MONITORUL CULTURAL · fara-noroc-17067.html 2 După descrierea lui Ioan Slavici în Moara cu noroc...

Lunar arădean de informaţie culturală

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Septembrie 2019

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”Anul XIII, nr. 5 (103) – septembrie 2019

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adriana Sasu, Adelina Stoenescu, Sorin Sabău, Corina Huţan,

Ovidiu Pecican, Horia Truţă, Viorel Nistor.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

septembrie 2019 3

EDITO

RIAL

29 de ani, studentă, anul 2 la Facultatea

de Design UAV, secţia Design.

Deşi am terminat Liceul de Artă Sabin Drăgoi, mereu am fost nesigură cu privire la abilităţile mele artistice şi din acest motiv au trecut zece ani până să mă înscriu la Faculatea de Design. Nu am crezut că am ceea ce este necesar pentru a fi un artist adevărat... ştiu... e o prostie... şi mai uimitor e faptul că străinii au găsit talent în mine când eu nu credeam asta. Uneori trebuie să treci prin vale ca să ajungi în varful muntelui. Aşa am ajuns să iau decizia să renunţ la un job superb şi să mă înscriu la Facultatea de Design.

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Rut Mercea

Cultura şi glonţul politic

Î n societatea din ce în ce mai mercantilă în care trăim, se aud tot mai multe voci împotriva fi nanţării artelor

creative performante din bani publici. Ele sunt şi mai per-fi de atunci când vin din partea unor politicieni sau ad-ministratori vremelnici ai intereselor publice.

Să ne imaginăm cum ar arăta lumea fără zestrea culturală şi spirituală, transmisă şi îmbogăţită de la o generaţie la alta. Fără marii artişti plastici, muzicieni sau scriitori şi operele lor. Fără cei al căror talent a tras înainte lumea, născocind forme noi de exprimare, adevărate curente avangardiste, afl ate de cele mai multe ori în confl ict cu gusturile consevatoare ale contem-poranilor. Şi, oricâte sacrifi cii personale ar fi făcut aceştia, fără implicarea comunităţilor, a oamenilor potenţi din clasa aris-tocratică, a clerului şi a curţilor regale, nu ar fi reuşit să lase în patrimoniul universal marile opere, fără de care umanitatea ar fi infi nit mai săracă.

Sunt domenii ale vieţii sociale importante, precum sănătatea, educaţia sau infrastructura, care consumă resurse şi energii. Priorităţi de necontestat într-o lume modernă, civilizată. Dar o administrare chibzuită a resurselor, a găsit şi va găsi, întotdeau-na, rezerve din care să susţină cultura vie. Aşa cum o fac ţările europene cu un grad ridicat de cultură şi civilizaţie. Prin comparaţie, Franţa, care consideră cultura o prioritate naţională, alocă acestui domeniu cam de zece ori mai mult din PIB (şi ce PIB...), decât România.

Desigur, vremurile s-au schimbat, nu mai vine nimeni să-ţi bage banii în buzunar, să-ţi dea sinecuri sau să-ţi facă diferite favoruri, aşa cum se întâmpla în perioada comunistă, când complicitatea şi tăcerea unor artişti era astfel cumpărată. Astăzi, artistul trebuie să fi e propriul manager, prin proiecte con-vingătoare, făcând faţă unei birocraţii din ce în ce mai sufocante. Cine nu înţelege asta, se va lamenta la nesfârşit pe umerii altor confraţi, care la rândul lor nu înţeleg nimic...

Am scris toate acestea, intrigat de o postare cinică pe facebook, a unui concitadin cu pretenţii de reformator politic, care propu-nea ca artistul să trăiască doar din vânzarea propriei creaţii, fără niciun sprijin din partea comunităţii. Confuzia dintre valoare şi comercial, dintre divertisment, diletantism şi actul ar-tistic autentic, este cea mai nocivă şi iresponsabilă formă de a trata cultura şi felul în care ea modelează gusturile. O bombă a cărei efecte va mutila viitorul.

Ioan Matiuţ

septembrie 2019 5uralcultural

4 septembrie 2019

cultcultural

A fost o vară plină, cu multe evenimente frumoase, organizate de Consiliul Judeţean Arad prin Centrul

Cultural Judeţean Arad, atât în municipiu cât şi în judeţ, cu artişti de renume care au adunat mii de spectatori.

Seria evenimentelor estivale a început, în luna mai, cu cea de-a XXVIII-a ediţie a Festivalului Concurs „Pop-Star”, unde invitat special a fost nimeni alta decât cunos-

cuta cântăreaţă Nicole Cherry. Ediţia din acest şi-a propus, la fel ca celelalte, să descopere şi să sprijine afi rmarea tinerelor talente din domeniul interpretării muzicii pop, la concurs participând elevi talentaţi ai liceelor de arte şi ale şcolilor populare de arte din întreaga ţară.

O serie de activităţi dedicate Zilei Copilului (ateliere, specta-cole de teatru de păpuşi) s-au desfăşurat la Căsoaia, în data de 1 Iunie, sub titulatura „Jocurile copilăriei”. În cadrul evenimen-tului au fost premiaţi şi câştigătorii concursului ,,De la meşteşug la artizanat eco”, organizat de Centrul Cultural Județean Arad în şcolile din judeţ, în perioada aprilie - mai. Concursul s-a adresat copiilor din clasele a V-VII şi a avut ca scop punerea în valoare a creativității acestora prin confecţionarea de ornamente şi obiecte de artizanat din materiale reciclate.

La fel ca în fi ecare an, în perioada iunie-august, pe scena din curtea Centrului Cultural Județean Arad au avut loc spectacole de teatru cu artiști care se bucură de recunoaștere și apreciere la nivel național și internațional. Cele zece reprezentaţii au fost extrem de apreciate de iubitorii de teatru, care s-au prezentat în

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E

număr foarte mare, în fi ecare miercuri, la ediţia a VII-a a Teatru-lui de Vară. Peste 1000 de persoane au participat, săptămânal, la spectacole susţinute de actori extrem de îndrăgiţi ai teatrului şi fi lmului. Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Octavian Strunilă, Paul Ipate, Florin Busuioc, Constantin Cotimanis, Corina Dănilă, Paula Chirilă, Adriana Titieni, Tania Popa, Aurelian Temişan, Monica Davidescu, Marius Chivu, Gheorghe Ifrim sau Leonid Doni sunt doar o parte din cei care ne-au trecut pragul, în acest an, la Teatrul de Vară.

La sfârşitul lunii iunie, Cezar Ouatu a fost prezent la Lipova Symphonic City, cu un spectacol de mare clasă şi eleganţă, care a avut loc pe platoul Mănăstirii „Maria Radna”.

Invitaţii regalului muzi-cal au fost soprana Larisa Ştefan (solistă la Opera Naţională din Cluj Napo-ca şi bursieră la Fundaţia Principesa Margareta) şi Orchestra Filarmonicii de Stat Arad, sub bagheta dirijorului Dan Crişan.

La fel ca în fi ecare an, la sfârşitul lunii iulie, s-a desfăşurat binecunoscu-ta Paradă a Clătitelor la

Moneasa. După ce, anul trecut, pe scena Teatrului de Vară a ur-cat Mirabela Dauer, în acest an Corina Chiriac, Gabriel Dorobanțu și Nelu Slev au susținut un concert de zile mari, ur-mat de Spuma Party, la cea de-a XIX-a ediţie a Paradei Clătitelor.

Ediţia aniversară a Festivalului Cântecului Popular din Ţara Zărandului, care a ajuns în acest an la ediţia cu numărul 50 şi Parada Portului Tradiţional, au încheiat seria evenimentelor or-ganizate de Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean Arad în această vară.

Corina Huțan

septembrie 2019 76 septembrie 2019

uralculturalcultcultural

1https://jurnalul.antena3.ro/campaniile-jurnalul/descoperirea-romaniei-06/samadau-fara-noroc-17067.html2 După descrierea lui Ioan Slavici în Moara cu noroc3 Filmul „La moara cu noroc” în regia lui Victor Iliu a fost vizionat de 5.009.055 de specta-

tori în cinematografele din România4 Personajul din nuvelă avea 36 de ani

Lică Sămădău al nostru

Între realitate și fi cțiuneI

Dincolo de personajul literar din nuvela „Moara cu noroc”(1881), studiată în școală, Lică Sămădău este

și azi o prezență vie în memoria satelor din jurul Ineului, care și-l revendică ca fi ind al lor. Referindu-se la actualitatea lui Lică Sămădău în zonă, jurnalista Ioana Gavriliu scria în 2006 , într-un articol publicat în Jurnalul.ro, că, „de când

(oamenii-n.n.) au văzut la televizor fi lmul „Moara cu noroc” au apărut urmași ai lui Lică Sămădau și vreo trei mori cu noroc. Pen-tru localnici, povestea lui Slavici despre oamenii din jurul Ineului a devenit o telenovela”.1

Examinând informațiile vehiculate prin sate, descoperim, odată cu trecerea în nefi ință a celor care l-au cunoscut direct, o opacizare a persoanei reale, care l-a inspirat pe Slavici, ce merge până la sub-stituirea acesteia cu personajul nuvelei. Oamenii de azi sunt convinși că Lică Sămădău a fost „porcar dar om cu stare, ce purta cămașă albă subțire, pieptar cu bumbi de argint și bici de cărmajin, cu codiștea de os împodobit cu fl ori tăiate și cu ghințulete de aur, a fost un om aspru și neîndurător, care știa toate înfundăturile, cunoștea pe toți oamenii buni și mai ales pe cei răi, de care tremura toată lumea”. 2

Ecranizarea nuvelei în 19553 a complicat lucrurile și mai mult, descrierea lui „Lică” începând să coincidă, ca aspect fi zic, cu Lică din fi lm (interpretat de Leo Barton).

Mai mult, prezentat în fi lm ca „tâlhar la drumul mare”, lui Lică Sămădău i se construiește în zonă și o identitate de lotru.

Încercând să schițăm o biografi e a omului care l-a inspirat pe Slavici, putem spune că acesta s-a născut pe la mijlocul secolului al XIX-lea4 și pare să fi fost un țăran înstărit, care creștea și făcea comerț cu porci, ca mulți alții din Câmpia Aradului. Conform documentelor vremii, porcii din acest teritoriu se vindeau la Viena. Lică Sămădau n-a fost „un porcar” ci mare proprietar de porci, cu oameni plătiți să se ocupe de animale.

Mediatizarea lui Lică Sămădău, prin nuvela și prin fi lmul, care îl leagă de zona Ineului, justifi că numeroasele încercări de a afl a informații despre omul real, despre familia și urmașii acestuia.

În investigația făcută în anul 2006, Ioana Gavriliu a descoperit

TRAD

IŢII

Rut Mercea, Tâlharul pedepsit

urmași de-ai lui Lică Sămădău în Mocirla (azi Vasile Goldiș). Mo-

cirlanii susțineau atunci și poate mai susțin și acum că, din acest

sat a plecat Lică cu porcii și a făcut avere. Întrebată, Cătița Pele - la

acea vreme de 90 de ani, adică cea mai în vârstă femeie din sat-

povestea că soția lui Lică, cu care a avut mai mulți copii a fost

Nișcuța. Tot ea a refăcut din memorie și „arborele genealogic” al

Sămădăului adică al Panteștilor, de la Budău la Todor, la Păvălișcu

și Dihu.

Dihu, pe numele lui Florea Pantea, la vremea anchetei din Mo-

cirla de 40 de ani, semăna cu personajul literar al lui Slavici, fi ind

și el „cu ochi verzi și cu sprâncene unite”. În articol, Ioana Gavriliu

consideră important să specifi ce că, bătrâna Cătița văzuse fi lmul

„Moara cu noroc” și era convinsă că Lică cel adevărat era cel văzut

pe ecran.

(Continuare în numărul următor)

Dr. Rodica Colta



Despre târgurile din judeţul Arad

În viaţa comunităţilor rurale, dar nu numai, târgul este, alături de sărbători, unul dintre cele mai importante

evenimente. Pe lângă funcţia de schimb economic, târgurile sunt şi adevărate manifestări socio-culturale. La ele participă toată lumea, indiferent de sex sau vârstă. Sunt locuri de întâl-nire pentru oameni din medii sociale diferite, din regiuni diferite, de diferite etnii, sunt locuri de întâlnire a mai multor moduri de viaţă. Aici se schimbă impresii, idei, gusturi, se stabilesc relaţii sociale, uneori chiar de rudenie, se leagă pri-

etenii şi tot aici exista, pe lângă piaţa de mărfuri, şi o piaţă a muncii. Aici se făceau angajări şi pentru zone destul de îndepărtate faţă de locul târgului.

Târgul este de fapt sărbătoare. De altfel, zilele de desfăşurare ale marilor târguri erau şi zile de sărbătoare. De exemplu unele târguri se ţineau de Sfântul Toader (Hălmagiu), de Sfântul Ilie (Găina), de Sfântul Dumitru (Arad) etc.

Participând la târg, lumea se îmbrăca frumos, cu cele mai bune haine, în timp ce muncile obişnuite, agricole în general, erau între-rupte. Adesea, în ceea ce priveşte mâncarea şi băutura consum-mate la târg, se făceau excese exact ca în zilele de sărbătoare.

O clasifi care a târgurilor se poate face după data de desfăţurare: existau târguri anuale, altele care se desfăşurau de câteva ori pe an, de regulă în funcţie de muncile specifi ce celor patru anotimpuri, altele lunare, altele săptămânale. Ele mai pot fi grupate şi după natura produselor vândute: târguri de cereale, de vite, de animale sau mixte.

În judeţul Arad numărul târgurilor a crescut în secolul al XVIII-lea, ele fi ind încurajate şi de Curtea de la Viena. În acest secol situaţia lor era următoarea: - din anul 1702, Aradul avea dreptul să ţină trei târguri mari pe an. Foarte importante erau târgurile de la Sf. Petru şi Pavel în iunie şi Sf. Dumitru în octombrie. Importante

ETN

OG

RAF

IE

erau şi târgurile de la Şiclău, Ineu, Şiria, Zărand, Chişineu, Ghi-oroc, Şimand, Radna. La sfârşitul secolului al XVIII-lea mai pri-mesc drept de târguri şi localităţile Sântana şi Pâncota în 1768 şi Buteni la 1795. Păulişul are şi el acest drept la 1812.

Existau însă în judeţul Arad şi târguri mai vechi decât cele atestate în secolele XVII-XVIII. Acestea erau târguri tradiţionale, ţinute mai ales în zonele de munte ale judeţului. Este vorba de Târ-gul de pe Muntele Găina (desfăşurat în fi ecare an în cea mai apropiată duminică de Sf. Ilie) şi de Târgul Sărutului de la Hălmagiu (în ziua de Sf. Toader).

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, se remarcă târgurile mari de cereale şi de vite de la Arad şi Hălmagiu. La Hălmagiu erau cinci târguri pe an. La Buteni era foarte important târgul de vite mari, cornute, la Pecica Ungurească (Rovine), Nădlac şi Pâncota se remarcau târgurile de cai, iar cele de oi la Hălmagiu, Buteni, Pân-cota, Cermei.

Pentru judeţul Arad perioada reprezentată de secolul al XIX-lea a fost cea de maximă înfl orire şi desfăşurare a târgurilor.

Sorin Sabău

Târg în Ţinutul Hălmagiului - 1908 Rut Mercea, Melc zburător



Suita de jocuri din Ţara Zărandului

Suita din Ţara Zărandului cuprinde câteva din cele mai reprezentative jocuri culese de-a lungul anilor din localităţi

de deal şi de munte: Dezna, Buhani, Minişel, Hălmăgel şi Zimbru. În aceste localităţi, deşi numărul de jocuri este mai mic, fi gurile de joc şi variantele acestora este destul de mare.

Repertoriul de jocuri situat în bazinul Ţării Zărandului nu este izolat de folclorul coregrafi c al unor localităţi limitrofe din judeţele Alba, Hunedoara şi Bihor, dimpotrivă, el este într-o legătură permanentă şi continuă în toate aspectele de tipologie

şi structură. La baza repertoriului abordat stă Ardeleana bătrânescă, formă veche

tradiţională care se practica în şir, iar elementul principal al jocului este un fel de pas scuturat care predomină toate variantele. Acest tip de joc cu paşi mărunţi şi pliaţi, concomitent cu aceeaşi mişcare a corpu-lui şi a braţelor este prezent în multe localităţi din perimetrul montan al Ţării Zărandului. La acest joc factura polimorfă se manifestă prin simultaneitatea jocului în perechi şi a improvizaţiilor individuale mai ales la fi gurile tropotite şi a unor pinteni.

Suprapunerea pe melodie a tuturor jocurilor din această arie folclorică este concordantă cu predominanţă a ritmului sincopat am-fi brahic.

Montarea coregrafi că pe care o descriem literar şi pe partituri muzical-coregrafi ce începe cu trei cântece din repertoriul ceremonial tradiţional: Răsai soare, Lioara şi Bătuta. Repertoriul este descris cu fi guri şi variante ale acestora şi se continuă cu cele mai cunoscute jocuri din vetrele folclorice amintite: Ardeleana, Moţănesca, Rupta, În-toarsa, Bătuta, Şchioapa, Mărunţica Şchiopătată.

În această suită, Ardeleana cuprinde cele mai multe forme coregrafi ce cu melodii proprii şi fi guri de sine stătătoare: Lunga, Ardeleana măruntă, Împletita, Şchioa-pa-ntoarsă, Smintita, Şirinca şi altele.

Jocul în linie sau în şir este cel care predomină, iar anumite elemente de ansamblu care privesc formaţia şi ţinuta sunt caracteristice întregii zone. Figurile de joc sunt alcătuite din 2-4 măsuri care se repetă într-un mod variabil în funcţie de poziţia şi schema coregrafi că propusă. După cum se obsrevă din desenele dansului, am optat pentru o desfăşurare simplă cu linii, semicerc şi cerc.

Din punct de vedere cinetic, la cele 2 jocuri descrise predomină paşii vârf-toc, paşii tropotiţi, pintenii, paşii încrucişaţi, mişcări de braţe în plan vertical şi orizontal, îndoiri uşoare ale picioarelor fetelor când băieţii execută fi guri de virtuozitate.

La grupa Ardelenelor din Ţara Zărandului, predomină o succesiune de amfi brah cu spondeu în care motivul sincopat începe întotdeuna cu un pas vârf-toc. La Împletita moţănească, alături de amfi brahul din prima măsură, în motivul de bază apare celula ritmică de tipul ana-pestului.

Cel de al doilea joc, Învârtita sau Mănânţaua are mai multe variante cu fi guri şi melodii proprii: Şchiopiţa, Învârtita ruptă, Învârtita moţănească, Învârtita scurtă.

Mărunţica şchiopătată din această zonă are o cinetică asemănătoare cu cea a Ardelenei, cu predominanţă a paşilor vârf-toc, a unor învârtiri în perechi şi a pintenilor bătuţi la sol şi în aer. Caracteristica de bază a jocului este structura lui şchiopătată ce se realizează cu un acompa-niament specifi c zărăndan, cu vioară, contră şi dubă cu cinel. Plim-barea cu paşi încrucişaţi a fost culeasă de la Teodor Costea şi Elena Moş din Dezna, iar o serie de paşi tropotiţi şi pinteni de la Mircea Duma din Buteni în 3-5. 06. 1975.

Viorel Nistor

FOLC

LOR

septembrie 2019 13septembrie 2019

cultural

Artă medievală arădeană: Bizere

Un document din anul 1183 atestă existența, în are-alul ocupat astăzi de satul Frumușeni, din zona

Aradului, a mănăstirii Bistra (sau Bisra) care pe atunci avea hramul Sfi ntei Fecioare. Numele sub care i s-a transmis amintirea este de origine slavă și înseamnă „repede” (s-a păstrat în legătură cu alte toponime chiar așa, sau în formă diminutivală, în numele unui râu și al unui Oraș: Bistrița).

De la Bis(t)ra la Biscere și apoi la Bizere, numele înregistrat aproximativ în acte s-a păstrat mult timp ca atare.

Biserica funcționa deja în prima jumătate a sec. al XII-lea, după cum par să dovedească unele monede găsite sub cel mai vechi strat al pavimentului și care datează din timpul domniilor lui Ștefan al II-lea (1116 – 1131) și Béla al II-lea (1131 – 1141). Asta înseamnă că, zona era deja în sfera tentativelor de prozeli-tism ale bisericii romano-catolice sau că, era încă în vechea dependență constantinopolitană, sub patronaj ortodox.

Difi cultatea de a-i decide clar statutul vine din aceea că, în Regatul Maghiar, de care ținea zona Aradului, dinaștii din dinas-tia Arpadiană au tolerat, o vreme, lăcașurile de cult creștine care se afl au în subordinea Patriarhiei bizantine, chiar dacă treptat, persuasiv, s-a impus ofi cial cultul romano-catolic. Faptul se explică nu doar prin rezistența la schimbare a oamenilor locului și prin acțiunile diplomatice și religioase bizantine și răsăritean-creștine, ci și prin politica de alianțe dinastice a regilor maghiari, unii dintre aceștia căsătorindu-se cu reprezentante ale caselor princiare ortodoxe, iar alții primind chiar o educație în spirit bi-zantin (precum Béla al III-lea, 1148 – 23 aprilie 1196, alias Alexios despot, fi ul unei prințese răsăritene, Eufrosina de Kiev și al lui Géza al II-lea; regele Ungariei între 1172 – 1196).

Deja la sfârșitul sec. al XII-lea locașul de cult este consemnat ca fi ind mănăstire benedictină, semn că prozelitismul romano-catolic dobândise în regiune un sprijin regal consistent. Acum, călugării benedictini deveniseră – grație unei danii regale, cu siguranță – stăpânii bisericii, transformând-o în mănăstire și asigurând propaganda religioasă catolică menită să secondeze opera suveranilor maghiari de anexare la Ungaria a unor noi teritorii. În veacul al XIII-lea, mănăstirea, slujită de douăzeci și trei de călugări, avea un venit anual de 4.000 de bolovani de sare, zestre considerabilă într-o epocă în care sarea adusă cu plutele și cu luntrele pe Mureș, era un bun relativ greu de procurat. Se prea poate ca, la Bizere să fi funcționat și o vamă pe transportul fl uvial al sării.

O mănăstire benedictină fondată nu departe de Orod și, în Banat, de Cenad – fi ecare dintre ultimele două având capitlul

său –, nu putea în-semna, începând cu fi nalul sec. al XII-lea, decât un focar de energie spirituală și culturală catolică în Câmpia de Vest. Ni-velul la care au înțeles benedictinii să împle-tească predica reli-gioasă și parabolele de tip fabulistic pe care le utilizau, pro-babil, în predicile lor construite în jurul unor exempla, este mărturisit indirect, dar elocvent, de fragmentele de mozaic păstrate din pardoseala bi-sericii. Descoperirea acestei piese medievale de mare valoare artistică, deși păstrată numai în parte, a îmbogățit repertoriul moștenirii culturale a României actuale cu un artefact fără egal în regiune.

Ovidiu Pecican

12

ISTO

RIE

Rut Mercea, In loving memory of Bibi


14 septembrie 2019

cultcultural

MU

ZEU

Situl arheologic „Mănăstirea Bizere” (1183)

Situl arheologic Frumuşeni – „Mănăstirea Bizere”

Situl arheologic Frumuşeni – „Mănăstirea Bizere” este situat la 1 km nord-est de localitate, în rezervația

arheologică din extravilanul comunei Frumușeni, județul Arad, în lunca Mureşului, pe malul stâng al râului, în punctul numit „Fântâna Turcului”, unde în anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfi ntei Fecioare Maria. La sfârşitul secolului al XII-lea, Mănăstirea Bizere avea să funcţio-neze ca lăcaş benedictin, afl at sub patronaj regal. Abaţia con-trola transportul de sare pe râul Mureş. În secolul al XIII-lea mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare, produs greu de procurat în acele tim-puri. Din secolul al XIV-lea, mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557, după invazia turcească în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase, mănăstirea nu mai era consemnată ca fi ind funcţională.

Cercetările arheologice (1981-2014)Colectivul șțiințifi c:1981 - Complexul Muzeal Arad - Mircea Rusu, Mircea Barbu,

drd. George Pascu Hurezan2001 - 2009Complexul Muzeal Arad - dr. Peter Hügel, drd. George Pascu

Hurezan, dr. Florin Mărginean, Kopeczny ZsuzsannaInstitutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca - dr.

Adrian A. RusuUniversitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia - dr. Ileana Burnichioiu„Trecerea sitului arheologic în domeniul public al Județului

Arad și administrarea sa de către Complexul Muzeal Arad este absolut necesară pentru demararea unor proiecte cu fi nanțare europeană, atât pentru protejarea și promovarea patrimoniu-lui cultural, conservat «in situ», cât și pentru includerea sitului în rute turistice de nivel european”, dr. Constantin Ioan INEL, managerul Complexului Muzeal Arad.

Expoziția Expoziția „Mănăstirea Bizere - Viața monastică, artă și teh-

nologie”, deschisă la Palatul Cultural Arad/ etaj 2, este organizată în colaborare cu Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia.

Proiectul expozițional, coordonat de dr. Ileana Burnichioiu (Uni-versitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia) are drept scop valorifi -carea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Bizere, comuna Frumușeni/județul Arad, fi ind vernisat în trecut și la Alba Iulia cu prilejul Conferinței internaționale „Monastic life, art and technology in 11th - 16th century”.

Semimaratonul „Bizere” Este un eveniment sportiv, cultural și educativ desfășurat în

fi ecare an la începutul lunii octombrie. Prima ediție s-a desfă-șurat în 2014, iar din 2016, de organizarea acestuia se ocupă și Asociația Turism Alternativ, alături Primăria Comunei Frumu-șeni și Remat MG S.A.

Mai multe detalii:http://www.turismalternativ.ro/ro/bizere/

Adelina Stoenescu


16 septembrie 2019

cultcultural

EUR

OM

ARIO

NET

E

Euromarionete 2019 – șase zile de poveste

O săptămână de poveste. Șase zile cu istorii magice pentru mari și mici. Festivalul Internațional de

Teatru de Animație „Euromarionete” 2019 își deschide porțile, pentru a 20-a oară, între 29 septembrie și 4 octombrie, atunci când, actori păpușari din țară și din lume vin la Arad să farmece publicul de pici, părinți și bunici cu cele mai frumoase povești create în ultima vreme.

„Pe parcursul celor șase zile de sărbătoare teatrală, eroi ai lite-raturii universale, îndrăgiți de copii și nu numai, își dau întâlnire cu publicul tânăr arădean într-o călătorie plină de aventuri uimi-toare - adevărate lecții de curaj, prietenie și încredere, de experiențe numai bune… de povestit părinților!” – spune Christian Caimacan, director artistic al FITA 2019

Euromarionete 2019 prezintă și o selecție de trei spectacole – eveniment, dedicate publicului matur. Este vorba despre: „Eu, Sisif ” - un spectacol care explorează experiența revenirii veșnice a omului la sine (Puppets Lab – Bulgaria), „Jocul timpului” - un spectacol inedit construit de un artist, din șapte povești, regizate de șapte regizori, din șapte țări diferite (David Zuazola – Spania) și „Ole!” - un solo burlesc, uimitor, plin de prospețime și poezie (La Crique - Franța).

Programul de spectacole Euromarionete 2019 este completat de o serie de întâlniri între creatori și spectatori, întâlniri găzduite de foaierul Trupei Marionete, zilnic de la ora 17.00, dar și de două expoziții inedite.

„Pentru a comemora un moment-esențial în existența teatrului de marionete din Arad, ediția aniversară EUROMARIONETE 2019 prezintă în premiera expoziția IN MEMORIAM … 100 de ani de la nașterea celui care a fost fondatorul (în 1951), primul director și mai bine de trei decenii, regizor al Teatrului de Mario-nete Arad - maestrul Cristian Frangopol. Această expoziție este găzduită de Sala Clio a Complexului Muzeal Arad, între 28 sep-tembrie și 14 octombrie” – spune Bogdan Costea, manager al Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad.

Cea de a doua întâlnire plastică prilejuită de Euromarinete

2019 se intitulează „Marionete cu mici secrete” și este inspirată

de „Cartea cu marionete”, volum de poezii scris de Adela-Sma-

randa Ungureanu-Caimacan. Expoziția este găzduită - între 27

septembrie și 11 octombrie - de Galeria „Alfa”, Arad.

Iată însă care este programul complet al celei de a XX-a ediții

a Festivalului Internațional de Teatru de Animație „Euromario-

nete” 2019:

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU DE ANIMAȚIEEUROMARIONETE 201929 septembrie – 4 octombrie

ARAD – ROMÂNIA

PROGRAMUL SPECTACOLELOR

DUMINICĂ, 29.09.2019

11:00 Sala Trupa Marionete

MINUNATELE AVENTURI ALE LUI NILS PRICHINDE-

LUL (4+)

17:00 Întâlnirile 5 o´clock

LUNI, 30.09.2019

9:30 și 11:00 Sala Trupa Marionete

OMUL DE ZĂPADĂ CARE VOIA SĂ ÎNTÂLNEASCĂ SOA-

RELE (4+) (spectacol în limba maghiară)

11:00 Sala mare TCISA

LOOCHY & MOOCHY (12+)


Jocul timpului

septembrie 2019 19septembrie 2019

uralculturalcultcultural18

MARȚI, 1.10.2019


POVEȘTI ÎN PARC (4+)


PETER PAN (7+)


19:00 Sala studio TCISA

EU, SISIF (16+)

MIERCURI, 2.10.2019


O POVESTE ÎNTR-UN ACVARIU (4+)

11:00 Sala mare TCIS

PUIUL DE OM DIN CARTEA JUNGLEI (5+)


JOI, 3.10.2019


LEBEDELE (6+)



JOCUL TIMPULUI (14+)

VINERI, 4.10.2019


PETRICĂ ȘI LUPUL (3+)

11:00 Sala mareTCISA

APOLODOR (4+)

Lebedele 17:00 Întâlnirile 5 o´clock

19:00 Sala studio TCISA

OLE! Întâlnire între un clovn și fl amenco (spectacol pentru

copii și adulți)

Loochy

Rut Mercea, Flower Power


20 septembrie 2019

cultcultural

PER

SON

ALIT

ĂŢI

Sever Frențiu și vitraliile primăriei

Născut în 1931 la Săcuieni - Bihor, pictorul Sever Frenţiu, personalitate artistică remarcabilă, timp de două de-

cenii a condus ca președinte, activitatea fi lialei arăderne a Uniunii Artiștilor Plastici. După debutul său în pictură, cu o expoziţie personală la Arad (1956), a lucrat ca gravor, apoi din 1960 pictor scenograf la Teatrul de Stat.

În 1975, după patru ani de muncă, Sever Frenţiu, a înno-bilat clădirea primăriei prin montarea în casa scărilor pe cele

nouă ferestre mari, a unor vitralii, denumite inspirat: Anotimpurile și lunile anului.

Pe de o parte, a fost estompată lumina care pătrundea brutal și orbitor pe cele trei laturi ale zidurilor, dar pe de alta, astăzi, vizita-torii sunt fermecaţi de armonia culorilor concepute ca o stare de spirit. O lucrare alegorică de mare efect decorativ, în care domniţe cu veșminte lungi medievale, prezintă darurile naturii de peste an. Pe cap poartă broboade scumpe, care le încadrează obrajii și le în-fășoară umerii, prinse în legături complicate.

În mijlocul compoziţiei, ocu-pând ambele canate ale ferestrei, a fost așezat Cronos, simbol al veșniciei, cu soarele deasupra și înconjurat de zodii. Fiul lui Ura-nus Atotputernicul, care aseme-nea timpului înghite totul, inclu-siv proprii săi copii, drămuiește vremea cu vechea clepsidră. Este înveșmântat în purpură roșie, încă tânăr, cu barba scurtă, abia albită, ca un semn de înţelepciu-ne. De o parte și de alta, două câte două ca surorile, se prezintă anotimpurile: în stânga Primă-vara delicată, în haine ușoare, cu ghirlande de fl ori și Vara în culori aprinse și fructe timpurii; în dreapta, Toamna ruginie, cu poala plină de roadele viilor, ri-dicând ca un trofeu infl orescenţa plină de seminţe a fl orii soarelui, privind spre Iarna rece, cu perle sticloase din gheaţă și caierul cu fuior în braţe.

Încă douăsprezece domniţe, câte una pentru fi ecare lună îm-

podobesc simetric, două câte două, golul ferestrelor de pe celelalte laturi ale incintei. Deși diferite, straiele sunt ase-mănătoare, cu linia simplă și faldurile mai puţin ample. Sunt împodobite cu fl ori, fructe și perle, simbol al tine-reţii, împlinirii și al bogăţiei. Unele poartă scurteici evaza-te, de culori diferite, șaluri și broboade înfl orate, cu mâneci largi sau manșete strâmte. Deși masculinizat, numele lor este preluat din calendarul popular: Gerar (Ianuarie), Făurar (Februarie, luna fauri-lor-fi erari care pregătesc fi are-le pentru arat), Mărţișor (Martie), Prier (Aprilie, des-chizător), Florar (Mai), Cire-șar (Iunie), Cuptor (Iulie), Gustar (August), Răpciune (Septembrie), Brumărel (Oc-tombrie), Brumar (Noiem-brie), Indrea (Decembrie). Gesturile sunt delicate, de fe-

c i o a r e visătoare sau ale unor femei împlinite. Deasupra creștetului se afl ă, roza vânturilor în dife-rite culori, înconjurate de alte rozete deco-rative, într-o perfectă armonie a culorilor, inspirată din sobrietatea clasică.

Mutându-se la București a continuat să

expună la saloanele de pictură, artă deco-

rativă și scenografi e din România, Ceho-

slovacia, Italia, Bulgaria, Suedia, Polonia,

fi ind apreciat în literatura de specialitate

ca un suprarealist de concepţie, nu de recu-

zită. A fost un om sensibil, vesel, generos,

care scria cu har și povestiri pentru copii.

A mai semnat vitralii, la Palatul Cotro-

ceni, Sala Basarabilor, Casa de oaspeţi

Olănești.

Horia TruțăAnotimpurile Anotimpurile (2)

Cronos (Timpul)

Programul evenimentelor organizate de Centrul Municipal

de Cultură Arad în luna septembrie

Sunetul fanfarelor

6 septembrie 2019 – Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare,

ora 18.00

Concert cu muzică de fanfare

Participă fanfare din județele Arad și Timiș și Fanfara de la

Bekescsaba - Ungaria.

Festivalul medieval: Aradul la anul 1000 ediția a II-a

13-15 septembrie, Parcul Mihai Eminescu

A doua ediție a Festivalului medieval: Aradul la anul 1000 va

aduce în fața publicului expoziții, concerte de muzică medievală,



PRO

GR

AM

CU

LTU

RAL

demonstrații și jonglerii cu spade, săbii, pumnale și multe alte

atracții.

Festivalul de muzică folk „Folk Maris”

13-14 septembrie, Port Arthur

Centrul Municipal de Cultură Arad va organiza un festival de

muzică folk, printre invitații care au confi rmat participarea fi ind

Ducu Bertzi, Călin Pop (Celelalte cuvinte), Lili Drumeva O’Reilly,

Didina Curea. Desigur că vor fi pregătite şi alte surprize.

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad – luna septembrie

Tabăra de vară pentru muzică de fanfară, Chisindia,

2-7 septembrie, CCJA, CJA

Maratonul dansului și cântecului popular sârbesc, Arad,

7 septembrie , CJA, CCJA, Uniunea Sârbilor din România

Sărbătoare la Ţebea, Ţebea, 7-8 septembrie, CJA, CCJA

Ziua Cânepii, Slatina de Criș, 8 septembrie, CJA, CCJA,

Ansamblul Artistic „Slătioara”

Tabăra de creaţie a tinerilor scriitori, Arad, Săvârșin,

11-15 septembrie, CJA, CCJA

Târgul Internațional de agricultură, industrie alimentară

și ambalaje - Agromalim, Arad, 12-15 septembrie, CJA,

CCJA

Întâlnirea Agricultorilor Maghiari, ediția a XX-a, Arad,

14 septembrie, CJA, CCJA, Asociația Județeană a Gospo-

darilor Maghiari din Arad

Crosul cetăților, 14 septembrie , CJA, CCJA, Asociația

Proactivi pentru Viitor Arad

Festivalul de literatură „DOREL SIBII”, ed. a XXI-a,

Săvârșin, 14-15 septembrie, CJA, CCJA

Comemorarea eroilor de la Păuliș, Păuliș, 15-16 septem-

brie, Primăria Păuliș, Consiliul local Păuliș , CJA, CCJA

Zilele Culturii Sârbe, Arad, 16-28 septembrie, Uniunea

Sârbilor din România, CJA, CCJA

Moștenirea lui Kovach Geza, Arad, 21 septembrie, CJA,

CCJA, Asociația Statuia Libertății Arad

Festivalul - Concurs al Soliștilor de Muzică Populară

Slovacă, ed. XXI-a, Nădlac, 27-29 septembrie, CJA, CCJA

Întâlnirea cercurilor de istoriografi e locală din școlile

cu predare în limba maghiară, Arad, 28 septembrie, CJA,

CCJA, Asociația Statuia Libertății

Festivalul Vânătorilor, ed.a XII-a, Bata, septembrie,

CJA, CCJA

Festival Itinerant Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniș

- Măderat, ed. a XI-a, localităţi din jud. Arad, septembrie,

CJA, CCJA, Primăriile: Șiria, Păuliș, Ghioroc, Pâncota,

Covăsânț

MONITORUL CULTURAL · fara-noroc-17067.html 2 După descrierea lui Ioan Slavici în Moara cu noroc...

Documents

Transcript of MONITORUL CULTURAL · fara-noroc-17067.html 2 După descrierea lui Ioan Slavici în Moara cu noroc...