3. CENZURAT 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17067/1/...i pani pentru jocuri, căci «tris...

4
Nr. 8. LEI 3. CENZURAT Arad, Luni 28 Februarie 1938 F " E <C I A L A : r o patria Semper Himic din interes perso- I nimic din ambiţii neîn- lc.se, nimic pentru satisfa- ma unor vanităţi de scribi uu scop ales, fără un : leal mai înalt ; totul cu ştiin- \\ şi conştiinţă în slujba fcnului şi patriei, întotdea- na. Aceasta ne-a călăuzit > lunci când, alături de alţi Éri, am militat pentru scoa- vechiului ziar »Româ- I«, aceste înalte percepte -au condus dealungul dni- I când om sacrificat ban, lip şi energie pentru men- ! Rcrea lui şi acelaş percept ît-a îmboldit să scoatem,— fm -- o ediţie specială a i Imanului, caic se ocu- ' e exclusiv de sport. >'Eàucator de profesiune, ::riitorul acestor rânduri, is- !&dind spiritele plăpânde şi Ucîntinate ale tineretului, cu- \ Dscând şi slăbăciunea celor i pani pentru jocuri, căci «tris este doar că sufletele ibe rămân veşnic tinere, Iru care explică îndeajuns i mărginită dragoste a ce- I bătrâni, dar buni, pentru eret, a crezut că, venind acest organ de informá- lni şi popularizare a edu- iţiei fizice, va contribui cu era ia formarea omului de î lâine şi pe această cale. •Avem nevoie Româ- Üű mai mult ca oricare ţară Il de oameni robuşti, sand- ln, oţel iţi şi — mai pre- ijfis de toate — de oameni iritr'o bucată^ Naţiunea Ro- uuă a r e nevoie de carac- jt, aşa cum au fost cei cehi. Le va avea ! Acţiunea educaţie fizică şi morală h patronată de M. Sa Re- de — va regenera omul in această ţară. In curând mul — Românul păt- hns.de un m a i profund şi IM! nobil sentiment de dra- osre pentru Neam şi Ţară; a (omanul m a i conştient de reutatea cuvântului pronun- it; Românul cinstitor a ce- or sfinte — f i e a l e l u i , f i e 6.ile altora -- şi.plin de cu- " bj pentru apărarea a tot ce lonstituie patrimoniul naţio- i \a\ Românul care iubeşte şi boare pentru adevăr şi drep- ensia* a-Tricolo Venus-Dra nsa iul Universitatea» Vmitmsi i sa u iiiiMiiiiWînnMiwiiiimrriii .-aarrawa"ffiYiwiWHiimi im n n , :-saeegasg porta oricărei Naţiuni, depinde de calitatea materialului uman pe care-l posedă. In pregătirea acestui material, sportul joacă un rol de-o importanţă covârşitoare, fiindcă prin sport Cetăţenii Ţării, devin disciplinaţi, ener- gici, ambiţioşi pentru cât mai multe victorii şi sănătoşi. Şi, dacă aceasta este rolul sportului în pregătirea Cetăţenilor, atunci datoria noastră a tuturor este, ca să contribuim cât mai mult. ca aci în oraşul de pe graniţa de Vest a Ţării, de unde altă dată au pornit cele mai frumoase năzuinţe naţionale, ridicăm şi încurajam sportul jomânesc Trebue ca în faţa tuturor obstacolelor, să ţim pătrunşi de senti- mentul sacrificiilor, fiindcă numai astfel ne vom putea ridica şi veghea necontenit la apărarea patrimoniului nostru naţional- Convinşi fiecare din noi, va fi călăuzit de dorinţa nestrămu- tată de a întări forţa noastră naţională, asigurăm menirea ace- stui ziar, nu este alta decât să vă ajutăm în lupta ce întreprindem cu toţii pentru ridicarea sportului românesc. Românul täte, va apare. In scurtă vre- me străinilor le va fi ruşine nu sunt români, nu sunt trup din trupul acestui popor, nobil urmaş al vechi- lor romani, iar Românii vor fi mândri de Ţara lor, de Neamul lor. Ne alăturăm cu toată ar- doarea acelora cari şi-au în- suşit deviza; Mens sana in corpore sano. Ii chemăm alături d e noi şi cerem sprijin acelora în sufletul cărora mai mijeşte o fărâmă de dragoste pentru neam şi ţară. Deviza noastră rămâne : Pentru patrie, întotdea- una. Ne oţelim, toţi, braţele, ne ascuţjm minţile şi ne'mbo- găţim cunoştiinţele, pentruca azi şi'ntotdeauna să ne pu- tem servi cu eficacitate Pa- tria, Neamul şi Regele. Proî. Ilie Ardelean ATENŢIUNE! Ziarul nostru va organiza în primăvara aceasta campio- natul şcolar. In vederea aces- i tui eveniment se duc in pre- zent trataţiv 0 între d-nii di- j rectori ai şcolilor secundare I din loc pentru ca sv dea voie echipei şcolii să i-a parte la campionat. Vor fi acordate numeroase | premii echipelor. Vom reveni asupra acestei chestiuni. si sana" taie lupească Un grup de tineri îşi pro- pun să dea viaţă acestui or- gan al mişcării sportive din oraşul nostru. Au mai încercat şi alţii reuşiască pe acest drum. Tre- bue recunoaştem sincer că, în parte, au isbutit. Am avut o presă sportivă în Arad, fie independentă, fie pitita în pa- ginete ziarelor de aici. Dar strădeniile lor s'au risi- pit înZzadar. Nu avem încă un ziar sportiv viabil; care să în- frunte trecerea anilor. Şi noi, încercăm, astăzi, dăm acest ziar, căruia îi vom închina dragostea şi priceperea noastră. In ce măsură vom reuşi să-i dăm viaţă lungă ziarului no- stru sportiv, depinde de aten- ţia publicului căruia ne adre- săm. Vrem ca în fiecare dinii ne a- \a a zilei de Luni, oferim cetitorilor prima sursă de in- formaţie sportivă, scrisă în ro- mâneşti. Dacă vom fi înţeleşi şi încu- rajaţi — vom fi fericiţi, iar ei vor rămâne satisfăcuţi de ceea- ce le vom trimite cu poşta de Luni dimineaţa. Iar de nu vom fi înţeleşi vom trage obloanele şi vom redeveni simpli spectatori ai mişcării sportive. Nu ne vom bate cu capul de pereţii re- dacţiei. Până când însă vom constata ecoul stârnit de apariţia zia- rului nostru, vom propaga cu elan idealul însănătoşirii tru- peşti prin practicarea sportu- rilor de tot felul, convinşi fiind sănătatea şi prospe- ţiunea minţii cer o tot atât de viguroasă sănătate trupească. Viaţa dintre pereţii închişi, fie ai bibliotecii, saloanelor sau ai cafenelei duce la tângea- şi oboseală fizică. Soarele nu o luminează şi n'o reîm- prospătează cu razele lui bi- nefăcătoare. De aceee, odată cu e şir ea ziarului nostru sub soare îndemnăm pe toţi intelectualii şi muncitorii să-şi închine zi- lele de Duminecă şi celelalte sărbători mişcării sportive, care le oferă atâtea momente de recreaţie şi spectaculozitate. practice un sport oare- care, sau să fie spectatorii lui, pe arenele oraşului sau din alte locuri destinate sportului. Aaestea ne sunt gândurile care ne însufleţesc odată cu naşterea ziarului acesta. Lucullus

Transcript of 3. CENZURAT 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17067/1/...i pani pentru jocuri, căci «tris...

Page 1: 3. CENZURAT 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17067/1/...i pani pentru jocuri, căci «tris este doar că sufletele ibe rămân veşnic tinere, Iru care explică îndeajuns

Nr. 8 . LEI 3. C E N Z U R A T Arad , Lun i 2 8 F e b r u a r i e 1938

F " E < C I A L A :

r o p a t r i a

S e m p e r Himic din interes perso-

I nimic d i n ambiţii neîn-lc.se, nimic pentru satisfa-ma unor vanităţi de scribi là uu scop ales, fără un

: leal mai înalt ; totul cu ştiin-\\ şi conştiinţă în slujba fcnului şi patriei, întotdea-na. Aceasta ne-a călăuzit

> lunci când, alături de a l ţ i

Éri, am militat pentru scoa­l ă vechiului z i a r »Româ-I«, aceste înalte percepte - a u condus dealungul dni-

I c â n d om sacrificat ban, l ip şi energie pentru men-! R c r e a lui şi acelaş percept ît-a îmboldit să scoatem,— fm -- o ediţie specială a

i I m a n u l u i , c a i c să s e ocu-' e exclusiv de sport. >'Eàucator de profesiune, ::riitorul acestor rânduri, is-!&dind spiritele plăpânde şi Ucîntinate ale tineretului, cu-\ D s c â n d şi slăbăciunea celor i p a n i pentru jocuri, căci «tris este doar că sufletele i b e rămân veşnic tinere,

I r u care explică îndeajuns i mărginită dragoste a ce-

I bătrâni, dar buni, pentru eret, a crezut că, venind acest organ de informá­

lni şi popularizare a edu-iţiei fizice, va contribui cu era i a formarea omului de

î lâine şi pe această cale. •Avem nevoie — Româ-

Üű mai mult ca oricare ţară I l de oameni robuşti, s a n d ­

l n , oţel iţi şi — mai pre-ijfis de toate — de oameni iritr'o bucată^ Naţiunea Ro-uuă a r e nevoie de carac-j t , aşa cum au fost cei cehi. Le va avea ! Acţiunea

educaţie fizică şi morală h patronată de M. S a Re­de — va regenera omul in această ţară. In curând mul — Românul — păt-hns.de un m a i profund şi

I M ! nobil sentiment de dra-osre pentru Neam şi Ţa ră ;

a (omanul m a i conştient d e reutatea cuvântului pronun-it; Românul cinstitor a c e -or sfinte — f i e a l e l u i , f i e

6.ile altora - - ş i . p l i n d e c u -

" bj pentru apărarea a t o t ce lonstituie patrimoniul n a ţ i o -

i \a\ Românul care iubeşte ş i boare pentru adevăr ş i drep-

e n s i a * a - T r i c o l o

Venus-Dra n s a

i u l

Universitatea» Vmitmsi i sa u iiiiMiiiiWînnMiwiiiimrriii . - a a r r a w a " f f i Y i w i W H i i m i im n n , : - s a e e g a s g

porta oricărei Naţiuni, depinde de calitatea materialului uman pe care-l posedă.

In pregătirea acestui material, sportul joacă un rol de-o importanţă covârşitoare, fiindcă prin sport Cetăţenii Ţării, devin disciplinaţi, ener­gici, ambiţioşi pentru cât mai multe victorii şi sănătoşi.

Şi, dacă aceasta este rolul sportului în pregătirea Cetăţenilor, atunci datoria noastră a tuturor este, ca să contribuim cât mai mult. ca aci în oraşul de pe graniţa de Vest a Ţării, de unde altă dată au pornit cele mai frumoase năzuinţe naţionale, să ridicăm şi încurajam sportul jomânesc

Trebue ca în faţa tuturor obstacolelor, să ţim pătrunşi de senti­mentul sacrificiilor, fiindcă numai astfel ne vom putea ridica şi veghea necontenit la apărarea patrimoniului nostru naţional-

Convinşi că fiecare din noi, va fi călăuzit de dorinţa nestrămu­tată de a întări forţa noastră naţională, vă asigurăm că menirea ace­stui ziar, nu este alta decât să vă ajutăm în lupta ce întreprindem cu toţii pentru ridicarea sportului românesc. Românul

täte, va apare. In scurtă vre­me străinilor le va fi ruşine că nu sunt români, că nu sunt trup din trupul acestui popor, nobil urmaş al vechi­lor romani, iar Românii vor fi mândri de Ţara lor, de Neamul lor.

Ne alăturăm cu toată ar­doarea acelora cari şi-au în­suşit deviza; Mens sana in corpore sano.

Ii chemăm alături d e noi

şi cerem sprijin acelora în sufletul cărora mai mijeşte o fărâmă de dragoste pentru neam şi ţară.

Deviza noastră rămâne : Pentru patrie, întotdea­una. Ne oţelim, toţi, braţele, ne ascuţjm minţile şi ne'mbo-găţim cunoştiinţele, pentruca azi şi'ntotdeauna să ne pu­tem servi cu eficacitate Pa­tria, Neamul şi Regele.

P r o î . Il ie A r d e l e a n

ATENŢIUNE! Ziarul nostru va organiza

în primăvara aceas ta campio-natul şcolar. In vederea a c e s - i tui eveniment se duc in pre-zent trataţiv0 între d-nii di- j rectori ai şcolilor s ecundare I din loc pentru ca sv dea voie echipei şcolii să i-a parte la campionat.

Vor fi acordate numeroase | premii echipelor. Vom reveni asupra acestei chestiuni.

s i sana" taie lupească

Un grup de tineri îşi pro-pun să dea viaţă acestui or­gan al mişcării sportive din oraşul nostru.

Au mai încercat şi alţii să reuşiască pe acest drum. Tre­bue să recunoaştem sincer că, în parte, au isbutit. Am avut o presă sportivă în Arad, fie independentă, fie pitita în pa-ginete ziarelor de aici.

Dar strădeniile lor s'au risi­pit înZzadar. Nu avem încă un ziar sportiv viabil; care să în­frunte trecerea anilor.

Şi noi, încercăm, astăzi, să dăm acest ziar, căruia îi vom închina dragostea şi priceperea noastră.

In ce măsură vom reuşi să-i dăm viaţă lungă ziarului no­stru sportiv, depinde de aten­ţia publicului căruia ne adre­săm.

Vrem ca în fiecare dinii ne a-\a a zilei de Luni, să oferim cetitorilor prima sursă de in­formaţie sportivă, scrisă în ro­mâneşti.

Dacă vom fi înţeleşi şi încu­rajaţi — vom fi fericiţi, iar ei vor rămâne satisfăcuţi de ceea-ce le vom trimite cu poşta de Luni dimineaţa.

Iar de nu vom fi înţeleşi — vom trage obloanele şi vom redeveni simpli spectatori ai mişcării sportive. Nu ne vom bate cu capul de pereţii re­dacţiei.

Până când însă vom constata ecoul stârnit de apariţia zia­rului nostru, vom propaga cu elan idealul însănătoşirii tru­peşti prin practicarea sportu­rilor de tot felul, convinşi fiind că sănătatea şi prospe-ţiunea minţii cer o tot atât de viguroasă sănătate trupească.

Viaţa dintre pereţii închişi, fie ai bibliotecii, saloanelor sau ai cafenelei — duce la tângea-lă şi oboseală fizică. Soarele nu o luminează şi n'o reîm­prospătează cu razele lui bi­nefăcătoare.

De aceee, odată cu e şir ea ziarului nostru sub soare — îndemnăm pe toţi intelectualii şi muncitorii să-şi închine zi­lele de Duminecă şi celelalte sărbători mişcării sportive, care le oferă atâtea momente de recreaţie şi spectaculozitate.

Să practice un sport oare­care, sau să fie spectatorii lui, pe arenele oraşului sau din alte locuri destinate sportului.

Aaestea ne sunt gândurile care ne însufleţesc odată cu naşterea ziarului acesta.

Lucullus

Page 2: 3. CENZURAT 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17067/1/...i pani pentru jocuri, căci «tris este doar că sufletele ibe rămân veşnic tinere, Iru care explică îndeajuns

R O M Á N U L "

Excampionii au recoltat o frumoasă victorie asupra Juventusului

Bucureşti. Ripensia jucând în localitate cu Juventus pentru Campionatul national a reuşit o victorie frumoasă. Timişorenii au învins cu 2 : 0 fără mari eforturi. întreaga echipă t imişoreană a dat satisfacţie. în deosebi atacul în frunte cu Marcu şi Bindea.

Ripensia: Pavlovici, Chiroiu, Bürger, Nagy, Kotormani, Gall. Bindea, Oprean, Marcu, Lázár, Dob ai.

Juventus: Endreri, Dragomirescu, Vulcănescu, Petrêscu, Braun, Brandabura, Oană, Koroni, Zăinescu, Palmer. A condus bine d- dr. Teofil Moraru în fata a 3000 spectatori.

L a Satu Mare

Oliiîipia-C. A. 0 . m d-o) Satu Mare . Matchuî s'a bucurat de-o asistentă

numeroasă care s'a ridicat la 3000 persoane, dor­nică de-a vedea jocul technic al echipei orădane.

Nu este mai puţin adeverat că Olimpia, este un adresar greu de învins astfel că matchul din pri­mele minute a fost viu disputat, producând adese­ori faze emoţionante în ambele tabere.

Asistenţa a rămas mulţumită de jocul desfă­şurat, iar rezultatul este real.

La Ba-a Mare

Pltonix-Vict BAIA M A R E . — Primul match de campionat

desfăşurat în localitate în prezenta a 2500 spectatori s 'a terminat printr'un — drav, — ambele echipe marcând: câte un punct.

Au jucat formaţiile obişnuite.

L a Cím

Universitatea-Vulturi Textilă 3-2 (3-2)

C L U J . — Pe un teren complect desfundat, echipa locală a dispus la limita de Vulturii Textilă din Lugoj .

Jocu l nu s'a putut desfăşura în conditjuni nor­male, din cauza terenului.

Ambele echipe au jucat totuşi bine, dar echipă gazdă, având şi avantajul terenului a meritat victoria.

D O A M N E L O R ;

93

S'a deschis cel mai elegant salon de coafor pentru dame

MODERN Ondulaţie permanentă şi cu apă, manieur

— Serviciu de primul rang. — ARAD, Dr. I. Petrán (fost Brancovici)

CC

S ! i r i t e

Districlul din localiiate con­tinuă o muncă stăruitoare în ce priveşte verificarea a rene­lor. Di n cerce ta re de până acuma rezultă, că grupările nu dau nici o inportanjă dis-poziţi nilor sani tare privitoare la trusa medica lă şi mai cu s e a m ă Ia f işele medicale .

S'a constatat cazuri, când co­pii tuberculoşi , în urma negli-qenţei grupărilor, joacă fut-bool .

Având în vedere înc rede rea c e o au pârinjti faţă de gru­pările sportive, a t ragem aten­ţiunea grupărilor de a se conforma aces to r eispoziţiuni sanitare, pentru a înlătura orice tentativă de boală din ca lea tineretului sportiv.

In săptămânile t recute , un club englez a oferii pentru des iegarea faimosului inter­naţional Westwood delà B o s ­ton Wanderes , fantastica sumă de 12 0U0. lire, c e e a c e în banii noştr i însemnează cea 12.000.000. - lei .

Conducători i lui Bos ton Wanderes au refuzat să s e despar lă de aces t talent al balonului rotund.

In 2 7 Martie, Gloria va juca la Braşov cu AGFR pentru puncte. Aces t match fusese programai pentru o Duminecă din Mai însă gru­pări le fiind l ibere în aceas tă zi vor fi puse faţă în faţă în faţă pentru campionat .

i n 2 7 Martie, s e joacă matchuri pentru Cupa R o m â ­niei.

Terenurile de footbal din Chiş inău ş. Iaşi sunt acope­rite cu un strat respectabi l de zăpadă. Din cauza aceas ta , eri nu s'au putut disputa matchuri în aces te oraşe .

Venus campioana Româ­niei la football j o a c ă în 30 Aprilie şi 1 Mai în Viena cu Rapid şi Austria. Întâlnirea Venusului fac parte din pro­gramul turneului internaţional şi anume :

3 0 Aprilie ff Spa r t a -Austria

Venus - Rapid

1 Mai Spar ta Rapid Venus — Austria

Şianfu campion naţional la atletism şi portar la Gloria şi-a înaintat demis ia din at­le t ism. El se va oeupa numai de football .

Căutăm Corespondenţi I destoinici, în toate capi- j talele de judeţ şi centre sportive din întreagă ! Tară.

Ofertele însoţite de ma- 1

ter ia Iul de probă ni se vor înainta de urgenţă.

Sportul Studenţesc a făcut mizerie Gloriei

Sportul Stud.-Gloria 3

Tânără div izionara, totuşi bine î n c h e g a t â o r

dornică de fapte mari, echipa studenţilor bucura tem" s'a jucat cu Gloria de-a şoarecele cu pisica. r e :

Le-a aplicat Arădanilor o corecţie de nu M putini de 3 goaluri la zero. , i S

Un rezultat poate neaşteptat, totuşi destui e i veridic. l r

s a m e n í u í

p r i m a

p a ' í z i o n a r d w :

e t a p ă a r e t u r u

ui s e p r e z i n

a s î l e

AMEEA Rapid Victoria Chinezul Phönix Unirea Tricolor CAO Olimpia Jiul Dacia U.

Venus Ripensia Gloria Universitatea Juventus A. C F. R. Sport. Stud. Dragos-Vodă Crişana Vulturii

Te

S F

â! A

)s I \A jil uc ăt

SERIA 10 10 10

7 1 2 6 5

1 3

10 6 0 4 10 10 10

5 4 3

1 4 3 3

10 2 10 10

2 2

3 2 1 1

4 6 7

SERIA II. 10 9 1 0

•10 8 0 2 10 10 10 10 10 10 10 10

5 5 4 3 3 3 3 3

2 0 1

2 2

3 5 5 5 5

0 7 0 7 0 7

4 1 1 2 23 13 27:15 40:20 16-17

21:20 19:19 10 20 11:30

8:34

34:12 40 17 25:18 23:31 16:21 18:21 17:22

15:35 15:24 1 3 2 5

IV

jj< 1 D Iu C

n< es in

e) O

|D

IC

Venus—Gloria

I Concurs de pronosticuria

it M V

Crişanana—Juventus h

Vulturii—Sp. Studenţesc f

ACFR - Universitatea - p

Dragoş-Vodă—Ripensia _ E

U. Tricolor—Jiul , I Rapid—Phönix F

I Victoria—Olimpia _ - tf Chinezul—Amefa f

t< Dacia Unirea—CAO I

n Cetitorii cari vor indica cele mai apro-p piate rezultate vor primi

trei luni. un abonament pe

Telefon 2 0 - 6 5 . Ultimele două zile

(Balada Mării) Un film uriaş. — O capod'operă în „Technicolor" i O s c a r H o m o l k a , F r a n c i s e F a r m e r ş i Ray Millaiír Reţineţi bilete! Preţuri obişnuite. Reprezentaţi : 5, TI 5 şi 9'&

v In p r o g r a m u l viilor : Reapare cel mai frumos şi cel mai divy zat star al ecranului ROBERT TAYLOR alături de BARBAR TTANWYCK şi VICTOR Mc. LAGLEN, în: I

Misiunea Locotenentului Perry £

Page 3: 3. CENZURAT 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17067/1/...i pani pentru jocuri, căci «tris este doar că sufletele ibe rămân veşnic tinere, Iru care explică îndeajuns

„ROM AX UL"

Ameia, dispune de Jiul, la luptă mare cu 4:2

Primul match din returul căm­inarului Diviziei Naţionale dis-tat azi pe arena Gloria, în :zenţa a circa 2500 de spec-)ri, şi pe un timp frumos ne-a lejuit să vizionăm un football bună calitate. ntr'adev'ăr partida s'a desfă-at într'o alură îndrăcită, co-punzând tuturor cerinţelor, jtechntce şi mai ales atletice, p b e l e echipe au dovedit că sedă o bună condiţie fizică.

Formafiil : hMEFA : Saüovski, Kovács, l a ş , Szurdi, Szabo, Szaniszlo, icula, Leb, Perneki, Praszler, lân. JIUL : Emerich Medve II,

vcsics, Radu, Szüle, Kovács, /dea, Medve III, ftíedve I, Bu­

şi Scorţan. [)1 Chiciu suflă începutul jo­ii la ora 15.4r>.

Chiar de'a începutul jocului observă cv Jiul adoptă o iac­ii de apărare proprie, cu 3 p ş i şi 5 mijlocaşi, cu toate iste Amefa presează şi obţine Iul Corner în minutul 2, dar îxploatat. } acţiune în minutul 4 se mină cu o bombă a lui Cu-a care trece peste poartă. A-aş lucru se repeta cu Bătrân min. 5. Dealtfel delà început se ob-\nl că apărările ambelor echi­librează din răsputeri reu-d să respingă orice ofensivă

In min. 10 o Iov. liberă ia 20-1 de poartă Jiului a bătută iră de Bătrân. n min. 12. al 2 lea cornerla jrta Jiului a bătut prost de Ircln. Imefrt, abia în min. 17 reu­te să ia conducerea prin aiul marcat de Szanislo din-

lovitură liberă delà 20. m. >e linia porţii, mingea în. îd direct în poartă spre stu-acţia apărării Jiului. (1-0 pen-ïïmefa).

iul reacţionează puternic ud ocazia Iui Buibaş şi Să­tuli să intervină adeseori fel în minutul 27. Sadovski rează în extremis o minge IernicQ a Iui Kovács (Jiul), n min. 31 şi 32 douăcornere itru Hmefa cari rămân ne-iloatate. I minutul 34 Hmefa măreşte irul prin Bătrân, care trans-mâ de aproape o pasă a lui fala (2-0 pt. FL)

iul reduce scoral în min. 40. n Medve III. care într'un stil mos reuşeşte să sufle o ige din faţa Iui Szadovski rcând de aproape (2-1 pen-fimefa).

n minutul 42 o minge puter-ă trasă pe sus de Scorţan e vată cu mare greutate de äovski Jiul egalează. In mi­iül 43 invălmăşală în faţa rţii lui Szadovski şi Bulea, ie servit de Medve, egalează 2). * Repriza II. începe în acelaş

tempo ca şi în prima parte a jocului.

Chiar în minutul 46. Perneki trimite o bombă delà 25 m. care ocoleşte de puţin poarta, pentru ca dtipă 2 minute să repete aceleaşi lucru.

i imbcle echipe luptă din răs­puteri pentru a-şi însuşi victoria care până în ultimele minute nu se ştia de partea cărei echipe va fi.

Mingea trece depe un teren pe celelalt cu mare repeziciune. In minutul 44 Scorţan şi minu­tul 50 Prassler au ocazie să mărească scorul, primul însă, trage afară, iar mingea celui de al doilea e interceptată de Per­neki care ratează. In minutul următor e rândul lui Medve 111. să tragă o bombă puternică delà 30 . m. care e salvată insă de Sadovski .

In minutul 55 o centrare im­pecabilă a lui Cucula rămâne netransformată de Bătrân care cade.

Jiul presează mereu şi bomba lui Scorţan din minutul 58 oco­leşte poarta, aceeaşi soattă o au şi shooturile lui Vâjdea şi Bulea cari sunt în mare formă.

In minutul 64 Prassler jenat de Medve II e silit să tragă afară pentru ca la o învălmăşeală în faţa porţii Jiului Leb să tragă în bară.

In minutul 70 avem al 5-lea

corner penlru Amefa care rămâ ne tot neexploataf.

După minutul 71 când bomba lui Bătrân trece peste poartă, Amefa presează mereu, însă fără noroc, mai ales că Jiul se apără foarte bine.

Mai sunt 10 minute când se

„Trébue ca toţi să pricea­pă bă sportul nu e numai un exerciţiu fizic, ci o în­treagă morală.

Sportivul anonim sau re­cordmanul consacrat trebue să fie în acelaş timp un om cinstit şi un demn cetăţean",

f k e s t e cuvinte cuprinză-părea că rezultatul va rămâne j nedecis, când după a! şaselea ! toare de un mare adevăr şi corner neexploatat de Amefa, j rostite, în cadrul festiv al Szabo B. depe linia de 16 cu o j ~ . , . .. „ , . Q

bombă măreşte scorul în minu- j - Z l l c l sporturilor delà b tu! 83 ( 3 - 2 pentru Amefa). j Iunie 1934, de către Primul

O minge norocoasă a lui Bă- | 5 t j { j ô r l ] M 5 R e . han e interceptata de Cucula ! 1 * care transformă de aproape, mi- gele Coral II, trebue să ra-nutul 87. (4—2 pentru Amefa). m â n ă pentru totdeauna în­

tipărite în conştiiţa şi sifle-In că un corner pentru Amefa In minutul 89 şi partida se ter­mină cu scorul de 4—2. tul fiecăruia.

Iar noi, la începutul apa­riţiei acestei ediţii speciale sportive, nu facem decât să le reamintim acelora _ cari : oficiali conducători de so­cietăţi sportive, jucători sau spectatori, au marea răs-pundore a propăşirii spor­tului în general şi footbalu-lului în special.

Dece insistăm mai mult asupra footbalului ? Iată, ne explicăm. începutul seceeru-lui secolului al 20. Fi fost practicat, la începutul, numai de câţiva streini, băştinaşii îl considerau ca ceva ne­serios, iar faptul că un om mare lovea mingea era ma­re ruşine.

In foarte scurt timp au • fost abandonate aceste

O R A D E A — In faţa a ! marca t : Nagy, Lucaciu şi 1 concepţii greşite, iar foot-1500 spectatori s 'a des- 1 Maliţa pentru Crişana şi I balul a început să devină

Székely pentru A C F R

După cum spuneam Ia înce­putul acestei cronici Amefa a dispus cu mare greutate de Jiul soarta partidei hotărându-se doar în ulti ; ele 7 minute de joc. Jiul cu puţin noroc putea menţine rezultatul la egalitate. Cei mai buni delà Amefa: Praszler, Cu­cula. Szaniszlo, Szabo şi Buibaş. restul mulţumitori.

Delà Jiul întreaga linie de halfi, Scorţan Bulea, Medve II, şi Medve III.

Arbitrajul dlui Chiciu corect şi autoritar.

Ne-ar face piăcere să-1 vedem cât mai des arbitrând ia Arad.

M.

işana-ACFR 3-1 (t-o) făşurat partida divizionară dintre Crişana şi ACFR. Victoria a revenit Crişa-nei după un joc d ramat ic Ambele echipe au jucat cu mult elan. Crişana a câştigat pe merit. Au

S'au r emarca t : Micu, Lucaci Szabo, delà lo­calnici; Georgescu , Tâ-nescu şi Székeîv delà ACFR.

Venus Dragoş -Vodă 6 -0 ( 4 - 0 )

Au m a r c a t : Hurnis 4, Bodola şi Petea. Venus a desfăşurat un j o c de calitate superioară în­deosebi atacul.

Rezultate din Divizia B

O R A D E A - - S tă ru ind —Unirea Mihai Viteazul 7 - 0 ( 4 - 0 ) .

Au marca t : Bonacz (4) Pop, Goldner, CretaJ

CRAIOVA, - C Á M T -Rovine Griviţa 3—3.

PLOIEŞTI - UDR— Prahova 3—2.

Juventus participând un joc superior a învins pe Unirea la scor.

In forma arătată va da mult de lucru S.Q.n.-uIui în ziua de ö Martie.

Piu marcat: Hdelman (2) Wittib (2), Felnecan Kotroczó.

şi

un cult, o morală, care i pe zi ce trece câştiga mai mulţi adepţi.

Desvol tarea mare ce a | luat jocul cu balonul ro­tund în toate ţările lumii a avut influenţe hotărî- i toare şi în ţara noastră. ! Footbalul Ia noi, e con-siderat sport naţ ional A-vem echipe de football aproape în toate comu- ! nele mai mari din ţară, ! iar numărul jucătorilor se | ridică la aproape 50.000, j iar avântul luat în timpul din urmă ne îndreptăţeşte

I să credem că vom a-

Amical. IUVENTUS-UNIREA

6 i 0 ( 3 : 0 )

Hcest match s'a disputat azi Ia orele 15. pe arena Juventus.

Cetiţi şi Răspândiţi ziarul

R o m â n u l , ediţia sportivă, ce l mai nou şi bine informat ziar

sportiv. 20 lei un a b o n a m e n t lunar.

Cele mai ieftine prapore şi ornate bisericeşti, se fac după comandă la firma românească

N. BALASIU A R A D ,

Bulevardul Regele Ferdinand 50.

junge în timpul din urmă ne îndreptăţeşte să cre­dem că vom ajunge în scurt timp să egalăm —

' calitativ — footbalul apu­sean.

Odovadă în această di­recţie o avem datorită jocurilor internaţionale dintre echipele noastre şi echipele străine, jocuri urmărite de zeci de mii de spectatoric, şi cu be-neiicii morale de nepre­ţuit.

Dar şi propagandă fă­cută în străinătate prin aceste jocuri cu balonul rotund, are darul să ne facă convingerea că, ve­detele footballului ca: Bin-dea, Albu, Bodola, t iumis, Vâlcov, etc. sau străinii : Sildelar, Sărosi , Zamora, iNicolas, Meaza, etc- aduc cele mai eficace servicii ţărilor lor, ca nişte ade­văraţi diplomaţi.

In ultimul timp se dă o adeveratâ luptă pe tă­râmul sportiv şi credem de datoria noastră a a-trage atenţiunea celor cari veghează la buna propăşire a sportului ro­mânesc să dea cea mai mare atenţiune elemen­tului românesc care este chemat să reprezinte cu­lorile ţării peste hotare, tot astfel cum acest ele­ment românesc este che­mat să le apere în caz de primejdie.

Nu putem incheia acest articol fără a mai adresa apelul nostru tuturor so­cietăţilor . şi asociaţilor sportive din ţară indem-nându-îe să muncească din răsputeri pentru a se putea menţine cât mai în fruntea soccerului inter­naţional.

Iar noi la rándul nos­tru, ne vom strădui s ă colaborăm în modul cel mai obiectiv la menţine­rea popularităţii şi pro­gresul footballului româ­nesc .

Musca Petre • — — — — Din Brad

Mica-Olîmpia (Arad) 9:0

Dnii depozitari de ziare, care au primit ziarul nos­tru, sunt rugate a ne co­munica numărul de ziare ce le sunt necesare, din numărul viitor.

Page 4: 3. CENZURAT 1938dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17067/1/...i pani pentru jocuri, căci «tris este doar că sufletele ibe rămân veşnic tinere, Iru care explică îndeajuns

r > xi A rsi u L'

O mândrie a sportului arădean: GLORIA

Ciciismuî la statt l

înfiinţată în cinul 1912 de un grup de români, şi cu tocite că avea de întâm­pinat multe greutăţi, a con­tinuat su lupte bucurându-se ctc glorii, astfel a fost campioană a Districtului fi rad în anii 1923, 1928, 1929, 1930, 1931 şi 1932, iar în anul 1930 a făcut cele mai frumoase rezultate. După cc câştigase Camp. Districtului Arad şi după ce invîse-se cu 3-0 pe Uni­versitatea din Cluj, cam­pionii districtului Cluj şi pe Muncitorii din Timişoara camp, districtului Timişoara cu 1-0, câştigă campionatul Ardealului şi cu aceasta ajunge în finala campiona­tului României, unde ci ce­dat Juventusului la Bucu­reşti cu 0-3, Cu aceasta Gloria a devenit cam­pioana Ardealului pe anul 1930 si a 2-a e-chipă din România în acel an. Gloria a fost tot-deauna o echipă formată din elemente româneşti, cum reese din formaţia care în 1930 care a adus cele mai frumoase victorii asociaţiei.

formaţia : Drecin, Mustig, ïïlbu, Cósma 1, Faur, Ne­teda, lgna, Muntean, Mărie-nuţ, Bali şi Tisa. (8 români şi 3 minoritari).

In 1932 câne s'a făcut schimbarea sistemului de campionat, Gloria a fost in­trodusă în Divizia Naţională T\. unde a făcut totdeauna figură frumoasă. De prezent ocupă locul 3 al seriei a-vând înainte pe Venus Bu­cureşti i Campioana Româ­niei) şi pe Ripensia Timi­şoara (Ex Campioana Ro­mâniei). Ca totdeauna Glo­ria a rămas o echipă româ= nească care face sport cu majoritatea, elementelor ro­mâneşti cum reese din ac­tuala formaţie care are 8 români. Formaţia de prezent este : Theirncr, Variaşi, Va-lentir, Micula, Dobra, Lupaş, lgna, Tudor, Friţ, Flenegar şi Mercea având pentru complectare pe Rohan şi Baici precum şi pe talen­taţii juniori ndoc, Măricnuţ, Siclovan, -Codrean, Zab şi Şianţu cea mai tânără achi­ziţie (portarul delà fis. Sp. Cult. ftstra din firad).

Conducerea G l o r i e i în frunte cu Dl Preşedinte Tripa Mihai şi B laga Nestor aju­taţi fiind de Comisiunea de Football care este compusă din Dnii : lng. Şincai, Dr. Petrovici, Dr. Ciumpila Boz -gan Gh. şi Popescu 1. pre­cum şi de toţi membri şi buni români din Hrad vor lupta să menţină pe Gloria totdeauna la un loc de ono­are în footballul românesc.

Cu jucătorii pe care îi are de prezent şi cu talentaţii juniori de care dispune, Glo­ria va rămânea o glorie ro-

Dl. Ing. Tripa Mihai

mânească a oraşului Hrad şi a footballului românesci.

Rezultatele obţinute în toamna Í937.

Gloria-Venus la Bucureşti 1 1 Gloria-Rjpensid la Timişoara 0-4 Gloria-Juventus la Bucureşii 1-5 Gloria-„U" la ftrdd 5-0

Oloria-nCFR la rjrqd 1-1 Gloria-DragoşV. la Cernăuţi 3-1 Gloria-Sporkil Ia ïïrad 3-0 Gloria-Vulturi la flrod 9 2

In rezumat din 4 jocuri la Mrctd a câştigat 7 puncte a per­dül 1. In deplasare a jucat 5 jocuri din care a câştigat 5 puncte şi a perdut 5 (FI perdut !a Ripensia 2 p, Juventus 2 p, şi Venus 1 p şi a câştigat la Crişana 2 puncte, la Dragoş V-2 puncte, Venns 1 p.) l\ marcat în total 25 goluri (Friţ 15, Mer­cea b, Micula, Cheresladan, Rohan, Igî.a şi Baity câte un gol.

In sezonul acesta Gloria va întâlni cele mai tari echipe ale seriei la Firad (Venus, Ripen­sia,Ş Juventus, Dragoş [/. şi Crişana) iar în deplasare are pe Sportul-St, HCFR, „U" şi Vulturi.

După terminarea campiona­tului Gloria intenţionează aran­jarea serbărilor jubilare de 25 ani care vor forma un regal sportiv prin angajarea unor mari echipe străine precum şi serbările ce urmează să le aranjeze. M .

Steinbach a determinat în­frângerea Unirei Tricolor

Sec{ ia Ciclistă a AMEFEI , odată cu ivirea sezonului de primăvară îşi î ncepe acl ivl la lea. In ziua de 6 Martie a. c. or­ganizează o cursă G r o s s Ciclo Pedestru, c e se va disputa în condi ţi uni le Regulamentului F e ­deraţiei R o m â n e de Cicl ism.

La aceas tă cursă pot con­cura toţi licenţiaţii F. R S. C. din regiunea Arad, din o r ice gr pare sportivă sau indivi­dual.

Concurenţii se vor aduna pe arena „Gloria", la ora 10 dim. unde li s e vor semna foile de control şi li s e vor preda nu-m e n l e de ordine. La ora 10.30 va fi p leca rea în grup, din faţa arenei „Gloria" pe par­cursul; Plecarea pe jos din Calea Romani lor în faţa are­nei Gloria, pe Bul Dragal ina la dreapta pe malul Mureşului t recere pe sca ra podului Traian, până la Tribunal eş i re prin sír. Mureşului până la magazia Patria. Pe bicicleta delà Magazia Patria Bul Reg. Ferdinand, Ca lea Bihorului, pe partea dreaptă lângă viaductul, gara CFR. Calea Aurel Vlaicu până la poarta principală Fa-ricei Astra. Pe jos: Ca lea Au­rel Vlaicu, Calea Victoriei , până la spitalul de Copii. Pe bicicletă: Ca lea Victoriei , Ca­lea Şaguna , slr. Numa Pom-piliu, până la Târgul de Vite. Pe jos; str. Brezo ianu , până

la Sana to r iu l T. B . 0 . coif str. Dorobanţi lor . Pe bicich Str . Dorobanţilor, Ca lea guna, până la Digul Mure lui. Pe jos: Digul Mureşi înconjura Fab r i ca de Za până la str. Muciu Scaev F a b r i c a Te ba. Pe bitiek Malul Mureşului, până la dul lui D e c e b a l Cal. Ban? lui. Ca lea R o m a n i l o r în Arena Gloriei , unde va ai loc sos i r e .

Concurenţ i i vor avea bic lele, cu cel puţin o frână bună stare de funcţiona roata l iberă es te interzisa desăvârşire. Nici un conçut nu .poa te s ch imba bicicleta timpul parcursului ş j njcjj a re voie a primi ajutoare or ice fel.

Concurenţi i cari nu s e conforma, oondiţ iunilor. vo descal i f icaţ i şi penalizaţi .

P remi i l e c e s e V O J distnl câşl igători lor vor fi :

Premiu l : î. —- Medalie cors tă II. Medalie mare, Medalie. — înscr ier i le s e m e s e până la 4 Martie á plătind (axa de 30. Lei, la roul Amefei (Cafeneaua Dai Ne alăturăm,cu a c e a s t a oca ce lo r ce depun sforţări pei promovarea aces tu i frua sport , îndemnând grupau sport ive să i a parte ini măr cât mai mare , la acei cu r să .

Primul m a k h al sezonului de Primăvară, consumat în capitală între echipele divi­z ionare F. C. Rapid şi Unirea Tricolor a adus rezultatul a-ştepiat. Rapid în bună formă şi-a adjudecat cele două puncte p re ţ ioase în c lasament . Mat-chul s 'a desfăşurat într'o alură de început de sezon . Unele f azea l e jocului au fost de o cali­tate bună şi destul de vioiu.

In repriza întâia, jocul între ech ipe a fost egal şi echil ib­rat. Unirea Tr icolor a cedat abia după 20 minute al rep-rizie s ecunde , după ce Stein-bach a fost epuizat de suflu.

La fluerul Dlui Dr. R o s s u , arbitrul delegat echipele au aliniat următoarele formaţii : F. C Rapid : C. Rădulescu, Roşcule ţ , Cuedan, Vintilă, Ro-şinariu, Raffinsky, Auer, Mol­dovean, Baratky, Bogdan, Ho-toran.

Unirea T r i c o l o r : Iliuţă, S u -citulescu, Iliescu, F lorea , Stein-bach, Boteanu , Mihăi lescu, Alexandrescu , Niculescu, Cár­ján, Iordache.

Primul goal al partidei şi al sezonului îl marchează Auer

în m. 19. — De aci jocul con­tinuă — echilibrat , până la sfârşitul primei reprize, fără a mai putea s e sch imbe , nici unul dintre combatanţ i

La redeschidere , Auer t r ece în locul lui Horofan şi nu fără efect, J o c u l devine mai vioiu, şi pas cu pas, superioritatea Rapidului se evidenţiază. In min. 29. Baratky, dinlr 'o lovi­tură cu capul măreşte scorul cu 2 la 0. După 3 min. prin Moldoveanu, Rapid conduce cu 3 la 0. In min. 40. Unirea Tricolor marchează goalul de onoa re prin Alexandru. Re ­zultatul părea fi definitiv, deşi nota de super ior i ta te a Rapi­dului, a devenit netă. Totuş pe Auer îi favorizează norocul şi în min. 42. s t ab i l e ş t e scorul final la 4:1.

Delà Rapid, s 'au relevat Cuedan, Vintilă Baratky, Bog­dan şi în specia l Auer, care mai a re meritul dea şti să s e fo losească de or ice ocazi i . Delà învinşi au fost buni, Iliuţă-Suci tulescu, Ba teanu şi Mi-hăescu. Ste inbach a rezistat şi a c a r e spuns în prima repriză numai .

Dl. Dr. Russu, a arbitrat în nota obisnuilă.

c o m i i s e c ţ i a c i c l i s m

S e c ţ i a Ciclistă a „AMEFEI ' j şi-a schimbat conducerea , in -adunarea genera lă , şi-a dat ; votul pentru următorii comilef de conducere .

P re şed in t e : Ladislau Zoltán v icepreş : F ranc i se Valéry \ Director execu t iv : B e d e Ia- |

cob . S e c r e t a r : Marc Iacob .

o e t

C a s i e r : losif Weis. Director sportiv şi antren

Carol E g r e s s y Controlori : Válocy, Megţ

Z a m b o şi Olah Noul comitet , în prea

noului s ezon ciclist şi-a a tuit un vast g rogram, asii căruia vom reveni în numa viitor.

Pregătiţi-vă !

In curând veţi putea admira la cinematograful URANIA cel mai mare film produs vre-odată!

„divina" Garbo alături de Charles Boyer { n

C O N l f l E S A W A L E W S K A care se rulează de 4 săptămâni încontinuu la „Scala" din Bucureşti

S e ş t ie că Ia foolbal , ai ne­voie de suflu şi ai necondiţi­onat nevoie de Crous-Co-untry. S ' a verificat îndeajuns — că grupările reţinând s e ­amă de a c e s t deziderat , al necesităţi i fizice, jucătorii nu dispun de un suflu continu şi nu rezistă suficent decât o repriză.

Pentru a populariza, a ce s t antrenament de rezistenţă, Districtul Arad, organizează în ziua de 27 Martie a. c. un mare c o n c u r s de Crous-Country, obl igând toate grupările să part icipe la a c e a s t a c o m p e -tiţiune. F i e c a r e grupare es te obligată să s e în sc r i e cu ce-1 puţin 8 membri i , atât la iuni-ori cât la seniori . Pr imele 5 grupări, vor conta la puntare, primind premii. - Primii cinci individuali, — afât Ia iuniori cât şi la senior i , vor primi medalii respec t ive d ip lome. In

ziua de 27 Martie la orei fix, ce lor î n sc r i s la iunior s e vor da semnalu l de plec din Păduricea oraşului ; ia 10 minute mai târziu, J Gară vor p l eca ce i înscris Sen io r i .

S o s i r e a va fi la arena ţ tivă .Glor ia" , unde co renţii vor mai executa un c

înţelegerea—SG A 6-2 (2-0)

Eri în mafeh de deschi» la partida divizionară sä cat s ingurul match de i pionat din ca tegor ia on între În ţe legerea — S G A .

Victoria a revenit Inţek ca re a practicat un joi t rem de bun. S G A a p/e din cauza condiţ iei fizice,

Redactor r e s p . I P r o f . Í L I E A R D E L E A

Tiparul CONCORDIA. Institut de Arte Grafice şi Editură Arad S t r . V Goldiş Nr. 6