Prezentare Schimbari Climatice

12
Foto 1957(stanga),versant stâng Valea Putnei în amonte de Topeşti – Bârseşti Foto 2009(dreapta), acelaşi versant împădurit. Terenurile neâmpădurite sunt proprietăţi private individuale Sursa foto:N. Bogdan, (2012 DEGRADAREA TERENURILOR Universitatea București, Facultatea de Geografie Geomorfologie și cartografie cu elemente de cadastru Studiu de caz: Bazinul hidrografic Putna – Vrancea Mai 2015 Schimbari morfoclimatice globale

description

Prezentare schimbari

Transcript of Prezentare Schimbari Climatice

PowerPoint Presentation

Foto 1957(stanga),versant stng Valea Putnei n amonte de Topeti BrsetiFoto 2009(dreapta), acelai versant mpdurit. Terenurile nempdurite sunt proprieti private individualeSursa foto:N. Bogdan, (2012)DEGRADAREA TERENURILORUniversitatea Bucureti, Facultatea de GeografieGeomorfologie i cartografie cu elemente de cadastru

Studiu de caz: Bazinul hidrografic Putna VranceaMai 2015Schimbari morfoclimatice globale1

INTRODUCERE SI METODOLOGIE

Metoda de tip algebra cartografica (map calculator), prin operatia cu rastere, fiecare raster = un factor determinant al gradului de erodabilitate. Consultand metodologiile din literatura de specialitate, a fost aleasa, in functie de importanta fiecarui factor, urmatoarea formula de calcul:G erod = (7p + 4u + 4r + 3l + 3f + 2s + g + e)/ 23, undeG erod este gradul de erodabilitate, p panta terenului, u utilizarea terenului, r tipul de roca, l influenta antropica, f hipsometria, s solul, g geologia, e expozitia versantilorUtilitatea proiectului: organismele administrative, persoane fizice locale sau altor persoane in vederea unei bune gestionari a dezvoltarii intravilanuluii, a unei bune administrari a fondului agricol etc Scopul proiectului: clasificarea arealului (bazinului) in 5 categorii de erodabilitate (de intensitate a potentialului la eroziune) cu suprapunerea elementelor de infrastructura. + monitorizarea terenurilor degradate

DEGRADAREA TERENURILOR ERODABILITATEA TERENULUISursa: Captura weberodabilitate - utilizat mai ales in studiile agrotehnice si priveste vulnerabilitatea solului la eroziune avand importanta mai ales din punct de vedere agricol: Daca erodabilitatea solului vizeaza predispozitia la pierderi de sol prin eroziune, erodabilitatea terenului vizeaza predispozitia sa la procese erozionale ce pot afecta atat solul cat si substratul de roca.Procesele erozionale - de la cele mai agresive (spalari aureolare, siroiri slabe) la cele mai agresive (torentialitate, alunecari masive).Terenul reprezinta suportul infrastructurii si al societatii de aceea este important gradul de erodabilitate al terenului.Localizarea arealului si a fenomenelor de degradare

Cea mai mare suprafata cu eroziune in suprafata -comuna Vrancioaia cu 4700ha, Tulnici 4500ha. Marile defrisari din sec trecute din aceste doua commune si-au pus amprenta in marirea suprafetelor afectate. Eroziunea in suprafata este consecinta directa a actiunilor pluviale, lasand siroaie anadci de cm adancime. Absenta acestor suprafete in comunele de campie se datoreaza faptului ca la pante mici rigolele sunt nivelate cu ajutorul araturilor.

Suprafetele afectate de eroziune in adancime au o pondere de 16.9%, Cea mai mare pondere o au alunecarile de teren .Cea mai mare suprafata de alunecare s-a identificat in comuna Barsesti 1800ha.

Fenomenul de degradare a terenurilor agricole deternima reducerea productiei agricole si chiar compromiterea acesteia creand problem sociale deosebite. Cresterea suprafetelor de teren agricol reprezinta o necessitate si se poate realiza prin salvarea terenurilor de pep ante abrupte si erodate pe care se cultiva culture anuale.+ harta localizare+ harta proiect+ harti de factori + o scurta analiza

Foto 1962,Punctul Grumaz Rpa Dracului

Exploatarea forestier... pro/contra ?Harta ponderii pdurilor n bazinul hidrografic PutnaPdurile din zona au fost tiate pentru a se satisface mai multe cerine: lemn de construcii, pentru nclzire i pregtit hran, pentru schimb de produse cu populaia din zona de cmpie.Nu trebuie trecut cu vederea c multe pduri au fost defriate pentru a face loc punilor i pentru a crea suprafee destinate culturii cerealelor.Dup defriarea pdurilor, proces care s-a desfurat n mod lent, a acionat un ntreg complex de factori antropici i de mediu care au dus la erodarea solului pn la roca mam.Consecine nefaste ale exploatrilor cu manifestare asupra reliefului: anularea funciei de protecie a pdurii degradarea terenurilor, creterea torenialitii, a eroziunii pluviatile, modificarea peisajului scade val. Estetic.Procesele erozionale, declansate pe partea superioara a pantelor din zona muntoasa, sunt amplificate pe masura ce se apropie de talveguri, iar cantitatea de sedimente creste In perioadele cu precipitatii excessive sau in perioada de topire a zapezilor in aceste zone riscul unor inundatii catastrofale, prin ruperea barajelor, creste foarte mult.CONCLUZIE: PROCESUL DE EXPLOATARE FORESTIER TREBUIE S SE DESFOARE RESPONSABIL I TREBUIE S VIZEZE NUMAI SUPRAFEELE DELIMITATE DE LEGISLAIE.

Culmea Piele cu vedere spre Goru LcuiRezultatul aciunii de mpdurire Sursa: Alexandra Ttaru, 2008N. Bogdan, (2012)Ca urmare a aciunii acestor factori, Vrancea a fost regiunea cea mai afectat de procese de eroziune din ara noastr. 1940, aspectul acestui teritoriu semna cu un semipustiu, cu versani complet degradai, cu eroziuni de suprafa foarte puternice i excesive, versani brzdai de eroziuni de adncime: iroiri, rigole, ogae, ravene iar vile aveau caracter torenial.Geograful Emm De Martonne care a fcut multe studii n ara noastr i a vizitat i zona Vrancei a afirmat: ,,Vrancea seamn cu o ar semideerticCa urmare, datorit acestor terenuri i n special datorit lipsei vegetaiei forestiere, principalele cursuri de ap din zon (Bazinul Putnei) au avut i unele din ele au i astzi un caracter torenial.

Foto 1964,Obria unei ravene din bazinul Caciul Topeti

Conul de dejecie a unei ravene n urma unei ploi toreniale, 1959

Foto 1964Aspecte de terenuri degradate pe versant drept Valea Putnei n punctual Surduc DumbravaSursa foto:N. Bogdan, (2012)

http://www.revistapadurilor.ro/Manifestarea procese toreniale bazinul Putnei

Foto 1956 Punctul GrumazAspect de versani puternic nclinai cu energie mare de relief

Bazin torenialSuprafa despduritSuprafa mpduritSursa foto:N. Bogdan, (2012)Lucrari de combatere a eroziunii au la baza o folosire rationala a terenului. Inlocuirea vegetatiei natural cu formatiunile culturilor agricole pregateste terenul pentru diverse forme ale eroziunii in functiile de conditiile pedoclimatce din fiecare sector. Actiunea propriu-zisa de combatere a fenomenelor de degradare se desfasoara organizat in cadrul unor spatii delimitate numite perimatre de ameliorare realizandu-se un ansamblu de masuri de ordin tehnic si organizatoric prin intermediul proiectelor de ameliorare.Conform DADRV, pana in anul 2008 su fost effectuate diverse lucrari de ameliorare a terenurilor , dar si de prevenire impotriva eroziunii. Suprafata totala a perimetrlor de ameliorare din bazinul Putnei este de 1129 ha ( 946 ha in sect de campie si 183 ha in sectorul monatn).Lucrari executate in sect de campie: fertilizari, degajari de corpuri straine, nivelari, amenajarea drumurilor de exploatare, decolmatarea canalelor de evacuare, scarificari si suprainsamantari).Pe masura ce pantele cresc, riscul la eroziune creste proportional, iar lucrarile din perimetrele de ameliorare devin mai complexe.S-au executat in secorul montan: plantari de perdele de protective, consolidari de maluri, defrisari de vegetaie nevaloroasa si amenajari de drumuri de exploatare.Enescu, VALERIU Silvicultura durabil, Ed. Agris, Bucureti,2001Ion, SCURTU Ecologie si protecia mediului nconjurtorConstantin, PETRARU Ed. Independena Economic, Piteti, 2003N. Bogdan, (2012),Vrancea arhaic.Istoric.Cauzele distrugerii ecosistemului forestier.Lucrri ntreprinse pentru redresarea luiN. Al. Rdulescu (1937), Vrancea. Geografie fizic i umanH. Grumzescu (1973) Subcarpaii dintre Clnu i uia .Studiu geomorfologic Ioana tefnescu (1972) - Subcarpaii dintre uia-Zbru i Buzu. Studiu geografico-economic.t. N. Mihilescu i V. Macovei, 1970, Valea Putnei cu privire special asupra VranceiAlte studii de evaluare a despduririlor au fost cele care au folosit datele furnizate de proiectul Corine Land Coover (Kozak et al., (2007); Dutc & Abrudan, (2010).