26099982 Licenta Cadastru Bonitare Text

8/10/2019 26099982 Licenta Cadastru Bonitare Text

1/27

ONITAREA

ADASTRALA AERENURILOR

AGRICOLEI.1. OBIECT . IMPORTANTA. SCOP

Bonitarea terenurilor (bonitarea cadastrala) reprezinta un studiu complex prin care se poate aprecia

capacitatea de productie a terenurilor agricole, completata dupa caz cu efectele produse de lucrarile

ameliorative aplicate acestora. Fiind vorba despre capacitatea de productie a terenurilor, se extinde

termenul de bonitare si in domeniul economic (bonitare economica) astfel incit sa se poata stabili o

valoare efectiva a terenurilor (valoare de referinta) utila mecanismului pietii bazat pe cerere si oferta.

Bonitarea este o activitate complexa care studiaza legaturile dintre

Teren - Culturi agricole Valoare econoica

si care presupune cunoasterea insusirilor terenurilor studiate, a tipurilor de folosinte agricole, a modului

lor de organizare si exploatare de catre proprietari. Astfel sunt necesare cunostiinte din domenii ca:

pedologie, geomorfologie, idrologie, agronomie, economie, sociologie e.t.c. studiul fiind unul de ecipa

ani!area teritoriului agricol (amena!area terenurilor agricole) reprezinta o activitate complexa

(tenica si economica) care urmareste imbunatatirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o

suprafata oarecare de teren. "tudiul respectiv se diferentiaza functie de marimea exploatatiei agncole, de

tipul proprietatii asupra terenului si de stadiul de amena!are cu lucrari de imbunatatiri funciare.

#nele notiuni intalnite in prezentul material se definesc in continuare:

Teren $ suprafata de pamant caracterizata printr-un ansamblu dat de conditii de mediu: clima, sol, relief,

idrologie, idrogeologie, litologie e.t.c.


2/27

Sol $ corp natural situat la suprafata litosferei, format prin actiunea con!ugata a factorilor de mediu,

modificat sau nu prin activitatea omului. .

Paant $ suprafata de teren reprezentand principalul mi!loc de productie in agricultura

$

antropici (in cazul suprafetelor ameliorate) se manifesta uniform, suprafata respectiv a neputand fi diviza

, mai departe dupa nici unul din criteriile utilizate.

"olo#inta agricola $ modul de utilizare a terenului dupa destinatia economica si natura plantelorcultivate

Culti$are $ ansamblu al operatiilor de folosire a solului in agricultura ( lucrarea solului, semanatul,

ingri!irea culturilor, recoltare etc.)

"on% &unciar $ totalitate a suprafetelor de teren (inclusiv a celor acoperite cu ape) aflate in limitele unei

unitati agricole sau administrativ-teritoriale sau ale unei tari.

Solul ca principal mijloc de productie in agricultura.

"olul reprezinta geosfera externa a %amantului in care se acumuleaza si se pastreaza multe din elementel

necesare vietii, sub forma usor accesibila. &l trebuie privit din doua puncte de vedere' corp natural si

mi!loc de productie in agricultura si silvicultura.

%roprietatea fundamentala a solului, care il deosebeste de roca, este &ertilitatea #i reprezinta capacitatea

solului de a oferi in mod continuu si in cantitati suficiente apa, rana si celelelte elemente si conditii

esentiale pentru dezvoltarea organismelor ce il populeaza. #n element definitoriu care confera solului

aceasta proprietate este umusul, produsul organic complex care nu poate fi reprodus artificial.

%rin cultivarea solului, acesta este introdus in circuitul economic ca mi!loc de productie, de calitatile

caruia depinde valoarea productiei agricole obtinute.

%rivit ca mi!loc de produntie, solul prezinta unele proprietati:

este limitat in spatiu - nu se poate multiplica la fel ca un mi!loc de productie obisnuit,

nu se uzeaza in timp, in cicluri de productie succesive, cu conditia sa fie exploatat rational,

Folosit in agricultura, solul isi scimba multe din proprietati si de aceea trebuie urmarita in timp evolutia

acestuia in regim amena!at, astfel incat exploatarea agricola sa fie rationala, fara sa afecteze potentialul

natural de fertilitate al solului.


3/27

I.'. CRITERII SI CLASE DE BONITARE A SOLULUI

Unele in#u#iri ale #olului &olo#ite in #tu%iile %e (onitare

n atingerea scopului fundamental al studiilor de bonitare se folosesc o serie de insusiri ale solului, cu

orul carora se calculeaza o nota de bonitare si se face incadrarea terenurilor in clase de calitate. .

*otalitatea fenomenelor de transformare si de migrare a substantelor si energiei care se petrec la suprafata

litosferei cu participarea organismelor si care determina formarea solurilor, poarta denumirea de )roce#e

)e%ogenetice #au )roce#e %e &orare a #olului. +olul cel mai important in desfasurarea acestor procese il

are scimbul permanent de substante si energie dintre sol si vegetatie.

Glei!area si)#eu%oglei!area - sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent

de apa in sol. n aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere, in special a Fe si n, compusii

redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui-vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat).

&xcesul de apa provenit din panza freatica situata la adancime critica afecteaza baza profilului de sol,

favorizeaza procesul de gleizare. rizontul format se numeste orizont de glei, este notat cu simbolul si

poate fi: orizont gleic de reducere, notat cu simbolul r, cand excesul de apa se manifesta o mare parte di

an si orizont gleic de de oxidare si reducere, notat cu simbolul o, se formeaza deasupra orizontului r,

ca urmare a oscilatiilor de nivel a panzei freatice care favorizeaza patrunderea aerului si procesele de

oxidare.

&xcesul de apa provenit din precipitatii, afecteaza solurile care prezinta pe profil un orizont greu

permeabil ( de exemplu orizontul Bt), favorizeaza procesul de pseudogeizare. rizontul format in conditi

de exces prelungit de apa pluviala, se numeste orizont pseudogleic, cu aspect marmorat in nuante cenusi

pete ruginii si concretiuni negre ferimanganice, care se noteazacu simbolul /(germ./asser$apa)..0and excesul de apa este periodic, mai putin accentuat, se formeaza orizontul

pseudogleic, notat cu simbolul 1, care prezinta pete de oxidare pe langa cele de reducere .

%rocesele de gleizare si pseudogleizare sunt specifice solurilor idromorfe.

Salini!area #i alcali!area - sunt procese generate de prezenta sarurilor solubile in conditiile unui climat

arid si semiarid, cu apa freatica situata la mica adancime si nivel variabil.

"alinizarea reprezinta procesul pedogenetic prin care creste continutul in saruri solubile, peste 2,32-2,34

5 intalnit in solurile obisnuite.Acest proces se produce atunci cand solul este umezit freatic pana la


4/27

suprafata, climatul arid intensifica evaporatia si depunerea sarurilor solubile in partea superioara a

profilului de sol unde se formeaza crusta. rizontul in care se acumuleaza saruri solubile ( sarurile

cationului de 6a7, cloruri, sulfati etc.) ce depasesc 3,2-3,45, se numeste orizont salic si se noteaza cu

simbolul sa. Atunci cand continutul in saruri solubile din orizontul pedogenetic este cuprins intre 2,32-

2,34 si 3,2-3,45 se numeste orizontul salinizat si se noteaza cu simbolul se.

Alcalizarea este procesul pedogenetic ce se desfasoara in conditii asemanatoare procesului de salinizare,

atunci cand nivelul apei freatice scade si acumularea sarurilor solubile inceteaza. 0a urmare are loc

intensiflcarea patrunderii ionului 6a7 in complexul coloidal al solului, care provoaca dispersia si migrarea

argilei si umusului in adancime. "e formeaza, in acest fel, un orizont argiloiluvial, cu un continut de 6a

al complexului coloidal de peste 34 5, numit orizont Bt natric care se noteaza cu simbolul Btna. 0and

complexul coloidal este saturat in 6a7 intre 34 si 45,orizontul format se numeste orizont alcalizat si se

noteaza cu simbolul ac.

rizontul natric este specific soloneturilor, iar orizontul salic solonceacurilor, ambele sunt tipuri de sol

alomorfe.Te*tura #olului sau compozitia granulometrica, reprezinta partea minerala a solului care se exprima prin

procentele in care fractiunile granulometrice participa la alcatuirea solului.

%artea minerala, componenta a fazei solide a solului, este alcatuita din fragmente si particule minerale de

marimi foarte variate, denumite fractiuni granulometrice, care imprima solului insusiri si caracteristici

variate. %articulele minerale cu diametrul mai mic de 8 mm alcatuiesc)aintul &in+ iar cele cu diametrul

mai mare.de 8 mm reprezinta #c,eletul #olului.

0ontinutul in scelet precum si natura mineralogica a lui, constituie elemente de calcul al $oluului

e%a&ic util+ adica volumul de sol ce poate fi utilizat de radacinile plantelor.

+elatia de calcul este urmatoarea:

# $ SUMA ( 322-;i) di< = 322

re:

(5)

di $grosimea in cm a fiecarui orizont luat in calcul'

;i $ procentulde scelet al fiecarui orizont'

9 $ volumul edafic exprimat procentual

%entru gruparea particulelor minerale se folosesc diferite scari, dintre care cel mai frecvent utilizate pe

plan mondial sunt: Scara Atter(erg+ Scara -acin#i #i Scara De)arlaentului agriculturii USA+ care iau

in consideratie aceleasi fractiuni granulometrice: ni#i)ul+ )ra&ul #i argila


5/27

Scari pentru stabilirea grupelor sau categoriilor de particule

ruparea particulelor dupa diametrul lor s-a facut tinand cont de modificarile pe care le imprima

proprietatilor fizice, mecaniee si biologice ale solurilor in a caror alcatuire intra.

Astfel pentru exemplificare, se prezinta comparativ, proprietatile solurilor care contin preponderent

fractiunile nisip si respectiv argila.

Solurile ni#i)oa#e. 0ontin peste >? 5 nisip i sub 4 5 argila. Au o permeabilitate excesiva si o capacitate

redusa de retinere a apei. @atorita coefieientului de ofilire scazut plantele pot folosi, in cazul acestor solu

si apa provenita din ploi reduse. %e de alta parte insa , datorita capacitatii mici de inmagazinare pentru

apa, plantele sufera daca incarcarea la nivelul acesteia nu se face la intervale scurte de timp.

%ermeabilitatea mare favorizeaza levigarea aeestor soluri. 0oeziunea, plasticitatea si aderenta sunt practinule. @atorita lipsei de coeziune sunt usor supuse eroziunii, mai ales celei eoliene si se lucreaza usor. "e

incalzesc usor si se racesc repede. "unt, in general, sarace in substante nutritive. si au capacitatea de

retinere a substantelor minerale foarte scazuta. "olurile nisipoase au fertilitatea naturala scazuta.

Solurile argiloa#e. 0ontin peste ??5 argila si au insusiri, in general, opuse celor nisipoase,

permeabilitatea scazuta si capacitate mare de retinere a apei. @in cauza permeabilitatii scazute, infiltratia

apei decurge incet, levigarea este slaba si ciar la cantitati nu prea mari de precipitatii, solul a!unge reped

la saturatie, in stratul superior, iar restul apei balteste. a umezire, solurile argiloase devin foarte plastiee

si aderente, motiv pentru care se lucreaza greu. a uscare crapa, din cauza coeziunii ridicate se lucreaza

greu si se scot bolovani mari, incat lucrarea este de proasta calitate. @eoarece se incalzesc mai greu, in

practica s-au denumit, soluri reci. "unt soluri bogate si cu o capacitate mare de retinere pentru

substantele nutritive, totusi plantele nu gasesc intotdeauna conditii optime de crestere si dezvoltare,

datorita in primul rand regimului antagonist al apei si aerului.

Cla#ele te*turale. ncadrarea in grupe.de clase, clase si subclase texturale, clasificare redata in

o%ologia ela(oriirii #tu%iilor )e%ologice+/I.C.P.A. Bucure#ti+ 3CDE, respectiv .in%icatorul8? $ol.III+


6/27

are la baza cantitatea de praf, nisip si argila care intra in alcatuirea solului. %rocentele de participare ale

celor trei fractiuni. se determina. prin analiza granulometrica efeetuata in laborator .

Den#itatea a)arenta 0Da reprezinta masa umtatii de volum a solului uscat in asezare naturala. "e

calculeaza cu relatia:

@a $ ---------- $ ------ (g=cm?)

9s 79p

:

9t

$ masa solului uscat (g)

9s $ volumul partii solide minerale si organice a solului (cm?)

9p $ volumul porilor (cm?)

9t $ volumul solului uscat in asezare naturala (cm?)

9alorile densitatii aparente depind de starea de afanare sau de tasare a solului, ele oscileaza intre 3-8

g=cm?. @e regula, o densitate aparenta mica pana la mi!locie, indica o stare generala buna a solului si un

potential productiv ridicat. @ensitatea aparenta se utilizeaza la calculul porozitatii totale a solului, a

gradului de tasare si la calculul necesar exprimarii in procente de volum si in rezerve pe diferite grosimi

cerute pe unitatea de suprafata (m?=a sau t=a) a oricaror alte rezultate.

Poro!itatea #olului. %orozitatea este insusirea unui corp, cum ar fi solul, de a prezenta un sistem de pori,

care pot fi umputi cu aer sau cu apa.

*otalitatea porilor, exprimata in procente din volumul solului in asezare naturaa, reprezinta)oro!itatea

totala2 &a se poate calcula cu relatia:

@a

( 3 - %* $

322 x

:

--- ) (5)

@

%* $porozitatea totala (5)

@a $ densitatea aparenta (g=cm?)

@ $ densitatea (g=cm?)

%orozitatea solului, prin diversitatea mare a porilor, conditioneaza, in mare masura, regimul apei, aerului,

temperaturii, elementelor de nutritie s.a. din sol. &ste important de reamintit ca patrunderea radacinilor,

deci volumul de sol folosit de catre acestea, depinde in mare masura de porozitatea solului si gradul de

tasare a acestuia.


7/27

Aci%itatea actuala 0)3/ul #olului este data de concentrapa ionilor de idrogen, prezenti la un anumit

moment dat in solutia solului. @upa "orensesen p-ul se defineste ca logaritmul negativ al concentratiei

efective a idrogenilor sau, in acceptiune mai noua, a activitatii ionilor de idrogen. 0oricentratia se

exprima in iono-gram=litru de solutie. %entru exprimare, se porneste de la apa distilata cu reactie neutra, i

care raportul ionilor de 7 si - este egal.

Adica:

x 0 $ G 32-3H unde

:

-- 0 $ 32-E si 0 $ 32-E

0 $ concentratia ionilor 7

0 $ concentratia ionilor -

G$ constanta de disociere.a apei .

%entru solurile de la noi din tara valorile p-ului sunt cnprinse intre ?,4 si C,4.

Ti)uri %e ,uu#

n functie de conditiile pedoclimatice de formare a solurilor din tara noastra se intalnesc mai multe tipuri

de umus:

Mull2 materia organica este bine umificata, intim amestecata cn partea minerala a solului, incat nu se

poate separa de aceasta. "e formeaza in soluri bine aerate cn microflora bogata si activa, conditii in care

are loc transformarea completa a resturilor organice in acizi umici.

Acest tip de umus poate fi de doua feluri: mull calcic si mull forestier.

Mullul calcic se formeaza atunci cand in sol este calciu, reactia fiind de la alcalina pana la slab acida, sub

actiunea mai ales a bacteriilor, in conditii de vegetatie ierboasa, este alcatuit din acizi uminici saturati inmare masura cu calciu si are culoare incisa.

Mullul &ore#tier se formeaza.ln soluri lipsite sau sarace in calciu, pe seama vegetatiei de padure, sub

actiunea ciupercilor, este alcatuit din acizi fulvici si este slab pana la moderat saturat cu cationi bazici.

Mo%erul este alcatuit din materie organica mai slab umificata decat in cazul precedent, este alcatuit din

acizi uminici dar si din resturi organice in curs de transformare sau netransformate, in care se pot

cunoaste tesuturile vegetale respective. "e formeaza in zone mai umede, cu microflora mai saraca si mai

putin activa.

3uu#ul (rut sau morul este constituit din materie organica si mai slab umificata decat moderul,

neamestecata cu partea minerala a solului, alcatuit predominant din resturi organice putin transformate si

cu procent scazut de acizi umici. "e intalneste la unele soluri din zona montana.

Tur(a este reprezentata prin acumulari mari de resturi organice turbificate, formate in conditii de exces

permanent de apa (mediu anaerob).


8/27

I.'. 1. Bonitarea #i caracteri!area te,nologica a terenurilor agricole

.8. 3. 3. Bonitarea terenurilor naturale

%entru obtinerea notei de bonitare, din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare

unitate de teren ecologic omogena (*&) delimitata prin studiul pedologic, s-au ales numai cele

considerate mai importante , mai usor si mai precis masurabile si anume:

temperatura medie anuala-valori corectate, indicator ?0'

precipitatii medii anuale-valori corectate, indicator H0'

gleizarea, indicator 3H'

pseudogleizarea, indicator 34'

salinizarea si=sau alcalizarea, indicator 3> sau 3E'

textura in Ap sau in primii 82 cm, indicator E? A'

volumul edafic, indicator 3??'

poluarea, indicator 8C'

panta, indicator ??'

alunecari, indicator ?D'

adancimea apei freatice, indicator ?C'

inundabilitatea, indicator H2'

excesul de umiditate la suprafata, indicator 3D3'

porozitatea totala in orlzontul restrictiv, indicator HH'

continutul de 0a02? total pe 2-42 cm, indicator >3'

reactia in Ap sau in primii 82 cm, indicator >?'

gradul de saturatie in baze in Ap sau in primii 82 cm, indicator >C'

rezerva de umus in stratul de 2-42 cm, indicator 3HH.

n cazul lipsei unora din aceste elemente din studiul pedologic folosit, se va avea gri!a ca acestea sa fie

completate prin reambulari sau studii suplimentare pe teren sau in laborator.


9/27

Aprecierea insusirilor terenului se face cu a!utorul unor indicatori (tabele) conform etodologia

elaborarii studiilor pedologice, .0.%.A. 3CDE

Fiecare dintre indicatorii de mai sus, cu exceptia gradului de saturatie in baze care intervine indirect,

participa la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient de bonitare care variaza intre 2 si 3, dupa cum

insusirea respectiva este total nefavorabila sau optima pentru exigentele folosintei sau plantei luata in

considerare. 9alorile coeficientilor pentru fiecare indicator se preiau din anexa 3.

%entru o parte din indicatori este prevazuta o singura serie de coeficienti, iar pentru cealalta parte

(precipitatii medii anuale, gleizare, textura, adancimea apei freatice, porozitate, reactie, volum edafic si

rezerva de umus) sunt prevazute mai multe serii de coeficienti legati de interdependenta acestora alti

indicatori.

6ota de bonitare pe folosinte si culturi se obtine inmultind cu 322 produsul coeficientilor celor 3E

indicatori luati in, considerare la stabilirea notei de bonitare. 6ota de bonitare poate varia intre 2 si 322.

6ota de bonitare pentru arabil se calculeaza ca medie aritmetica a notelor pentru patru culturi agricole

care prezinta cea mai mare favorabilitate, in unitatea de teren considerata.

.8. 3. '. Bonitarea terenurilor aena4ate si aeliorate

Indicatori de potentare a capacitatii de productie a terenurilor agricole

nfluentarea conditiilor naturale prin lucrarile de imbunatatiri funciare duce, in toate cazurile, lamodificarea insusirilor factorilor de mediu, care devin mai favorabile pentru cresterea plantelor.

Activitatea de cercetare si de precizare a efectului diverselor masuri de ameliorare si cuantificare

acestui efect reprezinta obiectul lucrarilor de IpotentareI a notelor de bonitare pentru terenurile ameliorat

si clasificarea acestora in raport cu modul in care, una sau alta dintre masurile de ameliorare, modifica

starea lor actuala de productivitate.

%rincipiul, care sta la baza calculului notelor de bonitare potentate, este acela ca: fiecare insusire s

apreciaza sub aspectul favorabilitatii pentru o anumita planta sau folosinta in mod diferentiat, dupa gradu

in care aceasta insusire a fost modificata in bine prin lucrarile ameliorative.

0el mai tipic exemplu dupa care se poate !udeca efectul masurilor de ameliorare este cel al

desecarii si drena!ului terenurilor. odificari ale insusirilor factorilor naturali se pot realiza prin irigatii

(clima), drena! (sol, idrologie), combaterea eroziunii (sol), desalinizarea (sol), indiguire (teren in

ansamblu).

%rin aplicarea unor tenologii corecte de lucrare a solului, de lupta impotriva buruienilor si a

daunatorilor, de folosire de soiuri si ibrizi cu calitati biologice superioare, prin folosirea unor doze


10/27

ecilibrate de ingrasaminte si amendamente, se poate a!unge la obtinerea unor recolte din ce in ce mai

mari la ectar si implicit la punctul de bonitare.

n ansamblu, problema determinarii corecte a influentelor antropice asupra insusirii factorilor de

mediu este suficient de dificila si ea necesita investigatii suplimentare.

#na din cele mai importante este cea a stabilirii limitelor superioare care se pot atinge prin

aplicarea masurilor ameliorative si de fertilizare radicala.

%entru calcularea notelor de bonitare in aceasta situatie se folosesc coeficientii de potentare,

coeficienti stabiliti de 0%A.

%rin amena!area si folosirea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tenologii ameliorative, unele

insusiri negative ale terenurilor sunt corectate sau inlaturate. n aceste cazuri se impune reducerea sau

anularea penalizani introduse prin coeficientii de bonitare, operatiunea numindu-se potentarea notelor de

bonitare.

%otentarea consta in marirea coeficientilor de bonitare ai insusirilor ameliorabile prin lucrarile tenologic

sau de imbunatatiri funciare. %ractic potentarea notelor de bonitare se face prin inmultirea cu coeficientisupraunitari (anexele ?-3C 3a ?-8C din .&.".%. 3CDE, vol. 8) a notelor obtinute la bonitare.

%otentarea notei de bonitare se face numai pentru acele lucran care au un efect de durata si care modifica

substantial starea generala de productivitate a terenului si anume:

lucrari %e i(unatatiri &unciare (indicator 8E3)-- indiguirea, desecarea (de suprafata)' drena! de

adancime' irigatia' combaterea salinitatii si alcalinitatii' prevenirea si combaterea eroziunii (fara terasare)

si terasarea terenurilor in panta,

lucrari agro)e%oaeliorati$e (indicator 8E8)-- amendarea calcica si gipsica' afanarea

adanca(scarificare), fertilizarea ameliorativa (radicala) si combaterea poluarii.

@e precizat ca sistemul de potentare prevazut face abstractie de situatia, adesea intiilnita in practica, in

care lucrarile ameliorative nu isi exercita pe deplin efectul scontat.

I.'. 1. '.1. Calculul notelor %e (onitare

n cadrul fiecarui indicator tenologic s-au separat si subclase de terenuri. 0lasele impart sau

grupeaza terenurile in functie de intensitatea restrictiilor sau a necesitatilor lucrarilor respective de

ameliorare:

fara restrictii sau fara necesitatea de lucrari ameliorative'

cu restrictii mici sau cu necesitatea de lucrari de prevenire etc.

"ubclasele impart sau grupeaza terenurile dupa natura restrictiilor sau specificul tenologiilor

culturale, ca de exemplu: exces de umiditate freatica, panta si eroziunea in suprafata, salinizare, roca dura

superficiala, scelet, volum edafic redus si capacitatea de apa utila redusa etc.


11/27

"epararea claselor si subclaselor se face cu a!utorul indicatorilor de caracterizare a solurilor si

terenurilor amintiti mai sus.

Asupra cuantumului de recolta ce se obtine la unitatea de suprafata, actioneaza un ansamblu de

factori naturali si antropici care determina modul de crestere si rodire a plantelor. %e langa factorii de mai

sus actioneaza si nivelul investitiilor la unitatea de suprafata cat si raportul terenului fata de piata de

desfacere, care genereza diferentierea celtuielilor de transport si in final venitul net la a.

&xpresia cea mai elocventa a diferentei de potential de productie a terenului si a pozitiei lui fata d

piata de desfacere este data de diferentierea productivitatii muncii in agricultura. ora sau o zi de munca

prestata de un lucrator cu acelasi grad de calitate poate produce o cantitate de recolta cu totul diferita si

respectiv un venit global si net puternic diferentiate intre ele in raport cu capacitatea de productie a

terenului si respectiv cu costuri de productie a unei unitati (cantitati). Astfel, pentru producerea unei

recolte de D-32 t=a de porumb pe cernoziom freatic umed sunt necesare tot atatea ore de munca ca si

pentru o recolta de 8-? tone ce se obtin pe soluri podzolice sau pe cele erodate, cu exceptia diferentei de

ore necesare transportului diferentei de recolta. +ezulta ca porumbul, va fi de 8-? ori mai ieftin pecernoziomul freatic umed decat cel de pe solurile slab fertile, dar venitul net la a va fi diferentiat de la

zero in cazul unor recolte de sub 8422 Kg=a.

"e cunoaste ca recolta nu este o functie simpla determinata numai de gradul de fertilitate a

terenului, ci o functie complexa data de cele ? grupe de factori:

6- natura, calitatea pamantului si a climei '

B- biologia, calitatea solurilor si a ibrizilor de plante'

- cantitatea de munca vie si materializata care se depune pentru obtinerea recoltei.

Acest din urma factor munca- pentru obtinerea de recolte, trebuie analizat extrem de atent,

intrucat la realizarea recoltei in ultima instanta nu contribuie numai cei din agricultura, ci toti care lucreaz

pentru faurirea uneltelor necesare cultivarii plantelor, tractoare, masini pentru producerea ingrasamintelo

a insecto-fungicidelor etc.

0alculele recente arata ca ponderea celor care lucreaza in ansamblul economiei nationale pentru

producerea ranei este de ?8-?H5. @esigur, cantitatea de munca si celtuiala de energie la unitatea de

produs agricol difera de la o epoca la alta si de la o tara la alta.

%rin realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer rezolvate urmatoarele probleme:

o%recizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura, plantatii pomicole

si viticole si pa!isti naturale'

o%recizarea celor mai rationale repartitii a culturilor pe teritoriul - fundamentarea lucrarilor de

zonare si profilare a productiei agricole'

o"tabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor in vederea

diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele'


12/27

oFundamentarea masurilor economice pentru evidentierea si comensurarea rentei funciare

diferentiale in vederea preluarii si redistribuirii acesteia, pentru asigurarea ecitatii social-

economice pentru toti lucratorii din agricultura.

etodica actuala de bonitare respecta in ansamblu metodica larg cunoscuta si utilizata in +omani

dar se deosebeste prin aceea ca este mult mai analitica si obliga pe cel care o aplica sa fie extrem de atent

atunci cand studiaza terenul pentru bonitare.

rupele de factori dupa care se face determinarea notei de bonitare sunt:

oSOLUL cu urmatoarele insusiri:

volumul edafic util'

textura'

continutul de umus'

reactia'

starea de gleizare sau pseudogleizare'

starea de salinizare sau solonetizare.

oCLIMA:

temperatura medie anuala cu precipitatiile medii anuale, corectate in raport cu numarul de luni de

seceta, de panta si de expozitie.

oRELIEFUL panta terenului.

oAA!CIMEA" !A#URA SI OSCILA#IA A$EI FREA#ICE.

%entru a evita erorile de interpretare a artilor de sol, realizate pe teritoriul tarii noastre in diferite

etape, s-a renuntat la stabilirea directa a notelor de bonitare pe tipuri si subtipuri de sol ca in vecile

sceme si se presupune utilizarea datelor concrete de caracterizare a solurilor pentru care se face

bonitarea. @e asemenea s-a renuntat la impartirea numarului de puncte pe cele patru grupe de factori (sol

clima, relief, idrologie), procedandu-se la determinariea favorabilitatii terenului pentru o anumita cultur

prin inmultirea intre ei a indicilor fiecarui factor in parte.

ndicii sunt egali cu 3 atunci cand insusirea considerata este in optim fata de exigentele plantei sau

au valori subunitare, mergand in unele cazuri pana la zero, atunci cand factorul devine limitativ pentru

planta luata in considerare, iar orice valoare inmultita cu zero devine zero. Aplicand acest procedeu se

respecta principiul egalei importante ecologice a factorilor de vegetatie, precum si legea minimului lui

eiebig exprimata atat de plastic prin scema ciubarului lui @obineK.

uarea in considerare a unui numar relativ restrans de insusiri ale factorilor de mediu a fost facuta

in urma unei analize indelungate si amanuntite a interactiunii factorilor intre ei si a acestora cu recolta a

numeroase plante.


13/27

Alegera factorilor s-a facut si pentru faptul ca in lucrarile de cartare existente nu se gasesc

intotdeauna date cu privire la unele analize mai moderne sau mai complicate. 0el mai bun exemplu sub

acest aspect este cel de utilizare in sceme de bonitare a texturii in locul capacitatii de apa utila a solului,

porozitatii de aeratie sau a suctiunii acestuia.

0ele trei determinari nu sunt facute decat pentru o mica parte din soluri, ele dau o imagine mult

mai corecta asupra relatiilor solului cu apa decat textura, determinata in toate studiile efectuate. Bazandu-

se pe faptul ca intre textura solului si insusirile enumerate mai sus exista o corelatie destul de buna, s-a

folosit aceasta din urma, ca o insusire sintetica pe baza careia sa se faca bonitarea insusirilor fizice ale

solului.

Formula generala de calcul a notei de bonitare a terenului pentru o anumita cultura este

urmatoarea:

% & ' ( ) ' * )...) (++

rezultatul putand fi egal sau mai mic decat 322.

%entru precizarea valorii indicilor caracteristici pentru fiecare insusire a factorilor de mediu pentrufiecare din plantele luate in considerare, s-au alcatuit grafice (monograme) bazate pe calcule matematice,

prezentate partial anterior si extrapolare atat pentru intregul interval de manifestare a insusirilor cat si

pentru toate plantele luate in considerare, aceasta reprezentand de fapt miezul intregii metodici de

bonitare. Folosirea lor corecta pe baza cunoasterii aprofundate a conditiilor concrete de pe teren, asigura

buna reusita a operatiilor de bonitare pentru a putea stabili corect capacitatea reala de productie a fiecarei

portiuni de teritoriu.

%entru fiecare cultura s-a tinut seama de particularitatile si cerintele acesteia, rapoartele la

indicatorii folositi pentru caracterizarea insusirilor factorilor de mediu.

atentie deosebita s-a acordat indicatorilor sintetici la tipul texturii solului, volumului edafic util

si mai ales climei. n cele ce urmeaza se prezinta particularitatile privind aprecierea influentei factorilor

naturali si stabilirea notelor de bonitare prin analiza fiecarei insusiri pentru culturile sau folosintele luate

in consideratie.

I.'. 1. 5. Ela(orarea ,artii terenurilor #i a celor %e &a$ora(ilitate )entru %i&erite &olo#inte

#i culturi

3arta terenurilor se realizeaza asa cum s-a aratat mai inainte la evaluarea generala a resurselor de sol si

este completata in tabelul legenda cu indicatorii necesari pentru bonitare. #nitatile de teren delimitate pot

fi simple (*&) sau complexe.(cuprinzand cel mult H unitati *&) atunci cand pe teritoriul respectiv unii

factori prezinta variatii semnificative.


14/27

%e baza artilor cu unitatile de teritoriu (#* sau *&) si a tabelului eu notele de bonitare ale acestora se

realizeaza artile de favorabilitate pe folosinte si culturi, grupand notee de bonitare din l2 in 32 puncte, i

cadrul artilor de detaliu si din 82 in 82 de puncte, pana la 322 si inca o grupa peste aceasta valoare,

pentru artile de sinteza.

Asadar, in cazul bonitarii terenurilor pentru conditii naturale (maxim 322 puncte) vor rezulta 32 si

respectiv 4 clase de bonitare. 0ele 32 clase se noteaza cu cifre de la -L (-pentru clasa cea mai buna cu

322 la C2 puncte, iar L-pentru clasa cea mai slaba cu 32 la 3 puncte), iar cele 4 clase cu litere ma!uscule A

la & (A-pentru clasa cea mai buna, cu D3-322 puncte, iar & pentru clasa cea mai slaba cu 3-82 puncte).

a bonitarea terenurilor amena!ate si ameliorate, nota de bonitare poate a!unge pana la 342 puncte si vor

rezulta 34 si respectiv > clase de bonitare. 6otarea c3aselor pana la 322 de puncte se face ca si la bonitare

-

M3H3 puncte) si respectiv A7, M 323 puncte.

0ele 34, respectiv > clase de favorabilitate sunt evidentiate pe arta si in legenda prin culorile redate in

anexa ?-?? din &"%, volumul 8, 3CDE.

lncadrarea in clase si grupe de clase de bonitare se face in functie de nota de bonitare.

Incadrarea in cla,e ,i grupe de cla,e de -onitare

0lase de bonitare

6ota de bonitare 0od

M 3H3

3?3 3H2383 3?2

A7333 382

323 332

3 322 A

3 C2

E3 D2 B

>3 E2

43 >2 0

H3 42

?3 H2 @83 ?2

33 82 &

- 32

rupe de clase de bonitare

6ota de bonitare

M 323

D3 322

>3 D2

H3 >2

83 H2

3 82

artile de favorabilitate se pot realiza la nivel de unitate de teren sau la nivel de parcela, sola, etc. folosin

notele de bonitare si tinand seama de componentii parcelei, solei etc. si proportia acestora.


15/27

aza studiilor de bonitare se fac propuneri pentru folosirea cat mai eficienta a .fondului funciar, pentru

restructurarea folosintelor,pentru amplasarea mai !udicioasa a culturilor si stabilirea structurii de culturi s

a nivelului de productie in raport cu tenologia folosita.

I.'. 1. 6. Caracteri!area te,nologica a terenurilor agricole

data cu bonitarea se face si caracterizarea tenologica a terenurilor respective, in scopul

determinarii necesitatilor si posibilitatilor de sporire a capacitatii de productie.

0aracterizarea tenologica a terenului reprezinta activitatea de definire si de clasificare a terenurilor

agricole, sub aspectul proprietatilor intrinsece ale solurilor si a altor caracteristici ale mediului, care

determina comportari diferite ale acestora in procesul de productie si reclama totodata procedee specifice

de lucrare a solului cat si categoriile de lucrari ameliorative necesare pentru sporirea capacitatii de

productie a terenului.

0aracterizarea tenologica a terenurilor agricole se face folosind un sistem de indicatori (indici) care se

refera la principalele aspecte de ordin ameliorativ (irigarea, desecarea, drena!ul, indiguirea, combaterea

eroziunii, desalinizare si amendare.) si agrotenic (lucrarile solului, fertilizare, depoluare etc.) pe care le

ridica folosirea agricola a solurilor.

%entru caracterizarea tenologica a terenurilor se folosesc D indicatori si anume:

pretabilitatea pentru irigatii'

necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a excesului de umiditate'

necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a salinitatii si alcalinitatii'

necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii'

specificul lucrarilor solului si mecanizabilitatea'

consumul de energie si durata perioadei pentru lucrarile solului'

necesitatea amendarii calcice si specificul fertilizarii'

necesitatea lucrarilor de recultivare si combatere a poluarii.

n cadrul fiecarui indicator tenologic s-au separat clase si subclase de terenuri. 0lasele impart sau

grupeaza terenurile in functie de intensitatea restrictiilor sau a necesitatilor lucrarilor respective de

ameliorare. "ubclasele impart sau grupeaza terenurile dupa natura restrictiilor sau specificul tenologiilo

culturale.

Folosind un sistem de indicatori corespunzatori pentru fiecare cerinta ameliorativa, prin gruparea

terenurilor se obtin unitatile pe care sa se poata aplica anumite masuri ameliorative.


16/27

n acest fel se evita clasificarea terenurilor pe baza unor indicatii orientative si a cunostintelor generale al

specialistului care efectueaza lucrarea.

Asadar obiectivele urmarite prin lucrarea de caracterizare tenologica sunt urmatoarele:

stabilirea cerintelor diferitelor terenuri fata de lucrarile ameliorative si agrotenice, precizarea

arealelor cu diferite cerinte si a suprafetelor respective' .

stabilirea categoriilor de terenuri pe care urmeaza a se aplica, tenologii diferentiate, ameliorative

si agrotenice'

fundamentarea estimarii efectelor economice ale tenologiilor ameliorative si agrotenice

specifice diferitelor terenuri.

ndicatorii de caracterizare tenologica folositi pentru atingerea obiectivelor propuse se bazeaza pe unii

indicatori utilizati la caracterizarea solurilor. Fiecare indicator tenologic folosit permite separarea a mai

multor grupe de terenuri, numarul acestora variind intre ? si 88 (*eaci, 3CD2). Astfel, gruparea terenurilor

agricole in raport cu pretabilitatea la irigatie se poate face tinand seama de criterii pedologice si edafice

(textura stratului arat, adancimea la care apare roca dura, panta terenului, permeabilitatea solului,

adancimea apei freatice, clasa de salinizare si clasa de solonetizare). uand in considerare si criteriul

climatic, exprimat prin deficitul sau excedentul de umiditate, se obtin si unele indicatii asupra eficientei

economice, stiut fiind ca irigatia este mai eficienta in conditiile unui climat mai secetos.

n mod asemanator se obtine si gruparea terenurilor dupa necesitatea si pretabilitatea la amena!area

terenurilor pentru inlaturarea si altor limitari (excesul de umiditate, eroziunea solului etc.) ale capacitatii

de productie a terenului.

ruparea terenurilor agricole se face potrivit metodologiei privind gruparea terenurilor agricole in raportcu necesitatea si pretabilitatea executarii unor lucrari ameliorative.

%rin caracterizarea tenologica a terenurilor agricole din +omania, acestea au fost definite, clasificate si

evidentiate cantitativ in raport de cerintele tenologice.

ucrarile de determinare a caracteristicilor tenologice si a capacitatii de productie a terenurilor unitatilor

agricole de productie in vederea profilarii agroeconomice constituie, de asemenea, un mod de folosire a

materialului pedologic. +eprezentand o detaliere si o completare a lucrarilor de raionare pedoclimatica si

de bonitare, lucrarile de caracterizare tenologica a terenurilor agricole, se executa in vederea zonarii

productiei agricole. ucrarile se executa pentru fiecare comuna separat, precizand calitatea tenologica si

capacitatea de productie a fiecarei portiuni de teren agricol, indiferent de folosinta lui actuala.

ucrarile de caracterizare tenologica ca si cele de bonitare a terenurilor agricole, in cadrul lucrarilor de

profilare trebuie sa raspunda la urmatoarele obiective:

N cresterea suprafetei arabile'

N restructurarea folosintelor agricole din zonele accidentate, pentru utilizarea intensiva si rationala a

fiecarei portiuni de teren, cu asigurarea protectiei solului impotriva degradarii'


17/27

N alegerea celor mai corespunzatoare structuri a culturilor, inclusiv a soiurilor si ibrizilor, pentru

obtinerea unor randamente maxime in productia vegetala, cu costuri reduse si cu consumuri economice d

energie'

N stabilirea celor mai corespunzatoare tenologii pentru sporirea productivitatii solurilor, prin executarea

lucrarilor de imbunatatiri funciare, combaterea eroziunii solului, desecari, irigatii, prevenirea si

combaterea salinizarii si alcalizarii solurilor etc.'

N stabilirea tenologiilor specifice de lucrare a solului, de fertilizare a terenurilor si de cultura a plantelor

nformatia necesara rezolvarii acestor probleme trebuie sa fie exprimata parametric si nu numai calitativ,

pentru ca ea sa poata fi utilizata direct in productie.

n acest caz, constituirea si delimitarea unitatilor de teritoriu ecologic omogen se face tinandu-se

seama de:

a) relief, respectiv altitudini, forme ma!ore si minore, panta, expozitie'

b) idrologie - adancimea si natura apei freatice, inundabilitatea, oscilatia nivelului freatic, bazine

idrografice'

c) litologie -natura materialului sau rocii parentale'

d) topoclima-microclima in raport cu panta si expozitia versantilor'

e) sol -dupa varietati de sol si unele elemente de subdivizare la nivel de subvarietate'

-

solului etc

I.'.'. VALOAREA ECONOMICA A NOTELOR DE BONITARE

Activitatea de productie in agricultura se concretizeaza in rezultate economice care difera extrem

de mult de la o zona la alta si de la o unitate la alta. ergand mai in detaliu, aceasta diferenta se manifest

de la o parte de ectar la alta sau ciar de la o tarla sau o parcela la alta. n zonele foarte complexe sub

aspect geomorfologic si pedologic, diferentierile sunt ciar in cadrul parcelelor de la cativa metri distanta

9ariabilitatea nivelelor de productie la acelasi nivel al celtuielilor de munca si materiale,

conduce la o diferentiere puternica, la nivel global si net la ectar, a costurilor de productie si deci a

nivelului rentabilitatii productiei agricole.

@eterminarea nivelelor indicatorilor economici se realizeaza pe cai contabile curente si prin

utilizarea datelor de evidenta din darile de seama contabile si economice ale unitatilor de productie.

0alcularea celtuielilor directe si indirecte de productie si a venitului global din sectorul producti

vegetale face posibila calcularea venitului net la ectar atat pentru fiecare cultura cat si pe ansamblu


18/27

unitatilor. @intre indicatorii economici, ce se pot calcula in productia agricola pentru lucrarile de bonitare

si pentru interpretarea acestora, de o importanta ma!ora sunt:

9aloarea productiei unitatii de produs'

0ostul unei unitati de produs'

9enitul net la ectar'

0ostul productiei la ectar (celtuielile la ectar).

9olumul de produs si deci si valoarea globala a productiei la ectar depinde atat de capacitatea

productiva naturala a pamantului cat si de volumul de munca vie si materializata ce se depune pentru

obtinerea produsului, aceasta din urma fiind materializata in volumul de celtuieli asa-numite

OsuplimentareI in productia agricola, sub forma de investitii si celtuieli curente de productie la ectar.

@iferentierea indicatorilor economici obtinuti din productia vegetala in tara noastra este foarte puternica,

ea depasind diferentele ce se obtin sub aspect fizic ca volum al productiei la ectar .

n ansamblul agriculturii se realizeaza o ecilibrare a celtuielilor la ectar si a venitului global,

neobtinandu-se nici venituri, nici pierderi la nivelul claselor 3-? de bonitare. n toate cazurile situate sub

acest nivel, respectiv sub cca. H4 de puncte - ca nivel mediu calculat pentru arabil - se obtin rezultate

economice negative .

I9aloarea I economica a notelor de bonitare poate fi folosita cu succes in fundamentarea

economica a tuturor masurilor privind reglementarile raporturilor stat-detinator de pamant, a costurilor, a

impozitelor agricole etc.

%entru a cuatifica valoarea economica a notelor de bonitare 9. Boataret (3CCC) a folosit o

calculatie pe baza de deviz a unei culturi complexe din zona cerealiera exprimata in cereale conventionalpe doua niveluri tenologice, scazut si mediu, pentru cele 32 clase de bonitare stabilite de @. *eaci (3CD2

+ezultatele obtinute releva urmatoarele aspecte:

pragurile de rentabilitate pentru productia cerealiera practicata la un nivel tenologic scazut si

mediu sunt relativ apropiate situandu-se la nivelul terenurilor de circa >2 de puncte'

lista de performanta economica se adreseaza tuturor costurilor ridicate ale preturilor produselor

agricole scazute'

sporul de venit pozitiv se instaleaza pe terenuri cu 32 puncte mai !os la tenologiile medii fata

de cele scazute'

nivelul mediu al unui punct de bonitare este constant indiferent de clasa de fertilitate, osciland

in functie de tenologia aplicata de la 44.222 lei=punct pentru tenologii scazute, la EE.222

lei=punct pentru tenologii medii.

9aloarea economica a notelor de bonitare si notelor in sine pot fi folosite pentru fundamentarea

economica a tuturor masurilor care reglementeaza impozitul pe teren, impozitul pe venitul agricol,

marimea arendei, taxa pe teren, valoarea pamantului, pretul pamantului etc.


19/27

area diversitate a conditiilor naturale din +omania creeaza o mare variatie a capacitatii de

productie a terenurilor agricole pentru diferite plante de cultura, pentru plantatiile viti-pomicole si pentru

plantele spontane.

n ansamblu, se poate aprecia ca, pana in prezent, bilantul potentarii este pozitiv dar exista o serie

de fenomene negative care afecteaza nivelul de potentare, cum ar fi:

reducerea rapida a continutului de umus in solurile irigate'

continuarea proceselor de eroziune si alunecari'

inmlastinarea si salinizarea secundara a unor suprafete irigate sau limitrofe acestora.

0omparand datele cu privire la notele medii ponderate de bonitare din tara noastra in conditii

efective, fara finalizarea investitiilor de ameliorare si mai ales fara terminarea irigarii pe suprafetele

necesare cu cele ce se pot realiza in conditiile aplicarii tuturor masurilor de ameliorare, inclusiv irigarea

intregii suprafete de teren care are nevoie de ameliorare, se pot preconiza cresteri insemnate ale capacitat

de productie a terenurilor care sa depaseasca H4->25 pe cea actuala (*eaci,3CD2).

#erenurile ara-ile" care ocupa cca. >25 din intreaga suprafata sunt situate pe toate categoriile de

fertilitate de la cele mai bune pana la terenuri extrem de slabe, capabile sa asigure recolte care depasesc 3

t=a cereale. %astrarea in cultura a tuturor terenurilor arabile inregistrate ca atare in evidentele funciare,

pentru a satisface nevoile de rana ale populatiei, genereaza o seama de fenomene economice si sociale

determinate de legea rentei funciare diferentiale. *erenurile arabile asa-numite ImarginaleI, cu conditii

precare pentru cresterea plantelor, aduc pierderi unitatilor care le cultiva.

$lantatiile iticole" care ocupa cca. 345 din suprafata tarii, sunt amplasate in ma!oritatea cazuril

pe versantii cu plante pana la 82-845, uneori si mai mari, si numai o mica parte pe terenuri plane, maiales pe nisipuri. "tarea de fertilitate a terenurilor de sub vii este in ansamblu slaba catre mi!locie, dar, in

acest caz, aprecierea favorabilitatii terenului este deosebita, mai ales la plantatiile viticole pentru producti

de vin, intrucat aceasta este in contradictie cu calitatea vinului. @eci, la finalizarea inventariului calitativ

viilor, trebuie inclus in mod obligatoriu si un indice de corectie pentru calitate.

"e cunoaste ca in toate regiunile lumii preturile la vin se stabilesc in raport cu calitatea acestora. "

intelege ca in acelasi timp ca vinurile de calitate se obtin din soiurile de vita care nu sunt cele mai

productive, dar care asigura o compozitie cimica si armonica a vinului care sa-i asigure un inalt grad de

stabilitate si o armonie cat mai apropiata de tipul ideal de vin.

0a si in cazul pomilor, in afara conditiilor naturale, un rol de seama il !oaca starea plantatiei. "e

poate stabili o anumita corelatie intre favorabilitatea terenului pentru vie si numarul de goluri in plantatiil

pana la o anumita varsta.

#n rol foarte mare in OdesomogenizareaI plantatiilor viticole il !oaca portaltoiul pe care sunt

altoite vitele. +ezistenta portaltoiului la o seama de insusiri ale solului determina dezvoltarea neegala a

plantatiilor, acestea devenind neomogene sub aspectul vigorii si al productivitatii.


20/27

0a si la patrimoniul pomicol, la intocmirea inventarului resurselor viticole este nevoie sa se

inregistreze corect atat conditiile ecologice ale fiecarei parcele de vie cat si starea de ansamblu a butucilo

de vita, densitate, varsta, vigoare si alte insusiri biometrice, determinate ale productivitatii si calitatii

strugurilor si a vinului. 0auzele care limiteaza capacitatea de productie sunt:

relieful, respectiv panta prea mare si neomogena, local cu alunecari'

solurile slab fertile, erodate, superficiale si scelete salinizate ori alcalinizate sau cu exces de

umiditate'

resursa idrotenica deficitara, lipsa de precipitatii ori lipsa de resursa termica.

#nele estimari ale efectelor posibile de obtinut prin aplicarea lucrarilor ameliorative duc la

concluzia ca s-ar putea a!unge sa corecteze notele cu 32-34 puncte pe ansamblul tarii.

6ecesitatea cunoasterii clasei de calitate a terenului in economia de piata este foarte importanta.

%entru lucrarile de bonitare, pe planul cadastral adus la zi se transpun si limitele unitatilor preluat

din planul de cartare pedologica existent. Aceasta reprezentare grafica este o piesa de mare utilitate

practica pentru cadastru. 6otele medii de bonitare sunt inscrise in formulare de lucru si in registrele

cadastrale, pentru fiecare parcela sau corp de proprietate.

ucrarea de bonitare se face numai pentru terenurile productive, cu exceptia urmatoarelor

categorii:

suprafete pe care sunt amplasate constructii gospodaresti (curti, gradini) pana la 3.222 m 8 '

terenuri proprietate de stat, indiferent de categoria de folosinta, deoarece pentru acestea nu

se percepe impozit'

terenuri ocupate de poligoane de exercitiu pentru armata si aerodroamele'

terenurile situate in lungul cailor ferate sau digurilor (zone de protectie).

@upa efectuarea lucrarilor de bonitare se intocmeste arta de bonitare.

5. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE 7 Parte a

%ocuentatiei %e organi!are a teritoriului agricol

@ocumentatiile de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole se intocmesc de institutiile de

specialitate de la nivel central, !udetean si local, la cererea consiliilor locale si a consiliilor !udetene, cu

acordul proprietarilor. Acestea se elaboreaza in doua etape, urmarindu-se in acest mod si esalonarea

decontarii celtuielilor. 0a urmare, costurile necesare intocmirii documentatiilor se tarifeaza pe etape si s

deconteaza separat la termenele stabilite prin contractul de proiectare cu beneficiarul.


21/27

ETAPA I 7 PLANUL CADASTRAL 8I "I8A "ONDUL "UNCIAR

n aceasta etapa se obtine planul topografic al teritoriului administrativ la scara 3:4222-3:32222, complet

cu toate datele tenice rezultate in urma aplicarii prevederilor legilor fondului funciar.

%lanul cadastral pe baza caruia se elaboreaza documentatia de organizare a teritoriului exploatatiilor

agricole, ecipat cu elementele ce au rezultat in urma aplicarii legilor fondului funciar, se va obtine de la

oficiul !udetean de cadastru, geodezie si cartografie (P00).

%entru fiecare exploatatie agricola se va completa o fisa care sa cuprinda:

- suprafetele terenurilor pe tarlale si parcele'

- numele si prenumele=denumirea proprietarilor (persoana fizica=!uridica)'

- domiciliul=sediul proprietarilor'

- actele de proprietate in baza carora sunt detinute terenurile'

- date referitoare la amplasamentul exploatatiei agricole'

- tipul de proprietate'

- modul de detinere'

- mentiuni (arendari, concesionari etc.).

%lanul cadastral va cuprinde si reteaua lucrarilor idroameliorative, precum si lucrarile de combatere a

eroziunii solului (0&"). %otrivit planului cadastral se intocmeste situatia centralizatoare a fondului funcia

conform tabelului nr. 3 anexat la normele tenice. %lanul cadastral si tabelul nr. 3 cu situatia fondului

funciar, pe baza carora se elaboreaza documentatia de organizare a teritoriului, trebuie sa fie avizate de

consiliul local si de P00.

BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE 7 Parte a %ocuentatiei %e organi!are a teritoriului agricol

@ocumentatia astfel intocmita ramQne la dispozitia proiectantului coordonator de proiect pQna la

finalizarea acesteia. @atele obtinute in urma aplicarii egii fondului funciar nr. 3D=3CC3, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, si a egii nr. 3=8222 pentru reconstituirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor egii fondului funciar nr.

3D=3CC3 si ale egii nr. 3>C=3CCE, cu modificarile si completarile ulterioare, nu vor putea fi preluate si


22/27

utilizate ulterior in circuitul civil decQt in cazul in care corespund din punct de vedere tenic cu

normativele elaborate de ficiul 6ational de 0adastru, eodezie si 0artografie (600) in acest sens.

0eltuielile aferente intocmirii documentatiei, pe baza de documente !ustificative, se deconteaza la

beneficiar, conform contractului.

ETAPA a II/a 7 DOCUMENTA9IA PROPRIU/:IS; DE ORGANI:ARE A TERITORIULUI AGRICOL

n aceasta etapa se realizeaza documentatia privitoare la restul tematicii, inclusiv multiplicarea pieselor

scrise si desenate, cu respectarea prezentelor norme tenice.

@ocumentatia intocmita in etapa a -a este structurata in doua parti:

- bonitarea terenurilor agricole si incadrarea acestora in clase de calitate'

- organizarea teritoriului exploatatiilor agricole si a categoriilor de folosinta.

Aceasta etapa se inceie o data cu predarea documentatiei, corespunzator termenului stabilit prin

contractul de proiectare.

%roiectele de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole servesc si ca documentatii pentru acordarea

de spri!in producatorilor agricoli care le detin.

Partea I 7 BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE 8I INCADRAREA IN CLASE DE CALITATE A

ACESTORA / A#)ecte #i %oenii a(or%ate< Continut %ocuentatie.

3. Asezarea geografica

a acest punct se vor face referiri la localizarea terenului studiat in cadrul !udetului, asezarea fata de

resedinta acestuia sau fata de alte localitati mai importante si la caile de comunicatie (sosele, drumuri

!udetene, cai ferate) care inlesnesc accesul in zona. @e asemenea, se vor evidentia vecinii teritoriului

comunal, in ordinea punctelor cardinale.

8. 0aracterizarea conditiilor fizico-geografice

Acest punct va cuprinde consideratii de ordin general asupra conditiilor de relief, clima si vegetatie din

zona.

8.3. eomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, tinQndu-se seama de roca subiacenta, materialul

parental al solului, de formele de macrorelief (deal, cQmpie, terasa, lunca) si de formele de microrelief

(suprafata plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifica altitudinile


23/27

maxime, medii, minime, panta generala si gradul de fragmentare a reliefului, precum si elemente de

idrografie si idrogeologie.

8.8. 0lima, unul dintre principalii factori care conditioneaza geneza si repartitia solurilor, va fi tratata din

punct de vedere al valorii temperaturilor medii anuale multianuale, temperaturii medii a lunii cele mai

calde si a lunii cele mai reci, precum si din punct de vedere al amplitudinilor termice pentru incadrarea

climatica a zonei. @e asemenea, vor fi prezentate cantitatea medie multianuala a precipitatiilor si repartiti

lor sezoniera. +egimul eolian va fi tratat in functie de frecventa si intensitatea vQnturilor pe directii.

8.?. 9egetatia, sursa de baza a resturilor organice care participa la formarea umusului, va fi prezentata

dupa urmatoarea structura:

- vegetatia lemnoasa'

- vegetatia ierboasa'

- vegetatia cultivata.

?. "olurile si caracteristicile acestora vor fi prezentate in raport cu conditiile naturale si repartitia

teritoriala a acestora. "e vor mentiona particularitatile solurilor determinate de conditiile, factorii si

procesele pedogenetice. n lista de soluri se vor prezenta unitatile de sol preluate din studiile pedologice,

clasificarea solurilor facQndu-se atQt la nivel superior, cQt si in categorii de nivel inferior conform

"istemului romQn de clasificare a solurilor, elaborat de nstitutul de 0ercetari %edologice si Agrocimice

(.0.%.A.) in anul 3CD2. %rincipalele caracteristici ale unitatilor de sol din tabel se refera la: relief, panta siexpozitie, textura solului in orizontul de suprafata (primii 82 cm) si in sectiunea de control, roca mama si

roca subiacenta, daca aceasta influenteaza conditiile de solificare, adQncimea la care apare roca dura,

adQncimea apei freatice, grosimea orizontului cu umus, reactia solului (p in primii 82 cm), continutul

de 0a0?, starea de aprovizionare in principalele elemente nutritive (umus, azot, potasiu si fosfor),

continutul de saruri, gradul de saturatie in baze 95.

egenda unitatilor de sol trebuie completata, unde este cazul, cu date privind alunecarile sau alte forme d

relief, inundabilitatea terenului prin revarsare, excesul de umiditate de suprafata, poluarea solului, prelua

din studiul pedologic sau observatiile directe la teren. &laborarea bonitarii terenurilor agricole se face pe

baza instructiunilor de lucru editate de .0.%.A. in anul 3CDE.

%entru caracterizarea invelisului de sol al teritoriului trebuie parcurse urmatoarele faze:

- faza de documentare care cuprinde procurarea studiilor pedologice executate pQna la data intocmirii

lucrarii, indiferent de scara, precum si alte materiale cu caracter naturalistic privitoare la teritoriul studiat


24/27

@e asemenea, se va apela la informatiile oferite de studiile de cadastru calitativ cu privire la panta

terenului, alunecari de teren, exces de umiditate, grade de eroziune sau alte elemente necesare.

nainte de a incepe faza de lucru in teren este necesara organizarea unei discutii cu cadrele de specialitate

din comuna sau cu administratorii exploatatiilor agricole, in care sa se faca un scimb de idei asupra

obiectivelor urmarite'

faza de lucru in teren va consta in completarea datelor culese in faza de documentare, cu

elementele necesare bonitarii, o atentie deosebita acordQndu-se acelor indicatori care servesc la

incadrarea corecta a solurilor in lista de soluri si la delimitarea teritoriilor ecologic omogene

(*.&..)'

faza de birou este rezervata prelucrarii materialelor si datelor obtinute in fazele precedente, pe baza

carora se va intocmi arta cu unitatile de *.&.., precum si tabelele necesare definitivarii lucrarii.

H. ruparea terenurilor in clase de calitate (fertilitate)

"e va face pe baza notelor de bonitare in conditii naturale, calculate cu a!utorul indicatorilor de bonitare

pentru fiecare unitate de *.&..#nitatile de *.&.. derivate din unitatile de sol (preluate din studiile

pedologice) sunt reprezentate grafic pe arta de *.&.. prin suprapunerea artii de soluri, cu caracter de

lucru, cu unitatile cartografice delimitate pe baza tuturor indicatorilor mentionati.6umerotarea unitatilor

de *.&.. se va face separat pentru fiecare unitate studiata, iar ordinea numerotarii va fi data de numarul

curent din lista de soluri. @esi in tabel este prezentat un numar mai mare de indicatori, in mod obligatoriu

vor fi completate coloanele cu indicatorii care vor servi la delimitarea si constituirea unitatilor de *.&..

(indicatori divizori de *.&..), precum si coloanele rezervate indicatorilor care vor servi la bonitarea si

caracterizarea tenologica a terenurilor agricole.

EVIDENTA CALITATIVA A TERENURILOR SLABPRODUCTIVE

&9@&6*A *&+&6#++ @&+A@A*&


25/27

%entru cunoasterea potentialului economic al fondului funciar din cuprinsul teritoriului administrativ, se

face o evidenta a tuturor terenurilor slab productive aflate pe teritonul administrativ al fiecarei comune. .

*erenurile degradate sint terenurile agricole slab sau foarte slab productive si care sint folosite ca: arabil,

pasuni, finete, vii, livezi sau sint terenuri neproductive lipsite de fertilitate si implicit de vegetatie, neavin

nici-o utilizare.

*erenurile degradate se inventariaza dupa natura proceselor de degradare, deosebindu-se urmatoarele

categorii:

terenuri cu exces de apa temporar sau terenuri inundabile, periodic baltite sau cu pinza freatica

periodic la suprafata solului '

terenuri cu exces de apa permanent sau terenuri mlastinoase si turboase'

terenuri saraturoase care cuprind solurile de tipul solonceacurilor, soloneturilor si solodiilor'

terenuri nisipoase care cuprind terenurile acoperite de nisipuri mobile si semimobile,precum si

solurile nisipoase' .

terenuri cu eroziune de suprafata' in aceasta categorie se vor incadra numai terenurile care prin

eroziune au pierdut in intregime stratul de umus'

terenuri cu eroziune de adincime' in aceasta categorie se incadreaza terenurile fragmentate de

ogase, ravene si alte formatiuni torentiale' ,

terenuri cu alunecari si prabusiri care cuprind suprafetele pe care au avut sau au loc deplasari de

teren'

terenuri cu pietre, bolovani, stinci si degradari artificiale ce cuprind terenurile care contin la

suprafata sau la o mica adincime pietris, pietre, bolovani, grootis sau blocuri de stinci si terenuri

cu gropi de imprumut sau ocupate cu reziduuri, deseuri, deponii si steril.

n cazul cind unele terenuri prezinta procese complexe de degradare (terenuri cu exces permanent de apa

si in acelasi timp acide sau terenuri cu eroziune de suprafata si totodata cu pietre, bolovani si stinci),

acestea se incadreaza in acea categorie care corespunde procedeului ma!or sau dominant de degradare.

"uprafetele terenurilor degradate se determina fie prin cartarea si planimetrarea suprafetelor de teren

delimitate pe planul cadastral, fie prin estimarea suprafetelor care afecteaza partial sau total un numar de

parcele, ale caror suprafete au fost trecute anterior in lucrarile de cadastru.


26/27

BB+AF&

3. 6orme tenice de intocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole.

AA% 6orma tenica din 34.24.8228 , publicat in .. nr E24 = 8E.2C.8228

8. etodologia elaborarii studiilor pedologice, 0%A 3CDE, vol ,,

?. ndrumator pentru intocmirea studiilor de pretabilitate a terenurilor la diferite folosinte agricole si

stabilirea cerintelor de ameliorare , #drescu ", Alexandra +adu, usat , A0 822D.

H. Bonitarea terenurilor agricole , Alexandra +adu , A0 822D

4. 0adastru funciar , eorge laru, 9asile andicescu, &ditura 0eres , 3CED.


27/27

&LA 3 0&F0&6* @& B6*A+& 6A*#+AA.

26099982 Licenta Cadastru Bonitare Text

Documents

Transcript of 26099982 Licenta Cadastru Bonitare Text