ea#ă trei tipui de acte +I!>! Austin@

1- acte locuţionare, privind realitatea propriu-#isă a unui mesa2- acte ilocuţionare, privitoare la scopul $i stitudinea emiţătorului faţă

de receptorul mesaului

3- acte perlocuţionare, referitoare la inDuenţa e.ercitată de vor'itorasupra receptorului prin mesaul emis!

altă caracteristică a lim'aului esteproductivitatea sa, orice utili#ator put(nd

construi mesae inteligi'ile pentru oricerecpetor aparţin(nd aceleia$i comunităţi



lingvistice, cu privire la orice su'iect, real sau imaginar! Astfel pot apărea$i mesae sau relatări in a'sentia despre evenimente ori situaţii,generatoare ale unei su'clase degradate de mesae, #vonurile sauminciuna! olosirea minciunii are anumite raţiuni, pe l(ngă cele legate deo'ţinerea unor avantae personale e.ist(nd $i unele c&iar altruiste!

ntre lim'aul scris $i cel oral e.istă c(teva deose'iri de"nitorii@1- lim'aul scris e.primă în cele trei dimensiuni ale spaţiului ceea ce lim'aul

fonetic e.primă în unica dimensiune a timpului +A! >eroi-ur&am, 1=832- lim'aul scris privilegia#ă raţionamentul, rigoarea termenilor, formulărileclare3- comunicarea scrisă implică formulări de"nitive, e.clude negocierea

sensurilor între emiţător $i receptor, ace$tia put(nd " separaţi înspaţiu $i timp, este logică, precisă $i su"cientă sie$i

4- lim'aul oral are un registru mai larg de manifestări, prinintermediul factorilor e.tra $i paralingvistici care îl însoţesc, prininDuenţa decisivă a cadrului situaţional în care are loc comunicarea

5- lim'aul ver'al are o forţă de sugestie mai mare, "ind generatorc&iar de efecte &ipnotice în anumite condiţii

6- lim'aul ver'al prime$te particularităţi $i nuanţe în funcţie de se.ul,v(rsta $i statusul social al interlocutorilor

ituaţiile de comunicare inDuenţea#ă utili#area lim'aului ver'al, elementeleesenţiale "ind@ rolurile sociale, cadrul "#ic, cadrul social, conte.tullingvistic $i e.tralingvistic $i momentul desfă$urării comunicării, întreacestea tre'uind să e.iste o anumită compati'ilitate în scopul uneicomunicări e"ciente!1- în funcţie de rolul ucat, vor'itorul alege anumite registre de vor'ire2- în funcţie de relaţia de rol, vor'itorul alege registrele de vor'ire adecvate,

deduse din practica socială $i culturală, altern(ndu-le în funcţie de rolurile pecare le adoptă

3- comunicarea prin lim'a ver'al se asocia#ă comunicării prin miloacenonlingvistice, cu metacomunicarea de relaţii interpersonale $i poate atingeperformanţe superioare c(nd se întemeia#ă pe modalităţi e.tralingvistice+e.presii ale trăirii!

Comunicarea non-ver'ală însoţe$te lim'aul ver'al, comunic(ndo serie de informaţii despre emitent, vocea acestuia put(nd oferidate despre starea sa de sănătate, originea socială, geogra"că,starea de spirit din acel moment! Informaţiile ver'ale sunt însoţitede un ansam'lu de procedee non-ver'ale +gesturi, mimică,manifestări vocale, accent, intonaţie, ritm, pau#e etc! carecontri'uie la preci#area intenţiei vor'itorului!

Aceste miloace non-ver'ale au fost grupate în opt tipuri +;!6aHes, ! rrel, 1==7@

4- paralim'a5- contact vi#ual6- e.presii faciale7- postură8- gesturi



1- atingere2- pro.imitate3- îm'răcăminte altă categorisire a indicilor non-ver'ali +;! tanton, 1==J1- e.presia feţei +#(m'et, încruntare2- gesturi +mi$carea m(inilor $i a corpului3- po#iţia corpului +în picioare sau a$e#aţi4- orientarea +cu faţa sau spatele la interlocutor

5- pro.imitatea +distanţa faţă de interlocutor6- contactul vi#ual +privirea îndreptată sau nu spre interlocutor7- contactul corporal +atingere, 'ătaie pe umăr8- mi$cări ale corpului +indică apro'area sau de#apro'area, încuraare9- aspectul e.terior +înfăţi$area "#ică, vestimentaţia10-aspectele non-ver'ale ale vor'irii +variaţii de volum $i tonalitate11-aspectele non-ver'ale ale scrisului +a$e#are, acurateţe, organi#are,

aspect vi#ual general

n categoria lim'aelor non-ver'ale se mai înscriu@1. lim'aul tăcerii : formă de lim'a cu profunde semni"caţii

comunicative! 5ăcerea presupune mai multe stări@ ne$tiinţa răspunsuluila o între'are, plicitseală, meditaţie, ascultare! Ascultarea nu este unproces pasiv, el presupun(nd înţelegerea, interpretarea $i integrarea

informaţiei primite în modelele de cunoa$tere proprii, dar e.istă $iposi'ilitatea ca individul să se g(ndească la altceva în timpul ascultării,ori să se conceapă propriul răspuns, negli(nd astfel ascultarea e"cientă!Ascultarea atentă prespupune $i efecte 'ene"ce@

1- încuraarea celorlalţi2- o'ţinerea întregii informaţii3- ameliorarea relaţiilor cu ceilalţi4- re#olvarea pro'lemelor5- o mai 'ună înţelegere a oamenilor,

altfel spus, un 'un ascultător c($tigă@1- informaţie2- înţelegere3- receptare +ascultare reciprocă4- cooperare3. >im'aul spaţiului : o'iectul de studiu al pro.emicii +disciplină

fondată în anii LF de %dQard 6all, $tiinţă care studia#ăproprietăţile comunicaţionale ale spaţiului $i modalităţile de folosireoptimă a acestor proprietăţi! Conform acestei $tiinţe, "ecare individare tendinţa de a-$i marca imaginar un spaţiu personal,consider(ndu-l o prelungire a propriului corp! ncălcarea acestuispaţi îi creea#ă disconfort individului, îl le#ea#ă $i poate crea c&iarstări conDictuale! n scopul evitării acestor situaţii



persoane care nu au avut posi'ilitatea de a $i le însu$i prin învăţare! %moţiile suntastfel de"nite drept fenomene psi&ologice $i comportamentale care@1) se produc în situaţii repeta'ile la aceste situaţii2) implică aprecierea $i reacţiile la aceste situaţii3) au un de'ut 'rusc4) au în general durată scurtă5) sunt percepute ca reacţii involuntare6) sunt pre#ente $i la alte primate7) au elemente comune într-un anumit conte.t, dincolo de diferenţele individuale

produse de ereditate sau educaţie%moţiile fundamentale au un numărvaria'il@1. fericire2. mirare3. furie4. tristeţe5. de#gust6. teamă7. dispreţ +%cman, 1=848. ru$inea9. culpa'ilitatea10. 'ucuria +I#ard, 1==F/e l(ngă acestea e.istă $i emoţii comple.e sau mi.te,alcătuite dincom'inarea celor de 'a#ă +gelo#ia R teamă S furieT an.ietatea Rteamă S culpa'ilitate S tristeţe S ru$ine! Aceste emoţii sunt comunetuturor indivi#ilor, indiferent de mediul social $i cultural din careprovin, dar gradul de e.presivitate facială varia#ă! Au fost astfeldiferenţiaţi@1- internali$ti : persoane cu feţe relativ ine.presive $i reactivitate

"#iologică internă mare

2- e.ternali$ti : indivi#i cu feţe e.presive $i reactivitate "#iologică redusă!%.presiile universale de 'a#ă pot " controlate con$tient, în trei situaţii@1- conformarea la regulile culturale de e.primare a emoţiilor2- autopre#entarea într-o lumină favora'ilă3- tendinţa de a în$ela pe cinevaControlul e.presiei faciale $i astfel al informaţiei afective e.primate include trei

forme@1- in&i'area reacţiei2- e.agerarea reacţiei3- mimarea reacţiei contrare!

7! Atitudinile $i po#iţiile corporale/o#iţia corporală indică $i ea, involuntar uneori, indicii privind

starea psi&o- socială a individului! Astfel, modul în care stăm înpicioare, stăm a$e#aţi sau ne mi$căm transmit o serie de atitudinicomple.e, printre care pot " remarcate cu u$urinţă starea socială,dorinţa de dominaţie, supunerea, ostilitatea, teama etc!



8! esturileesturile sunt modalităţi o'i$nuite de comunicare non-ver'ală ainformaţiilor, avand în cea mai mare măsură semni"caţieuniversală! 5otu$i, e.istă gesturi cu o determinare culturalăspeci"că, caracteristice a$adar anumitor grupuri socio-culturale!estul poate " deli'erat +comunică ceva, spontan +re#onanţă astărilor emoţionale sau poate " simulat!esturile se manifestă din copilărie, "nnd e.pansive $i imitative,comunicarea prin gesturi "ind asimilată înainte de cea ver'ală,ulterior învăţ(ndu- se gesturile implicate în conduitele civili#ate,cele legate de statusuri $i roluri sociale, reverenţioase, legate derelaţiile dintre se.e!esturile servesc la îndeplinirea a cinci scopuri ale comunicării +;! tanton, 1==J@1. comunicarea informaţiei : complet(nd înţelesul cuvintelor sau înlocuind

discursul2. comunicarea emoţiei3. susţinerea discursului : corel(ndu-se cu acesta4. e.primarea imaginii de sine : cu diferenţe între intro- $i e.trovertiţi5. e.primarea prieteniei=! Atingerea%ste în str(nsă corelaţie cu ideea de spaţiu personal $i c&iar dacă esteconsiderată cea mai vec&e formă de comunicare, atingerea corpului

de către diferite persoane este permisă e.trem de selectiv! 0acăm(inile sunt permise atingerii de către persoane c&iar atuncicunoscute, faţa, trunc&iul, g(tul sunt inter#ise străinilor! Culturileoccidentale prevăd norme ce au sta'ilit #onele corpului ce pot " atinsede către anumite persoane, în anumite împreurări, e.ist(nd diferenţeprivind v(rsta, se.ul, statusul social ori gradul de apropiere alinterlocutorului!uncţiile comunicării tactile se împart în cinci categorii +! Eones, %!

Uar'roug&, 1=871. atingeri care transmit emoţii po#itive : e.primă afecţiune,

căldură

2. atingeri în oacă :e.primă încuraare, apropiere, solidaritate3. atingeri de control : diriea#ă comportamentul sau atitudinea persoanei atinse4. atingeri rituale : e.primă formă de salut, de respect5. atingeri în alt scop dec(t comunicare : autor, control "#iologic, nu au drept

scop comunicarea, dar transmit $i o serie de informaţii afectiven ultimul timp se discută $i despre atingerea terapeutică, înt(lnită

în cadrul terapiei 'ioenergetice!

1F!Indiciile non-ver'ale ale comunicăriiIndiciile non-ver'ale al comunicări au fost clasi"cate în cinci grupe+;! 6a#es, ! rrel, 1==7@

1. im'oluri : acţiuni sau gesturi non-ver'ale cu o semni"caţiee.plicită, ce poate " e.primată $i ver'al



2. Ilustratorii : gesturi $i acţiuni non-ver'ale ce însoţesc $icompletea#ă comunicarea ver'ală

3. 9anifestări speci"ce : indici non-ver'ali ce de#văluie stările afective4. %lemente de regla : gesturi $i acţiuni non-ver'ale ce controlea#ă

$i întreţin comunicarea

5. %lemente de adaptare : mi$cări $i gesturi ce răspund unor necesităţi umane $icarene permit adaptarea la anumite situaţii!Comunicarea non-ver'ală este frecvent între'uinţată în procesele

de instruire, învăţăm(nt, artă dramatică $i medicină! ntre indivi#ie.istă diferenţe semni"cative privind comportamentul non-ver'al saustilul non-ver'al de comunicare, de asemeni e.istă corelaţii str(nse $i

între indicii non-ver'ali utili#aţi în comunicare, precum $i între mesaulver'al $i cel non-ver'al transmis de individ! ntre nivelul de pregătire,statusul social $i disponi'ilităţile de vor'ire ale unei persoane $inumărul de gesturi utili#ate de ea pentru a transmite un mesa e.istăde asemeni o str(nsă legătură!

Comunicarea in relaţia medic : pacient

/roces c&eie în medicină, comunicarea îm'racă mai multe forme $ipoate " înt(lnită în diverse situaţii, cea mai importantă dintre ele "indfără îndoială cea între medic $i pacient, care furni#ea#ă o mare parte dindatele necesare sta'ilirii diagnosticului! 5otodată, comunicarea devinec&iar unica modalitate de tratament în ca#ul unor 'oli cronice, prinsfaturi, suporturi, informaţii găsindu- se stilul de viaţă impus de 'oală!Ameliorarea relaţiei de comunicare între medic $i pacient presupune

înţelegerea comple.ităţii $i su'tilităţii comportamentelor interpersonale+<!6! 0o'lin, 0! Mlamen, 1==7! ntre cau#ele insu"cientei comunicări

între medic $i pacient se numără@1. Atitudinea profesională : mulţi medici a"rm(nd că timpul

consultaţiei tre'uie redus în favoarea educaţiei de specialitate!

0acă unii medici nu oferă informaţii pacienţilor, consider(nd căacestea le-ar putea afecta psi&icul, o altă categorie de mediciconsideră comunicarea informaţiilor legate de 'oală către pacient,indiferent dacă au fost sau nu solicitate, drept o parte integrantă a

îndatoririlor lor! 0acă în primul ca# se poate vor'i despre odelimitare clară a rolurilor, de control asupra consultaţiei $i deaccentuare a distanţei dintre ele, în a doua categorie se regăse$tedea o relaţie de reciprocitate, medicul recunosc(nd în pacient unfactor activ pe tot parcursul desfă$urării relaţiei medicale!

2. tiluri de interviu : s-au diferenţiat mai multe stiluri de interviu,printre care se numără@ 'irocratic +cel mai comun, sonda e"cient,limitare a sensi'ilităţii pacientului, nediferenţiere în funcţie depacient, orientat spre persoană +empatia $i con$tienti#areasentimentelor pacienţilor sunt o'iectul comunicării, orientat sprepacient, orientat spre medic!

3. /ro'lema incertitudinii : este des înt(lnită în ca#ul 'olilor cronice, undeetiologia lor nu este su"cient cunoscută, astfel neput(ndu-se oferi informaţiisatisfăcătoare!



9enţinerea incertitudinii este $i o practică de menţinere acontrolului asupra pacientului $i tratamentului!

4. ;eîncrederea pacientului : la această neîncredere o contri'uţie importantă î$i aduce $i diferenţierea socială impusă de medici în procesul decomunicare a informaţiilor legate de 'oală, dar $i modul în care se răspundepacienţilor ce solicită informaţii!

5. /erspective diferite ale medicului $i pacientului : perspectivamedicului se îndreaptă spre raţionamentul $tiinţi"c $i datele psi&o-clinice în evoluţia 'olii, în timp ce pacientul acordă importanţăe.perienţei su'iective a 'olii $i semni"caţiei duratei acesteie.perienţe!

6. 0i"cultăţi legate de înţelegere $i memorie : apar atunci c(ndinformaţiile furni#ate pe parcursul consultaţiei nu sunt înţelese orisunt uitate într-un timp relativ scurt după consultaţie! ntre factoriicare contri'uie la aceste aspecte se numără voca'ularul te&nic almedicilor, agitaţia pe care o produce vi#ita medicală, cantitateaprea mare de informaţie furni#ată uneori de către medic, c&iar $i

într-un lim'a comun, selecţiaconvena'ilă a informaţiei de către pacient!

%fectele comunicării adecvate în practicamedicală@1. Controlul durerii postoperatorii : fenomen "#iologic identic la toţi

indivi#ii, durerea presupune, pe l(ngă )sen#aţia de durere* curăspunsurile ei imediate $i o serie de stări afective asociate în)e.perienţa durerii*! Comunicarea cu pacienţii înainte de actuloperator reduce at(t nervo#itatea acestora, care este legată dedurere, c(t $i durerile postoperatorii, contri'uind la îm'unătăţireastării lor "#ice!

2. Neducerea an.ietăţii $i stresului preoperator : nelini$tea dinainteaintervenţiei c&irurgicale inDuenţea#ă starea pacientului, uneori "indnecesară mărirea do#ei de aneste#ic! 'ună comunicare cupacientul înainte de actul operator contri'uie la optimi#area stării"#iologice generale a pacientului, la reducerea stresului $i lascăderea complicaţiilor somatice care survin după operaţie!

3. Nespectarea indicaţiilor medicale : mulţi pacienţi nu respectă întrutotul recomandările medicului privind tratamentul pe care tre'uiesă îl urme#e! >a originea acestei atitudini se găsesc doi factoriprincipali, calitatea consultaţiei $i durata tratamentului, dar $i lipsade comunicare dintre medic $i pacient! ;erespectarea indicaţiilormedicale cre$te astfel atunci c(nd medicul nu oferă e.plicaţiiprivind natura $i cau#ele 'olii ori c(nd manifestă de#interes înimplicare pacientului într-o relaţie de cola'orare av(nd drept scopameliorarea stării de sănătate! -a reali#at astfel un model decoparticipare la deci#ia privind tratamentul adecvat +C! C&arles,1==7@1) medicul $i pacientul sunt participanţi în luarea deci#iilor medicale2) ei tre'uie să î$i transmită reciproc informaţiile pe car ele deţin3) ei tre'uie sa facă pa$i în direcţia consensului necesar pentru

aplicarea metodei de tratament adecvată

4) ei tre'uie să aungă la un acord asupra tratamentului aplicat!4. atisfacţia pacientului faţă de îngriirea medicală primită : pacienţii au tendinţa

de a pune accent pe calităţile personale ale medicului, în defavoareaa'ilităţilor te&nice,



profesionale! <una comunicare medic : pacient va conduce lascăderea nemulţumirii celui din urmă în ceea ce prive$te calitateaserviciilor medicale primite $i a acu#elor de neglienţă profesională!

9etode de îm'unătăţire a comunicării în practica medicală/entru e"cienti#area relaţiei de comunicare între cei doi actori ai actului

medical, au fost ela'orate c(teva sugestii +>eH, 1=7@1. îndrumările $i recomandările să "e date la ănceputul interviului2. să "e accentuată importanţa recomandărilor $i indicaţiilor medicale3. să se folosească propo#iţii $i cuvinte scurte4. informaţia ce tre'uie comunicată să "e furni#ată în propo#iţii clare5. recomandările să "e repetate6. să "e furni#ate informaţii concrete, precise, în mod detaliat, mai

degra'ă dec(t informaţiile generale!

7. să "e date $i informaţii scrise pacientului, pentru a se puteaorienta atunci c(nd este ca#ul!

8. desemnarea unei persoane speciali#ate în comunicare a cupacientul din r(ndul ec&ipei terapeutice!

Sănătatea( produs al unui stil de "iaţă adec"at.

0ouă concepte î$i găsesc în acest ca# terenul propice de desfă$urare@stilul de viaţă $i modul de viaţă!

1. 9odul de viaţă se referă la elementele o'iective ale traiului, la condiţiilemateriale, economice $i sociale ale vieţii, între indicatorii săi număr(ndu-se +A!Not&, 1==@

1- natura muncii +ocupaţiei, profesiunii $i durata ei2- învăţăm(ntul, cali"carea profesională $i accesi'ilitatea formelor acestora3- re#idenţa $i circulaţia +timpul afectat $i miloacele de transport

disponi'ile $i utili#ate

4- locuinţa +mVWpersoană $i ec&ipamentul acesteia +gradul de confort5- condiţii de igienă $i asistenţă sanitară +accesi'ilitatea acesteia6- miloace de comunicare, telecomunicare7- informaţie $i cultură8- timpul li'er +durata $i folosirea acestuia9- sistemul tradiţiilor, o'iceiurilor si moralei

Acesti factori, prin evolutia lor istorica, isi aduc aportul la crearea pro"luluipsi&ologic al unei populaţii, la formarea personalităţii indivi#ilor $i lastructurarea relaţiilor sociale! rice mod de viaţă este produsul uneiistorii, reDe.ul unei culturi $i al unor tradiţii speci"ce, "ecare societate

av(nd un mod speci"c de viaţă! n factor ce contri'uie ladiferenţierea tipurilor de societăţi pe 'a#a modului de viaţă estedistri'uţia, cuantumul $i utili#area veniturilor $i a 'unurilor materiale!



Astfel, în ca#ul societăţilor de tip tradiţional-agrar c&eltuielilepreponderente sunt cele pentru nevoile primare, de alimentaţie, întimp ce în ca#ul modului de viaţă ur'an, c&eltuielile familiale seorientea#ă spre produsele industriale care staisfac encesităţisecundare, iar în ca#ul societăţilor post-industriale se deplasea#ăpreponderent spre nevoia de servicii!

9odul de viaţă postindustrial are tendinţa de glo'ali#are $i esteunul contruit în urul automo'ilului, al ec&ipamentului domestic,

electronic, al telecomunicaţiilor $i al mediilor de informare! Acest modde viaţă va " asimilat de populaţiile care aung la nivelul de de#voltareatins de ţările occidentale în pre#ent!

tilul de viaţă : se referă la aspectul su'iectiv al modului de viaţă,repre#ent(nd opţiunea individului $i direcţia spre care se orientea#ămanifestările sale particulare! >a 'a#a acestei opţiuni se aDă anumitecredinţe, imagini $i repre#entări ale individului despre lume $i viaţă,care îl diriea#ă în acţiuni $i alegeri $i care îl pot conduce la reu$ită saue$ec!

Astfel, stilul de viaţă se referă la deci#ii, acţiuni $i condiţii de viaţăcare afectea#ă sănătatea persoanelor, apăr(nd riscurile autoasumate+ta'agismul, a'u#ul de droguri, e.cesele alimentare sau su'nutriţia,alcoolismul, promiscuitatea se.uală, condusul auto imprudent,

sedentarismul, munca în e.ces, stresul profesional, etc!, o partedintre acestea "ind $i impuse de condiţiile sociale!tilul de viaţă constă din com'inaţii ale diferitelor practici $i deprinderi

comportamentale $i condiţii de mediu ce reDectă modul de viaţă,inDuenţate de antecedentele familiale, condiţiile culturale $i socio-economice ale persoanei! Altfel spus, stilul de viaţă este tipul decomportament repetitiv, &a'itual, condiţionat de nivelul de cultură $i denivelul de trai, aDat su' controlul limitat al familiei $i individului, în cadrulimpus de resursele economice! 9odi"carea stilului de viaţă implică decisc&im'area concomitentă a comportamentului personal $i a condiţiilorde viaţă!

/rimele a'ordăriale stilului de viaţă aparţin lui Alfred Adler înpsi&ologie $i lui 9a. Be'er în sociologie! Adler a legat stilul de viaţăde procesul de strucutrare a personalităţii în funcţie de eul ideal,comple.ul de inferioritate, comple.ul de superioritate $i sentimentulde comuniune socială! /e 'a#a acestui model, au fost propuse ulterior14 tipuri generale ale stilului de viaţă@ 0escurcăreţul, Controlorul,Conducătorul, Corectul, uperiorul, impaticul, <inevoitorul,po#antul, ictima, 9artirul, Copilarosul, ;eadaptatul, /asionatul $i/lacidul! lterior s-a mai reali#at o tipologie a stilurilor de viaţăfolosind descrieri împrumutate din lumea animală@1- 5igrul : agresiv, autoritar, am'iţios2- Cameleonul : conformist, De.i'il3- <roasca ţestoasă : retras, discret, serios, #elos, descurcăreţ, ec&ili'rat4- ulturul : individualist, egoist5- omonul : d(r#, opo#ant



9a. Be'er a de"nit stilul de viaţă în dependenţă de doi factori@comportamentul în viaţă +opţiunile avute în alegerea unui anumit stilde viaţă $i $ansele de viaţă +pro'a'ilitatea reali#ării practice aacestor opţiuni personale, ţin(nd cont de de condiţiile structuralenecesare pentru susţinerea unui anumit stil de viaţă! Astfel, el îm'inăopţiunile individuale cu constr(ngerile social-economice în

operaţionali#area conceptului de >e'ensstil!tilul de viaţă poartă amprenta modului de viaţă al comunităţii $i algrupului în care persoana s-a născut $i s-a format! pţiunile în funcţiede care se structurea#ă stilul de viaţă sunt individuale, dar valorile,repre#entările, ţelurile $i aspiraţiile care impun aceste opţiuni audeterminare socială! Astfel, dacă modul de viaţă se referă la aspectelee.terioare ale vieţii, la condiţiile economice $i sociale, stilul de viaţăprive$te modul în care omul $i grupurile sociale valori#ea#ă acestecondiţii, în funcţie de anumite opţiuni valorico-normative!

%valuarea stilurilor de viaţă $i a modurilor de viaţă este importantăpentru sta'ilirea calităţii vieţii pe care o pot asigura! %.istă a$adarstiluri de viaţă defavora'ile pentru sănătate precum $i stiluri de viaţă

favora'ile sănătăţii +a'stinenţă ta'agică, consum moderat de alcool,"tness, dietă ec&ili'rată $i variată, evitarea consumului de droguri,prudenţă în tra"cul rutier, prudenţă în viaţa se.uală, folosireastrategiilor adecvate de austare a stresului profesional! -a reali#atc&iar o suită de 7 porunci pentru un stil de viaţă favora'il +;! <elloc, >!<resloQ, 1=7G@

1. ;u fumaţi2. Consumaţi alcool în cantităţi moderate3. ;u săriţi niciodată peste micul deun4. /ăstraţi-vă greutatea corporală în limitele ideale5. erviţi 3 mese pe #i la ore ".e $i evitaţi gustările între mesele principale6. /racticaţi e.erciţii "#ice moderate de G-3 ori pe săptăm(nă7. 0ormiţi cel puţin 7-8 ore pe noapte!tilul de viaţă poate "@

1- po#itiv +comportamentele nu se a'at de la standardele normale2- negativ +a'aterile se constituie în factori de risctilul de viaţă negativ este determinat de doifactori@

3- factorul socio-economic4- factorul cultural-educativ

%fectele stilului de viaţă asupra sănătăţii sunt de două feluri@5- directe +fumatul $i alcoolul constituie riscuri de cancer pulmonar sau de ciro#ă,

alimentaţia 'ogată în colesterol are rol etiologic în aterogene#ă6- mediate +agravarea dia'etului #a&arat, a &ipertensiunii arteriale, etc!

Sistee desănătate.Caracteristici $i

e"aluări.ntruc(t sănătatea repre#intă o

valoare fundamentală pentru individ $isocietate, o resursă a de#voltării vieţiisociale în ansam'lul ei, orice societate

tinde să-$i valori"ce



generali#at, c&eltuielile pu'lice alocate sănătăţii sunt minime $i, deasemeni, nu e.istă asigurare o'ligatorie de 'oală, individuladres(ndu-se unei companii private de asigurări! n anii XF, în A,au fost totu$i iniţiate programe sociale de asigurare medicală apopulaţiei destinate persoanelor cu venituri reduse $i persoanelor

în v(rstă de peste J de ani, ce furni#ea#ă protecţie împotrivacosturilor ridicate ale spitali#ării $i ale plăţii medicilor!

Avantae ale sistemului asigurărilor private@1- alegerea furni#orului $i a gamei de servicii2- transparenţă în costurile $i 'ene"ciile oferite de sistem3- "nanţarea nu depinde de o'iectivele politice sta'ilite pe termen

scurt4- "nanţarea directă îl face pe consumator să "e con$tient de costul îngriiriisănătăţii, determin(ndu-l să adopte un stil de viaţă preventiv

0e#avantae ale sistemului asigurărilor private@1- lipsa ec&ităţii în contri'uţia cetăţenilor la "nanţarea sistemului

medical2- sla'a acoperire a populaţiei cu servicii de sănătate3- di"cultatea de a controla c&eltuielile medicale glo'ale +la nivel

naţional4- accesi'ilitatea scă#ută la asistenţă medicală a populaţiei

defavori#ate5- costurile ridicate implicate de companiile de asigurare $ionorariile ridicate ale medicilor!

2. istemul naţional de sănătate 'a#at pe "nanţarea centrală : înt(lnit în Anglia, uedia, 0anemarca, ;orvegia, recia, Ara'iaaudită, Israel, ;oua Keelandă, Canada, /ortugalia, Italia, pania,are at(t dimensiuni sociale c(t $i economice! ondurile destinatesănătăţii sunt colectate prin intermediul sistemului "scal, iaracoperirea cu servicii medicale se reali#ea#ă prin înscrierea"ecărui individ pe lista de pacienţi ai medicului generalistpreferat, fără a se folosi drept criteriu capacitatea de plată acetăţeanului! radul de ec&itate a sistemului depinde demodalitatea de impo#itare aleasă, iar sumele alocate asistenţeimedicale sunt sta'ilite de /arlament! inanţarea prin impo#itegenerale nu presupune doar e.istenţa unui sistem sanitar pu'lic,din 'anii colectaţi "nanţ(ndu-se at(t furni#orii de sănătatepu'lici, c(t $i cei privaţi! /lata medicilor în acest sistem are la'a#ă "e capitaţia, "e salariul!

Avantae ale sistemului de "nanţare centrală@1- ec&itatea în "nanţare2- acoperirea largă $i reglementată cu servicii de sănătate3- posi'ilitatea controlului asupra c&eltuielilor medicale

totale 0e#vantae ale sistemului de "nanţare centrală@4- lipsa participării individuale la deci#iile de "nanţare5- lipsa de transparenţă în "nanţarea unor costuri pentruservicii medicale adiţionale



- posi'ilitatea afectării "nanţării sistemului medical de deci#iilepolitice pe termen scurt!

3. istemul de asigurări sociale de sănătate +de tip <ismarc : estepre#ent în ţări precum ermania, ranţa, <elgia, Eaponia,Australia, <ra#ilia, %gipt, India $i are ca principală sursă de"nanţare contri'uţiile o'ligatorii plătite de angaatori $i angaaţi!

ondurile adunate sunt dependente de numărul persoaneloractive $i coti#ante, iar re#ultatele sunt legate de ec&ili'rul întrenumărul acestora $i cel al 'ene"ciarilor de servicii medicale!Acest lucru conduce la apariţia di"cultăţilor în perioadele cu rate

înalte ale $omaului, atunci c(nd scade numărul coti#anţilor, "indnecesară intervenţia de la 'uget pentru a nu cre$te prima deasigurare! Asistenţa sanitară pentru categoriile de persoane cenu activea#ă pe piaţa muncii+$omeri, pensionari, copii, elevi, studenţi este suportată de stat!ondurile o'ţinute nu sunt sta'ilite de /arlament, ci se sta'ilesc

în funcţie de capacitatea "nanciară a cetăţenilor, indiferent destarea lor de sănătate, toţi tre'uind să ai'ă acces la îngriirilemedicale! /lata medicilor se face după numărul de prestaţiiacordate, e.ist(nd astfel riscul consumului indus $i al inDaţiei deservicii!

Avantae ale sistemului de asigurări sociale de sănătate@1- transparenţa mai mare a contri'uţiilor $i 'ene"ciilorsistemului pentru cetăţean

2- "nanţarea sistemului medical este legată de nivelul veniturilor3- "nanţarea este independentă de sc&im'area priorităţile

politice 0e#avantae ale sistemului de asigurări sociale desănătate@

4- reducerea 'a#ei de contri'uţii în perioadă de recesiune economică5- "nanţarea este str(ns dependentă de gradul de ocupare ori$oma al forţei de muncă

6- impune costuri mai mari pentru agenţii economici!

4. istemele socialiste : au fost înt(lnite în ţările cu acest sistempolitic, av(nd următoarele caracteristici@

1- serviciile medicale sunt caracteri#ate un drept legitim al "ecăruiindivid, fără c&eltuieli personale considera'ile

2- furni#area serviciilor medicale cade în sarcina guvernului $i aorganismelor sale la nivel central $i local

3- serviciile medicale preventive $i terapeutice sunt integrate, cuaccent pe asistenţa medicală preventivă

4- resursele $i serviciile medicale sunt plani"cate centrali#at5- politica sanitară este decisă de către autorităţile politice $imedicale centrale, fără participarea cetăţenilor

6- datorită caracterului limitat al resurselor, sistemul sanitar acordăprioritate îngriirii sănătăţii muncitorilor $i copiilor7- toate componentele sistemului sanitar sunt su'ordonate uneiautorităţi centrale unice : 9inisterul ănătăţii



1- activitatea medicală privată nu este inter#isă, dar estesupusă unor reglementări drastice

2- întreaga activitate medicală tre'uie să se 'a#e#e pe principii $tiiţi"ce,astfel înc(t activităţile medicale para$tiinţi"ce sunt îngrădite!

ncă de la apariţia lor, sistemele medicale $i de asigurări medicale din întreagalume se confruntă cu o serie de pro'leme structurale@

1- gre$ita alocare a resurselor "nanciare2- inec&itatea accesului populaţiei la serviciile medicalepreventive, curative $i recuperatorii

3- ine"cienţa c&eltuirii fondurilor destinate sănătăţii4- cre$terea e.plo#ivă a costurilor asistenţei medicale!

/rincipalele criterii de evaluare a sistemelor de sănătate sunt@1- ec&itatea în "nanţare2- gama de servicii pe care le acoperă3- gradul de acoperire a populaţiei4- e"cienţa5- transparenţa6- li'ertatea de alegere7- accesi'ilitatea

8- sta'ilirea "nanţării9- procentul c&eltuielilor din /I< pentru sănătate10- satisfacţia populaţiei faţă de îngriirea sănătăţii

Metode $i te'nici de cercetare !n sociologiaedicală

9etoda este ansam'lul de procese $i te&nici folosite în activitateade cercetare $tiinţi"că! n sociologie metoda se referă la ansam'lulprocedeelor $i te&nicilor de culegere $i prelucrare ale datelor

empirice, în vederea con"rmării sau in"rmării unor teorii sauipote#e $tiinţi"ce!9etodologia se referă la procesul de cercetare, la perspectiva teoreticăadoptată în procesul cunoa$terii realităţii de către cercetător! nsociologie, inclusiv în sociologia medicală, sunt utili#ate trei perspectivemetodologice complementare@

1- perspectiva po#itivistă +studia#ă cau#ele fenomenelor socio-medicale

2- perspectiva fenomenologică sau interpretativă +de#văluie sensulactelor socio-medicale

3- perspectiva critică +studia#ă structurile sociale opresive, inegalităţilesociale $i rolul lor în dinamica vieţii socio-medicale!



9etoda de cercetare sociologică include următoarele elemente@

1- enunţurile teoretice fundamentale admise ca referinţe pentrustructura patradigmatică a unei teorii ce se transformă în principiimetodologice de a'ordare a realităţii sociale!

2- metodele $i te&nicile de culegere a datelor empirice +o'servaţia, e.perimentul,anc&eta, studiul de ca#, e.perimentul clinic, trialurile clinice!

3- te&nicile $i procedurile de prelucrare a datelor empirice, de ordonare,

sistemati#are $i corelare a acestora, pentru de#văluirea semni"caţiilor lorteoretice!4- procedeele de anali#ă, interpretare $i construcţie sau reconstrucţie

teoretică, pe 'a#a setului de date empirice, în vederea ela'orării dedescrieri, tipologii, e.plicaţii $i predicţii teoretice!Cercetarea sociologică include următoarele etape@

5- alegerea pro'lemei, a temei de cercetare în funcţie de teoriile sociologicerelevante $i de e.perienţa de cercetare în domeniu

6- studiul 'i'liogra"ei, pentru a aDa ce alte cercetări s-au mai întreprins îndomeniul temei alese, delimitarea clară a o'iectivelor cercetării

7- operaţionali#area conceptelor, care presupune@1- de"nirea conceptelor din punct de vedere teoretic2- meditaţia asupra diferitelor aspecte ale conceptului $i descompunereasa în dimensiuni ce acoperă sensul conceptului investigat3- ela'orarea indicatorilor "ecărei dimensiuni4- selectarea unuia sau mai multor indicatori pentru "ecare

dimensiune5- ela'orarea de între'ări adecvate pentru a culege cu autorul lorinformaţii pertinente despre "ecare indicator

8- sta'ilirea ipote#elor de lucru9- alegerea metodelor $i te&nicilor de investigaţie cele mai adecvate@

1- o'servaţia propriu-#isă, care poate " e.terioară sau coparticipantă,cerectărtorul implic(ndu-se în viaţa grupului cercetat2- interviul, reali#at direct sau prin telefon pe 'a#a unui g&id de

interviu

3- anc&eta, folosind c&estionarul drept instrument de cercetare, carepoate " directă sau indirectă +cu autocompletare

4- anali#a documentelor sau anali#a secundară a datelor înregistrate în'iogra"i, documente scrise personale sau instituţionale, statistici o"ciale,etc!5- e.perimentul social care presupune anali#a relaţiilor dintrevaria'ila independentă $i cea dependentă în grupul e.perimentalcomparat cu grupul de control, mai des înt(lnit în psi&ologie $ipsi&ologia socială6- anali#a de conţinut pentru desprinderea conţinutuluitematic dominant pre#ent în materiale scrise!

31431578-SOCIOLOGIE-MEDICALA

Documents

Transcript of 31431578-SOCIOLOGIE-MEDICALA