3 SCHIMBARI CLIMATICE_20081219612225

8/13/2019 3 SCHIMBARI CLIMATICE_20081219612225

http://slidepdf.com/reader/full/3-schimbari-climatice20081219612225 1/9

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

3. SCHIMBĂRI CLIMATICE3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1 CADRU GENERAL

Schimbările climatice observate pe o perioadă de timp comparabilă reprezintarezultatul direct sau indirect al activităţilor umane care determină schimbarea compoziţieiatmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei,.

Efectul de seră se datorează absorbţiei selective de către moleculele tuturorgazelor cu efect de seră a radiaţiei termice emise de Pamânt şi reemisia ei izotropă înspaţiul etraatmosferic, cât şi spre Pământ. !adiaţia infraroşie reemisă spre Pământcontribuie la încălzirea atmosferei "oase şi implicit a planetei. #rescând concentraţiilegazelor, efectul de seră se intensifică, transportul de energie şi umiditate în sistem seperturbă, fapt care determină dezechilibre în sistemul climatic.

$enomenul de înc%lzire globală influenţează atât sistemele fizice cât şi pe celebiologice. Printre efectele directe se pot menţiona& creşterea temperaturii medii globale cuvariaţii semnificative la nivel regional, reducerea volumului calotelor glaciare şi implicit

creşterea nivelului oceanului planetar, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţeloraride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţiifenomenelor meteorologice etreme, reducerea biodiversităţii etc.

'rupul (nterguvernamental privind Schimb%rile #limatice )(P##* a prezentat înprima parte a anului +-, contribuţiile celor trei 'urpuri de ucru la cel de/al Patrulea!aport 'lobal de Evaluare a Schimbărilor #limatice )disponibil pe site/ul& 000.ipcc.ch1*,care prezint% rezultatele cercet%rilor ştiinţifice, observaţiile privind efectele schimb%rilorclimatice la nivel global, precum şi previziunile realizate pe baza utiliz%rii modelelorclimatice. #oncluziile principale ale acestui document sunt urm%toarele&• cei mai c%lduroşi 23 ani la nivel global au fost înregistraţi în ultimele dou% decade,

anii 2445 şi +3 fiind cei mai c%lduroşi6• temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape 2 grad #elsius, mai mult decât

rata global% de înc%lzire de ,-7 grade #elsius*6• concentraţia gazelor cu efect de ser% din atmosferă dep%şeşte în prezent valorile

înregistrate în ultimii 83. de ani, iar previziunile indic% o creştere f%r%precedent6

• pân% în +2, temperatura global% va creşte cu 2 pân% la 8,9 grade #elsius iarnivelul oceanului planetar va creşte cu 24 pân% la 35 cm6

• s/a intensificat frecvenţa apariţiei şi intensitatea fenomenelor meteorologice etreme)furtuni, tornade, uragane*, s/au schimbat modelele regionale climatice şi deprecipitaţii )valuri de căldur%, secete, inundaţii*, iar tendinţele indic% o creşteregradual% în urm%torii ani6

• sc%derea grosimii şi a etinderii gheţarilor din zona artic% )cu 7: în ultimii 9 de

ani* şi posibilitatea dispariţiei complete a acestora pân% în +26• retragerea gheţarilor din zone montane );unţii <lpi, =imala>a, <nzi* şi posibilitatea

dispariţiei a peste -: din gheţarii continentali6• dezvoltarea unor mutaţii la nivelul biosistemelor& înflorirea timpurie a unor specii de

plante, dispariţia unor specii de amfibieni etc.!aportul recomand% necesitatea stabilirii de politici si masuri pentru reducerea

emisiilor de gaze cu efect de ser% )dioid de carbon, metan, protoid de azot,hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, heafluorura de sulf / reglementate de Protocolul dela ?>oto*, deoarece în lipsa acestor m%suri creşterea temperaturii globale va fi cu ,+grade #elsius în fiecare din urm%toarele trei decade. imitarea creşterii temperaturiiglobale medii, cu maimum +o #elsius peste valoarea pre/industrial% pana in +2,

necesită reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser% de cel puţin 3: faţ% de nivelulactual, pân% în +3.

+4

http://www.ipcc.ch/

http://www.ipcc.ch/




Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra !omâniei s/a realizat printr/unstudiu al <cademiei !omâne în care s/au selectat diferite ;odele de #irculaţie 'eneralăa atmosferei care reflectă cel mai bine condiţiile din ţara noastră. #onform rezultatelorgenerate de aceste modele, în condiţiile de dublare a concentraţiei de #@ + în atmosferăse aşteaptă pentru deceniile următoare, o creştere a temperaturii medii globale cuprinsă între +,7 şi -,7A#. ;odificările prognozate ale temperaturii se vor manifesta la nivelregional şi local şi vor influenţa ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura.

Schimbările climatice vor afecta toate sectoarele economiei, vor conduce lamodificarea perioadelor de vegetaţie şi la deplasarea liniilor de demarcaţie dintre păduri şipa"işti. Evenimentele meteorologice etreme )furtuni, inundaţii, secete* vor apărea maifrecvent, iar riscurile şi pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Boneleafectate de secetă s/au etins în ultimele decenii în !omânia, cele mai epuse aflându/se în sud/estul ţării, aproape întreaga ţară fiind afectată de secetă prelungită. Cmpreunăcu inundaţiile, perioadele îndelungate de secetă duc la pierderi economice însemnate înagricultură, transporturi, alimentarea cu energie, gospodărirea apelor, sănătate şi înactivitatea din gospodării.

Efece !"#$%! !&%'c#(#%''

<gricultura reprezintă cel mai vulnerabil sector, studiile realizate evidenţiindurmătoarele aspecte&• în cazul culturii de grâu, o creştere a producţiei de aproimativ ,7 D ,- t1ha şi

descreşterea sezonului de vegetaţie cu 28 / +- zile6• în cazul culturii de porumb neirigat, o creştere a producţiei de boabe cuprinsă între

2,7 D 3,8 t1ha, o descreştere a sezonului de vegetaţie cuprinsă între + / 9+ zile, odescreştere a perioadei de vegetaţie cuprinsă între + D 24:6 valorile estimate sunt în funcţie de modelul folosit6

• în cazul culturii de porumb irigat, rezultatele depind de modelele folosite şi decondiţiile amplasamentelor alese pentru prelevarea datelor.

Pentru a analiza efectele potenţiale asupra productivităţii agricole la principaleleculturi din !omânia s/au utilizat mai multe modele agrometeorologice.

Efece !"#$%! "'()'c#(#%''in suprafaţa ţării, +8,-: reprezintă suprafaţa acoperită cu păduri6 acestea sunt

distribuite neuniform pe teritoriul ţării )35,3: în zona montană, +-,9: în zona deluroasăşi 8,-: în zona de câmpie*. Suprafaţa fondului forestier este de 8 988 555 ha, din care 8+74 +98 ha este ocupată de păduri, iar 22- 83+ ha este destinată culturii silvice,producţiei şi managementului. Cn zonele împădurite "oase şi deluroase se preconizează oscădere considerabilă a productivităţii pădurilor după +7, datorită creşteriitemperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor.

Efece !"#$%! &*"$*+,%'%'' !$e(*%#onsecinţele hidrologice ale creşterii concentraţiei de #@+ în atmosferă sunt

semnificative. ;odelarea efectelor produse de acest fenomen a fost realizată punându/se

accent pe principalele bazine hidrografice. !ezultatele arată efectele probabile alemodificărilor în volumul precipitaţiilor şi în evapotranspiraţie. ebitele maime lunare sedeplasează din perioada primăvară D vară către sfârşitul iernii. e asemenea, se constatăcă în luna septembrie are loc cea mai scăzută scurgere faţă de situaţia de până acum,când, foarte frecvent, scurgerea minimă se înregistreaz% în sezonul de iarnă.

Efece !"#$%! !-e,%'(*% #/!eSectoarele industrial, comercial, rezidenţial şi de infrastructură )inclusiv alimentări

cu energie şi apă, transporturi şi depozitarea deşeurilor* sunt vulnerabile la schimbărileclimatice în diferite moduri. <ceste sectoare sunt direct afectate de modificareatemperaturii şi regimului precipitaţiilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului,resurselor naturale şi producţiei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile faţă de efecteleschimbărilor climatice sunt construcţiile, transporturile, eploatările de petrol şi gaze,turismul şi industriile aflate în zone costiere. <lte sectoare potenţial afectate sunt industria

9




alimentară, prelucrarea lemnului, industria tetilă, producţia de biomasă şi de energieregenerabilă.

!omânia a ratificat #onvenţia/cadru a Faţiunilor Gnite asupra schimbărilorclimatice )GF$###* asumându/şi anga"amentul pentru realizarea obiectivului acesteia&Hstabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care săprevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic, nivel care trebuie realizat într/un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în modnatural la schimbările climatice, astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată, iardezvoltarea economică să se poată desfăşura într/o manieră durabilăI.

e asemenea, !omânia a ratificat Protocolul de la ?>oto prin egea nr. 91+2,asumându/şi anga"amente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de gaze cu efect deser%, şi anume stabilirea unor măsuri, ţinte şi perioade clare de reducere a emisiilor degaze cu efect de seră. <stfel, valoarea anga"amentului de reducere a emisiilor de gaze cuefect de ser% pentru perioada +5 / +2+ este de 5: faţă de anul de bază 2454, învederea armonizării cu măsurile Gniunii Europene, de reducere a emisiilor de gaze cuefect de seră cu acelaşi procent.

Cn cursul anului +- au fost implementate o serie de acţiuni având ca scop&

îmbunătăţirea sistemului naţional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi ainventarului naţional, implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisiide gaze cu efect de seră şi elaborarea Planului Faţional de <locare, funcţionarearegistrului naţional, elaborarea 'hidului privind adaptarea la efectele schimbărilorclimatice, continuarea participării la mecanismele fleibile prevăzute de Protocolul de la?>oto, conştientizarea publicului cu privire la impactul şi adaptarea la schimbărileclimatice.

Prin înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice degaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioidului decarbon )SFEE'='*, au fost stabilite atribuţiile şi modul de colaborare între instituţiileimplicate în acest proces, datele necesare construirii rapoartelor, etapele proceduraleprivind estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, raportarea,

procesarea, arhivarea şi stocarea datelor cuprinse în cadrul (nventarului Faţional alEmisiilor de 'aze cu Efect de Seră )(FE'ES*. Scopul SFEE'=' administrat de <genţiaFaţională pentru Protecţia ;ediului este de a asigura transparenţa, consistenţa,comparabilitatea, caracterul complet şi acurateţea (FE'ES precum şi respectareaprevederilor şi obligaţiilor asumate de !omânia sub Protocolul de la ?>oto şi1sauprevăzute de legislaţia comunitară în vigoare cu privire la estimarea nivelului emisiilorantropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare adioidului de carbon.

3.2 EMISII TOTALE ANUALE DE GAE CU EECT DE SERĂ

Cncepând cu anul ++, !omânia transmite anual Secretariatului GF$###(FE'ES, realizat conform metodologiei (P## şi utilizând un format de raportare comuntuturor ţărilor. Gltimul (FE'ES al !omâniei a fost transmis în +5 şi conţine estimărilenivelelor emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinereaprin sechestrare a dioidului de carbon. pentru fiecare an al perioadei 2454 / +8.(nventarul este elaborat pe baza documentului Hiniile directoare revizuite în anul 2448,privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de ser%, elaborate de (P##J,completat de 'hidul de Kune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de (P##)(P## 'P' +* şi pe baza 'hidului de Kune Practici în ceea ce priveşte utilizareaterenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură )GG#$ 'P'*, elaborat de(P## în anul +9, în acord cu prevederile =.'. nr. 23-1+-.

$aţă de anga"amentul asumat conform Protocolul de la ?>oto, nivelul emisiilor

totale de gaze cu efect de seră )fără absorbţia pădurilor* a scăzut cu 77,7+: în anul +8,comparativ cu anul 2454. Kazându/ne pe aceste observaţii, eistă astfel o mare probabilitate

92




ca !omânia să/şi îndeplinească obligaţiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect deser% în prima perioadă de anga"ament, +5 D +2+, fără măsuri adiţionale de reducerea emisiilor. upă cum reiese din figura nr. 9.+.2., declinul activităţilor economice şi aconsumului de energie din perioada 2454 / 244+ au cauzat direct scăderea emisiilortotale. Gnele industrii energetice intensive şi/au redus activităţile şi aceasta s/a reflectat în reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser%. Emisiile au început să crească până în2448, datorită revitalizării economiei. upă punerea în funcţiune a primului reactor al#entralei Fucleare #ernavodă )2448* şi în urma reformelor structurale necesare la nivelnaţional, emisiile au început să scadă din nou, până în 2444. upă 2444, tendinţa decreştere reflectă dezvoltarea economică din perioada 2444 / +8.

Lendinţa emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră este prezentat% în figura nr9.+.2. Sectoarele pentru care s/au estimat nivelurile de emisii1reţineri prin sechestrare agazelor cu efect de seră sunt& sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solvenţilor şia altor produse, agricultura, utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură)abreviat prin GG#$*, sectorul deşeuri.

Fivelurile emisiilor totale anuale ale gazelor cu efect de seră sunt specificate în tabelulnr. 9.+.2.

$igura nr. 9.+.2. Fivelurile emisiilor totale de gaze cu efect de seră )fără GG#$*

M'' *e CO2 ec')!(e

0

100000

200000

300000

1 4 5 4

1 4 4 0

1 4 4 1

1 4 4 2

1 4 4 3

1 4 4 6

1 4 4

1 4 4 8

1 4 4 7

1 4 4 5

1 4 4 4

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 6

2 0 0

2 0 0 8

E/'"'' +e &!.e c# efec +e "e%,'! P%**c*(#(#' +e (! 9:** ' $e %'*!+! 2005;2012

Labelul nr. 9.+.2. Fivelurile emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, 2444 /+8, mii tone #@+ echivalent

A#( 1444 2000 2001 2002 2003 2006 200 2008Emisiitotale

)ecluzândGG#$*

297.822,88

295.-25,38 27.9-+7,57 23.2,2 238.54+,24 235.-3+,2+ 232.45,5 238.85,+

Emisiitotale

)incluzândGG#$*

43.44,+3 2.79,7+ 27.724,87 229.2-7,3- 2+.7-,4+ 2++.459,45 227.74-,44 224.253,27

#ontribu<'! "ec*!%e(*% (! ')e(#( *!( !( e/'"''(*% +e &!e c# efec +e "e%,= (!')e(#( !#(#' 2008 $%ec#/ -' e+'<e(e !ce"*%! "# $%ee!e > f'&#%'(e %.3.2.2. -' 3.2.3.

9+




$igura nr. 9.+.+. #ontribuţia sectoarelor la nivelul total al emisiilor de gaze cu efect deseră, în anul +8

$igura nr. 9.+.9. Lendinţele emisiilor de gaze cu efect de seră pe sectoare, în mii tone#@+ echivalent

;100.000=00

;70.000=00

0=00

70.000=00

100.000=00

170.000=00

200.000=00

270.000=00

1 4 5 4

1 4 4 0

1 4 4 1

1 4 4 2

1 4 4 3

1 4 4 6

1 4 4

1 4 4 8

1 4 4 7

1 4 4 5

1 4 4 4

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 6

2 0 0

2 0 0 8

Ee%&'e

P%*ce" e '+#"% '!(e

S*()e<'

A&%'c#(#%,

U'('.!%e! e %e#% '(*%= "c'/?!%e! #'('.,%''e%e #%'(*% -' "'()'c#(#%,De-e#%'

up% cum se observă, sectorul Ee%&'e este cel mai important sector în ceea cepriveşte emisiile de gaze cu efect de seră. <cesta este responsabil pentru 8-: din emisiiletotale de gaze cu efect de seră la nivel naţional, în anul +8. Emisiile din acest sector ausc%zut cu 77: faţ% de nivelul înregistrat în 2454 )anul de baz%*.

Sectorul P%*ce"e I+#"%'!(e contribuie cu 29: la emisiile totale de gaze cu efectde seră. Cn acest sector se înregistreaz% o sc%dere important% a cantit%ţii de emisii de gazecu efect de seră în anul +8, comparativ cu anul de baz% )o sc%dere cu 39: faţ% de 2454*.;otivul acestei sc%deri îl reprezint% declinul sau încetarea anumitor activităţi industriale.

Sectorul A&%'c#(#%@ a înregistrat de asemenea o sc%dere a nivelului emisiilor degaze cu efect de seră. Cn +8 acest nivel prezint% o sc%dere cu 3: comparativ cu anul debaz%. Cn +8, 29: din emisiile de gaze cu efect de seră provin din acest sector.

Sectorul LULUC& cantitatea de gaze cu efect de sera absorbit% a crescut cu 23: înanul +8, comparativ cu anul de baz%.

Emisiile provenite din sectorul De-e#%' au crescut în perioada 2454 / +8 cu +:,iar contribuţia acestui sector la emisiile totale de gaze cu efect de seră la nivel naţional estede 8: pentru anul +8.

99

Energie6

8-,+4:

Solvenţi6

,29:

eşeuri6

8,72:

Procese

industriale6

29,+5:

<gricultura6

2+,54:




3.3 EMISII ANUALE DE DIOID DE CARBON

#el mai semnificativ gaz cu efect de seră este dioidul de carbon )#@ +*. Scădereaemisiilor de #@+ )de la 249 225 mii tone în 2454, la 222 22 mii tone în +8* este cauzatăde scăderea consumului de combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic )în special în

producţia de electricitate şi căldură din sectorul public şi în sectorul industrie prelucrătoare şiconstrucţii* ca o consecinţă a reducerii amplorii activităţilor din aceste industrii. Fivelurileemisiilor anuale de dioid de carbon sunt prezentate în tabelul nr. 9.9.2. şi în figura nr. 9.9.2.

Labelul nr. 9.9.2. Fivelurile emisiilor anuale de dioid de carbon, 2444 / +8, mii toneA#( 1444 2000 2001 2002 2003 2006 200 2008

Emisii #@+

)ecluzândGG#$*

42.893,+- 43.+89,44 2.+8-,77 28.94,7- 222.95+,47 22+.272,35 23.539,+ 222.22,22

$igura nr. 9.9.2 Fivelurile emisiilor anuale de dioid de carbon )mii tone #@ +6 fărăGG#$*

3.

2.

23.

+.

+3.

2 4 5 4

2 4 4 ,

2 4 4 2

2 4 4 +

2 4 4 9

2 4 4 7

2 4 4 3

2 4 4 8

2 4 4 -

2 4 4 5

2 4 4 4

+ , , ,

+ , , 2

+ , , +

+ , , 9

+ , , 7

+ , , 3

+ , , 8

3.6 EMISII ANUALE DE METAN

Fivelurile emisiilor de metan )#=7*, care rezultă în principal din activităţile deetracţie şi distribuţie a combustibililor fosili şi din activit%ţile de creştere a animalelor, scadde/a lungul perioadei 2454 / +8. Scăderea este de 77: în anul +8, comparativ cu anul2454 )figura nr. 9.7.2.*. Fivelurile emisiilor anuale de metan sunt prezentate în tabelul nr.9.7.2.

Labelul nr. 9.7.2.Fivelurile emisiilor anuale de metan, 2444 / +8, mii tone #=7

A#( 1444 2000 2001 2002 2003 2006 200 2008Emisii #=7

)ecluzând GG#$* 2.+5-,-- 2.9+3,23 2.924,2+ 2.98,99 2.722,3 2.952,-2 2.93-,+3 2.959,-5

97




$igura nr. 9.7.2. Fivelurile emisiilor de metan )mii tone #@+ echivalent6 fără GG#$*

2,

+,

9,

7,

3,

8,

2 4 5 4

2 4 4 ,

2 4 4 2

2 4 4 +

2 4 4 9

2 4 4 7

2 4 4 3

2 4 4 8

2 4 4 -

2 4 4 5

2 4 4 4

+ , , ,

+ , , 2

+ , , +

+ , , 9

+ , , 7

+ , , 3

+ , , 8

3. EMISII ANUALE DE PROTOID DE AOT

Emisiile de protoid de azot )F+@* rezultă în principal din sectorul <gricultură D soluriagricole şi din sectorul Procese (ndustriale D industria chimică. eclinul acestor activităţi estereflectat în evoluţia nivelurilor emisiilor de F+@. intre gazele cu efect de seră, nivelulemisiilor de F+@ înregistrează cea mai semnificativă scădere )3+ : comparativ cu anul dereferinţă D figura nr. 9.3.2.*. Fivelurile emisiilor anuale de protoid de azot sunt prezentate întabelul nr. 9.3.2.

Labelul nr. 9.3.2. Fivelurile emisiilor anuale de protoid de azot, 2444 / +8, miitone F+@

A#( 1444 2000 2001 2002 2003 2006 200 2008Emisii F+@)ecluzândGG#$*

3,3 74,- 74,79 7-,9- 74,85 33,5 33,2 32,37

$igura nr. 9.3.2. Fivelurile emisiilor de protoid de azot )mii tone #@+ echivalent, fărăGG#$*

3,

2,

23,

+,+3,

9,

93,

7,

2 4 5 4

2 4 4 ,

2 4 4 2

2 4 4 +

2 4 4 9

2 4 4 7

2 4 4 3

2 4 4 8

2 4 4 -

2 4 4 5

2 4 4 4

+ , , ,

+ , , 2

+ , , +

+ , , 9

+ , , 7

+ , , 3

+ , , 8

93




3.8 ACIUNI PRIVIND REDUCEREA EMISIILOR DE GAE CU EECT DESERĂ

3.8.1 P!%'c'$!%e! (! #'('!%e! /ec!'"/e(*% P%**c*(#(#' +e (! 9:**

Cn vederea reducerii costurilor pentru acţiunile de limitare şi diminuare a emisiilor degaze cu efect de seră, Protocolul de la ?>oto prevede posibilitatea utilizarii a trei mecanismefleibile& (mplementarea în comun )M(*, ;ecanismul de ezvoltare #urată )#;* şi#omercializarea (nternaţională a Emisiilor )(EL*.

<ceste mecanisme sunt HvoluntareI, ceea ce înseamnă că ţările îşi formulează şiaplică propria politică privind utilizarea sau nu a acestora. ;ecanismele M( şi #; asigurăreducerea de emisii prin dezvoltarea unor proiecte specifice în ţările eligibile în care condiţiilede realizare sunt mai avanta"oase.

!omânia s/a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiţii de tip(mplementare în #omun prin colaborarea cu diferite state, în vederea realizării transferului detehnologie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi implicit pentru îmbunătăţireaeficienţei energetice şi a calităţii mediului. <stfel, au fost încheiate 2 ;emorandumuri de

Cnţelegere cu Elveţia, @landa, Forvegia, anemarca, <ustria, Suedia şi $ranţa, (talia,$inlanda precum şi cu Kanca ;ondială în cadrul $ondului Prototip al #arbonului )Protot>pe#arbon $und*. Proiectele realizate pe baza acestui mecanism favorizeaza retehnologizarea în domeniile în care se realizează.Pentru !omânia, proiectele M( constau în acţiuni de modernizare, reabilitare, îmbun%t%ţire aeficienţei energetice şi implementarea de noi tehnologii, prin construcţia instalaţiilor decogenerare sau transformarea unor centrale termice în centrale de cogenerare, schimbareacombustibilului în instalaţiile de producere a energiei sau în instalaţiile industriale, utilizareacombustibililor cu conţinut scăzut de carbon, sisteme de înc%lzire central%, promovareaenergiei neconvenţionale şi construcţia instalaţiilor de producere a energiei de tip Henergiecurat%I, recuperarea metanului din depozitele de deşeuri urbane, reabilitarea şi eficientizareaunor grupuri de termocentrale6 reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser% în sectoarele

agricultur%, energie, transporturi, acţiuni de împ%durire şi1sau reîmp%durire.ista proiectelor aprobate în cadrul mecanismului de (mplementare in #omun este

prezentată în tabelul nr. 9.8.2.

Labelul nr. 9.8.2. Proiecte de tip (mplementare în #omun )M(*, aprobate

N%. c%. De#/'%e! $%*'ec#(#'2. Cmp%durirea unei suprafeţe de - ha de terenuri agricole degradate+. Proiectul H!umeguş +I )Cntorsura Kuz%ului, 'heorghieni, =uedin, Nl%hiţa şi Natra ornei*9. Gtilizarea energiei geotermale în sistemele de înc%lzire din @radea D zona + şi Keiuş7. ezvoltarea unit%ţilor municipale D sistemul de înc%lzire $%g%raş3. !ecuperarea biogazului de la depozitele de deşeuri din $ocşani

8. !ecuperarea biogazului de la depozitul de deşeuri Lârgu ;ureş-.

!ecuperarea gazelor provenite de la depozitele de deşeuri în patru oraşe )@radea, Kaia ;are,Satu ;are, Sf. 'heorghe*

5. Gtilizarea biomasei în producerea de energie în Mudeţul Feamţ4. ;odernizarea a trei hidroagregate la =idrocentrala Porţile de $ier (2. ;odernizarea a patru hidroagregate la =idrocentrala Porţile de $ier ((22. !etehnologizarea fabricilor de ciment <leşd şi #âmpulung2+. !eabilitarea #EL Limişoara Sud29. #reşterea randamentului cazanului la =olboca #EL (( (aşi27. #ogenerare în ;unicipiul Lârgovişte23. Cmbun%t%ţirea eficienţei energetice la sistemul de înc%lzire central% din robeta Lurnu/Severin28. !eabilitarea #entralei Electrice şi de Lermoficare #EL #entru Limişoara

98




3.8.2. P!%'c'$!%e! R*/'e' (! '/$(e/e!%e! "ce/e' e#%*$ee +ec*/e%c'!('!%e ! ce%'f'c!e(*% +e e/'"'' +e &!e c# efec +e "e%,

irectiva +915-1#E privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelorde emisii de gaze cu efect de seră pune bazele implementarii unui instrument )EG ELS*

utilizat de Gniunea Europeană în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice, acestanefiind un mecanism prevăzut de Protocolul de la ?>oto.Scopul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de

seră )schema EG D ELS* este reprezentat de promovarea reducerii emisiilor de gaze cuefect de seră de către operatorii economici cu activităţi care generează astfel de emisii, înaşa fel încât îndeplinirea anga"amentelor asumate de GE sub Protocolul de la ?>oto să fiemai puţin costisitoare.

Schema EG / ELS se aplică numai pentru emisiile de #@+, funcţionarea eibazându/se pe tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocateoperatorilor care deţin instalaţii în care se desfăşoară activităţi reglementate de =.'. nr.-51+8, în măsura în care aceştia respectă prevederile privind limitele pentru emisiile de#@+ stabilte prin Planul naţional de alocare. Gn certificat de emisii de gaze cu efect de

seră reprezintă titlul care conferă unei instalaţii dreptul de a emite o tonă de dioid decarbon echivalent într/o perioadă definită, valabil pentru îndeplinirea scopului =.'. nr.-51+8 şi transferabil în condiţiile prevăzute de acest act normativ.

Pentru implementarea =.'. nr. -51+8 a fost elaborat Planul naţional de alocarepentru perioadele +- şi +5 / +2+ prin care 'uvernul a stabilit numărul de certificatede emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel naţional pentru instalaţiile dinsectoarele& energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase,ciment, var, sticlă, ceramică, celuloză şi hârtie, document notificat #omisiei Europene lasfârşitul anului +8. Cn perioada +8 / +- au avut loc consultări ale autorităţilorromâne cu reprezentanţii #omisiei Europene, ca urmare a clarificărilor solicitate deaceasta cu privire la documentului notificat în anul +8.

a sfârşitul anului +-, #omisia Europeană a adoptat eciziile cu privire la Planulnaţional de alocare al !omâniei pentru perioadele +- şi +5/+2+, aceasta solicitândautorităţilor romane reducerea plafonului de certificate de emisii de gaze cu efect de serăal !omâniei pentru +- cu 2 : )un număr de -7979938 certificate alocate instalaţiilor*şi respectiv +,- : pentru perioada +5 D +2+ )un număr de 9748-2349 certificatealocate instalaţiilor*. eciziile #omisiei Europene au fost puse în aplicare prin adoptarea=.'. nr. 81+5 pentru aprobarea Planului naţional de alocare privind certificatele deemisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele +- şi +5 D +2+.

Pentru anul +-, operatorii au demonstrat conformarea cu obligaţiile care le/aurevenit ca urmare a participării la schema de comercializare& raportarea emisiilor de gazecu efect de seră generate de instalaţii în acest an )verificate de organismele de verificare*şi returnarea în conturile deschise în !egistrul naţional, a unui număr de certificate

corespunzător emisiilor de gaze cu efect de seră emise de instalaţii în anul +-. anivelul anului +- au fost autorizate un număr de +77 de instalaţii EG / ELS cărora li s/aalocat un număr de -7.979.938 certificate de emisii de gaze cu efect de seră. <stfel,potrivit rapoartelor de monitorizare a emisiilor verificate de organismele de verificareacreditate, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră generată de aceste instalaţii înanul +- a fost de 84.3-4.749 t #@+ comparativ cu valoarea de -7.979.938reprezentând numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate.

(nformaţiile privind implementarea irectivei +915-1#E în !omânia, iniţiativele lanivel european referitoare la îmbunătăţirea şi etinderea schemei de comercializareprecum şi pachetul legislativ propus de #omisia Europeană pentru susţinereaanga"amentului Gniunii Europene de a lupta împotriva schimbărilor climatice sunt puse ladispoziţia tuturor factorilor interesaţi pe site/urile& 000.mmediu.ro6 000.anpm.ro şi

000.eu/ets.ro.

9-

http://www.mmediu.ro/

http://www.anpm.ro/

http://www.eu-ets.ro/

http://www.mmediu.ro/

http://www.anpm.ro/

http://www.eu-ets.ro/

3 SCHIMBARI CLIMATICE_20081219612225

Documents

Transcript of 3 SCHIMBARI CLIMATICE_20081219612225