UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂBUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA _________________________________________

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Gabliel POPESCU

Absolvent:

Razvan CIUCU

1

2014UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂBUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA _________________________________________

LUCRARI SI INTOCMIREA DOCUMENTATIEI TOPO-CADASTRALE NECESARE INSCRIERII

IN CARTEA FUNCIARA

Îndrumător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Gabliel POPESCU

Absolvent:

Razvan CIUCU

2

2014

CUPRINS

CAPITOLUL I. NOTIUNI DE CADASTRU I.1. SCURT ISTORIC I.2. DEFINITIE,CARACTERISTICI,ROL,SCOP,LEGATURI CU ALTE DISCICPLINE I.3. ASPECTELE CADASTRULUI I.4. FUNCTIILE CADASTRULUI I.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

CAPITOLUL II. CADASTRU II.1. RIDICARI TOPOGRAFICE II.2. LUCRARI PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL II.3. CONTINUTUL PLANULUI CADASTRAL II.4. CULEGEREA IN TEREN A DATELOR CADASTRALE II.5. APARATE SI INSTRUMENTE II.6. LATURA JURIDICA

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ

CAPITOLUL IV. REDACTARE CADASTRU IV.1. DOCUMENTATIE CADASTRALA IV.2. MEMORIU TEHNIC IV.3. INVENTAR DE COORDONATE IV.4. CALCULUL SUPRAFETELOR IV.5. APARATE SI INSTRUMENTE FOLOSITE

CAPITOLUL V. PLANURI V.1. PLAN DE AMPLASAMENT SI DELIMITAREA A IMOBILULUI V.2. SCHITA RETELEI DE SPRIJIN V.3. SCHITA DE REPERAJ

3

CAPITOLUL VI. BIBLIOGRAFIE

I. NOTIUNI DE CADASTRU

I.1 SCURT ISTORIC

Măsurarea terenurilor într-o formă organizată este cunoscută pentru prima dată din scrierile egiptene, cu 4000-5000 de ani în urmă. La cancelariile faraonilor se ţineau registre în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic pentru cultivare în Lunca Nilului.

După module de organizare la egipteni a acestei activităţi, rezultă pentru prima dată cele două scopuri principale ale cadastrului, care se păstrează şi astăzi, şi anume: garantarea dreptului de proprietate şi aplicarea strictă şi echitabilă a fiscalităţii funciare. De la formele simple de evidenţă cadastrală care au existat în antichitate s-a ajuns treptat la formele perfecţionate din epoca feudală, cunoscute mai ales în centrul Europei – Germania, Austria, Italia, Elveţia.

Modelul tuturor cadastrelor în Europa îl constituie primul cadastru modern întocmit în principatul Milano, cunoscut sub denumirea de “Censimento Milanese”, în perioada când Milano se afla sub ocupaţie austriacă. Măsurătorile au început la 17 aprilie 1720, într-un cadru festiv la Melegnano, la 25 km sud-est de Milano, sub conducerea matematicianului-inginer Johan Jacobus Marinoni.

- Pe hărţi să se reprezinte graniţele proprietarilor cu semne de hotar, limitele categoriilor de folosinţă, căile de comunicaţii, apele, digurile, localităţile şi limitele dintre teritoriile cadastrale;

- Fiecare hartă să fie semnată de geometru cu specificarea datei de terminare a ridicării în plan;

- Suprafeţele se vor calcula prin împărţirea în triunghiuri şi trapeze şi se va folosi planimetrul Braun, denumit „trigonometrico”;

4

- Hărţile cadastrale să se folosească şi pentru întocmirea unei hărţi topografice a principatului Milano, prin reducerea cu pantograful a hărţii de ansamblu.

Pe teritoriul României, cadastrul, împreună cu cărţile funciare, datează din anul 1794 în Transilvania, Banat şi nordul Bucovinei, când aceste teritorii se aflau sub jurisdicţie austro-ungară şi, ca atare, cadastrul introdus în aceste provincii a fost după sistemul aplicat în Austria.

În Muntenia şi Moldova, sub impulsul reglementărilor cu caracter constituţional din Regulamentele Organice, primele încercări de cadastru general datează din anul 1831 în Muntenia şi 1832 în Moldova, când au fost emise următoarele legi:

a) în Muntenia, în 1831, sub domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica – “Proiectul atingător de măsurători cadastrale în tot cuprinsul pricipatului”;

b) în Moldova, în 1832, sub domnia lui Mihai Grigore Sturdza – “Proiectul atingător de pravile obşteşti şi hotărnicii”.

Gheorghe Asachi, în Muntenia şi Gheorghe Lazăr, în Moldova, au avut iniţiativa deosebit de importantă pentru acele timpuri, de a înfiinţa la 1813 la Iaşi şi la 1818 la Bucureşti primele şcoli de inginerie care au pregătit primii specialişti în topografie şi cadastru din România, numiţi ingineri hotarnici, şi care au contribuit în mod hotărâtor la introducerea unor sisteme de organizare şi metode de lucru asemănătoare cu cele văzute de ei în ţările din Apus, unde şi-au făcut studiile.

In această perioadă o contribuţie deosebită a avut-o Institutul geografic al armatei române, care pe lângă construirea reţelelor geodezice de ordin superior şi al hărţilor destinate nevoilor de apărare a executat un volum important de măsurători topo-cadastrale.

Direcţia cadastrului şi Institutul geografic al armatei au adoptat în 1930 sistemul de proiecţie cartografică Bonne.

În timpul celui de-al doilea război mondial lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri. În intervalul 1944 - 1955 se înregistrează o stagnare în activitatea de cadastru din cauza regimului communist

În 1958 a luat fiinţă Centrul de fotogrammetrie subordonat Directiei generale geo-topografice şi organizării teritoriului agricol în cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii.

5

I.2. DEFINITIE,CARACTERISTICI,ROL,SCOP,LEGATURI CU ALTE DISCICPLINE

Definiţia cadastrului general dată de prima formulare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, era următoarea:

Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărţi topografice şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar; Entităţile de bază ale acestui sistem sunt: parcela, construcţia şi proprietarul. Prin modificarea acestei legi, produsă prin Legea nr. 247/2005, Titlul XII, avem o nouă definiţie a cadastrului general, astfel: “Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării; Prin imobil se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construţtii, aparţinând aceluiaşi proprietar; Prin parcelă se înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă; Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobilară”. Cadastrul are urmatoarele caractereistici:

- Obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ;unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;

- Istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii);

- Dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri permanente);

- General: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;- Obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii

de bunuri mobile, persoane fizice si juridice.Rolul Cadastrului este de a furnizeze date reale cu privire la:- Determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate,

a destinatiei si folosintei lor;- Identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele

cadastrale;- Stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;- Inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a

pantelor terenurilor;- Bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de

folosinta agricole;

6

- Inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.

Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, date reale si complete pentru:

- Determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;- Stabilirea impozitului funciar;- Cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia;- Intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului

si localitatilor;- Obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate,

etc;- Alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;

folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;- Amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;

protectia mediului;- Solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;

realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati

tehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii.

Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.Legatura cadastrului cu alte discipline.

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter indisciplinar.

Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea documentatiei cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.

7

Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general.

Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc..

Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc.

I.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte:

a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor.

- Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).

- Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de uzura, etc..

c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.

I.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoarecelor trei aspecte ale acestuia.

a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:

8

- Stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune, orase, municipii);

- Identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,- Delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ,

a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora;

- Efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;- Intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;- Numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de

pe intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal;- Intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;- Intretinerea cadastrului.Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:- Dosarul lucrarilor de delimitate;- Planurile si hartile cadastrale;- Registrele si fisele cadastrale.b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:- Incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;- Evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor

amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare;- Evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii,

confort, gradul de uzura,etc..c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor

de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

I.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.

Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

9

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale.Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general,

Cadastrul agricol are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.

Cadastrul forestier se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

Cadastrul apelor are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si protectie a acestora.

Cadastrul fondului imobiliar se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Cadastrul retelelor edilitareSe ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome societati comerciale,etc..

Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;

10

Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane sisupraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitatile portuare;Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrulenergetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrulmilitar,etc..

Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:Cadastrul analitic prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate.

Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:- Pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000;- Pentru extravilan 1:2000, 1:5000;Cadastrul sintetic realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale

de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza.

Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000, 1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

11

CAPITOLUL II. CADASTRU

II.1. RIDICARI TOPOGRAFICE

1. Lucrarile topografice pentru intocmirea proiectelor – care sunt strans legate de scopul tehnic urmarit

2. Pregatirea topografica a proiectelor (proiectarea tehnico-topografica)3. Lucrarile topografice pentru trasarea pe teren a proiectelor4. Lucrarile topografice in timpul exploatarii obiectivelor proiectate pentru

urmarirea comportarii in timp a acestoraPornind de la aceste patru mari activitati lucrarile topografice implica trei

faze mari :- Determinarea coordonatelor X,Y,H a unor serii de puncte topografice

care servesc la intocmirea materialului grafic necesar proiectarii care fac obiectul problemei topografice directe

- Executarea obiectivelor tehnice care necesita aplicarea pe teren a proiectelor si lucrarilor de trasare in timpul executiei – fac obiectul problemei topografice inverse

- Imbinarea problemei topografice directe si a problemei topografice inverse face obiectul masurarii de deformatii si urmarirea comportarii in timp a obiectivelor realizate.

Toate aceste trei faze fac obiectul a trei cursuri distincte:- Ridicari topografice speciale- Topografia inginereasca- Masurarea topografica a deplasarilor si deformatiilor constructiilor.Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de

indesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand

12

marci conform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC.

Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.

In configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.

Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-Global Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de sprijin; punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea acesteia; se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite.

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica.

Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.

Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de

13

eel putin 1 punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte.

Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire.

Problema principala a topografie este determinarea coordonatelor tridimensionale (x, y, H) pentru punctele de detaliu existente în teren, astfel ca aceste puncte sa poata fi reprezentate apoi pe harti si planuri. Cerinta majora pentru aceasta operatiune este ca reprezentarea sa fie asemenea cu cea din teren, f 444u208e apt ce necesitata calitati cum ar fi continuitate, omogenitate si unitate. Aceste calitati nu se pot atinge decât prin realizarea unei retele de puncte de coordonate cunoscute, ce constituie reteaua de sprijin fata de care se leaga, din punct de vedere geometric, detaliile.

Planurile si hartile topografice reprezinta, la scara, o figura asemenea cu proiectia orizontala a figurilor din teren, reprezentare ce trebuie sa  fie unitara, continua si omogena ca precizie. Pentru îndeplinirea acestor conditii, este necesar ca pe suprafata de ridicat sa existe o serie de puncte de coordonate cunoscute, numita osatura, de la care sa plece toate determinarile, constituind o retea locala. Daca se extinde teritoriul de ridicat în  plan la suprafata unei tari, este necesara îndeplinirea aceleeasi  conditii privind existenta unei osaturi omogene, care de data acesta se va constitui într-o retea geodezica de stat.

Reteaua de triangulatie de stat se compune din lanturi de triunghiuri, organizate, functie de distantele dintre ele, pe ordine de marime si precizie de determinare. Se considera ca triangulatia de ordine I-IV constituie reteaua de triangulatie de stat, numita triangulatie superioara, iar reteaua de ordinul V reprezinta triangulatia de ordin inferior.

Reteaua de triangulatie de ordinul I se desfasoara aproximativ pe directia meridianelor si paralelelor, alcatuind lanturi de triangulatie. La intersectia lantului desfasurat pe meridian cu cel de pe  paralel, se  fixeaza pozitia unor laturi care se masoara, numite baze de  triangulatie. în  aceleasi zone se fac si determinari de coordonate geografice - latitudine si longitudine - pentru unele

14

puncte, care se vor numi puncte "Laplace". Lungimea laturilor  în triangulatia de acest ordin este de 20-60 km.

Intersectia inainte constă în staţionarea punctelor vechi (de coordonate cunoscute), vizând atât puncte vechi, cât şi punctul nou ale cărui coordonate dorim să le determinăm. Se va utiliza procedeul analitic. 

Trebuie menţionat că, aceste coordonate ale punctului nou sunt doar nişte coordonate provizorii. Este recomandat a se executa mai multe măsurători decât strictul necesar, acestea fiind introduse ulterior într-un program de prelucrare.

1 Date iniţiale: Punctele vechi (de coordonate cunoscute) A şi B sunt marcate,

semnalizate, au fost recunoscute şi identificate pe teren.Punctul P este marcat şi semnalizat pe teren, nu are coordonate cunoscute,

pentru el dorim să obţinem coordonatele X şi Y. 2. Măsurători: Sunt folosite instrumente de precizie pentru măsurarea direcţiilor din

punctele vechi A şi B vizându-se şi punctul nou P. Cu ajutorul acestor direcţii se determină unghiurile α şi β.

Avand în vedere ca distantele între punctele de triangulatie, fiind mari, nu asigura vizibilitate la toate punctele de detaliu din teren, iar îndesirea retelei nu este posibila din considerente economice, se pune problema determinarii coordonatelor unor puncte care prin amplasamentul lor sa asigure determinarea unor puncte din care sa se poata masura toate detaliile terenului; acesata tehnica se numeste metoda drumuirii.

Din punct de vedere geometric,  drumuirea este o linie frînta care începe si se termina (se sprijina) pe puncte din reteaua de triangulatie de ordinele I-V, sau între puncte ale caror coordonate au fost determinate prin intersectii. Coordonatele care se determina prin aceasta metoda sunt coordonatele punctelor de frangere.Clasificarea drumuirilor se poate face dupa:

Felul punctelor între care se executa drumuirea:- Principale, când capetele drumuirii sunt puncte de triangulatie sau puncte

determinate prin intersectii;- Secundare, când capetele drumuirii sunt puncte de triangulatie si puncte

din drumuiri principale sau ambele capete sunt puncte din drumuiri principale.Forma traseului :- Drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordinate cunoscute;Prelucrarea prin metoda clasica

15

Etape de calcul:1. Calculul distantelor orizontale2. Calculul orientarilora) Calculul orientarilor laturilor de spijinb) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor)c) Calculul neinchideri pe orientari- Drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordinate cunoscute si

orientari;- Drumuire inchisa pe punctul de plecare;- Drumuirea deschisa sau în vânt (figura 6.12b) este forma de drumuirea

cel mai putin folosita deoarece nu asigura controlul masuratorilor.Marimea unghiurilor de frângere:- Intinse, cînd unghiurile de frângere sunt cuprinse între 180g si 220g .- Frânte, cînd unghiurile de frângere nu sunt cuprinse în intervalul

mentionat  mai  sus.Aceasta clasificare este necesara numai la compensarea riguroasa a drumuirilor.

Forma pe care o au:- Unice, când se desfasoara o singura drumuire sprijinita la capete;- Drumuire cu punct nodal, când doua sau mai multe drumuiri se

intersecteaza în unul sau mai multe puncte dupa care fiecare  continua traseul sau, punctele de întretaiere numindu-se puncte nodale.

Modul de determinare a lungimii laturilor:- Cu  laturi masurate direct, când laturile drumuirii  se masoara cu panglica

sau ruleta;- Cu laturi masurate indirect, când laturile se masoara stadimetric,

paralactic sau electonooptic.Modul de determinare a orientarilor laturilor:

16

- Cu orientari determinate prin calcul si unghiuri orizontale masurate în teren;

- Cu orientari masurate în teren;- Cu  orientari magnetice, când determinarea orientarilor se face folosind

busola.

II.2. LUCRARI PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

Introducerea cadastrului general se face pentru teritoriile unităţilor administrativ-teritoriale.

Unităţile administrativ-teritoriale din România sunt comunele, oraşele sau municipiile şi judeţele .Comuna este alcătuită din unul sau mai multe sate componente în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice.

Unul dintre satele componente are statut de reşedinţă a comunei.Oraşul este unitatea administrativ-teritorială de bază, alcătuită, de regulă, dintr-o singură localitate, dar poate grupa în jurul său unul sau mai multe sate aparţinătoare ori localităţi componente.Satele aparţinătoare îşi păstrează caracterul preponderent rural.

Localităţile componente sunt părţi integrante ale oraşului.Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii, acestea pot fi împărţite în subunităţi administrativ-teritoriale fără personalitate juridică.

Comunele din jurul municipiului Bucureşti şi cele din jurul municipiilor de rangul I pot fi organizate în zone metropolitane ale municipiului.Judeţul cuprinde oraşe şi comune reunite pe criterii geografice, economice, etnice, legături culturale etc.

În cadrul teritoriilor administrative se deosebesc două părţi distincte:- Intravilanul, cuprinde gruparea de locuinţe şi anexe gospodăreşti,

construcţiile social-culturale, economice, edilitare etc., precum şi spaţiile dinafara perimetrului construit ca: zona industrială, spaţiile verzi, amenajările sportive etc., stabilite prin planul urbanistic general.

- Extravilanul, cuprinde restul teritoriului administrativ delimitat de hotarul unităţii administrativ – teritoriale şi limitele intravilanului.

Comunele şi oraşele sau municipiile pot avea în componenţă mai multe intravilane.

Parcela este unitatea teritorială de bază a cadastrului, sintetizând

17

informaţii privind posesia, categoria de folosinţă, suprafaţa, venitul net cadastral etc.Parcela este suprafaţa de teren cu o singură categorie de folosinţă aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari în indiviziune.

Conturul unei categorii de folosinţă formează o singură parcelă numai în cazul în care are un singur proprietar, în alte cazuri se formează atâtea parcele câţi proprietari (exceptând indiviziunea).

Corpul de proprietate este definit, în special, de statutul său juridic şi cuprinde una sau mai multe parcele alipite, aparţinând aceluiaşi proprietar.

- Sectorul cadastral ( înlocuieşte termenii de ,, tarla ‘’ în extravilan şi ,,cvartal’’ în intravilan).

Sectorul cadastral ca diviziune tehnică a teritoriului administrativ este delimitat de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri, drumuri etc.) caracterizate de o mare stabilitate spaţio-temporală.

Sectorul cadastral poate avea una sau mai multe categorii de folosinţă, unul sau mai mulţi posesori şi reuneşte mai multe corpuri de proprietate sau parcele.

Partida cadastrală, definită de statutul juridic şi reprezintă suma corpurilor de proprietate care aparţin aceluiaşi proprietar în cuprinsul unei unităţi administrativ-teritoriale (comună, oraş sau municipiu).

Delimitarea terenurilor proprietate publică - procesul de identificare a apartenenţei terenurilor proprietate publică, inclusiv determinarea domeniului proprietăţii (public şi privat), de stabilire a hotarelor terenurilor proprietate publică, elaborare a documentaţiei cadastrale în scopul autentificării dreptului deţinătorului de teren şi înregistrarea terenurilor proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I şi II, inclusiv pe domenii, în registrul bunurilor imobile.

Terenuri proprietate publică a statului – terenurile de interes naţional, regimul de drept în care proprietatea aparţine statului.

Terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoraile – terenurile de interes local regim de drept în care proprietatea aparţine satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului.

În concordanţă cu programul de sprijin elaborat de către Guvern, proiectele de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului şi a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, urmăresc identificarea, gestionarea eficientă, transparenţă şi protecţia terenurilor publice.

In etapa de pregatire a lucrarilor de delimitare a hotarelor teritoriile cadastrale, se efectueaza urmatoarele operatiuni preliminare:Procurarea documentelor cartografice si scripticeexistente cu privire la hotarele teritoriului ce se delimiteaza;Stabilirea comisiilor cadastrale comunale, orasenesti si municipale care sa aiba urmatorii membri: delegatii din partea Oficiului judetean

18

de Cadastru, Geodezie si Cartografie, primarul sau secretarii Consiliilor locale si 2-4 localnici delegati de Consiliile locale, care cunosc bine situatia din teren;

Comunicarea termenului de incepere a lucrarilor de delimitare a teritoriului cadastral, cu 15 zile inainte de inceperea operatiunilor propriu-zise;

Invitarea la delimitarea teritoriului cadastral a delegtiilor primariilor din teritoriile cadastrale vecine si a proprietarilor de terenuri din zona limitrofa cu teritoriile vecine, care sad ea lamuririle necesare cu privire la identificarea limitelor dintre proprietati;

Stabilirea programului de desfasurare pe teren a operatiunilor cadastrale de delimitare si comunicarea punctului de hotar initial, care trebuie sa fie un punct de intersectie a trei sau mai multe hotare, unde se intlneste comisia comunala cu delegatii comunelor vecine.

II.3. CONTINUTUL PLANULUI CADASTRAL

In conformitate cu prevederile art. 19 şi art.59 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, prezentul regulament are drept scop stabilirea procedurilor şi modalităţilor prin care se vor realiza operaţiunile de întocmire a documentaţiilor cadastrale necesare înscrierii în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice.

Documentaţiile cadastrale, denumite în continuare documentaţii, stau la baza înscrierii în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la:

a) Imobile care necesită documentaţie pentru prima înscriere; b) Imobile care necesită documentaţie pentru dezlipire; c) Imobile care necesită documentaţie pentru alipire; d) Imobile care necesită documentaţie pentru înscrierea unei construcţii

noi sau extinderea ei, pe o parcelă înscrisă în cartea funciară – construcţii definitive;

e) Imobile care necesită documentaţie pentru modificarea limitei de proprietate;

f) Imobile care necesită documentaţie pentru modificarea suprafeţei imobilului;

g) Imobile care necesită documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate;

h) Imobile care necesită documentaţie pentru reconstituirea cărţii funciare pierdute, distruse sau sustrase;

19

Prin documentaţii se realizează identificarea, măsurarea şi descrierea imobilelor, la data întocmirii lor şi se asigură înregistrarea actelor şi faptelor juridice referitoare la acestea.

Documentaţiile conţin două părţi distincte care formează un dosar unic, ce include atât partea tehnică necesară recepţiei cadastrale, cât şi actele juridice necesare înscrierii în cartea funciară:

a) Partea I – pentru recepţie cadastru; b) Partea a II-a – pentru înscrierea în cartea funciară. După recepţia cadastrală şi înscrierea documentaţiilor în cartea funciară

beneficiarului i se va elibera încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare şi planul de amplasament şi delimitare.

Realizarea documentaţiilor necesare înscrierii în cartea funciară a actelor şi/sau faptelor juridice referitoare la imobilele prevăzute la art. 2 alin.(1) literele a), d), e), f), g) şi h) din prezentul regulament presupune parcurgerea următoarelor etape:

Stabilirea amplasamentului imobilului;a) Realizarea lucrării de către persoana autorizată, care

presupune documentarea tehnică, execuţia lucrărilor de teren şi birou, elaborarea documentaţiilor;

b) Depunerea documentaţiilor, cuprinzând transmiterea acestora la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară (denumit în continuare oficiu teritorial) sau la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară (denumit în continuare birou teritorial) şi efectuarea înregistrării în registrul general de intrare;

c) Recepţia documentaţiilor, cuprinzând înregistrarea în registrul cadastral, recepţia cadastrală, transmiterea documentaţiei asistentului-registrator;

d) Inscriere în cartea funciară, care se va face conform reglementărilor în vigoare.

Întocmirea şi înscrierea documentaţiilor în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice prevăzute la art. 2 alin. (1) literele b) şi c) presupune parcurgerea etapelor prevăzute la art 2. alineatul (3), cu precizarea că recepţia documentaţiilor prevăzute la alin.(3) lit. c) se finalizează cu transmiterea acestora persoanei autorizate sau beneficiarului urmând ca înscrierea în cartea funciară a dezlipirii sau alipirii să se efectueze după întocmirea actului autentic.

Stabilirea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuţiei lucrărilor şi constă în:

a) Pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice aflate la prima înscriere: proprietarul împreună cu persoana autorizată va proceda la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau artificiale, în

20

vederea efectuării măsurătorilor. Punctele ce definesc limitele imobilului vor fi materializate, înainte de efectuarea măsurătorilor, de către persoana autorizată în prezenţa proprietarului, cu picheţi de metal, ţăruşi de lemn sau cu borne de beton (la solicitarea proprietarului, contra cost) sau prin marcare cu vopsea;

b) Pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice ulterioare primei înscrieri ce necesită întocmirea unei documentaţii: proprietarul împreună cu persoana autorizată, pe baza documentelor existente (documentaţie cadastrală, extras de carte funciară pentru informare, anexa la partea I a cărţii funciare) verifică şi validează amplasamentul conform datelor tehnice şi rematerializează punctele ce definesc limitele imobilului, la solicitarea proprietarului.

În cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza identificarea amplasamentului şi limitelor acestuia, persoana autorizată, nu va realiza documentaţia.

Proprietarul va suporta costurile aferente materialului şi manoperei operaţiunilor de materializare a limitelor imobilului.

Documentarea tehnică constă în: a) Analizarea situaţiei existente, conform datelor şi documentelor deţinute

de proprietar; b) Solicitarea de informaţii aflate în baza de date a oficiului

teritorial/biroului teritorial conform anexei nr. 1 (inventar de coordonate, plan de încadrare în zonă, plan parcelar, etc.);

c) Stabilirea termenului de realizare a lucrărilor. Execuţia lucrărilor constă în : a) Măsurători pentru realizarea reţelelor de sprijin (îndesire şi ridicare) în

sistem naţional de referinţă Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita şi în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări şi validări ale datelor existente;

b) Calcule şi compensări, verificări şi validări de date. Elaborarea documentaţiilor constă în: a) Redactarea documentaţiei grafice, a documentaţiei textuale şi transferul

datelor pe suport magnetic; b) Intocmirea dosarului lucrării în format analogic şi digital. Transmiterea documentaţiei la oficiile teritoriale/birourile teritoriale se

face de către persoana autorizată în numele proprietarului, în cazurile prevăzute la art. 2 literele a), d), e), f), g) şi h), conform cererii de înscriere prevăzută în anexa nr. 2.

21

În cazurile prevăzute la art. 2 literele b) şi c) din prezentul regulament, se va transmite oficiilor teritoriale/birourilor teritoriale cererea de înscriere, de către biroul notarului public, în numele proprietarului şi a persoanelor interesate, pe baza documentaţiei recepţionate potrivit cererii întocmite conform anexei nr. 3.

Depunerea documentaţiei se va face direct la sediul biroului teritorial, prin poştă sau prin alte mijloace electronice (Internet).

Înregistrarea cererii se realizează la compartimentul relaţii cu publicul din cadrul biroului teritorial şi constă în:

a) Preluarea documentaţiei, verificarea existenţei documentelor menţionate în cerere şi înregistrarea în Registrul General de Intrare; 3

b) Perceperea tarifelor de recepţie şi înscriere în cartea funciară a documentaţiei şi transmiterea documentaţiei compartimentului de cadastru şi publicitate imobiliară.

Tariful de recepţie şi ⁄ sau de înscriere în cartea funciară se percepe la preluarea cererii de înscriere.

Dacă la verificarea pieselor din dosar se constată lipsa unora dintre acestea sau unele neconcordanţe, cererea nu va fi înregistrată în Registrul General de Intrare şi va fi returnată solicitantului, în vederea completării.

Preluarea şi înregistrarea documentaţiilor în indexul cadastral al imobilelor, denumit în continuare index cadastral, întocmit conform anexei nr. 4, se realizează de inspectorul responsabil căruia i s-a repartizat lucrarea.

Recepţia cadastrală se realizează de inspectorul responsabil căruia i s-a repartizat lucrarea şi constă în:

a) Verificarea corectitudinii soluţiei şi metodei adoptate, localizarea şi corecta poziţionare a amplasamentului şi limitelor, modul de calcul al coordonatelor şi suprafeţelor, corespondenţa între atributele descriptive şi elementele grafice.

b) Dacă documentaţia este corectă, se alocă număr cadastral în indexul cadastral;

c) Dacă documentaţia este incorectă, se întocmeşte referatul de completare cu toate datele, documentele sau informaţiile care lipsesc sau care necesită refacere/modificare, împreună cu motivaţiile corespunzătoare, conform anexei nr. 5. Nu pot fi folosite ca motivaţii documente, date şi informaţii care nu au fost furnizate la cererea persoanei autorizate, de oficiul sau biroul teritorial. Referatul

22

de completare se înaintează compartimentului de relaţii cu publicul din biroul teritorial în vederea transmiterii persoanei autorizate pentru rezolvare în termenul specificat expres în referat, cu adresă de înaintare conform anexei nr. 6.

d) Referatul de completare se va emite o singură dată pentru un dosar depus spre recepţie sau înscriere în cartea funciară.

Documentaţia recepţionată se transmite de către inspectorul căruia i s-a repartizat lucrarea, asistentului-registrator, iar în cazul dezlipirilor sau alipirilor persoanei autorizate sau beneficiarului.

Dacă documentaţia nu a fost recepţionată datorită nerespectării prevederilor sau depăşirii termenului stabilit prin referatul de completare, inspectorul completează nota de respingere din referatul de completare şi o transmite împreună cu documentaţia, asistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere.

II.4. CULEGEREA IN TEREN A DATELOR CADASTRALE

Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in:    - Identificarea amplasamentului si limitelor corpurilor de proprietate si categoriilor de folosinta ale acestora;

- Identificarea constructiilor cu caracter permanent;- Identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra

imobilelor;- Identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit

imobilul.Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata,

organizata in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelorOperatiunea de identificare a proprietarului consta in inregistrarea

persoanei/persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.

Proprietarii vor fi identificati din evidentele consiliului local. Datele vor fi extrase din Registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor de la politie.

Datele referitoare la proprietar se inscriu in fisa corpului de proprietate. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate al/a proprietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea

23

acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul in care nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si politie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea 'Proprietar neidentificat'. In fisa corpului de proprietate se inscriu:     a) Numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie urmat de numele de familie avut inainte de casatorie (de exemplu: Ionescu Ortansa, nascuta Raducanu) si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;     b) Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate, unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. Inscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe propria raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-un litigiu in curs de judecata, pefisa datelor cadastrale se face mentiunea 'imobil in litigiu' si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se vor inregistra numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.

La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.

Daca nu face obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau in procente) numarul de parti din intreg care ii revine, indiferent daca acesta locuieste sau nu locuieste la adresa imobilului.

In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor, ca anexa la fisa corpului de proprietate. In aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei

24

juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa corpului de proprietate.

La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare.

La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de cadastre de specialitate se va tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

II.5. APARATE SI INSTRUMENTE

Tahimetrele electronice sunt instrumentele geodezice cel mai des utilizate în măsurătorile terestre.

Evoluţia lor, din punct de vedere electronic, a condus la denumirea de staţie totală care presupune atât omăsurare a elementelor caracteristice pentru un tahimetru clasic, cât şi o serie de controale şi calcule diret peteren, cum ar fi: stocarea automată a datelor, calcule prin programe specifice a orientării, coordonatelor, elementelor de trasat etc.

Componentele principale ale unei staţii totale sunt: teodolitul, telemetrul, tastatura şi afişajul şi microprocesorul.

Teodolitul este electronic. Constructiv, teodolitele electronice au forma, elementele componente şi axele asemănătoare teodolitelor clasice, diferenţele cele mai importante apărând la construcţia cercurilor gradate şi la dispozitivele de efectuare a lecturilor.

Dispozitivele de citire generează impulsuri care sunt transformate de un microprocesor în semnale codificate ce sunt transmise către echipamente periferice. Pe afişaj vor apărea valorile direcţiilor sauunghiurilor măsurate.

Se poate introduce orice lectură (inclusiv valoarea zero) pe direcţia origine.Înregistrarea citirilor se face pe suporţi magnetici, fie pe o dischetă introdusă în aparat.

25

Erorile care afectează măsurătorile au, în general, acelaşi caracter (sistematic sau întâmplător),aceleaşi surse de provenienţă şi aceleaşi moduri de determinare şi eliminare ca la teodolitele clasice.

Diferenţa constă în faptul că microprocesorul poate efectua automat medierea lecturilor corespunzătoareambelor poziţii ale lunetei şi poate semnala eventualele erori de punctare.

Telemetrul este de tip electrooptic şi este încorporat în teodolit. Toate corecţiile ce se aduc distanţelor măsurate şi care pot fi evaluate cu ajutorul unor relaţii matematice, sunt aplicate automat.

Tastatura şi afişajul asigură comunicarea operator – instrument în efectuarea măsurătorilor şi controlul acestora.

Tastatura este din ce în ce mai simplificată, evitându-se tastele multifuncţionale, aplicând tehnica meniurilor.

Ecranul de afişare este cu cristale lichide, în sistem alfanumeric, cu tendinţe de mărire pentru a permite afişarea simultană a tuturor informaţiilor (date măsurate, comenzi executate, corecţii aplicate etc.)

Microprocesorul este componenta cea mai importantă a staţiei totale, având funcţii multiple. Prin intermediul programelor existente în memoria acestuia ce acţionează asupra perifericelor şi în memoria de date. Există posibilitatea cuplării cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocării datelor şi utilizarea în prelucrare a unor date mai vechi precum şi a unor programe de calcul specifice măsurătorilor topografice.

Dintre cele mai utilizate staţii totale de la noi din ţară se pot enumera produsele firmei WILD-Leica, Topcon, Pentax care s-au impus pe piaţă datorită caracteristicilor lor.

Instrumentele utilizate la măsurarea directă a distanţelor sunt panglicile şi ruletele. Panglica este o bandă de oţel de lungime 20, 25, 30 sau 50 m cu o secţiune de aproximativ 13 * 0.2 mm.

Uzual panglicile sunt divizate în metri, decimetri şi centimetri, primul metru având şi diviziuni milimetrice. La un capăt panglica areun inel de prindere, iar celălalt capăt este fixat într-o carcasă sau furcă, prevăzută cu un braţ cu mâner pentru rularea panglicii în carcasă sau pe cadru. Originea panglicii este de regulă la capătul benzii, la punctul de fixare între inel şi bandă.

Ruletele au dimensiuni de 2, 3, 4, 5, 7, 10 sau 20 m şi sunt divizate pe întreaga lungime în m, dm, cm, mm. Secţiunea lor este de regulă mai mică decât cea a panglicilor şi se utilizează la măsurarea distanţelor mici.

IV.6. LATURA JURIDICA

26

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.

In Romania exista doua tipuri de propietate:- Privata (tine de domeniul privat);- Comuna (tine de domeniul public).Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate

bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri,etc.).

Domeniul privat poate fi:- Al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri

miniere);- Al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene);- IndividualIn documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui

corp de proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ).Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta

urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice.In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de

propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a

corpurilor de proprietate intr-un registry, organizat de administratia cadastral- juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti.

Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante:

- Sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica);

- Sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica);

- Sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice;

- Sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele de

27

sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.

In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat); sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat si Bucovina).

In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele:- Cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale;- Cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile

funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.Transcrierea - consta in copierea integrate in registrul de publicitate a

continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se retrag drepturile reale imobiliare;

Inscriptiunea ( inscrierea) - consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si privelegii.

Actele supuse transcrierii sunt:- Actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi

care se pot ipoteca (contract de vanzare- cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se renunta la aceste drepturi;

- Actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct, uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturi;

- Tranzactiile privind drepturile reale;- Ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie);- Hotararile de expropiere pentru interes obstesc;- Cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani.In registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras

comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor.

Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale, deci au neajunsuri.Sistemul de publicitate reala al cartii funciare

Cartea funciara - este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica.

In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996", publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor

28

Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara.

Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.

Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu.

Registrul se intregeste cu:- Registrul special de intrare;- Planul de identificare a corpurilor de proprietate;- Repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al

parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise; Indexul alfabetic al proprietarilor;- Mapa cu cererile de inscriere.Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara

sunt denumite " drepturi tabulare". Acestea sunt:- Dreptul de proprietate; Dreptul de superficie;- Dreptul de uzufruct;- Dreptul de uz;- Dreptul de abitatie;- Dreptul de servitute;- Dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este

imobilul si nu persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc.

Cartea funciara este organizata pe trei parti, continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar.

29

CAPITOLUL IV. REDACTARE CADASTRU

IV.1. DOCUMENTATIE CADASTRALA

OCPI / BCPI ……………………………….. NR INREGISTRARE ………………………

ZIUA …….. LUNA ……… ANUL ………..

DOCUMENTATIE CADASTRALA

ADRESA IMOBIL: T 12, P 321,322,323, Sat Posta, Com. Cernica, Ilfov

UNITATE ADMINISTRATIV TERITORIALA: Sat Posta, com. CernicaLOCALITATE / SECTOR TIP ARTERA DENUMIRE ARTERA NUMAR POSTAL

Sat Posta, Com Cernica STRADABLOC SCARA ETAJ APARTAMENT TARLA PARCELA

12 321,322,323

TIP IMOBIL:

X

TEREN TEREN CU CONSTRUCTIE CONDOMINIUM UNITATE INDIVIDUALA

PROPRIETARI:

NUME / PRENUME CIUCU RAZVAN, CNP

30

PERSOANA AUTORIZATA: NUMAR DE ORDINE AL DOCUMENTATIEI IN REGISTRUL DE EVIDENTA AL LUCRARILOR 003

SERVICIU ACHITAT CU CHITANTA NR ……….. DIN DATA ………………… SUMA ………… COD SERVICIU ……….

NUMAR PAGINI DOCUMENTATIE : ......... PAGINI

CATRE Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov

Nr.inregistrare………………../…./…./2014

I.CERERE DE SOLICITARE INFORMATII Subscrisa SC. CIUCU RAZVAN SRL cu domiciliul in BUCURESTI, SECTOT 5, Str. TUTUNARI nr.5 , posesoare al certificatului de autorizare seria nr emis de OCPI BUCURESTI, LEGAL REPREZENTATA DE … in calitate de inginer autorizat de ANCPI SERIA RO-DB-F, NR 0085 in vederea intocmirii documentatiei cadastrale de actualizare a NC 2282/2 , pentru imobilul situat pe teritoriul administrative Cernica, sat Posta, Ilfov, T 12, P 321, 322, 323, solicit urmatoarele: coordonatele si numerele cadastrale ale vecinatatilor.

II.CONVENTIE

Intre CIUCU RAZVA in calitate de proprietar al imobilului mai sus mentionat si SC CIUCU RAZVAN SRL persoana juridica autorizata au convenit urmatoarele:

1. SC CIUCU RAZVAN SRL va executa o documentatie cadastrala pentru imobilul mai sus mentionat.

2. Termenul de executie a documentatiei este de 30 ZILE lucratoare ,incepind cu data de 17.04.2014

3. Onorariul convenit pentru lucrările menţionate la punctul 50 este de lei şi reprezinta executarea documentatiei cadastrale din care s-a achitat avansul în sumă de 0 lei, urmând ca onorariul cuvenit sa fie achitat la predarea lucrarii catre proprietar 4. Plata se va efectua numerar in termenele si conditiile mentionate mai sus. 5. Persoana fizica autorizata va depune documentatia necesara receptiei si inscrierii in cartea funciara si va ridica incheierea de carte funciara si extrasul de carte funciara de informara. 6. Prezenta conventie se incheie in 4 exemplare,cate unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la oficiul de cadastru si publicitate imobiliara in vederea obtinerii informatiilor solicitate si unul in documentatia supusa inscrierii in cartea funciara.

31

7. Numarul de ordine al documentatiei din registrul de evidenta a lucrarilor realizate si verificate este 003 8. Alte clause si conditionari NU ESTE CAZUL

Proprietar Executant

CATREOFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA. ILFOVBIROUL DE CA DASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA. ILFOV Nr. de înregistrare……………………. / ……../………../2014

CERERE DE RECEPTIE SI ÎNSCRIERE SUBSEMNATUL CIUCU RAZVAN, CNP, SOLICIT ACTUALIZAREA NC

2282/2 , inscris in cartea funciara nr. 3558 pentru imobilul situat pe teritoriul administrativ Sat Posta, Com. Cernica, Ilfov, T 12, P 321, 322, 323 tel./fax 0723.750.823 ,email xcadastru@yahoo.com: prin mandatarul ..................................... va rog sa dispuneti:

1.OBIECTUL RECEPTIEI: - prima inscriere (atribuire numar cadastral); - inscrierea unei constructii noi sau extinderea ei, pe o parcela Înscrisa În cartea funciara; - radierea unei constructii vechi - actualizare date imobil - modificarea limitei de proprietate; - modificarea suprafetei imobilului; - descrierea dezmembramintelor dreptului de proprietate; - reconstituirea cartii funciare pierctute, distruse sau sustrase. II. OBIECTUL ÎNSCRIERII: - intabularea * bunului imobil …....................................................................................... - inscrierea provizorie ** ………………………………………………………………..…….. - notarea *** ……………………………………………………………………………………. - radierea****…………. ......................................................................................................

IMOBILUL este identificat prin Cartea Funciara nr 3558 a sectorului 1, Bucuresti si numarul cadastral 2282/2 al imobilului situat in Sat Posta, Com. Cernica, Ilfov, T 12,

P 321, 322, 323 .

32

ACTUL JURIDIC care justifica cererea, anexat in original sau in copie legalizata: CONTRACT VANZARE CUMPARARECERTIFICAT FISCALCOPIE XEROX CI PROPRIETAR

S-a achitat tariful de:………………… , lei prin chitanta nr. ……………….../ ………………......, cu codul nr. .................................DATA 18/04/2014. SEMNATURA

CATRE Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ILFOV Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ILFOV

DECLARATIE

Subsemnatul CIUCU RAZVAN cu domiciliul in …, CNP …, legitimat cu CI seria …, pentru actualizarea documentatiei cadastrale a imobilului indentificat prin NC 2282/2 situat in T 12, P 321,322,323, SAT POSTA, COM. CERNICA, ILFOV, prin mandatarul SC CIUCU RAZVAN SRL, prin prezenta declar pe propria raspundere,in calitate de proprietar al imobiului avand NC 2282/2, situat in T 12, P 321,322,323, SAT POSTA, COM. CERNICA, ILFOV, sub sanctiunile prevazute de art.292 Cod Penal,

- ca nu am instrainat bunul imobil (sau o parte a acestuia)- IMOBILUL ARE NC 2282/2 si CF 3558- nu am mai solicitat niciodata ACTUALIZAREA imobilului mai sus mentionate.- am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, in vederea intocmirii

documentatie cadastrale pentru actualizare.- am fost informat si sunt de accord cu suprafata rezultata din masuratori de

576,00 mp, comunicata de persoana autorizata;- suprafata initiala a imobilului este de 576,00 mp

Imi asum intreaga raspundere pentru punerea la dispozitia persoanei autorizate BALALAU DRAGOS MIHAI a urmatoarelor acte doveditoare a dreptului de proprietate:

CONTRACT VANZARE CUMPARARECERTIFICAT FISCALCOPIE XEROX CI PROPRIETAR

in vederea identifircarii limitelor bunului masurat pentru executarea documentatiei cadastrale de actualizare ,participind la masuratoare.

Solicit comunicarea raspunsuluiPrin posta La sediul biroului terit.

Fax

33

x

IV.2. MEMORIU TEHNIC

1. ADRESA IMOBILULUI: TARLA 12, PARCELA 321,322,323, SAT POSTA, COM. CERNICA, ILFOV

2. BENEFICIARII LUCRARII: MANESCU ALEXANDRU 3. PERSOANA JURIDICA AUTORIZATA: SC TRUST TOTALIMOB SRL, SERIA B, NUMAR 1023 4. NUMAR DE ORDINE AL LUCRARII: 003

5. OBIECTUL LUCRARII: TERENUL CURTI CONSTRUCTII CE FACE OBIECTUL DOCUMENTATIEI TEHNICE CADASTRALE ESTE SITUAT IN T 12, P 321,322,323, SAT POSTA, COM. CERNICA, ILFOV

6. SCOPUL LUCRARII: ACTIALIZAREA NC 2282/2 7. AMPLASAMENTUL IMOBILULUI: IMOBILUL ESTE SITUAT IN

T 12, P 321,322,323, SAT POSTA, COM. CERNICA, ILFOV8. OPERATIUNI TOPO-CADASTRALE EFECTUATE: S-a păstrat

forma şi dimensiunile terenului. S-a executat actualizarea planului de amplasament şi delimitare al imobilului. Reţeaua de sprijin este formată din 2 puncte GPS.

Coordonate puncte de sprijin. U SI Nr Crt Denumire punct x (nord) y (est) Descriere Tip punct

1 GPS2 320613.954 604633.176 Punct GPS Punct GPS 2 GPS1 320703.002 604609.308 Punct GPS Punct GPS

Sistemul de proiecţie folosit este Stereo 70. S-a folosit staţia totală LEICA TCR803 POWER (3", 3km) si GPS LEICA RTK 900CS. Punctele radiate au fost luate pe conturul şi ampriza terenului în vederea determinării analitice a suprafeţei ocupate.

Punctele noi ale reţelei de ridicare au fost marcate în teren prin picheti metalici, în loc ferit şi conservabil în timp. Întocmirea documentaţiei a avut la bază următoarele acte normative şi instrucţiuni tehnice.:

Criteriile nr. 2665/1992 M.L.P.A.T.Normativ C110/1969 privind condiţiile tehnice de realizare a lucrărilor

geodezice, topografice şi fotogrammetrice pentru întocmirea planurilor în localităţi.

Atlas de semne convenţionale pentru scările 1:2000, 1:1000, 1:500, 1:200/ M.A.A. 1978.“Norme tehnice pentru introducerea cadastrului general” aprobate prin Ordinul Preşedintelui O.N.C.G.C. “Regulament privind continutul si modul

34

de întocmire a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară” aprobat prin Ordinul Directorului General al A.N.C.P.I.

Operaţiuni topo-cadastrale efectuate: Lucrări preliminare: - Documentarea şi analizarea datelor de teren şi birou constând în

stabilirea conţinutului actelor, a planurilor, a sistemului de coordonate şi a punctelor reţelei de sprijin existente;

- Realizarea anteproiectului pentru ridicări topografice constând în stabilirea variantelor de realizare a lucrării, schema reţelei de sprijin şi zonarea suprafeţelor de ridicat;

- Recunoaşterea terenului împreună cu proprietarul pentru identificarea suprafeţelor de ridicat, pentru verificarea posibilităţilor de aplicare în teren a anteproiectului, identificarea poziţiilor punctelor de sprijin existente în reţea şi alegerea principială a poziţiilor punctelor noi ale reţelei de ridicare;

- S-au stabilit metodele de lucru urmărindu-se adaptarea la condiţiile concrete de acces la lucrările de ridicat. Prelucrarea datelor de teren s-a realizat informatizat cu ajutorul programelor de calcul şi grafică specializate atât pentru calculul analitic al suprafeţelor cât şi pentru realizarea grafică a planurilor.

9. SITUATIA JURIDICA A IMOBILULUI: CONTRACT VANZARE CUMPARARECERTIFICAT FISCALCOPIE XEROX CI PROPRIETAR10. Mentiuni: - In urma masuratorilor efectuate in teren s-a constatat ca

imobilul este imprejmuit pe latura de Vest intre punctele 101-104 cu gard de plasa si cu gard de lemn intre punctele 104-105 si pe latura de Sud intre punctele 105- 107 cu gard de lemn. De asemenea intre punctele 102-109 exista o imprejmuire provizorie cu gard plasa din material plastic. Aceasta a fost realizata deoarece proprietarul MANESCU ALEXANDRU intentioneaza dupa Actualizarea imobilului sa dezmembreze o suprafata de 88mp de teren pe care sa o instraineze proprietarului imobilului invecinat din partea de Nord.

- Ca urmare a faptului ca vechea documentatie tehnica cadastrala este in Sistem de proiectie Local si constatand realitatea din teren, proprietarul imobilului MANESCU ALEXANDRU, a dat o declaratie notariala pe proprie raspundere autentificata sub numarul 389 din 09.05.2014 in fata notarului public Domokos Adriana ca este deacord cu forma dimensiunile si suprafata, rezultate din masuratori, asa cum sunt prezentate in Planul de Amplasament si Delimitare care este anexat si la Declaratia Notariala.

35

IV.3. INVENTAR DE COORDONATE

GPS2 Pct GPS 1.5932.000 320613.977 604633.170 GPSGPS2 GPS1 Pct GPS 92.168 Hz 383.3282 V1 1.5932.000 320703.002 604609.308 GPS

101 R 53.583 Hz 349.7875 V1 1.5932.000 320651.739 604595.155 RA

102 R 48.270 Hz 347.9801 V1 1.5932.000 320647.009 604597.972 RA

103 R 36.263 Hz 340.1938 V1 1.5932.000 320635.381 604603.898 RA

104 R 26.750 Hz 329.1557 V1 1.5932.000 320625.804 604609.176 RA

105 R 24.992 Hz 325.2658 V1 1.5932.000 320623.637 604610.120 RA

106 R 20.244 Hz 336.6806 V1 1.5932.000 320625.006 604616.194 RA

107 R 16.417 Hz 358.6461 V1 1.5932.000 320627.050 604623.240 RA

108 R 27.376 Hz 370.8657 V1 1.5932.000 320638.535 604621.074 RA

109 R 41.740 Hz 376.4154 V1 1.5932.000 320652.885 604618.058 RA

110 R 47.582 Hz 378.1821 V1 1.5932.000 320658.791 604617.180 RA

Fişierele pe suport magnetic conţinând măsurătorile efectuate  în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea detaliilor topografice, în cazul

36

măsurătorilor clasice, vor avea specificate, în antet, firma care a efectuat măsurătorile, tipul şi performanţele tehnice ale aparaturii utilizate.

FISIER DE MASURATORI CLASICE

NR STATIE

PCT VIZAT

TIP PCT

DISTANTA ORIZONTALA

DIRECTIE UNGHIULARA ORIZONTALA Hins Href X Y COD

  GPS2Pct

GPS     1.593 2.000 320613.954 604633.176 GPS

GPS2 GPS1Pct

GPS 92.168 Hz 383.3282 V1 1.593 2.000 320703.002 604609.308 GPS  101 R 53.583 Hz 349.7875 V1 1.593 2.000 320651.739 604595.155 RA  102 R 48.270 Hz 347.9801 V1 1.593 2.000 320647.009 604597.972 RA  103 R 36.263 Hz 340.1938 V1 1.593 2.000 320635.381 604603.898 RA  104 R 26.750 Hz 329.1557 V1 1.593 2.000 320625.804 604609.176 RA  105 R 24.992 Hz 325.2658 V1 1.593 2.000 320623.637 604610.120 RA  106 R 20.244 Hz 336.6806 V1 1.593 2.000 320625.006 604616.194 RA  107 R 16.417 Hz 358.6461 V1 1.593 2.000 320627.050 604623.240 RA  108 R 27.376 Hz 370.8657 V1 1.593 2.000 320638.535 604621.074 RA  109 R 41.740 Hz 376.4154 V1 1.593 2.000 320652.885 604618.058 RA  110 R 47.582 Hz 378.1821 V1 1.593 2.000 320658.791 604617.180 RA

37

III.4. CALCULUL SUPRAFETELOR

38

IV.5. APARATE SI INSTRUMENTE FOLOSITE

Staţiile totale ale firmei Leica din gama TPS400 şi TPS800 au o memorie a datelor de minim 10 000 măsurători oferind avantajul executării lucrărilor de intindere mare în timp relatic scurt. Manevrarea pe teren este rapidă şi precisă cu ajutorul sistemului laser de centrare şi afişarea digitală a nivelei torice.

Şuruburile de mişcare micrometrică pe orizontală au posibilitate de rotaţie infinită oferind rapiditate şi precizie la măsurare.

Măsurarea unghiurilor se face cu o deviaţie standard cuprinsă între 3 şi 7 la gama TPS 400 şi între 2 şi 5 la gama TPS800. distanţa maximă măsurată cu o prismă este de 3500m într-un timp mai mic de 1 secundă.

Softul de transfer al datelor oferă posibilitatea afişării simultane pe monitorul calculatorului atât a datelor preluate din staţia totală cât şi a hard disk-ului calculatorului pentru o operare rapidă asupra fişierelordin ambele sensuri.

39

Instrumentele utilizate la măsurarea directă a distanţelor sunt panglicile şi ruletele. Panglica este o bandă de oţel de lungime 20, 25, 30 sau 50 m cu o secţiune de aproximativ 13 * 0.2 mm. Uzual panglicile sunt divizate în metri, decimetri şi centimetri, primul metru având şi diviziuni milimetrice. La un capăt panglica are un inel de prindere, iar celălalt capăt este fixat într-o carcasă sau furcă, prevăzută cu un braţ cu mâner pentru rularea panglicii în carcasă sau pe cadru. Originea panglicii este de regulă la capătul benzii, la punctul de fixare între inel şi bandă. Ruletele au dimensiuni de 2, 3, 4, 5, 7, 10 sau 20 m şi sunt divizate pe întreaga lungime în m, dm, cm, mm. Secţiunea lor este de regulă mai mică decât cea a panglicilor şi se utilizează la măsurarea distanţelor mici.

40

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂBUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA _________________________________________

41

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Gabliel POPESCU

Absolvent:

Razvan CIUCU

2014UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂBUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA _________________________________________

42

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Gabliel POPESCU

Absolvent:

Razvan CIUCU

2014

43