subiecte cadastru

28
7/21/2019 subiecte cadastru http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 1/28 ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE CADASTRU 1.Cum se prezintă structur !i uti"izre ctu"ă resurse"#r $uncire "e R#m%niei & În condiţiile societăţii moderne dependenţa de resursele funciare a crescut, deoarece pământul ' c mi("#c )e pr#)uc*ie  - este limitat şi nu poate fi înlocuit cu alte mijloace de producţie, iar pe de altă parte, pământul este indestructibil şi inepuizabil. Peisajul actual al resurselor funciare naţionale reflectă rodul modificărilor, ce s-au produs de-a lungul timpului în structura fondului funciar, sub efectul diferitelor forme de utilizare a pământului. Teritoriul omâniei se caracterizează printr-o mare diversitate a formelor de relief , fiind format din!  zona de munţi şi dealuri  cu altitudinea de peste "## m $%&' din suprafaţa ţării()  zona de dealuri şi podişuri cu altitudinea de *##-"## m $%+'( şi zona de câmpie cu altitudinea mai mică de *## m $%+'(. Teritoriul administrati - cadastral al municipiilor, oraşelor şi comunelor cuprinde două zone distincte! intravilanul + care reprezintă zona destinată construcţiilor, în conformitate cu planul de urbanism a localităţilor şi extravilanul  , care cuprinde terenurile agricole şi neagricole. uprafaţa totală a omâniei de 23,8 milioane ha cuprinde &.% milioane a $zone urbane() &/," milioane a $zone agricole( şi 0.0 milioane a alte folosinţe. tructura utilizării terenului pe categorii de folosinţe agricole şi neagricole, după datele statistice de la 31.12.1998 a fost alcătuită din! 62.1' teren agricol; 28.0' teren forestier; 2.6 ' construcţii; 1.7 ' drumuri şi ci ferate; 3.7 ' ape şi 1.9 ' alte terenuri. ,.Cre este sc#pu" !i #-iectu" c)stru"ui ener" !i pu-"icită*ii Im#-i"ire Funcţia cadastrului  general ca sursă primară de date topo 1 cadastrale  presupune atât efectuarea de măsurători pe teren, cât şi evidenţierea lor sub  formă numerică şi grafică în registre şi planuri cadastrale. Prin introducerea cadastrului funciar general, se realizează, cunoaşterea şi furnizarea, în orice moment, a datelor cadastrale cu priire la aspectul cantitati, calitati şi juridic al imobilelor din cuprinsul unui teritoriu cadastral. 2egea nr. 0 3 &44+ din &%.#%.&44+ a cadastrului şi a plubicităţii imobiliare defineşte! 5 cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de eidenţă tenică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea şi reprezentarea pe ărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar 5. e menţionează că, entităţile de bază ale acestui sistem unitar sunt parcela, construcţia şi proprietarul. Obiectul principal  al cadastrului general îl formează imobilul,  adică parcela cadastrală cu sau fără construcţii, proprietarul şi situarea teritorial -administratiă, la care, se urmăreşte cunoaşterea şi inentarierea următoarelor date de bază!

description

întrebari subiecte cadastru

Transcript of subiecte cadastru

Page 1: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 1/28

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE CADASTRU

1.Cum se prezintă structur !i uti"izre ctu"ă resurse"#r $uncire "eR#m%niei &

În condiţiile societăţii moderne dependenţa de resursele funciare a crescut,deoarece pământul ' c mi("#c )e pr#)uc*ie - este limitat şi nu poate fi înlocuitcu alte mijloace de producţie, iar pe de altă parte, pământul este indestructibil şiinepuizabil. Peisajul actual al resurselor funciare naţionale reflectă rodulmodificărilor, ce s-au produs de-a lungul timpului în structura fondului funciar,sub efectul diferitelor forme de utilizare a pământului. Teritoriul omâniei secaracterizează printr-o mare diversitate a formelor de relief , fiind format din!

 zona de munţi şi dealuri cu altitudinea de peste "## m $%&' din suprafaţa ţării() zona de dealuri şi podişuri cu altitudinea de *##-"## m $%+'( şi zona de

câmpie cu altitudinea mai mică de *## m $%+'(.Teritoriul administrati - cadastral al municipiilor, oraşelor şi comunelor cuprinde două zone distincte! intravilanul + care reprezintă zona destinatăconstrucţiilor, în conformitate cu planul de urbanism a localităţilor şiextravilanul  , care cuprinde terenurile agricole şi neagricole. uprafaţa totală aomâniei de 23,8 milioane ha cuprinde &.% milioane a $zone urbane() &/,"milioane a $zone agricole( şi 0.0 milioane a alte folosinţe.tructura utilizării terenului pe categorii de folosinţe agricole şi neagricole,după datele statistice de la 31.12.1998 a fost alcătuită din! 62.1' teren agricol;

28.0' teren forestier; 2.6 ' construcţii; 1.7 ' drumuri şi ci ferate; 3.7 ' ape şi

1.9' alte terenuri.

,.Cre este sc#pu" !i #-iectu" c)stru"ui ener" !i pu-"icită*ii Im#-i"ireFuncţia cadastrului  general ca sursă primară de date topo 1 cadastrale

 presupune atât efectuarea de măsurători pe teren, cât şi evidenţierea lor sub formă numerică şi grafică în registre şi planuri cadastrale.Prin introducerea cadastrului funciar general, se realizează, cunoaşterea şifurnizarea, în orice moment, a datelor cadastrale cu priire la aspectul cantitati,calitati şi juridic al imobilelor din cuprinsul unui teritoriu cadastral. 2egea nr.

0 3 &44+ din &%.#%.&44+ a cadastrului şi a plubicităţii imobiliare defineşte! 5cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de eidenţă tenică,economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea şireprezentarea pe ărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi acelorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lorşi de proprietar 5. e menţionează că, entităţile de bază ale acestui sistem unitarsunt parcela, construcţia şi proprietarul.Obiectul principal  al cadastrului general îl formează imobilul, adică parcelacadastrală cu sau fără construcţii, proprietarul şi situarea teritorial

-administratiă, la care, se urmăreşte cunoaşterea şi inentarierea următoarelordate de bază!

Page 2: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 2/28

6 imobilul su parcela cu sau fără construcţii! suprafaţa, categoria defolosinţă a terenului, destinaţia şi calitatea terenului sau a construcţiei)/ proprietarul  imobilului sau a parcelei, se identifică după acte şi dupăsituaţia juridică cu priire la calitatea în temeiul căreia deţine imobilul)

6 situarea teritorial  ! administrati" a imobilului sau a parcelei, careformează corpurile de proprietate în limitele teritoriilor cadastrale comunale,orăşeneşti şi municipale, se identifică cu ajutorul planurilor şi registrelor cadastrale.

 eali!area unui sistem modern )e cadastru general şi de publicitateimobiliară presupune efectuarea de noi măsurători geodezice şi topografice, pe

 baza cărora, să se asigure cartografierea e7actă a teritoriilor cadastrale,înregistrarea imobilelor şi a dreptului de proprietate într-un sistem de cartefunciară la niel naţional.În prezent organizarea administratiă a teritoriului omâniei $ la %&decembrie &44"( cuprinde! "% municipii, &"# oraşe şi *.+"8 comune, iar încadrul acestora se găsesc &%.#4/ sate. 9eci, realizarea cadastrului generalimplică *.4/" teritorii cadastrale, care, la rândul lor sunt formate din cele douăzone distincte! intravilanul , ce reprezintă zona destinată construcţiilor şiextravilanul , cu categoriile de terenuri agricole şi neagricole.

0.Descrie*i c#n*inutu" !i etim#"#i termenu"ui c)struÎn decursul timpului, cadastrul , s-a perfecţionat sub toate aspectele şi afurnizat informaţiile necesare cu priire la situaţia momentană a imobilelor, sub

aspect cantitati şi calitati, iar prin cartea funciară au fost eidenţiate datelereferitoare la identificarea imobilelor şi a posesorului.Termenul cadastru deriă după unii autori $ :rinţescu, &4%+(, citat de;ircea ;iclea, &448, din prefi7ul de origine greacă 5"ata, care înseamnă 5desus în jos5 şi din cuântul neo grec $bizantîn( 5sti"on5, cu semnificaţia deregistru de impunere, carte de însemnări sau carte de comerţ. 9upă alţi autori,termenul 5cadastru5 deriă din cuântul latinesc 5capitastrum# , care este înstrânsă legătură #adastru cu 5capitionis registrum# sau #capitum registrum5,ceea ce ar însemna impozitul pe capul familiei 5capitatio5, $<riegel, &40%(. e

menţioneză, după T. =iegler, &400, că printr-un document din anul &&"8 găsitla >eneţia, termenul de cadastru apare pentru prima dată sub forma 5catastico5,care ulterior a trecut şi la alte state italiene. Începând cu secolul ?>@@ s-a impustermenul 5il catastro5, în @talia, după care a trecut în Aranţa sub forma 5lecadastre 5, iar în :ermania şi Bustria sub forma 5der $das( <atasterC.În *r n#stră, termenul 5cadastru5 a fost preluat la începutul secolului?@?, fiind adaptat foneticii limbii române . Prin 2egea nr. *%3&4%% s-a adoptat înmod oficial termenul de cadastru funciar. $ermenul de 2cadastru

 funciar 2 proine de la adjectiul francez $foncier$, care se referă la aerile

compuse din moşii, sau în general de orice proprietate imobiliară şi este relati

Page 3: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 3/28

identic cu cel de Dcadastru  general D, ce furnizează toate datele necesare pentruîntocmirea cadastrului de specialitate.

3.Prezent*i e4#"u*i )e' "unu" timpu"ui "ucrări"#r )e c)stru ener"

!i sistemu"ui )e pu-"icitte im#-i"iră 5crte $unciră6 pe terit#riu"R#m%niei.@ntroducerea cadastrului şi a cărţilor funciare pe teritoriul omâniei acunoscut de-a lungul timpului următoarele şase etape distincte!. Etp 7nceputuri"#r intr#)ucerii c)stru"ui ener". Eadastrul şi cărţilefunciare s-au introdus, în mod diferenţiat, în proinciile româneşti, în funcţie deîmprejurările istorice după cum urmează! În Buc#4in )e N#r), primele măsurători s-au e7ecutat începând cu anul&00#, după modelul cadastrului german, iar lucrările propriu-zise de cadastru şisistemul de publicitate al cărţii funciare s-au legiferat în anii &"&+ 1 &"&0. În Trnsi"4ni şi Bnt, cadastrul şi cărţile funciare au debutat în anul &04/,iar începând cu anul &"8# s-au efectuat lucrări de măsurare cadastrală proizoriecare cuprindeau fi7area precisă şi descrierea detaliată a otarelor teritoriuluicadastral, a limitelor tarlalelor, a albiilor râurilor şi a căilor de comunicaţii. În 8unteni s-a început introducerea parţială a cadastrului în anul &"%& în;untenia, când se emite! 5proiectul atingător de măsurători cadastrale în totcuprinsul PrinţipatuluiC, sub domnitorul Ble7andru 9imitrie :ica. În 8#")#4, în anul &"%*, apare! 5proiectul atingător de prailele obşteşti şiotărniciiC, sub domnitorul ;iai :rigore turdza.

-. Etp uni$icării sistemu"ui c)str" 5 1919 : 1900 6. Bceastă etapă adeputat cu înfiinţarea în anul &4&4 a Easei Eentrale de Eooperare şiÎmproprietărire a ătenilor, în cadrul căreia funcţiona şi 9irecţia Eadastrului şi a2ucrărilor Tenice, cu sarcină principală de măsurare şi de întocmire a

 planurilor cadastrale. 2ucrările e7ecutate în perioada &4&4 1 &4%% au cuprins, îngeneral, măsurarea şi parcelarea terenurilor, care au constituit obiectulîmproprietăririlor efectuate după primul război mondial.c. Etp 7nceperii c)stru"ui ener" m#)ern !i uni$icării căr*i"#r$uncire 51900'19;;6. Prin 2egea nr. *%3&4%% s-au pus bazele modului de

organizare şi realizare a lucrărilor de cadastru general şi a cărţilor funciare, înteritoriile fără lucrări de acest fel şi de completare a celor din zonele unde aumai fost e7ecutate în anii anteriori.). Etp sisteme"#r )e e4i)en*ă $unciră !i )e c)stru $uncir 519;; : 199< 6. Începând cu anul &488 s-a trecut la organizarea şi e7ecutarea 5e"idenţei

 funciareC, prin care s-a urmărit comasarea terenurilor agricole, în perioada decolectiizare a agriculturii. Planurile topografice necesare s-au e7ecutat la scara&! &# ### pe o suprafaţă de circa &% milioane de ectare, prin metodefotogrammetrice. 9in această perioadă se menţionează 9ecretul nr. %#83&40* cu

 priire la modul de e7ecutare a lucrărilor geodezice, topo 1 fotogrammetrice şi

Page 4: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 4/28

cartografice, precum şi folosirea lor în actiitatea de cadastru funciar. Prin 2egeanr. 843&40/, s-a trecut la întocmirea balanţei anuale a fondului funciar, care afost orientată cu prioritate spre patrimoniul agriculturii de stat şi cooperatiste.9intre documentaţiile cartografice întocmite începând cu anul &4+8, se

menţionează, întocmirea şi elaborarea planului topografic de bază, la scările &!8### şi &!* ###.e. Etp p"icării Leii $#n)u"ui $uncir nr.1=>1991.Începănd cu anul &44& s-a trecut la e7ecutarea lucrărilor de punere în

 posesie şi de acordare a titlurilor de proprietate în temeiul 2egii nr. &"3&44&, ce acuprins o suprafaţă de circa " milioane ectare şi care a făcut obiectulconstituirii şi reconstituirii drepturilor de proprietate. Prin realizarea noilor

 parcelări de suprafeţe, s-au modificat ecile contururi parcelare, fapt ce impuneîntocmirea unor noi planuri cadastrale la scara &! * ### pentru e7trailane şi&! & ### sau &! 8## pentru localităţi.$. Etp re"izării c)stru"ui ener" !i pu-"icită*ii im#-i"ire 5Leenr. ?>199@6. În etapa actuală se preconizează materializarea preederilor din2egea nr. 03&44+ cu priire la introducerea cadastrului general modern şi a

 publicităţii imobiliare, în conformitate cu cerînţele drepturilor legale de proprietate. 9intre obiectiele mai importante ale componentei cadastru+ se precizează folosirea următoarelor scări de cartografiere! &! & ###, pentru zoneleurbane) &!* ###, pentru aşezările rurale şi zonele cu parcele foarte mici) &!8 ###,

 pentru suprafeţele agricole mari şi &! &# ###, pentru zone cu păduri şi munţi.Proiectul de realizare a componentei cadastru urmează să acopere o cartografiere

topografică de circa &&8# Fm* de suprafaţă urbană, //## Fm* de aşezări ruraleşi %# ### Fm* cu suprafeţe agricole.

%&Cre sunt păr*i"e c#mp#nente "e c)stru"ui ener".În baza celor trei funcţii pe care le îndeplîneşte cadastrul general, ca sistemunitar, se eidenţiază şi cele trei părţi componente! te%nic& economic şi

 'uridic, ce se completează reciproc şi care comportă efectuarea tuturoroperaţiunilor necesare pentru finalizarea documentaţiilor cadastrale.. Prte tenică. Partea sau funcţia tenică a cadastrului general, se

realizează prin determinarea, pe bază de măsurători geodezice, topografice şifotogrammetrice a poziţiei, configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor pedestinaţii, categorii de folosinţă şi proprietari, precum şi ale construcţiilor. 9eci,

 partea tenică, cuprinde toate operaţiunile cadastrale necesare pentru realizarea planurilor cadastrale. e precizează că, unele din operaţiile tenice alecadastrului general sunt comune şi altor actiităţi, din care, se e7emplifică!reţelele de sprijin ale ridicărilor planimetrice şi de nielment, planuriletopografice de bază, planurile topografice urbane, iar altele sunt proprii numailucrărilor de cadastru. ealizarea funcţiei tenice a cadastrului, se finalizează

 prin întocmirea registrului cadastral, a planurilor cadastrale la scările &!8##) &!&

Page 5: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 5/28

###) &!* ###) &!8 ### şi &!&# ### şi a ărţilor cadastrale la scările &!*8 ### pentru comune şi &!8# ### pentru judeţe.-. Prte ec#n#mică. Prin funcţia economică a cadastrului general seeidenţiază aloarea bunurilor imobiliare prin categoria, destinaţia şi folosinţa

lor, în ederea stabilirii în mod ecitabil a impozitelor şi ta7elor asupraimobilelor.În cazul terenurilor agricole, aloarea economică se stabileşte în funcţie de

 bonitarea cadastrală, prin care, se determină!  gradul de fertilitate sau clasa de calitate a terenurilor agricole pe parcelecadastrale, pornîndu-se de la studiile de cartare pedologică şi de cartareagrocimică a solurilor) e"idenţierea terenurilor amena'ate cu lucrări de irigaţii, desecări, drenaje şide combatere a eroziunii solului) estimarea "enitului net cadastral la unitatea de suprafaţă. Pentru (onitarea construcţiilor + se folosesc o serie de date cu priire lastructura de rezistenţă a construcţiiilor, a materialelor de construcţii folosite, adestinaţiei construcţiei şi altele. În ederea întocmirii bonitării cadastrale aterenurilor agricole şi a construcţiilor, trebuie să fie elaborate, într-un sistemunitar, normele tenice de conţinut ale acestor lucrări, de cătreministerele de specialitate.c. Prte (uri)ică. Auncţia juridică a cadastrului general se realizează princorespondenţa biuniocă dintre imobil şi proprietarul sau posesorul acestuia prin

 publicitatea imobiliară. Bceastă parte a cadastrului de natură juridică, se rezolă,

în timpul e7ecutării lucrărilor de cadastru pe teren, prin stabilirea posesorului defapt al imobilului la data introducerii cadastrului general şi nu de drept. 9eci,din cele menţionate mai sus, rezultă că, persoanele fizice sunt înscrise înregistrele cadastrale în calitate de posesori, care fructifică imobilul şi care au saunu şi dreptul real de proprietate. aportul juridic în care se găseşte deţinătorul defapt faţă de imobilul înscris în cadastru se stabileşte, în mod oficial, numai prinsistemul de publicitate imobiliară, care este reprezentat de cartea funciară. În

 prezent, cele două actiităţi 1 cadastrul general şi cărţile funciare 1 suntîndeplînite de instituţia cadastrului şi, respecti, de judecăriile teritoriale.

@.C"si$ic*i $#n)u" $uncir " R#m%niei )upă )estin*i !i uti"izrec#ncretă terenuri"#r ric#"e !i neric#"e.

 )ondul funciar al omâniei este constituit din! #terenurile de orice fel,indiferent de destinaţie, de titlul pe ba!a căruia sunt deţinute sau de domeniul 

 pubic ori privat din care fac parte#  $art. &, 2egea nr. &"3&44&(. Pe lângădefinirea noţiunii de 5fond funciar5, se reglementează în temeiul aceleiaşi 2eginr. &"3&44& şi principalele grupe de terenuri după modul de folosinţă, care larăndul lor cuprind o serie de categorii de folosinţă.

Eunoaşterea şi planificarea modului de folosinţă al fondului funciar, se poaterealiza, numai pe baza sistemului informaţional al cadastrului general. În

Page 6: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 6/28

acest scop, s-a elaborat, sistemul de clasificare al fondului funciar dupădestinaţia şi utilizarea concret a terenurilor, precum şi dup necesitţile

cadastrului de înregistrare ordonată a datelor primare, care cuprinde următoarelecînci grupe de terenuri.

. Terenuri"e cu )estin*ie ric#"ă 5TDA6. În această grupă sunt înclusetoate terenurile ce seresc direct şi nemijlocit în procesul tenologic al producţiei agricole şi care formează fondul funciar agricol& fiind alcătuite, dindouă subgrupe şi anume! Terenuri ric#"e pr#)ucti4e! arabil, ii şi pepîniere iticole, liezi şi

 pepiniere pomicole, plantaţii de amei şi duzi, păşuni, fâneţe, sere, solarii şirăsadniţe, la care, se adaugă şi terenurile cu egetaţie forestieră dacă nu fac partedin amenajamentele silice şi păşunile împădurite. Terenuri ric#"e #cupte cu! construcţii şi instalaţii agrozootenice,amenajări piscicole, amenajări de îmbunătăţiri funciare, drumuri tenologice şide e7ploatare agricolă, platforme şi spaţii de depozitare a producţiei agricole, încare, se înclud şi terenurile neproductie, care pot fi amenajate şiutilizate pentru producţia agricolă.9in enumerarea celor două subgrupe de folosinţe ale terenurilor cu destinaţieagricolă, rezultă modul de utilizare al pământului, pe de o parte, ca principalmijloc de producţie şi obiect al muncii în agricultură, iar pe de altă parte, ca locde amplasare în spaţiu a diferitelor construcţii, instalaţii şi amenajări.În sistemul informaţional de date primare al cadastrului general se prezintăsub aspect cantitati, parcela de teren agricol, cu suprafaţa, categoria de folosinţă

şi posesor, iar din punct de edere al aspectului economic, se e7primă clasa decalitate a solului şi enitul net cadastral. 9in datele cadastrului general cereprezintă o lucrare sintetică, se e7trag datele cadastrului agricol, care este olucrare analitică. 9eci, cadastrul agricol , se organizează pentru terenurile cudestinaţie agricolă şi cuprinde pe lăngă informaţiile cadastrului general şi o seriede date suplimentare de amănunt, strict necesare cerinţelor procesului de

 producţie agricolă.-. Terenuri"e cu )estin*ie $#restieră 5TD6. Pădurile şi terenurile afectateîmpăduririi sau care seresc neoilor de cultură, producţie ori administrare

forestieră şi care constituie proprietate de stat sau proprietate particularăformează fondul funciar forestier . În grupa terenurilor cu destinaţie forestieră seinclud următoarele două subgrupe! Terenuri $#restiere pr#)ucti4e! păduri şi terenuri destinate împăduririlor, lacare, se adaugă şi terenurile pentru pepiniere silice şi administraţie silică. Terenuri $#restiere nepr#)ucti4e! stăncării, abrupturi, boloănişuri, râpe,raene şi torenţi, care sunt cuprinse în amenajamentele silice.Pădurile şi terenurile cu utilizare forestieră sunt înregistrate atăt în datelecadastrului general, cât şi în cadastrul forestier + care se organizează pe ocoale

Page 7: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 7/28

silice. 2a rândul lor, ocoalele silice se subâmpart în unităţi de producţie, parcele forestiere şi unităţi amenajistice sau subparcele, formate din suprafeţe de pădure de aceeaşi esenţă şi ârstă.c. Terenuri"e $"te permnent su- pe 5TD6. Aondul de terenuri ocupate cu

ape este reprezentat de apele curgătoare! fluii, râuri şi pâraie şi de apelestătătoare! bălţi, lacuri şi marea teritorială. Bceste terenuri aflate permanent 

 su( ape cuprind! albiile minore ale cursurilor de ape, cuetele lacurilor lanielurile ma7ime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al măriiteritoriale.În lucrările de cadastru general, se identifică terenurile ocupate cu ape şi sereprezintă pe planurile şi ărţile cadastrale, prin limitele lor, în conformitate cureglementările de folosire şi protecţie a apelor. 9intre datele primare alecadastrului general se menţionează! numărul topografic, denumirea cursului deapă sau a lacului, suprafaţa ocupată cu apă, titularul dreptului de administrareoperatiă. #adastrul apelor cuprinde o serie de informaţii referitoare lacaracteristicile naturale ale cursurilor de apă, la lucrările de stăpânire, folosire şi

 protecţie a calităţii apelor şi altele.). Terenuri"e $"te 7n intr4i"n 5TDI6. În această categorie se includtoate terenurile indiferent de categoria de folosinţă, situate în perimetrullocalităţilor urbane şi rurale, ca urmare a stabilirii limitei de otar aintrailanului, coform legislaţiei în igoare. 9intre terenurile aferenteintrailanelor, se menţionează! construcţiilor pentru locuinţe, construcţiile pentruactiităţi socialculturale, administraţie, industrie şi altele.

Eadastrul imo(iliar ! edilitar al terenurilor cu construcţii din intrailan, see7ecută, în mod obişnuit, concomitent cu cadastrul general, în aceleaşi condiţiitenice şi de către aceleaşi organe de specialitate. Pe lângă inentariereaimobilelor şi a reţelelor edilitare din localităţi, se efectuează ealuareaeconomică şi se introduce sistemul de publicitate a cărţii funciare.e. Terenuri"e cu )estin*ii speci"e 5TDS6. În categoria terenurilor cudestinaţie specială s-au inclus! terenuri folosite pentru transporturi rutiere, feroiare, naale şi aeriene, cuconstrucţiile şi instalaţiile aferente)

 terenuri cu construcţii şi instalaţii idrotenice, termice, detransport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii) terenuri aferente e7ploatărilor miniere şi petroliere, cariere şi alde de oricefel) terenuri rezerate neoilor de apărare) rezeraţiile naturale, plajele, monumente ale naturii, ansamblurile şi siturile areologice şi istorice şi altele.Pentru aceste terenuri, se organizează diferite sisteme de eidenţă, din care,se menţionează, în primul rând & cadastrul terenurilor destinate cilor ferate,

care cuprinde suprafeţele ocupate de linii, staţii, cantoane, remize de sericiu,ateliere şi altele, precum şi zonele de protecţie a liniilor. În mod asemănător, se

Page 8: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 8/28

 poate organiza şi cadastrul terenurilor destinate drumurilor rutiere. e precizează că, aceste terenuri cu destinaţie specială sunt reprezentate grafic pe planuri şi ărţi cadastrale, prin conturul respecti şi eidenţiate scriptic înregistre cadastrale şi cărţi funciare speciale.

?.Crcteriz*i cte#rii"e !i su-cte#rii"e )e $#"#sin*ă "e terenuri"#rric#"e !i neric#"e.În funcţie de destinaţia terenurilor ce compun fondul funciar şi care, s-a

 prezentat, în paragraful anterior, se disting, un număr de 10 categorii generale defolosinţe agricole şi neagricole a terenurilor, ce se diizează, la rândul lor, într-un număr de 6* su(categorii de folosinţe agricole şi neagricole.. Cte#rii"e !i su-cte#rii"e )e $#"#sin*e ric#"e. Eategoria şi subcategoriade folosinţă a terenurilor agricole, a fost determinată, de modul de utilizare a lorde către posesorul terenului, care de-a lungul timpului s-a modificat şidiersificat, funcţie de cerinţele pieţei faţă de produsele agricole.Pentru sistemul informaţional al cadastrului, se utilizează un sim(ol care areşi un rol de cod pentru identificarea categoriilor şi, respecti, a subcategoriilorde folosinţă, ce se înscrie în registrul cadastral şi se foloseşte la prelucrareaelectronică a datelor primare. În grupa folosinţelor agricole, se deosebesc cinci

categorii generale şi 2* su(categorii de folosinţă. Ar-i" 5A6. Prin terenuri ara(ile se definesc suprafeţele de teren ce se ară înfiecare an sau o dată la *-+ ani, fiind cultiate cu plante anuale sau perene!cereale, leguminoase pentru boabe, plante tenice şi industriale, plante

medicinale şi aromate, plante furajere, legume, flori şi altele. În categoria defolosinţă ara(il sunt incluse opt subcategorii, cu următoarele simboluri! arabil

 propriu-zis $B() pajişti cultiate $BP() grădini de legume $B:() orezării $BG()sere $B() solarii şi rădsadniţe $BG() căpşunării $BE( şi alte culturi perene$B9(. Pă!uni 5P6. unt terenuri înierbate sau înţelenite, în mod natural sau artificial,

 prin reînsămânţări la un interal de &8-*# ani, fiind folosite pentru păşunatulanimalelor. ubcategoriile de folosinţă a păşunilor şi simbolurile respectie sunt!

 păşuni curate $P() păşuni împădurite $PP() păşuni cu pomi fructiferi $P2() păşuni

cu tufărişuri şi mărăcînişuri $PT(. %ne*e 56. eprezintă suprafeţe de teren înierbate sau înţelenite în modnatural sau artificial, prin însămânţări şi reânsămânţări, ce se e7ploatează princosirea ierbii. În cadrul fâneţelor, se consideră următoarele subcategorii defolosinţă! fâneţe curate $A() fâneţe împădurite $AP() fâneţe cu pomi fructiferi$A2( şi fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri $AT(. Vii !i mei 5V6. În categoria de folosinţă ie sunt incluse terenurile plantatecu ii nobile şi ibride, cu următoarele subcategorii de folosinţă! ii nobile$>H() ii ibride $>I() pepiniere iticole $>P( şi plantaţii de amei $>IB(.

 Li4ezi 5L6. 2iezile cuprind terenurile plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi, încare, se diferenţiază următoarele subcategorii de folosinţă! liezi pure clasice

Page 9: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 9/28

$2() liezi pure intensie şi superintensie $2@() plantaţii de arbuşti fructiferi$2A() pepiniere pomicole $2P( şi plantaţii de duzi $29(.-. Cte#rii"e !i su-cte#rii"e )e $#"#sin*e neric#"e. În grupa folosinţelorneagricole, se disting, din punctul de edere al utilizării lor, cinci categorii

generale şi un număr de 3< su-cte#rii de folosinţă. Pă)uri !i "te terenuri cu 4eet*ie $#restieră 5PD6. Pădurile sunt terenurileacoperite cu arbori şi arbuşti forestieri fiind destinate producerii de materiallemnos sau protecţiei solului, în care, se includ 8 subcategorii de folosinţă. Terenuri cu pe 56. unt terenurile acoperite permanent cu ape, precum şicele acoperite temporar cu apă şi care după retragerea lor nu se cultiă agricol,fiind diferenţiate 0 subcategorii de folosinţă. Drumuri !i căi $erte 5D6. În categoria de folosinţă a drumurilor şi căilorferate sunt cuprinse terenurile destinate transporturilor terestre! autostrăzi,drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, străzi şi uliţe, drmuritenologice de e7ploatare agricolă, silică sau industrială, drumuri şi potecituristice, căi ferate, ceea ce reprezintă un număr de " subcategorii defolosinţă. Terenuri cu c#nstruc*ii+ cur*i !i "te $#"#sin*e 5C6. unt terenurile acoperitede construcţii cu dierse utilizări, în scopuri social-culturale, de administraţie,industriale, cu destinaţii speciale şi de altă natură. În cadrul acestei categorii defolosinţă s-au detaliat un număr de &% subcategorii, ce sunt folosite în lucrărilede cadastru general şi , în special, imobiliar-edilitar. Terenuri nepr#)ucti4e 5N6. În această categorie de folosinţă se includ toate

suprafeţele de teren care nu produc enit cadastral şi nu se pot transforma înterenuri agricole productie, prin diferite amenajări, în condiţii de eficienţăeconomică, datorită unor procese de degradare e7cesiă. 9intre subcategoriilede folosinţă, cu caracter neproducti, se citează! nisipuri zburătoare)

 boloănişuri, stâncării şi pietrişuri) râpe, raene şi torenţi) sărături cucrustă) alde şi altele.

=. Enumer*i sisteme"e )e c)stru )e speci"itte !i m#)u" )e in4entriere -unuri"#r im#-i"e+ su- spect tenic !i ec#n#mic+ )in )i$erite )#menii )e

cti4itte.Pe baza datelor primare ale cadastrului general cu priire la suprafaţă, categoriede folosinţă şi proprietar, se organizează şi su(sisteme de e"idenţ şi inentarieresistematică a bunurilor imobile sub aspect tenic şi economic, dindiferite domenii de actiitate, care constituie un 5cadastru de specialitateC.Bceste subsisteme de eidenţă de tip cadastral sunt reglementate în temeiul2egii nr.03&44+, prin următorul mod de organizare! 5 în funcţie de intereselegenerale ale statului şi cerinţele specifice ale agenţilor economici, care deţin înadministrare sau în proprietate suprafeţe de teren, ministerele, instituţiile

centrale de stat şi regiile autonome organizează cadastru de specialitate în

Page 10: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 10/28

domeniile! agricol, forestier, ape, urbanism, minier, transporturi rutiere,feroiare, naale şi aeriene, terenuri cu destinaţie specială şi altele..C)stru" ric#". e organizează în ederea furnizării datelor cu priirela partea cantitatiă şi calitatiă a terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă,

 posesori şi clase de bonitare cadastrală. 9in punct de edere al suprafeţeiteritoriale, cadastrul agricol , se e7ecută în funcţie de cerinţele beneficiarului, pezone agricole specifice, bazine pomicole, podgorii, sisteme idroamelioratie şialtele. Totodată, se face precizarea că, datele cadastrului agricol sunt alabilenumai pentru beneficiarul şi e7ecutantul acestor lucrări, nefiind folosite şi deautorităţile administrati 1 teritoriale şi de stat, care utilizează, în mod oficial,numai datele cadastrului general.#adastrul agricol se întocmeşte pe fişe speciale, care conţin date primaredin cadastrul general, cu referire la! numele şi prenumele posesorului, denumirealanului, numărul cadastral, categoria şi subcategoria de folosinţă, suprafaţa,natura solului, clasa de calitate, enitul net cadastral şi alte informaţii specialeagricole.9intre informaţiile agricole referitoare la condiţiile climatice, pedologice,îmbunătăţiri funciare, agrotenice şi economice, se eidenţiază!6 clima, cu toate elementele fişei climatologice a zonei)6 relieful terenului, redat prin pantă şi e7poziţie)6 solul ! denumirea unităţii de sol, roca mamă, grosimea orizontului arabil,te7tura, structura, adâncimea şi natura apei freatice, reacţia cimică,aproizionarea în elemente nutritie, gradul de faorabilitate pentru principalele

culturi)6 amena'ri de +m(untţiri funciare! irigaţii, desecări, drenaje, combatereaeroziunii solului şi altele)6 agrote%nica! fertilizarea şi natura îngrăşămîntelor, doze optime şi dozeaplicate, amendarea necesară şi aplicată, tasarea şi rezistenţa la arat, asolamentulşi rotaţia culturilor)6 aspecte economice! accesibilitatea în zonă, starea drumurilor şi distanţa detransport, producţia medie la principalele culturi, celtuieli de producţie,

 producţia netă sau enitul social şi aloarea de randament.

În funcţie de informaţiile menţionate mai sus, cadastrul agricol , realizează odetaliere a patrimoniului funciar sub forma unor studii de sinteză sub aspectcantitati şi calitati, din care, se e7emplifică următoarele aspecte semnificatie!6 terenuri +n pant, cu diferite grade de mecanizare a lucrărilor agricole!fără restricţii) cu panta sub 8 ') cu restricţii minime, cu panta de 8 1 &# ') curestricţii mari, cu panta de &# 1 *# ') cu restricţii foarte mari, cu panta de *# 1%8 ') greu mecanizabile, cu panta de %8 1 8# ' şi nemecanizabile, cu pante maimari de 8# ')6 terenuri degradate! cu e7ces permanent de apă, sărăturoase, nisipoase, cu

eroziune de suprafaţă şi cu 3 sau eroziune de adâncime, cu alunecări şi prăbuşiri,cu pietre, boloani, stânci şi degradări artificiale proenite din diferite surse)

Page 11: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 11/28

6 categorii de terenuri amenajate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare şirandamentul acestor lucrări, în scop cadastral.Pentru reprezentarea grafică a datelor cadastrului agricol, se întocmesc

 planuri topografice destinate cadastrului agricol, la scări mai mari decât cele

folosite 1 în acelaşi teritoriu 1 la cadastrul general. 9e e,emplu, pentru planul lascara &! 8 ### folosit în cadastrul general, se utilizează scara &! * ###, în cazulcadastrului agricol, sau pentru scara &! * ### a cadastrului general, se foloseştescara &! & ###. În ederea eidenţierii corecte a elementelor informaţionale alecadastrului agricol, se cere racordarea planurilor cadastrale agricole cu planurilecadastrului general şi completarea conţinutului lor cu relieful terenului prinmetoda curbelor de niel.9atele referitoare la studiile pedologice necesare prţii economice a cadastrului

agricol& se actualizează odată la &# ani, iar cale agrocimice 1 din / în/ ani. În condiţiile terenurilor cu amenajări de îmbunătăţiri funciare sau a celorcu procese de degradare şi de poluare a solului, actualizarea studiilor, se poateface ori de câte ori este cazul.-. C)stru" $#restier. 9atele de bază ale cadastrului forestier se eidenţiază pe

 planurile topografice la scările &!8 ### şi &! &# ### ale cadastrului general, pecare se numerotează! unităţile de producţie silice cu cifre romane, parcelele cucifre arabe şi unităţile amenajistice cu litere mici. -,emplu! J.P.@@@.8e

 1unitatea de producţie @@@, parcela 8 şi unitatea amenajistică 5 e 5. Prte tenică sau cantitatiă a cadastrului forestier conţineinformaţii cu priire la! formarea şi numerotarea parcelelor) delimitarea

 parcelelor) delimitarea fondului forestier) eidenţa pe trupuri de pădure)eidenţa mişcărilor suprafeţelor din fondul forestier) situaţia suprafeţelor pegrupe funcţionale şi categorii de folosinţă. Prte ec#n#mică a cadastrului forestier se stabileşte în funcţiede informaţiile referitoare la! climă, relief şi e7poziţie, sol, ape freatice şi altele,

 pe baza cărora, se apreciază capacitatea de producţie pe parcele, esenţelemnoase şi ârste, sub formă de masă lemnoasă.Eadastrul forestier se întocmeşte, în mod oficial, pe ocoale silice, neţinându-seseama de unităţile teritorial 1 administratie ale lucrărilor de cadastru general,

ceea ce implică, o serie de inconeniente cu priire la racordarea datelor dincadastrul general cu cele din cadastrul forestier. 9eoarece actualizareaamenajamentelor silice se face din &# în &# ani, rezultă în mod implicit aceeaşirată de actualizare şi a cadastrului forestier.c. C)stru" pe"#r. Eonstituie un subsistem de inentariere primară şi deordonare sistemetică a caracteristicilor morfometrice şi idrologice ale cursurilor de apă, precum şi ale obiectielor amenajate pe cursurile de apă. Bcest cadastru,s-a organizat, începând cu anul &48" şi a cuprins inentarierea necesară pentruelaborarea studiilor de amenajare comple7ă a bazinelor idrografice.

C)stru" pe"#r cuprinde următoarele două faze principale!

Page 12: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 12/28

 In4entriere primră, în care se realizează delimitarea al(iilor minore alecursurilor de apă, a cuetelor lacurilor şi  bălţilor, după care, se culeg informaţiicu priire la!6 caracteristicele naturale ale albiilor, lacurilor şi bălţilor! degradarea lor,

 procese de eroziune de mal, de colmatare şi altele)6 lucrări idrotenice de combatere a efectului dăunător al apelor! regularizăride albii, îndiguiri şi altele)6 folosinţa apei! alimentări cu apă potabilă, surse de apă pentru folosirea lor înirigaţii)6 protecţia calităţii apelor! staţii de epurare, canalizări de ape menajere şiindustriale.2ucrările cadastrale de specialitate menţionate mai sus, se e7ecută pe bazineidrografice şi se nominalizează, pe fişe cadastrale numerotate de la izor spreărsare şi pe ărţi la scara &! *8 ###. Între*inere c)str"ă, se referă la ţinerea la zi a înentarierilor primare,care se referă la înregistrarea obiectielor noi şi a eentualelor modificărisurenite. Bceste informaţii sunt sintetizate pe ărţi la scara &!&## ### şi grupate

 pe obiectie cadastrale.istemul actual de eidenţă al cadastrului apelor cuprinde în prezenturmătoarele două olume de sinteză şi anume!K V#"umu" 1, cu datele morfo-idrologice, caracterizări, grafice, analize şisînteze pe unităţi idrografice mari şi cu inde7ul alfabetic al cursurilor de ape,codul folosit şi foaia de artă.

K V#"umu" , cuprinde &%# planşe ale ărţilor idrografice la scara &!&## ###, cutoate datele morfologice, topografice şi idrografice pentru 8 ### cursuri de apăşi &# ### bazine idrografice, dint-o reţea cu lungimea de circa +0 ### Fm.) C)stru" im#-i"ir e)i"itr. 9in punct de edere teritorial, cadastrul 

imo(iliar edilitar , se efectuează pe localităţi, reprezentate de municipii, oraşe,comune şi sate. copul principal al cadastrului imobiliar edilitar constă îninentarierea tuturor imo(ilelor din localităţi şi a reţelelor te%nice subterane şisupraterane de alimentare cu apă, canalizare, de termoficare, gaze naturale,electrice, telefonice şi altele. Totodată, în cadrul inentarierii sunt cuprinse! căile

de rulare a mijloacelor de transport electrice, construcţiile la suprafaţă deidentificare a reţelelor subterane, transformatoarele electrice, staţiile de pompareşi de punere sub presiune, precum şi alte construcţii şi instalaţii de interes

 public.e. C)stru" terenuri"#r cu )estin*ie speci"ă. În cadrul acestui subsistem deeidenţă şi inentariere a bunurilor imobile, se consideră, mai întâi, cile de

comunicaţii terestre $ drumuri şi căi ferate (, ce se desfăşoară sub formaunor fâşii înguste şi întinse ca lungime. În al doilea rând, se considerăsuprafeţele de teren izolate şi răspândite printre alte terenuri agricole sau

neagricole, din care, se e7emplifică! e,ploatrile miniere şi petroliere& zoneindustriale& zone naturale

Page 13: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 13/28

 prote'ate& zone cu calamitţi naturale şi altele. Bceste terenuri sunt situate, înmod obişnuit, pe unul sau mai multe teritorii administrati-cadastrale şirăspândite printre alte terenuri cu diferite categorii de folosinţă.

9.Cre sunt etpe"e )e intr#)ucere c)stru"ui ener" 7ntr'un terit#riu)ministrti4.a. ÎHTGE;@LB PG@LETJ2J@ TLIH@E B2 2JEM@2G 9L

@HTG9JELL B EB9BTJ2J@(. 9L2@;@TBLB IGTBL2G TL@TG@@2G B9;@H@TBBT@>L

N@ OGHBLB PJHETL2G c. ÎH9L@LB LNL2L@ :LG9L=@EL 9L P@@H B @9@EM@2G

TGPG:BA@EL BJ B LPLBJ2J@d. L?LEJTBLB ;MJMTG@2G TGPG 1 EB9BTB2L 9L

TLLH HLELBL PLHTJe. ÎHTGE;@LB 9L P2BHJ@ HG@ TGPG- EB9BTB2L

 f. L?LEJTBLB EB2EJ2L2G HLELBL PLHTJ9LTL;@HBLB EGG9GHBTL2G LNL2L2G 

 g.  ÎHTGE;@LB PG@LETJ2J@ TLIH@E B2 2JEQ@2G 9L@HTG9JELL B EB9BTJ2J@

%. ÎHTGE;@LB G@:@HB2L2G 9L TLLH N@ 9L L9@TBL B2LP2BHJ2J@ TGPG:BA@E 9L OB=M N@ @9LHT@A@EBLB PLTLLH B PGP@LTMN@2G N@ B PGLG@2G 2B H@>L2 9LPBEL2M

i. @9LHT@A@EBLB PL TLLH B EBTL:G@@2G N@ JOEBTL:G@@2G 9L AG2G@HNM 2B H@>L2 9L HJ;LGTBLBEB9BTB2M N@ LEI@PBLB P2BHJ@2G TGPG:BA@EL EJ@;OG2J@2L

 '. EB2EJ2J2 JPBALNL2G PL TL@TG@@ B9;@H@TBT@>L.  ÎHTGE;@LB A@R@LL2G 9L 9BTL PL TL@TG@@

B9;@H@TBT@>L ÎHTGE;@LB N@ L9BETBLB L:@TL2G EB9BTB2L AJHE@BL

l. EBTG-L9@TBLB P2BHJ@2G EB9BTB2L 2B EBB 9L

OB=M B TL@TG@J2J@m. EBTG-L9@TBLB IMN@2G EB9BTB2L 9L BHB;O2J B

TL@TG@J2J@ B9;@H@TBT@>n. >L@A@EBLB, B>@=BLB, LELPN@B, PJO2@E@TBTLB N@

LPBT@=BLB AJHE@B :LHLB2

1<.C"si$ic*i "imite"e )e #tr "e unită*i"#r )ministrti4 : terit#ri"e )epe terit#riu" R#m%niei.

9upă importanţa lor, limitele de %otar ale unităţilor administratiteritoriale,ce se delimitează în cadrul lucrărilor de cadastru general sunt formate

Page 14: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 14/28

din următoarele categorii! otarele naţionale ale omâniei sunt preluate şi folosite în lucrările decadastru general, în cazul teritoriilor administratie limitrofe cu ţările străine) otarele unităţilor administratie de bază! judeţe, municipii, oraşe, comune şi

intrailane săteşti) otarele terenurilor cu diferite folosinţe şi destinaţii! terenuri agricole,terenuri forestiere, ape, căi de comunicaţie şi altele) otarele terenurilor deţinute de fondul funciar public şi priat.

11.Ce se 7n*e"ee prin )e"imitre c)str"ă unei unită*i )ministrti4'terit#ri"e.Prin lucrările de delimitare cadastral& denumite şi %otrnicie, seidentifică şi se materiali!ea!ă pe teren, în mod oficial, punctele şi liniile de

%otar ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor nominalizate prin 2egea priind împărţirea teritorial-administratiă a omâniei. 9in punct de edere procedural, delimitarea cadastrală şi bornarea punctelor de otar, se e7ecută, înmod obligatoriu în etapa iniţială de realizare şi introducere a cadastrului funciar general, precum şi înaintea lucrărilor de actualizare a cadastrului.

1,.Cum se e$ectueză "ucrări"e )e st-i"ire "inii"#r )e #tr "e terit#rii"#rA)ministrti4ePrin parcurgerea pe teren amîntregului traseu al otarului dintre două teritorii

ecine, de către membrii comisiei de delimitare se stabileşte, în funcţie decondiţiile locale, atât traseul  e,act , cât şi punctele caracteristice, care sereprezintă grafic în mod proizoriu pe planul topografic sau cadastral, pe teren,în timpul operaţiunii de delimitare, 9upă stabilirea locului din teren al punctuluide otar şi reprezentarea lui pe copia planului topografic, se trasează pe planlinia către punctul anterior, se scrie distanţa de la punctul anterior şi categoriilede folosinţă ale terenului din apropierea punctului de otar .

10.Enumer*i )#cumente"e )e )e"imitre c)str"ă unui terit#riu

)ministrti4.2ucrările de delimitare cadastrală a teritoriilor administratie e finalizează prinîntocmirea Ddosarului de delimitareD, care conţine următoarele piese! nota de prezentare şi informare asupra lucrrilor e,ecutate se întocmeşte decătre delegatul cadastral, care consemnează toate datele asupra desfăşurăriioperaţiilor de delimitare cadastrală)  procesele "er(ale de delimitare se întocmesc în trei e7emplare, pentrufiecare teritoriu cadastral ecin, unde se prezintă descrierea traseelor liniilor şi a punctelor de otar) semnăturile membrilor comisiei şi a

delegaţilor din comunele ecine, fiind parafat prin data la care a fostinceiat)

Page 15: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 15/28

  sc%iţa general de delimitare a %otarelor se întocmeşte în funcţie demărimea teritoriului pe ărţi la scările &!*8### sau &!8#### şi pe planuri lascările &!8### sau &!&####, pe care se reprezintă!6 poziţia punctelor de otar, numărul lor de ordine, distanţele dintre puncte,

semnul conenţional al mijlocului de marcare) liniile de otar şi alte elemente)6 denumirea comunelor ecine ce se înscrie între punctele de interenţiea otarelor)6 categoriile de folosinţă şi destinaţiile terenurilor de pe ambele părţi aleliniei de otar)6 intrailanele componente ale teritoriului cadastral delimitat)6 căile de comunicaţie şi cursurile de apă principale)6 limitele de otar ale pădurilor, bălţilor şi a iazurilor.N calcule şi e,plicaţii cu pri"ire la rectificarea %otarelor , în cazul când acesteaau fost efectuate cu ocazia delimitării)N copii ale scrisorilor de con"ocare a reprezentanţilor din comunele "ecine lalucrările comisiei de delimitare.

13.C"si$ic*i re*eu e#)ezică )e spri(in ri)icări"#r t#p#'c)str"e.Prin utilizarea softului specific receptorilor :P, se e7ecută mai intâi

 prelucrarea datelor şi determinarea coordonatelor în sistemul elipsoiduluiinternaţional S: "/, iar printr-o transformare tridimensională se efectueazătransformarea coordonatelor de pe elipsoidul S: "/, pe elipsoidul <rasosFi

şi apoi în sistemul de proiecţie stereografic-&40#.1;.Enumer*i met#)e"e $#"#site " eecutre măsurăt#ri"#r t#p#c)str"e!i " 7nt#cmire #riin"e"#r )e teren "e p"nuri"#r t#p#r$ice !i c)str"e)e -ză.. 8ăsurăt#ri t#p#r$ice eecutte cu (ut#ru" te#)#"ite"#r : timetre c"sice, în ederea întocmirii planului topografic de bază la scările!&!&###, &!*###, &!8###.-. 8ăsurăt#ri t#p#r$ice eecutte cu (ut#ru" st*ii"#r t#t"e, cuînregistrarea şi prelucrarea datelor pe medii magnetice, dintre care seeidenţiază, staţiile de măsurare realizate de firmele =eiss-GberFocenm:ermania şi 2eica- Ieerbrugg, Lleţia. 9intre staţiile totale folosite, în modfrecent, în lucrările de introducere a cadastrului general, se menţioneazătipurile constructie începând cu seria ec Llta *,%,/,8 şi terminând cu ec Llta&%,&/ şi &8, realizate de firma =eiss-GberFocen. În mod asemănător, seeidenţiază şi firma 2eica-Ieerbrugg care a realizat staţii totale, în ersiunemodulară, ce se referă la aparate de măsurare separată a distanţelor şi aungiurilor şi în ersiune integrată, ce cuprinde aparate cu memorie internă

 pentru măsurarea distanţelor şi ungiurilor.

9intre seriile modulare se citează) Sild T &#&#-&+&#) Sild T *#*#-%###, iar dintre seriile integrate, Sild TE /##-+##) Sild TE *##* şi altele.

Page 16: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 16/28

c. 8ăsurăt#ri eecutte pe c"e $#t#rmmetrică, prin aerofotografiere,combinate cu reperajul fotogrammetric şi cu descifrare topografică afotogramelor aeriene, prin metoda analogică, metoda analitică şi metodadigitală.

[email protected] sunt e"emente"e )e c#n*inut "e p"nu"ui c)str" )e -ză.9in punct de edere principial planurile cadastale rezultă din planuriletopografice de bază, în urma ecipării acestora cu datele şi codurile cadastrale,din care, se precizează! numerele cadastrale ale parcelelor cu simbolurilecategoriilor de folosinţă) denumirea unităţilor cadastrale) calitatea terenurilor şialtele.

1?.Cum se e$ectueză i)enti$icre pe teren pr#prietri"#r !i cte#rii"#r)e $#"#sin*ă : " ni4e" )e prce"ă.Gperaţiunile de identificare pe teren a proprietarilor trebuie să se facă în

 prezenţa delegatului primăriei locale şi a posesorilor de teren. În urmaidentificării la teren a proprietarilor fiecărei parcele cadastrale, se consemneazăurmătoarele date!6 se înscrie pe copia de lucru a planului topo-cadastral în mijlocul fiecărei

 parcele, un număr de ordine şi iniţiala numelui proprietarului, de e7mplu /84 O)6 în carnetul repertoar de teren, se scrie la litera respectiă, numărul deordine şi numerotarea dată parcelei, urmate de! numele, prenumele şi

 prenumele tatălui proprietarului, fără prescurtări) situaţia juridică) codul

grupei de proprietari) numărul foii de plan) iar pentru străinaşi se înscrieadresa de domiciliu)6 situaţia juridică se înscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor actedoeditoare, precum şi din alte surse, aându-se în edere că, oficializareadreptului real de proprietate se face ulterior, prin înscriereala cartea funciară.

1=.Ce se 7n*e"ee prin #per*iune )e numer#tre c)str"ă 7n c)ru" uneiunită*i )ministrti4'terit#ri"e

Prin operaţiunea de numerotare cadastral se stabileşte poziţia în teritoriu afiecarei unităţi teritoriale, pe baza căreia se efectuează calculul suprafeţelor şi sestabileşte legtura dintre planul cadastral şi registrele cadastrale.Pe baza numerotării cadstrale se realizează indiidualizarea tuturor unităţilor teritoriale printr-un numr cadastral sau topografic, care se foloseşte o singurădată într-un teritoriu administrati, în funcţie de specificul numerotării. Bcestnumăr de ordine pentru fiecare tarla $cartal( şi parcelă $corp de proprietate( dine7trailan $intrailan(, se înscrie, pe cât posibil, în centrul fiecărui contur 

 planimetric, pe originalul planului topo-cadastral imprimat pe un suport

nedeformabil.

Page 17: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 17/28

19. Enumer*i met#)e"e )e c"cu" supr$e*e"#r $#"#site 7n "ucrări"e )eintr#)ucere c)stru"ui.;etodele şi procedeele de calcul a suprafeţelor, se stabilesc în funcţie dedatele iniţiale cunoscute, care la rândul lor depind de metodele de măsurători

folosite şi de precizia lor. În funcţie de natura datelor de măsurători proenitedin teren, de precizia lucrării şi de scopul urmărit, calculul suprafeţelor seefectuează prin metode numerice, mecanice şi grafice.

,<.Prezent*i succesiune #per*ii"#r )e c"cu" supr$e*e"#r pe terit#rii)ministrti4'c)str"e. C"cu"u" şi c#mpensre supr$e*e"#r msi4e"#r, pe suprafaţa de control afiecărui trapez sau a unei secţiuni de plan. C"cu"u" şi c#mpensre supr$e*e"#r tr""e"#r 5sect#re"#r c)str"e6sau a c4rt"e"#r în localităţi, în cadrul suprafeţei cunoscute a masiului sau asuprafeţei intrailanului obţinută din coordonate rectangulare  plane ale punctelor de pe limita de otar a intrailanului. C"cu"u" şi c#mpensre supr$e*e"#r prce"e"#r, în cadrul suprafeţeicunoscute a tarlalelor din e7trailan. C"cu"u" şi c#mpensre supr$e*e"#r c#rpuri"#r )e pr#priette, în cadrulsuprafeţei cartalului din intrailan.  C"cu"u" şi c#mpensre supr$e*e"#r prce"e"#r,în cadrul suprafeţeicorpului de proprietate din intrailan.

,1.Ep"ic*i m#)u" )e 7nt#cmire $i!iere"#r )e )te+ pe terit#rii)ministrti4e.2a finalul operaţiunii de calcul a suprafeţelor, atât prin metodologiile clasice, câtşi prin sistemele de prelucrare automată, se întocmeşte 5 $i! supr$e*e"#r penumere c)str"e + care din punct de edere al conţinutului, cuprinde în modunitar, următoarele date!-Humărul cadastral al parcelei $&() numărul cadastral al tarlalei sau alcartalului $*() numărul foii de plan $%() proprietarul sau deţinătorul terenului

$/( şi situaţia juridică $8()-uprafeţele parţiale pe categorii de folosinţe! arabil $+() păşune $0() fâneaţă$"() ie $4() liadă $&#() pădure $&&() ape $&*() căi de comunicaţii $&%()construcţii$&/() curţi $&8() neproducti $&+() suprafaţa totală $&0() subcategoria de folosinţă$&"()-Elasa de calitate $&4() numărul partidei cadastrale $*#( şi menţiuni priindactualizarea lucrărilor de cadastru $*&(.

Page 18: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 18/28

,,.Enumer*i reistre"e c)str"e !i princip"e"e e"emente )e c#n*inut "ecest#r )#cumente c)str"e.. Reistru" c)str" " prce"e"#rBcest document realizează centralizarea datelor de ordin cantitati, calitati

şi juridic asupra fiecărui imobil, din cuprinsul unui teritoriu administrati, dincare, se prezintă!&. Humărul cadastral sau topografic al parcelei.*. Humărul cadastral al tarlalei sau al cartalului.%. Humărul foii de plan pe care este situată parcela./-8. Humele şi prenumele posesorului sau denumirea persoanei juridice,domiciliul sau sediul posesorului şi situaţia juridică.+-&". uprafaţa parcelelor pe categorii de folosinţe agricole! arabil, păşuni,fâneţe, ii, liezi, total agricol şi categorii de folosinţe neagricole! păduri, ape şistuf, drumuri, construcţii, neproducti, total neagricol şi total general.

&4-*#. 9enumirea subcategoriei de folosinţă şi caracteristicele categoriei defolosinţă.*&. Elasa de calitate şi enitul net cadastral, se obţine din lucrările de

 bonitare a terenurilor agricole.**. Humărul partidei cadastrale se e7trage din inde7ul alfabetic al posesorilor.*%. Gbseraţii cu priire la operaţiile de actualizare a lucrărilor de cadastrugeneral.Înscrierea datelor în registrul cadastral al parcelelor se face mai întâi în

 partea /a "olumul /& care cuprinde toate parcelele din e7trailan, în ordinea

numerotării cadastrale a tarlalelor şi parcelelor. În partea a //a "olumul //& seînscriu toate parcelele din fiecare intrailan, în ordinea numerotării cadastrale,începând cu satul de reşedinţă al comunei.egistrul cadastral al parcelelor $olumul @ şi @@(, se completeaz în ordineacrescândă a numerelor cadastrale ale parcelelor din e7trailan şi intrailan, dupăcare, se finalizeaz printr-o serie de recapitulaţii şi totaluri+ cu rol de erificare amodului de calcul şi de centralizare a datelor primare ale cadastrului generalfunciar.-. Reistru" c)str" " pr#prietri"#r

e întocmeşte în baza datelor înscrise în registrul cadastral al parcelelor, dincare, se a e7trage pentru fiecare proprietar de teren toate parcelele deţinute deacesta, cu toate informaţiile cadastrale. egistrul cadastral al proprietarilor, ce

 poartă şi denumirea de foaie cadastral4& se întocmeşte pe foi separate, pentrufiecare parcelă. Bcest registru cadastral cuprinde titlul& cu denumirea judeţului,comunei, numărul foii, numele teritoriului cadastral şi conţinutul propriu-zis, cudouă părţi.În partea '(a & denumită a imo(ilului+ se înscriu următoarele date! numărulde ordine) numărul foii de plan) numărul topografic) categoria de folosinţă şi

denumirea lanului) suprafaţa) clasa de fertilitate) enitul net cadastral şiobseraţii priind actualizarea cadastrului.

Page 19: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 19/28

În partea a ''(a+ denumită a proprietarului de teren, care poate fi persoanăfizică sau juridică, se înscrie! numărul de ordine al operaţiunii cadastrale)numele şi prenumele) adresa şi cota de proprietate, în cazul când sunt mai mulţi

 posesori şi alte notaţii.

Eele două părţi ale registrului cadastral al proprietarilor, se completează înordinea numerotării cadastrale a parcelelor din teritoriul considerat şi sefinalizează pe grupe de proprietari! fond funciar public şi fond funciar priat, dinînsumarea cărora rezultă suprafaţa totală a teritoriului administrati.c. In)eu" "$-etic " pr#prietri"#rLste un document care face legătura între registrul cadastral al parcelelor şiregistrul cadastral al proprietarilor, în care se înscriu toţi posesorii în ordine

alfa(etic+ indiferent dacă aceştia sunt persoane juridice sau fizice. În inde7ulalfabetic al proprietarilor, se înscriu următoarele date! numărul de ordine)numele, prenumele şi domiciliul posesorului) numărul foii cadastrale, în caresunt înscrise imobilele $parcelele( proprietarului şi litera B, O, E, ..., =, pentrucare se lasă mai multe pagini libere.copul inde,ului alfa(etic al proprietarilor, îl constituie identificarea cuuşurinţă a partidei cadastrale a fiecărui posesor, din registrul cadastral al

 proprietarilor $foaia cadastrală( şi obţinerea informaţiilor tenice şi economiceasupra imobilului.). Reistru" c#rpuri"#r )e pr#prietteC#rpu" )e pr#priette este format din toate imobilele $parcelele( dine7trailan şi3sau din intrailan, cara aparţîn aceluiaşi proprietar dintr-un teritoriu

cadastral, iar suma corpurilor de proprietate reprezintă partida cadastral.În registrul cadastral al corpurilor de proprietate& ce se întocmeşte pentrufiecare proprietar, pe foi cadastrale de posesiune, se înscriu toate parcelele pecare le posedă un proprietar, pe baza următoarelor date! numărul foii de plan)numărul tarlalei şi denumirea lanului) numărul topografic) categoriile defolosinţă) clasa de calitate) enitul net cadastral şi obseraţiuni. Pe baza foilorcadastrale de posesiune se poate întocmi un registru a'uttor $sumarul foilor de

 posesiune(, în care se înscriu, în ordinea alfabetică, toţi posesorii cu totalul foilor de posesiune pe categorii de folosinţă. În sumarul foilor de posesiune se înscrie!

numărul de ordine) numele şi prenumele posesorului) domiciliul sau sediul)suprafeţele pe categorii de folosinţă) suprafaţa totală) enitul net cadastral şiobseraţiuni.e. i! centr"izt#re pe pr#prietri+ cte#rii !i su-cte#rii )e$#"#sin*ăÎn urma e7tragerii din registrul cadastral al parcelelor a suprafeţelor deţinutede proprietari, cu diferite folosinţe şi subfolosinţe agricole şi neagricole, seîntocmeşte în funcţie de cerinţele beneficiarilor şi fişa centralizatoare sau desinteză, pe teritorii administratie. Bcest operat de sintez al cadastrului general

cuprinde! numărul curent, unde se înscriu numerele de ordine ale posesorilor deterenuri) denumirea posesorilor de teren) numărul tarlalei) suprafaţa

Page 20: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 20/28

subcategoriilor de folosinţă) suprafaţa totală a categoriei de folosinţă) suprafaţatotală a tarlalei) enitul net total al tarlalei) obseraţiuni. e menţionează că,totalul general al situaţiei suprafeţelor pe categorii de folosinţ trebuie să fieegal cu suprafaţa total din registrul cadastral al parcelelor.

ituaţia generală a suprafeţelor pe proprietari şi, respecti, pe categorii defolosinţă, se utilizează atât în sistemul informaţional al cadastrului, cât şi pentrudiferite studii de organizare a teritoriului, statistici agricole şi altele.

,0.Descrie*i m#)u" )e crt#e)itre p"nuri"#r !i ăr*i"#r c)str"e )intr'un terit#riu )ministrti4.În lucrările de carto-editare a ărţilor cadastrale de ansamblu se efectuează oselectare şi o generalizare a elementelor de conţinut ale planurilor cadastrale intocmite la scara de ridicare a teritoriului administrati. 9intreelementele de confirmat ale ărţii cadastrale de ansamblu se menţionează!otarele administratie şi poziţia bornelor de otar) limitele intrailanelor cudrumuirile lor) apele curgătoare şi lacurile) pădurile) delimitarea şi numerotareacadastrală a tuturor tarlalelor) delimitarea e7ploataţiilor agricole şi a păşunilor comunale $islazuri() delimitarea şi numerotarea cadastrală a cartalelor dinintrailane) terenurile domeniului publică) stadioane, parcuri, terenuri de sport,grădini,etc) instituţiile publice şi altele.Iarta sau planul cadastral de ansamblu trebuie să cuprindă întregteritoriul administrati, în ma7imum / foi, ce se întocmeşte la scările &!&####,&!*8### şi &!8# ###. Pe lângă conţinutul prezentat mai sus, planul sau arta de

ansamblu conţine şi următoarele elemente cartografice! drumuirea teritoriului şia judeţului, scara de întocmire) scema de dispunere a foilor planului cadastralde ansamblu.

,;.Enumer*i in)ict#rii )e -#nitre i terenuri"#r ric#"e pentruc#n)i*ii"e ntur"e.Pe baza studiilor efectuate de @nstitutul de Eercetări Pedologice şiBgrocimice Oucureşti $ @.E.P.B. Oucureşti ( în colaborare cu Gficiile judeţenede tudii Pedologice şi Bgrocimice, pe o suprafaţă de circa *,8 milioane a, s-

au stabilit şi estimat principalii indicatori şi& respecti coeficienţi de (onitare,dintre care, se prezintă!6 temperatura medie anuală, alori corectate - indicator %E)6 precipitaţii medii anuale, alori corectate - indicator /E)6 gleizarea - indicator &/)6 pseudogleizarea - indicator &8)6 salinizarea sau alcalinizarea - indicator &+ sau &0)6 te7tura în orizontul BP $#-*# cm( - indicator *%B)6 poluarea - indicator *4)

6 panta terenului - indicator %%)6 alunecări - indicator %")

Page 21: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 21/28

Page 22: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 22/28

ani.). Terenuri"e )in c"s IV'+ cu soluri de fertilitate sla( şi note de

 bonitare de 210 puncte. Eategoria de folosinţU arabil este foarte redusU, dar seutilizeazU pentru plantaţii de ii şi pomi şi pentru cultura pajiştilor. Procesele de

degradare se manifestU puternic, ceea ce necesitU amenajarea lucrUrilor deîmbunUtUţiri funciare, în special, a celor de combatere a eroziunii solului.e. Terenuri"e )in c"s V'+ cu soluri de fertilitate foarte sla( şi note de

 bonitare de 020 puncte. e caracterizeazU prin condiţii nefaorabile pentruutilizarea lor ca terenuri arabile, dar se folosesc pentru pUşuni, fâneţe şi uneoriliezi. În cazul acestor terenuri se solicitU întreaga gamU a lucrUrilor deîmbunUtUţiri funciare! desecUri, îndiguiri, regularizUri de cursuri de apU,combaterea eroziunii solului şi altele.

,=.Cre sunt )te"e tenice )e -ză !i )e speci"itte "e unei prce"ec)str"e.

a. 9ate tenice de bază ale parcelei cadastrale ! Humele 3 denumirea deţinătorului parcelei! persoană fizică sau juridică şicalitatea sub care deţine imobilul) Bdresa 3 sediul deţinătorului parcelei! persoană fizică sau juridică 9enumirea amplasamentului parcelei! sector cadastral $ tarla () Humărul cadastral al parcelei, din teritoriul administrati) uprafaţa în ectare şi metri pătraţi a parcelei cadastrale.

 b. 9ate tenice de specialitate ale parcelei cadastrale! ;odul de e7ploatare a parcelei! directă, în arendă) uprafaţa parcelei pe soi 3 soiuri! ii şi liezi de pomi) 9enumirea soiului 3 soiurilor! ii şi liezi de pomi) 9irecţia de producţie a folosinţei agricole) Earacteristici naturale! clasa de pretabilitate a solului $ & 1 + ( şia clasei de faorabilitate $ @ 1 > ( a folosinţelor agricole) Panta şi altitudinea terenului) 2ucrări de îmbunătăţiri funciare)

 2ucrări agropedoamelioratie.,9. Cre sunt pr#ce)ee"e )e c"cu" c##r)#nte"#r unui punct )e pe unsement )e )reptă.. Pr#ce)eu" n"itic. Pentru stabilirea relaţiilor de calcul analitic seconsideră triungiurile &-P-PW şi &-*-*.-. Pr#ce)eu" tri#n#metric. Ealculul coordonatelor punctului P$7,X( se face înfuncţie de distanţa &-P cunoscută şi orientarea dreptei &-*.c. C"cu"u" c##r)#nte"#r puncte"#r pe sement 7n serie.În cazul parcelărilor numerice unde trebuie să fie detaşate serii de parcele,

Page 23: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 23/28

iar distanţele d&, d*, d%,, dn, dintre punctele pe segment se obţin din calculelede parcelare, se cere să se determine coordonatele noilor puncte, care se potobţine pe cale analitică sau trigonometrică.

0<.Cum se )etermină p#zi*i unui punct )e intersec*ie situt pe m-e"e)repte.e consideră dreptele & 6 * şi % 6 / , prin coordonatele punctelor decapăt respectie şi se cere să se calculeze coordonatele punctului de intersecţie acelor două drepte P$7,X(, $fig./.%.(.Pentru rezol"area analitic, se consideră mai întăi triungiurile &1P1/ şi&-*-/ şi apoi triungiurile &-P-% şi &-P-*.9in fig./.%, se determină suprafeţele triungiurilor &-P-/ şi &-*-/ cu bazăcomună şi înălţimea & şi suprafeţele triungiurilor &-P-% şi &-*-% cu bazăcomună şi înălţimea *.

01.Descrie*i m#)u" )e trsre !i )e rez#"4re prin pr#ce)eu" n"itic uneipr"e"e " # )reptă )e c##r)#nte cun#scute.

 rocedeul analitic. 9in fig././, se determină coordonatele punctului ; dinmijlocul paralelogramului &-*-P-%!

0,.Descrie*i m#)u" )e trsre !i )e rez#"4re prin pr#ce)eu" n"itic uneiperpen)icu"re pe # )reptă )e c##r)#nte cun#scute.Procedeul analitic. 9in fig. /.8. se obseră asemănarea dintre triungiurile P-&W-

& şi *-*W-&, care au toate ungiurile egale.

00.C"cu"*i c##r)#nte"e cpătu"ui )e )rum prin pr#ce)eu" n"itic !i prinpr#ce)eu" tri#n#metric.

03.C"cu"*i c##r)#nte"e $r%nturii )e )rum cu "ă*imi e"e prin pr#ce)eu"n"itic !i prin pr#ce)eu" tri#n#metric.

0;.Prezent*i n#*iune )e )et!re !i>su )e prce"re+ c#n)i*ii"e !i

met#)e"e )e rez#"4re.În lucrările de cadastru, de organizare şi de sistematizare a teritoriului seîntâlnesc, în mod frecent, probleme de detaşare şi3sau de parcelare a terenurilor agricole, care din punct de edere practic se rezolă prin metode numerice şimetode grafice.K Prin detaşarea unei suprafeţe de mărime 5s5 dintr-o suprafaţă maimare, de mărime cunoscută 55, se înţelege determinarea pe planul topo-cadastrala liniei de detaşare. 9eci, prin această operaţiune, se )et!eză numai oanumită parte 5s5 dintr-o suprafaţă de teren 55, iar cealaltă parte rămâne

neafectată.

Page 24: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 24/28

K Prin prce"re unei suprafeţe de mărime cunoscută 5 5, se efectueazăîmpărţirea unei tarlale sau a unei parcele, în mai multe supr$e*e e"esau ine"e s&, s*, , sn, prin determinarea unor linii de parcelare paralele sau

 perpendiculare la una din laturile tarlalei sau parcelei considerate.

9in punct de edere practic operaţiile de detaşare şi3sau de parcelare, serezolă, mai întâi, în $z )e -ir#u, unde se întocmeşte pr#iectu" sau p"nu"prce"r şi apoi, în $z )e teren, în care, se trasează elementele ungiulare şiliniare ale proiectului de parcelare a unei suprafeţe de teren agricol. Pentrurezolarea problemelor de detaşare şi3sau de parcelare a terenurilor agricole,trebuie să fie respectate, pe de o parte, normele tenice, economice şi juridice înigoare, iar, pe de altă parte, se impun o serie de condiţii de e7ecuţie şi anume!K C#n)i*i )e supr$*ă, prin care se stabileşte mărime suprafeţei 5s5,care trebuie să fie detaşată dintr-o suprafaţă cunoscută 55, sau a suprafeţelor s&,s*, , sn, cu condiţia înciderii lor pe suprafaţa dată 55.K C#n)i*i )e )et!re şi3sau de parcelare+ prin care se indică direcţia liniei dedetaşare şi punctul obligat pe unde trebuie să treacă această dreaptă şi, respecti,a liniilor de parcelare.În lucrările de detaşare şi3sau de parcelare, se întâlnesc, în mod frecent,următoarele condiţii de e7ecuţie a detaşărilor!-dreapta de detaşare să trecă printr-un punct )t, care poate fi situat peconturul suprafeţei, în interiorul sau în e7teriorul acesteia)-dreapta de detaşare să fie pr"e"ă sau perpen)icu"ră la o latură aconturului suprafeţei 5 5 sau la o direcţie oarecare)

-dreapta de detaşare trebuie să realizeze un raport de proporţionalitate, ceeace conduce la detaşări 5 proporţionale 5.ezolarea propriu-zisă a detaşărilor şi parcelărilor se efectuează prinmet#)e numerice sau r$ice, în funcţie de documentaţia cartografică e7istentăşi de precizia impusă acestor lucrări.K 8et#)e"e numerice, se aplică în cazul planurilor topo-cadastraleîntocmite prin metode numerice la scările &! * ###) &! 8 ### şi &! &# ### şi, îngeneral, pentru toate suprafeţele cu ârfurile poligoanelor de coordonaterectangulare cunoscute. Ealculul numeric al dataşărilor şi parcelărilor se rezolă

 prin pr#ce)eu" n"itic sau tri#n#metric.Prin pr#ce)eu" n"itic, se determină din punct de edere principial,coordonatele rectangulare plane $?,Y( ale unui punct pe segment, în funcţie decoordonatele cunoscute ale capetelor unei laturi a poligonului considerat.Prin pr#ce)eu" tri#n#metric, se determină mai întâi coordonatele polare

 plane $Z, d( ale punctului necunoscut, care constituie în acelaşi timp şi elementede trasare pe teren a planului parcelar şi apoi coordonatele rectangulare $?,Y(.K 8et#)e"e r$ice, se aplică pe planurile redactate la scările &!8##, &!&### şi &!* ###, întocmite prin metode grafice, la care nu se cunosc coordonatele

rectangulare ale punctelor de pe conturul diferitelor tarlale sau parcelecadastrale.

Page 25: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 25/28

Llementele necesare de calcul a detaşărilor şi3sau parcelărilor se determinăgrafic cu ajutorul scării planului, iar rezolarea practică , se face, de asemenea,

 prin diferite metode şi procedee geometrice.

[email protected] sunt pr#ce)ee"e )e c"cu" "e )et!ării printr'un punct #-"it 7ntrun triunie rezolă, mai întâi, detaşarea printr-un punct obligat într-un triungi,deoarece detaşarea printr-un punct obligat din diferite poligoane, se reduce, înfinal, la detaşarea într-un triungi. În acest sens, se menţionează că, pentrudiferite cazuri de generalizare, detaşarea se poate rezola numai pentru triungi.Pentru rezolarea practică, se aplică metodă numerică sau grafică, prin utilizareapr#ce)eu"ui n"itic sau a pr#ce)eu"ui tri#n#metric şi, respecti, metodagrafică, prin folosirea diferitelor procedee grafice.

0?.Cum se rez#"4ă prin pr#ce)eu" n"itic )et!re printrun punct#-"it 7ntr'un ptru"ter.

0=.Cum se rez#"4ă prin pr#ce)eu" n"itic )et!re printrun punct#-"it 7ntr'un p#"i#n.

09. Descrie*i m#)u" )e 7ntre*inere " zi )#cument*ii"#r c)str"e.

În baza preederilor egii fondului funciar nr.18:1991 şi a egii nr.7:1996 a cadastrului general şi a pu(licitţii imo(iliare, se reglementează o serie deatribuţii ce rein unităţilor de cadastru judeţene. 9intre acestea se precizeazăurmătoarele! scimburi de terenuri, ocuparea temporară sau definitiă aterenurilor agricole, circulaţia terenurilor intre persoanele fizice, scimbareacategoriilor de folosinţă, rectificarea otarelor şi altele, la care se adaugă şifurnizarea datelor necesare pentru înscrierea în cărţile funciare.Pe lângă aceste atribuţii, se organizează şi un sistem de eidenţă a modificărilorcare interin în structura corpurilor de proprietate izolate sau în unele zone, ce

cuprind grupuri de parcele şi corpuri de proprietate pe bază de acte oficiale, în perioadele dintre lucrările de aducere la zi a cadastrului. Bceste modificări, se pot înregistra în mod proizoriu intr-un registru, la care se ane7ează toatedocumentele şi sciţele care au stat la baza aprobărilor, urmând ca în etapade actualizare propriu-zisă a cadastrului, să fie operate în registrele şi planurilecadastrale.

3<.Enumer*i princip"e"e "ucrări )e 7ntre*inere peri#)ică )#cument*ii"#r c)str"e 7n etp )e preătire+ )e teren !i )e -ir#u.

.Etp "ucrări"#r )e preătire. În cadrul acestei etape se face analiza

Page 26: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 26/28

documentelor cadastrale e7ecutate în perioada anterioară în criteriuladministraticadastral, din care, se subliniază!-analiza fişelor de eidenţă a modificărilor interenite de la ultima întreţinereacadastrului, pe baza actelor juridice care reglementează circulaţia terenurilor, din

care, se menţionează! scimburi, dezmembrări prin ânzarecumpărare, partajărişi altele, precum şi a aprobărilor de scimbare a categoriilor de folosinţă)-analiza situaţiei de pe planurile şi ărţile cadastrale originale cu priire lamodificările interenite)-analiza situaţiei din documentele dosarului de delimitare cadastrală)-analiza situaţiei e7istente în registrele cadastrale)-analiza proiectelor de inestiţii aplicate pe teren)-analiza eentualelor planuri topografice e7ecutate de la ultima întreţinere,

 precum şi a altor documentaţii. b.Etp "ucrări"#r )e teren. În ederea e7ecutării lucrărilor deîntreţinere, se or e7ecuta următoarele lucrări de teren!-recunoaşterea terenului, se a face mai intâi în zonele cu procente maride modificări, iar în baza acestora, se or stabili categoriile de lucrări necesare,topografice sau fotogrammetrice, necesare actualizării planului cadastral)-+ntocmirea proiectului te%nic, al lucrărilor de întreţinere şi a etapelor dee7ecuţie a operaţiilor tenice)-e,ecutarea msurtorilor topografice, şi3sau a aerofotografierii şirespecti a lucrărilor de reperaj şi descifrare a fotogramelor)-e,ecutarea lucrrilor de protecţie, a marcajelor punctelor de otar şi a

 punctelor geodezice.c.Etp "ucrări"#r )e -ir#u. Pe baza lucrărilor de măsurători topograficesau fotogrammetrice, se efectuează prelucrarea datelor şi operarea tuturor modificărilor în planurile şi registrele cadastrale, după cum urmează!-calcule topografice, specifice metodelor de ridicare folosite)-operarea mo(ilizrilor , pe originalele planurilor cadastrale, se referă lanoile elemente liniare ale parcelelor cadastrale, la numerele cadastrale şi lasimbolurile categoriilor de folosinţă noi, care se or inscrie pe baza regulilor lareprezentarea grafică a elementelor dispărute pe teren, precum şi a elementelor

de conţinut apărute pe teren)-completarea şi actualizarea numerotrii cadastrale, pe teritorii administratie,

 pe baza noii configuraţii a parcelelor şi a categoriilor de folosinţă)-calculul suprafeţelor , noilor parcele cadastrale, se e7ecută numeric, graficsau mecanic, în funcţie de elementele culese de pe teren, de metoda de ridicarefolosită şi de tenica de calcul din dotare, iar compensarea lor se a face pesuprafaţa de control a trapezului, unde se consideră şi suprafeţele parceleloreci, care nu au suferit modificări de la ultima întreţinere)-operarea modificrilor +n registrele cadastrale, pentru fiecare teritoriu

administrati, se efectuează aându-se în edere, datele modificatoare anuale,întocmite în cursul fiecărui an, pe baza actelor juridice şi datele modificatoare

Page 27: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 27/28

întocmite la înceierea lucrării de întreţinerea cadastrlui, pe baza noilormăsurători efectuate)-+ntocmirea referatului de sintez, în care se menţionează toate situaţiile demodificări, ce au aut loc fără baze legale, listele cu punctele de otar şi cu

 punctele geodezice ale căror marcaje au fost deteriorate) precum şi alte aspecte,urmând ca primăriile locale să interină conform preederilor legale.

31.Cre sunt $ze"e )e eecu*ie "ucrări"#r )e rem-u"re p"nuri"#rc)str"e. z "ucrări"#r preătit#re cuprinde procurarea documentaţiei cadastralenecesare e7ecutării lucrărilor de reambulare şi analizarea pe această bază adiferitelor modificări interenite în datele din registrele şi mapele de ţinere la zia lucrărilor de cadastru.9intre documentaţiile topo-cadastrale necesare lucrărilor de reambulare semenţionează! planuri topografice şi proiecte de e7ecuţie realizate în zonarespectiă) copii ale sciţelor de sistematizare, fotograme recente) fişele decalcul a suprafeţelor, registre cadastrale şi altele. Pe baza acestor documente,

 precum şi a copiilor planurilor cadastrale, pe care s-au operat o serie demodificări de conţinut a parcelelor cadastrale, se trece la faza de recunoaştere aterenului şi de confruntare a situaţiei e7istente pe plan şi pe teren. z "ucrări"#r )e teren cuprinde următoarea succesiune a operaţiilortenice de e7ecuţie a reambulărilor planurilor cadastrale!K Recun#!tere terenu"ui, se efectuează, mai întâi, în zonele cu

 procente mari de modificări apărute, de peste 8#', unde se stabileşte, după caz,şi necesarul de lucrări topo-fotogrammetrice, care urmează să fie e7ecutate. Încontinuare, se parcurge, în mod obligatoriu întregul teritoriu administrati.K Înt#cmire pr#iectu"ui tenic include o antemăsurătoare a olumuluide lucrări, categoriilor de lucrări, deizul şi programul de desfăşurare pe etape aacestor lucrări.K Eecutre măsurăt#ri"#r t#p#'$#t#rmmetrice, se diferenţiază înfuncţie de olumul total al modificărilor interenite pe teren şi de modul deîntocmire a planurilor topo-cadastrale, prin metode topografice clasice sau

moderne şi3sau prin metode fotogrammetrice.9acă modificările afectează până la &#-&8' din conţinutul planuluitopocadastral, actualizarea se poate face prin diferite metode şi procedee dereambulare. În cazul unor modificări cuprinse între limitele de &#-&8' şi /#-8#', se utilizează metodele fotogrammetrice, iar pentru modificări de peste8#', se impune e7ecutarea unor lucrări topo-cadastrale.K Eecutre "ucrări"#r )e pr#tec*ie a marcajelor punctelor geodezice şia punctelor de otar dintre teritoriile administratie.c. z "ucrări"#r )e -ir#u cuprinde următoarele operaţiuni!

-L7ecutarea calculelor topografice pentru determinarea coordonatelor 

Page 28: subiecte cadastru

7/21/2019 subiecte cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-cadastru 28/28

reţelelor de sprijin şi a celor de ridicare a detaliilor, în funcţie de metodeleaplicate pe teren.-Lfectuarea tuturor modificărilor interenite în conţinutul planului cadastral,sub aspect planimetric şi al categoriilor de folosinţă, cu respectarea modului de

 prezentare a elementelor noi şi a elementelor eci dispărute.-Eompletarea sau actualizarea numerotării cadastrale, calculul suprafeţelor şi întocmirea fişei suprafeţelor pe numere cadastrale.-Gperarea tuturor modificărilor în registrele cadastrale şi întocmireadocumentaţiei finale a lucrărilor de reambulare.-.8et#)e )e rem-u"re p"nuri"#r c)str"e. tabilirea metodelor dereambulare a planurilor cadastrale se face în funcţie de o serie de factori! naturaşi olumul elementelor de reambulat, care se e7primă prin procentul demodificări din conţinutul planului e7istent) relieful terenului) suprafaţa dereambulat) scara planurilor topo-cadastrale) baza topografică de sprijin areambulării) instrumentele topografice folosite) precizia de reambulare etc. Înfuncţie de criteriile menţionate, reambularea planurilor cadastrale, se poate face

 prin! met#)e t#p#r$ice, met#)e $#t#rmmetrice şi met#)e mite.

3,.Prezent*i m#)u" )e rem-"re unui p"n c)str" prin met#)măsurării )istn*e"#r pe "iniment.e aplică în cazul detaliilor dispuse în lungul unui aliniament cunoscut şiconstă din măsurarea distanţelor între aceste detalii cu ajutorul unei rulete sau aunei panglici de oţel. 9in punct de edere practic, metoda se poate aplica în

condiţiile terenurilor relati plane la reambularea detaliilor situate pe laturiletarlalelor sau a parcelelor cadastrale cu forme geometrice regulate

30.Cum se re"izeză )eterminre p#zi*iei p"nimetrice "e c#"*uri"#r uneic"ă)iri prin met#) intersec*iei "inire.e aplică în cazul reambulărilor din intrailane cu construcţii şi obstacoleînalte. Pentru determinarea poziţiei planimetrice a punctelor detaliilor apărute peteren, se măsoară cel puţîn două distanţe, pe cât posibil în mărime orizontală, dela puncte cunoscute în teren $puncte de drumuire, de radiere, colţuri de parcele(la punctele noi. În fig. 8.* se prezintă corpul de proprietate nr. *, delimitat de

 punctele eci 8#&, 8#*, 8#% şi 8#/, din care s-au măsurat distanţele d& şi d* din punctul 8#& pentru determinarea punctelor & şi * apoi distanţele d&[ şi d*[ din punctul 8#* pentru controlul determinării poziţiei punctelor & şi *. În modasemănător, s-au măsurat distanţele! d%, d/, d/[, d8, d+, d8[ d+[ necesare pentrudeterminarea punctelor %, /, 8 şi + ale colţurilor unei clădiri.