30 DE APLICATII DE FISCALITATE

44
Aplicatii – Set No.2 Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte: 1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale. Compania acorda cadouri in bani in valoare de 150 lei fiecarei salariate cu ocazia zilei de 8 Martie. Precizati cum sunt tratate aceste sume, atat fiscal, cat si contabil la calculul impozitului pe profit din punct de vedere al angajatorului. Se impoziteaza aceste sume la angajat din punct de vedere al impozitului pe venit? Dar din punct de vedere al contributiilor sociale? Rezolvare: 1) Potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal , "cheltuielile sociale sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament." Asadar, cota de 2% se aplica la rulajul debitor al contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului". Inregistrarea contabila va fi: 6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" = 423 "Personal - ajutoare materiale datorate".

description

APLICATII FISCALITATE CECCAR SI REZOLVARI

Transcript of 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Page 1: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Aplicatii – Set No.2

Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale.Compania acorda cadouri in bani in valoare de 150 lei fiecarei salariate cu ocazia zilei de 8 Martie. Precizati cum sunt tratate aceste sume, atat fiscal, cat si contabil la calculul impozitului pe profit din punct de vedere al angajatorului. Se impoziteaza aceste sume la angajat din punct de vedere al impozitului pe venit? Dar din punct de vedere al contributiilor sociale?Rezolvare: 1) Potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, "cheltuielile sociale sunt deductibilein limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament."

Asadar, cota de 2% se aplica la rulajul debitor al contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului".Inregistrarea contabila va fi:

6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" = 423 "Personal - ajutoare materiale datorate".

2) Conform prevederilor art.55 alin 4) lit. a) din Codul fiscal nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

Cadouri in bani si/sau in bunuri nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii potrivit prevederilor art. 296^15 lit. b) din Codul Fiscal.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit suma este deductibila daca se incadreaza in limita a 2% din fondul de salarii anual, dupa cum dispun prevederile art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.

Page 2: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelile de cercetare.In luna aprilie 2014, entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu de cercetare:- materii prime: 10.000 lei,- materiale auxiliare: 8.500 lei,- manopera: 20.000 lei,- amortizare imobilizari corporale: 15.000 lei.

Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de cercetare, se efectueaza inregistrarile:601 = 301 10.000 leiCheltuieli cu materiile prime Materii prime

602 = 302 8.500 leiCheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

641 = 421 20.000 leiCheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

6811 = 281 15.000 lei.Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile corporaleprivind amortizarea imobilizarilor

Deducerea suplimentara= 50% din cheltuielile eligibile, adica 53.500*50%= 26.750 lei.Deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual, iar in cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. De asemenea, se aplica metoda de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.

OMFP nr. 256/2015 modifică reglementările privind modul în care se determină cheltuielile de cercetare-dezvoltare, sume ce pot face obiectul unei facilită i fiscale.țPotrivit art. 19^1 alin. (1) din Codul fiscal, la determinarea impozitului pe profit se acordă o deducere fiscală suplimentară în procent de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Suplimentar, operatorul economic interesat ce efectuează activită i de cercetare-dezvoltare beneficiază deț utilizarea metodei de amortizare accelerată pentru aparatura i echipamentele utilizate în activită ile deș ț cercetare dezvoltare.

În situaţia în care cheltuielile nu sunt înregistrate în totalitate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea unei chei de repartizare stabilite de contribuabil.

Cheltuielile eligibile luate în calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt următoarele:

cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă);

cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale;

Page 3: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de terţi, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi alte produse/bunuri similare folosite la activităţi de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporţional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosită de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune:

în categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru: chiria locaţiei unde se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilităţilor, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale corespunzătoare suprafeţei utilizate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, precum şi cheltuieli pentru consumabile şi birotică, multiplicare şi fotocopiere, servicii poştale şi de curierat, telefon, facsimile, internet, transport, depozitare, aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obţinerea rezultatelor cercetării;

în categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru: servicii administrative şi de contabilitate, servicii poştale şi telefonice, servicii pentru întreţinerea echipamentelor şi sistemelor IT, multiplicare şi fotocopiere, consumabile şi birotică, chiria locaţiei unde se desfăşoară activităţile proiectului, asigurarea utilităţilor, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale, şi alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.

Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

sunt cuprinse într-un proiect, care conţine cel puţin următoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfăşurare, domeniul de cercetare, sursele de finanţare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reţete şi altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/ modernizat, tehnologie nouă/ modernizată, serviciu nou/ modernizat);

sunt din categoria cercetării industriale sau a dezvoltării experimentale.

De asemenea, documentul citat a modificat prevederea referitoare la faptul ca pot primi stimulente fiscale numai contribuabilii care realizeaza si folosesc rezultatele cercetarii strict in folosul propriu.

Conform actului normativ, valorificarea se poate realiza atat in folosul propriu, prin preluarea in activitatea proprie a rezultatelor cercetarii, conform cerintelor activitatii industriale sau comerciale desfasurate de contribuabil, cat si prin vanzarea rezultatelor cercetarii sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala rezultate.

De asemenea, in situatia in care o parte din activitatile de cercetare-dezvoltare sunt efectuate de un tert, la comanda, stimulentele fiscale se acorda initiatorului comenzii.

Mai mult decat atat, pentru definitivarea valorii stimulentelor fiscale la calculul profitului impozabil intr-un an fiscal, contribuabilii pot solicita efectuarea unei certificari/expertize privind indeplinirea conditiilor de acordare a acestora, de catre experti inclusi in Registrul expertilor pe domenii de cercetare-dezvoltare, constituit de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, pe baza propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare.

Page 4: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de detasare-detasare.Întrebare: Care este diurna minimă şi maximă deductibilă pentru o persoană care este delegat pentru o luna la un colaborator din Franta pentru un stagiu de pregatire – la o societate cu răspundere limitată nou-înfiinţată, dacă societatea este pe pierdere?Răspuns:In Codului Muncii se menţionează la art. 44 alin. 2) că salariatul delegat are dreptul, pe lângă plata cheltuielilor de transport şi cazare, şi la o indemnizaţie de delegare (diurnă).

În HG nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului se menţionează:- persoana aflată în delegare sau detaşare într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă primeşte o indemnizaţie zilnică de delegare sau de detaşare de 17 lei, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte şi de autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea;- numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare sau detaşare se socoteşte de la data şi ora plecării până la data şi ora înapoierii mijlocului de transport din şi în localitatea unde îşi are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare sau detaşare;- pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizaţia se acordă numai dacă durata delegării este de cel puţin 12 ore.

În HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar se menţionează prevederile legislative în condiţiile în care se poate acorda diurna externă.Astfel, diurna în valută se diferenţiază pe două categorii (I şi II) şi se acordă la nivelul prevăzut pentru fiecare ţară în care are loc deplasarea. Cuantumul diurnei pentru fiecare ţară este stabilit în anexa din HG nr. 518/1995.În anexă sunt prezente două categorii de diurne. Cea folosită personalul din sectorul privat este cea de la categoria de diurnă I. Perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în funcţie de mijlocul de transport folosit, avându-se în vedere:- momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, şi momentul aterizării avionului, la sosirea în ţară, şi de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a României;- momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a României, atât la plecarea în străinătate, cât şi la înapoierea în ţară.

Calcularea efectivă a diurnei corespunzătoare deplasăriiPentru calculul diurnei în cazul deplasării fie în ţară, fie în afară ţării, Codul Fiscal aduce completări prin intermediul art. 55 alin. 4 litera g) şi art. 296^15 (modificări intrate în vigoare în baza OG nr. 8/2013).Aşadar, diurna acordată salariaţilor în ţară şi în străinătate, pentru desfăşurarea activităţii, în interes de serviciu, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin Hotărâre a Guvernului este scutită de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale (pensie, sănătate, şomaj).Dacă diurna este mai mare decât limita mai sus menţionată (mai mare de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin

Page 5: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Hotărâre a Guvernului), venitul respectiv este considerat venit de natură salarială şi va fi inclus pe statul de salarii, implicit i se vor reţine impozitul şi contribuţiile sociale.

Limita minimă şi maximă a diurnei în interiorul ţăriiConform prevederilor Codului Fiscal şi ale HG nr. 1860/2006 (mai sus menţionate), cuantumul minim al diurnei este de 17 lei/zi.În schimb, până la 2,5 ori valoarea acesteia, adică până la suma de 42,5 lei, angajatorii nu au obligaţia reţinerii impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale.

Limita minimă şi maximă a diurnei în străinătateConform prevederilor Codului Fiscal şi ale HG nr. 518/1995 (mai sus menţionate), cuantumul minim al diurnei este redat în anexa ce face parte din HG nr. 518/1995 şi este diferenţiat în funcţie de ţara în care se face deplasarea (în valuta corespunzătoare).Şi în cazul diurnei externe, la fel ca în cazul diurnei acordate pentru deplasări în interiorul ţării, până la de 2,5 ori valoarea acesteia stabilită în anexa din HG nr. 518/1995, pentru fiecare ţară, angajatorul nu are obligaţia reţinerii impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale.

De exemplu, diurna pentru deplasarea în Franta este de 35 de euro/zi. Limita până la care nu se reţin contribuţii şi impozit in cazul salariatului delegat in Franta este 35 euro * 2,5*30 = 2625 euro/delegatie.Acordarea diurnei nu mai este condiţionată de rezultatul financiar al firmei (profit sau pierdere).

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.O societate comerciala se aprovizioneaza cu 100 de kg de portocale la un cost de 3 lei/kilogram.La urmatoarea inventariere a marfii se constata ca 15 kilograme s-au stricat.Care sunt inregistrarile contabile aferente acestor operatiuni si ce implicatii fiscale exista?

Pe baza facturii se receptioneaza marfa, se intocmestie intocmiti NIR-ul si se inregistreaza:

% = 401 372 lei

371 100 kg x 3 lei/kg = 300 lei

4426 300 lei x 24% = 72 lei

La urmatoarea inventariere a marfii se constata ca 15 kilograme s-au stricat.Se intocmeste un Proces verbal de constatare in care se explica faptul ca degradarea fructelor este urmarea unui proces firesc si nu este imputabila nimanui. Pe baza acestui proces verbal, se va emite o Decizie a administratorului de scoatere a marfurilor din gestiune .Conform Anexei 1 din H831/2004 limita maxima de perisabilitate pentru desfacerea cu amanuntul a fructelor proaspete este de 1,3%.Deci din cele 100 de kg cumparate se admite ca limita maxima de perisabilitate 100 kg x 1,3% = 13 kg.Prin procesul verbal s-au scos din gestiune 15 kg x 3 lei/kg = 45 leiDeci din cei 45 de lei ce trebuie inregistrati pe cheltuieli , 13 kg x 3 lei/kg = 39 lei sunt deductibili si (45 lei – 39 lei) = 6 lei sunt nedeductibili.Pentru a tine evidenta cheltuielilor ne/deductibile mai usor se poate crea un cont analitic pentru perisabilitatile nedeductibile si se inregistreaza astfel:% = 371 45 lei607. perisabilitati Deductibile 39 lei

Page 6: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

607.perisabilitati Nedeductibile 6 leiPentru cei 6 lei ce constituie cheltuieli nedeductibile se va ajusta TVA astfel :635 = 4427 6 lei x 24% = 1,44 lei.Suma inregistrata in 635 este de asemenea nedeductibila si se va trece in Decontul de TVA la randul de Regularizari.

Mentionam ca in speta de mai sus se au in vedere prevederile Hotararii 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Conform acesteia:- Art. 1"Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica)."- Art. 6"Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare."- Art. 7"Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare."

- Art. 8

"Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc"

- Art. 10

"Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri."

- Art. 11

"Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal."

Din punct de vedere al deductibilitatii cheltuielilor cu perisabilitatile si TVA aferenta se aplica urmatorele reguli:

1) Conform art. 21, alin. (3), litera d) din Codul fiscal perisabilitatile sunt deductibile in limita stabilita de lege, respectiv prevederile H 831/2004 citate mai sus.

2) Conform punctului 53, alin. (12) din Normele metodologice de aplicare a art. 148 din Codul fiscal:

"(12) In conformitate cu prevederile art. 148 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in cazul perisabilitatilor, in limitele stabilite prin lege, (...) in cazul depasirii limitelor de

Page 7: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

perisabilitate (...), se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora."

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetele de masa.

Conform Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariatii pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator. Angajatii pot primi un numar cel mult egal cu numarul de zile lucratoare din luna. Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit si a impozitului pe venit. In conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, tichetele de masa acordate salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii. Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010, tichetele de masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.

Se inregistrea valoarea facturii emise de societatea Sodexo PAS pentru luna mai 2015:150 salariati * 20 zile lucratoare * 9,35 lei/tichet = 18.000 lei

% = 401 29.042 lei5328 Furnizori 28.050 lei

Alte valori628 800 lei

Alte servicii4426 192lei

TVA deductibila

Plata facturii: 401 = 5121 29.042 lei

Furnizor Ct banca in lei

Consumul tichetelor in suma de 27.676 lei pentru 148 salariati deoareceun salariat a fost in concediu de odihna iar alt salariat a fost in delegatie.

642 = 5328 27.676 leicheltuieli cu tichetele Alte valoride masa acordate salariatilor

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.a) In cazul particular al clientilor neincasati si care inregistreaza o intarziere mai mare de 270 de zile de la

scadenta – prin raportare la prevederile art.22 alin.(1) lit.c Cod fiscal – se pot constitui provizioane in limita a 30% din valoarea fara TVA a creantelor asupra clientilor in cauza, in conditiile in care sumele nu sunt datorate de o persoana afiliata contribuabilului. Provizioanele respective reprezinta cheltuieli deductibile fiscal in trimestrul in care au fost constituite si vor diminua, in mod corespunzator, baza impozabila a profitului aferent trimestrului respectiv. Textul de lege nu distinge si, ca atare, este aplicabil atat in situatia clientilor in cauza aflati in functiune, cat si in insolventa – dar fara a intra in faza procedurala de faliment, cand devin aplicabile prevederile art.22 alin.(1) lit.j Cod fiscal.

b) In cazul particular mentionat anterior, al clientilor neincasati si pentru care a fost deschisa procedura de faliment, se pot constitui provizioane in limita a 100% din valoarea fara TVA a creantelor asupra

Page 8: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

clientilor respectivi, in aceleasi conditii de deductibilitate fiscala ca cele mentionate in paragraful anterior, indiferent insa de perioada de intarziere fata de data scadentei. Din punct de vedere practic, daca au fost constituite anterior provizioane in limita de 30%, acestea se trec mai intai in categoria veniturilor impozabile, dupa care se constituite imediat provizioane (de asemenea, deductibile fiscal) in limita a 100% din valoarea fara TVA a respectivelor creante.

c) In spiritul celor mentionate anterior, situatia fiscala a respectivilor clienti va fi monitorizata la intervale de timp regulate, stabilite de conducerea societatii (de regula, trimestrial), deoarece inchiderea definitiva si irevocabila a procedurii de faliment, in cazul unuia din clientii aflati deja in faliment, atrage implicatii fiscale majore, inclusiv prin diminuarea obligatiei fiscale la nivelul TVA. Astfel, din analiza corelativa a prevederilor art.21 alin.(2) lit.n si art.138 lit.d Cod fiscal, rezulta urmatoarele aspecte cu impact fiscal:

suma neincasata (fara TVA) de la clientii respectivi reprezinta o cheltuiala deductibila fiscal integral din baza impozabila a profitului aferent trimestrului respectiv. La nivel practic, provizioanele constituite anterior nu mai au un caracter temporar, ci „se transforma” efectiv in cheltuieli deductibile fiscal integral (in mod efectiv, provizioanele deja constituite se fac venituri impozabile dar, in acelasi timp, se inregistreaza pierderile inregistrate, deductibile fiscal, cu scoatere din evidenta a respectivilor clienti);

se va proceda la ajustarea corespunzatoare a taxei pe valoarea adaugata inscrisa pe facturile intocmite catre clientii pentru care a fost inchisa – definitiv si irevocabil – procedura falimentului;

din punct de vedere contabil, ajustarile fiscale mentionate anterior vor fi operate prin stornarea facturilor emise catre fiecare din clientii anterior mentionati, in speta prin emiterea “in oglinda” a facturilor respective, dar cu semnul minus.

Societatea Exemplu emite factura de chirie catre beneficiar , cota de TVA 24% : 4111 = 12.400 lei 706 10.000 lei 4427 2.400 lei

Cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului se constata un risc de neincasare de 100 % si se constituie provizionul aferent. 4118 = 411 12.400 lei6814 = 491 12.400 lei

Provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate mai sus : 6814 deductibil = 3720 lei 6814 nedeductibil = 8680 lei

In cazul incasarii clientului incert : 5121 = 4118 12400 lei491 = 7814.impozabil 3720 lei491 = 7814.neimpozabil 8680 lei

Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte : 654.deductibil = 4118 3720 lei 654.nedeductibil = 4118 8680 lei

Page 9: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

491 = 7814.impozabil 3720 lei491 = 7814.impozabil 8680 lei

Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus: 654.deductibil = 4118 10.000 lei4118 = 4427 2.400 lei 491 = 7814.impozabil 3720 lei491 = 7814.neimpozabil 8680 lei

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.O societate este are un proces cu alta companie pentru plata unor daune de 50.000 lei. Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului sunt de inca 5000 lei. Cheltuielile proprii de judecata se ridica la 2500 lei.Sunt aceste cheltuieli deductibile? Care sunt inregistrarile contabile?

Provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfarsitul exercitiului pentru litigiile aflate in curs, deoarece exista riscul ca acestea sa se finalizeze in defavoarea societatii respective.

Provizioanele trebuie constituite la nivelul sumelor aflate in litigiu.Aceste provizioane nu sunt deductibile fiscal, dar constituirea lor se impune din necesitatea

determinarii corecte a profitului net si a dividendului pe actiune.

6812 „Cheltuieli de exploatare = 1511 „Provizioane 57.500 leiprivind provizioanele pentru litigii“ pentru riscuri si cheltuieli“

In cursul anului urmator, se achita 2500 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest litigiu: 628 „Alte cheltuieli cu serviciile = 401 „Furnizori“ 2500 lei

Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat: 1511 „Provizioane pentru litigii“ = 7812 „Venituri din din provizioane 2500 lei

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

O societate are în evidenţă o clădire achiziţionată în anul 2004. Valoarea acesteia era de 200.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizează amortizarea liniară. La 31.12.2006 efectuează o reevaluare iar noua valoare a clădirii este de 350.000 lei.Cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile?

Potrivit art. 24 alin. (15 ) din Codul fiscal pana la data de 1 mai 2009 cheltuilile reprezentand amortizarea reevaluarilor in plus a mijloacelor fixe erau recunoscute la calculul impozitului pe profit. Incepand cu data de 1 mai 2009 chelutilile reprezentand diferentele pozitive rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe si deduse prin intermediul amortizarii sunt nedeductibile din baza impozabila.

Potrivit art 22 alin 5^1 Cod fiscal – care a fost introdus prin OUG 34/2009 - se impoziteaza rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si /sau casate. Aceste rezerve din reevaluare se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe respective, dupa caz.

Page 10: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Nu intra sub incidenta impozitarii, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor efectuate dupa data de 01.01.2004, existente in sold in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” la data de 30.04.2009 care au fost deduse la calculul impozitului pe profit, aceste rezerve impozitandu-se la momentul modificarii destinatiei acestora.

Situatia se prezinta astfel:- în perioada 2004-2006 societatea a calculat amortizare în sumă de 15.000 lei (5000 lei/an), valoarea netă a clădirii fiind de 185 000lei;- în urma reevaluării de la 31.12.2006, valoarea clădirii a devenit de 350.000 lei;- se înregistrează o diferenţă de reevaluare de 165000 lei;- durata rămasă de amortizare: 37 ani- amortizarea anuală va fi de: 9459 lei/an, din care:o aferentă costului istoric: 5000 leio aferentă reevaluării: 4459 leiÎn anii 2007, 2008 şi până în prezent a fost permisă la calculul impozitului pe profit deducerea integrală a amortizării pentru suma de 9459 lei.

Începând cu luna mai 2009, vom lua în calcul ca venit impozabil, suplimentar suma de 4459 leiPractic acordăm deducere integrală pentru suma de 9459 lei, dar vom impozita amortizarea aferentă diferenţei din reevaluare în sumă de 4459 lei, deducându-se doar suma de 5000lei.

Contabil nu vom înregistra nimic pe venit, dar completăm aceste informaţii în Registrul de evidenţă fiscală pentru calculul impozitului pe profit

Valoare initiala la 01.01.2004 200.000,00An Amortizare

2004 5.000,002005 5.000,002006 5.000,00

valoarea neta la 31.12.2006 185.000,00

reevaluare la 31.12.2006 350.000,00diferenta reevaluare 165.000,00

durata ramasa 37

amortizare anuala 9.459,46amortizare cost istoric 5.000,00amortizare aferenta reevaluarii 4.459,46

Page 11: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.Societatea comerciala Exemplu SRL plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 1.800 lei pentru cei 200 angajati care au aderat la un fond privat de pensii. Cum este tratata din punct de vedere fiscal aceasta suma si care sunt inregistrarile contabile?

Suma de 360.000 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii. In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro. Suma deductibila totala = 400 euro*4.5 lei*200 salariati= 360.000 lei

1) inregistrarea cheltuielii cu suma reprezentand pensia facultativa suportata de angajator:6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" = 4381 "Alte datorii sociale" 360.0002) inregistrarea platii efective: 4381 "Alte datorii sociale" = 5121 "Conturi la banci in lei" 360.000

In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2.250 lei pentru cei 200 angajati care au aderat la un fond privat de pensii, suma de 450.000 lei nu va maifi integral deductibila,

Suma nedeductibila= 100 euro*4,5*200 salariati= 90.000 lei6458.nedeductibil = 4381 "Alte datorii sociale" 90.000

Suma ce depaseste 400 euro/an pentru un salariat, respectiv 450 pentru fiecare salariat lei se include in venitul salarial in vederea impozitarii cu 16%, si suporta toate contributiile sociale aferente salariilor, fiind considerat avantaj.

Legislatie:Contributia la un fond de pensii facultative poate fi de pana la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative. Contributia lunara poate fi platita atat de catre angajator, cat si de catre participant (salariat) care isi poate plati singur contributia. Astfel, contributia poate fi impartita intre angajat si angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de munca sau, in lipsa acestuia, pe baza unui protocol incheiat cu reprezentantii angajatilor.Suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative este deductibila limitat pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar in limita sumei deductibile la nivel de an fiscal. Suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative ale unui angajator proportional cu cota acestuia de participare este deductibila limitat, la calculul profitului impozabil.In situatia in care angajatorul este suportatorul contributiei la un fond de pensii facultative, din punct de vedere al calculului profitului impozabil, potrivit art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal , cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant vor fi cheltuieli deductibile limitat. Intra sub incidenta deductibilitatii limitate potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal , cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 , in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Page 12: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Potrivit pct. 77 liniuta a 5-a din Normele metodologice pentru aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul fiscal , nu vor fi considerate avantaje supuse impozitului pe salarii contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant. In masura in care contributiile la un fond de pensii facultative sunt suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant, acestea nu vor reprezenta avantaje in scopul calcului impozitului pe salarii. Pe cale de consecinta, doar partea care depaseste acest plafon, va reprezenta avantaj impozabil supus impozitului pe salarii in situatia in care este suportat de angajator pentru angajatii proprii. Din punct de vedere al contributilor sociale, potrivit art. 296 indice 15 lit. p) pct. 5 din Codul fiscal , doar contributiile platite la fondurile de pensii facultative, suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de lege nu vor fi supuse contributiilor sociale.

Prin urmare, in cazul suportarii de catre angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de lege, a contributiilor platite la fondurile de pensii facultative, nu se vor calcula, retine si vira nici contributii sociale obligatorii. Partea care depaseste acest plafon, care este avantaj supus impozitului pe salarii in situatia in care este suportat de angajator pentru angajatii proprii, va fi inclus in baza de calcul a contributiilor sociale obligatorii, potrivit art. 296 indice 4 alin. (1) din Codul fiscal.

Potrivit pct. 196 alin. (2) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale. Aici se cuprinde si contributia unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate.

Astfel, cu ajutorul contului 438 "Alte datorii i creante sociale", se tine evidenta contributiei unitatii la șschemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate, a datoriilor de achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale, precum si a platii acestora.

In creditul contului 438 "Alte datorii i creante sociale" se inregistreaza:ș- contributia unitatii la schemele de pensii facultative (645);- contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate (645);- sumele reprezentand ajutoare achitate in plus personalului (428);- sume restituite de la buget reprezentand varsaminte efectuate in plus in relatia cu bugetul asigurarilor sociale (512).

In debitul contului 438 "Alte datorii i creante sociale" se inregistreaza:ș- sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (428);- sumele virate reprezentand contributia unitatii la schemele de pensii facultative (512);- sumele virate reprezentand contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate (512);- sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii (512);- sume reprezentand alte datorii privind asigurarile sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul creditor al contului reprezinta contributia unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si sumele datorate bugetului asigurarilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale.

Contributia unitatii la schemele de pensii facultative (438) se va inregistra in debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurarile i protectia sociala", cu ajutorul caruia se tine evidenta cheltuielilor privind șasigurarile si protectia sociala.

Avand in vedere cele de mai sus, inregistrarile contabile vor fi:

Page 13: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

In conditiile in care contributia este suportata de catre participant, angajatorul are obligatia de a deduce lunar din baza impozabila contributia, pana in momentul in care, se ajunge la plafonul de 400 de euro. Suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative suportate de salariat, este deductibila pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro, intr-un an fiscal, dar numai la locul unde are functia de baza.

Pentru determinarea impozitului pe salarii se aplica metodologia prevazuta la art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv, impozitul lunar se va determina, la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro.

Angajatorul are obligatia de a constitui si vira lunar contributia datorata de fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la prospectul schemei de pensii facultative incheiat cu un administrator. Potrivit pct. 111 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 57 din Codul fiscal, in cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la o schema de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative.

In realitate, se admite diminuarea din punct de vedere fiscal a venitului supus impozitului pe salarii cu acele contributii la fondurile de pensii facultative in limitele de deductibilitate admise de art. 57 din Codul fiscal (contravaloarea a 400 euro la nivel de an), retinerea de catre angajator sau plata directa de catre salariat catre fondul de pensii a contributiilor suportate de salariat efectuandu-se din castigul salariatului dupa plata contributiilor sociale individuale si a impozitului pe salarii (la nivelul sumei din contract), iar inregistrarea in contabilitate fiind operata ca o retinere din salariu.

Din acest punct de vedere contributiile la fondurile de pensii facultative, pana la nivelul admis de art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv 400 euro, sunt privite drept sume ce diminueaza venitul supus impozitului pe salarii, fara sa influenteze nivelul contributiilor sociale obligatorii datorate.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primele de asigurare.O societate comerciala a realizat in anul 2014 venituri totale de 500.000 lei si cheltuieli totale de 300.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 30.000 lei reprezentand prime de asigurare suportate de angajator pentru cei 20 angajati ai sai in anul 2014, respectiv 1500 lei pe angajat.Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu primele de asigurare, stiind ca pentru cursul de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 4,5 lei.

Suma deductibila = 250 euro *4.5 lei * 20 salariati =22.500 lei .6457.deductibil = 4381 22.500 Suma respectiva este considerata avantaj si supusa impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii pe statul salariatului, diminuind salariul net incasat de acesta.

Suma nedeductibila = 7.500 lei. 6457.nedeductibil = 4381 7.500Suma nu este inclusa in venitul salarial al angajatului si nu se impoziteaza.

Page 14: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Legislatie:Contravaloarea primelor de asigurare, cu exceptia celor obligatorii potrivit legislatiei in materie, suportate de persoana juridica sau de o alta entitate pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, sunt considerate venituri impozabile, sub forma avantajelor reprezentand contravaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare, conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. g) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.Cota de impozitare este situatii 16%, dar baza de impozitare si modul ei de determinare vor fi diferite.Art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal dispune ca acele cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului fiind impozitate la nivelul acestuia, conform celor prezentate mai sus, nu sunt cheltuieli deductibile.Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, "cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant" sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si prin urmare deductibile (limitat) la calculul profitului impozabil.Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Precizam, de asemenea, ca Titlul III al Codului fiscal, respectiv art. 55 alin. (3) lit. g), nu distinge intre felul primelor de asigurare suportate de angajator si considerate avantaje la nivelul angajatului, considerandu-le neimpozabile numai pe cele obligatorii.Primele de asigurare voluntara de sanatate nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii potrivit prevederilor pgf. 117 din Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Codul Fiscal.Primele de asigurare voluntara de sanatate se inregistreaza in contabilitate prin intermediul contului 6457 "Contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate" in corespondenta cu contul 4381 "Alte datorii sociale" / analitic distinct;

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu.O societate inregistreaza in 2014 cheltuieli cu intretinerea unei locuinte de serviciu in valoare totala de 10.000 lei, Suprafata construita este de 75 mp.Suprafata recunoscuta (58 +10%58) = 63.8 mpCheltuiala deductibila fiscal 10.000 * 63.8/75 = 8506 lei.Diferenta=10.000-8.506= 1.494 leiAceasta suma va fi recuperata de la locatar si va fi venit neimpozabil.

Legislatie:Conform Legii 114/1996 cu modificarile ulterioare defineste locuinta de serviciu ca fiind spatiul destinat angajatilor unei societati, acordat in conditiile contractului de munca. Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se inchiriaza angajatilor conform contractului de munca.Cheltuielile cu functionarea, intreginerea si repararea locuintelor de serviciu sunt deductibile limitat. Se calculeaza in limita corespunzatoare raportului dintre suprafetele construite prevazute de legea locuintei plus 10% si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu. Potrivit anexei nr. 1 din legea locuintelor 114/1996 pentru o singura persoana suprafata construibila maxim admisa este de 58 mp. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari.In conformitate cu art.55 alin (4) litc c) din Legea 571/2003 Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:c)contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta

Page 15: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;

Locuinte aflate in proprietatea agentului economic:1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi considerat locuinta2. se afla in localitatea in care societatea are sediul central sau sedii secundare. In acest caz locuinta poate fi:a. locuinta de servici daca:- este destinata angajatilor egentilor economici- este utilizata de salariati –prin contract de inchiriere –anexa la contractul individual de munca- salariatii care beneficiaza de aceste locuinte trebuie sa aiba domiciliul in alta localitate decat cea in care se afla locuinta de serviciub. avantaj in natura –daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de servici si este utilizata de catre salariatii agentului economic;c. cheltuiala nedeductibila – daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de servici si este utilizata de catre persoane care nu sunt salariati ai agentului economic.

3. se afla in alta localitate decat cea in care societatea are sediul central sau sedii secundare. In acest caz locuinta poate fi:a. avantaj in natura – in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop personalb. cheltuiala nedeductibila – in cazul in care este folosita de salariati in scopul societatii sau este folosita de alte persoane decat salariatii.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala.

Sediul social al Societatii EXEMPLU SRL se afla in apartamentul proprietate personala al unei persoane fizice. Contractul de inchiriere este incheiat pentru o portiune din acesta de 20 m2, intreaga suprafata a apartamentului fiind de 80 m2. Cheltuielile de functionare si intretinere lunare sunt in suma de 800 lei.

Cheltuielile de functionare si intretinere sunt deductibile in baza raportului dintre Suprafata pusa la dispozitia proprietarului / Suprafata totala a apartamentului =20 m2/80 m2= suprafata recunoscuta fiscal = 0,25

Cheltuiala deductibila fiscal: 0.25 * 800lei = 200 lei lunar.Potrivit prevederilor Codului fiscal si a normelor metodologice de aplicare, „ cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu social aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice folosita si in scop personal sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii comerciale in baza contractelor incheiate intre parti in acest scop ”. Deductibilitatea acestor cheltuieli la determinarea impozitului pe profit, se calculeaza in limita suprafetelor puse la dispozitia societatii comerciale in baza contractelor incheiate intre parti. In acest sens, cheltuielile de functionare, intretinere,reparatii, aferente sediului aflat in locuinta proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafetele puse la dispozitia contribuabilului mentionata in contractul incheiat intre parti si suprafata totala a locuintei.In acest sens, se intocmeste si se incheie un contract de comodat cu respectarea normelor legale in vigoare in aceasta materie.Contractul de comodat este vointa partilor privind conditiile stabilite in documentul respectiv. Acest contract poate fi si prezentat la cabinetul unui notar public pentru viza si pentru verificarea respectarii legalitatii (nu este obligatoriu).In legatura cu taxa pe valoarea adaugata, ca principiu, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor daca acestea sunt destinate efectuarii de operatiuni taxabile. Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, trebuie ca societatea comerciala sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art.155 alin. (5) din Codul fiscal.

Page 16: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Deoarece aceasta conditie nu poate fi indeplinita, persoana fizica detinatoare a spatiului respectiv nefiind inregistrata in scopuri de TVA, nu se poate emite o factura cu TVA, ceea ce conduce la imposibilitatea exercitarii dreptului de deducere a taxei din facturile de utilitati intocmite pe numele proprietarului persoana fizica.Ca atare:

- Cheltuielile de intretinere si functionare aferente unui sediu de firma aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

- Din punct de vedere al TVA, aceasta nu se poate deduce din facturile eliberate pe numele persoanei fizice de catre unitatile prestatoare de servicii.

- Calculul cheltuielilor de intretinere si functionare aferente sediului social se face de catre proprietarul persoana fizica avand la baza facturile primite de la furnizorii de servicii si utilitati specifice si mentionate in contractul de comodat.

- Dupa efectuarea acestui calcul, persoana fizica (proprietar al imobilului) elibereaza o „ chitanta” – formular tipizat pentru suma incasata de la chirias (cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind intocmirea si completarea registrelor si formularelor financiar contabile).

Din punct de vedere contabil, inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea, chiria sediului, prevazute in contractul de comodat si platite proprietarului se evidentiaza in contabilitate potrivit cotinutului economic al operatiunilor desfasurate cu respectarea principiilor contabilitatii de angajament, astfel:% = 5311„Casa in lei”605„Cheltuieli privind energia si apa”611„Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”612„Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”In situatia in care in contractul de comodat s-a stipulat ca chiriasul nu are nicio obligatie de plata, atat pentru spatiul dat in folosinta chiriasului (persoana juridica) cat si pentru unele bunuri folosite cu titlu gratuit, atunci in contabilitatea persoanei juridice nu se mai evidentiaza aceste analitice cu utilitati.In cazul in care proprietarul incaseaza si chirie pentru spatiul cedat, acesta trebuie sa plateasca impozite pentru sumele incasate stabilite de organul fiscal din raza de activitate.Potrivit legii, proprietarul (locatarul) are dreptul sa verifice o data pe an modul in care chiriasul foloseste si intretine suprafata locativa si in mod periodic, felul in care sunt folosite si intretinute partile si instalatiile comune ale cladirii. In cazul in care chiriasul nu permite proprietarului sa-si exercite dreptul de verificare, acesta se poate adresa organului de justitie solicitand obligarea locatarului sa admita verificarea locuintei.Potrivit Codului fiscal nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile inregistrate in contabilitatea unei persoane juridice, care nu au la baza documente justificative, in conformitate cu normele legale, prin care sa se faca dovada efectuarii.

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.

Administratorul companiei Exemplu SRL a achizitionat 30 iunie 2014 combustibil in valoare de 248 de lei(TVA inclus) pe baza unui bon fiscal pe care a fost trecut CUI societatii. Autoturismul este utilizat de catre administrator atat in interesul firmei dar si in interes personal si pentru distantele parcurse nu intocmeste foi de parcurs.Care este tratamentul fiscal al cheltuielii?

Societatea poate sa-si deduca cheltuiala cu combustibilul in limita a 50 % deoarece utilizeaza autoturismul atat in interesul firmei cat si cel personal. Pentru a beneficia de aceasta procent de deductibilitatea societatea nu trebuie sa intocmeasca foi de parcurs.Inregistrare achizitie combustibil:

Page 17: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

% = 401 2486022.deductibil 1006022.nedeductibil 1004426 48

6022.nedeductibil =4426 126022.deductibil =4426 12

Potrivit art. 21, alin. 4, lit. t) din Codul Fiscal cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate sunt deductibile in limita a 50 % in situatia in care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, iar masa totală maximă autorizată nu depăşeste 3.500 kg şi  care să nu are mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului.Conform normelor metodologice de la art. 145^1 in situatia in care contribuabilul isi deduce doar 50 % din cuantumul cheltuielii acesta nu este obligat să facă dovada utilizării vehiculului în scopul activităţii economice sau pentru uz personal prin intermediul foii de parcurs.Limitarea la 50 % a deductibilitatii cheltuielilor cu vehiculele se efectueaza dupa  aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, prin urmare se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată. 

14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

La data de 31 martie 2015,societatea Exemplu SRL prezinta urmatoarea situatie:

Elemente1 ianuarie

2014

31 martie

2014

Rata

dobanzii

Cheltuieli

cu

dobanda

Cheltuieli

deductibile

etapa 1

Cheltuieli cu

dobanda

nedeductibile

dupa etapa 1

Capitaluri proprii 100.000 lei 120.000 lei

Capital imprumutat de la

actionarul X – LEI110.000 lei 150.000 lei 10 %

21.000 =2,25/10*21000

=4.725

16.275

Capital imprumutat de la

actionarul Y – EURO50.000 lei 50.000 lei 0 %

0 0 0

Capital imprumutat de la

actionarul Z – EURO60.000 lei 80.000 lei 4 %

3.000 Sub 6%,

deductibila

integral

0

Capital imprumutat de la

actionarul W – LEI*

Nu se ia in calcul pt CGI

20.000 lei 40.000 lei 8 %

4.000 =2,25/8*4000

=1.125

2.875

Capital imprumutat de la o

banca- LEI30.000 lei 90.000 lei 9 %

14.000 Integral

deductibila

0

*Capital imprumutat de la actionarul W este singurul imprumut cu o perioada de rambursare mai mica de 1 an.

Page 18: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Determinati nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda la data de 31 martie 2015

Etapa 1 – Ajustari potrivit art. 23 alin. (5) din Codul FiscalConform prevederilor art. 23 alin. (5) din Codul Fiscal se va proceda la limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda astfel:- conform tabelului

Etapa 2 – Calculul gradului de indatorareGIC = ((110.000 + 60.000) + (150.000 + 80.000))/( 100.000 + 120.000) = 1,81

Etapa 3 – Verificarea deductibilitatii in functie de Gradul de indatorareIn cazul societatii Exemplu SRL deoarece gradul de indatorare este cuprins intre 0 si 3 societatea va recunoaste o cheltuiala deductibila cu dobanda aferenta imprumuturilor de la actionari in suma de 8850 lei( 4725 + 3.000 + 1125) si o cheltuiala deductibila integral cu dobanda aferenta imprumutului de la banca in valoare de 14.000 lei.Societatea va recunoaste in declaratia 101 la randul 31 – Cheltuieli cu dobanzile nedeductibile, care nu sunt reportate pentru perioada urmatoare suma de 19.150 lei (16.275 lei+2.875 lei).

Legislatie:La stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile la calculul impozitului pe profit se aplica prevederile de la art. 23 din Codul Fiscal. Nu intra sub incidenta prevederilor acestui articol dobanzile in legatura cu urmatoarele imprumuturi:

imprumuturile obtinute de la institutiile de credit romane sau straine; imprumuturile obtinute de la institutiile financiare nebancare (de exemplu, dobandirea unor active in

regim de leasing financiar); imprumuturile garantate de stat; imprumuturile obtinute de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii; imprumuturile obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare; si obligatiunile admise la tranzactionare pe o piata reglementata.

Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar se deduc integral la determinarea profitului impozabil. Astfel, pentru aceste elemente, nu trebuie sa tinem cont de gradul de indatorare sau de un anumit nivel impus al ratei dobanzii.Pentru determinare deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile, altele decat cele aferente imprumuturilor de mai sus se va proceda astfel:Etapa 1 – Ajustari potrivit art. 23 alin. (5) din Codul FiscalPentru imprumuturile obtinute de la alte entitati decat cele mentionate mai sus (entitati din cadrul grupului, asociati/actionari etc.), cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile limitat astfel:pentru imprumuturile in valuta, rata dobanzii utilizata incepand cu anul 2010 este de maxim 6%;pentru imprumuturile in lei, nivelul maxim este cel al ratei dobanzii de referinta a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul in care se determina impozitul pe profit (in prezent, rata de referinta este de 1,75%).Limitele de mai sus se aplica separat pentru fiecare imprumut contractat de entitate si nu cumulat. Valoarea cheltuielilor cu dobanda care excede nivelul de deductibilitatea permis conform art. 23 alin. (5) din Codul Fiscal este considerata nedeductibila si nu mai este luata in considerare in perioadele urmatoare.Etapa 2 – Calculul gradului de indatorarePentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile este necesara calcularea Gradului de Indatorare a Capitalului, dupa ce s-a aplicat limita de deductibilitatea de la etapa anterioara.Gradul de indatorare a capitalului (GIC) se determina ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu, tinandu-se cont de valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei (trimestru/an) pentru care se determina impozitul pe profit.

Page 19: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Capitalul imprumutat cuprinde totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an incepand de la data incheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale, indiferent de data la care acestea au fost contractate. In valoarea capitalului imprumutat nu se includ imprumuturile prezentate in prima parte a materialului pentru care cheltuielile cu dobanda sunt deductibile integral.Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare, alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite de entitate.Etapa 3 – Verificarea deductibilitatii in functie de Gradul de indatorareDaca Gradul de indatorare a Capitalului este cuprins intre 0 si 3 Cheltuiala cu dobanda este integral deductibila, dupa aplicarea limitei de deductibilitate prevazuta la art. 23, alin. (5).Daca Gradul de indatorare a Capitalului este negativ sau mai mare de 3, Cheltuiala cu dobanda este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit. Aceasta se reporteaza in perioadele urmatoare, devenind subiect al limitarii in conditiile art. 23, alin. (1) din Codul Fiscal pentru perioada in care se reporteaza, pana la deductibilitatea integrala a acestora.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.

Un actionar al societatii Exemplu SRL crediteaza societatea cu 10.000 euro fara dobanda la 31.03.2014, la un curs de 4,4553 lei/euroLa 31.12.2014 cursul este de 4,4821.Cum se inregistreaza diferentele de curs valutar? Care este tratamentul fiscal al acestor diferente de curs in acest caz si cum se declara aceste diferente de curs in Declaratia 101?

Raspuns:

Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, pct. 185, la finele fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii sau de la data la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare, si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Acordarea imprumutului la 31 martie 2014:5124= 455 44.553 leiInregistrarea diferentei de curs valutar:665= 455 268 lei

In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor supuse limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar de aceeasi natura, diferenta este tratata tot ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind si ea supusa limitarilor.

Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.

Page 20: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, indiferent de data la care acestea au fost contractate.

In cazul in care gradul de indatorare este mai mic sau egal cu trei, cheltuiala reprezentand diferenta de curs valutar se regaseste in total cheltuieli in formularul 101 si se deduce din baza impozabila. Daca gradul de indatorare este peste trei, suma se va reporta pentru anul urmator cand se va face acelasi calcul.

Cazuri particulare: Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.La inventarierea anuala a patrimoniului se constata lipsa unui notebook, cu valoare contabila de 3500 lei. Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 1.000 lei.Exemplificati modalitatile de scoatere din gestiune a acestuia daca minusul este imputabil,neimputabil sau datorat unei calamitati:

Daca lipsa notebook-ului nu poate fi imputata, acesta se scade din gestiune:

% = 2132 3.500 lei2813 "Echipamente tehnologice" 1.000 lei"Amortizarea instalatiilor"6583 2.500 lei"Cheltuieli privind activele cedatesi alte operatii de capital"

Cheltuiala este nedeductibila, mijlocul fix nu a fost asigurat iar minusul nu este imputabil.TVA-ul afferent: 635= 4427 600 lei, cheltuiala nedeductibila

Daca lipsa notebook-ului este imputata gestionarului, se considera ca valoarea de inlocuire este de 1.200 lei. Se inregistreaza scaderea din gestiune si operatia de imputare a minusului:

4282 = % 3100 lei"Alte creante in legatura cu personalul" 7588 2.500 lei"Alte venituri din exploatare" 4427 600 lei

In acest caz, cheltuiala este deductibila iar venitul impozabil. ???

Daca notebookul a fost distrus in urma unei calamitati:

% = 2132 3.500 lei2813 "Echipamente tehnologice" 1.000 lei"Amortizarea instalatiilor"671 2.500 lei

Page 21: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

"Cheltuieli privind calamitatile si alteevenimente extraordinare"

Minusurile de inventar se inregistreaza astfel:- se inregistreaza pe seama cheltuielilor, dupa natura lor;- se stabilesc in sarcina celor vinovati prin recuperare directa.

Din punct de vedere contabil si fiscal, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt deductibile la determinarea profitului, cheltuielile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa aferenta daca aceasta este datorata conform titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora in conditiile stabilite de lege, conform pct. 41 din Titlul II al Normelor de aplicare a Codului fiscal, care precizeaza ca aceste cheltuieli nu intra sub incidenta art. 21.

Pentru alte situatii, conform art. 128 alin. (4), bunurile constatate lipsa din gestiune sunt asimilate livrarilor cu exceptia bunurilor distruse in calamitati naturale, degradate cu imposibilitate de valorificare sau perisabilitati prevazute legal. Casarea activelor corporale fixe de natura bunurilor de capital, conform art. 149 din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri.

Baza de impozitare pentru activele corporale fixe care constituie bunuri, altele decat bunurile imobile, este constituita din valoarea ramasa in contabilitate, in functie de amortizarea pentru bunurile constatate lipsa in gestiune si imputate.

Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor lipsa in gestiune, neimputabile, este valoarea ramasa la care bunurile sunt inregistrate in contabilitate, cota de taxa aplicabila este cea in vigoare, iar diferenta, inclusiv taxa, este nedeductibila la determinarea profitului impozabil.

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.

Societatea comerciala Exemplu achizitioneaza pentru salariati cate o uniforma. Costul fiecarei uniforme este de 50 lei plus TVA. Fiecare salariat in parte suporta 50% din costul halatelor.Care sunt inregistrarile contabile si care este tratamentul fiscal?

Inregistrarea cumpararii uniformelor:

% = 401 62 lei303 50 lei4426 12 lei

Uniformele sunt date in folosinta salariatilor, fiecare salariat plateste pentru uniforma 50%*50 = 25 plus TVA.

461 = % 31 lei7588 254427 6 lei

Uniformele se scad din gestiunea societatii603 = 303 50 lei

Page 22: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Ajustare TVA prin autofactura:635 = 4427 6 lei, cheltuiala nedeductibila

Conform art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, este asimilata livrarilor de bunuri efectuate cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Astfel, daca la achizitia produselor acordate gratuit salariatilor societatea deduce TVA, acordarea acestora salariatilor este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.

In acest caz, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata o constituie pretul de cumparare al produselor sau al unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.

Pentru aceasta livrare de bunuri catre sine societatea va emite o autofactura in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (7) din Codul fiscal.

TVA aferenta produselor acordate ca avantaje in natura se include in cheltuieli:  

        635            =                     4427 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe          "TVA colectata"         si varsaminte asimilate"

In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa.

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor.

O societate comerciala inregistreaza in contabilitate si plateste catre un furnizor contravaloarea unei facturi de raparatii auto pentru automobilul proprietate personala al asociatului in valoare de 2000 lei.Cum este tratata aceasta cheltuiala?

Cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art. 21, alin. 4 lit e.Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele: a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora;c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora;d) alte cheltuieli în favoarea acestora.De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerata dividend cf art. 7 alin 1 pct. 12 din Codul Fiscal:„Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:

Page 23: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;

- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.”

Inregistrarea acestei cheltuieli in contabilitate este urmatoarea:

611nedeductibil = 401 2.000 lei

Aceasta cheltuiala este considerat nedeductibila la calculul impozitului pe profit. De asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratata drept dividend si in consecinta trebuie retinut, declarat si virat impozitul pe dividende.Valoarea dividendului brut este de 2.000*100/84=2.381 lei, iar suma retinuta drept impozit este de 381 lei care se inregistreaza astfel:635.ned= 448 381 lei

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ.Societatea comerciala Exemplu inregistreaza in contabilitate pe baza unui NIR fara factura fiscala intrarea in gestiunea societatii a 10 kg ambalaje la pret de 9 lei/kg.Cum se inregistreaza in contabilitate operatiunea?Este cheltuiala deductibila?Se poate inregistra TVA?

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. De asemenea, potrivit pct. 2 din Anexa 1 la OMEF 3512/2008, documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:

- denumirea documentului- denumirea/numele şi prenumele, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte

documentul- numărul documentului şi data întocmirii acestuia- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul)- conţinutul operaţiunii economice-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării

acesteia- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii

economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective, după caz

- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. f) C. fisc., nu sunt deductibile fiscal cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ, iar în conformitate cu prevederile art. 146 alin. (1) lit. a) C. fisc., pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, beneficiarul trebuie să de ină o factură emisă în condi iile legii de către o persoană înregistrată ca plătitoare deț ț TVA. În acest sens, Înalta Curte a subliniat că notele de intrare/recepţie nu pot fi avute în vedere pentru deducerea cheltuielilor de TVA, întrucât acestea dovedesc doar intrarea în gestiune a mărfurilor nu şi provenienţa acestora. Prin urmare, în condiţiile în care nu se cunosc furnizorii reali ai bunurilor înscrise în

Page 24: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

aceste facturi, operaţiunile consemnate în facturi, chiar dacă au fost înregistrate în contabilitate, sunt considerate fără documente legale de provenienţă.

Astfel, in cazul nostru, cheltuiala cu ambalajele este o cheltuiala nedeductibila si nu se deduce TVA.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile.

Societatea exemplu a constituit la 31.12.2014 un provizion nedeductibil fiscal pentru litigii, in suma de 10.000 lei, avand pe rol un proces in care e posibil sa un aiba castig de causa.La 31.08.2014 acest proces este castigat. Cum se inregistreaza in contabilitate operatiunile?Sunt deductibile veniturile/cheltuielile?Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt urmatoarele: a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

6812 „Cheltuieli de exploatare = 1511 „Provizioane 10.000 lei - cheltuiala nedeductibilaprivind provizioanele pentru litigii“ pentru riscuri si cheltuieli“

1511 „Provizioane pentru litigii“ = 7812 10.000 lei - venit neimpozabil

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si management.

Societatea Exemplu a externalizat serviciile de marketing către o alta societate cu care a încheiat un contract de prestări servicii pe bază de comision cu valoare de 3% din vânzări. Serviciile prestate au la baza contracte şi acte adiţionale, rapoarte de activitate şi minute semnate de părţile contractante, facturile emise de prestatori fiind înregistrate în contabilitatea acestora. Necesitatea serviciilor externalizate a fost justificată prin faptul că această modalitate de lucru, care ţine de managementul societăţii, a determinat o scădere a cheltuielilor de personal şi o dublare a cifrei de afaceri, pentru care s-au calculat şi achitat obligaţii bugetare mai mari. Sunt aceste cheltuieli de consultant in marketing deductibile?

Da, aceste cheltuieli sunt deductibile deoarece respecta conditiile din Codul Fiscal, art. 21, alin 4, lit m.

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu

Page 25: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

sunt încheiate contracte nu sunt deductibile. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare; contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate. Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.

Sunt nedeductibile pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate. În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. o) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare).

Art. 21 alin. 2 lit n) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara

succesor; debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Exemplu:

Societatea comerciala Exemplu inregistraza un client neincasat de de peste 3 an ,in suma de 100.000 lei pe care probabilitatea de a-I incasa este foarte mica in viitor. Exista constituit un provizion de 100.000 lei, din care 30.000 lei cheltuiala deductibila.Care sunt pasii pentru a anula creanta? Ce inregistrari contabile se fac?

In situatia scoaterii din evidenta a clientilor incerti, sub aspect fiscal, sunt de analizat cateva aspecte principale, si anume :• deductibilitatea din punct de vedere fiscal a cheltuielilor inregistrate in contul 654 ”Pierderi din creante si debitori diversi”;• deductibilitatea din punct de vedere fiscal a cheltuielilor cu ajustarile pentru depreciere inregistrate in contul 6814 • ajustarea TVA in situatia in care clientul a intrat in faliment si exista o hotarare definitive si irevocabila . Se intocmeste o factura de stornare, (cota Tva la data facturarii )se inregistreaza in decontul 300 pe regularizari pe colectat cu minus , nu se declara in 394 si nu se transmite clientului facture.

Conform OMFP 3055/2009 cu completari si modificari ulterioare scoaterea din evidenta a creantelor se poate

Page 26: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

realiza:- la termenul de prescriere (3 ani in cazul creantelor comerciale) – cu respectarea prevederilor pct.187 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 referitoare la demonstrarea faptului ca au fost intreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora inainte de a se decide scoaterea lor din evidenta;- la comunicarea hotararii judecatoresti definitive prin care s-a inchis procedura de faliment a debitorului;- la cedarea creantei catre un alt creditor;-in urma deciziei conducerii societatii, dupa ce se constata ca este imposibila recuperarea acesteia cu respectarea obligativitatii de a comunica in scris clientilor respectivi aceasta decizie in vederea recalcularii de catre acestia a profitului impozabil (art.21 alin. (4) lit.o) din Codul fiscal).

Astfel, se va anula provizionul si se va inregistra pierderea din creante neincasate:

491- 7814.impozabil 30.000491-7814.neimpozabil 70.000654.deductibil - 4118 30.000654.nedeductibil - 4118 70.000Se va comunica in scris clientului neincasat decizia de scoatere din evidente pentru ca acesta sa-si recalculeze impozitul pe profit.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.Sunt nedeductibile cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă dintre 3 la mie din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare).

Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor, în valoare de 2000 lei pentru organizarea de catre beneficiar a evenimentului anual “Gala Cartii ” (contract reglementat de Legea privind sponsorizarea nr. 34/1994, cu modificarile si completarile ulterioare). Contractul de sponsorizare se încheie în data de 25 martie 2014. La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2014, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:        Venituri din vânzarea mărfurilor = 300.000  Venituri din prestări de servicii = 450.000  Total cifră de afaceri = 750.000  Cheltuieli privind mărfurile = 200.000  Cheltuieli cu personalul = 45.000  Alte cheltuieli de exploatare = 75.000  din care:    2000 lei sponsorizare,cheltuiala nedeductibila  

  Total cheltuieli = 320.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2014:

Page 27: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Profitul impozabil = 750.000-320.000+2000 = 432.000lei.

Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea: 432.000 x 16% = 69.120lei.

Avându-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:- 0,3% din cifra de afaceri reprezintă 2.250 lei;- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 13.824 lei.

Suma de scăzut din impozitul pe profit este 2.000 lei.

Pentru trimestrul I 2014 impozitul pe profit datorat este de: 69.120 - 2000 = 67.120 lei.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.

Conform Codului de procedura fiscala, contribuabilii sunt declarati inactivi daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa prevazuta de lege;

se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat.

Contribuabilii declarati inactivi care desfasoara activitati economice in perioada de inactivitate, sunt supusi obligatiilor privind plata impozitelor si taxelor, dar nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a TVA aferente achizitiilor efectuate in perioada respectiva.

De asemenea,beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la contribuabili dupa inscrierea acestora ca inactivi in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a TVA aferente achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.

Societatea Exemplu primeste o factura de prestari servicii I.T. de la un furnizor, in valoare de 2480 lei, aferenta reparatiei unui server. In urma verificarii codului fiscal al partenerului in Registrul contribuabililor inactivi sau reactiva iț , s-a constatat ca respectivul furnizor figureaza pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca si contribuabil inactiv. Sa se calculeze care este limita de ductibilitate.

Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit. Nu se deduce nici TVA-ul aferent achizitiei, valoarea acestuia fiind inclusa in costul prestatiei (cheltuiala nedeductibila).Cheltuieli totale nedeductibile = 2.480 lei.628.nedeductibil = 401 2.480

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.

ConformLegii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile urmatoarele: taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca, taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. Pe langa aceste prevederi, in Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se mentioneaza ca taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m) sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Page 28: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

Societatea Exemplu care se ocupa de distributia cartii, platitoare de impozit pe profit, achita in anul 2014 o cotizatie obligatorie catre AGORA in valoare de 1.500 lei. Este aceasta suma deductibila?

Plafonul maxim deductibil pentru taxe si cotizatii, conform Codului Fiscal, este de 4.000 euro * 4,4821 = 17.928,4 lei.Cotizatia pentru AGORA de 1.500 lei este integral deductibila.

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscala.

Societatea comerciala RCS RDS achizitioneaza in 15.03.2009 un echipament pentru telecomunicatii prin sateliti de la un furnizor, la pretul de 210.000 lei. Durata de amortizare conform catalogului este de 8 ani, dar societatea intentioneaza sa-l utilizeze doar 4 ani. Metoda de amortizare folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la 30.06.2012 la valoarea de 40.000 lei.

Amortizarea contabila anuala = 210.000 / 4 = 52.500 leiAmotizarea contabila lunara = 52.500 / 12 = 4.375leiAmortizarea fiscala anuala = 210.000 / 8 = 25.250 leiAmortizarea fiscala lunara = 26.250 / 12 = 2.187,5lei

AnAmortizare contabila

Amortizare fiscala

  AnualaValoare ramasa

AnualaValoare ramasa

2009 39.375 170.625 19.688 190.313

2010 52.500 118.125 26.250 164.063

2011 52.500 65.625 26.250 137.813

2012 52.500 13.125 26.250 111.563

2013 13.125 0 26.250 85.313

2014     26.250 59.063

2015     26.250 32.813

2016     26.250 6.563

2017     6.563 0

2009:6811- 2813 39.375 lei amortizare contabila (cheltuiala nedeductibila)19.688 lei- amortizare fiscala (cheltuiala deductibila).2010:6811- 2813 52.500 lei amortizare contabila (cheltuiala nedeductibila)26.250 lei- amortizare fiscala (cheltuiala deductibila).2011:6811- 2813 52.500 lei amortizare contabila (cheltuiala nedeductibila)26.250 lei- amortizare fiscala (cheltuiala deductibila).La data de 12.07.2012 se inregistreaza vanzarea activuluiSe inregistreaza amortizarea contabila de =6 * 4.375 = 26.250 leiDeduceri fiscale privind amortizarea pentru cele 6 luni din 2012 = 2.187,5*6 = 13.125 lei.

Page 29: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

La data de 30.04.2011 se inregistreaza vanzarea activului. Valoarea venitului de este de 40.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa neamortizata contabil de 39.375 lei.Cheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 124.687 lei

% 213 210.0002813 170.6256583 39.375 cheltuiala nedeductibila.Se recunoaste fiscal valoarea de 124.688 lei, reprezentand valoarearamasa de amortizat fiscal.

461= 7583 40.000 lei venituri impozabile

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de buna executie acordate clientilor.Garantia de buna executie se constituie, de obicei, de catre constructor sau prestatorul de servicii, in favoarea beneficiarului urmand ca la incheierea lucrarilor si dupa intocmirea procesului verbal de predare a lucrarii, acesta sa-si recupereze garantia constituita.

Garantia se acorda pe o perioada determinata stabilita de comun acord intre executant si beneficiarul lucrarilor de constructii-montaj si se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati banesti necesare pentru acoperirea unor eventuale remedieri de calitate care ar putea interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.

Executantului lucrarilor de constructii ii revine obligatia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita.

Pentru garantiile de buna executie acordate clientilor in baza clauzelor contractuale, constructorii pot sa inregistreze cheltuieli cu provizioanele, considerate deductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil asa cum sunt reglementate prin Codul fiscal la articolul 22 alineatul 1 litera b) si punctul 52 din normele de aplicare a Codului fiscal.

Conform acestor dispozitii cheltuielile cu provizioanele pentru garantii de buna executie sunt considerate deductibile la calculul profitului impozabil.

Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial, pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie. Pentru recunoasterea cheltuielilor de aceasta natura este obligatorie reflectarea integrala la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.

Asa cum se prevede la pct. 52 din normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2003, cu modificarile ulteriore, provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se inregistreaza la nivelul cotelor prevazute in

Page 30: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate sau serviciilor prestate.

In mod obisnuit, garantia constituita se blocheaza intr-un cont bancar pe perioada lucrarilor de constructii, instalatii, montaj, etc., conform prevederilor contractuale.

Inregistrarea la venituri a provizioanelor create pentru garanțiile de buna execuție se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanție inscrise in contract.

In ceea ce priveste inregistrarea in evidenta contabila a garantiilor de buna executie, principalele operatiuni pot fi prezentate astfel:

411 = %

"Clienti" 704

"Venituri din lucrariexecutate si serviciiprestate"

4427

"TVA colectata"

2678 = 411

"Alte creante Clienti"imobilizate"

6812 = 1512

"Cheltuieli de "Provizioaneexploatare privind pentru garantiiprovizioanele" acordate clientilor"

5121 = 411

"Conturi la banci "Clienti"in lei"

5121 = 2678

"Conturi la banci "Alte creantein lei" imobilizate"

1512 = 7812

Page 31: 30 DE APLICATII DE FISCALITATE

"Provizioane "Venituri dinpentru garantii provizioane"acordate clientilor"

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile din ct. 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele" sunt cheltuieli deductibile trimestrial daca societatea a inregistrat la venituri valoarea lucrarilor (ct. 704), iar veniturile reluate din inchiderea provizionului in ct. 7812 "Venituri din provizioane" sunt impozabile.

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-insolventa.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-vechime.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).