a p a r e j o i

Lilian M. Andreescu, „Miss Capitala” şi florileP R E f U ţ , ţ 0 k j i ţ l ’ hnh i f’t ip a c o s lr i i

32 PAGINIANUL IV. Nr. - 15 “ A “ ™ 1938

PEN TRU TOAT*IN S T R U M K N r€ L £

Cereţi gratis un cataiofl

Mare A s o r t im e n t

* f t a ! f i la

MORAVETZCasă de Muzică

Timişoara Zilnic facem expe­dieri pretntlndenl

R E A L I T Ă Ţ I L E V I E Ţ I ICât valorează o

W ^H EM E EA a fost comparată cu BiST* t°t ce vreţi: Cu o floare,

cu o stea, cu o bijuterie, ilar valoarea ei in lei noui sau in- lr'q_ monedă echivalentă n'a fost fi­xată. încă.

îmbrăcămintea ei a fost adesea evaluată, dar femeia în sine a ră­mas de nepreţuit.

Letonul M ihail Leppic face o ex­cepţie în această privinţă. IU ştie perfect de bine cate parale face soţia sa, deoarece a vândut-o unui concetăţean de al lui, pentru, suma de.2101 franci francezi, adicH circa l'i.OOO lei. Suma, nu e exagerată, deoarece d-na Leppic e o cucoană corpolentă, care cântăreşte mai bine de 70 kgr. Michk, cumpărăto­rul, avusese întâi intenţia să expor- teze femeia cumpărată America, dar în urmă se răsgândi şi astfel se făcu, că atât vânzătorul cât fi muşteriul s’au pomenit citaţi în fa­ţa tribunalului din Paris.

Insă nu transacţia comercială neobişnuită, de care am pomer.it era motivul intervenţiei reprezen­tanţilor zeiţei Themis, de pe malu­rile Senei, ci. faptul că Michk rănise pe fostul prieten de afaceri la o

■ ceartă.

Dela an timp afacerile celor doi tovarăşi mergeau prost, iar când iestele surit goale, caii se măndn. că între ei. Aşa şi cu Leppic şi Michk, ba primul ameninţase chiar n i moartea ne cel de al doilea, la care ameninţare Michk răspunse cu. fapte: răni pe adversarul său. cu un obiect contondent..

Fiind citaţi la tribunul se desvă- ,/ui ?}' afacerea cu soţia vândută — limbii, tăjgăduiră. târgul, dar in cele din urmă trebuiră să. mărturiseas­că negoţul.. Vânzătorul a fost con­damnat la o lună închisoare, şi cincizeci franci amendă, cumpără­torul doar la ItlO franci amendă, păstrându-şi libertatea ...

£emee. — Soţul, am antu l şi factura. — Este bărba tu l dator să achw socotelile nevestii ? - Deputatul din Bekes. te

E altfel relaţiile conjugale capătă din .ee în ce forme mai ciudate. Eternul tri-

unghiu: soţul, soţia şi amantul sau amanta rămâne triunghiu (luând doar uneori aspecte de poligon) dar e privit printr'o prismă mora­la cu totul diferită.

la tă de pildă un caz întâmplat la Berlin.

Soţia unui mare industriaş din capitalii Germanei întreţinea, cu ştiinţa soţului legitim, relaţiu i de dragoste cu un tânăr simpatic, ca­re contribuia la achitarea notelor provenite dela diferiţii furnizori ai elegantei cuconiţe. Dar legăturile de dragoste nu au o durată veşnică. Intr'o bună zi junele se plictisi de dulcineea lui şi „o abando: ă A d i c ă nu rupse imediat toate, relaţiile. Mai avea.pe ici colo întâlniri, în lo­caluri publice, se arăta acelaş ca­valer generos când era vdrba de a- chitarea unor sume mai mici. Dar când se prezentă o factură pentru rochii şi blăni.,în valoare de peste câteva m ii de mărci, ex-amantul refuza net plata, indignată, trtr'un torent de lacrimi, doamna povesti întâmplarea soţului. In sufletul a- cestuia clocoti năvalnică revolta bărbatului înşelat... în socotelile sale, şi ceru deci socoteală tânăru­lui. Nu pentru faptul că se bucurase de graţiile soţiei sale, ci pentru re­fuzul de-a figura, mai departe ça bancherul casei. Discuţia degeneră în cearta, cearta în bătae... Gustu­rile şi moravurile nu se discută....

E rol covârşitor joacă toale­tele soţiei în căsnicie — sav mai bine zis achitarea lor—

o dovedeşte şi următoarea în tâm ­plare, care de astă dată ne duce în provincia franceză, în oraşul Lille.

Tribunalul din acel oraş a hotă- rit, că soţul nu este dator să plă­tească. unei case de mode. factura.

O

• • WHHHH . tMIMHIHt

pe numele soţiei. E drept, că nu e vorba de o deciziune formală gene­rală, ci de un caz particular. Jude­cătorii au găsit de cuviinţă că un salon de mode, care furnizează li­nei burgheze rochii în valoare de 60.000 franci francezi, in timp de un an şi jumătate, ar fi trebuit să-şi asigure în prealabil, consim­ţământul soţului. Marile case de mode sunt revoltate. P ână acuma ele tocmai îşi îndemnau clientele la comenzi mari, ştiind pe soţii res­pectivi solvabili. Acum chestiunea se pune altfel: Deşi perfect solvabil, soţul se opune să încurajeze luxul exagerat, al soţiei şi nici măcar pe amantul salvator nu se mai /iot bi­zui furnizorii. dovadă cazul dela Berlin. Economia rezultată prin verdictul dela Lille va contribui oare la prosperitatea Franţei?

IN orice caz bărbaţii însuraţi şi-au câştigat un drept oare cum negativ, dur tot un drept.

Nu mai sunt răspunzători de dato­riile soţiei, care prin aceasta e rea­dusă la necesitatea de a-si face da­toria. la singular, fără de soţ în loc de substantivul la plural, pe la ne­gustori. Intr'o epocă în care femei­le sunt alese în consiliile comuna­le, în parlament, în diplomaţie, ho­tărârea judecătorului, din Lille a fost explicabilă. E adevărat că în Franţa femeia încă nu se bucura de drepturi cetăţeneşti.. Ungaria e mai avansată în această privinţă.O politiciană. maghiară, căreia i se imputase totuş incapacitatea fertie- nină in materie de politică, a răs­puns, povestind următorul fapt au tentic, care denotă capacitatea li­nei anumite categorii de. politicieni.O deputăţie de ţărani dintr'un sal maghiar se înfăţişează la ministru la. Budapesta, pentru a se plânge împotriva perceptorului neomenos şi a felului său brutal de a incasa

M ARCA MONDIALAU L T I M E L E C R . F A I I U M IARTISTICE 51 SERVICII MODERNE

birurile. Ministrul e penibil sionat de această jalbă. PUne cretarul său să noteze toate apoi se întreţine ca deleqatii

— Din ce district electori,i '— Din districtul. Bekes.— Şi cine e deputatul ’ Ţăranii, vădit încurcaţi se

unul la a ltu l şi şovăe. Mspuni, vreau să ştiu, cine e deputat,n slru, care nu se ocupă cătusi puţin ele plângerile îndrepta ale alegătorilor săi.

Ţăranii sunt tot mai slunje, Nimeni nu răspunde. Atunci nistrul se adresează secretam

Vezi in lista deputaţilor em a esul districtului Bekes şi apoi daogd: Par atât de tâmpiţi, ţUn ăştia, că habar nu au cine e ir tutui lor.

Secretarul pleacă şi se înapoi, peste puţin cu lista. Băsfoeşte n vos filele unui cuet iar minut aşteaptă nerăbdător răspunsul.

—• Ei, nu-I găseşti? Secretarul se face galben

ceara. Nu îndrăzneşte să ăeşthi gura, subliniază cu un creion n numele deputatului şi întinde, a tul ministrului. O clipă de tău solemnă şi jenată. Ministrul k bde câteva cuvinte, neînţelese, a\ aruncă, lista pe masă şi sfinţiei dignat, secretarului?

—■ Atâta lucru zău c'ai fi treii să ştii si d-t-a, că eu sunt deputat din Bekes!

O atare lipsă de memorie, sui ne politiciană ungară, nu prea ei putinţă, la o femee!

D. Gr.

/ â 6ia .* v U

cjxJ I qÎ, c a J l i h A a

iLuX'UL/ tcaXlZ.

ia .

* i W t T n ^ J L , a tâ - H

Cm

NOT E MUZICALE

FAUTATÜA I LUST« AT A 13 Martir <<m

PAGINA FEMEII

Fericirea în căsnicie. — Descoperirea făcută de Miss Hopkins. — M isterul cifrelor Cheia caracterului

NA DIN PROBLEMELE cele mai pasionante, pen­tru tinerele fete de astăzi este, desigur căutarea fe-

J-iririi conjugale şi nu de puţine . ,ori, acestea se mărită cu ochii în- |®Thişi, fără să cunoască adevăratul vjtjearacter al viitorului lor soţ. De

■jaci decurge, bine înţeles, nenoro- Brirea, deoarece, în loc să găsească

jfericire în căsătorie, fetele n ’au ..ţbarte decât de lacrimi şi clipe tris-

le. O americană, Mary Aldon Hop­kins, şi-a pus în gând, ou orice

*'preţ, să vină în ajutorul candidate-

jflor la măritiş. A studiat astfel, ne- jwj numărate caractere, a ascultat «confidenţe interesante şi astăzi, a- /irmă că a descoperit secretul căs­

n ic i i lo r fericite. Pentru aceasta, este suficient, ca cineva să-i urme­ze sfaturile, date mai jos.

CUM SE GĂSEŞTE

CHEIA FERICIREIMiss Mary Aldon Hopkins a des­

părţit în cinci grupuri, întrebările, pe care o logodnică trebueşte să le pună viitorului ei soţ şi invers, lo­godnicul, logodnicei lui, pentru a-i unpaşte caracterul cu precizie. Se

înţelege insă dela sine, că răspun­surile trebuesc să pornească din sinceritate.

Când la primul grup, se va răs-upde afirmativ, la o cât mai mare

f nr- i 1.ntrebări- numărul 1 vava inir'U ■ i Cllfra cheiei care vă va iniţia in alegerea soţului. In to-

lrelpUr?h) C'ntK1 §ruPl,ri- Notând ci-fc dnnă Ui ei Peniru fiecare, une-

dupa altele, vom avea cheia

l i ld ă că1*3' Să ne închipuini, delor ■ifirmnt-lla30ntatea răspunsuri- ţ r af rm» 1Ve o avem în grupurile

innt !■ grupurile 2 si 4junt negative. Cheia dată va fi

Jg lată cele cinci grupuri de între-

|g r u pu l I

VlîataaH * Ja rămfti în umbră? Hudele

acter perfect? 31 un Ci|-Kfti curios din fire?

nişul în'Vare sTai?1 h ‘mbi deseori

'«•crcârc^cnArt* ‘nt cesar să Pui la IU Place a -U - Prietenik>r ?

a ln'atun certurile?

C R U P U L î i

V M t o ï ï ï l i i Î ' , ’ H m rlfe j"UlJ‘e Persoane >

— Preferi să fii întovărăşit de cineva, atunci când îţi alegi o pă­lărie?

— Iţi place ca altcineva să-ţi a- ranjeze afacerile tale particulare?..

— Ţi-e neplăcut să urmezi po- veţile unui prieten?

- Ai groază de griji?

GRUPUL I I I- Ai putea suporta cu uşurinţă,

o viaţă grea?.— Te îndrăgosteşti uşor?— Poţi să cedezi, —- atunci când

e vorba de lucruri mărunte, bine înţeles —* chiar dacă ai dreptate?

— Ai prieteni mai vârstnici şi de o situaţie socială diferită de a ta?

— Iţi plac reuniunile amicale? —■ Poţi să fii amabil cu persoa­

nele care îţi sunt antipatice?— Ţi-ai schimbat vreodată idei­

le în eeeace priveşte politica, re li­gia şi morala?

GRUPUL IVUrmăreşti să ocupi o situaţie

distinsă ?— Ţi-ar displ.ăcea ca văsăria că­

m inului, să fie desperechiată ?— Ţi-ar plăcea să te ocupi de

afaceri?— Te-ai simţi nenorocit, atunci

când un prieten, ar fi mai bine îmbrăcat decât tine?

—; Iţi place cinematograful?— Ai nevoe de multe costume?

GRUPUL V—■ Eşti credincios prietenilor?

Eşti econom?— Te duci la dentist, îndată ce

ai dureri de dinţi?— Eşti mulţum it de încălţăm in­

tea, pe care o cumperi?— Ai renunţa la plăcerea de as­

tăzi, ca să-ţi îndeplineşti dorinţa de mâine?

— Cei mai mulţi prieteni ai tăi sunt serioşi?

—■ Ai putea să porţi ciorapi re­paraţi?

ÎNŢELESUL c h e il o r

DELA 1 LA 5După cum am spus mai sus pen­

tru fiecare cifră obţinută, există o cheie şi după cum răspunsurile vor fi negative sau afirmative, vor fi mai multe sau mai puţine cifre grupate împreună: 1, 12, El. 234, de exemplu.

Dăm mai jos, toate combinaţiile de cifre, cu putinţă, împreună cu descoperirile făcute asupra carac­terului persoanei, care a răspuns la întrebări.

Cheia 1. — N’ai un caracter demn şi te vei căsători cu mare greutate. Dacă iubeşti însă pe c i­neva, oeupă-te-- serios de el. Sin­gurul fapt care ar putea contribui la fericirea ta, în căsnicie, e că îţi

place să ai un cămin bine aranjai şi că nu eşti deloc dificilă, în ceea- ce privesc calităţile, viitorului tău tovarăş de viaţă.

Cheia 2. — Nu ştii singură ce vrei. Cauţi să te căsătoreşti mai mult pentru o satisfacţie persona­lă. Ar fi mai bine să stai celibata­

ră şi să nu te măriţi, decât în ca­zul, când ai avea un pretendent bo­gat şi pe care să-l iubeşti. Princi­pala ta calitate: economia.

Cheia 3. — Caută să găseşti o fiinţă cu suflet de poet. O persoa­nă simţitoare faţă de frumos, îţi va fi un tovarăş ideal, mai ales dacă vei şti să te adaptezi vieţiilui modeste. Nu eşti deloc monde-

nă ceeace compensează lipsa ta de bun gust.

Cheia 4. —- Eşti foarte încăpăţâ­nat şi obţii totdeauna, tot ce do­reşti. Eşti însă veşnic nemulţumit, deoarece niciodată nu ougeţi în ­deajuns, asupra dorinţelsr ce ai. Deschide bine ochii, atunci când îţi vei alege o tovarăşe de viaţă şi adu-ţi aminte, ba chiar sapă-ţi în c.reer acest lucru, că odată însurat, e foarte greu, să desfaci legătura!

Cheia 5. Deşi nu eşti de o fru­museţe extraordinară, ai totuş ca­lităţi intelectuale, demne de re marcat. Faci bine pentru bine, aio inimă sinceră şi eşti condus în viaţă de credinţa că fiecare trebue să-şi facă datoria. Fiinţa cu care te vei căsători, va trebui să fie demnă de tine şi să-ţi aprecieze calităţile.

Cheia'12. — Desigur că ţi-ai dat bine seama, că secretul fericirii

(Continuare în pag. 6)

F I E C A R E CUTIE MARE CONŢINE UN F L A C O N A S DE PARFUM

SPECIALITĂŢI ALE ACELEIAŞI CASE EAU DE COLOGNE

T O U T E S L E S F L E U R S CHER AMOUR

T A I F U N

<3 Martie l!)3(iREALITATEA ILUSTHa

Opere de artă preistorică

ĂPĂTURILE archeologilor au descoperit, în inima A- fricei de sud, sculpturi datând de peste cincizeci

de m ii de ani, ce nu sunt întru n i­mic mai prejos de operile maeş­trilor din zilele noastre.

Una din cele mai remarcabile bucă{i e un rinocer, gravat într’un bloc de bazalt, ce se găseşte acum la muzeul din Transvaâl, Pretoria.

Mii de ani, această sculptură, a fost acoperită de nisip, până în ziua când o ploaie torenţială a spălat stratul ce o ascundea, sco- ţând-o la lumină.

„Execuţia e magistrală, totul e- voacă viaţa palpitantă“, scrie un expert.

Sculele care au servit Ia realiza­rea acestor opere de artă constau doar din aşchii de piatră.

Roca originală avea o suprafaţă cafenie, sub care se găsia miezul albăstrui de ardezie.

Puţini sculptori moderni pot întrece măestria acestui artist preis­toric.

Un alt capod’operă de sculptură preistorică în piatră, reprezintă un rinocer negru atacând un om. E prima tragedie umană, înregistrată de un artist şi are o vechime de peste cincizeci m ii de ani. Atacul iniţial, înainte ca victima să fie svârlită în aer de puternica lovitură a bestiei înebunite, măreşte înfiorarea; redarea e minunată. Unul din pi-

Hmocer alb de o remarcabila însufleţire, sculptat in roca bazaltică, operămărând cincizeci m ii de ani.

Ceeace e mai ciudat, e că pe o stâncă, în pasul Tsibab din munţii Africei de Sud-Vest s’a găsit repre­zentarea unei vânători de antilope făcută fără îndoială în timpurile din urmă, dar care poartă totuş ca­racterele artei preistorice din pe­rioada magică. Această pictură a fost făcută de Boşimanii Africani, cari aproape au dispărut şi cu si­guranţă au încetat să mai lucreze.

Şe naşte întrebarea dacă aceştia descind deadreptul din oamenii preistorici, sau dacă nu cumva au imitat arta lor, după picturile ră­mase, pe stânci.

artiştilor preistorici,

Pictură pe stâncă, făcută de Boşimanii din Africa de Sud, în tim­purile moderne şi având acelaş stil ca şi picturile preistorice.

cioarele victimei e ridicat în aer iar mâna dreaptă trage cu disperare urechea animalului.

Că în partea de vest a Transvaalului şi în regiunile învecinate a existat în cele mai vechi timpuri un centru artistic tot atât de impor­tant ca şi în Grecia, este acum incontestabil. Arta preistorică a Europei vestice a pornit din aceste părţi.

Profesorul Leo Frobenius, cunoscutul etnolog german a arătat că sculpturile şi picturile preistorice din Africa aruncă o nouă lum ină asupra originei civilizaţiei umane.

Arta prestorică africană se împarte în trei grupe:1. Sculpturi în stâncă, reprezentând animale, cum e rinocerul.2. I icturi de caracter magic reprezentând oficierea unor ciudate

ceremonii, ce s au găsit într’o regiune din partea de Nord a Trans- vaalului.

3. Picturi de caracter religios, găsite tot în Transvaal.f ^.r,e ca acestea din urmă sunt operile aceleeaşi rase, care a

împodobit stâncile Spaniei Estice şi care a ocupat probabil întregul teritoriu din sudul Africei, până în Spania.

Maeştrii primei perioade a sculpturilor, rareori reprezentau omul in operele lor. Puţinele încercări se remarcă printr’o totală lipsă de abilitate. *

Grupa a doua se remarcă prin gustul pentru variaţie, prin mai multa mişcare.

In peştera Khots, sa găsit un tablou reprezentând douăzeci şi şase de chipuri omeneşti. '

Cele din aJ treilea grup se remarcă prin ascuţimi, un gust pentru unghiuri şi o bruscă întrerupere a liniilor.

Multe din aceste desemnuri reprezintă înmormântări. Copaci şi plante sunt executate pentru prima dată, cu multă acuratetă. Culorile

mai Întrebuinţate sunt roşu şi galben aprins

Ciudată pictură pe stâncă, a africanilor preistorici, în stilul religios, reprezentând un om ce îngenunche, făcând un dar.

TOUT LE C H A R .M E D ’ţJNE NUIT D’É T É

LU BIN?APvyPU M E U H P A R A IS

f i Martit i mUBALIÏATXA ILOSTRAî I

Stânga: Un grup de clowni „ama­tori”, în frunte cu veritabilii clowni de circ Caramel- la, Ciacanica şi Bella.

Dreapta:O viitoare (Olguţa Fischman— premiu de fru­

museţe )

Stânga: Valentin Coun

dă (Un boem bine

dispus)O marchiză premială

(Mica Dorina Ostapovici)

Stânga: Marchiza şi pajulJos: Alt grup pitoresc

dela serbarea „D im i­

neţii Copiilor”.

W « Stoletiu Floricele calde!'

Remediul cel mal ban

pentru Îngrijirea 6UREI şi DINŢILOR

ÎS Mari.it taîQ

C U M S Ă N E C Ă S Â Teste să ai mulţi copii ţ i să trăeşti n sută de ani. Nu te mărita cu un bărbat ambiţios, căci viaţa de fa­milie, nu e pentru el.

Cheia 13. — Judecata ta, e până într’atâta influenţată de voinţă, în ­cât îţi va fi imposibil să-ţi faci o părere limpede, despre logodnicul tău. Cerând sfaturile unor persoa­ne desinteresate, vei face cel mai cuminte lucru.

Cheia 14. — Dorinţele tale se contrazic; vei găsi, cu mare greu­tate, un soţ care să-ţi fie pe plac. Vei trăi fericită, numai lângă băr­batul, care te va lăsa să te conduci, după bunul tău plac. Visul tău e să ai o casă frumoasă, mai mulţi ser­vitori, un automobil superb şi cel puţin doui copii, un băiat şi o fată.

Cheia 15. — Nu te vei căsători, cu nici un chip, cu un bărbat cu mustăţi severe, căci niciodată nu te vei putea înclina în faţa voinţei lui. Nimeni nu-ţi va putea modifi­ca apucăturile şi caracterul, care e dintr’o bucată, ca o stană de piatră.

Cheia 23. — Alege-ţi un soţ care să te răsfeţe, pentru că îţi place mult să trăeşti. Mărturiseşte-i toate câte faci. Evită să te căsătoreşi, cu un bărbat din aceia, cari găsesc consolări pentru orice, In mângăe- rile soţiei.

Cheia 24. — Ai un caracter foar­te dificil şi va trebui ca soţul tău să fie prea blând, ca să-ţi îngădue toate capriciile. Nu va fi totuş ne­norocit, alături de tine, dacă îţi va cumpăra cât mai des, câte o ro­chie sau o bijuterie şi dacă nu va uita să-ţi facă un cadou străluci­tor, cu prilejul onomasticei. Nu­mai astfel te va putea câştiga.

Cheia 25. — Eşti făcută să as­culţi de un soţ, care îţi va vorbi cu convingere. Roiul tău va fi să

le supui, nu să comanzi. Ocupă-te de pălării, de rochii, de arta culi­nară şi nu discuta In nici o ocazie, despre politică sau religie.

Cheia 34. — Nu eşti de loc coap­tă,_ în momentul de faţă, pentru măritiş. E cu putinţă totuş, să-ţi schimbi ideile căci ai un caracter foarte influenţabil. Nu comite im ­prudenţa de a-fi lua de pe acum, un stăpân pe cap, căci vei regreta în viitorul cel mai apropiat.

Cheia 35. — Judeci, de obiceiu, ou multă înţelepciune şi eşti capa­bilă de hotărîri inteligente. Căsăto- reşte-te cu un om, care va avea încredere In sfaturile tale dar e- vită să i le dai, atunci când nu ţi le va cere spre a nu-ţi atrage unele reproşori, când vei da greş.

Cheia 45. — Te vei căsători cu un bărbat bun, care se va închina în faţa tuturor fanteziilor ce vei a- vea lăsându-te să faci tot ce vei dori. Cum eşti foarte cheltuitoare, va trebui — bine înţeles, -— să fie bogat ca să-ţi poată sta la dispozi­ţie, în orice împrejurare.

Cheia 123. — Dacă te vei mărita cu un bărbat care se va face că nu vede micile tale defecte, îi vei fi de mare folos, căci eşti foarte inge­nioasă şi ştii să profiţi chiar de pe urma greutăţilor vieţii.

Cheia 12b. — Nu vei divorţa niciodată de soţul tău, căci vei fi convinsă, că nu vei găsi un altul, mai bun decât el. Evită însă, să te întovărăşeşti cu un soţ, care îţi va cere sfaturi.

Cheia 125. — O mână de fier, într’o mânuşă de mătase, iată per­sonalitatea ta. Chiar dacă soţul tău, va fi un om mediocru, vei şti să-l transformi, cu multă uşurinţă.

Cheia 13b. — Eşti foarte reali­stă. Acţiunile şi afacerile care merg bine, te interesează de o mie de

I SALlfATMA ILUSTRU

O R I M ? ( C e a t lB H a n d in p i g , 3 )ori mal mult, decât o descoperire face toate dorintal* n , * ştiinţifică, sau o operă literară. Re- te căsătoreşti cu u n ’nS Vrei cunoşti totuş greşelile ce le comiţi, supună tuturor caTS „ ? e s5

n n f trphrio c i . rdemn, să stea

. _ . comiMSoţul "dacă e tine.

Cheia 135. — Căsătoria ta va dă­râma toate prognosticurile. Sbur- dălnicia-ţi nu va uimi pe soţul tău şi exatravaganţele tale nu-1 vor sur­prinde. E necesar însă, să-ti alegi uri bărbat, care să fie mai mult bo­gat decât inteligent, ca să poţi du­ce la bun sfârşit căsnicia.

Cheia 145. — Vei fi o soţie idea­lă, pentru un bărbat ambiţios. Pă- zeşte-te să te căsătoreşti cu un om, care are un caracter deosebit de al tău. Pune-1 la încercare, ca să te convingi.

Cheia 23b. — Doreşti, cum nu se poate mai mult, să ai un soţ, care să te scalde în lux şi să-şi stea la dispoziţie, cu orice vei vroi. Te a- şteaptă mari desiiuzii. Mărită4e cu un om bogat. De nu, vei fi nenoro­cită toată viaţa.

Cheia 235. — Cum n’ai preten­ţia, să te crezi femeia cea mai in ­teligentă de pe lume, vei fi o bu­nă mamă de copii. Căsătoreşte-te cu un bărbat cum se cade şi afec­tuos şi iubeşte-1. Numai astfel vei cunoaşte fericirea, atât de mult v i­sată, de tine şi de semenele tale.

Cheia 245. — Când îţi cumperi un serviciu de ceaiu, eşti convin­să, desigur, că e de bună calitate, fiindcă l-ai cercetat cu deamănun- tul; pe deasupra, îţi mai şi place. Fă la fel şi cu alegerea soţului. No- tează-ti în minte lista Calităţilor^ce vrei să le întâlneşti şi caută, _fără răgaz, pe acel care le posedă pe toate laolaltă şi nu-1 scăpa din mreje.

Cheia 345. — Tatăl tău, îţi satis-

tău se va întreba deseori, pol trebue să lim itezi p r i i t ;alături de cheia __ Iţi

bune, dar ştii totuş să te meşti şi cu cele de calitM 1 doua. Ia-ţi un bărbat, desp prietenele tale vor vorht „ d bine. Vei fi sofia ideală, pentn? om modest, însă pentru aceash" fi necesar, să te ducă din câni] când, la cinema. ânii 1

Cheia 1235. — Oricare bărbat va înţelege cu tine, numai dac5 „ va fi prea urât şi dacă va fi Ca, bil să te creadă când îi vei siZ că e noapte, cu toate că soarele, străluci pe cer.

Cheia 1245. — Soţul tău va fi, om muncitor. Iţi vei iubi cămin şi-l vei ţine în ordine. Alege-ţi t bărbat cu voinţă cari vei avea i multe ori, prilejul, să te sprijini i energia lui.

Cheia 1345. — Te vei căsăto tânără, căci n ’ai să aştepţi sosiri lui Făt-Frumos din basme. In s tul tău, vei găsi calităţi practic mai cu seamă, decât cele sentime tale.

Cheia 2345. — Mărită-te cu u bărbat, care are multe şanse ( câştig, căci îţi place nu numai gli ria, ci şi banii. înainte de a-ţi 1 ga viaţa de el, bagă de seamă cui se conduce în afaceri, căci dc pi tarea lui actuală, va depinde viiti rul vostru, al amândorura.

Cheia 12345. — Numai ai nevi să ţi se dea nici un sfat, asupra legerii soţului, căci chiar 'dacă vei înşela, vei trage un iusemi profit de pe urma greşelii. Vei soţia ideală pentru acela, care» ambiţia şi setea de a câştiga ave

p. conf. COREU'

T, G. Masaryk la adunarea naţionalităţilor din America, t»

Lumea întreagă a sărbătorit de curând pe T. Masaryk, cu ocazia aniversării a 80 ani dela naşterea sa. Găsim interesant să dăm ceti­torilor noştrii, câteva amănunte a- supra minunatei sale vieţi.

Thomas Masaryk s’a născut în 7 Martie 1850 la Hodonin. Tatăl său, vizitiu pe domeniile imperiale, su­pus deselor mutări, ducea cu sine un cămin sărac şi o familie tristă. Câtva timp Thomas a învăţat pot- covăria şi lăcătuşeria. Dar avea dorinţa să se cultive şi astfel a is- butit să urmeze gimnaziul german din Rrno. Masaryk a fost un elev strălucit.

Izgonit din şcoală, îşi termina liceul la Viena. După ce-şi luă doc­toratul la Viena, studiă un an Ia

Leipzig, Aci cunoscu o sţu , mericană Charly Garrigu , se căsători, în 1878. 0mit profesor la universi (j

ti____ 1 ofili el inite: -din Praga. In 1900 el partidul progresist, nun « ( list, şi în fiin ţă ziarul ,, ciosul partidului. , ti»1.

Opera lu i Masaryk, -rat ’ răsboiului a fost cu a. -]inile midabilă. Organizam! 1 ■ hoslovace în Rusia, lta

rasboiuiui a iosi iu iunir midabilă. Organizanrt i ş prii hoslovace în Rusia, ţta ' ’0psi şi Siberia, desfăşurând _ pidă intensă, până in A® . tru cauza popoarelor -* .’ ol lui Masaryk devine un I 1918 adunareaga îl aclamă in - . prezident al republic ^ar) vace. (D in broşura 1- u '

iri frumos. Nu obicinuiam a să mă joc împreună cit c ceilalţi copii şi nu e- A ram prea sburdalnică.

Singura mea plăcere | era să îngrijesc grădi- S na ce înconjura căsa- ! ţa părintească. îm i plac | florile mai mult ca ori-

ice pe lume...

Am intrat apoi la şcoală.

Când intri în şcoală I !/!c?P . Qnjile. E drept

I Cta ea aTe Părti- ‘ . f i frumoase. Când te

if obicinueşti cu viata a- I ceasta e foarte greu să | e A p a r i i de ea. Liceul ! l-am făcut la Pitarmosi t ; •1 prima zi de sc u Z T v U T minte mea de eon fi Zi - Yedeam mulţi- fi mă simţeam a w ^ ’ n.eci!nosC!lt-i dar maicile r'i l. d e 'Hl ura, dar reuşit să m i cfl ^unatatea lor, au credere dnr S ° are în J ufM în- mat tot liceul i f ' manc&- Am ur-

fost epava c L ^ n i eaf ta ?COală- APiaţa mea. frumoasă d in

în ziaa' le, maicile T ' parasesc ealcge-1 b»ne cu ,nin UU fost aiăt de ram aprouDpe'hali ' u ^ m mu^ Şi e-

i OărescPT e u S n,* ** m ă Călu~imult viÎţa Uni^ L P! acea alât deI ceau.... dar anri! Pe Care ° di‘-

ilue ?“ dorit să urmezi, du-

place. alât de tialcnt... Dar însfâr^it oarecare Mă-mi tn d e p l ln c J r i/ f ’ , P^putănd %rat ca « c r K £ * » * * * **- WOi am dctchU, ca a~'prietenă a me a mai bunii% acest Mau.ţW Imm »tata tm s e S /

ţii, pentrucă n ’am plecat cu gândul să reuşesc, când insă am intrat in finală, e drept, am avut emoţii. La Sinaia, pe lângă faptul că eram e-

snoţionată, a mai contribuit şi obo­seala. Eram obosită de atâta ferici­re. Juriul, lumea, m ’au înconjurat cu atâta simpatie, m ’au răsfăţat ca

pe un copil al lor... Ce frumoase zi­le 1 Singurul regret pe care-l am, e că n ’am avut norocul să întreprind

o călătorie atât de frumoasă, cum o va face „Miss România“. Pentru mine întotdeauna călătoria a fost un m iraj atrăgător. In ţară, am că­

lătorit mult. Graniţa n’am trecut-o Insă niciodată şi la un moment dat, credeam că o să am şansa, să văd străinătatea. Erau iluzii de un mo­

ment, apoi însă, am revenit la rea­litate. Iluziile nu sunt bune la n i­mic. Munca e singurul lucru care dă satisfacţie“.

Un client intră.— „O petiţie, domnişoară",— ,Jn câte copii ?“

— „In trei".Ochii lu i „Mfas“ îm i tpan btută-

ztm . Şi ea i i atealt.— J jci repcdere,

Sus: D-ra Lilliana

Andreescu citind „Re­

alitatea Ilustrată”.

VIA Ţ A M E ACk riră de soare venită prin fe-

I reastră a pornit sa se joace in nărui ,Miss Capitalei . părul negru luceşte minunat, sub

ioCUl JmssTpovesleştermi ceva din

'Amintiri 'din viaţa mea ?... nill copilărie... da. Copilaria cel ,1 frumos fragment din viaţa u-

i om. Este epoca în care grijile ex Ul în care totul ţi se pare

Biroul nostru e intitulat „Isbdn da“, căci dorinţa mea e să mim cesc şi să isbândesc..

Prietena lui „Miss" e o brună sim­patică, cu privirea jucăuşe. In ter­

vine des şi spiritual în convorbi­rea mea cu Miss.

—• „Datorită ei am concurat; eu nici nu mă gândiam“.

— „Ai avut emoţii la concurs“?— „In Bucureşti, n’am avut emo-

Un mare succes al filmului românesc

Viaţa unui oraş

C R ÈM E S IM O N

Discreţia: iată, marea calitate a întregului film. Cu un gest, o m iş­care, realizatorul filmului, reuşeşte să exprime o întreagă stare sufle­tească. Exemplu caracteristic, sunt scenele de la cabaret, unde câteva gesturi şi un tip, reuşesc să redea, toată voluptatea, tot viciul şi tot l i ­chelismul ce pluteşte, în atmos­fera cabareturilor.

Şi apoi contrastul: scena dela pe­riferie, cu petrecerea ţărănească, lipsită de rafinamentul — vulgar în fond, —- al celor dela cabaret.

Contrastul : iată încă un elemem fundamental, care contribue la suc­cesul acestui film . 0 continuă va­riaţie, o neîntreruptă alternanţă, între viaţa de belşug a palatelor, şi mizeria periferiei sărace.

Luând în consideraţie şi perfec­ţiunea tehnică a filmului (supra­punerile, scenele de noapte, dife­ritele poziţii în care s’a aşezat a- paratul) precum şi minunatele pei­sagii din Cişmigiu (adevărate p ic ­turi fotografice) conchidem că

0 scenă din film

D in ce în ce, liniştea dispare. „Viaţa unu i oraş“ , de Jean Mihail,Viaţa începe să clocotească. Fabri- este primul film românesc, carecile îşi deschid largi porţile. Afa- poate sta alături de orice realizarera, au rămas şomeurii. Figurile lor, străină, film care ar repurta mareexprimând, suferinţă, durere, au succes, dacă ar fi prezentat pestefost admirabil trasate. Acel muc de graniţă.ţigară, luat de pe jos, şi supt cu a- Acest flim , a dovedit,ca nu netâta frenezie, de buzele uscate ale lipsesc elemente realizatoare, ci nelucrătorului şomeur, exprimă în lipsesc oamenii, cari să înţeleagăchip minunat şi discret, starea lui necesitatea unei producţii c.inema-m izerj . tografice româneşti şi s o finanţeze.

........... »«»■«»».»«»»»»M..WW ............................. ..................................

Anotimpul frumuşeţei

.ţine tot anul, daca întrebuinţaţi Crema,

Pudra fi Săpunul Simon care suprimă incon­

venientele căldurei fi ale friguluL

Jos: D-ra Andrees-

cu, cu asociata d-sale

în faţa biroului ei din

strada Filitti No. 8.

D-l JEAN M IHAIL

Douăzeci şi patru de ore, de viaţă puternică, adevărată. Douăzeci şi patru de ore de sbucium, de mun­că de petrecere.' Viaţa unui oraş.

Tot filmul, este străbătut, de un puternic suflu de viaţă, schiţată în mod discret, dar nuanţată în chi­puri infinite.

E ora patru dimineaţa. Liniştea, exprimată prin sbor de porumbei, mai domneşte asupra oraşului.

<5 Martie /9S9 MZALlTATEA ILVSritAT

— Reportagiile tr im isu lu i nostru în Galiţia O rientală <—

ORĂŞEL roşu pe o colină. E f Snjatin, unde Ştefan cel Ma­re avea un pârcălab. Pe şosea, un

automobil, pare botul balauruilui de praf ce ridică, în urma lui.

Vagabondez prin Lembergul ve­chi. Uliţe de umbră umedă, de um­bră roşiatică, cenuşie; cartierele moderne din toate oraşele sunt mai puţin deosebite, decât aceste maha­lale, în care te apasă tristeţea vre­murilor.

A fost şi un cartier românesc pe aci; bourul moldovenesc e săpat în zidul bisericii ortodoxe; mai de­parte, o reclamă de kodakuri. Cher- vanele negustorilor moldoveni po- posiau la răspântiile unde azi sunt staţii de taxiuri şi birouri de voiaj.

E pitoresc tipul evreului galiţian, care a coborît până în Bucovina. Explorez ghetto-uri.

O casă scundă şi lungă, ca un tren uitat pe o linie de garaj, gan­guri de umiditate întunecoasă, dau în dosul casei, într’o curte comu­nă, laterală. In fiecare odae, po- şidic. Fecunditate excesivă, care întreţine mizeria familiei, ce se hrăneşte din prăvălioara din faţă. Mii de prăvălioare identice, cu fir­me în hieroglifele ebraice, cu să­pun de rufe, pască ,lumânări, cue. Toate sunt şi ceainării. Toate suni şi hanuri. Unde se vor fi culcând, oare, oamenii aceştia când vreun drumeţ s’ar abate noaptea la han?,.

M’a apucat spire seară, ploaia murdară, în acest cartier. Am nau­fragiat în ceainăria lui Ozev. Nu în­ţeleg boabă din jargonul germano- polono-idiş în care, o femee bă­trână, se răsteşte la mine,mustrân- du-mă cu priv iri bănuitoare. Obo­sit, am eşuat pe un scaun, din ceai­năria pustie şi nu mă gândesc de­cât că, sub fişiul său, femeea a- ceasta are desigur capul ras, după obiceiul galiţian, şi acoperit numai cu o calotă de mătase colorată, cum poartă prelaţii catolici.

Dau din umeri. Când vede că sunt strein, comunică ceva unei fiinţe nevăzute, din odaia din fund. Peste câteva clipe, apare o fanto­mă foarte amuzantă: e un tânăr lung, slab, Intr’un halat negru, drept până în călcâe. Ghete cu gu­milastic. Ce fel de popă a acesta? Pe cap poartă o şapcfi neagră., foar­te ciudată, ca a chassear-ilor din m a r ile caba re te p a r is ia s e seu ea a

U n t e m r e j i t i , a s i

turtită însă, şi cu cozorocul tot de postav negru. De sub şapcă, ies două spirale blonde, ce flutură vo­latile.

Băiatul are o figură galbenă, de limfatic, cu pielea grasă, lucie. Mă întreabă, în panică, într’un jargon care de data asta are ca bază o fran­ţuzească .caraghioasă: ce caut, ce vreau, ce intenţionez să aflu, dece nu vorbesc ?... Bătrâna s’a strecu­rat spre uşa dinspre stradă şi o bă- nuesc gata să dea alarmă. Intr’o clipă, la primele ţipete,, întreg ghet-

to-ul ar fi aci.O liniştesc, cerând foarte firesc

un ceai. Vreau să vorbesc cu tână­rul evreu, dar vorbesc mai mult singur. Acum e taciturn, ermetic, agitat în sine. Abia reuşesc să4 de­clanşez. Am prins, însă subiectul care să-l facă să tresară : călătoria.

Stăm acum amândoi la masă- şi băiatul lini şopteşte febril, ca să nu-1 audă bătrâna :

— Mă chinue demonul călăto­riei I...

Această primă confesiune, trage după sine o tiradă întreagă: 11 cki- nue dorul de ducă, se nelinişteştede cât© ori ved-2 er. străin, da câteori «afi© ferfetedţ}“« 4* striUs*.

— Dece nu pleci ?...— Dece-mi strecori în sân şar­

pele îndemnului acesta ?... Eu nu pot să plec !...

Şi-mi arată cu capul pe bătrâna.— Nu înţeleg, îi spun.— Nu înţelegi ?... Mama...— Dar sunt atâţia cari pleacă...— Eu sunt însă singurul la p ă­

rinţi. Şi tata, a fost ucis...— Un pogrom ?— Nu... Acuma suntem liniştiţi.Bătrâna mi-aduce un ceai turbu­

re ; aburii lu i miros a grăsime.

— Dar cine l-a ucis ? întreb în şoapte pe băiat, dupăce bătrâna s’a depărtat.

Băiatul ezită o clipă. Apoi îşi ră- şchiră degetele subţiri dela mâna dreaptă, pe care o întinde, albă :

— Mâna asta l-a ucis !...— D-ta ?.. Dece ?...Noaptea năpădise ungherele u-

medei taverne de ghrtto. Fereas­tra, pată cenuşie, murdară, spre uliţă. Femeea bătrână, la ua fel de tijghea, părea un ghem de umbră...

Am înţeles d in jargonul chinuit al băiatului, o tragedie petrecută in timpul războiului. Erau în tr’un târg invadat ds ruşi bsţ!, diatr'tis Ir® t& M îtc d la Şîfcst!«*»

— Kalmuk!... Ştii, tribul K muk?.. Se spune că şi azi aceşti aduce sacrificii omeneşti, unor doli îmbrăcaţi în scoarţă de pac...

Ca să se amuze, aceşti sold sălbateci ai Ţarului, din tribul K muk, au pus un revolver în rai băiatului.

Cum mâna îi tremura, solda i-au spus :

— „Sprijină revolverul cu ţes în pieptul tatălui tău... Şi acui dacă vrei să scapi cu viaţă, tragi

Zece revolvere îl ţintiră:— „Haide odată!“...Ce povesteşte oare băiatul aces

cu ochii cenuşii, halucinanţi?... fie adevărat ?...

— Şi ai tras ? îl întreb inirign— Nu... Cum stam cu degetul

trăgaci, ameninţat de zece revol re, tata mi-a cuprins mâna, mâinile lu i şi a strâns încet,1 ce în ce mai mult degetul meu, păsat de mâna lui, mâna wî apăsat la rândul ei pe tragai Eu nici n ’aş fi avut puterea trag... Dar de atunci, împreuna mama, suntem ca doi blest» Tata voia să mă facă rabi... A văţat, am citit mult, noaptea...

A trebuit să fugim de a ■ Dar şi aci s’a aflat povestea tră... Şi lumea e rea, banue»

Un spectru e între w ghettoL. . „

Uneori, cred că şi roa®|]t,;1 doeşte de mine... Cum aş P

PăAiSvăzu?i''tări multe, do»«* Ai văzut Varşovia, BerlinUi

®uI „ fialifAfară, în noaptea rece a.

vântul şueră dramatic, şan 1 tr’un flim sonor.... _ „ ...j,]

Privesc spre bătrâna. P lăsat fruntea pe masă. „

Bătrâna îm i face semn spre tâmplă, că băiatul e, ^ Apoi, plimbându-şi Privî1’ , ar mele deschise, ca şi can într’o carte, şopteşte : .0 ,

— Lemen... Ser— D Krank.... ' mUlt».

Băiatul a învăţat iia înebunit, exagerând pa nară a evreilor pentru , ^ poate teribila poveste ^ rfi.si>oiului e adevărata, 9 .j p gândul său dement, de

ritKctfte, in

Ü tíartie 19ÍÖ

JUD. SOMEŞ

stânga : D-ra Sabina Grigores- cu, care a fost aleasă „Miss So-

m ei".

Jos: D ra Roşia Kontray, cla­sificată a treia.

Stânga: D-ra Steluţa Scrădeanu, avocat, a fost aleasă „Miss Bu­zău” .

Dreapta : D-ra Marioara Bodea, clasificată a 2-a.

D-ra Adela Burmaz, clasificată a doua

JUD. ARAD

CITIŢI

R romanul unui concurs de frumuseţe

E G I N Ă U N A NMiss ««mânii • Miss unlitrse

JUD. STOROJINEŢ

Stânga: D-ra Paula Mixu- zer, „Miss Storojineţ”.

ra Ioana Dafu, ,,Miss Arad"

UNI pentru 48 de ore !:i Budapesta. Voesc neapă­rat să-l văd pe romancie- rul Szabó Dezső, pe mare­

le scriitor al Ungariei, care a pus in uimire toată lumea prin hotă- rîrea lui eroică dar .şi inexplicabi­la de-a rupe cu patria lui, Ungaria, du,pă cincizeci de ani de viaţă pe­trecuţi pe aceleaşi meleaguri, după decenii de creaţiuni literare şi de pamflete politice destinate aceluiaş public şi scrise în aceiaş limbă, — şi - care acum, expatrnndu-.se, vo- eşte să-şi croiască o nouă soartă, într o patrie nouă, pe care a ale.s-o — România,-— să înceapă o viaţă nouă, cu noui plăsmuiri, cu un nu­me nou, Gheorghe Miile.

In tren un gazetar ungur din 0- radia, care face aceiaş drum, spre Budapesta, îmi spune că pe Szabó

Dezső îl pot găsi în orice zi între orele 4 şi 6 într’o cafenea din Buda. Dar a uitat numele cafenelei. Insă poate afla redacţia unui ziar. Şi după amiază la „New-York Kave- haz” îmi va comunica precis a- dresa.

Ziaristul n’a venit la ora fixată, dar am întâlnit în cafeneaua New- York pe un poet ungur din Cluj,- care s’a stabilit la Budapesta.

Acesta mŞ lămuri îndată:_— Pe Szabó Dezső peste o oiră îl

găseşti la cafeneaua „Filadelfia“ din Buda, lângă tunel.

Şi mai găsi de cuviinţă să facă următorul comfentar asupra hotărî- rei romancierului ungur:

— Vrei să vorbeşti, eu, nebunul de Szabó Dezső? Păi, spune şi d-ta nu-i ţicnit acei scriitor care îşi pă­răseşte^ ţara, î^i reneagă neamul

- ca s’o înceapă d’a capo, în altă ţara5 pe care n’o ' cunoaşte încă, nici nu ştie dacă îi va merge mai bine acolo? N’am făcut şi eu aceiaş pro­stie? Am părăsit Clujul, unde-mi aveam culcuşul cald, slujba mea, o- norariul meu, — mânat de un dor nepotolit să trăesc la Budapesta. La început am fost prim it aci cu braţele deschise. Mi s’a dat ee-am vrut. Dar asta a ţinut o lună, două. Acum mă sbat ca peştele pe uscat, şi ce n’aş da să fiu iară la Cluj!... Szabó Dezső e nemulţumit cu situ­aţia lui de aici? Dar singur şi-a creiat această situaţie. E leneş! li place dulcea trândăvie. Dac’ar munci, dac’ar scrie, ar câştiga foar­te bine aici...

Am ascultat pe poet, ferindu-mă de orice reflecţie.

Peste o oră insă, când eram în toiul discuţiei cu romancierul Szá- feó JJeswő, am ţinut să-i îrapfirt#-

şesc opinia de mai sus a compa­triotului său poet. Nu l-a impresio­nat deloc această opinie. Căci era o variantă pe aceiaş temă, pe care o aude de câteva luni, decând s’a răspândit svonul în public că Szabó Dezső se simte cu desăvâr­şire străin, printre unguiri şi că voeşte să se stabilească la Bucu­reşti, fiindcă se consideră român, fiindcă familia mamei sale a fost română, fiindcă are sentimentul Li­nei solidarităţi cu rasa latină, cu naţia română, care a devenit „re­ligia fatală a vieţii lu i” .

— Să muncesc aci, să mal scrin aci? îm i răspunde Szabó Dezső. Dar par’că asta n’o fac şi acuma, n’am făcut-o mereu? Dar mi s’au închis aci toate căile. Nimeni nu-mi primeşte scrisul. Nimeni nu-mi plă­teşte truda mea. Sunt hulit şi boi­cotat, fiindcă eu văd altfel lucru­rile, fiindcă eu lovesc cu biciul şi nu cânt imnuri de mărire pentru stările de aci. Dacă vei citi roma­nul meu „Segítség” (Ajutor) — vei afla cum văd eu Ungaria de astăzi. Romanul acesta este tragedia vie­ţii mele, este tragedia artistului, tragedia intelectualului ca şi tra­gedia ţăranului din Ungaria, adică a acelora cari muncesc şi creiază, dar nu văd rodul muncei lor. In sculptorul din romanul „Ajutor” mă vei vedea pe mine, vei găsi de­stinul meu.

„In opera aceasta am scos ulti­mul strigăt da alarmă şi ştiu că a făcut o straşnică impresiune. Se intenţiona confiscarea romanului. Dar s’a renunţat apoi. Acum e tra­dus şi în limba cehă şi va apare în editura „Société des amis de let­tre” din Praga”.

Ascult şi privesc pe romancie­rul Szábó Dezső. Pe faţa lu i văd mereu aceiaş zâmbet amar şi ertă- tor, citesc mereu aceiaş voinţă ne­înduplecată, hotărîrea de-a înfrun­

ta o lume, numai ca să fie consec­vent cu noua lui concepţie de via­ţă :

- Eu am nevoe de o viaţă nouă, rodnică, în care să simt în jurul gândurilor şi muncei mele pulsa­ţia inim ilor solidare. Viaţa mea de până acum am risipit-o pe stânci sterpe, iar eu vreau să samăn pe un pământ bogat, rodnic şi recu­noscător. Cunosc puternicul senti­ment de solidaritate a'1 poporului românesc, chezăşia sigură a unei evoluţii sănătoase şi nouă!”

Când o figură de elită a scrisului maghiar, cu o sinceritate de rebel afişează acest crez nou revoluţio­nar şi ostil crezului maghiar, —- e- vident că trebue să stârnească cea mai mare vâlvă, cea mai stupefi­ată uimire, cea mai nepotolită in­dignare.

Unii îl socot nebun, alţii cred că glumeşte, iar cei mai mulţi îl con­sideră, la Budapesta, ca foarte pe­riculos statului maghiar şi e tra­tat în consecinţă. E urmărit şi spionat. Fiecare pas a lui e notat şi denunţat. I se confiscă cores­pondenţa, dar în schimb primeşte scrisorile de ameninţare d in par­tea societăţilor patriotice. Se vor­beşte apoi că proprietarul cafene­lei Filadelfia a fost încunoştiinţat că i se va arunca în aer localul, dacă-1 va mai găzdui pe trădătorul Szábó Dezső.

Aşa stând lucrurile evident că creşte golul, în jurul romancieru­lui Szábó Dezső. Viaţa i-a devenit insuportabilă la Budapesta. I s’a tăiat orice sursă de venit. Şi totuş cu o linişte stoică îşi aşteaptă de­stinul.

In timp ce vorbiam cu dânsul, la o masă din cafeneaua Filadelfia, un portretist de mare talent, Iosif Erdélyi, unul din puţinii prieteni ai romancierului, care i-a rămas de­votat, îi schiţează portretul, făcând ultimele retuşări. Este de o fra­pantă asemănare. Nici un fotograf nu-i în stare să fixeze atât de fi­del, pe un carton, chipul acestei personalităţi, cum a făcut-o artistul Iosif Erdélyi, poet şi el, ardelean

unui ţăran ri>l„ân ^şi el, fiulBihor. ...

Trăeşte de ani de zile în n tala Ungariei, unde a dat la I, !' nă opere de rară in sp ira ţin j '' prinzând şi elemente de 'viata °U mânească. Talentul lui j.a fn!", r°- levat şi de poetul Octavian Gm ,

Cu gestul artistului generos“! , darui schiţa aceasta pentru C romana. I-am promis că voi rZ„ duce în „Realitatea Ilustrată” w l portret foarte reuşit al lui Száhi Dezső. “

— „Nu voi pastra nici un cnn tact cu lumea de aci. Niciodată un ma reîntorc pe drumul parcurs , dacă părăsesc un litoral, dau tuturor punţilor de legătură”

Acestea sunt declaraţiile lui Szá bó Dezső: Va părăsi dar pentru" totdeauna Ungaria, o va uita pen tru totdeauna, nu-1 va mai lesa ni­mic de fosta lui patrie?

Sunt cuvinte, sunt hotărîri cari uimesc şi înfioară pe oricine care n ’a re temperament de luptător. Căci ce face Szábó Dezső este e®al cu o autoflagelare. Rău face Unga­riei, dar mai rău îşi face sieşi. La cincizeci de ani să înceapă o e- xistenţă nouă, să ia toiagul pribea­gului, în căutarea pământului fă­găduinţei, în căutare de noui prie­teni, de pâine nouă?

încă o dovadă că nimic calculai nu-i în gestul pe care-1 face acum Szábó Dezső.

— „Singur în noapte, în oarba pustietate, plâng singur plânsul tu­turora. Harfa mea e cimitirul şi pianul meu e marea. Pe ele vâjât bocetul tău greu, torturată inima omenească! Veni-va oare aurora, îndurarea eroică, sfânta unire? O mare, o ţin tirim ! O mizerie umană fără de sfârşit!”. *) L. P.

') Din prefaţa lui Szábó Dezső, la volumul lui de nuvele „Tenger és temető” (Mare şi ţintirim).

XENOPOLD.Un deceniu da la moartea marelui l t t o i l i şl iilo iof A. v itr in* „CXrţll RomAneitl” »»ctrn comemorarea Iul

13 Ma,Ue m o ' REa l i t a i Ua , i u ÿfHAh

De vorbă cu romancierul Szábó Dezső (Gheorghe M;nei

ltJSTT1ATÂ

13 M ur tir ! W

CARE E CEA MAI FRUMOASA:

KNTll'v \ i“f S ' ‘nopţei. Un

^ s s r t t r & z

„Hostie. I domnilor care se a-

S ? î > ^ p ,u’ pe~atât parelung ^ i lJ°fphrilă. Se aşteaptă so-

,Unn 1 ,/n miss- Miss Romama slna a doM ărora 0 societa­ri miss Muntenia^ ^ ^ ^

S o f a l e 'căror fructe luminoase

î ^ t Ţ c u lo r i- n u a i ^

albiniiea'se°'JingT sT V prind 'după!' n ritin neprevăz’ut, in care se crea- % o simfonie a penumbrelor p lă­cută ochilor dar şi mai plăcuta netului înviat deodată pentru vo­luptăţile milenare ale întunerecu- lui şi besnelor, din epoca de pia-

lr<Zvonuri între mese. Un / « « ?/- câtuit din domni m frac cu fizio nomii de copii de doisprezere am Doi cântă din armonice uriaşe cu claviatura albă. Unul dintr o coada de câine flocos, cu clape de alum i­niu. Altul, legănându-se m tr un dans fără coloană vertebrala, sus­pină într’un corneţ-megafon, o ro­manţă sentimentală, în care nu mai cred nici chelnerii.

Frumoasa frumoaselor e’n capul alaiului şi... e mai înmiită şi mai frumoasă ca toţi. Victoria dela Sa- motrace, care locueşte la Louvre, la capătul unei scări monumentale, de unde îmbrăţişează ’n bătaia ari­pelor uriaşe cinci veacuri helent— dacă şi-ar aduna faldurile de marmură şi ar purcede, n ’ar mer­ge altfel. O dansatoare b lo n d ă c a un borcan de miere şi cu surâsul moale peste dinţi albi, « devenii serioasă. Tovarăşa ei, dansatoarea brună, cu privire de extaz între ge­ne bete, a căscat o guriţă extrem de lucidă. Iar dansatorul măsoară profesional, cu o privire de cunos­cător, linia suplă care dansează se- nin, din ceasul în care a fost alun- gată din Puradisul cu mere oprite, această admirabilă parteneră inter­zisă!

Niciun musafir şi nici o volup­toasă a localului select nu se mai ocupă de propriile senzaţii. Marea senzaţie e Regina.

Şi ’n timp ce senină, sigură ’n realitatea existenţei ei, Regina ri­dică modest şi nobil întâiul pahar, in dreptul căruia se ’nnalţă în se­micerc <corolele spumoase ale par­tenerilor, încep pe de lături zvonu­rile părerilor. Doi domni graşi, cu trecut bogat:

— E foarte frumoasă, dar nu îm ­plineşte toate condiţiile.

— De ce?~ întâi: n’are mustăţi. O femeie

Iară mustăţi e ca o nuntă fără lău­tari.

, unde ştii că n ’are?... Tre-ouesa vezi de-aproape. Comitetul a văzut de-aproape şi dacă ’n regu­lament sunt prevăzute mustăţile,Ştu ca le are...

Există un regulament?

n ltZ r„ in C/ ef A aPărut in „Mo­nitorul Oficial odată cu încadra­rea Funcţionarilor.

nirt rPe! nu vezi?... N’are HM o aluniţă. 1n veacul al 17-lea.

femeia fără aluniţă n'uvea nici n trecere. Unele aveau foarte multe. Pe urmă, când stă jos e prea grasă şi când se rid ică’n picioare e prea slabă...

— Probabil că au ates-o studia­tă d intr’un punct de vedere ori­zontal.

— (ironic). Crezi? (Serios). A'u vorbi prostii!... Preşedintele Comi­siei a fost Directorul General al Căilor Ferate, şi ăla se pricepe!...

— Ascultă Nae, m i se pare că Miss România a pus ochii pe tine... Numai la tine se uită! Ce ochii... Să ştii că mâine-ţi cere mânai... Hai să plecăm, dacă nu vrei să cazi în halul însuraţilor...

— De ce?. Să mai rămânem... Las’să se uite!... Nu’mpUneşte toa­te condiţiile frunmseţei absolute, dar ce-are aface?... Până când cu viaţa asta de burlăcie... de baruri... de nopţi nedormite... Se mai uită la mine?

— Da.

Doamna IU. - Ce mă face să cred?... (După o tăcere ca o pro­vocare, hotărât). Ştiu eu ce mă fa­ce să cred!!!. (Tainic) Am văzut-o în trăsură pe Calea Victoriei şi o fată cuminte umblă cu tramvaiul, nu cu trăsura! Ce-a căutat acum două săptămâni la cofetăria Glie rite?...

Tânărul. — Prăjituri!...Doamna III. Şi asta ţi se pair

dumitale moral?... O fată morală, dragul meu, nu mănâncă decât mu­rături. Pe urmă am aflat că mă-sa...

Tânărul. — Să lăiiăm pe mama fetii în pace: ea n’a concurat nici pentru frumuseţe, nici pentru mo­ralitate!... __ _

Doamna III. — Văd eu că-i ţn parte, stricatnle!... Ţi-o fi plăcând fata...

Doamna II. — Fereşte-te, tinere: poamele crude strică dinţii!..

Tânărul. — Şi cele prea coapte,_ stomacul!... Chelner, adu-mi trei trandafiri albi...

In faţa jur iu lu i

sa

— SA stii că mă’nsor... (Tare de lot). Băete, două sticle de şampa­nie bine frapată!

La altă masă, trei doamne, eman ci pate de toate prejudecăţile, în tovărăşia unui tânăr cu monoclu.

Doamna I. — N’am înţeles nicio­dată această etalare a fetelor fru­moase

Tânărul. — Ai prefera sa fie eta­late cele urâte?...

Doamna II. — Niciun fel de eta­lare, dragă. Trebuesc luate de-aca- să, din odaia copiilor, duse la ofi­ţerul stărei civile şi transportate in apartamentul soţului, ales de sfatul rubedeniilor, direct la bucătărie...

Tânărul. — Ţi s’a aplicat acest regim si l-ai găsit bun?...

Doamna III . — Să lasam gluma... E frumuşică fata, ce să zic?... Mi-aj fi făcut plăcere să-mi fie nepoata... Dar nu frumuseţea /ace fericirea.—

Tânărul. — Te cred!- Banu !-Doamna III. — Şi inocenţa!...Doamna I. 'jDoamna II. / ?!■?!...Tânărul. JDoamna III. — l-a ce e buna

frumuseţea fără moralitate. ...Tânărul. — Şi crezi că moralita­

tea fără frumuseţe e bună la ceva Dar ce te face să crezi că Miss Ro­mânia 1930 nu e morală?,,,

Doamna I. \S’ai de gând cum- Doamna II. \va să Irimeţi flori Doamna III. ) urâtei ălewU. Tânărul, (luând trandafirii din,

mâna chelnerului) — Miss Româ­niei? Nici prin gând! Ar fi insta- re, urâtă şi imorală cum e, să nu le ’ Irimeată înapoi! Florile sunt pentru voi, mult adoratele mele a-

mice!... .Toate trei, flatate şi pudice. —

O! Georges!... _ _La masa Reginei, o discuţie m

tre automl unui tratat (ie estetica şi directorul „Realităţii Ilustrate .

Autorul. — Nu zic că Miss Ro­mânia 1930 nu e cea mai Inimoasa fată dintre frumoasele care sau prezentat. E de-ajuns sa-rm arunce o privire din tezaurul de aur topit,

mărgăritare, stele şi mătasea brouş tei dintre gene, ca să ileclar că n’am văzut fată mai frumoasă. Dar pentrucă urmărim să dăm şi noi odată o Miss Universe, cred că ar fi trebuit să num iţi o comisie, nu de artişti, ci de filologi, arheologi şi istorici...

Directorul, (ironic). — Poate şi de geografi?...

Autorul, (serios).— Şi de geogra­fi. Exact. Căci se pare, după ex­perienţele de la Galveston şi de la Paris, că cea mai frumoasă fată este m lădiţa văzută a unui_ arbore genealogic milenar, destrămat şi putrezit în timpuri. Ultima aleasă, Alikia, grecoaica, este de fapt, nu fiica magistratului din Alena, ci fecioara din preajma Partenonului de-acum trei m ii de ani pe care a întâlnit-o Fidias păscând caprele şi care i-a slujit de model, când a sculptai hora zânelor pentru tem­plul depe Acropole.

Directorul. — Teoria ar f i bună, dacă ceeace numim frumuseţe ar fi enunţarea unei teoreme, a cărei demonstraţie decurge fatal. F ru­museţea însă, după opinia mea mo­destă, e un accident — o greşalăa lui Dumnezeu, dacă vrei, care în căutarea ineditului şi în jocul fan­teziei lui halucinante, a căzut în punctul mort al unei perfecte ar­monii, dincolo de care ne mai a- vănd ce crea, ar trebui să se sinu­cidă. Un accident, crecle-mă, şi n i ­mic mai mult: e de-ajuns o singu­ră adiere exagerată a unei nări, o slabă somnolentă a buzelor sau un vădit entusiasm al liniei de sub şa­le, ca perfecţia să fie alterată. Şi Dumnezeu ştie câte curbe suferă de exces de zel timpuriu şi fier­binte...

Autorul. — Ai dovada?...Directorul. — Sigur!..Autorul. — Şi care e?Directorul. — lat’o: Niciodută

n'am dat încă, nici noi, n ic i comi­tetul internaţional, de perfecţie. Miss Universe era alterată de o im- perfecţie a dinţilor, iar Alikia, e simpatic disproporţionată în for­mele trupului — exact ca şi miss România 1929 şi chiar — ce coin­cidenţă în repeţirea exagerărilor la inocentele curbe secundare — miss România 1930!... Noroc că imper­fecţii de asemenea natură se pot, pentru un an doi, înlătura.

Autorul. — Vrei să spui poate că miss România 1930 nu e fru­moasă?... Nu, asta nu se poate spu­ne! Ar fi o exagerare în rău!

Directorul. — E cea mai frumoa­să dintre frumoase! Sigur!.. Te rog s’o vezi însă peste trei lunii...

Autorul. — Mulţumesc!... Am va- zut-o odată şi m i s’au răsturnat toa- te principiile. Dacă rni-o mai araţit odată — mi-e teamă că am sa ma

răstorn eu!... pICK .NICK

Magazinul CARMEN SYLVA Str. lipscan: 80c e l m al m a re m al b in e a so rta t

ROCHIŢE, COSTUMAŞE Şl PALTONAŞEr r i i m o a s i P i N T R U C O P I I

a a M k u M A n t o t t f t , C l i t l l® l® # M M * u v l — ■* ■ • b t Ui I» f â T r i c o t a j e

n

I. Champioana D-na Pop (Bra- ţov). I I. Horosz Bela (Cluj). III. Uhampionnl Papp (C lă i),

IS Marti, 1930

C am p io n ate le de p a tin a j din C lu jREALlTATKA ILV$

STn.\r,|

Vremea, a fost In acest an. cu totul defavorabilă, sporturilor de

iarnâ. La Bucureşti nu s’a patinat,decât câteva zile. Pentru Sinaia, se proectaseră mari în tâln iri inter­naţionale, care nu s’au putut dis­puta. La Braşov si Predeal dease- menea. Săptămâna trecută, comi- siunea sporturilor de iarnă, a dat un comunicat, prin care se amână pentru viitorul sezon, reuniunile dela Sinaia, Predeal şi Braşov.

La Cluj, vremea fiind mai favo­rabilă, s’au disputat de , curând, campionatele naţionale de patinaj.

S’a prezentat un mare num ăr de concurenţi.

Proba de 500 m. viteză, a întru nit la start 12 concurenţi. După o luptă înverşunată, cursa a revenit

lui Fulo (C. P. CI.) care a parcurs distanţa, în 55 sec. 8/10.

Rezultatul technic.1. Fulo (C. P. CI. 55 sec. 8/10.

2. Gaal (CI. M. CI.).3. Guendig.(12 concurenţi).Celelalte două curse, au revenit

lui Vasile Pop, urmat în prima de Fulo şi Gaal şi în a doua de Gor- mos şi Gaal. Popp, a parcurs dis­tanţele în 2 min. 56 sec. şi 10 min. 45 sec.

Campionatul naţional pe 1930, a fost câştigat de Popp Vasile. Locu­rile următoare, au fost ocupate în ordine, de Alexandru Gaal şi Guen­dig.

Campionatul de fi auri disputat între Adalbert Hot"'' ! Ludovig Beke. Titlul a reveni? mului, care a totalizat 180 •" puncte. Ludovic Bella „ „J“' 187 jum. puncte. obtl»

Campionatul de figuri ri a întrunit în start un m areZ" de concurente. Lupta fjnalv ' disputat între d-na Popp (gp s

via), Magda Kiss ,(M. S. E.) <V Gsarbo (M. S. E.) cari au ocupa," ordme, primele trei locuri.

Campionatul de figuri pcrechi

revenit, perechei d-ra Roiache Beka.

Ori cine are posibilitatea să-şi petreacă concediul de vară de la 8— 27 Iulie a. c. făcând un voiaj gratuit Bucureşti-Ham burg-Fiordu­rile Norvegiei (Odda-Nidaros-Aan-

daisnaes-Molde-Merok-Loen-Gud- vangen-Balholm-Hergen) şi înapoi la Bucureşti. Până ia Ham burg cu trenul accelerat cl. 11 iar dela Ham- burg cu cl. 1 a vaporului de lux „Oceana" u companiei internaţio­nale.

1 1 A M B U R G A M E R IK A L IN IR

Spre a face acest voiaj gratuit Strângeţi 6 bonuri dintre acelea ce Se găsesc câte unul in fiece pere­che de ciorapi „Monica“. Trimiteţi aceste bonuri, toate odată, indicând numele şi adresa exactă, Magazine­lor iSQLAVlCI din Bucureşti strada Lipscani No. 37.

D in fiece grupă de 1000 de tri- miţător se va trage anul la sorţi pentru a face cu însoţitorul sau in- soţitoarea ce-şi va alege, voiajul de mai sus. Câştigătorul, respectiv câş­tigătorii, nu au a prezenta decât pa­şaportul căci vizele, întreţinerea o zi la Hamburg, vizitarea oraşului cu maşinile, excursiunile cu automo­bilele in cele 9 porturi din fiordu­rile Norvegiei cum şi casa şi masa pe toată durata voiajului, sunt ab­solut gratuite.

Cumpărând 6 perechi ciorapi „Monica“ fie de namă fie bărbă­teşti până la 15 Iunie a. c. veţi avea cel mai frumos şl plăcut concediu in mod cu totul gratuit.

Decernarea premiilor va avea loc la 22 Iăn ie a. c. în prezenţa unei

•comisiuni ce se va anunţa ulte­rior.

ATENŢIUNE ' Nu uitaţi a cere furnizorului d-voastră să vă elibe­reze odată cu ciorapii „Monica" şi bonul respectiv prevăzut cu stam­pila magazinului.

Bomirile nestumpilate se anu­lează.

Miuutu lusmti c i! o * i > J J J L .» £ î Z

■E n E ' l i 0

T R E C Ă T O R U L IEAMUL cafenelii prin faţa căreia trec In fiecare zi, aburit. Bătrânul, care stă

^ » , J % 0d S “ î i nu.ar.‘.P o p a J :

nelt ‘ i f rămas pe masă, a şters geamul * p r iv e ş t e ,a f ^ c a ^ n n -

‘Ï Ï S n S ^ e î f ï i “ vorbU n?cl odată. Ne cunoaştem de multă vre-,ne deşi nu ne-am salutat încă Există oameni cari se cunosc, îşi itiu numele, ştiu chiar amănunte din viata lor, dar nici nu şi-au vor­bit nici nu s’au salutat vreoda.tă. in ’ziua când un al treilea intervine si le înlesneşte apropierea, dupa obişnuitul „ne cunoaştem din ve­dere”, începe o conversaţie din ca­re se vede că cei doi se cunosc de mult. La urmă se despart spunân- du-şi pe nume, şi adesea se şi tu tu ­iesc. Sunt sigur, că, atunci când întâmplarea va face să ne putem vorbi, bătrânul meu din geam îm i va spune lucruri din viaţa mea, fără să mă mire. De pe acuma ne surâdem cu prietenie şi suntem şi unul şii altul foarte veseli că ne re­vedem în fiecare zi şi la aceeaş orâ. Odată nu l-am văzut vreo două-trei zile, dar în a patra zi când l-am re­văzut, la acelaş loc, îmbrăcat cu a- celeaşi haine, bându-şi cafeaua şi fumându-şi obişnuita ţigară, am priceput din privirea lui, că era tot atât de vS'Sel ca şi mine, că ne-am vâfcut din nou.

E un vechiu pensionar. Vedeţi dar, câ-1 ctinosc. înainte, cum ter­mina slujba la minister, venia glonţ la_ cafenea. Acuiiia vine cu două-trei ceasuri înainte de cum venia de obicei. Citeşte ziarele, schimbă câteva impresii cu un cu­noscut tot atât de tăcut ca şi dân ­sul, fumează ţigara pe care chel­nerul i-o dă fără să i-o ceară şi, picior peste picior îşi soarbe ca­feaua, cu dChi în stradă, urmărind pe trecători şi vehiculele.

atr totdeauna acolo, cum««V ,l£\cUtare colt de stradă gă-

, 1JUn£*rle Ş.J câ în fata Con- n talu'tii găseşti pe comisionari.

oblşnuit cu dânsul, cumH i i r ^ blf nr * CU firmele prftvă- il°r Pe Unde trec şi le citesc ma

o w S 1!; Ş i-el trebuieClts f Csr f iobişnuit cu mine. Şi ca mine tre-

«f* f

buie să aibă o colecţie de prieteni. Distracţia lu i Hti poate fi alta de cât să fie ghifcfeaâcă. Şi eu aş face acelaş lucru, să fiii îh loCtil sâii.

* * *Oamenii cari trec încoa şi încold,

incet sau grăbiţi, singuri, câte doi, câte trei, fac să ne gândim la exis­tenţa noastră, la planurile şi n ă ­zuinţele iiecăruia dintre noi.

De câte ori nu te vezi pe tine în­suţi în persoana care trece dru­mul, în copilul care se întoarce de la şcoală, în individul care se p lim ­bă tacticos prin mijlocul trotoaru-

tate de oră revine agale, plictisit şi preocupat. L-ai ghicit ? Fusese să ia un răspuns sau să încerce o intervenţie. N’a reuşit şi a rămas pe gânduri. Acuma alţii dau peste el şi el nu-i mai bagă în seamă.

Ddi trei inşi vin încet. Din când în când se opresc, cufundaţi într’o conversaţie aprinsă. Sunt oameni de afaceri, cari pun la cale o nouă întreprindere, sau îşi explică pen­tru ce n’au izbutit în alta, făcân- du-şi unii altora reproşuri. Aface­rile se termină sau cu o reuşită, în care tovarăşii se păcălesc, sau cu

lui. Geamul dela care priveşti de­vine ecran de cinematograf.^ Spec­tator, urmăreşti film ul care îţi ru­lează viaţa ta însăşi.

Iată.E ora la care se închid prăvă­

liile. Lucrătoarele şi fetele dela m a­gazine, îmbrăcate cu cochetăria ca­racteristică româncelor, când es pe stradă, caută cu ochii pe furiş, pe tânărul cu care şi-au dat întâlnire, O vezi cum trece de două ori, de trei ori, în cele din urmă observă câ o urmăreşti cu privirea şi îţi zâmbeşte. Când trece ultima oară întovărăşită, are aerul să-ţi spună, biruitoare, uite-1 l-am găsiU

Un domn trece grăbit. Dă peste alţii. îşi face loc să treacă prin- tr’un grup care merge încet. Nu poate să se strecoare şi se coboară de pe trotoar, iuţindu-şi mersul ca să câştige din timpul pierdut, prin zadarnice străduinţe. Peste o jum ă­

ft H artu 1930

d e

A . d e H e r »

un fiasco în care tovarăşii îşi fac reproşuri.

Câţiva băeţi din liceu trec vor­bind tare, sau râzând cu hohote. Fata ere trece pe lângă ei roşeş­te şi se fereşte din drumul lor. Un domn serios trece încet şi mulţu­meşte, moţăind din cap, la salu­tul respectuos al altuia, care tre­buie să-i fie subaltern. Doi — un bărbat şi o femeie — sunt încân­taţi. El o priveşte cu coada ochiu­lui, ea se fereşte să se uite la el.

O! Amintirea dragostelor trecute, ce-şi găseşte prelungirea în alţi doi cari umblă indiferenţi unul lângă altul şi în alţi doi cari au întors capul, ca să nu se salute. Cele trei momente din amorurile veşnice...

Un tânăr elegant opreşte un taxi. Dă adresa şi se urcă radios, con­vins că cei cari l-au văzut bănu­iesc că merge la o întâlnire.

O doamnă tânăra grăbeşte paşii, încotro ? Una mai liniştită, cu pa­chete în mână, se îndreaptă spre casă, unde o aşteptau copiii. Trei ofiţeri au închis drumul unei fetiş­cane, oare gata să plângă se în ­toarce din drum şi îi ocoleşte. Un câine s’a ferit de o maşină şi era să-l calce o trăsură. Un biciclist s’a suit pe trotoar, pentrucă, tră ­sura, în dosul căreia pedala, a sto­pat brusc, lntâlninid un tram ­vai.

* * *

Viaţa ta toată, pe care ai risipit-o fără vreun folos pentru tine sau pentru alţii, îţi trece pe dinaintea ochilor în chipul, atitudinea şi gesturile altora.

Cum trece lumea asta, a iu rită de fel de fel de visuri, ambiţii, năde j­di şi preocupări, aşa ai trecut şi tu odată, moşule, din geam. Ai trăit, ai simţit, ai suferit,, te-ai sbă- tut la fel. Fiecare e o părticică, un crâmpei, din viaţa ta sfărâmată, cum e a tuturora. Pe pungaşul de colo, care trăeşte în veşnică tea­mă, l-ai cunoscut şi tu pe vremuri. Ţi-ai râs şi-tu de domnul cu joben, care trece încântat în Ijm usină şi se m iră singur de cum a ajuns. O fetiţă, cum e aceea de adineaurea, te aştepta şi pe tine cândva. Şi tu te-ai dus să iei un răspuns; şi tu te-ai întors de atâtea ori întrebân- du-te de ce te ocoleşte norocul. Te-ai suit şi tu în muscal, pe vre­muri, ca să ajungi mai repede la femeia care te aştepta dornică, în dosul unei perdele dantelate; te-ai dus şi tu, moşule, să baţi cu nădejde la uşa oamenilor zilei şi te-ai întors plouat.

încetul cu încetul, moşule, obo­seşti. Priveliştea ţi-a îngreuiat pleoapele. Luptând cu somnul, în căldura cafenelii îţi trec prin m in ­te crâmpeie din existenţa ta. Tre­cătorii încep să semene cu tine şi te vezi pe tine în ei. Pe urm ă o- chii ţi se închid de tot. Am intirile se depărtează, se şterg, se pierd departe, departe; abia m ai poţi desluşi ceva din ceaţa ce se aşter­ne între vis şi viaţă, după cum nu se mai poate zări nimic în strada pe care s’a lăsat seara, şi prin geamul care s'a aburit din nou...

A f e c ţ i u n i l e organelor

de respiraţie, răguşeala«

tuşea, catarul bronchial

vindecă

A L O A N E L E

de coafura de dameJ E A N

CALEA MOŞILOR, SO(lângă Grădina Si. Gheoighe)

formează obiectul atenţiunii generale (chiar în rândurile bărbaţilor cari iubesc coafura) fi sunt punctul de atracţie al lumoi feminine elegante fi de nit.

Institut Cosmetic Medical(Institu t de In lrnm usefare)Ştlrbel»Vodă No. 34, Telef. 311/44

DR. F. KOVACSSpecializat la Viena

Soli de piele ţi cosmetici. Diatermi», Raze Ultraviolete, Fizioterapie,

îngrijirea fetei. Distrugerea radicală a părului de prisos, sbârcituri, negi, co- furi, pistrui, semne de naştere. Trata­ment de Întinerire. Cură de slăbiră

locală ţi generlă. Varlce. «te.— Vânzarea produselor proprii. —

NU A V E Ţ I B A N I?CEBETI CATALOGUL GRATUIT

„ R o d u l ”BUCUREŞTI 4.CÂIĂRASIL0R.89.

Vizitaţi Restaurantul Gheorghe

Dumitrescu, Calea Văcăreşti î l

colţ cu Str. Labirint 2. V inuri re­

numite. Bucătărie aleasă. Cham­

brés s parées. Telefon 33/21.

13

L e s q u a tre cré a tio n s

- / °

J . - C . d ’ A h e t z e___2___ ‘>-V- -_ _ ........ ; ; ...____.-■/ ’ ' v;.;

A r c a d e s d e s C h a m p s - É l y s é e s

L’OPÉRA - LA St-MORITZ„ l/h modèle loqiqjuae et bien défini

LA BIARRITZ — LA PARIS se lo n le temps et le lieu...

XII

13 Murtie 1930 BEALITATEA

11

loc de a avem pe seamănă

T*ei filme corecte: „Josephita**—„ Lilac time“ —şi „Fata din America1

Î OSEPHITA” a fost un film co-

r6Un film corect: ani expli­cat odată ce înţelegem prin

acest adjectiv. Filmul corect pre­zintă oarecum un fel de perfecţie negativă: n’are cusururi. In schimb îfare nici-o mare invenţie nici-o aăsire” originală importanta.^Dar n’are defecte. Şi, cum m ar­

tă defect înseamnă clişeu: nare

ANY ONDRA

clişee. Are numai noutăţi; dar nu noutăţi complet nouă, ci doar nou tăţi foarte recente. Utilizează ulti­mele procedee, de curând inventa­te în arta ecranului. Le întrebuin ţează cu tact, bun gust, măsură. Şi astfel, realizează acea „perfecţie negativă” de care vorbiam.

„In „Josephita” subiectul e destul de interesant. Este contrastul din­tre două lumi: cea spaniolă şi cea yankee. Mentalitatea grandomană, obosită a spaniolului, opusă prag­matismului simplist şi întreprinză­tor al americanului.

In două cuvinte : bătirânetea o- pusa copilăriei. Şi, ceea ce-i mai curios: ambele aceste popoare iu­besc aventura. Dar la un ii ea este îmbracata în mânuşi, încurcată în fireturi şi dantele, — la ceilalţi ea se investinantă în asprul costum al S™ ® 1 de '«fru, al acelei haine, despre care, in româneşte se zice ca „duce la tavăleală”. Aşa ni se

două hi mi 1J.lbrăcati eroii acestor mnmpw f V" 6 sunt arătaţi în tr’un h ilr ’nn lnr00/ ,declsiv, precum şi IIfornia ? simbolic: în Ca-ceste m n ™ nelor de aur. A- ceste mine de aur care trp

rfcani ^ Spanioli laciviliz'atip «i - ap¥sul unui stil de

Case v i ' rasantuI unui altuia. Deisaalî nnc» menle’ cartiere. oraşe,

te sunt b i n e T ° nom ii’ — toa' oentru ” " J ;-Cute S1 artistic alese

cele doifă lum i!"' Contrastul

ste^U d * trMb“ ia în toate ace- arătat că am* ales că trebuianografie s™ căn 'Ş' bate de et-

zităţii dintre ceTe d o u ă ^ a s e ^ S a gostea îşi cată de treabă Povestea lui Romeo şi a Julietei nu se va în

“ n S ÎS l' ~ »“

vorîtă din lupta î n t r p r, cu . u r a ls' (Zicem si n J lntre doua rasse.1 em no, aşa, msse_ ca sg nn

zicem „colectivităţi”, sau „grupări sociale” , cuvinte incontestabil foar­te urîte).

Eroina aci e Renée Adorée. Şi c păcat. Căci această actriţă — ade­seori excelentă — nu-i făcută pen­tru rolul „Joşephitei”. Trebue o fe- mee mândră, mai întâi pentr-ucă e frumoasă, al doilea pentru că e spaniolă, al treilea pentru că e no­bilă, al patrulea pentrucă e scăpă­tată, al cincilea pentrucă e scăpă­tată de curând, al şaselea pentru că cel pe care o iubeşte e un mi-

de american, etc., etc.,. Şi în de această mândrie la patrat,

domnişoara Adoré care cu o cusutoreasă. Nu era

nevoie de cine ştie ce talent. Rolul osephitei se „joacă singur”. Dar rebuiau şoldurile şi verva Ia

i şi palme a unei Lupe del sau Dolores Velez (mi se pare

LUPE VELEZ

că se pronunţă invers, dar nu im ­portă, aceste două actriţe seamănă aşa de m ult!) Rolul Joşephitei con­stă din câteva părueli şi câteva să­ruturi (conştiente sau nu, puţin importă). Ş’apoi Renée Adorée nu-i grozav de frumoasă. Ceea ce are mare importanţă în tr’un film „corect”. F ilmul corect, pentru că nu are sarcina de a inventa, pen­trucă puizează cu iscusinţă din ul­timele noutăţi ale altora, îşi poate permite să introducă o mare va­rietate de procedee, o mare bogă­ţie de detalii. Spuneam că poate trata subiectele cele mai dificile. Ei bine, cred că nu-i nici-un su­biect mai d ific il ca frumuseţea fi­zică. Frumuseţea aceasta e^cea mai monotonă din toate. După cinci secunde de contemplare,^— ne-am săturat. Ca admiraţia să dureze trebue să fim amorezaţi. Dar e foarte greu ca un spectator să fie propriu zis amorezat de cineva, făcut nu din carne şi oase ci doar din fâşii de lumină. Excitarea se­xuală e mai uşor de obţinut. F il­mul american adesea o scontează. Dar avem, în toate acestea, inten­ţii şi rezultate străine dp artă. Fru­museţea fizică e o adevărată „pia­tră în grădina” operatorului. Tre­bue apărată de ravagiile monoto­niei. Şi arta e tocmai unul din m ij­loace. Cea cinematografică în de­osebi, căci nici-una nu lucrează aşa de mult cu trăsăturile feţii şi cu i- niţiativele trupului. Se poate zice, fără exagerare, că frumuseţea tru­pească — aflându-se la graniţa în­

tre artă şi sexualitate — a primit dela cinematograf cea mai impor­tantă „estetizare” din câte a căpă­tat vre-odată.

* * *

UN ALT film corect, şi de o ca­litate mai bună decât Jose­

phita, a fost „Lilac Time”, in care joacă Coolen Moore şi o ava­lanşă de adolescenţi frumoşi, ade­văraţi adonişi anglosaxoni. E re­marcabil cât sunt de diferiţi unu! de altul, şi totuş cât de anglosaxoni sunt toţi, dar mai ales cât de egal de frumoşi sunt. Această frumuse­ţe fizică decuplată, colectivă, tot­odată variată şi uniformă, are şi un sens artistic. Ea simbolizează tinereţea, sănătatea, viaţa, în ce are ea mai perfect, opusă primej­diei de moarte survenită la tot momentul. Ce zic: primedie? Cer­titudine ar trebui să spun. Căci la un moment dat escadrila primeşte ordin să nu se întoarcă decât dacă absolut toate avioanele inamice sunt scoase din luptă. Şi nimic nu sugerează mai bine imbecilitatea răsboiului ca această condamnare Ia moarte, irevocabilă, a unui mă­nunchi de tineri zei.

In schimb, răsboiul are o mare calitate. Este excepţional de cine­matografic. Praful, glodul, convoa-

de camioane, coloanele în marş, loziile, luptele, sborul avioane-

COOLEN MOORE

lor, caracterul rapid şi paroxistic al amorurilor, —■ toate aceste de­talii plastice sunt extrem de „foto­genice”. Iată pentru ce răsboiul e una din marile teme, exploatate de ecranul american.

* * *

B N AL TREILEA film corect este acel al Anei Ondra:

„Fata din America” . Este un film Gaumont-nemţesc, dar n ’are ger­man decât origina. Structura e pur americană. E chiar mai mult de­cât americană. Căci acest film — şi în genere toate bucăţile lui Any Ondra — sunt o utilizare metodică şi raţională a „ultimelor noutăţi” încă la modă, în comediile hnoiv- woodiene reuşite. Sunt poate chiar mai bune ca acestea, pentrucă ele sunt oarecum o sinteză a tot ce e utilizabil din technica california- nă în vigoare, o condensare de procedee dovedite eficace şi neînve­chite încă. Este un caz tipic de film corect, film agreabil de vă­zut, bine construit, distractiv şi plin de bun-gust. D. T. SUCHTANU

r e a l i t a t e a ILUSTRATĂ

Cronica cinematografică Poşta noastrăTablou „Aesculap“ al pictorul

Visconte se află expus la depozit de instrumente chirurgicale şi m di cale „Caro! Biinger“ str. Brezoi nu No. 4.

Tabloul e pus la loterie. Cost unui bilet 20 lei. Tragerea se ’ face la 15 Iunie 1930

★

Prim im următoarele:Concursul dv. pentru cel m

bun răspuns cu privire la preferi: ta dată rochilor lungi sau scurt mi-a adus satisfacţie de a se dat preferinţa răspunsului me printre numeroasele păreri prim it

Omagiului făcut „micilor ma chize de altă dată“, cassa Şolavi i-a răspuns cu premiul oferit şi-n mărturisesc plăcerea cu atât mi mult, cu cât costumul „Monics este un excelent produs al aceşti superioare mărci.

Odată cu satisfacţia pentru fr i moşul premiu, îmi exprim admire ţia mea pentru revista „Realitate Ilustrată“.

Jenny Argeşanu

laşi. 28 Februarie 1930.

13 Martie 1930

Rezultatul concursului de logică din „Realitatea

Ilustrată“ No.52

AM publicat o nuvelă intitulat; „Experienţa lui R o b e r

Smithson,“, în care autorul în mo intenţionat a făcut o greşalâ de lc gică, în desondăniântul bucăţii.

Cititorii trebuiau să găsească s ceaistă eroare şi să indice totodati num ărul de concurenţi. Noi ne Ir am obligaţia să premiăm cu cin< m ii lei răspunsul cel mai bun i care va indica totodată num ări cel mai apropiat de concurenţi.

Am prim it în total 1345 răspur suri dintre care 28 exacte.

Greşala de logică era uşor de gi sit: autorul nu avea de unde ci noaşte cele întâmplate în lună. c eroul nuvelii. atâta vreme cât o cesta rămăsese acolo.

Am acordat premiul domnuli Vasile Sulcină, student Iaşi, car dând ră spunsul exact, a in di ce totodată şi numărul de 1350 răi punsuri.

Au m ai răspuns exact, dând îr să cifre mai depărtate, următori:

Maria Dercaci, Noua Suliţă, juc Hotin; C. Sebastian Popescu, stu dent, Roşiori de Vede; Cornelii Antonescu, Bucureşti; Nicolae Chi rită, Galaţi; Lt. Dincă C-tin, Aiud I. Polincovschi, Teleneşti, jur. Or hei; Const. Horjea, elev an. 1 şcoala Navală. Constanţa; Emil Vi ciu, Cluj; A. JKiculescu, Poduri-Ba cău; Jean Goldsman, Galaţi; F Carmen, Diciosânmartin; Căp. Po povici A., Bistriţa-Năsăud; G. fi Delatureni, Turda; Gigei Negreanv Craiova; Dorel Gh. Theodoresci student. Bucureşti; Ionel Stoenoi student, Bucureşti; Minerva Păci rariu, Aiud; Maria Praporgesci T. Măgurele; Lucreţia Lazăr, S biu; Isac Rosenberg. Secureni (ju< Hotin); R. Goldstein, Burureşt Constantin I. Asmarandei. prim î ria Moineşti; Carol Pomerant Braşov; Stoian N. Gheorghe, Pri deal; Valeant Eusebie, studen Cluj; Todosi Toader, Gura Humi rului-Bucovina; A. Merzianoc. Ch şinău.

15

h E a l i î a t e a i l u s t r a t ă

Acest chioşc, In care se vinde „Ice cream" (Un fel de îngheţată) se găseşte în California şi reprezintă o bufnită uriaşe. Ochii mari ai bufniţei sunt luminaţi în culori in timpul nopţii şi atrag astfel atenţia vizitatorilor.

Regim sionati n

Vapori(V. S: A tămpinal'HambutS

De pretutindiPaul Kern d in BudaDecu , .

de 15 an i fără să doarmă.

Senor Sanchez Guerra, care a vorbit într’un meeting, la Madrid, pentru introducerea republicei in Spania.

l i Marti* I3*S

Regina Victoria a Suediei este grav bolnavă, în momentul cand închidem revista.

iilarioara a Jugoslaviei este o po­pouri lă cu undiţa.

il,,Cleveland” a sosit la Bosto’i J îmbrăcat în ghiaţă. Vasul, a în ­că o zi înainte, pe drumul dela i spre Boston o furtună puternică.

_______________ ___________

j s v d s a s « î * « w s « ! « « z ^ t v ^ i u .

Lecţii de dans pe pătrăţele numerotate

iă. Pătrăţelele numero­tate şi care indică tot­odată şi ternpo-ul sunt cheia acestei descope­riri. O simplă descrie­re, acompaniată de gra­mofon sau de radio, permite învăţarea figu­rilor fundamentale din orice dans.

Violeta Morris a intentat un proces cerând despăgu­biri societăţii franceze de tu­rism, pentru că i s’a refuzat carnetul de şofeur pe moti­vul că umblă îmbrăcata bar-

băteşte.

...- -y minimi j ,_m.i i iii liiiiliir'f" ^Q e c3antă de cinematograf pe bordul unuia d in vapoarele

societatii trans&lqntice franceze.

Cunoscutul profesor de dans prin radio, Wat- ter Carlos, a prezentat presei şi o descoperire, care produce o întrea­gă revoluţie in pedago­gia de până acum a dansului. Fiecare poate învăţa, fără nici o d ifi­cultate, acasă, foxtroU- ul, tango-ul şi celelalte dansuri, chiar dacă profesorul nu e de fa-

F V .1

m . tăS k ■____________

13 Martie 1030r e a l i t a t e a i l v s t hatx

Sfaturi pentru frumuseţe Ştiinţa în slujba frumuseţiiAnaik. Reţeta ce v’am prescris niu carbonic 3 gr. Pilocarpină 1

este pentru nas roşu şi lucios. Re- gr. OI ricin 40 gr. Alcool de pa-ţeta cu ichtiol este pentru coşuri, vandula, Acetum vini 75 gr.

Claudia. Pentru nasul roşu, veţi Prea mic. Ca la Miini Stelian.face comprese eu muşeţel ferbin- Salandrera. Indiferent ce me-te şi următoarea cremă: Amidon 5 dic. Orice dermatolog bun.cgr. Vaselină 20 gr. glicerină 10 gr. In urmă pudrare cu talc.

Madélène. Pentru porii dilataţi: Acet aromat 100 gr. amoniac 1 gr.

Pentru coşuri : Resorcină 1 gr. glicerină 20 gr. Apă de roze 50 gr. ac. benzoic 0,50. ac. salicilic 0,50 Rosental. Direct pe adresa mea. Ung. emoliens 40 gr. Ichtiol 1 gr. Tara Kanova. Numele meu ade-

Ni/dia. Pentru petele roşii ce le vărat este Laura din botez chiar, aveţi : veţi şterge obrazul cu apă De ce doriţi să am altul ? Mă bucur de roze 100 gr., glicerină 20 gr., că v’a folosit crema. Contra porilor apă oxiginată 50 gr. In urmă ere- dilataţi ca Madelene. Să ştiţi că un ma. Ac. benzoic 0,50 Hidrochinonă ten de porcelan nu se obţine prin 1 gr. Ung emoliens 40 gr. nici un fel de cremă, liste un dar

Ninon de Vrij. Probabil că sun- natural, teţi anemică._De ce nu utilizaţi ro- Nelu Dax.. Alunele sau punctele şui Leichner în cutii albe de por- negre nu e tot una. Cu alunelele te celan, sau o cură contra anemiei ? naşti, punctele negre le capeţi pe Contra dinţilor galbeni e foarte urmă. Ce aveţi pe obraz ? greu un remediu. Este culoarea lor Subţirelul. Cum domnule, nu ştii naturală. încercaţi săpunul de Mar- dacă ai căzut în foc sau ce s’a în- sdia. , _ tâmplat eu dumneata ? Dacă ai fi

Severo Torelli. Iată un client căzut în foc, ardeai complet şi c„a,*]e vrea cu tot dinadinsul mus- nu-ţi pierdeai memoria, pe cealaltă tăţi. Cum Domnule, în ce secol lume. Eşti fenomenal. Aşa n’ai ars trăeşti ? Nu cunosc alte procedee dar ţi-ai pierdut memoria şi sprân- miraculoase de cât raderea repe- cenele. Vei utiliza Pilocarpine 0.20. tată. Cât pentru porii garnisiţi cu Ulei de Vaselină 20 gr. puncte negre şi firişoare de păr Sabina. Alcool de Rosmarin. Da, dff pe nas vă recomand tampona- Crema o puteti utiliza şi pentru rea, seara, cu vată : Ac salicilic 1 pleoape.gr. Resorcine 1 gr. ac benzoic 0.50 Cristinell. Da, recetele ce le dau, gr. Amoniac 5 gr. glicerină 20 gr. Se fac la farmacie. Pentru albit : apa de rose 100 gr. apă oxigenată glicerină cu gălbenuş de ou. Sau 50 8r' _ lapte cu lămâie. Apă de mărar, al-Hq.lma Iolmar. Vă ţrebue un tra- beşte, dar să aşteptăm să crească tahient intern: Drojdie de bere, o mărarul. Veti utilaz : Hidrochinină cură de laxative şi mai ales un au- 1 gr. Spermâncet 20 gr. Ceară albă tovaccm. Consultaţi un medic. io gr. Unt de migdale 40 gr. Zea-

Mia. Unui păr gras şi rar îi fo- m§ de lămâie 10 gr. T-ra benzoe 1 loseşte spălarea odată pe săptă- gr. Apă de roze 20 gr.

g N importanta cea mare luată ■ azi de frumuseţea femeei, nu e de mirare că ştiinţa, pe zi ce trece, a răsturnat empirismul de până mai eri.

Medici autorizaţi, dermatologi şi chirurgi, îşi fac azi o glorie din specializarea în arta înfrumuseţă­rii chipului şi trupului omenesc, cercetând • cu microscopul fie-ce părticică, din derma sau muşchii unui obraz supus tratamentului. La Paris, oraşul unde femeia fru­moasă a avut totdeauna locul u- nei adevărate zeiţe, această parte a medicinei moderne închinată des- voltărei, m enţinem tinereţei şi frumuseţei, a luat proporţii cu­noscute de întreagă lume ştiinţifi­că.

cu produse, toate ieşite din lahn„ torul d-nei dr. Payot-Paris, an neficiat la rândul meu deună-zi de

mână cu apă caldă şi borax. Bindeanu. Probabil că aveţi te-Atlantiada. Nu cunosc eficaci- nuj prea uscat. Utilizaţi crema de

ţaţe acestui preparat. Cunosc însă ]a Cristinell. Părul se închide diningraşarea, _ gimnastica, duşurile blond, cu hene, la un coifeur. Saureci, etc., găsiţi chestiunea desvol- cu Foi de nuc şi Cortesc. China aretata^ in Alma'hahul Realitatea Ilus- 50 gr. la 1 litru apă fierte bine.trata- Lilly Brăila. Citiţicu atenţie ru-

O admiratoare. Strada Corăbiei, brica şi veţi găsi ce vă trebue.nu cunosc exact numărul. Viorel. Nas împodobit cu deli-

Paris. Din nenorocire cu toate cioase puncte negre. Şi mal zicidepilatoarele din lume, părul creşte că eşti urât. De puncte negre scapila loc. Un mijloc eficace ar fi elec- uşor, iată : Calomel 1 gr. Zinc oxidtroliza dar este dureros şi costisi- 3 gr. Taniu 0.05 gr. Pudră de ha-tor. Apa oxigenată concentrată este mamelis 0.05 gr. Ac. fenic 5 pic.eficace, dar cu răbdare multă. Vaselină 30 gr. Ceară albă 3 gr.

O moldoveancă. Să ştiţi că artri- Neta Galaţi. Veţi face cataplasmelismul contribue la căderea păru- calde cu : Tărîţe’ de grâu 100 gr.lui. încercaţi următoarea recetă : Făină de migdale 50 gr. Făină deSpălare săptămânal cu : Radix Sa- ovăz 50 gr. Glicerină 50 gr. Apăponaria_50 gr. Lemn de Panama caldă 9 gr. Apoi crema : Adrena-50 gr. Săpun alb 100 gr. Rhom bun lină 0.05 gr. Ung. emoliens 20 gr.20 gr. Apă de ploaie 500 gr. Apoi Ac. benzoic 0,10 gr. Ac. salicilicreceta : T-ra Capsici, T-ra Canta- 0,20 gr. Hidrochinină 0.50 gr.ride 5 gr. cloral hydrat 5 gr. Amo- LAURA

Tn fruntea cercetărilor şi desco­peririlor cu rezultate uimitoare, stau câteva nume care fac cinste corpului medical francez.

Unul din acestea, al d-nei dr. N. Payot’ care atrage în eleganta sa locuinţă, unde funcţionează zilnic şi o şcoală de eleve studioase, în arta înfrumuseţărei, e înconjura! de tot respectul lumei savante.

Lucrând m ână în mână cu ana­tomia, chimia şi biologia, d-na dr. Payot e inventatoarea noului sis­tem de transformare, reeducare şi întărire a muşchilor feţei a căror tărie, frăgezime şi bună circulaţie sanguină, dă singură tinereţea.

Dintr’un altruism de care numai adevăraţii savanţi sânt stăpâniţi, d-na dr. Payot a căutat să-şi tr i­m ită cele mai desăvârşite eleve în centrele mari ale Europei, şi astfel am avut norocul să avem în m ijlo ­cul Capitalei, destinată elitei fe- menine cocheta locuinţă a d-nei K. din str. Vasile Lascar 9, unde arta, ştiinţa cea mai desăvârşită fac m i­nuni pentru frumuseţe.

In fotoliul larg, în fata mesuţei

am be. iijcu ueun"

câteva clipe de destindere fi,;,* şi morală, ascultând sfaturile di? tinsei d-ne G. K., care cu o J j tate, o ştiinţa desăvârşită, scufot. muşchii obrazului, unei cliente dră gute.

Eram numai ochi şi urechi bine înţeles. Ne fiind prima oară că vi zitam un cabinet unde frumuseţei) e tratată şi îngrijită, m ă aştepta® să văd şi aci ceva identic ca în alt* părţi.

Am rămas însă cu totul uimiţi şi în plină admiraţie.

N im ic din mesagiile superficiale ce cunoaştem. Nim ic din aplicaţii- electrice banalizate. In schimb p ştiinţă de manipulare, de cunoaş. tere a fiecărui muschiu, de o supe­rioritate incontestabilă. Zeci de mişcări, de frăm ântări ca într’b argilă moale, sburau din mâinile ca nişte mari fluturi albi ale d-nei K. Ele atingeau când uşor ca o a- ripă, când puternic şi apăsat, tul ce devenea neted, obrajii ce luau formă rotundă, pleoapele ce deveneau catifelate.

Apoi de sub bandajele răcoritod re, faţa tratată cu atâta meticulo zitate a apăţ-ut ca o roză fragedij. fără ride şi veştejeală.

Ia tă secretul atâtor frumuseţi celebre al Parisului care sexagena­re, au înfăţişare de o rară tinereţe, mi-am zis atunci. în faţa minunei realizată de d-na K.

Cu sfinţenie i-am ascultat în ur­mă explicaţiile. Am aflat că trata­mentul. felul masagiilor, produse­le, variază dela persoană la per­soană, dela ten la ten ca un adevă­rat tratament medical, ce se aplică după exigentele maladiei, iar n» în chip general.

Aceasta, mi-a lăm urit de ce ta lumea toată, numele d-nei dr. Payot, a ajuns celebru şi am feri­cit pe femeile frumoase ale Bucu­reştilor că posedă o concetăţeană. elevă eri a marei doctorese, ma«s- tră nzi. în înfrumuseţare şi întine­rire.

Fnlmev

I

f le n id d e jn a ta s e jWI mODERnEsi STIL

Cosa fCfil.VICTORIEI 50LvinoE jiincHiRiozA

cosan O P T H F I M F D f t e t 2 7 ^ 3 5MQOUPLLOae COOQCTEOlSTlCf

ZBÂRCITURILFde pe fa(ă dispar in 5 minule cu noua des­

coperire vieneză cosmeticul Lichid „DIM"

Se găseşte la farmacii, drouerii, parfu-

merii coafori şi la Farmacia Târnăuceanu

Grivitei 81, Drogueria Arsenescu Victoriei

122, Depozitul oficia! Droguiţ,tilor Princi-

pate'e Unite, 14. Drogueria Alexandriu

Strada 13 Septembrie No. 207, Bucureşti.

UN FLACON 100 LEI, Plus 35 lei porto.

Se e<pediază acolo unde nu se găseşte.

IU I

Confecţiuni CAMILLE BIŞ0F

1

execută ireproşabil R O C H I I , 1 A IL L E U R S şi

MANTEAUX pe preţuri convenabile. = = = = =

Str. Luterană 6. Et. II » Telef. 379*36 (ascenso.)

‘* H ******* ******* tm il « •*» « KUOHMf» (••«*« fff«t

Adio păr a lb ! Adio bătrâneţe

„ I N S T A N T A N E E “este regele vopselelor pentru colorat părul în nuanţe dorite, flac. Lei 100.

Dc vânzare la Droguerii, Farmacii, Parfumerii, Coafori.

D e p o z i t ; B a r a s c h , S i r . R e g a lă 9 , B u c u r e ş t i , I

LEON « ADOLPHEH Ü M Bucarest - Strada Sfinţilor No. 18

Modeles originaux de Paris—amazone. Leurs

créations artistique fourrures. Tailleurs cou-

luriers parisiens. Spécialistes en costumes

tailleur, vetements de sports et manteaxj

EU întrebuinţez numai cunoscuta (

CREMAt i PUDRA $1 LAPTELE d e CRIN

•FLORA*ullHCARI A L B E S C Ş l C A T I -

F E L E A 2 A T E N U L .

P Â R U L IL ÎNTREŢIN CU

CAPILOGENIA R

C O N T R A TRANSPIRAŢIEI

ANTIODORULIL GĂSESC CEL HAI BUN

Bazarul „BUKARA“V A R T A N B A R A G H IA N

Vinde Covoare veritabile garantate

1800 metrul. Expoziţia permanenţi ie Covoare Orientale şi Naţionale

C a l e a Victorie» 44(Pasatfiul Majestic Comedia)

m a r e l e CIRC CEZAR,, , <THATÂ ' 1 ' (3 Martie IfiSO

OEALITATEA i l u s t r a t a

Memoriile Saimosului clovn internaţional Mik-Mak

T o b o g a n u l m o r ţ i i s a u r ă z b u n a r e a f e m e i i u m i l i t e

întreagă literatură descriptivă serve­şte de zeci de ani creerii didactico- romanţioşi din cele 5 continente, începând dela romanele sentrmen-

- â n ă la folositoarea Baedecker, necesar nricănii bun turist, dornic sa-_şi acumuleze u n maximum de cunoştnnţe, intr un m in i­mum de timp, - n’a ramas oraş in cuprin­z i continentelor nedescrvs pe toate feţele.

Si anoi chiar dacă ar fi ramas vreunul şi tocmai în el ar fi descălecat „Marele Circ r L ir ’’ — ar fi o copilărie din parte-mi sa fac pe ciceronele sau agentul companiei Cook 0 şedere de cincisprezece zile sau de o lună într’o localitate, nu îngădtie prea multă observaţiune, din partea călăto­rului. când acesta n’are liberă nici o oră pe zi. Clovn, regisor, secretar, controlor la nevoie — Mik-Mak n’a prea avut vreme să vadă dincolo de pânza cortului, sau de zi­durile manejului. A avut, însă, toată vre- mea să observe viaţa de saltimbanc — caşi a lumei speciale a frecventatorilor acestor feluri de spectacole. Această din urmă lu­me nu e de loc monotonă. Fiecare amo particularitate după moravurile din cuprinsul ţării. Tntre publicul din Petersburg şi cel din Sevilht era atâta deosebire, câtă poate f: între apropierea Oceanului înghe­ţat de Nord şi adierea to-tdeauna înbălsămată a parcurilor veşnic în florite ale Spaniei, lenevită de a- tâta mireasmă.

In contact cu vieaţa şi lumea spaniolă — ne aflam la Sevilla — trupa cam căpiăse. Dacă artiştii de sânge romanic îşi menţineau cal­mul, cei din Nord o luaseră rasna.Trupa malorusă, în special, îşi pierduse busola. Bărbaţii colindau toată ziua după aventuri şi femeile păreau ferm hotărîte să facă să crească coarne de cerb, pe capete­le tovarăşilor, de cari erau legate prin oficiul de stare civilă sau prin libera voinţă.

Par’că şi animalele — cu deose­bire leii — şi chiar amuzantele maimuţe, erau agitate de-o viociu- ne neobişnuită. Cât despre trupa de elefanţi a căpitanului Robert, toate exemplarele se legănau rit­mic, cu picioarele în lanţuri grele, prinse de pardoseală.

drăcoasa Nadia, exuberanta fiinţă pentru care Mik-Mak deve­nise saltimbanc dintr’un om aşezat — ne­bunatica balerină malorusă, luase câmpii. Toată ziua circula prin Sevilla întovărăşită ae-o trupă de ,«banderilos” şi „picadori”, in frunte cu un toreador fermecător şi gro­zav de impertinent. Venia seara la specta-

• «4M

col instalată într’un brek, tras de şase şase cai negri. Când avea amabilitatea să se dea jos, după Nadia, se rostogolia la „intrarea artiştilor”, adică la grajduri, un maldăr de trandafiri şi malorusa in­tra în cabină, târînd aroma petalelor, ca o adiere din grădinile Raiului.

Citiam undeva despre o controversă a- supra reghinei pământeşti unde a fost să fie Raiul. Era vorba de Mesopotaiţiia şj se dădeau temeiuri în sprijinul acestei afirmaţiuni. Fiindcă am văzut Sevilla. cred că Adam şi Eva au cunoscut aci vieaţa, în parcurile veşnic înflorite ale cetăţii ochilor de foc şi pumnalelor re­pede scoase pentru un surâs trădător.

NU UMILI FEMEIA!

Mik-Mak e azi un om cam greoi, fajiii- list, cu nevastă frumoasă şi gospodină, cu copii şi cu datorii. Pe atunci, cum v’am mai spus, Mik-Mak avea optspre­zece ani, n’avea burtă şi ducea o viaţă', u-

soară, deşi trebuia să facă sforţări disperate, spre acheltui un napoleon. ...................

Condus de capricii — de altfel şi mai târziu a dis­perat o casă cu atle sale capricii — Mik-Mak avea o ca­litate: iubia animalele. Poate că şi anumitele sale ca­pricii intrau în această dragoste. Iubia un pui de ti-

.............................. »

groaică viclean şi frumos.

— Nn seamănă cu Nadia? spunea el a- deseaori, tnângâin- du-şi puiul de fiară. N’are ochi vicleni ca Nadia? Şi nu e gaia să-ţi înfigă ghiarele in ochi, ca Nadia?

Această bolnavă a- fecţiune pentru pu­iul de tigroaică, l-a făcut pe Mik-Mak să-l boteze „Nadia”.

Şi cum tocmai în ziua botezului Nadia venise la spectacol cu ultima ei cuceri­re, toreadorul Picas— a rămas încreme­nită zărind pe _Mic- Mak în tandreţă, cu puiul de tigroaică.

— Nadia! Nadia

Miilea Mik-Mak.:— Nadia femeia dracului! conti­

nua clovnul să-şi mângâie anima Iul favorit.

— Ce spune omul acela, frumoa­sa nifia? — întrebă toreadorul ară- tându-mă.

— E nebun!— E singurul adevăr pe care l-a:

rostit de o lună de zile! răspunse Mik-Mak.

Apoi, întorcându-se spre torea dor:

— Mă iertaţi, cabalero. Studiaţi nu numai taurii. Sunt masivi, dar imbecili. Ocupaţi-vă cu maimuţele şi cu tigroaicele. Veţi cunoaşte fe­meile. Exemple vii sunt în faţa dv.

— „Welch“ ! *) strigă Nadia svâr lindium i în cap douăzeci de k i­lograme de trandafiri şi repe- zindu-se apoi asupra puiului de ti­gru.

Se întâmplă, însă, ceva nepreva zut.

Nadia-tigroaica făcu o săritură într’o traectorie scurtă. Atinse cu blana pieptului capul malorusei şi îşi înfipse ghiarele drept în colo­rata beretă a toreadorului, care se

pomeni peste cap, executând un salt mortal cu punctul final într’o grămadă de cenuşe.

Mai e nevoie să spun că cei şase cai au luat-o din loc, în goană fantastică înţepe-

*) Valah—român!

13 Marlit I m

nindu-se Intr’o clae cu ffin? Că un afurisit de grăjdar, veşnic beat, care-şi dospea alcoolul în vârful cian, a nimerit deadura peste torea­dorul, care a început să sbiere ca un măgar? Că Nadia, malorusa, îşi rupea batista de ciudă, că Mik- Mak, executa cele mai fine piruete şi că tot circul se adunase la acest spectacol, rtetrecut în program?

Şi însfârşit mai e nevoie să spun că din acea clipă Nadia ura. Ura omul care o umilise. Că, deci, Mik-Mak era un om condamnat, care trebuia să-şi ia oarecari mă­suri de precauţiune?

Mik-Mak precaut? Prototipul o- tnului distrat, cum putea să fie Mjk-Malt precaut? Putea să se ştie că femeia-fiară e cel mai periculos animal din fauna intercontinentală, mai periculos decât puiul de ti- groaică devenit matur?

TOBOGANUL MORŢII

Inlre exerciţiile pe care le învă­ţase Mik-Mak era linul foarte sim­plu, dar de foarte mare efect. I se spunea ..trambulina morţii“. Din cupola circului cobora spre intrare in culise un plan înclinat, format din scânduri perfect unite şi bine ceruite. Legat de Nadia ea un ba­lot, Mik-Mak se aşeză pe spate, !a capătul de sus al trambulinei, înal­tă de 35 metri şi-şi dădea drumul. Cum capul era protejat de o mască plină cu vată. Mik-Mak nu risca prea mult. Publicul, însă, se înebu- nia după acest exerciţiu care se sfârşia în tr’o plasă bine întinsă.

Să vedeţi însă cum o femee poa­te complica cea mai simplă che­stiune.

A treia seară după scena cu to­readorul, şi dupăce fusese de o dră- gălăşie foarte suspectă, Nadia îna­inte de a se împacheta împreună cu Mik-Mak îl întrebă:

— Dacă am renunţa Ia împache­tare?

— Cum asta?— Ar fi mai interesant. Ne vom

inlănţui şi ne vom da drumul!Mik-Mak a privit-o lung. Dar Na­

dia surâdea. Surâdea ca un copil, care bănueşte că i-ai adus o prăji­tură bună. Aţi putut careva să deo­sebiţi surâsul unei femei sincere de surâsul uneia care pregăteşte o ră­utate? jVîik-Mak n’a reuşit niciodată să facă această deosebire şi va muri lipsit cu totul de educaţie, în această privinţă.

Şi apoi de ce nu? Exerciţiul era

M a U t a t b A H i

prea banal pentru cuhoscâtori şi astfel ar fi devenit interesant...

— .4/ right / exclamă Mik-Mak, hntărîndu-se!

— Bravo Welch! îi răspunse Na­dia surâzând mereu.

Dacă Mik-Mak ar fi privit mai cu atenţie ce se petrecea cu prile­jul pregătirilor, ar fi observat un groom strecurând un bilet în mâ­na Nadiei. Un bărbat nu observă,

— Bine Nadia. N’am * odată piedică nimănui nlcl

Acum lasă-mă Mik-Mak.

---- cădea în plasă foarte ne­dumerită că-i lipseşte partenerul...

Iar Mik-Mak, rămas atârnat subtobogan cu mâinile agăţate de mar- aşteaptă...,ginile planşei, înţelese că oricât de — Ştiu! ştiu! Te astPQ «viclean ar fi fost puiul de tigroai- dorul. Aşa dar poţi să mi tore3-că, viclenia lu i nu putea f i nicio- ai scos planşa? sPui: tudată cugetată. — Mă plictiseşti!

Nadia ura. Ura pentru că fusese — Planşa, Nadia p lanaiumilită înaintea unui „cabalero“. Mik-Mak, care încenn « s ?•' 7 zi»t

nci. — Picas! strigă Nadia iUra ce iubise până atunci.

Şi

strigă Nadia! n aceasta clipă uşa se deschi

.1 statura elegantă a torearin?Sf apăru în cabină. u' eadoni]lli

Senora?

insă, nimic, atunci când trebue. Cum putea să observe Mik-Mak?

Ajunşi, deci, în vârful Toboga­nului Mik-Mak şi Nadia, îşi aşeza­ră măştile.

E adevărat că în acest moment, Mik-Mak a văzut că ochii Nadiei au o stranie asemănare cu aceia ai puiului de tigroaică. Dar era prea târziu! Şi apoi pentru o bănuială!

Clovnul şi balerina se înlănţuiră ca doui amorezaţi, în fiorul primei îmbrăţişări, Tobele începură o bă- tae furiosă. Cinci m ii de spanioli, de ambele sexe erau numai ochi. Perechea se prăbuşi.

Dar ce era ăsta? Iti cea de a doua jumătate a secundei Mik-Mak se simţi împins spre dreapta, de mâinile Nadiei desprinse din strân- soare. Nadia urma lin ia normală, însă Mik-Mak devia. Deodată clov­nul simţi o scuturătură şi una din planşele toboganului se desprinse. Mik-Mak căzu în gol în vreme ce tot circul scotea un ţipăt de groae ză.

CE POATE PĂŢI UN CABALERO

cabină, Mik-Mak în-Seara, în trebă:

— Nadia! Cine a desfăcut plan­şa ?

—- De unde vrei să ştiu?— Nadia. Cine a desfflcut planşa?—- Poate eu!— Poate! Pentru ce? Pentru tine

mi-am schimbat drumul vieţii. Pen tru ce Nadia ? Omul care cade din vârful cupolei, moare!

— Şi femeia urnilită moare! Moa­re sufleteşte. Pentru ce ai numit puiul de tigru cti numele meu? Şi pentru ce l-ai strigat cu numele meu, în faţa toreadorului. Spanio­lul şi-a bătut joc de mine.

— Şi tu nu-ţi baţi joc de mine Nadia! De când suntem în Sevilla mai eşti micuţa malorusă, pe care am văzut-o la Bucureşti?

— Mi-ai plăcut Mik-Mak. Nu-mi mai placi. Voi „welchii” sunteţi in ­teresanţi un timp. Apoi deveniţi monotoni. Aci am găsit viaţă 7 Vreau să trăesc Mik-Mak!

du-şi bereta, cu care^sterie^f"' meaua ,n cel mai elegant salut?

Mik-Mak văzu, însă, roşu n menii aceştia tăcuţi au moment,î nebunie. Şi Mik-Mak era ta astfel de moment. îşi încleştă num nu osoşi şi-i repezi deodată ca Z bolovan in ochii spaniolului

Fruntea bietului erou din'arene le spaiole se însângeră din plesni tura pielii, unde osul puninuiuj strivise carnea. Toată eleganţa ii dispăru ca prin farmec, odată cy bereta care trecu dincolo de uşă Şi trupul spaniolului, după ce cău­tă o clipă să-şi păstreze centrul do gravitate, urmă drumul beretei, în- tâlnind trompa vechei noastre cu- noştiinţe Sisir, elefantul cel mai şugubăţ al căpitanului Robert.

Păsă-mi-te, pachidermul atras de gălăgie venise să se intereseze la faţa_ locului şi rezultatul cercetări­lor îl conduse la uşa Nadiei.

Aşa se făcu cu bietul toreador care nu se afla la sfârşitul calva­rului său, se pomeni ridicat In aer şi condus la piscină unde Sisil binevoi sâ-i dea drumul dih trom­pă, pentru a-1 obliga sa faca o bae aşa cUm se găsea îmbrăcat, cti toată eleganţa vestimentară.

tn vremea asta, Nadia rupsese cu dinţii patru batiste fine, spărşfese Irei pahare şi făcuse praf opt plăci de gramofon.

Dar Mik-Mak obosise. Prea multă agitaţie, prea multă frământare...

Trandafirii Sevilei, ii _ arniilteau caişii înfloriţi, din grădinile peri­feriei Bucureştilor. TllM

Haide Mik-Mak! Un act de vo­inţă! li greu din partea ta. utere

încearcă totuş. Ai trăitsüärta.

ştiut. --------v - vfestă, pe care ţi-a jucat-o Ajunge!

Şi ultimul act începe.

(Va urm)

ţ|U cumpăraţi aperate Soto* grafice şi accesorii până

ce nu vizitaţi expoziţia de la

F0T0GL0BBulevardul ACADEMIEI No. J

unde găsiţi CEL MAi MARE STOC, peste 500 modele din ceie mai renu­mite fabrici, cu preţuri de concurenţă

PLĂCI, FILME şi HÂRTIEdin renum itele Uzine „Mitnosa’VDresda

Cereţi numai renumita I şi delicioasa !

Cafea „ELITA“

♦ IH IIMUIUMIIIIHMMH».......

M. O H A N IA NStr, Carol No. 55

Tel. 38/67

CLTIŢI romanul unui conc“rS

de frumuseţe

REGINA UN AN

..MISS

CEA MAI C LA R Ă II CEA MAI NATURALA AUDIŢIE A POSTULUI BUCUREŞTI

NUMAI IN APARATELE cu GALENAD E L A

HAURC-Co■ELVgDEBg n3^ CALEA VICTORIEI » BUCUREŞTI

■SE FAC in s t a l a t » la DOMICILIU.

h e a u t a t e a i l u s t r a t a IS Martit 1M0

Interview cu Rina de Liguoro p°?*l *nefi!ilorColaboratorul nostru, d. Aurel T. Şerbanescu, a ob-

t i n u t u n interview, de la reputata vedeta a ecranului

Rina de Liguoro.

Răspunsurile la cele câteva întrebări puse de co­laboratorul nostru, sunt foarte interesante, căci ele destăinuesc o parte din preferinţele şi credinţele dis­tinsei artiste.

La întrebarea :— „Este cinematograful o artă folositoare şi edu­

catoare, sau este o artă care influenţează în rău, ti­nerele generaţii ?“

Rina de Liguoro a răspuns :— „Consider cinematograful, ca pe o artă foarte

folositoare pentru tineret. El contribue la educarea sufletului şi a m inţii ; nutreşte fanlazia şi nu are influenţe rele decât asupra indivizilor desorganizaji spiritualiceşte. Mai mult, cinematograful, face să nască, în sufletele spectatorilor, sentimentele cele mari, cum ar fi eroismul, dragostea, etc...

— „Vi s’a întâmplat să jucaţi un rol fără plăcere?..— „Da !.. Am apărut în multe roluri, am întru­

chipat de multe ori personagii, cari nu aveau nimic comun cu sensibilitatea mea sufletească. Mă simţiam cu totul străină de ele. De multe ori, mi s’a întâm­plat să interpretez roluri, nu numai în dezarmonie cu mine, dar chiar în antagonizm, cu efectele nu­trite de sufletul meu...

— „Ce fruct, şi ce floare preferaţi ?...— „Nu am preferinţe. Toate fructele sunt bune;

orice floare e frumoasă. Fiecare fruct are gustul lui, propriu, fiecare floare, are parfumul ei îmbătător... dar toate sunt la fel de bune şi frumoase, la epoca lor. Le-aşi compara cu inimile, care trec prin cele mai bizare şi mai felurite manifestaţiuni. Au întot­deauna la activul lor, o moştenire de frumos şi de bun...

— „Amintirile frumoase, vă fac să retrăiţi, clipele de fericire ale vieţii d-voa’stră trecute ?...

— „Nu... Trecutul nu renaşte - niciodată în mine... Itni face impresia, că răsăritul de soare al orişicărei zile, coincide cu naşterea mea... Şi dacă uneori, vreo amintire îndepărtată, încearcă să reînflorească la prora navei mele, o primesc ca pe o inoportună, şi ca pe o inoportună o spulber...

— Ce influenţă, produce asupra d-voastră muzica?..— „Extraordinară. Aşi putea spune că muzica are

o influenţă decisivă asupra sufletului meu...— „Ce pasiuni aveţi ?“— „Eu nu fumez, eu nu beau... eu iubesc“ !

R E G IN A M A T A SU R ILO R IM P R IM A T E L A V A B IL E

ţesută din cele mal superioare fire

ie mătase existente „AGrA-TRAVM"

I I I I 1 K A L N U M A I C D I « » e * I » ţ U

„IVETTE-TRAVIS“m IMPRIMATA rm MARGINEA Ţ R IATU RR I ■

Când al aa AQFA-TRAYI1

E aatnral ea 1TETTB

S ă ii şi l i n ă ş l- e le g a n tă

Cn şienl graţios, cochet.

Miss-elle invid iază

Glngăşia-ţl majestoasă

Căci frumuseţea lor va trece

Dar ta oricând răm â i Inimoasă*

lf

*

i

L. Anatolie: Vulturul Negru: Ru- dolf Valentino , Lea Lyon Ivaii Mosjoukine, Mary Philbin. Noap­tea de amor: Ilonáid Colman, V il­ma Banky.

Ungureanu Petrică. 1) Nu lu ­crează stabil. 2) Da. 3) Română. 4) Nu are parteneră fixă. A jucat mai mult cu Janet Gaynor.

Anuţei B. Galaţi. Găsiţi informa- ţiuni complete, în AlmanaViul Rea­litatea Ilustrată pe 1930.

Johnny Knezevici. Concursul pe care îl propuneţi, ar fi original, însă nu întrezărim care ar putea fi scopul lui. 2) Jean Mihail. Str. Vânători 22 Bucureşti.

Jean T. Popa. Nu.O cetitoare. Lacrimile, sunt de

cele mai multe ori artificiale.Nil Nulius. Vezi Realitatea Ilus­

trată No. 160.

Rubrica grafologicăTheodor Tg.-Ocna. Persoană in ­

teligentă şi logică. Reliefarea inte­lectuală nu prea accentuată dar suficientă. Materialismul în conti­nuu conflict cu sentimentalitatea suficient de accentuată. De altfel susceptibilitatea constitue o dom i­nantă în caracter accentuând mai ales irascibilitatea înăscută. Mate­rialismul uneori prea accentuat face să cădeţi în exagerări care a- ting deseori avariţia. Sunteţi bun din fire dar din cauza nervozităţii amintite mai sus apăreţi uneori ca rău. Conştiincios în tot ceeace în ­treprindeţi sunteţi deasemenea şi cinstit, voinţa egală şi susţinută.

O cititoare. Persoană de o senti­mentalitate exagerată. De altfel se observă un caracter feminizat, do­minat de afectivitate şi susceptibi­litate. Orgoliul puternic dar mas­cat de o politeţă calculată. In ge neral se observă m ultă eleganţă sufletească. Voinţa este foarte sla­bă (adică lipsă de energie) cu toate aceasta aveţi aface cu un caracter despotic şi care atunci când se ştie stimat speculează situaţia. Bunăta­te prea m ultă nu se vede, aceasta probabil din cauza felului pătimaş de a privi orice chestiune. Fire e gocentrică obişnuind contradicţia de multe ori fără motiv serios. Ca ută mult luxul şi viaţa fastuoasă. I'are a fi o persoană care nu ştie să ţie un secret. Bănuitoare. Din cele expuse mai sus pare ca acea persoană nu prea poate fi constan­tă în sentimentele ce vi le nutreşte.

Academia TechnicăBucureşti

Str. Ion Mincu No. 8Toţi cei ce au dorinţa de a a-

vansa, pot a]unge la cele m al fru­moase situaţiuni, la Stat şi la in ­dustria particulară, urmând prin corespondenţă (lără părăsirea ocu- paţlunllor) cursurile Academiei Tehnice, predate prin lecţii scrise ds către Ingineri fl profesori spe­cialişti , Academia technleă este autorizată de onor. Minister al In- stracţlunei publice cu No. S3.3H din 1928 şl este cea m ai veche şl cea m al serioasă şcoală technică prin corespondenţă din ţară. Ab­solvenţii Academiei Technice pot deveni: Desenatori, Secretari, Con­ductori technici, ajutori de Inginer. Cursurile pot fi urmate la orice vârstă. In luna Martie va avea loc a 5-a sesiune de examen de absol­venţi. înscrierile se primesc zilnic, personal sau prin poştă, la sediul şcoalel. Cereţi prospectul explica­tiv, trim iţând l i lei mărci poştele pa adresa de m al sus.

ÂPBSta este adevăratul ANTIQOR PARFAI Tcu renum e m ondial

care stârpeşte definitiv B ă t ă t u r i l eFocare tub are inscripţia. Fabricant H EN R Y COHRS

L e P ira te

LenthéricParfum enrl

P A R I S

CO PIII VO ŞTR ISA citească CARTEA FRUMOASA

POVESTEA CU

CEI 3 FQAŢI ÎMPĂRAŢIMINUNAT ILUSTRATA IN CU. LORI DE PICTORUL, OEMIAM,

PREŢUL 20 LEI

Dr. JEAN SEGALSPECIALIZAT LA < ABIS '■

Boli de Femei-Maino;Tratamentul rad ical al inflamaţi’

un ilor p rin Electrotberapi«'

STRADA LAHOVARI Nr- 12

(ConsuitaţH 3-6 Grădina Icoanei) Tel. 228» ....................................... .

O

REZUMATUL CAPITOLE! .nrî PRECEDENTE

Autorul, reporterul unui mure ziar american, însoţeşte pe minis­trul japonez Kaomi în avion, pe linia Puris-Viena-Bucureşti, pen­tru a duce la Tokio, un documcni secret.

Amândoi curieri japonezi, ce du­ceau plicuri goale. pentru a deru­la pe spioni, sunt ucişi de agenţii sovietici.

Chiar în avionul în care se afla liuoini, s'a strecurat un agent so­vietic: un rus care afirmă că este hatmanul Şalucov. dar pe care ja ­ponezii îl bănuesc că ar fi spion, cu şi Lady Victoria Nelson. care-i urmăreşte dela Londra.

* * *Toată noaptea, nu scăparăm din

ochi pe hatmanul Şalucov, care dormita. In zori, pilotul se putu p- rienta după teren şi ne scrise un bilet, spunându-ne că suntem dea­supra României. Noi nu vedeam jos însă, decât o câmpie aburită in roz, de primele raze ale răsări- - tului însângerat.

Noshiro scoase o hartă: suntem deasupra unui vast podiş, întins aproape cât întreaga regiune, care pe hartă este însemnat cu nume­le „Transilvania“. Jos din ceaţa roză, începe să se distingă tot mai lămurit, ca pe o imensă hartă al­băstrie, intretăerea şoselelor, a căilor ferate şi apelor. Satele par mici orăşele curate: Minuscule bi­serici cu turnuri ascuţite, înconju­rate de acoperişele roşii de olane

ale caselor, mă uimesc. întreb pe pilot:

— De unde acest caracter ger­man, în massa aceasta latină?

— Colonii mari de germani, a- duse de Unguri: regiunea aceasta a fost o mie de ani sub stăpânire ungară.

Intr’adevăr, pare că s'a tăiat o bucată din terenul german pe ca­re l-am străbătut la începutul că­lătoriei noastre când am trecut deasupra Nurembergului, şi a fost grefată aci, peste atâtea alte ţări...

Un gândac roşu, cu un corn ne­gru: oraşul Braşov, cu catedrala lui neagră. Un mic Nuremberg....

Am. trecut lanţul munţilor Car- paţi la 200 metri înălţime. Regiu­nea este încântătoare: mai aspră decât Balcanii, mai dulce decât piscurile Tirolului, are zăpadă în văi, dar nu gheţari, şi ondulaţiile dela poalele piscurilor golaşe, mân- gâe ochiul cu forma dulce a văilor şi dâmburilor negre de brădet des.

Hatmanul Feodor Şalucov cu­noaşte bine regiunea căci ne scrie pe fiţUici, tot felul de nume de munţi, ape şi oraşe exotice, în timp ce noi ne aruncăm privirile sem­nificative.

La dreptatea noastră, după cum ne informează „hatmanul“, suni munţii Bucegi, impozant masiv de piatră cenuşie. Făşii de negură al­burie plutesc pe alocuri, se sfâşie de colţii stâncilor. O cruce enormă apare pe ascuţişul unui pisc.

— „Frumos!1 îmi scrii Excelenţa Sa Kaomi un bileţel cu antetul le­

gaţiei nipone din Londra, în hie­roglife.

Iar Şalucov, cu ochii aprinşi, ur­lă şi ne scrie:

— „Binecuvântat fie pământul acesta, unde am cunoscut pe Ma­ria!“

Ne facem, că nu înţelegem, că joacă o comedie.

Pădurile de brad par somptuase hlamide negre, pe umerii munţilor- Crestele pleşuve se reliefează pe azur, cu o preciziune uimitoare. Peisajul p-te, în tr’adevăr, m inunat.

— Sinaia, ne anunţă Şalucov în extaz.

— Reşedinţa micului rege al Ro­mâniei! adaugă pilotul.

Hotelurile unghiulare par câteva piese de domino, pe coastele unei văi verzi, închisă de toate părţile. E un cuib de linişte, care te chea­mă, în care ai vrea să cobori şi să te cuibăreşti pentru totdeauna. Un parc cu alei albe, clopotniţe de aur şi, mai sus, castelul" de reşedinţă regală, în stilul renaşterei ger­mane.

Regretăm trecerea prea repede pe deasupra acestui cuib de taină şi poezie, dar importanta noastră misiune şi îndrăzneala spionilor, nu ne dau răgaz.

Lăsarăm în urmă o pădure do sonde negre, de lângă un oraş ma­re, anume Ploeşti.Am intrat în câmpie.

Bucureşti!... Enormă caracatiţă, se întinde ca un vast cancer al pă­mântului. Dar cu cât ne apropiem de capitala României, cu atât deo-

ό AUTATEa lU 'S T iU ti

sebim grădini mai multe. E un raş verde, ca de safir!...

- E un popor agricol, ne «pi,, că hatmanul Şalucov. Chiar oră şemii au aci nostalgia naturii a verdelui: de aceea, această risinS de grădini.

Hangare cu gura haotic deschi­să; aterisăm la aeroportul Băne sa...

* * *La aerodrom, ne aşteptau do

japonezi dela legaţia din Bucu­reşti, care fusese prevenită de le- naţiunea din Viena, despre sosirea noastră'.

Hatipanul F 6odor Şalucov co­borî odată cu noi. Se prezintă prii viu grai Şi puturăm vedea că ru­sul avea o distincţiune înăscută, rară la acest popor. El ne mulţu­mi cu o înflăcărare extraordinară, făgăduindu-ne o recunoştiinţâ ve- cinică, şi ne rugă să-l conducem la prima staţiune de taximetre, ca sS plece îndată la iubita lui.

II luarăm în automobil, până In Piaţa Victoriei, unde se înalţă ciu­datul palat roz al ministerului a- facerilor streine. Şalucov se des părţi, de noi, sărind într’un au tomobil.

Kaomi şopti ceva unuia din ja­ponezii ce ne eşiseră în întâmpi­nare.

Acesta coborî şi se sui într’o al­tă maşină, cu care plecă în urmă­rirea bizarului hatman.

Furăin conduşi, la hotelul Athe- n6e-Paîace. Aci, ne aştepta un aii japonez. De îndată ce rămăserăm

. ............................................ ..

a $

oONVINGEţl-Vn de MINUNEAultimelor invenţiuni a cuţitel<jr ° lame inoxidabile cari oricât ţi11 în oţet, lămâie, etc. nu ruginesc oxidează şi cumpăraţi de 1* ^ gin tăria „Pforzheim” depozj # fabrică, Bucureşti Str. Colţei i garnitură tacâm de 48 piese, clll inguri, furculiţe şi linguriţei P

in vânzare pentru scurt \t\ru propagandă cu preţul200.

P. S. Cel mai indicat ru restaurant* rangul I **r' V ^ •eputaţla lor f i roesc ®

emu „ M E C T U * *

Domnitorul Tuturor Borvizelor

H K A U Î A t E A I U ST HAT A

„uri în cameră. Excelenta Sa 5 scoase dintr’un portfeuille^ r S cu faimosul Docu- S B şH întinse japonezului ce

ue_ a Verimo, du documentul La Constantinopol şi aşteaptă-ma a-

C°Japonezul luă pactul anglo-ja- uonez, îl ascunse in buzunarul hai ^ei se înclinâ profund şi eşi.

_ E cel mai abil curier al nos­tru, acest Yerimo, îm i şopti Nos-

lucepusem să înţeleg noul plan adoptat de Kaomi: în timp ce cu­rierul Yerimo avea sa plece cu do­cumentul la Constantinopol, noi a- veam să reţinem pe spioni aci, deoarece Şalucov şi compiicn lui credeau desigur că documentul este încă în mâinile lui Kaomi.

* * *După amiază, ne duserăm la le­

gaţie, să ne prezintăm m inistrului Japoniei. Lăsarăm ps Noshiro să păzească valizele la hotel.

Iar seara, când ne-am înapoiat la hotel,, găsirăm pe Noshiro legat, ţi toate lucrurile noastre erau în tr’o dezordine extraordinară. Noshiro nu ne dădu nici o lămurire preci­să. Ce bizar era japonezul acesta!... El spunea că cineva, un om scund, mascat poate ca o femee, îl ataca­se, îl legase şi răscolise toate vali­zele, în căutarea faimosului docu­ment ce se afla acum în drum spre Constantinopol.

Rămânând singur cu Kaomi, Excelenţa Sa îmi spuse:

— Mi se pare foarte suspect ce- eace ne-a povestit Noshiro.

— Dece, Excelenţă?— Fiindcă numai Noshiro ştia

că documentul se află încă la m i­ne.

— Dar nu l-aţi dat lui Yerimo, să-l ducă la Constantinopol? în­trebai uimit.

— Nu. Lui Yerimo i-am dat un plic gol. Un alt plic gol, identic, se afla în valiza mea, Noshiro ştia

acest plic, dar îl lăsasem

să creadă că Iii el e documentul, pe când documentul l-am ascuns în altă parte. Or, toată povestea lui Noshiro, cu omul sau femeia mascată., e bizară. Nu cumva Nos- hiro... s’a legat singur, dupăce ini-a luat plicul... cel gol?... Şi ca să nu-1 bănuim a înscenat această agresiune?....

* " *Ne despărţirăm apoi, ca să ne

ducem la culcare.Eşind pe culoar, înmărmurii: din

camera vecină, eşia Lady Victoria Nelson, englezoaica brună, falsa contesă d’Esparbes pe care o lăsa­sem ia Viena!-...

— Lady, d-ta, aci?....— Ye*/... Am sosit chiar acum,

cu un avion special!.... ttow is Mis­ter Kaomi? (Ce mai face d. Kao­mi?)

Atunci, din odaia vecină cu a luj Kaomi, eşi femeea fardată şi cu părul roşu, cu care Lady Nelson luase masa la Viena, împreună cu inginerul englez şi românul cu mutră de excroc internaţional.

Lady Victoria îm i prezintă pe artistă:

— Mademoiselle Gina Drew, de la Olympia din Berlin. Şi acum,i must go, give my complimente to Mister 'l'revor Gex!....

(Trebue să plec, transmite com­plimentele mele d-luj Trevor Gex).

Şi cele două femei se depărtară râzând, în timp ce artista de va­rieteu îm i striga cu cel mai . accent franţuzesc:

— Au revoir, beau jeune hotn- mel...

L1LLA MURANOW

In timp ce japonezii mei pleca­seră la legaţie, mă plimbam, după cum este obiceiul la Bucureşti, pe Calea Victoriei, o arteră îngustă şi întortochiată, dar care se bu­cură de predilecţia .capricioasa a publicului, deşi paralel cu ea se află un bulevard larg, probabil de curând deschis, căci

încercaţi această reţeta de frumuşelea Profesoru lui Dr. Stejskal

Dela facultatea de medicină din Viena a căruia autoritate în Der­matologie este recunoscută în toa tă lumea

intr-un recent articol apărut în- tr o Gazetă Medicală din Viena,

iofesorul dr. Stejskal, declară: yU-ema proaspătă şi uleiul de măs-

, 11hP 'e(ilf atej i combinate cu tale hin? °iU?' extracte vege- nbsorhUo e,mul„ZIOnate, sunt repede chiar n i 1 f atle Piele> hrănind-o catfnn« Ul Unde s’a făcut aP11- (’u morliii ac ,ui aliment clermic". nm ^hii f0)CeSta ridurile.dispar, iar slăbiţi ar fi^Pî °^1Cfi t (Je vlăguiţi şi

'°e fata rlv ?e mtaresc în timp ir’un mod s.n.6 nifl:um useţează în- >0 de ani not ? !'lnzător-, Femeile de

Pară decât ca s V S \nc0l° să numai 30 de ani J Î ar avea nu ‘ tip care să fnv dobandească un mi raţie ş? obiectul de ad-

Noi garantăm16 & fe,elor tinere, franci că în r coritra 100.000 de iabilui aii meni’ n ? 8* Tokalon, veri-

,esc elemente]p nn *m*-pifele’ se hrănitoare recon^'n i (Ve Cele mai de către profe* , ate mai sus Crema Tokalon dr' Stejskal. împrospătează niB1,nsufleteşte şi re-mod aproape d f n P6a dv‘ in tr’un timpul unei s inL„ zut> chiar ÎT1 ■“taţi deci ace« r Dop^ ' Intrebu- lru Piele, seara , alb Pen‘81 chiar tn timr>,?? de culcare

*ilei. Dacii veţi

face uz de această cremă in felul cum vă sfătuim aci, — vă garan­tăm cele mai fericite rezultate^ — altminteri banii vi se înapoiază i- mediat şi în mod integral. Nu con­fundaţi veritabilul produs francez Tokalon cu oricare altă crcmă de toaletă obişnuită — care nu conţine deloc elementele nutritive ce se gă­sesc numai în Crema Tokalon.

Crema Tokalon se prepară în două feluri: una absolut negrasă şi a lta.puţin grasă; ambele conţin în­să elementele cele mai preţioase cari contribue cu mult succes la întinerire şi înfrumuseţarea tenu­lui oricărei femei.

Crema Tokalon este preparată d ; cătie Compania „TOKALON PA­RIS” Paris, 3 rue Auber.

Recomandăm şi întrebuinţarea săpunului de frumuseţe Tokalon.

NOTĂ. Crema se vinde la preţul de lei 80. — borcanul de mărime o- biţnuită; borcanul de cremă Toka- ion mare, având îndoita cantitate a ce’cr obişnuite se vinde la preţul de lei 120. — Un săpun de Frum u­seţe Tokalon costă Lei 40.— buca- > i. Aceste produse se găsesc pretu­tindeni şi la PARFUMERIA ELI- î> J Bucureşti I, cal. Vlvt.oriai 39.

lipsa clădirilor tnaite il face să se asemene cu acele bule­varde asfaltate, pe care englezii le construesc în coloniile lor, în plin deşert, înainte de ridicarea u- nui nou oraş. Ca şi acele oraşe ipo­tetice, capitala României este pli­nă de luxoase magazine de automo­bile, cu vitrinele vaste.

Făceam aceste reflecţiuni, când în faţa micei dar frumoasei cafe­nele Capşa, un om înalt şi ras mă opri:

— Nu mă recunoşti?— ?!...— Muranow.... colonelul Mura-

now....— A colonelul Muranov!... Ce

plăcere!... Iţi mărturisesc că nu mă aşteptam să te întâlnesc aci!.... Dar ce schimbat esti!.... Ţi-ai ras mus­tăţile!.....

— Sunt şi puţin grimat.— Grimat? l’am întrebat uim.t.— Da... Am fost trecut acum la

secţia de informaţii a' Marelui stat major polonez... Ştii... serviciul ca­re organizează contra-spionajul şi demascarea spionilor....

Cunoscusem pe Muranow căpitan pe frontul polonez dela Pripet. un­de fusesem corespondent de război al ziarului New-York Herald, în timpul ostilităţilor din 1914-1918*).

— Te-am urmărit, îm i şopti Mu­ranow, ca să-ţi pot vorbi între pa­tru ochi. Am să-ţi comunic ceva foarte important

In acest timp mă luase la braţ, şi mă împinsese pe o stradă late­rală. Am intrat în tr’o berărie şi ne-am aşezat intr’un colţ.— îm i pare faorte bine că te re­văd, i-am spus. Ce-ţi face soţia şi fetiţa?

— Soţia mea a murit acum câţi­va ani,...

— Ah!— Dar fetiţa s’a făcut mare. Are

acum 15 ani şi e foarte curagi'oasă. I-am dat o educaţie sportivii; mă a-

*) Vezi Vampirul din Castelul Za- polski, publicată în ..Realitatea 1- luslrată

1.1 Marii, /?)••}«

jută uneori chiar !n urmăririle me­le primejdioase.

Sunt cu ea aci. sper că ai să vil să o vezi....

— Fireşte.... O ştiam un copil.- Dar ce cauţi aci, la Bucureşti?

— Intre România şi Polonia exis­tă o strânsă alianţă, care vizează în primul rând Sovietele. Armatele şi serviciile noastre de informa- ţiuni, colaborează. Sunt în Rom â­nia în acelaş scop ca şi tine: la vâ­nătoarea de spioni sovietici.

înţelegi, desigur, că Polonia şi România sunt împănate de spiona iul rusesc....

— Dar de unde ştii că am venit aci în vânătoare de spioni sovie­tici?

— O, zâmbi Muranow, activita­tea mea se desfăşoară pe acelaş teren ca şi povestea voastră cu pac­tul anglo-japonez!

Afurisitul de Kaomi Şi-a bătu* sângeros joc de Soviete, cu plicuri­le goale!....

Ruşii sunt furioşi.Au pus până acum m âna pe trei

plicuri fără nici un document în ele, şi nu mai înţeleg ce vrea japo­nezul.

Chiar în clipa de fajă, unul din curierii japonezi se află în primej­die, şi aceasta voiam să-ţi comu­nic.

— Un curier japonez? Cine? Ye­rimo?

— Aşa cred, îmi răspunse calm Muranow. Am surprins o conversa­ţie, în tr’o cârciumă, unde mă duc deghizat în vagabond şi unde se strâng câţiva spioni. Se pare că au prins pe Yerimo si l’au dus în a- cea tavernă.

— Trebue să anunţ legaţia japo­neză sau poliţia.

— O, nu, să nu faci asta!.... îmi strigă Muranow. Cuibul acesta de spioni nu trebue distrus de poliţie, fiindcă aci aflăm tot ce fac spionii. De altfel ştii bine că japonezii nu vor să amestece nici o poliţie în aceste chestiuni diplomatice, meni­te să răm ână secrete pentru toată lumea. (Va urm a)

Aparat cinematograficD E C A S Ă , M I Ş C Ă T O R

a mal frum o asă şl instructivi distracţie cu care se poate

roecta cinemal nral în casă reprezentând filme obişnuite vederi, comedii, Incruri instructive etc.

Modul de funcţionare este simplu şî poate fi pas tn mişcare de oricine şi

n i unde.

PREŢ DE RECLAMAa 1 film m işcător şi 3 IU- i g j O f l Î l ie fablonrl ş i explicaţie L u i £ 0 U

F i l m e s e p a r a t e cu Lei : 8, 25 şi 45 bucata

Adresaţi imediat co­menzile la depozitu

K E S T E N B A N DStr. Şe lari No. 9 B U C U R E Ş T I , I

Expediem în toată ţara contra ram burs im ediat la prim irea com enzii, fă ră aconto

Citiţi Almanahul „Realitatea Ilustrată“*3

13 Martir f9S0 r e a l i t a t e a i i ' ü s n ATi

In tr’un pensionat modern, frec­ventat de vlăstarele celor mai nobi­

le fam ilii româneşti, profesorul de religie, un tânăr seminarist, pune următoarea întrebare curioasă:

— Domnişoarelor, ca o concluzie a celor explicate până azi, aţi pu­

tea sfi-mj spuneţi dece Lazăr. la prima chemare a Domnului, a în­viat?

Fetele, cari numai gândul la în­viere» lui Lazăr nu aveau, nu gă-

ui PQf

şiră pentru moment nim ic de răs­puns. S ituaţia fu însă salvată de cea mai ştrengărită dintre ele, care sculându-se în picioare, declară convingers:

— Domnule profesor, pentru ce a înviat Lazăr acum o mie noua- sute de ani nu ştiu, dar dacă în fi­erea s’ar fi petrecut în zilele noas­tre, aşi putea să găsesc un motiv pe deplin justificat. A dorit şi e‘ ca toţi ceilalţi muritori, să vizitez va?fa expoziţie a casei Lobel & Lni- dt-man din Calea Victoriei, io unr® se pot cumpăra cele mai super£>- mobile cu preţuri derizorii.

((VAModa de primăvară nu se opreşte

numai la tweeds sau la stofele en­glezeşti din cure se vor face man- tourile sport. Pentru rochiile negre se vor purta mantouri in culoare, cu aparenta de capă.

Ştofele vor fi felurite, uşoare, sub­ţiri. cu aspect catifelat si în culori foarte deschise. Se va prefera ver-

dele.Mantourile vor fi mai lungi ca

cele obişnuite şi strânse in talie. Vor subţia astfel talia şi vor înno­bila silueta.

Redăm alăturat trei m o d e l e interesante din care primul are un guler în formă de cravată, în ar­monie cu buzunările.

Al doilea, croială simplă, dreaptă fără cusături, în loc de guler are o eşarfă, iar al treilea mantou, cla­sicul mantou sport, are un cordon in talie şi cusături evidente înce­pând dela guler până la buzunări.

Rochile de după masă vor fi mult mai lungi ca cele de până acum. intrecând genunchii cam cu 10 cm.

Pentru aceasta se vor prefera rnătăsurile intr'o singură culoare, modelele imprimate dispărând a- proupe definitiv. Se vor menţine nu­mai pentru rochiile de seară sau cele de vară însă numai pe muselinuri. I'ondul negru cu flori roşii sau galbene, se va prefera mult pen­tru rochiile de vară.

Costumul „trois pieces“ se va menţine. E foarte comod şi în lătu­ră pardesiul.

. - ...

De ce a înviat Lazăr?

24

13 Martie 1930fíEALlTATEA ILUSTRATA

PITICUL REVOLUŢIONAR

Fltlenl Sebastiano da Morra(Tablou de Velasquez)

niti adică din anomalia ce au, ca oasele ecurte să le creascO nor­mal, iar oasele lungi să nu le creas­că deloc.

UN MIC BROSCOII!

In iarbă se află un fel de broas­că um asă, Un pitic um fla t, cu î* U

Cel mai amuzant pitic pe care Fam cunoscut în colecţia doctoru­lui Brook, era un pitic cil instinc­te revoluţionare. Nimic nu e mai grotesc decât să fii pitic şi revolu­ţionar!....

De aceea, aveam pentru m icul Glyn, o simpatie deosebită.

El susţinea cu o vehemenţă dis­proporţionată pentru statura sa. că piticii au drepturi ancestrale asu­pra lum ii şi că ei ar fi fost cea mai veche rasă de pe pământ.

— Egiptul a zeificat pe pitici, sub numele de Bes şi Phtata. Roma a avut gladiatori pitici; cavalerii Marcus Tullius, Marius Mnximus şi Calvus, — adversarul lui Cicero,— au fost pitici. Dar spiritul- şi verva atâtor bufoni pitici dela cur­ţile regale?....Grandjean al lui Enric IT. Cubi- ta lis1 dela Curtea polonă, cei 34. pi­tici ai cardinalului Vitellii, piticul Nlcolde Ferri, zis Bebe, despre

centimetri înălţime. Or, acest omu­leţ riguros degenerat, care nu ştia decât "să râdă, să plângă si să cea­ră mâncare, rostind: „Aha... Aha..., ca un fel de înec, începuse să_ aibă extaz înfiorătoare, în faţa micuţei Thaw.

Thaw, 26 de ani, sex femenin, 1 metru şi 05 înălţime, era logodită cu Cesare Corrado. sicilianul de 1 metru şi 06 înălţime.

— Cesare şi Thaw, cei doi losid nici, — explică doctorul Brook, im ­presarului, — sunt din specia p iti­cilor esenţiali, adică a acelor pi­tici cari au o conformaţie normală, şi la cari numai scheletul este redus. Cesare şi Thaw sunt ca doi oameni priviţi cu binoclul întors. Ei sunt o reîntoarcere atavică la un tip ancestral de pigmei. De aceea se şi iubesc şi vor fi fericiţi. Nu tot aşa însă se întâmplă cu Eroii.

Acesta este anormal; e un dege­nerat, un rahitic. Or, îţi declar cu cea mai lugubră seriozitate, că E- roll e gelos.

Priveşte bine cum i se încreţeşte pieliţa pe craniu, în dreptul frun­ţii, acolo unde ar fi trebuit să ai­bă sprâncene. Iţi spun că va eşi o dramă. Dă-mi mie pe Eroii, ca să eviţi o nenorocire. Eroii e sortit crimei sau pieirei.

Dar Hings, impresarul, era încă­păţânat ca un bizon.

N ’a voit să vândă pe Eroii, docto­ru lui Brook.

In tr ’o dimineaţă, găsirăm pe micul Eroii, spânzurat. Cum însă trupul său încreţit ca pieliţa de

EROLL E GELOS

Hings era impresar de pitici. 1-a , veşnic cu pipa în gură. se-r şi cmic, Hings trăia speculând

P ticu, pe care-i înfăţişa publicu-ui, la circ sau music-hall, în exi-p ni peste puterile lor.

„„>royl.( enta Piticilor îm i apărusedoctorului Brook, Sub

r^ f , tea raporturilor dintre a-tărn'fx S1 °“ i. ge ascundea o tăcuta duşmănie de moarte.

H i n J I ? ™ concurenţă, poate: Brook nÎr *ngea Pitici Pentru circ; devara Tm sanatoriul său, un a- savantni Z U de homunculi, unde s ito f ril S® deda absurdei sale pa- mm’,,?n6 a studia piticii.

presa™ w*’ ÎLse într’° zi Brook im- «>11 • altfel’ I rU mie pe m icul E-

'ntr’e piticii tă?™™4 S® Va petreCe

rufui°BTOoiP& diagnosticul docto- tr’o specîo ; 6ra Pitic senil, din- *bârcit si p Pitici, cu capul

*e muscal bătrânUlUitoar! erpreBie cit, de rahitiî. pe Ul1 truP sgâr* cat o măturică hU pi0ptul în8ust bărbier c!î u p6nat h ainel0 la •tibţiri ’ca r,u®m ?le noduroase şi

V 1 C* ^ cr&nguţo; total: M

Fatiţfi aclioadroglasă

m ăr uscat, ora prea uşor, iar gât n'avea, doctorul Brook susţinea că piticul spânzurat, a s.¥ut o ago­nie de şapte ore!...

■SîUZEUL DE P IT IC I

Doctorul Brook m ’a dus la s<mk)oriu l său, ps care»! num eşti Mu*

M o deosebită simpatie pen­tru pitici, in tr'un număr trecut al „Realităţii", v‘am povestit viata trudnică a piticului dela Moşi, _ _ _

Dar cunosc foarte mulţi pitici. De câte ori ajuna în ir’un ora?

Pitic mixoeâsmatog

străin, prima mea grijă este să co­lind varieteurile, şi cum in tra in- tr un varieteu, mă uit pe program, dacă sunt şi pitici.

Caut societatea piticilor, le cu­nosc obiceiurile, speciile, speculan­ţii, impresarii, savanţii cari se ocu- Vă de ei....

zeul de pitici. Se laudă că a colec­ţionat aci toate varietăţile posibile de pitici. Denunţat că ar avea o stranie perversiune pentru pitici, poliţia berlineză a făcut o descin dere la muzeul său, dar nu a des­coperit altceva decât vre-o 17 pri­chindei, foarte serioşi şi foarte în grijiţi, asupra cărora doctorul a declarat că face studii compara­tive.

In colecţia sa, am cunoscut su­râsul graţios, plin de farmec, al miniatűréi de sex femenin, Tama- ris„ — 1 metru şi 05 înălţime.

Mica Tamaris e macrocefală, a- dică are un cap mare cât un pân­tec, pe pântecul rotund ca un cap; membrele ei sunt fenomenal dé scurte.

Degetele egale, îi fac mânuţele patrate.

Frunte bombată, năsuc cârn. dar un surâs divin....

O iau în braţe, o ridic în sus.o strâng la piept, cu acel elan cu care desmierdăm pe copiii drăgă­laşi şi Tamaris, sufocată de indig­nare,* mă loveşte cu pumnii în cap.

Cineva m ă trage de haină. în ă l­ţat pe vârful picioarelor, un pitic îmi strigă:

-- Domnule, nu-ţi permit!.... E soţia mea!....

Incidentul se aplanează. Doctorul îm i prezintă pe soţul drăgălaşei Tamaris:

—■ Mis.ter Sam.Mister Sam are un cap tot atât

de mare ca şi soţia sa, pe un tru- puşor tot, atât de minuscul.

Doctorul Brook îm i spune că sunt pitici achondroplasici. prove-

rotundă, apatic. Membre foarte scurte şi groase, chel.

— E un myxoedematos, îm i spu­ne Brook, adică un individ cu glanda tiroidă atrofiată

E tocmai glanda care ne face să creştem. Piticul acesta e foarte

Pitic ssnil (din faţă şi profil)

nefericit. E ca o moluscă aproape imobi.â; e cretinizat si incapabil de reproducere a speciei.... Observi că are guşe?....

Deodată faţa buhavă a piticului se destinde. Ce are în colţul gurii? Un surâs sau un reflex de bale?

Ne face semn cu mâna:— St!..,.Tăcem.Din vilă, se aude un aparat de

radio.... Serenada de Tosseli... Micul broscoiu e meloman...

BUNALinENI PEMTRu COPII RECON VA1ESCEMT151 ANfniCi

S RAn IA DESE o T PARA RIVA L

PORţlFlCÂŞJALiriENTEAZA

COPII O*

CASA „ HESTIÉ "STR DIOHISIE 3 6 * B U C U R E Ş t,£

»uni »c1«t« l i t v!«t*i mondene, întrucât Drin surmenaini .

A S 9 N B A n ä h os

13 Martie 1930

oare vorbeşte şi enciclopedia?./... Hudson, deşi pitic, a fost căpitan îu armata engleză şi a ucis în duel pe un nobil, eare-i ironizase sta­tura.

Gibson şi Lehnen au fost pictori de talent, Godeau episcop, Hay membru al parlamentului britanic, şi aţâţi alţi artişti de teatru, circ şi cinema!..,.. Toţi pitici!....

Crlyn, piticul revoluţionar, scria manifeste in. endiare, prin care In­vita poporul ales al piticilor, să se ralieze şi să se deşteptfce din som­nul cel de moarte.

Nu am putui afla însă nici oda­tă dela el, dacă preconiza un răz- boiu al piticilor cu normalii, sau revoluţia inandială.

CUM SE FABRICA PITICI

— Te-ai întrebat vreodată, îmi spune doctorul Brook, unde găseş­te Hings atâţia pitici?

— Colindă lumea, ca să-i caute... Se spunea chiar că ar facilita unele reproducţiuni, între pitici.

— Asemenea încercări, de cele mai multe ori dau greş.

Au fost prinţese care au voit să creieze rase de pitici; Caterina de Medicis făcu o astfel de nunti p i­ticească, la care învită 93 de pitici, care defilară în trăsuri minuscule, trase de ponei. Astfel de căsătorii Însă au rămas sterile....

— Hings?— Hings are o fabrică de pitici.Ce voia să spue doctorul?.. Să

fie oare mai ţicnit decât îl cred?— Hings creşte copii furaţi, în a-

numite condiţiuni, ca să răm ână pitici.

— E cu putinţă?

— Este! declară Brook. Extirpa­rea tiroidei, face ca un copil să de­vină pitic.... Dai' e mai uşor, prin alte metode....

Intr'o vitrină, bizarul savant îmi arătă păpuşi înfăşate ciudat, sau, cu trupul într’un fel de tipare.

— Aşa procedează şi Hings, îmi spuse el. Uneori, e de ajuns să se dea copilului o hrană anum ită, şi insuficientă, ca să devie rahitic şi să răm ână pitic.

....Studiez de câteva decenii varie­tăţile de pitici şi pot uşor deosebi un pitic veritabil, de un pitic ar­tificial.,Ei bine, toţi piticii lui Ilings sunt fabricaţi de el, afară de pigmei. I-ai văzut pigmeii?... Nu?... Hai cu m ine ..

MISTER TOGO, — PIGMEU

Astfel de pitici nu mai văzusem iii viaţa mea. De aceea, Hings, im ­presarul lor, mă lămuri:

— Nu sunt pitici; sunt pigmei.— E vre-o deosebire?— Ca între un cameleon şi o bilă

de biliard.

Piticul e un accident de genera­ţie; pigmeii mei sunt indivizii u- nei rase necunoscute!

Patru pitici de rasă neagră, tre-

U N A P A R A T F O T O G R A F IC

B U N Ş I E F T I IJ VI-L P U T E Ţ I

P R O C U R A L Â N O U L M A G A Z IN

.Universal-Foto"N. SPIRESCU & Co.

B U C U R E Ş T I, S tr . A c ad e m ie i 28

(colt Str. Regală)

s o r t a i cu ia ! fe lu l de a p a r a t e şi a c c e s o r i i f o t o g r a f i c es binocluri, ©Ic., din cele m a i r e n u m i t e f a b r i c i

g e rm ane şi am e ric ane . Laborator p e n tru deve lopat, c o p ia t şi m ă r it

P R E Ţ U R I S U B C O N C U R E M X A !

‘-Cf. '• ‘<: ‘» ■ i ş f - ~ ; s*‘•Vi. TJ

ceati printre picioarele noastre sau ale meselor, se căţărau pe scaune ca nişte alpinişti pe stânci. In ade­văr, asemenea pitici nu mai văzu­sem.

Cam de un metru înălţime, erau macrocefali, cu capetele ca nişte bolovani. Cârni, fără bărbie, pân ­tecele lor erau balonate grotesc.

— Iţi spun, urmează Hings, că sunt dintro rasă foarte veche. He- rodot vorbeşte de lupta pigmeilor cu berzele, care-i furau şi-i du­ceau în cuiburile lor.

— Pe aceştia i-ai luat din cui­buri de berze?

— I-am adus din Congo belgian, acolo unde i-a descoperit mai în­tâi Stanley, exploratorul. D-acă nu crezi că formează o. rasă specială, n’ai decât să-i întrebi. Mister Togo înţelege franţuzeşte....

Şi strigă:

— Mister Togo, eşti aşa, de bun ...Pigmeul se apropie, ca o raţă.

Ochii lui rotunzi, ca de broască, mă fixează. N ’are gât. Picioare scurte, braţe lungi ca de cimpan zeu. Păros.

Hings m ă prezintă.— Din ce continent sunteţi, mis

ter Togo, — îl întreb.

— Africa. Negrii spun că suntem fraţii gorilelor: să nu-i crezi. Do­vada că nu suntem maimuţe, este că trăim, — suntem mii le oamen; micj —■ în Congo, în sate alcătuite din case de forma cupolelor.

Ce num ăr de circ aveţi?

T

r e a l it a t e a i m r n m

— Ochitori cu arcul c- noastre nu dau gres nio- ge!‘l Altfel, ne-ar fi mâncat h 0da,ă fiarele. Şi trapezişti- şi aci* m,)l să sărim de pe un pom Z ®ti" fiindcă putem apuca şi - ■ ,ula —- «n /uva ţ i Oii 1 , 1

dela picior. Dar nu suntem m 1, mute.... Acasă, noi ucidem i i" fanţi: maimuţele n u ucid elefanf f

— Şi faceţi comerţ cu blăni?— Negrii pun seara, la „ I h

nane şi orez; noi venim noapte, luam, şi punem în schimb « Z 1 Negrii sunt fricoşi, nu ştiu cida fiare..,. Sd u-

Mister Togo îmi oferă o tigare-— Noi le ucidem cu săgeţi J , :

te in sac de furnici veninoaseII întreb dacă pigmeii simt si'

tropofagi. Protestează: § %— Nu suntem sălbateci ca ne°riiNumai ei m ănâncă oameni °Uneori le vindem pigmei'de-,

noştri, când n ’au misionari albi \Hings laudă inteligenţa acestei

rase minuscule.Mister Togo a învăţat frânt,,

zeşte şi englezeşte.

Legendele pigmeilor vorbesc dfo trecere a m ării: nu cumva pili cii dela noi, sunt reminiscenţe ata­vice, ale rasei pigmeilor cari cota- rîră în Africa?

Goniţi de năvălitori de tot felul, pigmeii au ajuns azi să se retra­gă în cele mai ascunse păduri din Africa centrală, — sau în arenele circurilor europene....

SANDU VORNEA«♦#**» HMWHIMIIIHII

L a c o if fu r e itîca !c Ses

fe m m e s m o d e rn e s est pra­

t iq u é e s u r u n e cche îie très

é te n d u e e t avec beaucoup

de p ré c is io n , à la

Maison C. BEERcoiffeur et fournisseur de la

Cour Royale. Fondée 1881

96, C A L E A V I C T O R I E I , 96

B u c a r e s t

Téléphone, 205/34

VIZITAŢI EXPOZIŢIA şi Magazinul FABRICILOR

M. Ştefănescu - GriviţiSteada Lipscani, 87 (vis-a-vis de Lupoaica)

Oonserre äs Legume • Compoturi • M a rm iln il t

Ciocolată 9 Bomboane şl Patiserie fină.

PRODUSE ORIGINALE ELVEŢI ENE

REALITATEA IL O S ÎB A T t I I Martit 19S8

De vorbă cu planeta Marté? P OŞ T A M E D I C A L Ă A R E A L I T Ă Ţ I ISe vor aprind© 10 tone de m ag n é z iu m

p e v â r f u l m u n t e l u i Ju n g fe a u

S ’a făcut mare vâlvă, anul tre­cut în jurul medicului englez

Manfield Robtoson, care ţinea cu orice preţ să convorbiască prin T. S F. cu locuitorii planetei Marte.

Direcţiunea Poştelor, foarte a- mabilă — lucrurile se petreceau în Anglia — consimţi să-şi dea toată osteneala pentru executareaexperl- entei şi Intr’o frumoasă noapte de toamnă, pe când planeta se afla la cea mai mică distanţă de pământ, adică la 57 de milioane de kilome­tri, un mesagiu fu trimis.

E inutil credem, să m ai adău-

Dar, dacă. dornic de alte tărâ­muri, cavalerul undelor s’ar hotărî să părăsească pământul, spre a se pierde în in fin it şi-ar putea trăi viaţa de câteva ori, până să a jun­gă la extremele limite percepute de văzul nostru. Căci se cunosc punc­te, stele depărtate, de unde lumina, până ajunge pe pământ, face 364.300 de ani!

Ce putem noi face în faţa unor asemenea distante şi viteze, noi cari abia ne putem încrede în vi­teza de 250 km. pe oră, pentru a- vioane?

Se pare însă că unii oameni neastâmpăraţi în dorinţa neclinti­tă, nu voes-c să capituleze în faţa enormelor greutăţi, sau — mai bi­ne zis — în faţa imposibilităţii ca­re se numeşte comunicarea cu Mar te.

Unul dintre aceştia este Harry Price, directorul laboratorului na­ţional de cercetări fizice din Lon­dra, care, ridicându-se în fruntea unui comitet, strânge fondurile ne­cesare unei colosale experienţe.

Pentru aceasta va avea nevoe de zece tone de magnézium, care, a- prins, va da loc la cel mai frumos

Medicul englez Manfield Robinson încercând să comunice prin î . S.

F. cu planeta Marte...

găm că experimentatorul a aştep­tat mult şi bine rezultatul.... care nu putea fi altcum, decât nul.

Şi cu toate astea, cu oarecare re­flexie, această comunicare inter­planetară n’ar părea ceva imposi­bil spiritelor blazate; distanţa de 57 de kilometri care separă cele două, planete, nu formează nici un obstacol pentru undele de T. S. F. care întocmai ca şi lum ina, ating iuţeli de propagare de 300.000 Ki­lometri pe secundă.

Comparativ cu distantele stela- c®r® se socotesc prin anii de lu-

, , f ’ tu rn u l care ne desparte de Marte e un mic „pas“.

e deT iirn/ -Vă da seama de aceasta de î î ?a se ştie că’ dacâ în locîătnV îndrePta spre Marte, un ca­

l a Alnh aVr a “ isiunea să se ducă Centaurului, care este

a, „ c#a mal apropiată de noi, în 1 no VOe pentru acest traseu,“ “ d® 3 “ • 81 10 sec., de patru

a ţ w Nid ” *■ »«>*f a b r ic a d e t r ic o t a g e

R A O U L B E N O I I S & Os.b u c u r e ş t i

Calea Călăraşilor No. 107

Oferă produsele sale, direct cumpărătorilor, lucrate pe cele mai mo= derne maşini, după modele originale străine

SPECIAL instalata pentru comenzi după ia su r aLucrează şi după modelele sau sugestiile clienţilor

SECŢIUNE SPECIALA PENTRU TRANSFORMARE«i© o r i c e f e l « ie t r i c o t a g e

REMANIERE ÂlTISÎISa BE ciorapi

Planeta Marte cu canaturile sale

foc de artificii ce s’a văzut, vreo­dată. de când e lumea.

Explozia magnezium-ului se va produce pe vârful muntelui Jung- frau, iar flacăra va fi îndreptată spre Marte, cu ajutorul unor re­flectoare puternice.

Dacă în tr’adevăr, razele pornite de pe păm ânt vor ajunge să fie văzute de planeta vecinilor noştri, nu se va putea ca ei să nu bage de seamă — afară doar clacă n ’ar fi orbi — că le-am trimes un mesa­giu.

In. cazul afirmativ ne vor răs­punde....

Aşa cel puţin cred organizatorii experienţei proectate....

G. T.

Deget« diformeN. Nicoară

Se pot opera uneori. Cele mai a- desea e nevoie să vă comandaţi ghete anume. Vindecarea după o- peraţie. Maximum două săptămâni.

SângerăriAni IJtrola-Loco

Cazul e destul de comun. Nici. nu e bine să ie opriţi. Dacă-s prea abundente puneţi-vă în nas tam­poane de vată muiată în apă oxi­genată.

Teamă — scrupule de conştiinţă.

Val SlorTot ce şerifi şi credeţi că vi s'a

întâmplat numai d-voastră se întâm­plă mai tuturor tinerilor. S’a dra­matizat prea mult şi toţi sunt spe­riaţi de practica „obiceiurilor u- rîte“. Să nu exagerăm. E adevărat că această practică poate neuraste- niza şi chiar duce la impotenţă, dar la d-voastră nu e cazul. Abţine- ţi-vă de la acest obiceiu şi fiţi con­vinşi că abstinenţa nu are conse­cinţe dezastroase (până vă veţi că­sători). Citiţi, studiaţi, faceţi spor­turi. Toate acestea sunt leacuri con­tra excesivei sensibilităţi sexuale.

CoşuriAlex. 2)-/ru-Constanţa

Contra coşurilor întrebuinţaţi raze ultraviolete. Radeţi-vă rar bar­ba, căci briciul inoculează puroiul din coş, în pielea sănătoasă. Spăla- ţi-vă cu sublimat.

NegiaX fr-Constanţa

La ori ce farmacie vi se va vin­de o pomadă cu : glycerin 50 gr. acid acetic slab 10 gr. Floare de sulf 20 gr, cu care vă ungeţi negii. După câteva zile se rade cu bricea­gul părţile uscate.

Dar mai bun e tratamentul elec­tric (electroliza).

Ochi roşi — lăcrămând

11. O.Trebue să vă arătati unui SPE­

CIALIST în boli de ochi.In tot cazul nu e nim ic grav.

Un defect fizicA. P,. ifi/iuf-Chişinău

Vă înşelaţi ! Dacă d-voastră gus­taţi plăcere şi daţi în acelaşi timp plăcere altuia, atunci "?

Leac nu e pentru ce spuneţi. Dar să ştiţi că plăcerea nu are nici un raport cu cele ce scrieţi.

Durerile la picioareO cititoare-Sin'aia

N’aveji nici o frică.Au să treacă durerile. Faceţi

fricţii, luaţi picături de valeriana.

Recomandaţie de mediciUnui cititor

La această rubrică nu recoman­dăm medici specialişti.

Coloana vertebrală strâmbată

RigoletaExistă o gimnastică specială. Copiii sunt ţinuţi toată ziua pe

jos, se târîie. D-voastră sunteţi însă poate prea mare pentru asemenea gi mnastici.

Există şi alte gimnastici — con­sultaţi un medic ortopedist (Bucu­reşti).

Incontinenţă nocturnă dg urină

EgoSă nu beţi nici un Iei de lichid

înainte de-a vă culca; să nu beţi

lichide dulci, zaharate; urinaţi tot­deauna înainte de a vă culca.

Blefarftă

Spălaţi-vă regulat ochii cu o so­luţie borieată. Seara ungeţi-vă pe­nele (marginea pleoapelor) cu o po­madă de oxid de zinc amestecat cu acid boric sau cu alifie de preci­pitat galben de mercur (la farma­cie). Nu lucraţi mult Ia lum ină a;- tificială.

Nas strâmbli. Gr'uhtman

F iind la Viena aflaţi uşor adresa. Noi n’o cunoaştem.

BeţieBertha llerbst

Greu de găsit leac. Ar fi unul : să fie internat la un sanatoriu un­de să-l desveţe. Dar e cam compli­cat şi costă mult.

La noi în România nu există.

DiabetLeo D im itrovici

Cumpăraţi la librăria ,,Ciornei" (strada Lipscani) cartea noastră : „1001 consultaţii“ veţi găsi o des­criere detaliată a diabetului.

Alte lucrări populare nu sunt.

Reumatism ?Tănase Jianu-Loco

Se poate că acele m âncărim i şi beşiei de la încheeturi să fie din cauza vechiului rumatism. Dar nu e sigur.

Iu tot cazul, ungeti-vă cu tinctură de iod (3 zile).

Dismenorhee

„Cineva care şi-a pus toată nădejdea în d-tră”.

Timişoara Sunt m ii şi mii de domnişoare

care sufăr ca d-voastră. Ştiu că-i o nenorocire să ai asemenea suferin­ţe, să ai nevoie să lipseşti de la ser­viciu 2— 3 zile şi să-ţi mai fie şi ruşine (De ce ?) a spune şefului.

E foarte greu de a diagnostica durerile (cauza lor) la o fată, chiar când se arată medicului, dar mi-te la o distanţă, fără a o vedea?!

i otuş în zilele când aveţi dureri luaţi (cereţi de la farmacist) un preparat, adică o specialitate care să conţie papaveriti şi atropin şi mai luaţi şi o specialitate cu ocrein şi scrieţi-ne.

CoşuriPaeu-B răi la

Trataji-vă cu raze ultraviolete. Punctele negre le stoarceţi afară din piele. Exisiă şi un mic instru­ment pentru asta : Spălaţi-vă re­gulat cu săpun şi apă caldă.

Creştere insuficientăi Mititica

La etatea d-tale de 16 ani e greu să mai faci ceva cu medicamente. Nu uita însă că omul creşte până la 28.

CoşuriFuncţionar-(\a]u\\

Vedeţi sfatul mai sus.

ObiceiuDesperat-Roznov

Nu fiţi disperat. Ilotărîţi-vă a nu-1 practica. Faceţi sporturi. Nu vă temeţi de consecinţe, dar lăsat1 vă căci altfel într’adevăr vă veţi dezechilibra cu totul.

Clipiri din ochiC. Manea

Acid boric nu vă foloseşte la n i­mic. Puneţi-vă ochelari.

YGREC

27

Delicios de Improspăfălor.K 0 L Y N 0 S îm prospătează în mod deli­

cios. Spumă abundentă, deasă şi în tă r i­toare, disolvă peliculele, d e b a r a s e a z ă

din îli de resturile alimentelor în ie r- snentapune, înlăturându-le.

HOLYNOS distruge germenii periculoşi ai cariei. Mci-o pasfă de dinţi nu esie

aiâ i de improspătătoare. E suficient a se înirebuinfa num ai un centimetru pe periuţa uscată.

P A S T A O E Dl AS ŢI

KOLYNOSMai multa, decoraţiuni şi recompense de primul ordin cbfinu!#

« S S A lirA T E A lL U snAn

Jo cur i le ftR ea lită ţii II us trate“'Joc de cuvinte încruc işate

(10 puncte) de Hsfcts*

P R O B L E M A(10 p unct6)

★

Din fiecare dintre cele trei punc­te de mai sus, să se ducă — în fiecare punct aflat dedesubt—câte trei_ lin ii care să nu se întretaie.

Cine nu cunoaşte, problema a- ceasla? Cine nu şi-a bălul capul cu ea într’o societate, fără să-i dea de rost?

Ei bine deşi problema dat«, de zeci de ani, totuşi, VL ! - s o elucidam pe calea aceasta n! punând-o cititorilor noştri P

Deşi lucrul pare imposibil sta insa o modalitate, gratii: U., se poate rezolva. ‘

Aşteptăm, deci.

ORIZONTAL: 1) Plantă cu flori mari şi mirositoare. 4) Muză. 8) Nimfă. 11) Masă de lucru. 13) Mu­ză. 15; Poet englez, sombru şi me­lancolic. 16) Tragedie de Lessing.17) Dispoziţie de a se juca (mold).

18) Lanţ de munţi aproape de O- limp. 20) Preţios (fig.) 22) Afluent al Nistrului.» 24) Culoarea la căr­ţile de joc. 25) Conjuncţie. 26) Pa­radis. 27) Păstor lidian, celebru

prin inelul său care-1 făcea nevă- ztu. 29) Sat în jud. Tutova, cu un ospiciu de alienaţi. 32) Munte pe care a murit Moise. 35) Fermeca (fig. ). 37) Restaurant. 39) Mama lui Tsac. 42) Fiul Venerii şi al lui An- chise. 43) Oraş turcesc în vilaetul Adrianopolei. 44) Tipul popular al nerodului. 46) Ce lasă un amor pierdut ? 49) Grăsime (înv.) 50) Plantă pe care se află coşenila. 53) Mare scriitor rus. 56) Ce se stre­coară câte odată în tr’o problemă de cuvinte încrucişate. 57) Bărbat cu- ragios, animat de sentimentele no­bile (art.) 58) Consilier onorific al liăneii Naţionale, cu ocazia stabi­lizam. 59) Mare poet şi dramaturg francez. 60) Fluviu în Rusia.

VERTICAL: 1) Divinităţi mis­terioase adorate în Grecia. 2) Poet liric grec, ucis de nişte hoţi într’o

CIMILITURI GLUMEŢE

Trimise de Dolly Doce-Loco

1) Ce n'a văzut D-zeu niciodată pe când omul vede în fiecare zi.

2) Ce diferenţă este între un ceas şi o femee ?

3) Ce diferenţă este între regina Maria Antoaneta şi împărăteasa Mana Luiza ?

4) Să se găsească un număr com­pus din 9-uri, a căror sumă să fie egală cu o sută ?

N. R. Răspunsurile se vor publi­ca în ntirnSriil viitor.

pădure. 5) Una din Cyclade. 4) Cu­loare dominantă într’un tablou. 5) Capul şcoalei romantice franceze. 6) Loc istoric, celebră victorie a lui Napoleon. 7) Specie de papagal.

8) Literă grecească. 9) Numele mai multor împăraţi ai Germaniei. 10) Operă, de Weber, de o inspiraţie le- geră şi fermecătoare. 12) Loc de su­pliciu pentru condamnaţi la moar­

te. 14) Oraş în Belgia. 18) Oraş in ­dustrial în Franţa, cu o Universi­tate . 21) Loc de luptă. 23) Pronu­me. 24) Consimţia. 27) Geniu rău la Mahomedani. 28) Numele unui

celebru prozator român, autorul Troiţei. 30) Cadou. 31) Mai las ceva din pretenţiuni (fig. ). 33) Insulă greaca, rivala Athenei. 34) Suspina. 35}.. Ce găsiţi într’un sicriu, după'

trecerea mai multor ani ? 36) Cel mai mare poet englez, autorul unor opere din care s”au inspirat ro­mancier» francezi. 37) Numele tur­cesc al Tighinei. 38) Oraş în” Fran­ţa. 40) Arhiepelag în oceanul A-. Uantic 41) Prepoziţie. 45) Primele litere din numele rivalulu i lu i Ti- tulflscu, în cliestiurea optantilor. 46) Pasare răpitoare. 47) Mare. 48)I entru. (lat.). 51) Monedă. 52) In- cheetura braţului, 54) Ca la nr. 31. 55) Oraş în Ungaria.

r e d a c ţ ia ş i a d m in is t r a ţ ia

Bucureşti, str. Consî. Miile 7 Etg. II

TELEFON 308/67

Director redacţional:

NIC. CONSTANTIN

PREŢUL ABONAMENTULUIPe un an

Pe şase lun i , ,

Po trei lu n i , .

P O Ş T A JO C U R IL O R

Căpitan Perovicl — Braşov. Ainspus-o şi o mai repetăm: A lbatro­sul este m inunat, însă desenul la ­să de dorit. De ce nu ne mai tri­miteţi şi altceva ?

Văd că dispuneţi de un humor foarte sănătos.

Un citiior — PIoeşti. Deşi cu­noaştem intenţia dvs., totuşi vă satisfacem :

1) Vot. 2) Anacarsis. 3) Serie. 4) Eben. 5) Atlantida. 6) Ida. 7) Se- mendria.

Nio. Munteanu — Timişoara. Condiţiunile ce se cer unui autor de cuvinte încrucişate ?...

1) Să privească cruciş: cu un o- ehiu vertical, şi cu celălalt orizon­tal.

2) Să stea 24 de bre cu picioarele într’un bazin cu apă rece şi să bea24 litri de cafea, apoi să ne ceară şi părerea noastră, dacă opera m e­rită sau nu lum ina tiparului.

......................... ............... Rebus

Deslegările se primesc până la ii Aprilie 1930. Fiecare joc aci deslegătorilor un număr oareean de puncte. Cel care obţine numărul cel m ai mare de puncte prin des. legarea celui i ja i mare număr dt jocuri din numorele 161, 162 im

165, va prim l un Premi’u ii 1000 lei. Prem iul a l doilea 500 lei Prem iul al treilea 300 lei. Urmate, ril şapte destagători primesc câte un volum din operile autorilor re, num iţi. Deasemenea vom publice numele tuturor deslegătorilor. Prt. m iile se vor distribui la 20 Aprilie 1930.

.............. ............................................. luminii

Cupon pentru joenviN a . 1 6 3

Nnmtla fi pronumele

* drmn

hKAUTATK,tII.I'STHATA

toţi artiştnSe grăbesc s’o răsfoiască. Iată pe Charly Chase, Harry Langdon, Stan Laurel. Oliver Hardy (Bran) şi Thelma Todd în momen­

tul când poşta le-a adus revista noastră.(M . fi. M .j

' ■ ■

1:1 Mortie i m REALITATEA lI.V*TltA

Cum ne-ar apare lumea dacă am fi altfel alcâtuiiM văzut rezultatele câ­

torva schimbări radica­le, în organele noastre1).Am arătat că viata s’ar

înfăţişa ochilor noştri sub as­pecte foarte stranii, aproape de necrezut, dacă am percepe-o cu alţi ochi şi alte simţuri, decât cele cu care suntem acum în­zestraţi.

Vom continua firul acestui gând şi vom încerca să ne în ­chipuim ce-am simţi, dacă legi­le ce guvernează universul s’ar schimba.

I rebue înţeles în ce priveşte evenimentele descrise aci, că nu­mai unele din aceste legi se schimbă, celelalte rămânând invariabile. In realitate schim­barea numai a uneia din ele. ar atrage răsturnarea tuturot celorlalte.

Cititorul nu trebue să uite că cea mai mică turburare a echi­librului, în tr’un punct al lumii, are repercusiuni în spaţiu.Când ridicăm un braţ, sau fa­cem un semn cu mâna pe pă­mânt, se crede că efectul pro­dus de această mişcare se ridi­că în zări, până la cea mai în­depărtată nebuloasă, omul însă, nu-şi poate da seama de acea­sta.

Printre condiţiunile ce regle­mentează mai ales funcţiunile şi desvoltarea trupurilor noastre sunt diversele fenomene ale me­diului — lum ină, căldură, ae:r etc.Alte condiţiuni de egală impor­tanţă pentru viaţa omenească terea de atracţie exercitată de vo

Vom examina rezultatele schimbărilor în mişcarea pământului şi în puterea sa de atracţie, apoi ciudatele efecte pe care le poate avea asupra noastră.

Pământul pe care trăim e un glob, format dintr’o coaje groasă de cel puţin 60 de kilometrii, ce acoperă o massă metalică fierbinte, sub mare presiune.

Densitatea globului, în raport cu apa e 5,5. Ca rezultat al

1 re:. Ji'unea almos. lenea asupra pulni omenesc.

Diagramă, demon­strând modificăriit (iduse gravităţii dt forţa centrifugă, cau­zată de rotaţia pă­mântului.

condiţiuni, ce ne sunt mai mult sau mai puţin cunoscute, pământul exercită asupra noastră o atracţie spre centrul său, atracţie care poartă numele de gravitate.

Dacă stelele din spaţiu nu sunt atrase şi ele de pământ, aceasta se datoreşte faptului că asupra lor mai lucrează şi alte forţe. Tot ast- tel pământul nu cade în soare, al cărui volum e mult mai mare, pen- trucă alte energii anulează această tendinţă.

Reamintim că atracţia exercitată de o massă asupra alteia, se micunor şorează, pe măsură ce se depărtează una de

Această ilustraţie arată distanţa pe care se miş­că un sgârie nouri înalt cât jumătatea turnului Eiffel, în tr’o secundă, la New-York, latitudine unde fiecare punct face circa MO m. pe secundă.

Cemare.

s’ar întâmpla (stânga).

dacă forţa gravităţii ar fi mai

îl ta. _Descreşterea puterii

de atracţie se face, du­pă cum se ştie, invers proporţional cu dis- I a n t a.

Trebuie să ţinem sea­mă că diferitele obiec­te inclusiv fiinţele_ o- meneşti, animale şi ta- crtiri neînsufleţite se menţin pe suprafaţa pământului numai da­torită gravităţii. _ ,

Planeta noastră e.in conjurată de un ames­tec gazos, numit atnw feră, supusă de aseme­ni gravităţii şi are . consecinţă o grefate» care e aproximativ un kilogram pe un timetru pătrat. ..

Corpul unui oro loc iu suportă deel ‘

Greutatea poate fi «1 ,, noastre, printrun

toată suprafaţa sa o presiune de 12.000 kg. zentată,_ cum se vede într’una din ilustraţiilemasiv, înalt de un metru jumătate. rji

Cum se face că nu suntem striviţi de această formidabilă Pnl[V Din cauza că aceiaş presiune lucrează în trupul nostru, în jn. cărei celule a cărnei noastre, balansând astfel prin tr’o rezistenţa ternă echivalentă presiunei exterioară. .Jte

Se ştie că pământul se mişcă în spaţiu. De fapt au loc mai m mişcări;- noi vom considera numai două mai nrino.inale: Una face să descrie în cursul unui an un vast

mai principale: r,a ffljs-- ______ ____ sere, în spaţiu, num ita ';.

care de translaţie şi având o viteză mijlocie de 65.720 mile pe 01,1 aproape de 1000 de ori mai iute decât un tren express. , f jn

O altă mişcare îl face să se învârtească în jurul său şi aie 24 de ore.

Judecând puţin vom înţelege că mişcarea din urmă nu poate ^ " cei aş viteză în toate părţile g lobu lu i,'c i creşte cu repeziciune poli, unde e inexistentă spre ecuator unde ajunge la maximum-

1) Vezi Realitatea Ilustrată" nnmerile 154 «i următoarele-

Una dinsecundă,

REALITATEA i l u s t r a t a

ilustraţii ne arată distanta pe care e ţ în latitudinea New-Yorkului, datorită roti:

Vârful‘clădlrei* ne' arată drumul^ parcurs. *Tire e efectul acestei m işcări asupra corpurilor de pe suprafaţa

1 t mÎ-h"> Slim că un corp care se învârteşte în jurul unei axe, are ten- fnţ'i să' se îndepărteze de ea, sub acţiunea unei forţe pe care o nu-

purtat un obiect ■otaţiei pământului

Ite de m de

„im centrifugă. w AToţi corpii de pe suprafaţa pamantului au tendinţa sa ascul

astă lege şi această tendinţă e tot mai mare, cu cât ne apropie

ecuator. . . . . .Exceptând la cei doi poli ai pamantului, toţi corpii ce nu sunt

solid fixaţi pe suprafaţa sa, ar fi asvârliţi în spaţiu, dacă nu i-ar re­tine gravitatea, a cărei forţă e mai mare decât forţa centrifugă. Chiar h ecuator, unde forţa centrifugă atinge maximum puterea gravităţii c de 289 de ori mai mare.

Şi acum, bazându ne pe cele precedente, să intrăm in domeniul ipotezelor şi al deducţiei ca uri alt Trevor Gex.

In primul rând greutatea unui corp nu e aceiaş pe toate punctele "lobului, deşi volumul rămâne neschimbat.

Am văzut că puterea de atracţie descreşte, pe măsură ce corpii se depărtează unii de alţii. Uri obiect ce se depărtează de centrul pămân­tului, îşi pierde din greutate.

Experţii au măsurat această descreştere eu aparate foarte sensi­bile şi au găsit că e a m ilioana parte din corp, la fiecare trei metri.

Această pierdere pare infim ă, dar e apreciabilă în unele cazuri : la 3300 de metri înălţime un corp care cântăreşte 100 kgr. va pierde 100 gr.

In acest calcul nu s’au considerat diferenţele cauzate de presiunea atmosferică şi de forţa centrifugă. Aceasta din urmă 'tinde să ne arunce în spaţiu şi luptă contra, gravităţii, cu o energie crescândă. La ecuator, forţa centrifugă echivalează cu 289-a parte din puterea de atracţie. Ani putea spune că un obiect ce cântăreşte 289 kilograme la polul Nord, nu mai are decât 288 kilograme la Ecuator.

In realitate această cifră nu e exactă, căci trebue să ţinem seamă, şi aci, ca şi în alte cazuri, de câteva influente, dintre care unele mă­resc diferenţa, iar altele o micşorează.

In concluzie putem spune că un corp la Ecuator, cântăreşte mai puţin decât la poli.

Această schimbare e însă greu să fie percepută de simţurile noa­stre. La un om de greutate normală se va produce o diferenţă de a- proape trei sute de grame.

Corpul omenesc suferă zilnic variaţiuni mai importante, rezultase din maneare, băutură, etc.

schimba”' ^ imaginam ce s’ar întâmpla dacă condiţiunile actuale s’ar

Presupunem de pildă, că, în urma unui eveniment cosmic, vo­lumul pamantului, densitatea etc., ar creşte.

Kealizarea acestei presupuneri n’ar f i cu neputinţă,

ferit* <îr>h?.r.eH*™en'-6 S6 intră în planeta noastră şi planeta însăş au su- o facem î n m V '1' 0' dealun«'ul vremurilor. Prin ipoteza pe care

‘ A om estima şi accelera astfel de transformări.

(le atracHeUp fe_veAnimentului pomenit vom presupune că puterea ale exîst’eTifpi a: Aceasta ar schimba complet condiţiunile actuale

existenţei oameni or şi a tuturor vieţuitoarelor.

nul ne P. , ! S schimbarea prin câteva accidente neplăcute. Scau- noastră îndoită o]1" ”1 Şa stanl. confortabil se sfărâma, sub greutatea !pai greu decât V f ,vor,11 încerca să-l mişcăm ne va părea multPas si ne n-ire că ° S ,- apt e d’e doTla atât de greu. Facem un

încetul - m • tăl? i de ljla,nl>- ne îndeanină^tă1100 11* i !,st’.nctul nostru de economisire a eforturilor, tri sunt cu niiterp6 , ? n®,1.m ',os> caci în picioare capetele şi umeri noş- vertical. atraşi spre pământ şi cu -greu ne putem menţine

deveni patrupelV5 n," l>ierde obiceiul de a mai sta cu capul sus şi.am în care sunt le,«atp ai acest caz forma capetelor noastre şi modul tendinţa să cadă sn - “P- ne*ar plictisi grozav, căci capul ar avea tea noastră. In Pamant; ceeace ne-ar împiedica să vedem înain-voltare exaseratn «’ Caz’ sau muşchii gâtului şi umerii vor lua o des- celui mai adecuat f i r&zultat al legii selecţiunii şi supravieţuirei tate si cu .. “«dniJui, doar oamenii cu cranii foarte nedesvol-

n timp ce trupurile şi mari, s’ar desvolta devenind

voltare exaAerata Jo caz -- v—... o, umviu vui mu u ucs-celui mai adecu'it i-a i '? zu tat al *egii selecţiunii şi supravieţuirei ■ate şi cu creere ■■ n , 11 . • . doar oamenii cu cranii foarte nedesvol- niembrele trebuind " 5 vor .prospera, în timp ce trupurile şimai puternice. * e^01’turi mai mari, s’ar desvolta devenind

slanţială şi in^a ihnn^0^ - crescut.i ar fi nevoie de o hrană mai sub- «elui mai puternica 2? • a 0 respiraţie mai adâncă, o circulaţie a sân- ? ai im p o rL T ,"1? ' Stomacu] in i— - = ‘ ‘ ’ -■Jiai important bwv,',.Stomacul. inima şi p lăm ânii ar juca un rol mult llln urmă. decât creerul şi s’ar desvolta în dauna acestuia

.1 pede Si.„r ar inioar.ee omul la nivelul anima­t o r i al te aniniale lcşora acea intelectualitate, care l-a pus deasu-

if»nt.s * ni ai i1111-; , , i ■ .toare' i3 ,a .Cautat să r» S’ .uar imaginaţia populară sau tradiţia super- fiiiuri’ ?ar întruparpn i>PleiZ1îlte rau nenorocirea prin animale târâ-

inaripatg oar ^ n e lm Şi a frumosului a fost reprezentată prin aii- • este spirite ] lnalţă.n u n ^ w ^ * mare triumfa pe planeta dominată de o putere de•ului utilelor şi’ aj. c ce.a de acum. O astfel de lume ar prii de m i­

ji,, ' animale, care se târăsc, pe suprafaţa pămân- lJn 0111 stând î

lTisLaPTii?âineilP?i;ap' . i ’ierde eC.hiUbrir1.- 1:1 « « ‘»re pas. Mamiferele, n Dar o situatie mîilt -Ui PL‘J ,atrH P ic ioare sar găsi mai bine decât el. nu nmn r l i T b“ na ar fl acea a Moaştelor ce ating pământul, au avantninl i i *•’ • Şl eu st°macul. Unele din această specie r e S r y.0'!- w s!‘ târăşte pe pământ. Cele mai feri-u ie an im ale ar li v ie rm ii şi şerp ii.

n.,l,ilp%secaIt^ i ,arte, ,|,asă.rile insectele ar fi sacrificate. Ar fi inca- ri iî C r e s t ă 0, « " I Sî* sboare <•' » «-lin. li s’ar fi tăiat

dev'nVîn n n f ,• 'aţ-U !U'n 'lm " " 11 <k' »OloS, căci 3P111 a.cebli timp mai greu şi mai anevoie de străbătut.

Se slie'c.r in. inrii r entLM| 1'roa!l,.''i '(,r înaripate s’ar simţi foarte mult.ex'st ntPi'V»• • t ' !naJ f,'u,,loa^ Hori dator,.sc perpetoareaix stinţei loi insectelor, ce ajută fecundaţia.- Astiel printr’o serie de împrejurări, o simplă creştere în gravitate

lii'Kentă ure 1p lm,,Ula '"V lii,l!u ? lai " ' ll11 sau " lui Putin HPs'te (le inte =enţa, grele, masive, feroce, de o mai mică senzivitate, reacţionând

D r ă ^ leî’ntr’oait,m,'Se f^ra încotarc pe suprafaţa pământului, în căutareabogate culori P‘ a de ('ele mal clulci miresme şi de cele mai

tereaS d€Xaat r » & “7 " 0 i,llî sl.art: Să presupunem că pu-rămân ™ r , 1 descrescut şi ca in timp ce condiţiunile celelalte aman aproape neschimbate, gravitatea se reduce la jumătate.

curân am n l a r - u n U,!)lar? a f!,r>ei la s t r e muschiulare sau mai am. avea sa cheltuim doar jumătate din energia de care avem

acum nevoie, pentru anumite scopuri. Am alerga şi sări cu reuezi- unea unei antilope, făcând eforturi mai m ici, trupurile noastre ar

h r l n i ^ Î î ^ ^ ^ T ^ d- ° mărime mode'rată ne-arce-ar ar Iv. r iT P ‘ "'"J Irtulle1I noaslrt‘ destl,, sân« e P ^ tr u puţinul W r i\a a de-facul- Stomacul, intestinele şi plămânii ar ocupa un loc, relativ mic, in trupurile noastre înalte si svelte, ce s’ar menţine" drepte fara efort, suportate de un schelet cu oase subţiri ce ar mări eleganţa înfăţişării noastre. ! ’ a l '

Ai fi uşor şi plăcut să trăieşti în astfel de circumstanţe, eliberat in mare parte de grijile materiale ale existenţei, într’o lume populată de flori frumoase, fluturi strălucitori şi păsări cântăreţe. In astfel de împrejurări gustul nostru pentru estetic, stimulat din toate părţile de

cUo^ p T meCat? are’ ‘n ^ r i svelte, mişcări graţioase şi culori strălu­citoare ai lua o desvoltare necunoscută până acum. Creerele noastre ai avea o activitate ce n’ar fi niciodată îngreuiată sau împiedicată de oboseala trupurilor. Organele noastre vitale n ’ar fi prea greu încercat ■ şi j i a r avea motive sa îmbătrânească. Am păstra îndelung o tinerească frăgezime şi un corp sănătos, cuprinzând un suflet voios. In tr ’adevăr pamantul ar deveni un paradis, printr’o simplă descreştere a gravi-

Astfel o singură schimbare intervenită în constituţia planetei noa- stre ar aduce o totala transformare locuitorilor săi.

Se înţelege dela sine că am observa schimbări tot atât de profun­de daca alte legi fizice s ar modifica, adică, dacă lumina si căldura ar creşte sau ar diminua.

Dar examinarea acestor fapte ne-ar îndepărta de pământ, căci lumina şi căldură ne vin din afară. Ne vom menţinea pentru moment ta lucruri proprii pământului, spre a nu intra în speculaţii ce n’ar mai avea sfârşit. După ce-am studiat ce-ar rezulta dintr’o ’schimbare in volumul pamantului, vom vedea care ar fi urmarea unei schimbări in mişcarea sa. Aceste urmări vor fi şi mai surprinzătoare decât cele examinate pană acum.

13 Martie 1930

11 două picioare, s’ar găsi într’o poziţie foarte rea.

PRE PARAT DE:

AZUMlâCo. LTD.O S A K A « J A P O N I A »

ANUL IV. Nr. 163. - 13 MARTIE 1930. 32 P A G IN I APARE J0]

E E Â L I T A T B A

(M. G. U J

G R E T A G A R B Ova vorbi pentru prima dată în fiilm

Atelierele .,A<levernl'